Upload
others
View
3
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
al xCIII-lea Nr. S6 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Duminecă 29 Iunie 1930
« j u $1 »DimSTITI*L LIBERTAŢEI BRAŞOV. - |r TELEFON 226 onament anual 860 lei.»tm streinătate 800 lei. înţuri» reclame, după tarif.
Fondată la 1 6 3 5 de George Bariţiu
Apare de trei ori pe săptămână
acrobaţii d-lni fintila
ere
—slcrîcele momente de bu- si entuziasm naţional, ,când
; * lre.9S »eri>Slo.la, din cu- .ăi.imă, marele eveniment ?o Î3 Şl Î.IronSrH M .S .R e - ui Caroi ii, o figură mlu- cai i, în chip de vrăjitoarepantă pe toata [urne« ş. cu
“cui iierii împrăştiat m sânge, este ma momentul.1 Vintiiă Bretlanu 1 Bles-
|a fiindcă-1 supăra, îl durea ura tării, pe care inima lui —
j l de gânduri ascunse şi de lc8i > — n’o putea simţi şi din
§i\ nu putea desprinde de* ri sul ironic al celor ce ve-
eau cum se cufundă în ridi- ')\ 1 „atotputernicia* chipului p p li •Loi alunei furios cu piciorul,
i din dinţi şi, — crezând răzbună şi pe iară şi pe
egela ei, — ameninţă cu co* mni aiul din 8 Iunie:,P rtidul national-liberal rd-
lâna în chestiunea constitutio• .[ălcu nestrămutată hotărâre Biciui sdu d e vedere de I re a ordinei legale stabi-
pin actul din 4 Ianuarie 26*
3r| acel act însemna înce- utall surghiunului fostului Prin- iei moştenitor, azi Rage alomaniei.Aşlderă in a opta zi a aces- Hoi d l Vinlilă Brătianu se
a şi*şi lega partidul să nu uioască actul întronării Re- ui Caroi H. Şl, — comuni*
Itul o spune clar, — aceasta I »hotărâre nestrăm utată* 1 )e| atunci până azi d l Vinlilă
(nut cuvântul. N’a revenii hotărârei. In schimb co
aliţiei ai d sale, mai deş* Pti şi mai şireţi decât dânsul,
sc şi latră mereu încer* nd să tacă neauzite şi uitate rbjle deia 8 Iunie ale şefului, Joiglerul Duca confundă şi celrcă să documenteze că ®lî âre nestrămutată* nu este cşfa decât „espectativă pa* I a*; iar acrobatul Gută, cu I il intrunirei comitetului ju* N liberal din Hunedoara,
recoară atât de pisiceşte irba, încât mai se apropie
j z a că:,., „hotărârea Suve* •ttlţ de a guverna constitu-
şi cu ajutorul partidelor... H luată in considerare de I cerea partidului liberai", 1 ia timp, va..,, da iertare [nunului,H Gu|ă merge atât de de* I cu cutezanţa încât e în r| să prefacă |gafa dlui Via- fd r ’un succes.
mai nostimi au fost vin- cralii la manifestaţia de a partizanilor din Sectorul astru al Bucureştilor. Unul
«ratorii întrunire! — nu im* p numele, căci prea ham Vomite dacă i*am pune a* S a de afirmaţia făcută, — a ■ r®t între alte năstrujnicii: ■J*erR convinşi însd, că V nici Regele, ca şi întrea- ■ to nu ua mai crede în I notionahţărănistă. Tara V e le îşi vor îndrepta pri-
încrederea Către parti’ ■QlionaMiberart
Şi ia aceastră întrunire, unde — scrie „Viitorul' — s’a arătat directiva dată de şeful partidu- lui în legătură cu proclam area prinţului C a ro i ca Rage al Rom âniei, s’a cetit şi aprobat o moţiune, în care se spune :
„Subscrîşii membrii ai Partidului national-liberal din sedo- rut III. Albastru. întruoindu ne astăzi 25 Iunie 1930, în localul ciubutui nostru din calea Şer* ban Vodă 126;
Ascultând cuvântările şi ex* piicaiiunile fruntaşilor noştri;
Declarăm că rămânem neclin* liti alături de marele şi demnul nostru preşedinte al P. N. L. d-l Vinlilă Brătianu*.
Atât: „neclintiţi alături de m arele şl demnul preşedinte Vin-
tilă Brătianu* c e l nestrăm utat în h o tărârea deta 8 iunie.
Nici o vorbă însă de M. Sa Regele, decât doară cele extrase oin vorb'rea oratorului de mai sus: „Ţara şi Regele îşi vor îndrepta privirile şi /icre derea către partidul naţional* liberal
lată neutralitatea şi atitudinea „rectilîniară* şi patriotice a „monarhicilor“ actului dela 4 Ianuarie 1926 şi ei neghiob*6» „expectative* dia 8 a lunei cu* rente.
Comparând fapte şi vorbe, logica îti aminteşte vrând ne- vrând, cuvintele d*!ui Iuliu Ma- niu, rostite la consfătuirea din zilele trecute a majorităţilor parlamentare.
„Pe cine vrea D-zeu să pe* depsească — şi liberalii au
• destule păcate ca să merite o I pedeapsă, — îi ia minţile*.
„Guvernul şi ziariştii“Legea pentru înfiinţarea
Casei de retrageri şi pensiuni a ziariştilor, votată zilele acestea, este o nouă dovadă a sentimentelor, pe cari actualul guvern le poartă nu numai breslei gazetăreşti ci tuturor categoriilor de salariaţi ai diferitelor intreprinderi particulare. Căci trebue privită această lege ca început al unui mare proect pentru viitor, care avea în considerare nevoile tuturor acelor funcţionari, cari până acum e- rau sortiţi ca după istovirea puterii de muncă să a- jungă cei mai vitregi copii ai sorţii.
Dacă în faţa unor împre
jurări, guvernul naţional- ţărănist s-a văzut forţat de interese de stat să recurgă la unele măsuri, cari poate au stârnit şi resentimente în sânul ziariştilor; noua lege va spulbera ori ce bănuială — intenţionat cultivată şi exploatată de unele părţi, — că guvernul actual ar fi duşmănos intereselor gazetăreşti.
Apreciind utilitatea presei, şi dându-şi seama de greul şi soarta gazetarului profesionist, guvernul, prin noua lege, a tradus în faptă sentimentele pe cari partidul naţional-ţărănesc le-a avut totdeauna faţă de presă.
I
NOTE.
„N u pu tem da a se n tim e n tu l n o s tru ce lo r ca ri au p a r t ic ip a t la s fă râ m a re a a c tu lu i d e la 4 I a n u a rie * — a spus d - l G r ig u fă T ă tă rescu cu p r i le ju l în tru n ire i co m ite tu lu i jude ţean lib e ra l v in - ti t is t d n ja d H u nedoa ra — pent ru că „să f i să vâ rş it acest a c t de fe lo n ie , nu am f i p u tu t să m a i p r iv im u n ii în o ch ii a lto ra , f ă r ă să roş im ; co n tim p o ra n ii ne • a r f i în f ie ra t, aşa cum se în f ie rează t ră d ă to r i i ş i s p e rju ra . S u v e ra n ii însuş i ne a r f i p r iv i t cu desgust ş i am f i o fe r it Ţ ă r ii cea m a i m onstruoasă schim bare de f a tă în re g is tra tă în analele n o a stre p o lit ic e “ .
