Embed Size (px)
DESCRIPTION
Nunti regale
Citation preview
Tradiție, monarhie și iubire
editorial
su
p
li
me n
t a l z i a r u l u i r o m â n i a l i b e r ă ⁄ l u n i , 1 8 a p r i l i e 2
01
1
Două cupluri regale: Regele Mihai și Regina Ana,
Principesa Margareta și Principele Radu
entru a celebra unul dintre evenimentele de seamă ale anului,
nunta prințului William al Marii Britanii cu Kate Midlleton, Ro mâ nia liberă vă propune o serie de
suplimente de di cate celor mai importante nunți re-gale din ultimii 100 de ani. Astfel, unele dintre cele
mai interesante povești de iubire ale familiilor Regale din întreaga lume vor fi prezen-
tate pe parcursul a cinci suplimente ce vor fi distribuite împreună cu RL.
Suplimentul de față este dedicat celor două eve-nimente care au marcat istoria regală a României,
și anume nunta Regelui Mihai cu Regina Ana cât și nunta Principesei Margareta cu Principele Radu. În următoarele suplimente veți descoperi
detalii inedite despre nunta Prințului Felipe al Spaniei cu Letizia Ortiz-Rocasolano cât și nunta
Prințului Rainier de Monaco și Grace Kelly (20 aprilie), despre nunta Prințesei Victoria a Suediei
cu Daniel Westling dar și nunta Prințului Philippe al Belgiei cu Contesa d’Acoz (22 aprilie), nunta
Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Prințul Filip (27 aprilie) și, ultimul supliment, va relata de-
spre cele două nunți ale Prințului Charles cu Lady Diana Spencer și, apoi, cu Ducesa de Cornwall (28
aprilie). Seria de suplimente va fi încheiată de apariția cărții „William & Kate: o iubire regală“, care se va distribui împreună cu ziarul România
liberă la prețul de 9,9 lei în data de 29 aprilie. Într-un interviu în exclusivitate pentru Româ-
nia liberă, Principele Radu povestește amănunte necunoscute până acum din culisele nunții sale
cu moștenitoarea tronului României, Principesa Margareta.
Detalii despre împrejurările în care s-au cunos-cut, dificultatea construirii unei relații, dar și
cele mai emoționante momente din cadrul nunții sunt prezentate în paginile primului supliment.
Principele a mai vorbit și despre nunta Regelui Mihai și a Principesei Ana, o căsătorie care a avut
loc într-un moment istoric important pentru România. Regele Mihai, forțat să abdice și să își
părăsească țara, nu a renunțat la căsătoria sa cu Principesa Ana, deși știa că acest eveniment
urma a fi folosit de regimul comunist pentru a-l discredita în fața poporului român. Articolul
dedicat nunții Regelui Mihai dezvăluie secretele acestei căsătorii și jocurile
politice care au influențat evoluția cuplului regal, dar și a României.
A
bdicarea Regelui Mihai, petrecută la 30 decembrie 1947, a fost de-a lungul timpului învăluită de controverse politice, dar și romantice, care au dus la mediatizarea intensă a subiectului în presa vremii, atât în Româ-nia, cât și în străinătate. Dacă în țară multe articole susțineau ideea abdicării „pentru o femeie“, presa internațională adopta versiunea „din cauza Moscovei“.
Un articol publicat pe 1 ianuarie 1948, la scurt timp după abdicarea regelui, anunța că evenimentul prezen-tat într-o alură romantică în România era de fapt rezul-tatul unor decizii politice influențate de comuniștii din Rusia. Articolul spune că povestea de dragoste a Regelui Mihai cu Principesa Ana a fost un alibi folosit de gu-vernul României pentru a ascunde adevăratele motive politice care au dus la înlăturarea regelui.
„Fasciștii roșii, conduși de Ministrul de Externe, Ana Pauker, doreau ca lumea să creadă că Regele Mihai a părăsit tronul României pentru o femeie, așa cum a făcut și tatăl său, Carol al II-lea. Era o idee atrăgătoare care îl descredita pe Mihai și un paravan perfect pentru mișculațiile lor. Așa că decretul abdicării care a fost scris pentru el, cât și știrile de atunci erau colorate într-un roz romantic“, se spune în articolul publicat de The Washington Post.
Regele Mihai era prezentat de ziarul american ca fiind o persoană curajoasă, „un simbol pentru români“, dar un impediment în calea comuniștilor. Potrivit publicației, mama regelui Mihai, Regina Elena a fost avertizată, la un moment dat că se plănuia internarea fiului său într-un azil de nebuni sau deportarea lui în Rusia. De asemenea, articolul vorbea despre o tentativă eșuată de ucidere a regelui. Se pare că un român care a fost angajat pentru a-l ucide pe Rege a fost cuprins de remușcări și rușine și s-a sinucis în fața palatului în care locuia acesta.
