TEDI MOTOC

POARTA DESCHISAcur{oA$TERrr

TEORIA CREATIEI

BUCURE$TI2017

CUPRINS

INTRODUCERE / 9CAPITOLULII13 .,

DE UNDE VENIM?

CAPITOLUL IT I 47CINE $I CE SUNTEM?

CAPITOLUL TT I 79CE ESTE VIATA? CINE $I CE O INFLUENTEAZA

CAPITOLUL IV / 101CE $TIM DESPRE,,CREATOR $I CREATIE'' ?

CAPITOLUL V / 138CUM COMLINICAM?

CAPITOLUL VI I I52CARE ESTE MENIREA NOASTRA?

CAPITOLUL VT ITTOUNDE NE DUCEM $I DE CE?

CAPITOLUL VIII / 198CE TREBUIE SA MAI $TIM?

BIBLIOGRAFIE I2I4

INTRODUCERE

Aceastd carte este scrisd din durere,din suferinld gi din lacrimi, dar gi din dorinfa de aafla adevdrul la care nu am a-vut acces, degi cevadin interiorul meu imi spunea cd adevdrul existd qitrebuie doar scos la lumin6.

Am cdutat peste tot, orice informatiecare mi-ar fi deschis drumul spre a inlelege lucrurice-mi pdreau de nednfeles. Citeam qi reveneam,pentru cd nu aveam unele cunoqtinte de bazd caresd md ajute: A trebuit sd-mi improspdtezcunogtinfele in unele domenii pe care cdndva lestudiasem la gcoald (chimie, frzicd, anatomie), darnu mi-au fost suficiente, aqa cd am t"curs la ustudia qi alte domenii (astronomie, qtiinfeezoterice, mitologie, culturi vechi qi tradilii),acumuldnd un minim de cunoptinte din fiecare,pentru a-mi forma o imagine asupra rdspunsurilorce le cdutam

Cu surprindere am constatat nu dup6mult timp, cum ceva din interiorul meu, dar maimult dintr- o zond subtild pe care o simt mereu inpreajma me4 md trimetea exact acolo unde s6gdsesc ceea ce cdutam.

Reugisem la un moment dat s6-miformulez unele opinii gi teorii proprii despre via\6,,Univers gi interdependenla dintre ele, dar simteamnevoia unor confirmari. Ma temeam, dacd ceea cemi se int6mplase in viat5, nu cumva imi afectasemodul de gdndire ralional qi sd md aflu in fafa unei

situafii ,,personale" ce m6 poate depdrta qi nuapropia de adevar.

Am continuat sd caut gi sd leg cumvalucrurile. Am pornit de fiecare datd de la surseoferite de gtiinta actuald,, de noile descoperiri qiinterpretdri ale oamenilor de qtiinla, pe care le-amcoroborat cu cele provenite din religii, culturi gitradiJii rimase Ae U antici, Aar li cu ptiinlainteleplilor gi inilialilor ce a strdbdtut timpurilepdnd in zilele noastre.

Rdspunsurile gi confirmdrile nu auintfuziat sd apard, ba chiar au venit mai repededecdt md apteptam. Mare mi-a fost surpriza, iandam in{eles cd astrologii din antichitate pi kabaligtiidelineau informatii foarte exacte despre corpurilecereqti din Sistemul nostru Solar, degi nu aveautelescop gi alte aparate cu care sd le observe.

Conceptia kabaliqtilor despre Univers,Creatie, Dumnezeu gi mai ales, fapful cd ausurprins intr-un mod inlelept, legdturile giinterdependenlele ce se formeaz| inhe toatecorpurile ceregti, distingdnd cd intre acestea seface o ierarhizarc pe vertical6, c6 existd omultitudine de astfel de iemrhizilri sinonime cesunt conduse de Dumnezeu, manifestat cu nume,,multiplicat in spa{iu", dar acelapi in timp qi spirit,LINIC, irepetabil gi vepnic ce functioneazil ca unTOT LINITAR, iar toate acestea prezentate fhrd aavea posibilitatea unei observdri directe a spatiuluicosmic, rdmdne un rnister.

Arborele sefirotic sau ,,Pornul viefii"este cel mai complet qi intelept model defunctionare al Universului, in care se regisesctoate principiile qi elementele cu care Dumnezeu acreat lumea. Misterul creatiei descifrat de kabaligtiau ca punct central via\a, atdt sub aspectul eiterestru cdt gi al veqniciei sufletului.

