Upload
lamkhuong
View
228
Download
2
Embed Size (px)
Citation preview
,
Sandu Frunzi
O ANTROPOLOGIE MISTICA
Introducere in gi.ndireaParintelui Staniloae
Cuprins
intAlnirile mele cu opera lui Dumitru StaniloaeprefaEi la a doua edigie......... ....................7
Dincolo de epigonism ori despi.rtireprefagS. la prima edigie de Aurel Codoban............ .....13
Cuvint inainte la prima edigie......... ............17
Capitolul IIntroducere generali: experienfa comuniuni i ..............23
1. Preciziri dogmatice ............232. Ascezi, si mistici cregtini........ .................323. Restaurarea gi desivirgirea omului ..........47
Capitolul IIPrecizdri la problema persoanei ......................................53
1. Structura triadici a persoanei .................542. Semnificatia rupturii ontologice... ...........593. Asumarea cuvAntului ..........61
Capitolul III,,La inceput a fost iubirea" .........67
1. Iubire gi creagie ...................682. Iubirea restauratoare ...........72
4. Iubirea fundamentali................ ..............815. Dimensiunea liturgici a iubirii....... ........ 836. Iubirea misticl....... ............ 87
6
Capitolul IVAntropologia desivArgirii.............. ................95
1. Uitarea de dumnezeu ................. ............952. Treptele iesirii din uitare .......... ..............973. Treptele cunoasterii mintale ................... 994. Asupra cunoagterii extatice........ ............107
5. Ontologic gi gnoseologic............... .........109
6. Mistica ortodoxi si mistica identititii ....................... 1 1 1
CapitolulVlncercare de circumscriere a moduluicle inf elegere a valorii qi a antivaIorii............................. 1 1 5
l. Disolugia persoanei.... ........ 116
A. Acceptarea finitudinii.. .........................116l). Complexul adamic. ....... 123C. Asupra virtu;ilor teologice.
tiada credinti - ratiune * necredingi.. ......128
2. Secularizarea bisericii ....... 134A. Mundaneizarea lumii. ..........................135B. Ispita adogmatismului. ................ .........140
3. Cu privire la problema riului.......... ......147A. Aspectul metafizic. .........147B. Aspectul personal. ..........149C. Aspectul moral............ ......................... 156
Note.......... ..............161
Index......... .............171
Cepnorur IINTRODUCERE GENERALA:EXPERIENTA COMUNIUNII
Subiectul antropologiei mistice este omul cu vocagie
paradisiaci. Nu intAmplitor se spune ca omul ,,este finituldeschis infinitului." Nevoia transcenderii este organica fi-intei umane. Exigenga paradisiacl" vizeaz6, atAt sensul exis-
tentei cit si realizarea omului ca fiinti iviti in lume sub
semnul comuniunii.Vocagia paradisiaci a fiingei create ,,dupi chipul lui
Dumnezeu" este revelati de Pi.rintele Stiniloae prin teoriiatotcuprinzitoare care ne introduc in miezul gd.ndirii orto-doxe. Ca religie a comunicS.rii intre tipul uman si Arhetipuldivin, Ortodoxia i;i fundamente aza intr eagaviziune as upraomului in perspectiva unor realititi aflate tntr-o legi.turi.dialogicS". Dinamica acestei comuniciri este dati de lucra-rea sinergici a fiingei umane cu efortul si.u instaurator ;i a
Fiintei divino-umane cu darul siu restaurator.
