27
NURSING COMUNITAR 98.*Principiul echităţii în activitatea de nursing comunitar se refe*ră la: a. nediscriminarea între pacienţi; b. doar îngrijiri medicale; c. îngrijiri medicale şi sociale; d. îngrijiri în sisteme de asigurări private; e. îngrijiri la domiciliu. Răspuns: a 99.Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri către: a. pacienţi în mod individual; b. populaţie sănătoasă; c. pacienţilor din clinici; d. pacienţi din centre medicale; e. elevi. Răspuns: a, b, c, d, e 100.Elementele de îngrijire acordate de asistenţii comunitari sunt: a. menţinerea funcţiilor vitale; b. diagnosticul medical al afecţiunilor cronice; c.optimizarea somnului şi odihnei; d. diagnosticul medical al afecţiunilor acute; e. procurarea hranei pacienţilor. Răspuns: a, c 101.Activitatea asistenţilor comunitari este ghidată de următoarele principii: a. echitate; b. etică;

Nursing Comunitar

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Nursing Comunitar

NURSING COMUNITAR

98.*Principiul echităţii în activitatea de nursing comunitar se refe*ră la:a. nediscriminarea între pacienţi;b. doar îngrijiri medicale;c. îngrijiri medicale şi sociale;d. îngrijiri în sisteme de asigurări private;e. îngrijiri la domiciliu.

Răspuns: a

99.Nursingul comunitar are drept domeniu furnizarea de servicii de îngrijiri către:a. pacienţi în mod individual;b. populaţie sănătoasă;c. pacienţilor din clinici;d. pacienţi din centre medicale;e. elevi.

Răspuns: a, b, c, d, e

100.Elementele de îngrijire acordate de asistenţii comunitari sunt: a. menţinerea funcţiilor vitale;b. diagnosticul medical al afecţiunilor cronice;c.optimizarea somnului şi odihnei;d. diagnosticul medical al afecţiunilor acute;e. procurarea hranei pacienţilor.

Răspuns: a, c

101.Activitatea asistenţilor comunitari este ghidată de următoarele principii:a. echitate;b. etică;c. cooperare internaţională;d. remuneraţie;e. cerere-ofertă.

Răspuns: a, b

102.În luarea unor decizii etice, asistenţii comunitari trebuie să urmărească:a. colectarea datelor;b. ierarhizarea prioritătilor;c. clasificarea socială a pacienţilor;

Page 2: Nursing Comunitar

d. atitudinea familiei;e. dovedirea statutului de asigurat.

Răspuns: a, b

103.Principiile avute în vedere de către asistenţii comunitari în procesul de îngrijiri sunt:a. principiul beneficiului;b. principiul autonomiei;c. principiul calităţii;d. principiul perfecţionării continue a cunoştinţelor;d. principiul socializării.

Răspuns: c, d

104.Asistenţii comunitari au rol în: a. îngrijirea primară;b. rezolvarea în mod independent a urgenţelor medicale;c. îngrijirea pe termen lung;d. rezolvarea unor probleme juridice ale pacienţilor;e. intermedierea conflictelor din familiile pacienţilor.

Răspuns: a, c

105.*Responsabilităţile generale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile a. primare de sănătate sunt:b. diagnosticul medical al bolii acute;c. prevenirea complicaţiilor;d. tratamentul bolii identificate;d. modificarea tratamentului în absenţa unor rezultate satisfăcătoare;e. diagnosticul medical al bolii cronice şi prescrierea tratamentului.

Răspuns: b

106.Responsabilităţile medicale ale asistenţilor comunitari în îngrijirile primare de sănătate sunt:a. supravegherea stării de sănătate a gravidei, lăuzei, sugarului;b. diagnosticarea şi tratarea bolilor acute;c. prescrierea unor regimuri alimentare specifice vârstei şi afecţiunii pacientului; d. prevenirea complicaţiilor;

Page 3: Nursing Comunitar

e. internarea în spital a pacienţilor.