Abdicarea regelui, ordin de la ruși Într-un alt material, publicat de același ziar în 11 ianu-arie, se spunea că mai multe persoane din anturajul Prințului de Hohenzollern, așa cum era cunoscut atunci regele în vârstă de 26 de ani, susțineau că acesta a abdi-cat din motive politice și nu „pentru a se căsători cu fata pe care o iubește“. Articolul mai spunea că mareșalul Josif Broz Tito din Iugoslavia era responsabil pentru abdicarea regelui. Se pare că în vizita pe care acesta din urmă a făcut-o la București, în decembrie 1947, în timp ce Regele Mihai era plecat în Elveția, a anunțat guver-nul lui Petru Groza că Rusia dorește înlăturarea regelui. Așa că, la întoarcerea în țară a Regelui, pe 21 decembrie, decizia de abolire a monarhiei și instaurarea unei repu-
2 R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1
Secretele abdicării Regelui Mihai și căsătoria cu Regina Ana
Nunti Regale
În timp ce Principesa Ana aștepta vești de la Regele Mihai, un articol publicat pe 11 ianuarie 1948 anunța că regele României a anulat căsătoria, cel puțin pentru viitorul apropiat“. • the washington post - ianuarie 1948
Ne-am întâlnit pentru prima dată în Londra, la nunta prințesei Elisabeta (actuala regină a Marii Britanii – n.a.). A fost dragoste la prima vedere, nu credeam că așa ceva o să mi se întâmple vreodată.. • regina ana a romÂniei
Căsătorie
Regele mihai al României și principesa ana de bourbon-parma
în ziua nunții lor care a avut loc la palatul Tatoi din atena.
blici populare, ca în restul țărilor sovietice din Balcani, era deja luată.
Purtătorul de cuvânt al Regelui, Jacques Vergotti, decla-ra atunci că după abdicarea suveranului, principalele sale preocupări erau logodnica sa și soarta rudelor pe care le lăsase în România și pentru care încerca să obțină vize de ieșire din țară. Ziarul mai scrie că după ce a abdicat, rege-le Mihai a ajuns în Elveția cu foarte puțini bani și negocia pentru a primi unele proprietăți ale Casei Regale.
„Îl voi urma pe Regele Mihai oriunde va merge“După abdicarea Regelui Mihai, Principesa Ana a acordat un interviu pentru o agenție de presă străină în care spunea că „îl va urma pe Regele Mihai oriunde va merge“. Principesa a mărturisit atunci că este îndrăgostită pro-fund de Regele României.
Principesa Ana a aflat de abdicarea forțată a Regelui Mihai în timp ce se afla la Copenhaga, la casa unchiului său, Prințului Axel. Principesa a așteptat să vorbească cu Regele pentru a decide dacă pleacă sau nu în America. „Ne-am întâlnit pentru prima dată în Londra la nunta prințesei Elisabeta (actuala regină a Marii Britanii – n.a.). A fost dragoste la prima vedere, nu credeam că așa ceva o
să mi se întâmple vreodată. Când am plecat spre Lausanne nu aveam nici un plan sigur de viitor, mă gân-deam să plec în America. Dar acum nu pot să plec după ce am auzit veștile despre abdicarea lui Mihai“, declara atunci Principesa în interviul publicat pe 2 ianuarie 1948.
Articolul mai precizează faptul că dacă Regele Mihai se va căsători cu Principesa Ana, el nu va putea să îi ofere un trai luxos, pentru că nu mai avea nimic. Totuși, Princi-pesa era moștenitoarea unei mici averi care i-a fost lăsată mamei sale de un milionar danez. William Wessel, unul dintre acționarii principali a unui magazin din Copenhaga i-a lăsat mamei Principesei Ana (care lucrase pentru el) o parte mare din averea sa și patru vile în Franța.
Căsătoria amânată de rege În timp ce Principesa Ana aștepta vești de la Regele Mihai, un articol publicat pe 11 ianuarie 1948 anunța că Regele Mihai al României a anulat căsătoria, „cel puțin pentru viitorul apropiat“.
Amânarea întâlnirii dintre cei doi a fost explicată de purtătorul de cuvânt al Regelui, Jacques Vergotti, care a spus că o „legătură de dragoste“ putea fi folosită în acel moment de către comuniști pentru a distruge orice
speranță pentru o viitoare recuperare a tronului. Vergotti nu a comentat însă speculațiile presei elvețiene din aceea perioadă care spunea că este posibil ca Ana să meargă în Elveția pentru a se întâlni cu Regele Mihai.
Principesa Ana era foarte afectată de evenimentele din România. Grijile ei sunt reflectate într-un articol publicat după sosirea Principesei la Liege, în Belgia.
