CURSUL NR. 1

GENERALITTI

DEFINIIE Anatomia reprezint una din ramurile biologiei, fr de care nu poate fi

conceput studiul corpului uman. Una din metodele sale de studiu este reprezentat de

disecie. (ana=prin, tomnein= a tia, a diseca).

Disecia este operaiunea anatomic prin care se pun in eviden diferitele componente

ale unei regiuni precum i raporturile dintre ele. Datele obinute in slile de disecie dau

anatomiei un caracter descriptiv sau sistematic.

Convenional studiul corpului uman poate fi subdivizat intr-un studiu macroscopic

(anatomie macroscopic) i unul microscopic (anatomie microscopic).

Din anatomia microscopic deriv: citologia, histologia i organologia ce studiaz

celulele, esuturile i organele.

Nu se poate face un studiu anatomic serios fr a studia i datele oferite de embriologie,

care se ocup de aspectele dezvoltrii organismului.

Osteologia are ca obiect studiul oaselor, artrologia pe cel al articulaiilor, in timp ce

miologia se ocup cu studiul muchilor i al tuturor formaiunilor anexate lor.

Angiologia studiaz vasele, splanhnologia viscerele, iar neuroanatomia se ocup cu

studiul sistemului nervos.

Anatomia uman folosete pentru imbogirea cunotintelor sale i studiul comparativ

al morfologiei diverselor specii de animale (anatomia comparat).

Sub influena chirurgilor se dezvolt anatomia topografic, ce studiaz corpul omenesc

pe regiuni topografice, stratigrafic plan cu plan.

Anatomia ar rmane ins o tiin moart dac nu ar studia i formele vii. (anatomia pe

viu). Anatomia pe viu sau anatomia plastic a fost recunoscut ca deosebit de valoroas

relativ tarziu. Din ea se desprinde anatomia clinic fr de care actul medical nu are

astzi valoare. Dezvoltarea tehnologic extraordinar din ultima perioad aduce in prim

planul investigaiilor medicale imagistica computerizat care presupune cunostiine

anatomice deosebite, indeosebi de anatomie topografic.

Corpul omenesc este compus din 3 mari segmente: capul, trunchiul i membrele

(numite i extremiti).

Poziia de referin pentru studiul anatomic este aceea in care corpul este in poziie

vertical, cu palmele situate anterior (in supinaie).

Orientarea se face cu ajutorul planurilor, din care unele strbat corpul, iar altele sunt

tangente la suprafaa lui.

Planurile tangente sunt: superior, inferior, lateral drept, lateral stang, anterior i

posterior.

Planurile principale ce strbat corpul sunt: planul mediosagital, planul frontal principal

i planul transversal principal. (FIG.1)

Planul mediosagital este un plan vertical, indreptat dinainte inapoi, care imparte corpul

in dou jumti egale, dreapt i stang.

Planul frontal principal este vertical i perpendicular pe precedentul. El imparte corpul

intr-o jumtate anterioar i alta posterioar de asemenea egale.

1

Planul transversal principal este orizontal i perpendicular pe planurile precedente. El

imparte corpul in dou jumti egale, superioar i inferioar.

Putem astfel afirma de exemplu, c un organ are o fa anterioar i alta posterioar

(dac ne raportm la planul frontal), c are o margine inferioar i alta superioar (dac

ne raportm la planul transversal) sau c este situat in partea dreapt a corpului (dac ne

referim la planul mediosagital).

Pentru o localizare cat mai precis a elementelor anatomice se utilizeaz urmtorii

termeni:

- median, medial i lateral

Un element anatomic este median dac este situat pe linia median, medial dac este

mai apropiat de linia median i lateral dac este mai indeprtat de aceast linie.

Principial termenului de medial ii corespunde noiunea de intern, iar celui de lateral

noiunea de extern.

- proximal i distal

Sunt folosite in cadrul studiului membrelor. Proximal inseamn apropiat de rdcina

membrului, iar distal indeprtat de rdcina membrului.

- dorsal i ventral (sinonime= posterior i anterior)

- superficial i profund

- cranial i caudal

Cranial se refer la poziia unui organ fa de craniu (sinonim=superior), iar caudal=

care ine de coad (in limba latin cauda=coad, sinonim=superior).

2

INTRODUCERE

DEFINIIE , GENERALITI

Osteologia are ca obiect studiul oaselor. Totalitatea oaselor constituie scheletul.

Scheletul unui animal (i in particular al omului) poate fi natural sau artificial.

Scheletul uman natural este format din diferite oase legate intre ele prin articulaii i

ligamente.

Scheletele artificiale se obin prin prelucrarea oaselor de la cadavre, care sunt unite

intre ele prin elemente de inlocuire (sarm sau tabl) sau sunt reprezentate de mulaje.

Un schelet uman conine in medie 206 oase la adult i se imparte intr-o poriune axial

i una apendicular (schelet al membrelor) Poriunea axial este format din craniu,

coloana vertebral, coaste i stern.

