$CECELIAK#P{-rn rf

CECE,LIAffiru\O Euta

dg nurng

Traducere din limba englezi gi note deMartin Zick

EDrruRA @ trrrx

I

O porecliseri Cimitir. Orice secret, orice informagie confi-

dengiali - personali sau de alt fel - care intra, nu mai iegea

niciodati. $tiai la fix ci totul e in sigurangi; qtiai bi nu te va

judeca niciodati sau, daci o va face, n-o si stii niciodati. La

nagtere primise un nume perfect, care inspira fermitate gi tirie

de caracter. La fel gi porecla - i se potrivea minuqi. Iar ea era

minunati, statornice, stoici., dar ciudat de linistitoare. Asa cisi o vizitezi in locul ila era de-a dreptul dureros. Pentru ciera cumplit de dureros, nu doar innebunitor. Kitty simtea o

durere in piept - mai exact, in inimi -, care incepuse odati

cu gindul ci trebuie sI se duci acolo, a crescut cind a ajuns

acolo, apoi s-a inriutigit foarte mult cind si-a dat seama ci.

nu e un vis, o alarmi falsi - era viaga, in cea mai uriti formi

a ei. O viaEi care fusese pusi la incercare gi avea si fie pier-

duti in ghearele morgii.

Kitty intri in spitalul privat si urci pe sciri, degi existau

lifturi; o lua cu buni gtiinEi in direcgii gresite, se didea in-

tr-o parte politicoasi din faga tuturor, dar mai ales din faEa

paciengilor care mergeau cu pagi de melc, sprijinindu-se de

cadru sau trigind dupi ei stAlpi de care atarnau perfuzii. Era

corytienti. de privirile care i se aruncau. Era normal, se vedea

ci e panicati, cI di tArcoale camerei de gardi. Era recepti-

vi la orice conversagie pe care cineva incerca si o lege, ar fifXcut orice, numai si amine intrarea in salonul in care era

Constance. PAnI la urmi epuizi toate tacticile de aminare -ajunsese intr-un hemiciclu cu patru ugi. Tiei erau deschise,

iar Kitty putea si vadi ocupangii saloanelor gi vizitatorii lortuvvdfiri si tie nevoie si intre in vreo incipere. Chiar si fbri" si

vadi numerele, gtia in ce salon e prietena gi povi;uitoarea ei.

ii .r"...,r.roscitoare ugii inchise, care ii mai oferea un ultim

rigaz lnainte de a intra.

Ciocini incet, nu foarte hoti.rAtl. i9i dorea si facl acea

vizitl, dar spera ca ciocinitul si nu fie auzit, si se poati re-

trage 9i si poati spune ci a incercat, firi si se simti vino-

vati. Firima de judecatl rezonabili care ii mai rimisese iispunea ci scuza nu e de bun-simg, ci nu e corect. Inima iibubuia, pantofii ii scArgAiau pe podea in dmp ce se muta de

pe un picior pe altul, iar mirosul ii flcea riu. Ura mirosul

de spital. O scuturi un val de greagi, respiri adAnc 9i se rugl

si-gi revinl, si redevini maturi gi si depigeasci momentul.

Kitty inci igi mai studia picioarele gi respira adAnc atunci

cind uga se deschise gi, pe neagteptate, se trezi fagi tn fagi

cu o sori gi cu Constance, intr-o stare uluitor de schimbati.

Clipi o dati, de doui ori, iar a treia oari ingelese ci trebuie

si se prefaci, ii deveni limpede ci pe Constance nu o ajutideloc reacgiile normale pe care vizitatorii le aveau la vederea

ei. A;a ci incerci si se gAndeasci ce-ar trebui si-i spuni, dar

cuvintele o abandonari. Nu-i venea ln minte nimic haios,

10

nimic obignuit, nici micar cAteva nimicuri pe care si i le spu-

ni prietenei pe care o cuno$tea deja de zece ani.