A şa d a ră , după în fe leap ta p ă re re a d lu i G u tă T ă tă ră scu , p a t r io ţ i i ş i „d in a s t ic ii* v in t i l iş t i p o t p r iv i l in iş t i t u n it în o c h ii a lto ra , fă ră să roşească , c o n tim p o ra n ii n u -i despretuesc c i- ip re a măresc, poste rita tea n u - i va in f e r a ca pe n işte tră d ă to r i ş i s p e r ju ri, c i- i va p ro s lă v i ca b un i
p a tr io ţ i. Ş t însuşi S u v e ra n u l î i p riv e ş te cu o deosebită p lă ce re ş i m u lţum ire , — f iin d c ă e>, v tn - t i l iş t i i , n’ au o fe r it t ă r i i m onstru oasa S ch im bare la fa tă , c i au răm as în c ă p ă ţn a ţi, c a şe fu l lo r , p u n ându se de a cu rm e z işu l vo in ţe i t ă r i i ş i declarându-se cont ra în tro n ă r i i iu b itu lu i e i rege de az i.
G ro z a v e d - l G u tă în conclu- z ii l l . . . N u în zada r e p u r tă to ru l num e lu i Ta ta r-escu ll
Ultimul număr al „Viitorului* scrie despre „O ruşine care încetează*.
Recunoaşte şi oficiosul d lui Vintiiă. ce însemnează lichidarea partidului d-sale 1
Situaţia internaţională,’ şi problemele Micsi Antante
Ce deslarâ ministru’ Beneş. — Mica Antantă simpatizează eu iniţiativa lui Briand.
că lichidarea ^problemei reparaţiilor înseamnă şi pentru aceas- tă parte a Europei încheerea unei întregi période postbelice şi începerea unei période nouî. Înlăturarea a numeroase litigii înseamnă un însemnai plus politic, căci sau redus motivele fricţiunilor şi se îmbunătăţeşte atmosfera relatiuniior politice în această regiune. Natural că lichidarea trecutului înseamnă şi in Europa centrală deschiderea căilor spre o desvoltare mai eficace a muncii cosîrua- tive poiitice şi economice, spre o mai intensivă cultivare a relaţiilor şi acolo unde au lipsit până ia prezent condiţiunile şi spre găsirea de forme avan* tejoase de colaborare regională, prin cari să se sprijine şi să se întărească tendinţele colaborării europene şi internationale.
Instrumentul şi organul politicei, care urmăreşte in mod conştient această politica pozitivă de pace în Europa centrală a vroit să fie şi a fost într’o mare măsură Mica Antantă.
Sau făcui foarte mult în această direc|ie prin aceea că s’au împiedicat tendinţele poiitice negative şi de descompunere din Europa centrală, precum şi prin opera constructivă a colaborării dintre membrii săi în domeniul politic, culturai şi economic, formând un sănătos şi puternic nucleu de consolidare în regiunea Europei centrale şi manifestând în relaţiile cu celelalte state, metodele conlucrării paşnice.
Topor fără coadăO fic io s u l d lu i V in tiiă B ră tia n u ,
îş i va rsă b lâs tă m u l asup ra acţ iu n i i d - lu i G heorghe B ră tia n u , n u m in d u -l „coadă de to p o r" .
A p le ca t aşa d a ră d - l Gheor-, ghe B ră t ia n u ş i a răm as p a r t id u l d - lu i V in tiiă f ă r ă el ş i adere n ţii lu i.
S ă rm an topo r fă ră coadă !
înainte de începerea Conferinţei Micei Antante, ministrul dr. Beneş a acordat, la Strbske Piese, un interview răspânditului ziar cehoslovac .C eske Slovo*, referiadu-se la situaţia internaţională şi problemele Micei Antante.
Relaţiile economice şi poiitice europene.
Ministrul dr. Beneş constată Ia început că [problemele reparaţiilor au stăpânit în aşa _ măsură relaţiile economice ş ţ politice europene, încât după rezolvarea lor s’ar putea vorbi despre încheierea unei întregi Periode postbelice şi începerea unei noui perioade de desvol- tare politică şi economică. Raporturile Germaniei faţă de Franţa şi restul Europei au con- situi tlimp de zece ani, o problemă politică centrală a Europei. Conferinta dela Hsga a adus prin pianul Young şi consecinţele sale politice, la complecta rezolvare a acestei probleme, în spiritul în care au început s’o rezolve tratatele dela Locarno, contribuind astfel fundamentai la colaborarea Germaniei pe terenul păcii şi în domeniul politic şi economic, nu numai cu Franţa, dar şi cu tot restul Europei.
In fruntea politicei europene au intervenit apoi alte mari chestiuni, cari au fost rezolvate indirect, ori s’au aflat în primul lor stadiu. Se poate menţiona aci, pe cât ne gândim ia probleme poiitice, chestiunea relaţiilor franco-italiene, care s’a manifestat violent la conferinţa navală dela Londra, fiind vorbă de echilibrul puterilor europene in general. In ce priveşte problemele economice, vine in primul râud chestiunea cooperaţiei economice europene, a cărei rezolvare este cu atât mai arzătoare, cu cât criza economică devine mai accentuată şi cu cât mai eficace se prezintă ideia raţionalizării producţiei şi distribuţiei în Europa.
{Memorandul lui Briand.Memorandul lui Briand oglin
deşte toate aceste probleme, cari au începută se coace, sau au devenit coapte după regula- rea reparaţiilor. Ecoul pe care acest memorandum l’a născut în toate .statele europene, e o dovadă că acuitatea acestor probieme e simţită pretutindeni.
Metodele cari au fost întrebuinţate la rezolvarea unei chestiuni atât de complicate ca cea a reparaţiilor, eminentele metode paşnice, metoda compromisului şi înţelegerii vor duce, sper, la lichidarea favorabilă şi a acestor probieme, cari caracterizează actuala situaţie europeană.
Europa centrală.Referindu-se la Europa cen
trale, ministrul Beneş constată
Colaborarea cu Ungaria şi Austria.
Noua situaţie creată de acordurile dela Haga ş i Paris, pune Mica Antanta ca întreg, cât şi fiecare din membrii săi a- parte, înaintea unor noui problemei fiind vorbă de a se folosi toate posibilităţile pentru extinderea relatiuniior paşnice politice şi economice, asupra tuturor componentelor Europti centrale, adâncirea muncii pozitive şi crearea de noui forme constructive de colaborare în relaţiile cu Ungaria, Austria, e- ventual şi cu alte state vecine.
Toate chestiunile referitoare la relatiuniie concrete dintre statele Micei Antante, precum şi chestiunile in legătură cu relaţiile cu vecinii, natural că vor ft examinate la actuala conferinţă. De asemenea Conferinţa se ocupă cu impulsurile ce a dat politicei europene memorandul lui Briand, fa(ă de care toate statele Micei Antante iau o atitudine pozitivă. Memoran- dut lui Briand prevede în fond, în limitele întregii Europe, aceleaşi idei şi tendinţe politice şi economice, pe cari le au avut Mica Antantă şi membri săi dela început în cadrele regionale şi pe cari ne am străduit şi ne străduim să le realizăm
fl AZ ETA TB*W5!L¥AWEI;
în măsura ce corespunde inte* reselor şi nevoilor noastre vi* tale şi principiilor noastre politice fundamentale.