„Împreună cu mama sa, Principesa Ana, obosită și palidă s-a dat jos din tren după care a urcat într-o mașină și a spus că va merge la Luxemburg unde va sta o perioadă nedeterminată de timp la niște rude pentru a se odihni“.
Principesa Ana a mai spus atunci jurnaliștilor că Regele Mihai nu o va însoți și că nu are nici un plan deocamda-tă. „Poate o să mă duc la Paris, dar nu este sigur. Am avut parte de multe probleme și schimbări în ultimul timp astfel încât nici un aranjament nu poate fi făcut acum“, a mai spus Principesa Ana.
Despre călătoria Principesei la Luxemburg, Jacques Ver-gotti spunea că demonstrază faptul că nu se plănuia nici o nuntă secretă. El mai declara atunci că Mihai „o iubește cu adevărat“ pe Principesă, care este ideală pentru a-i deveni soție și că poate cei doi se vor căsători „într-un final“.
R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1 3
Nunti Regale
Principesa Ana, obosită și palidă s-a dat jos din tren după care a urcat într-o mașină și a spus că va merge la Luxemburg unde va sta o perioadă nedeterminată de timp la niște rude pentru a se odihni. • the washington post - ianuarie 1948
Fotografie de grup
În curtea palatului Tatoi din atena, locul unde a avut loc nunta
majestăților lor mS Regina ana a României și mS Regele mihai
al României.
4 R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1
Nunti Regale
F
iul lui Carol al II-lea și al Reginei Elena, Principele Mihai a devenit pentru prima dată rege al României la doar șase ani după moartea bunicului său, Ferdinand I, și renunţarea la tron a lui Carol al II-lea din decembrie 1925. Acesta din urmă a plecat din România împreună cu amanta sa Elena Lupescu, dar s-a reîntors în țară în 1930, „detronându-și“ fiul. Regele Mihai a reprimit coroana un deceniu mai târziu, după abdicarea forţată a tatălui său, dar urma să aibă aceeași soartă, ca cea a lui Carol al II lea, în 1947.
Premierul Petru Groza și aliații săi plănuiau de mult timp înlăturarea Regelui Mihai și instaurarea republicii popu-lare, iar o călătorie a Regelui la Londra, în noiembrie 1947, părea a fi momentul potrivit pentru a aboli monarhia. Re-gele călătorea împreună cu mama sa, Regina Elena, pentru a participa la nunta verișoarei sale, Principesa Elisabeta a II-a a Marii Britanii cu Principele Filip. Nici unul nu știa că lasă în urmă un premier care plănuia înlăturarea
monarhiei. Călătoria avea să complice și mai mult situația pentru că regele o va întâlni pe femeia care avea să îi devi-nă mai târziu soție - Principesa Ana.
Prima întâlnire între cei doi a avut loc în cadrul unei recepții dată de Marele Duce Jean de Luxemburg la cele-brul Hotel Claridge’s din Londra. Regele Mihai, un tânăr fermecător și impunător, îmbrăcat în uniformă a reușit să îi atragă privirile tinerei Principese încă din primul moment. Întâlnirea a durat doar câteva minute, pentru că Principesa Ana, obișnuită cu viața din armată, de unde se întorsese de curând, l-a salutat militărește pe Rege, după care a plecat rușinată de gestul său nepotrivit. „În loc să fac o reverență, am luat poziție de drepți. Și l-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat. M-am simțit atât de umilită de mine însămi, încât am ieșit imediat ca să merg la verișoarele mele“, povestește Regina Ana despre prima întâlnire cu Regele.
Fiica Principelui Rene de Bourbon-Parma și a Princi-pesei Margareta a Danemarcei, Principesa Ana avuse un destin atipic pentru un membru al familiilor regale din acea perioadă. Ea a lucrat ca vânzătoare de panglici și de flori artificiale într-un magazin din New York pentru a-și ajuta financiar familia, iar în 1943 s-a înrolat ca volun-tar în armata franceză și a mers pe front, participând la operațiunile militare din Algeria, Maroc, Italia, Luxem-burg și Germania și a fost decorată cu “Crucea de război”.
Regele o admira pe Principesa Ana cu mult timp înainte de a o cunoaște, din momentul în care a văzut un reportaj în care apăreau imagini cu viitoarea sa soție. A fost atât de fascinat de apariția tinerei fete încât i-a cerut operatorului
Regina Ana la prima întâlnire:„L-am salutat lovind călcâiele, ca un soldat“
Căsătoria dintre Regele Mihai și Principesa Ana a marcat începutul unui exil care avea să dureze peste patru decenii. Noua regină a României nu își va cunoaște țara până în 1992 când va vizita pentru prima dată România cu ocazia sărbătorilor pascale“.
să decupeze secvențele în care apărea și să le transforme în fotografii.