CLASIFICAREA OASELOR

Oasele scheletului uman au diferite forme descriindu-li-se 3 dimensiuni: lungimea,

limea i grosimea In funcie de raportul dintre aceste 3 dimensiuni oasele se impart in:

a) oase lungi, la care predomin lungimea i care se intalnesc mai ales la nivelul

membrelor;

b) oase late, la care lungimea i limea sunt aproape egale intre ele, depind

grosimea. Se intalnesc la nivelul cavitilor de protecie (de exempu craniul) i

sunt formate din dou lame de os compact care conin intre ele un strat de esut

osos spongios numit diploe;

c) oase scurte, la care cele 3 dimensiuni sunt aproape egale. Se gsesc la nivelul

coloanei vertebrale, carpului i tarsului i sunt formate dintr-o poriune central de

esut osos spongios invelit cu o lam osoas compact periferic.

Dup alte criterii de clasificare se mai descriu i alte 3 tipuri de oase:

d) oase sesamoide, ce se dezvolt in apropierea unor articulaii sau chiar in

tendoanele unor muchi;

e) oase pneumatice, care au in interiorul lor caviti pline cu aer. (de exemplu osul

frontal)

f) oase suturale ce se pot dezvolta la nivelul suturilor craniului sau la nivelul

fontanelelor. Sunt mici i inconstante.

DETALII MORFOLOGICE

La nivelul oaselor intalnim: caviti, guri, canale i proeminene.

a) Cavitile pot fi articulare sau nearticulare.

3

- Cavitile articulare iau parte la formarea articulaiilor.

- Cavitile nearticulare servesc pentru inseria tendoanelor sau ligamentelor sau

pentru adpostirea unor elemente anatomice.

b) Gurile i canalele de trecere sunt diferit numite in funcie de forma lor. Astfel:

1. incizur= scobitur;

2. duct=canal;

3. sulcus=an

4. foramen=gaur

c) Proeminenele pot fi articulare sau nearticulare.

- Proeminenele articulare intr in alctuirea articulaiilor.

- Proeminenele nearticulare sunt determinate de traciunea exercitat de muchi

asupra oaselor. Ele se pot numi: eminene, tuberculi, spine, apofize, tuberoziti

etc., in funcie de caracteristicile lor.

4

NEUROCRANIUL

Neurocraniul sau craniul cerebral adpostete creierul constituind poriunea

posterosuperioar a craniului.

Este format din calvaria (bolta craniului) i baza craniului desprite printr-un plan

convenional ce trece prin glabel, (o formaiune situat in regiunea frontal a

neurocraniului) deasupra marginilor superioare ale orbitei i prin protuberana occipital

extern situat posterior. Deasupra acestui plan se gsete bolta cranian, iar dedesubt

baza craniului.

Atat bolta cranian cat i baza cranian prezint o suprafa extern i una intern.

Neurocraniul este alctuit din 8 oase, din care 4 sunt neperechi i mediane i 4 sunt

perechi i laterale.

Cele 4 oase neperechi sunt (enumerate dinspre anterior spre posterior): frontalul,

etmoidul, sfenoidul i occipitalul.

Cele 4 oase perechi sunt: parietalele (drept i stang) i oasele temporale (drept i stang)

.

FRONTALUL este un os median i nepereche, pneumatic, situat in partea anterioar a

craniului. Are form lit, neregulat i este format dintr-o poriune vertical i una

orizontal.

- Poriunea vertical se mai numete i solzul frontalului (sau poriunea solzoas) i

formeaz fruntea. Prezint o fa exocranian i una endocranian. Contribuie la

alctuirea calotei craniene (bolta cranian). Solzul frontalului se articuleaz posterior prin

sutura coronar cu cele dou oase parietale. De o parte i de cealalt inaintea suturii

frontalul prezint cate o proeminen numit bos frontal.

La limita dintre poriunea vertical i poriunea orizontal se gsesc de o parte i de

cealalt pornind de la rdcina nasului arcurile supraciliare, iar dedesubtul lor

sprancenele. Intre cele dou arcuri se afl de multe ori sutura metopic (sutur

interfrontal pe linia median intre cele 2 oase de membran ce alctuiesc frontalul,

observabile la noul nscut i care se contopesc in primii 2 ani de via). Deasupra suturii

frontalul este neted, poriunea aceasta purtand numele de glabel. Procesul zigomatic se

afl in prelungirea lateral a marginii supraorbitale pentru sutura cu osul zigomatic.

- Poriunea orizontal ia parte la formarea etajului anterior a bazei craniului. Acestei

poriuni i se descriu 3 zone: o zon nazal median i dou zone laterale orbitale.

a) Zona nazal este situat intre poriunile orbitale. Se articuleaz cu cele dou oase

nazale (anterior) i cu lama perpendicular a etmoidului (posterior).

b) Zonele orbitale (dreapt i stang) iau parte prin feele lor inferioare la formarea

bolilor orbitelor. In partea cea mai lateral a acestor zone, pe faa lor inferioar exist

cate o mic depresiune numit fosa glandei lacrimale care adpostete glanda lacrimal.