Ministrul dr- Beneş s*a referit de încheereşi la celelalte ches tiuni ale conferinţei Micei An fante, declarând că vor fi exa- minate toate chestiunile concre te ale politicei actuale europe
ne în măsură ce se refecă la toate cele trei state ale Micei Antante. Se vor examina amă- nuntit aplicarea tratatelor dela Haga şi Paris, problemele din Europa centralăi precum şi ches tiunile cari vor veni la ordinea zilei în viitoarea sesiune a L i g i Naţiunilor.
Ceps.
Casa de pensii a ziariştilor.— Cum e organizată instituţia. —
lată principalele dispoziţii ale acestei leg!, care pune la înde* mâna breslei gazetăreşti o instituţie menită să dea zieriştilor o siguranţă materială mai mare şt, in felul acesta, mai multă independentă şi mai multă demnitate in activitatea lor Ipublică.
Noua instituţie va funcţiona pe lângă Casa asigurărilor so- ciale ca o instituţie autonomă cu organe proprii de conducere şi cu o contabilitate separată pentru toate operaţiile ei.
Scopul Casei e de a asigura membrilor ei: pensiuni de retragere seu de bătrânele, pensiuni de invaliditate, pensiuni pentru văduvele şi orfanii minori ai ziariştilor decedaţi.
Fac parte în mod obligatoriu din ea ziariştii salariaţi din toată {ara, a cărora principală îndeletnicire e ziaristica şi cari sunt retribuiţi pentru contribuţia lor redacţională cu un salariu de cel pu{in 3000 lei pe lună.
Casa e întemeiată pe sistemul îndoitei cotiza|i3, a salariatului şi a patronului său. Ziaristul salariat va plăti o cotizaţie de 5 la sută din salariul său lunar, până la limita superioară de 16.000 lei pe lună. Porjiu- nea de salar ce trece de 16.000, nu mai e supusă reţinerilor pentru cotizaţii. La această cotiza* ţie de 5 la sută, administraţia ziarului adaogă alţi 5 la sută cotizaţie patronală.
Precum se vede, Casa se alimentează de însăşi contribuţia breslei.
in mod tranzitoriu şi numai pentru ca să poată intra în a- sigurare şi ziariştii în vârstă, cari n’ar mai avea timp să de- pue de aci înainte cotizaţii suficiente, statul intervine cu o contribuţie globală repartizată pe timp de zece aai.
Cotizaţia asiguratului e reţinută in mod »obligatoriu de administraţia ziarului, care o va vărsa Casei odată cu contribuţia patronală. Legea prevede sancţiuni contra abaterilor deia aceste îndatoriri.
Pentru a avea drept la pensia de retragere, asiguratul tre- bue să împlinească următoarele două conditiuni:
1, Să fi cotizat ia casă timp de 30 de ani.
2. Să aibă vârsta de 53 de ani împliniţi-
Pentru ziariştii cari profesează în momentul de fată, anii de activitate în presă vor fi socotiţi ca ani de cotizaţie.
Cuantumul pensiei se socoteşte făcându-se o medie între salariile ultimilor cinci ani pentru cari s’dU plătit cotiza|ii.
Cel ce împlinind vârsta de 55 de ani, se retrage din presă fără să aibă cei 30 de ani de cotizaţii, va avea drept la pensie numai dacă va putea justifica 20 de ani de cotizaţii. Pensie, în cazul acesta, începe cu 70 la sută pentru 20 de ani, crescând cu 3 ia sută pentru fiecare an în plus.
Dreptul la pensia de invaliditate se deschide după zece ani de contribuţii sau de vechime în presă. Ea începe cu 40 la sută din salariu pentru 10 ani de cotizaţii, spre a creşte cu 3 la sută pentru fiecare an în plus.
I Pensia văduvei se ridică până ' la 60 la s J ă din pensia pe j care o primea s^u la care ar
fi avut drepiul solul. Dacă au rămas şi copii minori, sub 18 ani, pensia văduvei sporeşte cu 20 ia sută pentru un copii, cu 30 la sută pentru doi copii, cu 40 la sută pentru 3 sau mai mul(i copii.
Orfanii de tată şi de mama vor primi: 1 copil 50 la sută din pensie, 2 copii 70 ia sută, 3 copii 90 la sută.
In primii cinci ani de funcţionare a Casei nu se va pir ii nici o pensie de retragere, e- ceştia fiind ani de acumulare de fonduri. Numai pensiile la urmaşi vor putea fi reclamate după un an de funcţionare a Casei.
Casa e administrată de un consiiiu de administraţie alcătuit din :
Patru reprezentanţi ai ziariştilor asigurat:;
Doi reprezentant! ai directorilor proprietari de gazetă :
Directorul general al Casei Asigurărilor sociale sau locţiitorul său legal.
Admrnistratorul Casei e numit de Ministerul Muncit dintre funcţionarii Casei centrale a a- sigurărilor, şi partisipă la lucrările consiliului în calitate de secretar.
Pentru judecarea litigiilor de orl-ce soiu, la cari ar putea da naştere aplicarea legii, se insti- tue o comisie de judecată^ alcătuită din membrii comisiei de apel de pe lângă Casa centrală a asigurărilor, Întregită cu trei ziarişti aleşi de adunarea generală a membrilor.
Numai asupra cererilor de însciiere în Casa de retrageri şi asupra vechimei ce se va a- tribui membrilor, hotărăşte singur Consiliul de administraţie, cu drept de apel, pentru cei nemulţumiţi, la adunarea generală. in felul acesta corporaţia însăşi se delimitează pe sine, hotărînd cine e ziarist şi cine nu.
Pentru constituirea Casei se va numi un consiliu provizoriu, care face toate lucrările de constituire, va primi cererile de înscriere, va întocmi tablourile celor admişi şi va hotări apoi, de acord cu ministerul muncii data dela care vărsămintele sunt o- bligatorii: probabil 1 Ianuarie 1931.
Odată toate lucrările de constituire terminate, se va convoca prima adunare generală a membrilor care va ratifica operaţiile consiliului pro«izortu, procedând ia alegerea întâiului consiliu de administraţie.
Un nou erou nl văzduhuluiIn 25 |> ore din Europa în America.
încercarea, încoi-onală de succes a aviatorului Kmgsfort Smith de a traversa Atlanticul in sbor, din Europa spre America con- slitue un act de eroism şi un succes al luptătorilor cu puterile naturii.
Toată lumea a rămas impresionată de această indrăsneelă şi s jcces, cunoscâodu se că tra veisarea în sbor a Oceanului, din Europa spre America, a ce rut până acum atâtea victime omeneşti. Sboiul în această d irecţie întâmpină piedici uriaşe,d.n cauza curenţilor protivmci sboruiuu
Cei dinfâ:, ca:i nu făcut a* ceastâ încercare ş i ş i au găsit mcartea in valurile mării au fosi celebrii aviatori francezi Nunge ser şi Coi’. Au urmat apoi alte şi alte victime, rămânând e zervat succtscl acestei încer căii, aviatorului german von K hr, care acum doi ani a reuşit să eteris.-ze pe insula Fo ur.Unda* Nouă.