In acelagi registru de infelepciune se

sittseazd gi Astrologia anticd, care reu$eqte princAteva semne, extrem de simple, sd descrie toatdexisten{a terestrd qi astralS sub toate formele ei qi

la fel de misteriosd din punct de vedere alprovenienlei acelor informa{ii.

intrebarea pe care mi-am pus-o a fostevident, cum informatii atht de importante pentruexistenJa noastr6, ce erau cunoscute de mii de ani, aufost ignorate qi pdstrate doar ca o ,,relicvd" a

trecutului, pe caxe s-o invocdm numai pentru aprecizafaptul cd au existat preocupdri din antichitate spreaflarea adevdrului despre funclionarea Universului pi

interacliunea sa cu viala noastr6?AcestQa mi-au fost sursele qi suportul

ce au fbcut posibild aparilia acestei cdrti.Am frcut aceastd scurtd prezentate,

tocmai pentru a se intelege forma pe care amadoptat-o, plecdnd de fiecare datd de ladescoperirile gtiintifice pe care le-am coroborat cuscrierile ce vin de la inleleptii antici, tindnd seamaqi de traditii, mitologii qi religii, ajungdnd asfel laanalize qi concluzii ce scot la iveald adevSruri

7L

ascunse omului de r6nd, dar care au inceput sd"strige" pentru a fi scoase la lumind.

Fiecare capitol incepe cu o intrebare,ce se referd la o problemd importanti a existenleinoastre, dupd care pe baza unei analize c-oroboratea, infogratiilor detinute se ajunge la rbspunsulcdutat. Toate capitolele se succed logic, urmdrindtrecerea prin diferitele trepte ale evoluliei terestrepinl la infelegerea menirii noastre pdmdntene pi acelei veqnice.

Citili cu atentie pi nu vd grdbili sd dafiverdictul p6n6 nu citili totul! Folosili-va intr_unmod inlelept imaginatia pentru a fice cea maicorectd imbinare, intre informafiile oferite degtiinld pi cele ajunse la noi de la inlelepfii antici!Acolo se afld adev6rul!

CAPITOLUL IDE UNDE VENIM?

O intrebare dificild la care un rdspunscert, convingdtor e greu de gdsit, depi cred cd elexistd gi aqteaptd sd fie scos la lumin6. Md voifolosi de toate informaliile la care avem accespentru a-l afla.

Lumea ca parte a Universului estefinitd, dar imens6, putdnd fi oriunde locul originiinoastre. De aici trebuie plecatd analiza noastrdo dela cunoagterea qi mai ales in{elegerea modului defuncJionare al Universului, at0t din perspectivaqtiintei c6t qi din cea a tradiliei qi a infelepciuniipopoarelor antice.

Ca s5 cunogti, trebuie sd cauti! Aga cdvom cduta gi vom'analiza lumea din interiorulsdu, dar qi din exterior pdnd la scara Universului.

A anaLiza, inseamnd a cobord inmaterie, in detaliile lucrurilor gi fenomenelorpentru ca mai apoi, sintetizdnd si ajungem launitate, la ansamblu qi s6 descoperim legdturile ceexistd intre multitudinea gi diversitatea acestora.

n{*tAxrat - srNGaRA PL/tNETAPRIELNIQ{ WETII ?

Pdm6ntul sau Terra, cur1 i se mai spunein astronomie, face parte.din Sistemul Solar, fiinda cincea planetd ca mdrime qi a treia ca distantdfa{d de Soare. Este o planet6 teluricd qi face parte

13

din planetele interioare, aldturi de Mercur, Venusqi Marte. Este singura planetd pe ca.re s_adescoperit v ia[d p dn6 acum.

Suprafala terestrd este acoperitl inprocent de70,8%o cu apd qi29,2%o cuun strat solidgi ,,uscat", deljmitarea zonelcir cu apd gi cu uscat,ftc0ndu-se in mdri, oceane gi continent". in,urrr'rivremurilor suprafala Terrei a fost supusd lanumeroase procese geologice pi biologice.Activitatea vulcanicd, prin antrenarea magrrri dinmantaua Pdm6ntului pdnd, la suptafata scoarfeiterestre au provocat miqciri tectonice, cutremure,transformdri termice pi chimice, ce au avut mariinfluenle asupra climei qi vielii pe aceastd planetd.

Miezul pdmAntului este activ, fiindfierbinte qi lichid, format din mantaua topitd qimiezul metalic ce genereivd cdmpul magnetic.