Cele 2 pri orbitale sunt separate prin incizura (scobitura) etmoidal in care se aeaz

lama orizontal a osului etmoid.

Frontalul adpostete in interiorul su dou caviti pneumatice, neregulate numite

sinusuri frontale, desprite printr-un sept. Sinusurile sunt tapetate cu o mucoas care

comunic cu mucoasa cavitilor nazale.

5

ETMOIDUL este un os median i nepereche, pneumatic, situat in scobitura etmoidal a

frontalului. Ia parte la formarea poriunii anteromediane a bazei craniului, a cavitilor

nazale precum i a orbitelor.

Are o form de balan i prezint : o lam vertical (perpendicular), o lam orizontal

(lama ciuruit; lamina cribrosa) precum i dou mase laterale.

a) Lama vertical este median i foarte subire i este format dintr-o poriune situat

deasupra lamei orizontale numit crista galli (de form triunghiular pe care se inser

dura mater) i una situat dedesubtul ei care ia parte la formarea septului nazal.

b) Lama orizontal este dispus orizontal in scobitura etmoidal a frontalului. Separ

cutia cranian de fosele nazale.Constituie tavanul cavitii nazale. Posterior se articuleaz

cu corpul sfenoidului. Lama orizontal se mai numete i lama ciuruit deoarece este

strbtut de filetele nervului olfactiv.

c) Masele laterale sau labirintele etmoidale atarn de marginile lamei orizontale. Au

form cubic i conin o serie de caviti pline cu aer. (celule etmoidale anterioare,

mijlocii i posterioare)

Cornetul nazal superior este o lam osoas subire, ingust care pornete din peretele

medial al masei laterale a etmoidului. Sub el se gsete meatul nazal superior, care este

un jgheab indreptat dinainte inapoi, in care se deschid celulele etmoidale

posterosuperioare.

Cornetul nazal mijlociu este de asemenea o lam osoas subire cu suprafa aspr, uor

rsucit. Sub el se gsete meatul nazal mijlociu in care se deschid celulele etmoidale

anterioare i mijlocii, sinusul frontal i sinusul maxilar.

SFENOIDUL este un os median i nepereche, parial pneumatizat situat pe linia median

a bazei craniului, anterior de oasele temporale i de poriunea bazilar a occipitalului.

A fost comparat cu o viespe in zbor i prezint un corp i 3 perechi de prelungiri: aripile

mici, aripile mari i procesele pterigoidiene.

Corpul are form cubic gzduind in interiorul su sinusul sfenoidal. Pe faa sa

superioar se gsete fosa hipofizar ce adpostete glanda hipofiz. Anterior de aceast

fos se gsete anul chiasmatic ce conine chiasma optic.

Faa anterioar a corpului se articuleaz cu lama orizontal a etmoidului i ia parte la

formarea foselor nazale. Prezint creasta sfenoidal ce se articuleaz cu lama

perpendicular a etmoidului.

Faa posterioar se sudeaz cu poriunea bazilar a occipitalului.

De pe feele laterale se desprind anterosuperior aripile mici, iar posteroinferior aripile

mari ale sfenoidului.

In sfarit de pe faa inferioar a corpului se desprind procesele pterigoidiene.

Aripile mici sunt lame triunghiulare simetrice, aezate in plan orizontal

Aripile mari sunt alctuite din 5 fee delimitate de tot atatea margini

Procesele pterigoidiene sunt orientate vertical i se desprind de pe faa inferioar a

corpului i a aripilor mari. Prezint o lam lateral i una vertical intre care se

delimiteaz fosa pterigoidian (dreapt respectiv stang).

Intre aripa mare i aripa mic (atat in dreapta cat i in stanga) se gsete fisura orbitar

superioar care face comunicarea intre orbit i cavitatea cutiei craniene.

6

OCCIPITALUL este un os median i nepereche, lat situat pe linia median a poriunii

posteroinferioare a craniului. Este dispus intre sfenoid, parietale i temporale.

Prezint o gaur mare numit gaura occipital in jurul creia se grupeaz prile

componente ale osului: poriunea bazilar, solzul occipitalului i cele dou poriuni

laterale.

a) Poriunea bazilar este situat anterior de gaura occipital i se articuleaz anterior cu

lama patrulater a sfenoidului.

b) Solzul (scuama) occipitalului este situat posterior de gaura occipital.

Prezint pe faa sa extern protuberana occipital extern, de la care coboar spre

gaura occipital creasta occipital extern De la protuberana occipital extern pleac

simetric i lateral linia nucal superioar, in timp ce linia nucal suprem i linia nucal

inferioar se gsesc superior, respectiv inferior de protuberana occipital extern.