- N-am vizut-o ln viaga mea, zise Constance cu accen-

tul ei franguzesc care lnci se pistrase, degi triia in Irlanda de

peste treizeci de ani. Surprinzitor, vocea inci ii era puterni-

ci gi fermi, lipsiti de goviiali, aga curn fusese intotdeauna.

Cheami paza qi scoateEi-o afari!

Sora zAmbi, deschise larg uga gi se intoarse lAngi Constance.

* Pot si revin altidati, zise Kitty in cele din urmi.intorcindu-se, didu cu ochii de mulgimea de acareturi

spitalicegti, a;a ci se intoarse din nou, ciutAnd ceva normal,

ceva obignuit din viaEa de zi cu zi asupra ciruia si se concen-

treze, picilindu-se ci nu e intr-un spital in care domnegte

mirosul ila, in care prietena ei e intr-o faz\. terminalS..

- Aproape am terminat. igi mai iau temperatura gi gata,

zise sora punAnd un termometru in urechea lui Constance.

- Intri. Stai jos, ii spuse Constance aritAndu-i scau-

nul de lingi pat.

Kitty nu putea s-o priveasci ln ochi. Stia ci e nepoliticos,

dar ochii ii fugeau intruna in alti parte, ca atragi de o forgi

magnetici spre lucrurile care nu erau bolnave gi nu-i amin-

teau de oameni bolnavi. igi ftcea de lucru cu darurile pe care

le adusese 9i inci le mai Einea in braqe.

- Ji-am adus flori, ii spuse, uitindu-se dupi un loc ln

care si le ageze.

Constance ura florile. intotdeauna le lisa si moari invazi atunci cAnd cineva incerca s-o mituiasci., si. ceari scuze

sau pur gi simplu si-i insenineze biroul. Kitty;tia asta, dar

11

cumpirarea lor se inscrisese foarte bine in ritualul amAnirii'

mai ales ci stituse la coadi.

- O, Doamne, zise sora. Cei de lapaz|trebuia s1-9i spu-

ni ci nu e voie cu flori in salon'

- A... Nu-i nicio problemi, scap eu de ele' zise Kitry

incercind si-gi ascundi uqurarea in timp ce se ridici"' gata

de plecare.

- Le iau eu, ii zise sora' Ji le las la recep;ie' si le pogi

lua acasi. E picat de buchetul ista frumos'

- Am adus s,i prijituri, zise Kitry scogAnd o cutie din

pungi.

Sora gi Kitty se uitari din nou una la alta'

- Glumigi?! Nici cu prijituri nu e voie?

- Bucitarul preferi ca pacien;ii si' minAnce doar ce iese

din bucitiria lui.

Kitty ii didu sorei gi cutia interzisl'

- $i Pe astea le pogi lua acasi, ti spuse tdzi'nd" in timp ce

se uita la termometru. Eqti in reguli, ii zAmbi ea lui Constance'

inainte de a ieqi, mai schimbari o privire plini de tngeles'

de parcl acele cuvinte ar fi avut un sens cu totul diferit - 9i

trebuie si fi avut unul' deoarece Constance nu era deloc in

reguli. Era mAncati de cancer' Pirul incepuse si-i creasci din

nou, dar numai pe cAteva suprafege neregulate' iar toracele ii

iegea in evidengi sub pijamaua urAti a spitalului' Avea per-

fuzii gi fire in mAini, ambele fiind subgiri 9i pline de vinitl-

ile produse de injecgii.

- Bine ci nu i-am spus de cocaini' zise Kitry dupi ce

iegi sora, pe care o auziri r|ndnd ln hol' $tiu ci nu-gi plac

t2

F

florile, dar am intrat in panici.. Voiam si-gi aduc oji auriti,

parfum qi o oglindi... m-am gAndit ci ar fi haios.

- $i de ce n-ai adus?

Ochii lui Constance inci mai ayeau o sclipire albastri,

qi Kitty igi didu seama cL, dacl se concentreazi' sL priveasci

doar ochii aceia plini de viaEi, poate uita de trupul schele-

tic. Nu chiar de tot, dar aproape...