Terra se afl6 intr-o permanentdinteractiune cu toate corpurile ceregti d^in Univers,cea mai semnificativa fiind influenfa Lunii asupramiqcdrii de rotatie Si cauzamareeloi. Corpurile dinjurul spa{iului terestru sunt atrase spre acesta de ofo45 numiti gravitalie iar accelera{iaacestea cad in cdmpul gravitalional seacc elerali e gravita{ionald.

cu carenumeqte

Pdmdntul se roteqte in jurul axei sale,efectu€nd o rotaJie completd fn iq de ore gi injurul soarelui o mipcare de revolulie in 365 ,i1",6ore, 9 minute qi 9 secunde. Aceastd valoare sti labaza definirii anului sideral, iar distanta medie dela Soare pdnd la P6m6nt de aproximutiu tSO d"

milioane km, defineqte mdrimea unei unitdtiiastronomice (UA), distanJd parcursd de lumini in8 minute $i 20 secunde.

Soarele este steaua Sistemului noskuSolar ce asigurd lumina, ' cdldura gi energianecesare mentinerii ecosistemului terestru.

Soarele degajd energia produsd prinfuziune nuclearS, rezultztd in 'urma

utilizdriihidrogenului ca sursd combustibild.

Luna este satelitul natural alPdmdntului, pe care-l orbiteazd la o distanfd mediede 400.000 km, diametrul acesteia fiind mai micdecdt cel terestru de 3,7 ori. O orbitd completd alunii se efectueazd in 27,3 zile, iar fazele lunii se

repetd Ia29,5 zile. Ea iqi aratd mereu aceeaqi fal6,dar mai mult de jumdtate, adicd 59yo, dn cavzamiqcdrii de librafie.

Potrivit cercetdrilor astronomiceSoarele este o stea din a treia generalie de stele, ac6rei formare este posibil sd fi fost. declanqatd de

colapsul gravitalional al uriei regiuni in cadrulunui vast nor molecular cu diametrul de mai rnulliani lumind.

Soarele este centrul dinamic alintregului sistem, conlindnd conformm6surdtorilor efectuate cu aparatele astronomiceexistente, 99,86yo din masa sistemului.

Sistemul Solar este format, conformultimilor date adoptate de oamenii de gtiint6, dinopt planete: primele patru (Mercur, Venus, Terra,Marte) hind qi cele mai apropiate de Soare sunt

planete interioare cu structurd teluricd (terestri),alcdtuite din roci pi metale, iar urmdtoarele patru(Jupiter, Safurn, Uranus qi Neptun) 'suntconsiderate planete exterioare, alcdtuiie din gaze(hidrogen qi heliu) qi din ghefuri.

Planetele interioarei sunt despdrfite deplanetele exterioare, prin Centura de asieroiziformatd din milioane de corpuri mici a c6rordimensiune variazd de la cdteva sute de km panala mdrimi microscopice, av6nd in compozilia lorin mare parte roci refractare pi minerale meialice,la care se adaugd uneori gJrcafd.

Sistemul Solar mai confine: planetepitice (cea mai cunoscutd fiind pluto la :-l UA;,comete cu diametrul de cAtiva km (formate inmare parte din ghiatd), asteroizi grupali inCentura de asteroizi, Centura Kuiper, Disculimprdqtiat (se suprapune pe Centura Kuiper, dar seextinde mult tn afara acesteia), Norul

^lui Oord,

ggntauri, meteori{i gi alte multe corpuri ceregti cudimensiuni ce vafiazd' intre sute de km ryi mirimimicroscopice.

$ase planete, cel pufin trei planete.piticegi multe alte corpuri mici iu satelili naturali, carese rotesc in jurul lor. Fiecare planetd exterioardeste inconjuratd de inele planetare alcdtuite dinpraf pi alte obiecte mici.

Sistemul nostru Solar este doar o micdpdrticicd din Univers, dar principiul brealiei esterespectat in tot Universul. Circetaiile astronomice,prin observatiile efectuate asupra diferitelor zone

din Univers, scot la iveald existenta a mrmeroasefenomene astronornice (gauri negtre, ,nove,

supemove, hipernove, quasa"ri, etc) ce au ca efecttransformarea petmanentd a spatiului cosmic.Prima constatare pe care o p.utem face este aceeach Universul are o structurd complexd gi ocapacitate extraordinard de a se intinerii, de a se

regenera printr-o autocreafie, permanentd innoireqi extindere, ce tinde spre un spafiu infinit qi