Faa intern a solzului este concav i divizat de eminena cruciform in 4 fose. In

centrul suprafeei se gsete protuberana occipital intern.

c) Poriunile laterale completeaz gaura occipital. Prezint pe faa lor exocranian cate

un condil ce servete la articularea cu atlasul. Posterior de condili se gsesc fosele

condiliene (dreapt respectiv stang).

d) Gaura occipital face legtura intre canalul vertebral i cavitatea cutiei craniene.

Occipitalul prezint o fa convex exocranian, una concav endocranian, 4 margini

i 4 unghiuri. Faa endocranian prezint anterior de gaura occipital o suprafa oblic

anterosuperior numit clivus in raport cu bulbul rahidian i puntea. Marginile temporale

sau mastoidiene sunt situate anteroinferior i se articuleaz cu stanca temporalului i cu

mastoida. Marginile parietale sau lambdoide sunt situate posterosuperior i se articuleaz

cu oasele parietale formand sutura lambdoid.

Unghiurile occipitalului sunt superior,anterior (inferior) i laterale (drept respectiv

stang).

PARIETALUL este un os lat i pereche de form patrulater aparinand calvariei.

Parietalele se articuleaz intre ele pe linia median formand sutura sagital. Sunt aezate

posterior de frontal, (cu care se articuleaz prin sutura coronar) anterior de occipital (cu

care se articuleaz prin sutura lambdoid) i deasupra temporalelor. (cu care se

articuleaz prin sutura scuamoas)

Parietalul prezint 2 fee, 4 margini i 4 unghiuri.

Faa extern este convex, iar cea intern concav. Faa extern prezint aproape in

mijlocul su o proeminen numit tuber parietal. Sub acest tuber, in apropierea marginii

sale inferioare se afl linia temporal superioar pe care se prinde fascia muchiului

temporal. Dedesubtul acestei linii se gsete o alt linie semicircular, linia temporal

inferioar determinat de originea muchiului temporal.

Faa intern, cerebral este concav prezentand de-a lungul suturii sagitale anul

sinusului sagital, care impreun cu cel de pe osul parietal din partea opus adpostete

sinusul sagital.

Marginea superioar se articuleaz cu cea de partea opus.

Marginea inferioar este concav inferior i se articuleaz cu solzul temporalului, aripa

mare a sfenoidului i mastoida.

Marginea anterioar se articuleaz cu solzul frontalului i formeaz sutura coronar.

7

Marginea posterioar sau occipital se articuleaz cu solzul occipitalului i formeaz

sutura lambdoid.

Unghiurile parietalului sunt: anterosuperior (frontal), posterosuperior (occipital),

anteroinferior (sfenoidal) i posteroinferior (mastoidian)

TEMPORALUL este un os pereche, neregulat situat pe laturile craniului intre occipital,

parietal i sfenoid. Prezint 5 poriuni: poriunea solzoas, poriunea mastoidian,

poriunea pietroas (stanca temporalului), poriunea timpanic i apofiza stiloid.

In temporal sunt spate o serie de canale i caviti, cea mai mare parte a acestora fiind

legate de organul vestibulocohlear.

a) Poriunea solzoas prezint o fa lateral (temporal) i o fa medial (sau cerebral).

Procesul zigomatic formeaz in partea inferioar a scuamei impreun cu procesul

temporal al osului zigomatic arcul zigomatic (arcada). Procesul prezint o rdcin

anterioar ce se termin la tuberculul articular i o rdcin posterioar ce se prelungete

posterior de meatul acustic extern.

Tuberculul articular reprezint o eminen rotund aflat medial de rdcina anterioar.

Prin intermediul circumferinei solzul temporalului se articuleaz anterior cu aripa

mare a sfenoidului i posterior cu parietalul.

b) Poriunea pietroas sau stanca temporalului are forma unei piramide triunghiulare cu

varful situate anteromedial i baza posterolateral.Prezint 3 fee , 3 margini i un varf.

Faa sa anterioar contribuie la formarea zonei mijlocii a endobazei,( prezentand

impresiunea trigeminal=depresiunea ganglionului trigeminal, eminena arcuat

determinat de canalul semicircular suiperior i tegmen tympani ce corespunde peretelui

superior al cavitii timpanice.)

Faa sa posterioar face parte din fosa posterioar prezentand in mijlocul suprafeei

porul acustic intern continuat de meatul acustic intern. Superior i lateral de meatul

acustic intern se gsete fosa subarcuat.

Faa sa inferioar se gsete pe faa extern a bazei craniului i prezint in mijlocul su

fosa jugular in care se gsete poriunea superioar a venei jugulare.In partea lateral a

feei inferioare se gsete gaura stilomastoidian, gaur ce corespunde orificiului extern

al canalului facialului.

Marginea superioar, care separ faa anterioar de cea posterioar este strbtut de

anul sinusului pietros superior.

Marginea anterioar delimiteaz impreun cu aripa mare a sfenoidului fisura

sfenopietroas.

Marginea posterioar adpostete anul sinusului pietros inferior.