Răspuns: a, d

107.*Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările stării de conştienţă pot fi:

1.dezorientarea;2.halucinaţiile;3.fuga de idei;4.delirul;5.amnezia.

Răspuns: a

108.Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările gândirii sunt:

← fuga de idei;← halucinaţiile;← furia;← incoerenţa în vorbire;← coma.

Răspuns: a, d109.* Manifestările de dependenţă identificate de asistenţii comunitari (semne sau simptome) în tulburările de memorie sunt:

← coma;← halucinaţiile;← amnezia;← retardul mental;← ruria.

Răspuns: c

110.Tulburările afective ale pacienţilor pot fi: a. furia;b. amnezia;c. apatia;d. logoreea;e. saţietatea.

Răspuns: a, c

111.Delirul poate fi:

Page 4: Nursing Comunitar

← de gelozie;← erotic;← depresiv;← religios;← anxios.

Răspuns: a, b, d

112.Tulburările activităţii motorii sunt: a. restrângerea activităţii;b. lentoarea ideativă;c. fuga de idei;d. agitaţia motorie;e. debilitatea mentală.

Răspuns: a, d

113.Tulburările inteligenţei sunt: a. coma;b. debilitatea mentală;c. retardul mental;d. imbecilitatea;e. agitaţia psihomotorie.

Răspuns: b, c, d

114.Problemele posibile ale femeii gravide în primul trimimestru de sarcină sunt:

← greţuri;← vărsături;← semne de fals travaliu;← dispariţia ciclului menstrual;← travaliul adevărat.

Răspuns: a, b, d

115.Obiectivele activităţii asistenţilor comunitari pentru femeia gravidă sunt: a. să cunoască toate modificările ce apar în timpul sarcinii;b. să fie informată despre adaptările corpului său la sarcină;

Page 5: Nursing Comunitar

c. igiena corporală a nou-născutului;d. să primească toate informaţiile cu privire la naştere şi travaliu;e. internarea în Maternitate.

Răspuns: a, b, d

116.Obiectivele asistenţilor comunitari în îngrijirea sugarului sunt: a. îngrijirea corporală;a. diagnosticul medical al bolilor acute;b. recomandări de alimentaţie;c. instruirea mamei;d. diagnosticul medical al bolilor cronice.

Răspuns: a, c, d

117.Obiectivele esenţiale ale îngrijirii sugarului sunt: a. asistenţa efectivă;a. alimentaţia;b. călirea organismului;c. profilaxia rahitismului;d. procurarea lenjeriei.

Răspuns: a, c, d

118.Care dintre următoarele situaţii pot fi considerate contraindicaţii ale vaccinării: a. hipersensibilitate cunoscută;a. copii cu antecedente de boli acute;b. copii cu SIDA sau HIV;c. dezordini imunitare;d. starea de sănătate.

Răspuns: a, c, d

119.*Simptomele cognitive ale demenţelor sunt: a. agitaţia;a. tulburări de memorie;b. tulburări de limbaj;c. tulburări de dispoziţie;d. coma.

Răspuns: b

Page 6: Nursing Comunitar

120.*Memoria afectată în maladia Alzheimer se referă la: a. memoria de scurtă durată;a. amintirile din copilărie;b. întâmplări recente;c. informaţii noi;d. surditate.

Răspuns: a

121.Ideile delirante ale bolnavului cu demenţă sunt: a. idei de furt;a. idei de abandon;b. halucinaţii auditive;c. chiriaşul fantoma;d. euforia.

Răspuns: a, d

122.Calea de administrare a vaccinurilor poate fi: a. intradermic;a. intravenos;b. intramuscular;c. oral;d. intraauricular. Răspuns: a, c, d

123.Rolul asistenţilor comunitari în trimestrul III de sarcină este să instruiască gravida în scopul:a. recunoaşterii semnelor ce prevestesc naşterea;a. recunoaşterii semnelor de sarcină;c. ameliorării anxietăţii; d. recunoaşterea semnelor de debut ale travaliului;d. sarcinilor ulterioare.