La Londra, cei doi au petrecut următoarele zile împreună: au fost la teatru, la cinematograf, iar Principesa i-a arătat Regelui cum să stea la coadă la un cinematograf sau cum să plătească un taxi, fiind amuzată de faptul că acesta nu știa lucruri cotidiene pentru un om obișnuit, după cum povestește chiar Regina Ana într-un interviu acordat Eugeniei Vodă pentru emisiunea „Profesioniștii“. A urmat o excursie la Lausanne, în Elveția, unde cei doi au fost acompaniați de Regina Elena.
În ultima zi, înainte de plecarea la București, regele Mihai i-a cerut mâna Principesei. „Eram în mașină, și el a ales momentul de a-mi cere mâna într-un mod original. Atunci ne-am adresat cuvintele care ne promiteau unul altuia fără să ne privim în faţă, doar drumul șerpuitor din faţa noas-tră. Imaginea aceasta privind înainte nu era întâmplătoare, toată viața noastră asta am făcut: umăr la umăr, ne-am aju-tat unul pe altul și am fost complici, fără să ne uităm unul la altul, ci privind amândoi, ca o singură ființă, drumul șerpuitor din fața noastră“, povestește Regina Ana.
Potrivit Constituției din România, executivul era cel care trebuia să aprobe căsătoria Regelui. Astfel, după ce Principesa a acceptat cererea Regelui, mareșalul Curţii l-a anunțat pe premierul Petru Groza care trebuia să își dea consimțământul. Groza a refuzat să accepte căsătoria Rege-lui pentru că nu dorea ca acesta să își întemeieze o familie, lucru care i-ar fi îngreunat planul de a prelua puterea.
Între timp, Regele era în țară, la Sinaia, pentru a sărbători împreună cu familia sa Crăciunul. După doar câteva zile, el a fost chemat de Petru Groza în București pentru a discuta anumite probleme de familie. Regele credea că în sfârșit va primi aprobarea pentru căsătoria cu Principesa Ana, dar de fapt în cadrul întâlnirii, Groza l-a obligat să abdice amenințându-l cu moartea a 1000 de tineri arestați. Regele Mihai a renunțat la tron și pleacă împreună cu Regina Mamă în Elveția.
R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1 5
Nunti Regale
D
upă abdicarea forțată din 30 decembrie 1947, Regele Mihai își pierduse în doar câteva zile atât tronul cât și țara, dar încă mai visa la căsătoria cu Principesa Ana. Evenimentul a fost însă amânat pentru că, în ciuda eforturilor regelui Mihai și a mamei sale, nicio țară nu dorea să se implice în organizarea nunții.
Membrii familiilor regale nu doreau ca numele lor să fie amestecate în situația controversată din jurul unui rege care tocmai își pierduse țara, dar care vroia să își înteme-ieze o familie. Nici măcar Danemarca, țara de origine a Principesei Ana nu a vrut sa ajute la realizarea căsătoriei. Soluția salvatoare a venit de la fratele Reginei Elena - Re-gele Paul al Greciei, care a acceptat să organizeze nunta regală. Astfel, Paul al Greciei, împreună cu soția sa, Regina Federica, a invitat viitorul cuplu regal la Atena, unde va urma să aibă loc căsătoria.
Totul părea rezolvat, dar mai exista un singur impedi-ment și anume faptul că regele trebuia să se căsătorească ortodox precum cerea Constituția din 1923, dar Princi-pesa era catolică. În acea perioadă, Biserica Catolică avea reguli foarte stricte în privința căsătoriei cu persoane care aparțineau altor religii, iar consimțământul pentru o astfel de nuntă putea fi dat numai de Papă. Astfel, Regi-
na Elena și mama Principesei au mers la Vatican pentru a cere consimțământul Papei Pius al al XII-lea. În ciuda rugăminților celor două regine, Papa a refuzat să își dea binecuvântarea pentru că Regele Mihai nu a fost de acord să își boteze copiii în religia catolică.
Cu toate acestea, pe 10 iunie 1948, Regele Mihai și Princi-pesa Ana s-au căsătorit la Atena, iar proaspăta soție a fost excomunicată din rândul Bisericii Româno-Catolice, până la pontificatul Papei Ioan al XXIII-lea.
La nunta de la Palatul Tatoi au participat Regina-Mamă Elena, Regele Paul și Regina Frederica ai Greciei și copiii lor, precum și veri din familiile de Hanovra și de Hesse, dar și toți membrii guvernului elen. Slujba a fost oficiată de mitropolitul Damaskinos, unchiul celui care avea să îi căsătorească pe fiica Regelui Mihai, Principesa Margareta, cu Principele Radu, iar Regina Sofia a Spaniei și Regele Constantin al Greciei au fost paji.