vegnic.Un lucru este foarte important de

remarcat qi anume cd procesul de regenerarepornegte de fiecare datd de la o concentraremasivd de energie qi masd stelard, de la care se

declanqeazd reaclii nucleare in lan!, expulzdndmaterie pe distante mari in Univers, sub formaunor nebuloase. Urmeazd apoi p perioaddindelungatd de cuagulare a rnateriei in jurul unuinucleu central ce pdstreazd elementul creatiei dinSursa Primordiald. Acesta va deveni steaua saugrupul de stele in jurul cdrora vor gravita toatecorpurile cereqti aflate in sistemul sdu de

influentd. Steaua devine astfel elementul dominantdin sistem, continudnd,sl. radieze lumin6, caldurdqi energie spre toate corpurile ceregti aflate insistemul sdu, corpuri ce prin transfomlSriindelungate pot deveni in anumite condilii,suporturi pe care sd poatf, evolua viata.

Acest mod, in cate are loc geneza unuisistem stelar se aseamdnd foarte mult cu crea{iabiblicd, unde Dumnezeu se reveleazd ca o fiin{6

L7

infinitA, etemd, existentd prin ea insiqi, care esteCauza Primordiall. atot ce este. in acest concept,Dumnezeu a ,r"31 -q" om ..dupd chipul ^;iasemdnarea sa',. Altfel sprls, principiul ,r.uli"iterestre este de fapt principiul crealiei universale.

Biblia dd o expiicafie simbolicd, actului:realiei primului om I Adam li u pri-ei femei _Eva. Subdnlelesul creafiei biblice, a-r putea fi acelacA. Dumnezeu a folosit aceeaqi lege atat f"

"i""i"iUniversului cdt qi la nivelul teiestru, respectiv,,legea genului,' - le define$t ;p;;;;;iul masculingi principiul feminin al creaiiei.' I

La nivelul Universului _ stelele, aSistemului Solar - Soarele, au rolul Oe principiu3u::{iq de personaj central, corrstituir linMATERIE PRIMORDIALA, .ce

are concentrat innucleul sdu energia creafiei.-Aceasta ,, t **it.succesiv din generalie in generatie de stele, fhrd afi alteratd, fb0dnd posibild reg.rr"r*"4 innoirea giextinderea Universului.. Materia corpurilor ."r"giice se formeazL in jurul stelei, din mat;;grglplata in urma lxploziei nucleare, este oMATERIE pRIMARA ce confine energie qiinformalie, qi are incorporat d ea principiulfeminin al creafiei.

-. Aqa se poate explica qi mitul creafieidin Biblie, cind Dumnezeu l-a creat mai int6i peAdam djl ht qi pe urmd a frcut_o pe Eva dincoasta lui. Dacd SURSA PRIMORDIATA

-;crea{iei este de naturd materiald, este materieprimordiali qi principiu masculin "f ".""-ti.i

atunci, ,,lutul" este imaginea cea mai fideld aMATERIEI TERESTRE, din carc a fost creatprimul om pi femeia sa din coasta lui, asemdndtormateriei primare formate din materia primordiald,inseamndnd cd Dumnezeu a folosit aceeaqi legeatdtla nivelul Universului cdt gi la nivelul terestru,legea genului in care principiul masculindeclanqeaz 6 crea\ia, oferind,,sc6nteia creatoare",iar principiul feminin continud actul creatieioferind din materia sa corpului ftzic qeat.

Mitologia diverselor popoare, certificdfaptul cd actul cratiei este realizat prin exeroitareaputerii divine. Actul primordial are calitatea de afrpe l6ngd unic pi original, un desdvdrqit act sacru,rcaLizat deci prin sacrificiu, ceea ce ii confer[sacralitatea, dar care conJine in el misterulcontinuitS{ii,

' al permanentei, al infinitului.tnaintea creatiei a existat doar haos (spunemitologia), iar puterea capabild sb transformehaosul in ordine este de facturd sacrd. Sacralitateaeste deci, singura capabild de o creatie continud,printr-o energie creatoare.

tn mitologia gteacS, se considera cdomul a fost creat din hum6, iar in mitologiaakkadienilor (vecini ai evreilor), cd omul a fostcreat din lut. Antropologia chinezd, considerd cd

oamenii au fost modelali din lut qi noroi.Mitologia panteistd apreciazd cd actul creatiei a

awt la bazd jertfaprimordiald a unui zeu. Aceastase aseamdn6 cu credinla conform cdreia, creatiaeste rezultatul unui sacrificiu cosmic.

19