Varful delimiteaz cu rdcina mare a osului sphenoid gaura rupt (gaura rupt

anterioar).

c) Poriunea mastoidian apare in jurul varstei de 3 ani. Este situat posterior de meatul

acustic extern i conine caviti pneumatice (celulele mastoidiene) care comunic cu

cavitatea timpanic prin antrul mastoidian.

d) Poriunea timpanic formeaz ce mai mare parte din meatul acustic extern. Este

situat inferior de poriunea scuamoas i anterior de poriunea mastoidian.

e) Procesul stiloidian se gsete la nivelul feei inferioare a stancii lang gaura

stilomastoidian.

8

SUPRAFAA EXTERIOAR A NEUROCRANIULUI

1.BOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alctuit din:

- solzul frontalului

- oasele parietale

- aripile mari ale sfenoidului (faa temporal)

- solzul temporalului drept i stang

- suturile dintre ele.

2.BAZA CRANIULUI(EXOBAZA)

Dou linii teoretice, una anterioar ce unete tuberculii articulari ai temporalelor i una

posterioar ce unete varful mastoidelor o imparte in 3 zone:

a)zona anterioar, care este acoperit de viscerocraniu

b)zona mijlocie (jugular), situat intre cele dou linii convenionale, alctuit la randul

ei din:

-pe linia median:poriunea bazilar a occipitalului

-pe prile laterale:-orificiul acustic extern

-procesul stiloidian

-aripa mare a sfenoidului

-faa inferioar a stancii

c)zona posterioar format din:

-pe linia median:gaura occipital

-pe prile laterale condilii occipitalului.

SUPRAFAA INTERIOAR A NEUROCRANIULUI

1.BOLTA CRANIULUI (CALVARIA) este alctuit din:

- solzul frontalului

- oasele parietale

. solzul occipitalului

2.BAZA CRANIULUI(ENDOBAZA)

Este constituit prin asamblarea unor pri ale oaselor: frontal,etmoid, sfenoid,

occipitale i oasele temporale.Formeaz planeul cavitii craniene i susine encefalul.

Reprezint un teritoriu de pasaj intre cutia cranian i teritoriile subiacente. Este imprit

in 3 etaje (fose) anterior, mijlociu i posterior. Liumita intre etajul anterior i mijlociu este

dat de marginile posterioare ale aripilor mici ale sfenoidului, iar cea intre etajul mijlociu

i posterior de marginile superioare ale stancilor temporale i lama patrulater a

sfenoidului.

a)Fosa cranian anterioar este alctuit din:

-lama ciuruit a etmoidului

-segmentul orbital al fronztalului

-aripile mici ale sfenoidului

-o poriune din faa superioar a corpului sfenoidului

b)Fosa cranian mijlocie este alctuit din:

-corpul sfenoidului

9

-aripile mari ale sfenoidului

-feele anterioare ale stancilor

-solzul temporalului drept i stang

c)Fosa cranian posterioar este alctuit din:

-faa posterioar a stancilor temporalelor

-faa posterioar a lamei patrulatere

-scuama occipital

TABELUL 1 OASELE NEUROCRANIULUI

PORIUNEA PRI

COMPONENTE

CARACTERISTICI

PARTICIP

LA

FORMAREA

FRONTALUL Solzoas

Orizontal

Faa extern

Fa intern

Margine liber

Zona nazal

Zonele orbitale

Pneumatic

median

nepereche

Cavitilor

nazale,orbitelor,

fosei craniene

anterioare, suprafeei

ext. i

interne a calvariei,

zonei

anterioare a

exobazei

ETMOIDUL- Lama vertical

Lama

orizontal

Masele laterale

Poriunea sup, i

inferioar

Fee:anterioar,

posterioar, superioar,

inferioar,

medial,

lateral

Pneumatic

median

nepereche

Zonei anterioare

a exobazei

fosei craniene

anterioare

cavitii nazale

orbitei

SFENOIDUL Corpul

sfenoidului

Fee:ant.,post.

sup.,inferioar,

lateral,medial

Parial

pneumatic

median

nepereche

Zonei ant. i

mijlocii a exobazei

Fosei craniene

10

Aripi mici

Aripi mari

Procesele pte-

Rigoide

Fa superioar

Faa inferioar

Marginile anter.

i posterioar

Baz

Varf

Fee: cerebral,

orbital, temporal,

infratemporal,

sfenomaxilar

Marg. frontal,

scuamoas, papietal,

pietroas

i zigomatic

Lama medial

Lama lateral

form de

viespe

ant. i mijlocii

cavit. Nazale

OCCIPITALUL Bazilar

Solzul occipital

Poriunile

laterale

Gaura

occipital

Faa exocranian

i endocranian

Faa exocranian

i endocranian

Idem

Median i

nepereche

Zona mijlocie

i posterioar

a exobazei

Fosa cranian

posterioar

Suprafaa ext

i intern a

calvariei

PARIETALUL Faa extern

Faa intern

Margini: sup,

inferioar,ant.

i posterioar

Unghiuri:

AS,AI,PS,PI

Lateral i

pereche

Suprafaa

extern i

intern a

calvariei

TEMPORALUL Solzoas

Timpanic

Pietroas

Faa exo i endo

cranian

Circumferina

Faa posterosup.

i anteroinfer.