Răspuns: a, c, d

124.La pacienţii preşcolari şi şcolari asistenţii comunitari urmăresc: a. dezvoltarea somatică;a. prevenirea accidentelor; b. dezvoltarea psihică;

Page 7: Nursing Comunitar

c. performanţele şcolare;d. prezenţa la programul de studiu.

Răspuns: a, b, c

201.Hemoptizia se manifestă prin: ← sânge cu resturi alimentare;← sânge aerat;← anamneză pentru afecţiuni respiratorii;← sânge roşu, proaspăt;← sânge negru coagulat.

Răspuns: b, c, d

202.Criza de astm bronşic se manifestă prin: a. dispnee cu caracter expirator;a. dispnee cu caracter inspirator;b. tuse cu expectoraţie;c. stare prodromalăd. anurie.

Răspuns: a, c, d

203.Care sunt obiectivele activităţii asistenţilor comunitari în criza de astm bronşic:

← promovarea alimentaţiei optime;← prevenirea complicaţiilor;← combaterea crizei de astm bronşic;← ameliorarea toleranţei la efort;← alimentaţia pe sondă nazo-gastrică.

Răspuns: b, c, d

204.Intervenţia asistenţilor comunitari la bolnavul cu astm bronşic vizează: a. ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoilor fundamentale;a. hidratarea corespunzătoare a bolnavului;b. prescrierea tratamentului corespunzător simptomelor;c. educaţia pacientului privind prevenirea crizelor de astm;d. recomandarea perfuziei endo-venoase.

Răspuns: a, b, d

205.Manifestările clinice ale pneumoniei pneumococice sunt:

Page 8: Nursing Comunitar

← leucocitoză cu neutropenie;← frison unic;← junghi toracic;← febră;← VSH crescut.

Răspuns: b, c, d

206.*Problemele respiratorii ale pacientului cu pneumonie bacteriană acută sunt:

← dispnee; ← potenţialul de complicaţii cardiace;← halucinaţiile; ← vărsăturile;← tahicardia.

Răspuns: a

207.*Modificările clinice prezente în pneumonia bacteriană acută sunt: ← ASLO crescut;← starea generală alterată;← radiografie toracică cu modificări;← examen spută cu pneumococi, streptococi;← VSH creacut.

Răspuns: b

208.Obiectivele îngrijirii bolnavului cu pneumonie bacteriană acută sunt: ← combaterea infecţiei;← cronicizarea lentă a bolii;← îmbunătăţirea respiraţiei;← prevenirea complicaţiilor;← vaccinarea obligatorie antipneumococică.

Răspuns: a, c, d

209.Intervenţiile asistenţilor comunitari în pneumonia bacteriană acută sunt: ← umidificarea aerului;← monitorizarea funcţiilor vitale;← administrarea tratamentului medicamentos prescris;← imobilizarea bolnavului la pat pe perioada bolii;← comunicarea prognosticului bolii.

Page 9: Nursing Comunitar

Răspuns: a, b, c

210.Circumstanţele de apariţie a pleureziilor sunt: ← afecţiuni pulmonare;← reumatism articular acut;← hepatite acute virale;← traumatismele;← expunerea la radiaţiiile ultraviolete.

Răspuns: a, b, d

211.Asistenţa comunitară se adresează următoarelor categorii de persoane:a. cu dizabilităţi şi boli cronice; b. cu nivel economic sub pragul sărăciei;c. salariaţilor cu asigurare medicală;d. su nivel educaţional scăzut;e. nici uneia dintre aceste categorii.

Răspuns: a, b, d

212.Care dintre următoarele tipuri de criză pot fi identificate de asistenţii comunitari: a. criza maturaţională;b. criza situaţională;c. criza catastrofică;d. criza socială;e. criza morală.