Din partea familiei Principesei nu a participat nici un membru al familiei deoarece aceștia fuseseră ameninţați cu excomunicarea de către Vatican. Singurul invitat din partea Principesei Ana care a venit la nuntă a fost unchiul său, Eric al Danemarcei, care era protestant. Nici tatăl Regelui Mihai, Carol al II-lea nu a participat la nunta fiului său, dar i-a trimis o scrisoare Principesei Ana prin care o felicita și îi transmitea speranța sa că o să fie o soție bună pentru fiul său. Relația Regelui Mihai cu tatăl său nu era bună datorită aventurilor extraconjugale ale lui Carol al II-lea și a faptului că acesta o exilase pe Regina Elena în Florența. Soția regelui Mihai i-a dat un răspuns scurt so-crului său spunându-i ironic că speră să fie o soție la fel de bună precum fusese el soț Reginei Elena.
C
ăsătoria dintre Regele Mihai și Principesa Ana a marcat începutul unui exil care avea să dureze peste patru decenii. Noua regină a României nu își va cunoaște țara până în 1992 când va vizita pentru prima dată România cu ocazia sărbătorilor pascale.
După nuntă și luna de miere de la reședința de vară a regelui Paul, aflată în apropierea Atenei, Regele Mihai împreună cu proaspăta sa soţie au stat o scurtă perioadă la reședința Reginei Elena din Florența. Din 1949, cuplul regal s-a mutat în orașul elvețian Lausanne unde s-au născut primele lor trei fiice: Margareta în 1949, Elena în 1951 și Irina în 1953. Principesa Sofia s-a născut la Atena în 1957, iar principesa Maria la Copenhaga 1964.
În timpul exilului de 44 de ani, Regele Mihai și Regina Ana au călătorit în întreaga Europa și au trecut prin mai multe momente dificile, fiind nevoiți să găsească dife-rite soluții pentru a duce un trai decent. În 1950, cuplul regal s-a mutat în New Hampshire, Anglia, la Bramshill House. Apoi au locuit în Ayot St-Lawrence, unde și-au deschis un atelier de tâmplărie și o fermă de pui. Din banii obținuți din aceste mici afaceri, familia regală a putut să se întrețină timp de șase ani.
În 1956, cuplul regal s-a reîntors în Elveţia, la Versoix, unde Regele s-a angajat ca pilot la o companie aeriană comercială - Lear Jets and Co. După câțiva ani, Regele a renunțat la pilotaj pentru o veche pasiune a sa - mașinile. A reușit să înființeze compania Metravel care producea
alarme și elemente pentru calea ferată, afacere care se va dovedi neprofitabilă. Regele va renunța la companie și își va deschide, în 1964, un atelier de reparat mașini de teren. În această perioadă – alături de Regina Ana, care avea experiența din timpul celui de-al Doilea Război Mondi-al când a fost șofer de jeep – Regele Mihai a refăcut nouă mașini de epocă marca Ford și Willis.
În acești ani de căsătorie, faptul că fusese excomunicată din Biserica Catolică era un motiv de tristețe pentru Regina Ana. Singurul mod prin care păcatul său putea fi spălat era dacă copiii săi ar fi fost botezați în religia catoli-că, lucru pe care Regele Mihai nu îl putea accepta. Situația s-a schimbat însă în 1968, datorită unei prietene de familie apropiate, Prințesa de Monaco – Grace Kelly.
Regina Ana va avea parte de nunta visată într-o biserică catolică. Cea de-a doua nuntă a fost făcută într-o discreție totală, la Monaco. „Grace Kelly a fost o foarte bună priete-nă a Regelui Mihai și a Reginei Ana. Ea a fost cea care le-a făcut căsătoria catolică. Abia în ‘68 s-a putut face reintrodu-cerea Reginei în Biserica Catolică printr-un episcop catolic și numai datorită ajutorului lui Grace care a făcut acest lucru posibil“, povestește Principele Radu pentru România liberă.
România - casa Regelui Mihai și a Reginei AnaDupă revoluţie, regele Mihai a avut interdicție de a intra în România timp de cinci ani. În această perioadă, soţia sa Ana și-a asumat rolul de Regină și de la prima sa vizită din 1992 a călătorit în repetate rânduri în România, reprezen-tându-l pe rege la diferite evenimente și întâlniri.
Cu ocazia Crăciunului, în 1997, familia regală s-a reunit pentru prima dată în România, la București. În prezent, după 63 de ani de căsnicie, Regele și Regina au predat o parte din responsabilitățile publice fiicei lor Principesa Margareta și soțului acesteia, Principele Radu. Ei locuiesc, din 2004 la Aurbonne, în Elveția, dar și la Palatul Elisabeta din București.
Nuntă în exil, fără binecuvântarea Bisericii Catolice
Un rege și o regină fără țară
Fotografii de familie
Regele mihai și Regina ana în fața garajului locuinței lor
de la Versoix, elveția.
alături de cuplul principesa margareta și principele Radu.