Despre sborui aviator ului Kmg sford Smith — al doilea, care a reuşit să înfrunte cu succes furia intemperiilor şi să ateii seze pe coasta americană,— A genţ a Rador, comunică urmă toarele din Londra, cu data de 25 I mie :
Cât itanul Kmgsfort Sm th, faimosul aviator australian şi în sot tor i lai, porniţi în sbor pes te Ailantic, dela Portmarnork (Irlanda), au sosii la Ntwfound land (Ameiica). Aeroplanul, cu care s’a făcut această nouă şi riscată trecere a Atient.cului de la Est la Vest, este monopla nul »Southern Cross“, cu cere Kmgsford Smith a mai făcut multe sboruri epocale. Capta- nul Smith a fost însotit în acest sbor de Averi Vandyk pilot al liniei de navigat e olandeză din India de Est, de căpitanul Saul din Dub in, fost ofiţer el evia- liei britanice şi de J. W . Stan nago. operator de T . F. F.
•Southern Cross* şi a luat
sborui dela Portmarnock lângă Dublin eri dim la ora 4 şi 30 m nute Ş' a fost în tot timpul sborului în legătură cu postu nie de T . F. F . de pe ambii târmi a!e Atlanticului. D.n două în două ore, aviatorii îşi semnalau poz t«e; bineînţeles că în intervale neliniştea domnea de ambele părţi aie Atlanticu lui, cunosrându se dificultăţile sboîUiiior delà Est la Vest, sbo ruri în cere numeroşi aviatori şi-au găsit moartea.
Avionul a ajuns deasupra Newfoundlanduiui, azi d<m. la orele 10 30 (ora br.tanică), unde din cauza cetei, avionul a trebuit să c*ute timp de o oră locai.tatea H rbour Crace, spre a eter z t .
Căp tanul Kingsfort Smith iz buti în ceie dm urmă pe la ora 12 să ete.izeze în bune condi- tiun:, în împrejurimile acelei lo calităţi.
Trebue remarcat faptul că Kingsford Smith care se clasea ză acum printre cei mai celebri aviatori ei ium i, a mai fă eut două zboruri remarcabile cu aceiaş avion. »Soutern Cross* şi anume » delà San Francisco la Sydney peste O ceanul Pacific şi din Australia îa Crcydon în t mpul record de | 12 z le 14 ore şi 18 minute. |
In America domneşte un deo- seb t entuz asm peniru reuşi.a acestei reuşite încercări de a traversa Oceanul.
Cinema „ Astra“ (Apollo)28—29—20 Iunie, 1 lai e
Un mare ilm Ufa-Matador Film
După renumitul roman ai L i Wenzel Goldbaum în 8 acte.
IN R O LU L PR IN C IPA L:G erd a Maurus, Gustav F rö h
lich .A fară de aceasta Ufa-Journal
P e la „Ast61
r a c
Raport generalI* y Z n T"\ _ uasupra activităţii comitetului Despărtămâni .
judeţean „Astra“-Braşov, pe anul1 9 29?Pali
Fine. — *9J0
O norată Adunare G enerală.Inpanxial
Despre gestiunea financiară a anului I 92g p P mântului Central judeţean “Astra“ Braşov, am onn! a ^ |va!’ zenta următorul: 92
R a p o r t d e C a s s ăIn cursul anului 1929 s ’a in c a s s a t :
Taxe dela membrii ChiriiBeneficii vărsate de CinematografIntereseSubvenjiiConferinje
pro
Lei 6y
\ 1 l # eim
Total încassări . . "Q ": 229
S ’a cheltuit :SalareTaxe remise Comit. Central
m
Revista „Ţara Bârsei Biblioteca„Astra“, Sft. Gheorghe ajutorSoc. Profilaxia TuberculozeiCheltuieli de birouCheltuieli de deplasare ConferenţiariTelefonCheltueli diverse restante încălzit, luminatFond pentru deschidere credite : Plăci comemorative Abonamente reviste Reparajiuni MobilierProcurări pt. muzeu Rp. incendiu, asig.Tipărit. & fişe Subvenjii, ajutoare etc.
Lei 160.590 » 10.800 » 100.000 » 580.471 » 100.000 » 25.000» 12.735» 27.040» 9 650» 10.933» 21.959
f 40
Lei 9.000 „ 11.989 „ 66.215 „ 19.902 „ 15.000 „ 13.829
Ru
ilii„ 18.458Lei 76.551 Lei 230.524 Lei 1.289j
Excedent pe 1929 Lei 5(j|La acesta se mai adaugă capitalul în nu
merar dela ţinea anului 1928 „ 1.311,3! oTotal C apital p e 1929 . . Lei 1.3653
Averea Despărţământului Central jud. „Astra* Braşov,I 1929 se compune din : ™
Numerar depus la Banca „Albina“ în libele : No. 36547 Lei 338.112
„ 36548 „ 338.112„ 36924 „ 65.654
37472 „ 5.80738786 „ 617.843 Lei 1.36 Ire
Datoria Cinem atografului p e 1928 provenită din ben efic ii restante
B eneficiu l Cinem atografului p e 1929."Total . . ÎLei 2.179J
Ambele sume fiind plasate în investi|iuni şi mobilier, i şina de vorbit...
Braşov, 11 Aprilie 1930.Cassier,
Ioan Pricu.
Raportul Cenzorilor.O norată Adunare G enerală,
Comisiunea pentru cenzurarea socotelilor Despăil^fh lui jude{ean al „Astrei“ şi Cinematografului „Astra“ are0C‘ In a prezenta pe anul 1929 următorul
Raport :moiComisiunea s’a întrunit în 6 şedinţe în cari în
nunjit s a ocupat cu cenzurarea socotelilor.» ............................................................... - - - 1<Am controlat poziţiile de Cassa intrate şi eşite.» — _uî»—». — 1 . ................... ..— „i ie-a1vuimuia, yu^ijiue ue ţ^assa miram w-
rificat cu chitanţierele şi cu actele justificative şi în deplină ordine.
Am verificat Bilanţul şi Contul de Profit & Per cheiate cu 31 Decembrie 1929 şi am aliat toate coi consonantă cu registrele de Contabilitate. , -
Am Constatat din regisire, că în anul 1929 sa din Reprezentaţiile Cinematografice şi teatrale Lei & interese din care sumă s ’a cheltuit pentru rilme, Salarii, Reparajiuni, Imprimate, etc. v-
Rezultând cu 31 Decembrie un Profit de LeiDin acest Profit s ’a bonificat :
in contul Despărţământului „Astra“ Leiiar 5 J/o s a repartizat Fondului peniru ajutora
rea funcţionarilor Le]_Despărjământul „Astra“ a avut cu finea anu- , *
lui 1929 o avere de Leî__*La 19 Martie 1930 am scontrat Casa CinemX , u . am scontrat Oasa .
„Astra şi am aflat un sold în numerar de Lei l_j . —;La 24 Martie am scontrat Casa Desp. »Astra“ l
an sold de Lei 1.409.956,- depus la Banca Albina si tificare în 6 libele.