1. Preciziri dogmatice
Sinteza dogmatici" propusi. de Pirintele Staniloae este
mAnatl. deopotrivi de idealul tnridi.cinirii in invitl.turapatristicl" ;i in experienla cotidiani a omului contempo-ran. Ea tncearci evidentierea semnificagiilor duhovnicestiale inviti,turilor dogmatice care, in scurtele lor formuli.ri,
24 Sandu Frunzd
cuprind un inepuizabil conginut mAntuitor' Ea ne infigi-
geaz5. principiile fundamentale cate fac posibili experienga
iui Dumnezeu gi ne ciliuzegte pe ciile tainice ale ingelegerii
;i triirii comuniunii cu semenii ;i cu Dumnezeu' Taina
cea mai profundi a dogmaticii Pirintelui Stiniloae este
taina Dumnezeului care coboari in preajma omului spre
aJ ajuta s5. urce citre un tirAm pierdut in vremuri firi de
intoarcere.Refuzind conceptualizare ctr orice preg a gAndirii re-
ligioase, Pirintele Stiniloae ne infigigeazi tn Dumnezeu
s;iin atit abstractizirilor filosofice ale divinititii, cit si
ingelegerii populare care impinge la extrem antropomor-
fir rriacestuia. PromovAnd ideea Dumnezeului personal'
el incearc[ sa explice calitatea de persoani ca fiind dati de
structurile de comunicare arhetipale. O astfel de expresie
abstracti nu deplaseazi discursul in planul ragionalizarilor
scolastice. Imaginea Dumnezeului personal din viziunea
Pirintelui Stiniloae esre cea a creatorului, a Dumnezeului
viu care se manifesti cu putere de viaEi;i iubire' O astfel de
expresie este meniti doar si arate clDumnezeu, ca Arhetip
al creaturii si al comuniunii, are in sine aceasti dimensi-
une a comunicirii pe care o putem desprinde intuitiv si
din relagia triadici a Sfintei Treimi. Dificultatea in;elegerii
caracterului personal gi trinitar derivS. din afirmarea mis-
terului, de nepitruns pe cale teoretice, in care acestea sunt
inviluite.Pentru teologul ortodox, calitatea de persoani nu se
referi la infigigare a frzici'Pe care Dumnezeu ar purta-o in
virtutea faptului ci noi suntem creali dupa chipul siu' sau
pentru ci Hristos s-a intrupat si s-a inilgat intr-o forml
antropomorfici. Chipul se refera la persoani, iar aceasta
exprimi o structuri deschisi spre comunicare' Dialogul
0 ontropologie mistko. lntroducere in qdndieo Porintelui Stonilooe 25
intre divin si uman, de la persoana la persoanl., nu trebuieinchipuit ca o relatie intre doui fiinte umane. Se cere intu-ita existenta structurilor care pot realiza starea de ,,comu-rliune", ca formi, deplina a acesrei stiri dialogice, spre careDumnezeu este deschis 9i spre care omul se simte nevoitsa caute oricAt s-ar inchide in labirintul finit al exisrenteisale. Pentru cL, in finitudinea sa, omul, prin insi.si rariuneaoriginara a fiintirii sale, nu se poare realizaca persoani de-cAt printr-o continui autorranscendere, decAt asum6.ndu-;ifiingial comunicarea gi proximitatea lui Dumnezeu.
Spre a ne ajuta si ingelegem cAt ii este dat si cAt i se
refuzi, omului in aceasti relatie, Pirintele Stiniloae aducein discutie distincgia pe care Sfhntul Grigorie Palama olace intre Fiinga lui Dumnezeu si energiile divine necreate.Este vorba de diferengierea intre esenta dumnezeiasci simanifestirile prin care Dumnezeu ni se impirti.seste, se
face cunoscut, gi care fac posibili transfigurarea omului sia lumii.
Toate imaginile pe care ni le formam si roare ,,numiri-le" pe care le instituim in legituri cu persoana divinitigiise referi la aceste ,,energii" sau ,,lucri.ri" pe care le nume;teatribute ale lui Dumnezeu, intr-o manieri, platonici eviden-ti, ele dau imagini analogice si infinit inferioare" in planullumii si noi ne impirtisim de efectele produse de ele inIume. Prin aceste atribute, Dumnezeu (a cirui aseitate este
cvidenti,) ne comunici realitatea supremi a Fiintei sale apo-fatice, devine din ,,existenti in sine", ,,existent5" pentru noi",Fari a-si pS"risi pozitia supraesentiali gi supraexistengiali.Cind vorbim de cunoastere sau comuniune cu Dumnezeu,intotdeauna avem in vedere modul in care Dumnezeu se
descoperi prin aceste atribute.