6 R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1
Nunti Regale
C
hiar din primul moment în care s-au văzut, Principesa Margareta și Principele Radu au înțeles că dragostea la prima vedere nu este doar o secvență dintr-un film siro-pos. Inexplicabil, ca și în cazul Regelui Mihai și Reginei Ana, iubirea lor a fost una imposibilă la început pentru că îi despărțeau rangul și rolul pe care îl avea viitoarea Principesă moștenitoare a României. Însă, destinul a făcut ca cei doi să se revadă în repetate rânduri până când au realizat că vor să își construiască un viitor împreună.
Principesa Margareta, fiica cea mai mare a Regelui Mihai și a Reginei Ana s-a născut în exil, pe 26 martie 1949 la Lausanne, Elveția.
Principesa a copilărit în Danemarca, Elveția, Grecia și Marea Britanie și s-a specializat în Sociologie, la Uni-versitatea din Edinburgh, Anglia. A lucrat aproape 10 ani în cadrul Organizației pentru Alimentație și Agri-cultură a Națiunilor Unite, dar a ales să renunțe la cari-eră pentru a-și ajuta tatăl să susțină cauzele românești. Astfel, din 1989, Principesa este implicată într-o serie de evenimente și întâlniri publice, reprezentându-l pe tatăl său, Regele Mihai. În anul 1990, Principesa a înființat cu ajutorul Regelui Mihai „Fundația Principe-sa Margareta a României“, o organizație nonguverna-mentală care are ca scop îmbunătățirea condițiilor de viață a copiilor, persoanelor în vârstă, dar și a familiilor aflate în dificultate. Tocmai această fundație avea să îi schimbe destinul Principesei Margareta pentru că prin intermediul unui proiect finanțat de organizație, ea îl va cunoaște pe tânărul actor Radu Duda care îi va deveni ulterior, soț.
Născut la Iași, în data de 7 iunie 1960, într-o familie de medici, Radu Duda a absolvit Universitatea de Artă Teatrală și Cinematografică. Când a cunoscut-o pentru prima dată pe Principesa Margareta, Radu Duda era coordonatorul unui program de terapie prin artă inti-tulat „Artecole“ ce se desfășura la un orfelinat din Piața Chibrit din Capitală.
„A fost o întâlnire care ne-a marcat sufletește“Invitată la una dintre ședințele realizate în cadrul acestui program, Principesa Margareta a rămas im-presionată de încrederea și afecțiunea pe care copii i-o acordau lui Radu Duda. „Probabil că Principesei i-a plă-cut această apropiere sufletească a copiilor față de mine pe care a găsit-o dovada unei anumite generozități și aplecări asupra unui domeniu care îi era atât de drag. A fost o întâlnire care ne-a marcat pe amândoi sufletește“, povestește Principele Radu despre prima întâlnire cu Principesa Margareta.
Principele recunoaște că o cunoștea pe Principesă din ianuarie 1990, atunci când aceasta a venit pentru prima dată în România. Tânărul actor nu a avut ocazia să vor-bească atunci cu ea, dar a fost fascinat de apariția tinerei pline de grație și de o distincție rar întâlnită.
„Prin tinerețea, grația ei și amprenta regală pe care o avea dădea un contrast atât de puternic cu societatea, încât evident că nu trecea neobservată“, își aduce aminte Principele prima imagine a Principesei.
Însă, în acel moment, povestea de dragoste dintre cei doi părea imposibilă datorită barierei pe care o clădea identitatea Principesei. S-au despărțit și au mers fiecare pe drumul său până când destinul avea să îi facă din nou să se întâlnească la înmormântarea lui Eugen Ionescu.
Iubirea imposibilă dintre o Principesă și un tânăr actor
Întâi am vorbit la telefon, în fiecare seară timp de 50 de zile. Mă duceam la metrou și dădeam telefon cu cartele pentru că nu existau telefoane mobile, iar eu nu aveam telefon unde stăteam • principele radu al romÂniei
Principele Radu și Principesa Margareta
atât logodna (foto sus) cât și cununia civilă (foto jos) au avut loc la Lausanne, în elveția, acolo unde locuia deja cuplul regal al României –
Regele mihai și Regina ana.
Principele Radu a aflat de moartea lui Ionescu pe când se întorcea în România de la un festival de teatru din Africa. A decis să facă o escală la Paris și să rămână câteva zile în oraș pentru a participa la funerarii. La înmormântare a participat și Principesa Margareta alături de părinții săi. În cadrul trist al evenimentu-lui, a avut loc prima discuție pe care tânărul actor a avut-o cu moștenitoarea tronului din România.
Apoi, cei doi nu s-au mai văzut până la Gala Uni-ter din 1995, unde erau invitați să înmâneze câte un premiu.