GAz ETA t k a h s il t a b ik Paflbtt Sí
„ j intrările şi eşirile efective de pe anul 1928■HU ____ _______________________ 1 ___1 .*n . 1929 am constatat că, în decursul anului 1929 10 11 cu Lei 922.273.—, iar eşirile au fostîle dln J S multLei 1 .558 .364 -
sunt„arf c“ f,.nCHonarilor în suma de Lei 1.607.060.—Sal3illCJ f a t ă de profitul de Lei 1.122.702.— din care e-xaţ r t ; t d-lui A. Băcilă Lei 452.000.— drept tantiemă s’a 3âoi-18/Xl 1929 data expirării contractului, i l l ' rtiil comisiunii de cenzurare de pe anul 1927 s’a In rJ ^consiliului de Administraţie reducerea salariilor,’a n T - c e r e a personalului de prisos. Observăm că în a-i - t a nu s’a luat nici o dispozitiune. Din contră am
°r ” calariile în loc să se micşoreze s’au urcat fală de ‘Lei 977,101.
I deci, ca să se ia cele mai severe dispozHiuni H ' d S personalul de prisos.
m e, iei 1.072.675.— de asemenea ni se pare prea ^eS ^geomandăm Consiliului de Administraţie mai mare jra!e cheltuielile generale. In acest scop propunem să3 ‘e g pe viitor un Buget, iar cheltuelile să se ordona a urnitele prevederilor bugetarefop >em’ ca sa se ormeze un on< 0m°rtizare pen-ses tiuni;
va
De vânzare Năsioului desus No. 34 şi una în Str. Gării, terenul Czell. Informaturi Str. Principele Carol No* 11 la d 1 Szocsi blănar Braşov. 502 2*2
De vânzare
^constatat că d-lui Fothi, afară de salarii, i se plăteşte
in'ncassările brute delà reprezentaţiunile cinematogra-
_ ‘ copii. Considerând că munca efectivă o îndeplinesc ^ r si biletarele, propunem, ca din cele 101 */,, să se plă-1,001 ca, iar restul să se distribue în modul următor:
‘ d-lui C. Fothi.40°/o operatorilor.20'/. biletarelor. „ ,. .,
această cointeresare controlul are sa fie mult mai
^Beeace priveşte angajarea filmelor şi programarea lor IM depinde succesul sau insuccesul acestei intreprin-
^lunem ca în comisiunea pentru angajarea filmelor să leze cel puţin 2 membrii din Cons. de Adm., iar con- ă fie semnate de 2 membrii. Recomandăm mai mare ie Ia angajarea filmelor, observând că unele se plă-
se rula, iar multe filme se stornează înlocuindu-se lele :u procente de locaţiune urcate, toate acestea în înt eprinderii noastre. ^
Deasemenea propunem, ca să se jină o evidentă clara e contractele încheiate cu diferitele Case de filme.Rugim Onorata Adunare Generală, ca luând act de cele late să binevoiască a aproba Bilanţul şi Co. Profit & Pierind eiat cu 31 Decembrie 1929 şi să dea descărcare atât [iul] ii de Administrajie cât şi Comitetului de Cenzori pen- estiJ nea lor pe anul 1929.Bra iov, 12 Aprilie 1930.
o casă nouă la nozitie f u*
mocsă. Informatiuni Str. Lungă 52 frizeria. 508 1—1
Primària municipiului Braiev
No. 15395-1930
Publicaţiune de licitaţiePentru închirierea casei de
lângă podul Bârsei pe timp de 3 an;, se va ţinea a II*a licitaţie publică în ziua de 15 Iuliee. Oi ora 9—11 a. m , la secţia economicăi unde se pot vedea conditiunile detailate-
Braşov, Ia 21 Iunie 1930* o. Primar: Secretar general: indescifrabil Socac/u.515 1 - 1
No. 930—1930.
De Închiriat apartament;! Publicaţiune
de 2 camerei în centrul oraşu lui, Piaţa Libertăţi 30, a.omo- dat şi pentru birouri. Intrarea separată, lumină electrică, sobe teracotă. (O cameră mob lată cu 2 paturi iar alta nemobilată). Inform, la proprietarul casei, e* taj I în curte. 497 3—3
De închiriat K 1 rao-. dela1 Septemvrie 3 camere şi bel cor, odaie de baie, parchetate, sobe de teracotă, lumină elec trică, toate spaţioase şi la po zitie frumoasă. Tot acolo se a fiă camere mari mobilate pen* tru vizitatorii de vară. Li vadea Poştei 6. 511 1—1
De închiriat T “
Primăria comunală Cernatu dă în antrepriză prin licitaţie publică cu oferte înch se în ziua de 19 Iulie 1930, ora 10 p. m., construirea unui gr*1 jd, şopron şi unui cuotor de pâine la can* tonul din Şanţ- Garanţie provizorie lOo/o din suma oferită.
Conditiunile şi devizul se pot vedea la Primăria Cernatu.
Cernatu, la 28 Iunie 1930. 518 1—1 Primăria com unală•
Ministernl JustiţieiDirecţiunea judiciară;
Adm. Sub locot. Marin N. Ghită născ. la 21 Decembrie 1901 în corn. Giurgita jud. Doli domiciliat in Braşov Str. Tg» Grâului No. 11 a făcut cerere acestui Minister de a fi autori* zat să schimbe numele său pa* tronimic de Ghită în acela de Florescu spre a se numi Marin Florescu.
Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinta ace* lora cari ar voi să facă opozi* tiune în termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol.513 1 - 6
OH1 *i« *1« '!• «1« ş »1» »1» »1« *!• •!« «I' «I* *!• »1« «1« "l>B-=*
furtuni pentru grădină depănătoare pt. furtuni muşamale impermiabileJUL. TEUTSCH :
Comisiunea de Cenzori:
Gfoorghe B aboie , D ragoş Naurea, Àurei Căpătină.
Iiereainului şcolarila profesională de
a .Reuniunei fem ei- române“ din Braşov .
unui public select şl tos s’a serbat joi, în 26 1. s 4 d. m. încheierea enu- col r al şcoalei profesio* SI ştie că această şcoală 11fiinţată şi este proprie- Reaniunei femeilor române,
veche reuniune de fe* noastră, pe care cu.drept
iti) numim „reuniunea
i Sub stăpânirea streină umplea inima de bucurie
d I rumnasele rezultate şi ese realizate, când stătea « erau adăpostite, îngrijite -3|te pentru viaţă, ca popor liber, avem ma-
'ullimire ca şcoala noas- 'cunoscută de Stat să poată miln fiecare an un număr
di eleve — între cari otiane — la meserii Io-
8ce _ şi după absolvirea | ă le poată asigura exis- Pi ând ocupa posturi fru-
a n ateliere sau la şcoli siorale.B e a de eri a fost un nou ■ »Jn i a ne convinge că
® şcoală se munceşte, [umatiiie cât şi frumos- interesantele exerciţii
I istică ne-au dovedit, că didactic îşi dă multă os*
Hj-a elevele, afară de în-■ ul profesional practic,■ pregătirea culturală WUzătoare, dându-se cu-■ enţiune exercijiilor de J l gimnastică atât de ne-■ esvoltărei fizice.g jl;'a impresionat însă mai I j i s t bogata expoziţie de
Osaturi, lingerie, croiu l ţnode, care prin execu- j S a Şi exactă arată pri- H i gustul rafinat şi munca
(Ui cursul anului şcolar
de profesoarele diferitelor secţii.Comitetul şi corpul didactic
pot fi şi de data aceasta mul. tumiji şi mândrii de frumosul succes.