Răspuns: a, b, d

213.Care dintre următoarele activităţi pot fi cuprinse în stadiul de previzită la domiciliu pacientului:a. contactul social;b. pregătirea echipamentului necesar;c. efectuarea de rapoarte despre cazul investigat;d. îndepărtarea echipamentului contaminat;e. îndepărtarea reziduurilor menajere.

Răspuns: a, b, d

214.La patul de spital trebuie să corespundă următoarelor criterii:1.să fie comod şi să-i asigure relaxare pacientului2.să se poata aşeza la marginea patului

Page 10: Nursing Comunitar

3.partea utilă cu înălţimea de 80cm.4.partea utilă cu înălâimea de 60cm.5.să fie accesibil din toate laturile

Răspuns: a, b, d, e

215.Pentru prevenirea escarelor se pot utiliza:← saltele antidecubit← perne pufoase← saltele pneumatice compartimentate← saltele cu apă← nu necesită măsuri de prevenire speciale

Răspuns: a, c, d

216.Poziţia semişezândă a bolnavului în pat este indicată în situaţii de:← afecţiuni cardiace şi pulmonare← după unele intervenţii chirurgicale← bolnavi vârstnici, pentru prevenirea pneumoniei hipostatice← convalescenţă← colaps vascular

Răspuns: a, b, c, d

217.Mobilizarea bolnavilor după şedere îndelungată la pat se efectuează controlând:

← pulsul← tensiunea arterială← frecvenţa respiraţiei← diureza← curba ponderală

Răspuns: a, b, c

218.Îngrijirea cavităţii bucale la bolnavii inconştienţi se face cu:← lichid de gargară în cantitate suficientă← tampon imbibat în glicerina boraxată← pastă de dinţi← tampon îmbibat în zeamă de lămâie← albastru de metil

Răspuns: b, d

Page 11: Nursing Comunitar

219.Poziţia forţată a bolnavului în pat poate avea următoarele cauze:← reacţie de apărare conştienţă sau inconştienţă a organismului ← măsură terapeutică← măsură profilactică← modificări patologice produse de boală← impusă de personalul medical de îngrijire

Răspuns: a, b, c, d

220.Factorii favorizanţi locali pentru apariţia escarelor de decubit pot fi:← umezeală locală ( urina, fecale, secreţii diverse )← imobilizare în aceeaşi poziţie timp mai îndelungat← folosirea de pudră de talc← căldură umedă excesivă← neregularităţi ale lenjeriei de pat şi de corp

Răspuns: a, b, d, e

221.Panglica metrică este utilizată pentru măsurarea:a. circumferinţa toraceluib. circumferinţa capului la vârstnicic. lungimea braţelor la sugarid. circumferinţa abdominalăe. circumferinţa membrelor

Răspuns corect: a, d, e 222.Sarcinile asistentului medical în pregătirea şi asistarea examinărilor clinice:

← pregătirea psihică a bolnavului← dezbrăcarea şi îmbrăcarea bolnavului← deservirea medicului cu instrumentar← purtarea de discuţii cu bolnavul în timp ce îl examinează medicul← aşezarea bolnavului în pat după examinare şi facerea patului

Răspuns: a, b, c, e

223.Foarfecele folosite în domeniul sanitar pot fi:a. drepteb. curbec. semicurbed. frîntee. rotunjite

Page 12: Nursing Comunitar

Răspuns corect: a, b, d

224.Pe foaia de temperatură se notează obligatoriu:← scurt istoric al bolii← pulsul← temperatura← tensiunea arterială← diureza

Răspuns: b, c, d, e 225.Paloarea instalată rapid poate ascunde:

← o hemoragie masivă urinară ( hematurie )← o hemoragie ocultă← o hemoragie digestivă superioară ( hematemeza, melenă )← stare febrilă← o hemoragie respiratorie ( hemoptizie )