Dar momentul decisiv pentru povestea de dragoste a Principesei și a lui Radu Duda a fost întâlnirea de la di-neul ținut după moartea lui Corneliu Coposu. Aici s-au întâlnit din nou, au vorbit și au ajuns să se cunoască mult mai bine. Acesta a fost începutul unei relații frumoase care durează de 15 ani.
„Întâi am vorbit la telefon, în fiecare seară timp de 50 de zile. Mă duceam la metrou și dădeam telefon cu car-tele pentru că nu existau telefoane mobile, iar eu nu aveam telefon unde stăteam“, mărturisește Principele Radu pentru România liberă.
După mai multe discuții la telefon, cei doi au decis să se întâlnească pe 8 ianuarie la Londra, unde Principe-le Radu avea să o ceară în căsătorie. Cinau la celebrul restaurant Bertorelli de lângă Royal Opera House atunci când tânărul actor și-a făcut curaj și a cerut-o în căsătorie pe Principesa Margareta dăruindu-i un inel pe care îl avea ca moștenire de familie. De atunci nu s-au mai despărțit niciodată, i-au cerut permisiunea Regelui pentru a se căsători și s-au logodit pe 10 iunie 1996, data aniversării căsătoriei Regelui și Reginei. Căsătoria civilă a avut loc pe 24 iulie, iar cea religioasă pe 21 septembrie la biserica ortodoxă grecească din Lausanne, Elveția.
P
rincipesa Margareta, numită de Regele Mihai moștenitoarea tronului din România, alături de soțul său Principele Radu joacă un rol important în reprezentarea familiei regale atât în România, cât și în străinătate.
După nunta din 1996, Principele Radu a renunțat treptat la cariera sa de actor pentru a o însoți pe Principesa Margareta la întâlnirile oficiale. Ultimul rol pe care Princi-pele l-a avut a fost la Teatrul Poeme din Bruxelles în 2000. Piesa de teatru în care a apărut a fost reluată pentru trei seri în ianuarie 2001 la Vevey în Elveția. De atunci, Radu Duda
numit în 2005 Principele Radu al României reprezintă și susține Casa Regală din România.
Cuplul regal are în fiecare zi un program încărcat, însă în mijlocul agitații zilnice, cei doi reușesc să își facă timp pentru a petrece câteva momente împreună. Se uită la filme, uneori merg la cinematograf, nu atât de des precum i-ar plăcea Principesei, citesc sau ascultă muzică.
De asemenea, în fiecare weekend cei doi preferă să rămână singuri în intimitatea apartamentului de la Palat. „Princi-pesei îi place ca sâmbăta și duminica să nu mai fie nimeni
cu noi aici la Palat și să gătească ea singură mesele de prânz și de seară“, povestește Principele.
Din 2001, cei doi locuiesc la Palatul Elisabeta, iar o dată cu mutarea lor au început să se organizeze activități constante la Palat, de la vizite oficiale la conferințe sau seri culturale. „Firește, când eram la hotelul Hilton, cu bagajele în propria noastră țară cât puteai să stai, trei săptămâni, poate câteva întâlniri și plecai. Acum avem agenda mult mai încărcată, în plus au trecut anii peste noi, Majestățile Lor și-au redus din întâlnirile publice destul de mult, activități pe care le-am preluat noi“, spune Principele Radu.
Fidelitatea față de Casa Regală și iubirea față de România sunt unele dintre lucrurile pe care Principesa Margareta și Principele Radu le au în comun. Ei participă la întâlniri și conferințe din întreaga lume unde susțin atât tradițiile și is-toria Casei Regale, cât și România. De asemenea cei doi sunt implicați în mai multe acțiuni de caritate, în special prin in-termediul fundației „Principesa Margareta a României“.
R o m â n i a L i b e R ă , L u n i , 1 8 a p R i L i e 2 0 1 1 7
Nunti Regale
C
ăsătoria Principesei Margareta cu Principele Radu a fost în-ceputul unui nou capitol din viața familiei regale din Româ-nia. Tânărul actor, devenit soț și apoi Principe al României va juca alături de soția sa un rol important în istoria țării.
Nunta primei fiice a Regelui Mihai și moștenitoarea tro-nului din România era un eveniment deosebit de important pentru Casa Regală, dar organizarea ei cerea sacrificii finan-ciare imense. Fondurile de care Casa Regală nu dispunea pentru realizarea ceremoniilor au fost oferite de membrii familiilor regale din întreaga lume.