Serbarea s’a încheiat cu o înălţătoare cuvântare a d-nei prezidente Maria Baiulescu, care mulţumind publicului pentru interesul arătat şcoalei îşi ia rămas bun dela elevele absolvente îndemnându-îe să continue a trăt şi a muncii aşa cum au fost călăuzite, făcând cinste şcoalei a cărei eleve au fost.
Se ştie că reuniunea susţine pe lângă şcoală, un internatul care eu casă, masă şi îngrijire părintească 60 de eleve.
Atelierele noui şi moderne zidite anul trecut au costat foar* te mult, aşa că comitetul care luptă cu multe greutăţi materiale, face apel la On. public sâ-1 sprijinească în ostenelile sale pentru susţinerea acestui focar de muncă şi cultură. E. Br.
mobilele şi bucătărie, a-r curat şi confort. Informatiuni la zier. 5—0
Se primesc meseria ‘delăcătuş. Inălbitor Nicolae Braşov, Vaiişte A) 3i 501 2—4
T A n m î n i i de închiriat. 2 L O G I i m ţ l camere, bucătărie şi g ădinită, singur locuitor. Lei 2500- Sir. B sericei Române 97 e). 509 1 2
finiri naturala suimla pivnitile
„ B A C H U S “S t r . H e a g râ No. 14
Lei 2 6 - 3 0Engros reducereŢ U I C A
naturală de prune Lei 4 0
Apă minerală Lei 7. Nicolae Bărbuceann.
1022 1—0
Depozit de articole tecliniceSTR. PORŢII 33.
371 1 - 0 *<)•Í i|. t|i i|. i|. i|. i|> i|i i|> t|. >|i i|> .H ih d. i|. 4' •!' '!> 'I' ■=■■=■(
De închiriatdelà 1 Iulie 1930
(15 m. lung, parchetai etc.) din Piaţa Libertăţii No. 30.
Informaţiuni la proprietari.
(TELEFON 143). 428 2 - 0
Primăria Municipiului Braşov.No. 15266-1930.
Lemne de focfag b'ane prima lei 1080 stân* jenul 1800 Kg. (60 bani Kgr). Comenzile la Pivnitile „Bachus* Str. Neagră 14. 512 1 1
Invitare
Piblieaţlii!
Socielatea Junilor cu tineri d n Brasovul-vechiu invită toată lumea Braşoveană la serbarea câmpenească (Via al) pe Duminecă de 29 Iunie 1930 în pitoreasca pădure Ştejenş. La caz de timp nefavorabil se amână pe Dum neca de 13 Iulie 1930 beneficiul este destinat Casei Nat onale din Braşovui-vechiu, care este în lucrare, Muzica Vânători de munte.
p. Comitet: N icolae Toma,
505 2—2 preşedinte.
800*—680’-
S’a deschis
BAIA DE ID R O T E R A P IEA E F O R I E I Ş C O L A R E
Braşov, Strada Prundului Sr. 4
sub conducerea medicală a d-lui Dr.VALERIU STINGHE
C o n z u lta t îu n i z i ln i c 7 7 2 - 8 /,
P reţu l băilor : Abonament (7 băi) I Lei 350*— n următor „ 300’” băi acid carbonic „ 600 —
1 baie singuratică medicinală „ 801 de acid carbonic „ 100’—
ADMINISTRAŢIA BĂILOR.516 1 - 3
Primăria Municipiului Braşov, reduce până la revo carea preturilor de vânzare pentru lemne de foc, începând cu 1 Iulie 1930
şi anume Totdeauua 1600 Kg. (fag).
Lemne de foc neplutite, blane mărunţite transport ladomiciliu 1300*— Lei
Lemne de foc nepluiite, blane întregi, transportate ladomiciliu 110U""" •
Lemne de foc neplutite, blane întregi fără transport 980’ •Lemne de foc neplutite, noduri şi crăci transportate la
domiciliuLemne de foc neplutite, noduri şi crăci fără transport^Lemne de foc neplutite, blane din Podu Creţului
fără transportLemne de foc neplutite, noduri şi crăci din Podu
Creţului fără transportŢ Lemne plutite :
Lemne de foc plutite, blane mărunţite transportatela domiciliu 12C0— Lei
Lemne de foc plutite, blane întregi transportate ladomiciliu 9zU — •
Lemne de foc plutite, blane întregi fără transport 800'— • Lemne de foc plutite, noduri şi lemne putrede trans-
portate la domiciliu bOU — »Lemne de foc plutite, noduri şi lemne putrede fără
transport buU — „Lemne de foc plutite, blane întregi dela grebla sub
obrej fără transport 700Braşov, la 24 Iunie 1930.
Primar: Secretar general :
920*—
600'—
din Str. Porţii 33(vis-à-vis Hotel Coroană) la 67
Jul. Teutschmagazin de articole tehnice
B R A Ş O V .
Pftţdna 4 «AZETA TRANSILVANII!
Consiliul de ministri de Miercuri'Miercuri a avut loc[ un con
siliu de miniştri sub preşedinţia d-Iui prim-ministru Iuliu Maniu.
Executările silite.D-1 Grigore iunian, ministru
justiţiei, a supus discufiunii consiliului proectul de lege pentru unificarea unor dispoziţiuni referitoare ia execjtarea silită.
Consiliul a aprobat proectul de lege cu unele modificări.
Legea Dobrogei noui.D-1 Ion Mihalache, ministrul
agriculturii şi domeniilor, a expus economia proectului de lege pentru reg-iîarea proprietăţii In Dobrogea-Nouă,
Consiliul a aprobat proectul dispunând ca el să fie numai decât depus in Parlament.
Aprovizionarea armatei cu cereale.
Consiliul a autorizat minisle- rul armatei să facă aprovizio- nări cu cerealele necesare armatei direct prin cooperative, pe preful zilei cotat la Bursa Brăila.
Disirugerea lăcustelor.
Consiliul a hotărât apoi, ca efectivele militare care ajută Ja distrugerea lăcustelor in Dobro- gea, să fie mărite.
L o c a l e
Conferinţa Micei înţelegeri.Primele comunicate oficiale.
La Strbske Pleso în Cehoslovacia, s a deschis, după cum am anunţai, a 11-a conferinţă a Micei Antante, exeminându-se în primul rând situaţia generală politică a Europei. In următoarele discut», conferinţa s-a ocupat şi de memoriul d-lui Briand.
Comunicatele oficiale date a- supra lucrărilor conferinţei in primele zile sunt următoarele :
Asupra şed njelor prime, de Miercuri:
Cele două şedinţe ale Conferinţei au fost consacrate exa- minărei situaţiei generale.
Fiecare dintre cei trei miniştri de externe, au expus punctul de vedere ale tarif sale a- supra chestiunilor politicii internaţionale, in legătură cu problemele ce se referă în special la (ara sa.