- psnl1u ci in cele din urmi am priceput ci nu e haios

deloc.

- Ag fi ris.

- Le aduc data viitoare.

- Nu va mai fi la fel. Deja gtiu poanta. Draga mea... Se

intinse citre Kitty qi-gi prinserl strins mAinile. Kitty nu putuv

^. 'l Isi priveasci miinile lui Constance' erau cumplit de uscate 9i

de subgiri. Mi bucur atit de mult ci te vid'

- imi pare riu ci am intArziat.

- Ti-" luat ceva.

- Tiaffcul... incepu Kitry apoi, deodati, lisi gluma de-

oparte. Thecuse mai bine de o luni.Se lisi ticerea, 9i Kitty lngelese ci e o pauz| in care tre-

buie si explice de ce n-a venit.

- Urisc spitalele.

- $tiu... Nosocomefobie, zise Constance.

- Ce-i aia?

- Frica de spitale.

- Habar n-ayeam ci existi un cuvlnt pentru asta.

- Existi un cuvAnt pentru orice. N-am mai ftcut caca

de doui siptimAni - se numegte ,,anism".

T3

- Ar trebui si scriu un reportaj despre asta, zise Kitty

absenti.

- itt niciun caz. Inergia mea rectali rimAne intre noi:

eu, tu, Bob 9i tipa drigugi cireia ii dau voie si-mi inspec-

teze fundul.

- Mi refeream la ceva despre fobia de spitale. Ar fi un

subiect bun.

- De ce?

- Imagineazil-;i ci,dai de cineva care e foarte bolnav 9i

nu poate fi tratat...

- Poate fi tratat la domiciliu. Mare lucru!

- Atunci ce spui de o femeie care sti si nascl? Se lnvArte

incolo gi-ncoace prin faga spitalului, dar nu poate intra pe ugi.

* O si nasci in ambulangi, acasiL ori pe stradi, zise

Constance ridicAnd din umeri. Am scris odati un reportaj

despre o femeie care a niscut intr-un adipost din Kosovo'

Era singuri, la primul copil. I-au gisit doui siptimAni mai

tirziu, sinito;i gi fericigi. Femeile din Africa nasc in timp ce

muncesc la cimp, gi imediat dupi aia se intorc la lucru. Cele

din triburi danseazi in timp ce nasc. Numai in lumea occi-

dentali toate sunt pe dos in privinga asta, zise ea dAnd din

mini atoategtiutoare, chiar daci nu niscuse niciodati. Am

scris un articol despre asta...

* Un doctor care nu poate merge la munci... incerci

Kitty si continue.

- E ridicol! O si i se ia dreptul de practici.

Kitty izbucni in rAs.

- Directi, ca de obicei!

T4

Apoi zimbetul ii pili gi se concentri asupra miinii lui(lonstance, pe care o linea strAns. Dar ce zici de o feme-

ie egoisti a cirei cea mai buni prieteni e bolnavi, iar ea nu

poate s-o viziteze?

- Dar ai venit, si mi bucur si te vid.

Kitty inghi;i in sec.

- N-ai pomenit nimic de...

- De ce?

- $tii tu de ce.

- Nu gtiam daci vrei si vorbegti despre asta.

- Nu prea.

- Atunci...

Rimaseri o vreme in ticere.

- Sunt fbcuti harcea-parceainziare,la radio, Peste tot,

deschise Kitty in cele din urmi subiectul.

- N-am mai citit niciun ziar.

Kitry se fbcu ci nu observi teancul de ziare strAns pe Pervaz'

- De o siptimAni, oriunde m-ag duce, toate lumea se

uiti la mine, mi arati cu degetul, gutotegte, zici cL sunt tAr-

fa Babilonului.

- Art" e pretul pentru luminile rampei. Acum e;ti o ve-

det5. de televiziune.

- Nu sunt o vedeti de televiziune, sunt o idioati care

s-a flcut de ris pe ecran. E o mare diferengi.