„Majestatea sa (Regele Mihai – n.a.) nu ar fi avut posibili-tatea să ofere o asemenea finanțare și atunci nunta s-a făcut numai din generozitatea celorlalți, a membrilor familiei, în special al Împărătesei Farah a Iranului. Ea a fost ca un fel de catalizator, a dat telefon la toate familiile, le-a rugat să contribuie. Desigur, au fost și alții foarte generoși, precum Regele Juan Carlos, Regele Constantin al Greciei, Regina Ana care a participat direct, Principesa Sofia a României care a lucrat trei luni aproape non-stop pentru a lua parte la organizare“, povestește Principele Radu.
Pregătirile pentru nunta regală au început cu trei luni îna-intea evenimentului, perioadă în care a fost repetată fiecare etapă a ceremoniei, iar toți participanții au fost instruiți asupra modului în care ar trebui să se comporte. Întreaga nuntă a fost repetată integral înainte de evenimentul pro-priu-zis pentru ca totul să meargă fără cusur. “Nunta a fost cel mai greu și mai emoționant moment pentru mine, am făcut multe repetiții pentru că sunt foarte multe ritualuri de îndeplinit”, povestește Principele Radu. Slujba religioasă
din 21 septembrie 1996 a fost oficiată de Mitropolitul ortodox Damaskinos al Elveției, care participase și la nunta Reginei Ana și a Regelui Mihai din 1948, când era un tânăr diacon. Mitropolitul a participat la toate evenimentele speciale din viața familiei regale precum botezul Principesei Margareta și a surorilor ei, Elena și Irina, care au avut loc tot în Biserica Ortodoxă Grecească din Lausanne. Acesta este și locul unde a avut loc înmormântarea Reginei-Mamă Elena a României.
Regele Mihai a însoțit-o pe fiica sa la altar în cadrul slujbei religiose. Principesa Margareta purta rochia mamei sale, realizată la Paris în 1948, iar Principele Radu un costum numit „morning coat“. „Rochia Principesei Margareta era foarte frumoasă! Eu am avut un costum făcut de un croitor român, nu numai din patriotism, dar nici nu aveam cum să îmi permit unul englezesc care cred că ar fi costat cât un apartament în Drumul Taberei la vremea aceea“, povestește Principele Radu.
Perechea regală a fost cununată, potrivit ritualului regal, de doi nași. Pentru prima parte, cea în care are loc cere-monia verighetelor, naș a fost Regele Mihai, iar pentru a doua parte – ceremonia coroanelor de aur, naș a fost Regele Constantin al Greciei.
După ceremonia religioasă a urmat petrecerea numită „we-
dding breakfast“ care a avut loc într-un sat de lângă Versoix, la Polo Club. Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care principele Radu le are despre nunta sa a fost drumul de la biserică spre locul petrecerii. „Foarte frumos a fost drumul de la Biserică la Polo Club pentru că mai mulți prieteni de acolo ne-au oferit mașini de epocă. Am avut două Royce Rolls-uri vechi și un Bentley decapotabil cu care am mers noi doi. Așa am mers, îmbrăcați în mire și mireasă pe malul lacului, drumul care ducea la club în acele mașini superbe“, își aduce aminte Principele.
Peste 250 de invitați au participat la nunta regală, prin-tre care membrii familiilor regale precum Regina Sofia a Spaniei, Ducele Henri și Marea Ducesa Maria Teresa de Luxemburg, Infanta Elena a Spaniei, Principele Alexandru și Principesa Catherine ai Serbiei și Iugoslaviei, precum și familia Principelui și români veniți cu autocarele.
A doua zi după nuntă, cuplul regal a plecat pentru 18 zile în luna de miere, în Iordania, unde fuseseră invitați de Princi-pele Hassan și Principesa Sarvath ai Iordaniei. Au locuit la Amman, dar și la Aqaba, pe malul Mării Roșii și Mării Moar-te, Jerash – un sit arheologic din perioada romană, Muntele Nebo, precum și orașul Madaba, renumit pentru tradiția fabricării mozaicului.
Nuntă regală cu repetiții
Un cuplu princiar pentru RomâniaPrincipesa Margareta purta rochia mamei sale, realizată la Paris în 1948, iar Principele Radu un costum numit morning coat.
EDITOR Cristian Curus
REDACTOR Ioana Mareș
MARKETING MANAGER Cătălin Bindea
DIRECTOR DE PUBLICITATEAndrei Boba
Mulțumim Casei MS Regelui Mihai Ipentru sprijinul acordat în realizarea
suplimentului
NUNȚI REGALE este un supliment al ziarului
Ziarul românia liberă este un produs
ADRESA: Nerva Traian nr. 3, Bl. M101, et. 9, sector 3, București CP 031041;
Telefon: 021/202.82.90; Fax: 021/202.81.43
TIPAR: united printArt director
cătălin dumitruGrafică
cătălin BratuPrelucrare foto
Florin anghel
Din 29 aprilie la toate chioșcurile de ziare împreună cu ziarul România Liberă
9,9 lei doar împreună
cu ziarul RL