După ce s-a examinat in amănunţime toate problemele principale ale situaţiei generale, d-nii miniştri Beneş, Mironescu şi Marincovici, au constatat că situa(ia politica internaţională a jărilor Micii înţelegeri, este pe deplin satisfăcătoare, şi că prin strânsa colaborare dintre cele trei state, s-a creiat micii înţelegeri o situaţie ce corespunde în totul importantei sale politice şi economice.
„Cei trei miniştri de externe au căzut de acord asupra aii- tudinei ce urmează a lua în chestiunile ce actualmente sunt pendinte în politica internaţională.
„Viitoarea şed njă se va Jine mâine dimineaţă ia ora 10, ea fiind consacrată examinării memorandumului întocmit de d-1 Briand şi ceiorialte chestiuni speciale prevăzute in programul conferinţei.
Asupra şedinjei de Joi s-a dat următorul comunat:
„A doua reuniune a miniştrilor de Externe ai Micei înţelegeri, a avut loc Joi dimineaţa 26 Iunie.
Miniştrii eu schimbat vederile lor asupra memorandului Briand. Ei au examinat principiile lui şi propunerile concrete şi modalităţile de aplicare.
„Miniştrii celor trei |ări au constat că iniţiativa d-iui Briand corespune în totul dorinţei generale de o mai bună organizare internaţională in interesul menţinere! păcei şi desvoitărei pacitice a omenirei. Această iniţiativă [cadrează perfect cu ccopuriie şi politica Micei înţelegeri.
„Uei trei miniştrii de Externe au căzut de acord în principiu asupra sugestiunilor concrete ale d-iui Briand, şi a propunerilor ce vor face la conferinţa dela Ceneva, unde va fi discutată problema în iond.
„S’ou examinat apoi raportu
rile înlre {ările Europei Centrale în urma acordurile încheiate la Haga şi Paris, şi au constatat că un oare-cere număr de chestiuni dificile fiind eliminate, ameliorarea acestor raporturi este făcută posibilă.
„Miniştrii de Externe ai Micei înţelegeri au decis să se menţină în ori-ce eventualitate la respectarea angajamentelor internaţionale.
„ S a început apoi discuţia a- supra aplicare! acordurilor dela Paris. Această discuţie ,va continua în şed nja următoare*.
Durata urnii în mimJoi seara conferinţa dela Ge
neva pentru stabilirea duratei muncii in minele de cărbuni, a terminat discu|iunea generală asupra proectului de conven- Jiune relativ Ia durata muncii în minele de cărbuni, pusă la punct de comisiunea specială.
Convenjiunea a fost adoptată cu 75 contra 33 volurî.
In cursul discujiunei, delegaţii muncitorilor din Austrie, Ungaria Cehoslovacia şi România au prezentat un amendament ce rând conferinţei să revină asupra dectziunei comisiunet, luată pe baza cererei delegaţilor germani, ca durata muncii în minele de lignit să fie stabilită prinlr’o convenjiune specială de conferinţa “din 1931, Delegaţii muncitorilor insistă ca muncitorii minelor de lignit să fie de asemeni puşi în situaţia de a beneficia de condijiunile favorabile ale prezentei conven{iuni.
Cu 61 contra 30 voturi, con- farinta a decis menţinerea hotărârii comisiunet. Rezultă din acest vot că minele din Valea Jiului, vor beneficia de un regim special care va fi stabilit anul viitor.
Delegatul patronal român, d-1 inginer Arapu, a pus in .evidentă în fata conferinţei, dificultăţile speciale întâmpinate în exploatarea minelor de cărbuni din bazinul dunărean, Ungaria, Jugo- slavia şi Românie, cari toaie au o mică produc(iune, fa|ă de Statele mari producătoare de cărbuni.
C urentai. O nenorocire l’a păscut pe bietul loan Burlac u, iu crăfor la P. T. T.
Ca simplu lucrător de linie, îşi făcea conştiincios datoria pentru câştigarea pâinei^cea de foaie zilele. Dar eri, sărmanul era sortit de vitregul destin să treacă graniţa vieţii în împărăţia rece a mor|ii. Urcându-se pe casa Eremias din str. Htr- scher, pentru repararea firelor telefonice deranjate de firul e- iectric dela uzina fabrlcei de ciment, alunecând şi atingându* se de firele telefonice care erau în legătură cu firui electric deranjat şi neizolat, a fost curentai, rămânând mori pe acoperişul casei. Vinovat de pierderea unei vieţi, nu poate fi decât uzina electrică care nu şi-a izolat firele.
Sperăm însă că această tristă întâmplare, care a costat viaja lui fon Burlacu, a cărui familie irebue despăgubită, va servi ca învăfământ uzinelor electrice, grăbind izolarea fireior.
Furturi. Ieri din trenul de Bucureşti Oradea i s a furat din buzunarul hainei d lui Fleisch* iran Olto, cetăţean austriac, un portmoneu cu suma de 10.003 lei şi mai multe acte.
— Dela'Iocuinta lui Biro Ba- lazs din sir. Zizinului f. n. şi lucrător la fabrica Voina, s-au furat asnoaple, de către autori necunoscut), mai multe obiecte casnice şi suma de 2500 lei. Se cercetează.
A tacat. In seara zilei de 26 I. c., venind dela Bucureşti, pe bicicleta, studentul lonei Pe- traşcu, in apropierea oraşului nostru, a fost atacot de un necunoscut îmbrăcat militar, care somându-l cu un revolver, i-a luat bicicleta şi o raniţa cu hiine în valoare de 10 0Q0 Lei. Rechmâudu se căzu’, se fac cercetări pentru descoperirea autorului.
Notar dispărut. Ieri s’a primit o noiă telefonică dela Prefectura Odorhei, pentru urmărirea şi prinderea notarului public loan Voişeanu, zis Deis- eanu, dispărut în urma unei mari defraudâri.
C ontinuarea cam pionatelo r in atletica uşoară se va finea ia 29 Iunie cor. pe terenul clubului Olimpia Începutul la ora 3 p. m.
0<l> ■!> •!> <!■ 'I1 '!> •!• >l< -|i >|i '|i <|> ii» i|» »I» »I» i|» >|i i|. i|i i|.q
PENTRU COPII-i. Un Costum „Leicester“ I î T Depozitul fabricei :i S trad a P o r fii 61î 323 1 - 0 î
Comunicare.Subsemnatele bănci braşo
vene aduc la cunoştinţa onoratului public, că începând dela 1 Iulie 1930 au stabilit dobânda depunerilor spre fructificare şi în cont curent cum urmează:
8% brutto pentru depuneri la vedere.
9Vo brutto pentru depuneri pe termen şi după sume mai mari.