Răspuns: a, c, e

226.Pe foaia de temperatură se menţionează cu:← steluţa frisonul← săgeţi roşii transfuziile de sânge sau preparate sanguine← linie roşie întreruptă temperatură← linie albastră continuă pulsul← coloane roşii tensiunea arterială

Răspuns: a, b, e

227.Măsurarea pulsului se face :← în repaus fizic şi psihic← după efort← pe durata unui minut← în sanţul radiar← cel puţin odată pe zi

Răspuns: a, c, d, e

228.Produsele biologice normale ce se pot recolta de la bolnavi pot fi:← sângele← urina← materiile fecale

Page 13: Nursing Comunitar

← lichidul cefalo-rahidian← lichidul de ascită

Răspuns: a, b, c, d

229.Sângele pentru hemocultura se recoltează :← de obicei seara← în plin frison← după începerea tratamentului antibiotic← la cel puţin 24 ore de la terminarea tratamentului cu antibiotice← indiferent când

Răspuns: b, d

230.Recoltarea urinii se efectuează:← deobicei dimineaţa← în vase de sticlă cilindrice gradate← din urină strânsă în timpul nopţii← prin sondaj vezical , dar numai la copii şi numai în scop diagnostic← prin puncţionarea sondei, la bolnavii cu sonda vezicală permanentă

Răspuns: a, b, e 231.Cavităţile seroase din care se pot recolta revarsate pot fi:

← stomacul← cavitatea pleurală← cavitatea peritoneală← pericardul← cavitatea articulară

Răspuns: b, c, d, e

232.Recoltarea de sânge capilar se practică pentru determinarea:← tabloului sanguin← hemoglobinei← numărului de reticulocite← timpului de sângerare şi coagulare← sideremiei

Răspuns: a, b, c, d

233.Testele cutanate alergice de diagnostic mai des folosite sunt:← IDR-Mantoux, pentru TBC

Page 14: Nursing Comunitar

← IDR-Burnet, pentru bruceloza← IDR-Cassoni, pentru chistul hidatic← reacţia Dick, pentru scarlatină← IDR-pentru trichineloză

Răspuns: a, b, c, e

234.Pregătirea bolnavilor pentru examinarea radiologică înseamnă:← asigurarea temperaturii corespunzatoare bolnavului dezbrăcat← completarea biletului de trimitere de către medic← înştiinţarea serviciului de radiologie despre examinarea cerută← transportul bolnavului, însoţit de asistenta de salon şi documentele

medicale← pregătirea psihică a bolnavilor

Răspuns: a, c, d, e 235.Examinarea radiologică a colonului, cu metoda dublului contrast poate evidenţia:

← stenoze← polipi← tumori← diverticuli← hernia hiatală

Răspuns: a, b, c, d 236.Pregătirea pentru examinarea ultrasonografică a abdomenului presupune:

← administrarea unei medicaţii absorbante a gazelor← cu cel puţin 24 ore înainte, bolnavul rămâne nemancat← pentru examinarea organelor din micul bazin, vezica urinară golită← medicaţie purgativă, la nevoie← ingerarea a 500-700 ml. de lichide, cu 30 minute înainte de

examinare Răspuns: a, d

237.Endoscopia se foloseşte în examinarea organelor cavitare, cum ar fi:← esofagul← stomacul← rectul← colonul

Page 15: Nursing Comunitar

← colecistul Răspuns: a, b, c, d

238.Pregătirea pentru colonoscopie constă din:← regim dietetic sărac în reziduuri, din preziua examinării← clisma evacuatorie cu apă caldă sărată, cu 3 ore înaintea efectuării← pregătirea materialelor ca: rectoscopul, uleiul de vaselină, mănuşi,

etc.← două clisme, una seara, a doua dimineaţa, cu o ora înainte de

examinare← premedicaţie cu 10 mg.diazepam i.v., scobutil, eventual mialgin

Răspuns: a, b, c, e

239.Obiectivele tratamentelor administrate bolnavilor pot fi:← agentul etiologic al bolii← ameliorarea tulburărilor funcţionale← tratarea simptomelor, care alterează calitatea vieţii← luarea de măsuri cât mai puţin costisitoare← administrarea preferabilă în condiţii de spitalizare