Constance ridici iar din umeri, de parci ar fi fost vor-

ba de un fleac.

- Mi-ai spus de la inceput si nu lucrez la emisiunea aia.

De ce nu zici ,,!i-am spus eu", si trecem peste asta?

r5

- Eu nu folosesc astfel de cuvinte. Nu ajuti la nimic.

Kitty igi trase mAinile gi intrebi cu voce sclzuti:

- Mai am slujbi?

- N-ai vorbit cu Pete?

Pirea furioasi pe editorul adjunct.

* Ba da. insi vreau s-o aud de la tine. E foarte impor-

tant pentru mine si aflu de [a tine.

- Pozigiacelor de la Etcetera in privinga angajirii tale ca

reporter nu s-a schimbat.

- Mulgumesc, gopti Kitry.

* Te-am susginut pentru ,,30 de minute" fiindci gtiu

ci egti o reporterigi buni gi ai talent Pentru asta. Facem cu

togii gregeli, uneie mai mari, altele mai mici - nimeni nu e

perfect. incercim si ajungem reporteri mai buni 9i, mai ales,

oameni mai buni. CAnd ai venit la interviu, acum zece ani,

iEi amintegti ce poveste ai incercat si-mi vinzi?

Kitty izbucni in rAs ;i se didu inapoi, pirind surprinsi.

- Nu, mingi ea.

- Ba igi aminteqti! Bine, daci n-o spui tu, o sPun eu.

Te-am intrebat ce reportaj o si faci daci o si-gi cer si compui

unul acolo, pe loc.

- Chiar nu cred ci trebuie si trecem iar prin asta. Am

fost de fa;i, nu? zise Kitty rosind.

- $i m-ai intrebat, continui Constance de parci n-ar ff au-

zit-o, daci am auzit de,,lawa care n-a putut si devini fluture".. '

- Px, da, gtiu.

- $i ai zis ci vrei si vezi cum e si;i se refuze un lucru

atit de frumos. Ci vrei si gtii cum e Pentru larva aia si se

t6

uite la suratele ei care se transformi gi si gtie ci ea nu va avea

gansa sI faci asta. Era o zi de alegeri prezidenEial e, zitain care

s-a scufundat un pachebot care avea la bord patru mii cinci

sute de oameni. Dintre cele douisprezece interviuri din ziua

aia, ai fost singura persoani. care n-a pomenit de politici, de

pachebot sau de intengia de a petrece o zi alituri de Nelson

Mandela. Tu duceai grija larvelor.

Kitty zimbi.

- Da, bine... abia terminasem facultatea. Cred ci incimai aveam prea multi iarbi la bord.

- Nu, gopti Constance, lntinzAnd din nou mAna spre ea.

Ai fost singura persoani care la interviu mi-a spus, de fapt,

ci nu se teme si zboare, ci, de fapt, ii e teami ci s-ar putea

si nu reugeasci si zboare.

Kitty igi inghigi nodul din gAt, gata si izbucneasci in la-

crimi. inci nu zburase, ba chiar i se pirea ci e mai departe

de asta decAt oricAnd.

- Unii spun ci nu trebuie si lucrezi sub imperiul fricii,

continui. Constance, insi daci nu existi frici, unde e marea

incercare? De cele mai multe ori aga am frcut treabi cel mai

bine, pentru ci mi-am acceptat frica 9i m-am pus singuri la

incercare. $i deodati amvizuto fetiEi care se temea ci. n-o s5.

poati zbura. ,,Aha!" mi-am zis, ,,e tocmai cea care ne trebuie."