„Albina“ institut de Credit şi de Economii Sucursala Braşov, Banca Ardeleană şi Cessa de Economii S. A. Sucursalî Braşov, Banca Generară a Ţârii Româneşti Sucursala Braşov, Banca Generală Ungară de Credit Sucursala Braşov, Banca Marmorosch, Biank & Co. S. A. Sucursala Braşov, Banca Românească Sucursala Braşov, Banca pentru circulaţia mărfurilor S. A., Banca Poporală Braşoveană S. A., Cassa generală de Economii din Braşov, Cassa Generală de Economii din Sibiu Sucursala Braşov, Societatea Bancară Română Sucursala Braşov,
B * I|l <|l >1» ■)> l|l l(l l|» l|l ijl l|l l|! •=••=■ i|l l|l l|l l|l l|l l|. l|n|lQ|
Abonamente ia zi&t se pst tace pe timp mi! Îndelungat sas lunar
ÎIP 9$R A FiÀ A, g£ygË$tÀMüi A QQH?, BRAŞOV,
C urs de dans sa va începe pir. C opii la 5 Iulie d. m., ia oia 5. ptr. Elevi la 7 Iulie la ora 7 seara- Informafiune : la Şcoala de Dans Jzsâk, ;Str. Cas telului 110. 507 1—2
i n f o r m a ţ i !Porfretu l oficial a l M. S.
Regelui. Pentru a se^ putea pune în circulaţie publică o fotografie cât mai artistică a M. S. Regelui Carol al H-Iea şi pentru a se împedica şi unele eventuale specule ce s’ar putea face, — urmărind în acelaş timp şi indicaţiile unei înalte dorinje a M. S. R egJu i, — se face cunoscut că se va fine un concurs între fotografii cei mai de seamă din fără, în vederea realizării celui mai bun clişeu ai Suveranului.
Cei ce doresc a lua parte la | acest concurs, se vor adresa la Palatul Regal, unde li se vor da toate desluşirile.
Clişeele făcute, vor fl apreciate de M Sa, care va indica pe cele ce urmează a fi reţinute.
. Medici germ fecală. D i a S H , Judecătorul 1 ? k . Luebeck a deschi^SMică pentru cri»,-
impôt,tort, cari prin ,„.Cţloi Celmette, i )Sc,«imoartea m aí'^liu1
Deasemeni »0r%
trei doctori Şj ltTlPotIrha
f P reo t Dăn !ă Sasu . Ni se scrie din Cluj : Eri a fost petrecut ia cele eterne pâr. Dănilâ Sasu. Siujba ţinmormân- tării s'a oficiat în biserica „Schimbarea la fată“, participând un numeros public clujean şi o mulţime *de credincioşi din comuna Floreşti.'lDupă prohod păr. protopop Ion Agâr- biceanu a rostit o impresionantă cuvântare, descriind activitatea răposatului, iar păr. canonic Iuliu Fiorian dela Blej a spus un cuvânt de adio in numele I. P. S S. Mitropolitului Vasile Suciu. Ia numele partidului na[ionaI*jărănesc d-1 profesor univ. Emil Hafieganu a aiătat meritele celui răposat, care a fost un harnic luptător pentru drepturile poporului său. Discursul d-lui Hafieganu a stors lacrimi din [ochii tuturor celor de fe(ă şi tot astfel, celelalte [discursuri. S ’a rostit un cuvânt de adio şi în numele colegilor de şcoală, iar la groapă un tânăr din Floreşti a spus ultimul cuvânt de adio ai credincioşilor.
Adresăm din partea redacţiei condoleanţe îndureratei familii.
Un groazn ic accid en t de autom obil a avut loc alallaeri pe şoseaua Câlugăreni— Mizil. Un autocamion al Centrului de instrucţie Geniu din Bucureşti, în care afară de şofer se mai aflau pasagerii: d-1 căp. Pom- piliu Augelescu dela divizia V Buzău, mama sa Smaranda An* gelescu, învăţătorul Dumitru loan din Câlugăreni şi sergentul instructor Leucă Nlcolae, făcea drumul dela Câlugăreni spre M zii. Rupându se ia un moment baza de direcţie şi şoferul voind să ferească maşina de prăpastia din stânga drumului, a dat-o cu ultima sforţare în partea dreaptă, unde se afla un mal de piatră, de care io- vindu-se maşina s’a sfărâma».
Smaranda Angelescu, mama căpitanului sa ales cu baza craniului spartă.
A încetat imediat din viată.Deasemenea a fost găsit mort
sergentul instructor Leuca Ni- colee. Căpitanul Pompiliu Angelescu are mai multe răni grave. In agonie el e fost transportat la spitalul din Mizil.
Şofeurul s’a ales cu fractura piciorului drept, iar învăţătorul Dumitru Ion are leziuni mai u- şoare pe corp.
Maial. Comitetul şcoalei primare de stat din Stupinele-Bra- şovului va aranja în ziua de Duminecă 29 Iunie cri. în grădina Cârstea de lângă şcoală un frumos mafal cu diferite serbări şcolare.
Roagă pe această cale pe toji prietenii şcoalei să-i onoreze cu prezenta d-Ior, având în vedere că venitul material e destinai pentru o excursie şcolara la Constanta.
retoruluipentru faptul S t " paratele, % reC0 cerea cercetărilor
Numărul virtim', injecjiil r cu ^ ridică l i 24 ifir °
moarte. n P«iîj
/ I i
5 r
FIBib loteca lui \m l,povici va fi Clmp7rnisterui instrucţiunii consulului de o adresă ministerului d,a tic, insolita de un >1 bibliotecii marelui lupaio C. Popovlc. MinisterulSÍkhÍ • -io». .biblioteci sl să o
Biblioteca se co™», peste 250 de volume valoare.
Casa şcoalei or „ m sărcinarea de a studia chestiune şi de a trata milid regretatului Aurel povici, cumpărarea ace blioteci.
raeinean
NcaT,ur
tt
etide
Amânările pentru ale serviciului militar,, terul de război o dai orii cular către cercurile de rq tare, prin care se Oclomvrie termenul trebuie să fie înaintate de amânare a serviciului tar pentru studii,
O de smintire. Fa[ă de apârută in unele ziare II cureşti, susjinând că Mi gele Emanuel ar narlidi îucoronarea M S. Regelui1 rol, agenţia „Ştefani“ din _ agen|ie oficială a Sw(1fl| italian, declară că nu M rât şi nu se ştie încă niit felul cum va fi reprezentaţi lia la această mare sârbii a României.
încheierea festivă a1 şcolar 1929—1950 la ‘ţc!l, Şaguna, se va face Dum» 29 Iunie a. c. la ora în saia liceului, La a-W bare se invită păriapi şi prietinii şcoalei. " tiunea.
»I
R egele Italici la jncjj re a Regelui Carol _■ ,
Danub“ anun[ă din -* Regele Italiei a acj| vitatta regelui Carol al niei de a lua Par'®. jjp narea sa. In cercur eralti lice se afirma ch suv^ lian va so3i in poriul Constanta
Farm acii de «ervlţ j e 28 Iunie până la -z» iunie pa..« - ,e p ţine serviciu de■ D° J e l}lşi Dumineca farm Cc |8iasu“, Carol Schmtf % t Orfanilor Nr. I ? 1 tfi Pi ria“ George Tul» pele Carol 38. #
B ilete de câlâi°ri® ^toate târgurile df^jjgpitun reduse. roul de circulaţie
Notar public-I
NIl OLAE fOANßS ßfai| mit notar publ,f ‘ n locul d-lui Dl. °hî , s«"rouf notarial 11S TR A D A ’ HIRSCHE^fon 570.
Seé&ctar i