Răspuns: a, b, c

240.După mijloacele terapeutice folosite, deosebim:← tratament psihoterapic← tratament igieno-dietetic← tratament fizioterapeutic← tratament medicamentos← tratament naturist

Răspuns: b, c, d

241.Căile de administrare ale medicamentelor pot fi:← aplicaţii locale← pe cale bucală← sub formă de injectii← administrare intracavitară← ţintit, pentru fiecare boală în parte

Răspuns: a, b, c, d, e

242.*Repausul fizic relativ înseamnă că bolnavul:

Page 16: Nursing Comunitar

← stă la pat majoritatea timpului, coborând numai pentru necesităţi personale

← se ridică din pat pentru necesităţi personale şi plimbări progresive de recuperare

← nu părăseşte patul decât în orele de vizită← nu părăseşte patul de loc← ţine în repaus numai anumite părţi ale corpului

Răspuns: b

243.Repausul intelectual se recomandă în:← hepatita acută← cardiopatii← nevroze← fracturi cu imobilizare← psihoze

Răspuns: a, b, c, e

244.Alimentaţia bolnavului urmăreşte:← acoperirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului← asigurarea aportului de săruri minerale, vitamine şi microelemenţi← câştig ponderal de cel puţin 10% din greutate← să favorizeze vindecarea← asigurarea principiilor alimentare după toleranţa şi opţiunea

pacientului Răspuns: a, b, d

245.Necesităţile calorice în repaosul absolut la pat sunt de:← 15 calorii/kilo-corp în 24 h← 20 calorii/kilo-corp în 24 h← 25 calorii/kilo-corp în 24 h← cu 10-15% mai mici la bătrâni şi la copii← cu 20-30% mai mari în secţiile de pediatrie

Răspuns: c, e

246.Necesităţile calorice crescute se impun în:← stări febrile, cu 13% pentru fiecare grad de temperatură← distrucţii de ţesuturi care necesită un aport caloric suplimentar de

10%← boli cu metabolism crescut

Page 17: Nursing Comunitar

← caşexia neoplazică← stări de agitaţie şi/sau contracţii musculare, pănă la 30%

Răspuns: a, b, c, e247.Calculul caloriilor se efectuează ţinând cont de:

← provenienţa animală sau vegetală a alimentelor← numărul zilelor de conservare, cu atenţie la data expirării← greutatea bolnavului, controlată la internare şi în evoluţie pe perioada

internării← calcularea valorilor calorice ale alimentelor pe bază de tabele← valoarea energetică a principiilor alimentare ca: proteine, lipide,

glucide şi vitamine Răspuns: c, d

248.*Regimul alimentar al bolnavului trebuie să asigure următoarele necesaruri calitative:

← hidraţi de carbon în cantităţi nelimitate← proteine de origine animală← vitamine liposolubile← grăsimi de origine vegetală← toate principiile alimentare, în proporţie calculată după necesarul

individual ( după boală ) Răspuns: e

249.Aportul de glucide se măreşte în:← stări febrile← stări caşectice← denutriţie← afecţiuni hepatice← afecţiuni renale în diabetul zaharat

Răspuns: a, b, c, d

250.Rolul proteinelor în organism este complex, ele participând la:← refacerea ţesuturilor distruse fiziologic sau patologic← buna funcţionare a sistemului imunitar← sinteza şi secreţia de hormoni şi enzime← acoperirea parţială a nevoilor energetice← menţinerea presiunii coloid-osmotice a sângelui ( prevenirea şi

combaterea edemelor)