Faa anterosup.

Faa posterosup.

Os neregulat i

pereche

Suprafaa ext.

a calvariei

Zona mijlocie

i posterioar

a exobazei

Fosa cranian

mijlocie i posterioar

11

Mastoidian

Stiloidian

Faa inferioar

Marginea ant.

Marginea sup.

Marginea post

Faa exocran. i

endocranian.

Circumferina

12

VISCEROCRANIUL

Este alctuit din 14 oase la care se adaug i osul hioid. (Dei este situat in partea

anterosuperioar a gatului este studiat impreun cu viscerocraniul inand cont de originea

sa embriologic comun.) Dintre acestea 12 sunt perechi: maxilarul, zigomaticul, nazalul,

lacrimalul, palatinul i cornetul inferior. Vomerul, mandibula i hioidul sunt oase

nepereche.

MAXILA este un os pereche i neregulat situat in centrul feei. Celelalte oase ale feei

sunt grupate in jurul maxilarelor cu care se articuleaz. Are un corp de forma unei

piramide triunghiulare i 4 procese: palatin, frontal, zigomatic (prin care se articuleaz cu

oasele cu acelai nume) i procesul alveolar care prezint alveolele destinate rdcinilor

dentare de pe arcada superioar. Prin intalnirea in plan median a celor 2 procese palatine

(drept i stang) se formeaz palatal dur.

In interiorul corpului su se gsete sinusul maxilar, ce comunic cu meatul mijlociu al

nasului.

MANDIBULA singurul os mobil al craniului este un os median i nepereche. Prezint un

corp i 2 ramuri. Corpul in form de potcoav este alctuit din 2 poriuni sudate, baza

mandibulei i poriunea alveolar. Poriunea alveolar prezint alveolele dentare ce

adpostesc rdcinile dinilor de pe arcada inferioar.

Ramurile sunt 2 lame patrulatere indreptate oblic in sus i inapoi, formand cu corpul un

unghi de 120 de grade la adult.

ZIGOMATICUL (MALARUL) este un os lat i pereche situat pe prile laterale ale feei

unde formeaz pomeii. Prezint 2 fee, 4 margini, 3 procese, prin care se articuleaz cu

oasele vecine i 4 unghiuri.

NAZALUL este un os pereche mic i lat care particip la alctuirea scheletului osos al

piramidei nazale.

LACRIMALUL este un os pereche, mic i lat, de form patrulater, situat deasupra

maxilei i inferior de frontal, ce ia parte la formarea peretelui medial al orbitei i al

peretelui lateral al fosei nazale.

PALATINUL este un os pereche situat in poriunea posterioar a feei. Are o form

caracteristic, fiind format dintr-o lam orizontal i una vertical unite intre ele in unghi

drept. Prezint de asemenea 3 mici procese. Particip la formarea palatului osos, a

cavitilor nazale i a orbitei.

CORNETUL INFERIOR este un os pereche, rsucit ca i un cornet de hartie, situat pe

peretele lateral al fosei nazale. Delimiteaz meatul mijlociu de cel inferior.

13

VOMERUL este un os nepereche, lat cu forma unui fier de plug, situat median. Ia parte la

formarea septului nasal prezentand 2 fee i 4 margini.

HIOIDUL este un os median i nepereche situat in partea anterosuperioar a gatului,

deasupra laringelui. Are forma literei U. Prezint un corp i 4 prelungiri numite coarne

din care 2 coarne mari i 2 mici. Este legat prin inserii musculare de limb, mandibul,

faringe i laringe.

CAVITILE NEUROCRANIULUI I VISCEROCRANIULUI

ORBITELE sunt 2 caviti de forma unei piramide patrulatere, dispuse de o parte i de

cealalt a foselor nazale. Adpostesc globii oculari i anexele lor. Comunic prin canalele

optice i fisura orbitar superioar cu neurocraniul i prin canalul nazolacrimal cu

cavitatea nazal.

CAVITILE NAZALE sunt 2 conducte situate in centrul feei, cu o poziie

anteroposterioar, ce prezint 4 perei i 2 orificii. Peretele medial (septul osos al nasului)

separ cele 2 caviti nazale. Pe peretele lateral se gsesc cornetul nazal superior, mijlociu

i inferior.

Cavitile nazale comunic cu orbita prin canalul nazolacrimal, cu exteriorul prin

apertura piriform i cu faringele prin choane.

FOSA INFRATEMPORAL este situat sub fosa temporal avand ca anex fosa

pterigopalatin.