$i asta e povestea cu Etcetera. Sigur, subiectul e politica, dar gi

oamenii de dincolo de politici. ii dorim aproape si din punct

de vedere emogional, nu si ne spuni ce politici au ei, ci si ne

spuni de ce au acele politici. Ce i-a ftcut si creadi asta, ce

i-a frcut si simt5. aga? Da, uneori vorbim despre diete, dar nu

r/

despre nu gtiu ce chestie neorganici gi mai gtiu eu ce cereale

integrale, ci despre cine gi de ce.Yorbim despre oameni, des-

pre sentimente, despre emogii. Poate ci aqavindem mai pugini

publicitate, dar cred c5. insemnim mai mult' Desigur, asta e

doar pirerea mea. Etcetera va continua si-gi publice reporta-

jele atAta vreme cAt vei continua si scrii ceea ce este adevirat

pentru tine gi nuce-Ei spun algii ci ar fi interesant. Nimeni nu

poate pretinde ci;tie ce vor oamenii si citeasci, si audi sau si

vadi. De cele mai multe ori, oamenii nu gtiu nici ei ce vor -afli dupi aia. futa inseamni si creezi ceva original. Gisegte

ce e nou, lasi vechiul deoparte 9i hrinegte piala!

Ridici din sprdncene.

- Era povestea mea, zise Kitty incetigor. Nu pot da vina

pe altcineva.

- intr-o poveste sunt imPlicagi mai mul;i oameni, nu

doar autorul, gtii bine asta. Daci veneai cu ea la mine, poa-

te nu !i-o sustineam, insi daci gi-a; fi susginut-o, a9 fi dat

inapoi inainte de a fi prea tarziu. Erau semne, iar cineva de

deasupra ta ar fi trebuit si le vadi, insi daci vrei si iei toa-

ti vina asupra ta.. . intreabi-te de ce ai vrut atit de mult si

spui povestea aia.

Kitty nu era siguri ci trebuie si rlspundi pe loc, dar

Constance igi aduni forgele;i continul:

- I-am luat odati un interviu unui om care pirea tot

mai amuzat de intrebirile mele, pe misuri ce inaintam' CAnd

l-am intrebat ce i se pare aga distractiv, mi-a spus ci i se pare

ci intrebirile spun despre intervievator mai multe decit spun

rispunsurile despre cel intervievat. Cl'in timpul interviului

18

^afhmult mai multe despre mine decAt am aflat eu despre

el. Mi s-a pirut interesant gi cred ci avea dreptate, cel pugin

in cazul ila. Cred ci adesea o poveste di la iveali mai multe

despre cel care o scrie decit spune ea, de fapt.La cursurile

de jurnalism ne invagi ci trebuie si iesim din poveste pen-

tru a putea spune lucrurile frri a fi influengagi, insi de mul-

te ori trebuie si fim in poveste Pentru a o ingelege' Pentru

a ne conecta la ea, pentru a aiuta publicul si se identifice -aldel nu are inimi; poate fi scrisi de un robot, pentru cine

s-o nimeri si fie interesat. Dar asta nu inseamni si strecori

opinii in material, Kitty. Asta mh detanieazi. Nu-mi place

cind un reporter spune o poveste Pentru a transmite ce sim-

te el. Cui ii pas5" ce crede cineva? Nagiunii? CAtorva oameni

dintr-o categorie anume? De un sex anume? Asta mi inte-

reseazicel mai mult. Vreau si zic, trebuie si ai o atitudine

empatici fagi de toate aspectele povegtii, si arigi publicului

ci existi sentimente in spatele cuvintelor.

Kitry nu-gi dorea si se gAndeascl la ce sPunea PoYestea

respectivi despre ea. De fapt, ar ff vrut si nu mai fie nevo-

ie niciodati si se gAndeasci la povestea aia ori si vorbeasci

despre ea. Dar era imposibil, pentru ci postul fusese dat in

judecati, iar a doua zi ea trebuia si apari in faga judecitoru-

lui, acuzati de calomnie. Capul ii bubuia, obosise gAndin-

du-se la asta gi analizAnd cele tntimplate, dar simgea deodati

nevoia si se pociiasci, si ceari scuze Pentru toate greqelile,

ca si ajungi din nou si se respecte pe sine'

- Am o mirturisire.,.

- imi plac mirturisirile'

T9