Sandu Frunzi
Cu toate ci ragionarea noastri nu Poate cuPrinde Fiinga
lui Dumnezeu, in viziunea Pirintelui Stiniloae, el ,,vor-
begte cu noi ca persoani cu persoani", experienga primia acestei comuniciri fiind experienga credingei care poate
face ca toate si devini ,dovezi ale existentei gi lucririi luiDumnezeu", existAnd chiar in ordinea ragiunii capacitatea
de a sesiza raliunea ultimi si supremi.in realitatea personalS" supraexistenti (esenga imperso-
nali nu poate fi supraexistenta, dupi Pirintele Stiniloae)
i;i gisegte explicaEia nu doar existenga ca atare, ci si per-
soana umani, cea dupi,,chipul supraesenlei ipostaziate de
persoanele treimice." Formula dogmatici a ,,dumnezeiriiunice in fiingi ;i intreite in persoane" infi"gigeazi pilonulde sprijin al posibilitigii de comunicare intre persoane gi al
comuniunii cu Dumnezeu. Se revine cu insistengi asupra
acestui arhetip triadic pentru ci, in perspectiva autorului,
doar numirul trei poate explica, in mod convingitor, atAt
comuniunea cit si paradoxul distincgiei in unitate. UnDumnezeu monopersonal nu are in sine comuniunea iar
o structuri diadici este limitativi gi reclami ,,constiingaunui orizont care se intinde dincolo de ei, dar in legituricu amAndoi." Doar o a treia persoani poate si le asigure
pe celelalte dou5. ci ,,ele sunt intr-o realitate obiectivi incare depigesc subiectivitatea lor duali", indepirtindu-se
;i posibilitatea confundS.rii lor intr-o unitate indistincti.Existenga treimici asiguri caracterul personal, distinctivita-tea persoanelor gi comuniunea. Pe acest fond se construie;te
gi combaterea doctrinei catolice despre Filioque (purcederea
Duhului SfAnt gi de la Tatil 9i de la Fiul). Dupi Pi,rintele
Stiniloae, aceasti doctrini este gre;iti deoarece ajunge siidentifice Fiul cu imaginea pe care Tatil, prin cunoagtere,
gi-o face despre sine, iar purcederea Duhului este rezultatul
0 ontropologie nisticd. lntroducere in gdndireo Porintel ui Stonilooe 27
irrbirii dintre Tatil 9i Fiul. in felul acesta el crede ci se
:rjunge la ,,echivalarea fiintei divine cu persoana... Tatil +Iriul = fiinla divini. = SfAntul Duh"7, echivalare ce duce, in, cle din urm5", la un impersonalism apropiat de panteism,
1 rcrspectiva comuniunii fiind anulati.
Parintele Stiniloae se detaseazl. de explicagiile scolastice( irre au rationalizat excesiv misterul trinitigii, construin-,lrr-si explicatiile pe o suita de imagini poetice. El sublini-tt,i in permanenri. ci misterul trinitar nu poate fi inteles,lccAt depi;ind explicatiile ce recurg la structuri exisrenrein ordinea create.
Expresia cea mai inaltl. a comunicS"rii esre consideratiirrbirea care, in mod paradoxal, realize azi, unitatea eurilor{riri a produce o identifi care a lor. Lucrarea fiecirei persoa-ne treimice in lume este inteleasi" ca o chemare la iubireintre oameni gi cu Dumnezeu. Iubirea nu este conceputica o simplL diruire ;i acceptare reciproci., ci este vorba derun act ontologic mult mai profund. Iubirea este un mod de:rducere permanentS" in existenta. Formula triadici propusicle ortodoxie este matricea comuniunii pe care noi incercimsa o actualizaminmisterul iubirii interpersonale. in afara:lcestei comuniciri, existenta persoanelor este doar virtuali.l'.a devine reala doar prin actul iubirii, configuratia organi-ci a acestei relatii esentiale.
Aceasti dimensionare a finitului de ci.tre transfinit,care plaseazl" omul in orizontul comunici.rii, este posibilidatoriti ,,cbipului dumnezeiesc" din om. Pirintele Sti"niloae:rrgumenteaza imposibilitatea disparitiei chipului o dati cucaderea in picat. El este constitutiv naturii umane. OmulramAne intr-o aspiratie continua spre Dumnezeu, ca undor fiingial in care reverberatiile comunicarii paradisiacetrezesc nostalgia indepd.rtatei virste de aur.