TABELUL NR.2 CALVARIA I BAZA CRANIULUI

SUPRAFAA

EXTERN A

CALVARIEI

SUPRAFAA

INTERN A

CALVARIEI

EXOBAZA ENDOBAZA

FRONTALUL Solzul fronta-

Lului

Solzul fronta-

Lului

ZONA

ANTERIOAR

Prile orbitare

i nazale

FOSA

CRANIAN

ANTERIOAR

Segment retro-

Orbitar

ETMOIDUL ZONA

ANTERIOAR

Lama ciuruit

FOSA

CRANIAN

ANTERIOAR

Lama ciuruit

SFENOIDUL Aripile mari

(faa

temporal)

ZONA

MIJLOCIE

Faa inferioar

FOSA

CRANIAN

ANTERIOAR

14

a corpului

Procesele pterigoidiene

Aripile mici

Faa superioar

A corpului

FOSA

CRANIAN

MIJLOCIE

Aripile mari

Corpul sfenoi

Dului

OCCIPITALUL Solzul

occipita-

Lului

Solzul

occipitalului

ZONA MIJLOCIE

A EXOBAZEI

Poriunea bazilar

i prile

laterale

ZONA POSTERIOAR

Scuama occipitalului

FOSA

CRANIAN

POSTERIOAR

Scuama occipi-

Talului

PARIETALUL Faa extern Faa intern

TEMPORALUL Solzul tempo-

Ralului

ZONA

MIJLOCIE

Poriunea scuamoas

Faa inferioar

a stancii

ZONA POSTERIOAR

Poriunea mastoidian

a temporalului

FOSA CRANIAN

MIJLOCIE

Faa anterosuperioar

a

stancii

Solzul temporal

Faa posterioar

a stancilor

TABELUL NR.3 OASELE VISCEROCRANIULUI

PORIUNEA PRI

COMPONENTE

CARACTERISTICI

PARTICIP

LA

FORMAREA

CORNETUL

INFERIOR

Faa medial

Faa lateral

Marginea

superioar

Marginea

Inferioar

Os pereche

Lam rsucit

ca un cornet

de hartie

Peretelui lateral

al cavitii

nazale

LACRIMALUL Faa lateral Creasta lacrimal

posterioar

Os pereche

Patrulater

Peretelui medial

al orbitei

Cavitii

15

Faa medial

Marginea sup.

Marginea inf.

Marginea post.

Marginea ant.

nazale

NAZALUL Faa anterioar

Faa posterioar

Marginea inf.

Marginea sup.

Marginea lat.

Marginea med.

an etmoidal Os mic,pereche,

patrulater

Scheletului

Nasului

VOMERUL Faa dreapt

Faa stang

Marginea ant.

Marginea post.

Marginea sup.

Marginea inf.

Unghiuri:AI,AS

PI,PS.

Os median i

Nepereche

Form de plug

de fier

Peretelui

medial al cavitilor

nazale

PALATINUL Lama

orizontal

Lama perpendicular

Procesul orbital

Procesul sfenoidal

Procesul pira-

Midal

Faa superioar

Faa inferioar

Marginea:ant.

post,lat,medial

Faa medial i

lateral

Marginea:ant.,

post,infer,super.

Os lat i

pereche

Forma literei

L

Masivului

facial

1/3posterioare

a bolii palatine

Peretelui lateral

al foselor

nazale

Peretelui inferior

al orbitei

ZIGOMATICUL Faa lateral

Faa medial

Marginea anterosuperioar

Marginea posterosuperioar

Marginea anteroinferioar

Marginea posteroinferioar

Orificiul zigomaticofacial

Orificiul zigomaticotemporal

Os lat i pereche

Form patrulater

Prii laterale

a feei

Orbitei

Fosei zigomatice

Fosei

temporale

MAXILA Corp Baza Os pereche Cavitilor

16

Proces palatin

Proces

zigomatic

Proces alveolar

Proces frontal

Faa anterioar

Faa posterioar

Faa superioar

Varf

Margini anterioar,

posterioar,

inferioar

Faa superioar

Faa inferioar

Margini:medial

lateral,anterioar,

posterioar

Voluminos nazale

Orbitelor

Bolii palatine

Fosei infratemporale

Fosei pterigo-

Palatine

MANDIBULA Corp

Ramuri

Faa anterioar

Faa posterioar

Margine infer.

Margine super.

Faa lateral

Faa medial

Margini:ant.,

post. sup. infer.

Os median i

nepereche

Form de potcoav

Singurul os

mobil al craniului

Cavitii

bucale

HIOIDUL Corp

Coarne mari

Coarne mici

Faa anterioar

Faa posterioar

Marginea sup.

Marginea inf.