Page 18: Nursing Comunitar

Răspuns: a, b, c, d, e

251.Necesarul zilnic de proteine este :← 1-1,5g/kilo-corp← 2-3g/kilo-corp, în caz de pierderi← cantitatea care să acopere aproximativ 10-15% din necesarul total de

calorii/24 ore← 70% din proteine trebuie să fie de origine animală← restul de 30%, de provenienţă vegetală, care conţin toţi acizii aminaţi

esenţiali Răspuns: a, b, c

252.Cantitatea necesară zilnică de lipide este:← 2-2,5g/kilo-corp, pentru un organism sănătos← 30-40% din raţia energetică totală← aport crescut în caz de hipertiroidie şi caşexie← 1-1,5g/kilo-corp← aport scăzut în insuficienţa hepatică, pancreatică şi acido-cetoză

diabetică Răspuns: b, c, d, e 253.Necesarul zilnic de apă şi săruri minerale, cu rol structural şi catalizator este:

← 1500-2000ml lichide pentru organismul sănătos← aport crescut de lichide şi săruri în febră, diaree, vărsături, arsuri

extinse, fistule← aport scăzut de lichide în edeme, insuficienţa cardiacă, hipertensiune,

deshidratare← Na-4g/zi, K-3-4g/zi, Ca-2g/zi← Pierderile de lichide se complectează printr-o alimentaţie semilichidă

şi păstoasă Răspuns: b, d

254.Regimurile alimentare dietetice se stabilesc în funcţie de:← calitatea alimentelor← cantitatea alimentelor← patologia existentă← modul de preparare← modul de servire

Page 19: Nursing Comunitar

Răspuns: a, b, c, d

255.Aplicaţiile reci au efect:a. tonifiantb. stimulatorc. regeneratord. anesteziant până la necroză la sistemul nervos centrale. antispastic Răspuns: a, b, c, d

256.Frigul sub forma uscată se poate aplica, ca:a. pungi cu gheaţă prin intermediul unui prosop, flanelb. pungi cu gheaţă direct pe piele în anumite situaţii de urgenţăc. recipiente speciale din cauciuc sau metald. crioterapie în spasme vasculare, glomerulonefrita acută, infecţii urinaree. hidrofoare Răspuns: a, c, e

257.Compresele reci, ca şi formă de aplicaţie umedă, se indică în:a. inflamaţii, edemeb. hemoragiic. ameliorarea durerilor localizated. hipotermiee. stări febrile Răspuns: a, b, c, e 258.*Fricţiunile, ca metoda hidroterapeutică, se folosesc în caz de:a. afecţiuni inflamatorii cutanateb. supuraţiic. reacţii alergiced. flebitee. afecţiuni inflamatorii ale aparatului respirator Răspuns: e 259.Aplicaţiile calde înseamnă:a. folosirea de temperaturi cu cel puţin 5 grade peste cea indeferentăb. obţinerea de efecte antispastice

Page 20: Nursing Comunitar

c. efect hipotensor prin vasodilataţie perifericăd. aplicarea căldurii uscate direct pe ţesuturie. comprese fierbinţi la 45-55 °C Răspuns: b, c, d, e 260.Cataplasmele umede cu substanţe pastoase vegetale se aplică în:a. infecţii ale ţesutului celular subcutanatb. afecţiuni ORLc. mialgii, artralgii, spasme musculared. colecistita acută flegmonoasăe. artrite subacute şi cronice Răspuns: a, b, c, e 261.*Băile calde se folosesc:a. sub formă de băi calde obişnuite, la temperatura de 45-50 °Cb. sub formă de băi fierbinţi, la temperatura de peste 50 °C., cu durata de 60minutec. în stări febriled. afecţiuni acute articularee. în hipotermii Răspuns: e

262.În toate cazurile de utilizare terapeutică a căldurii trebuie luate următoarele măsuri:a. aport suficient de caloriib. asigurarea cantităţii suficiente de lichidec. supravegherea atentă a funcţiilor vitale la bolnavii cardiacid. la băile cu aburi generale, durata maximă de5-15 minutee. în cazul băilor de aburi parţiale se foloseşte apă de cel puţin 90 °C. Răspuns: b, d