Os nepereche

median

Form de U

TABELUL NR.4 ORBITA

BAZA Margine supraorbital

Margine infraorbi-

Tal

VARFUL Extremitatea medial

a fisurii orbitale

superioare

Peretele superior Poriunea orbital

a frontalului

Aripa mic a sfenoidului

Peretele lateral Procesul orbital

zigomatic

Aripa mare a sfenoidului

Poriunea orbital a

Frontalului

17

Peretele medial Procesul frontal al

maxilei

Lacrimalul

Lama orbital a labirintului

etmoidal

Faa lateral a corpu

lui sfrnoidului

Peretele inferior Faa orbital a maxilei

Procesul orbital al

osului zigomatic

Procesul orbital al

Palatinului

TABELUL NR.5 CAVITILE NAZALE

ORIFICIUL

ANTERIOR

Maxila

Oasele nazale

ORIFICIUL

POSTERIOR

Lama orizontal a

palatinului

Corpul sfenoidului

Vomerul

Lama medial a procesului

pterigoidian

PERETELE

INFERIOR

Procesul palatin al

maxilei

Lama orizontal a

osului palatin

PERETELE

SUPERIOR

Nazalul

Spina nazal a frontalului

Lama orizontal a

etmoidului

Faa anteroinferioar

a corpului sfenoidului

PERETELE

MEDIAL

Lama perpendicular

a etmoidului

Vomerul

PERETELE

LATERAL

Maxila

Lacrimalul

Etmoidul

Lama perpendicular

a palatinului

Sfenoidul

Cornetul inferior

TABELUL NR.6 FOSA INFRATEMPORAL I PTERIGOPALATIN

FOSA INFRATEMPORAL FOSA PTERIGOPALATIN

PERETELE

LATERAL

Faa medial a zigomaticului

Ramura mandibulei

BAZA Faa maxilar a

aripilor mari ale

sfenoidului

Faa inferioar a

corpului sfenoidului

PERETELE

ANTERIOR

Faa posterioar a

corpului maxilei

VARFUL Proces pterigoid

Tuberozitatea maxi.

Lei

PERETELE Lama lateral a pro- PERETELE Tuberozitatea

18

MEDIAL cesului pterigoidian

Tuberozitatea maxilei

ANTERIOR maxilei

PERETELE

SUPERIOR

Faa infratemporal

a aripilor mari ale

sfenoidului

PERETELE

POSTERIOR

Procesul pterigo-

Idian

PERETELE

MEDIAL

Lama perpendicular

a palatinului

19

COLOANA VERTEBRAL (columna vertebralis)

DEFINIIE, GENERALITI

Coloana vertebral face parte din scheletul axial al trunchiului fiind aezat posterior i

median. Se formeaz prin suprapunerea a 33-34 de piese osoase numite vertebre care se

gsesc la nivelul gatului, toracelui, regiunii lombare i a pelvisului. Msoar in lungime

in medie 73 cm la brbat i 63 cm la femeie. Limea sa variaz find maxim, (in medie

11 cm) la baza sacrului. Prezint curburi in plan sagital (anteroposterioare) orientate

alternativ fie cu convexitatea inainte cand se numesc lordoze, curbura cervical (lordosis

cervicis) i lombar (lordosis lumbalis), fie cu convexitatea inapoi cand se numesc cifoze,

curbura toracal (kyphosis thoracica) i sacrat (kyphosis saqcralis) respectiv curburi in

plan frontal (curburi laterale, curbura toracal, curbura sacrococcigian) mai puin

pronunate cu convexitatea situat alternativ dreapta stanga.

Curburile coloanei mresc rezistena acesteia la compresiunile axiale. Rezistena unei

coloane este egal cu ptratul numrului curburilor +1. Aa de exemplu o coloan rectilinie

are o rezisten egal cu 1, o coloan cu o curbur are o rezisten egal cu 2, o coloan cu 2

curburi o rezisten egal cu 5, in fine o coloan cu 3 curburi o rezisten de 10.

Indicele rahidian DELMAS= L/h rahisului intre S1 i atlas= 95, cu extreme normale intre

94 i 96. El nu poate fi msurat decat pe o pies anatomic.

O coloan cu curburi accentuate posed un indice DELMAS mai mic decat 94, din

contr o coloan rectilinie posed un indice DELMAS mai mare decat 96. DELMAS

demonstreaz c o coloan cu curburi accentuate este te tip funcional dinamic, in timp ce

o coloan cu curburi terse este de tip funcional static.

La noul nscut i la sugar intalnim o singur curbur la nivelul segmentului toracic.

Lordoza cervical apare in lunile 3-5 de via fiind rezultatul ridicrii capului de ctre

sugar. In jurul varstei de 2 ani apare i lordoza lombar indispensabil locomoiei i

ortostatismului (staiunii verticale).

Coloana vertebral are 2 proprieti opuse din punct de vedere mecanic: rigiditatea i

elasticitatea. Coloana vertebral se intinde pan la nivelul capului avand un suport important

situat in plan transversal reprezentat de centura scapular. Dup TESTUT ea este scut de

protecie i punct de sprijin pentru un numr mare de viscere, in timp ce JUNGHANS o

consider punctul central al staticii corpului. Vlad VOICULESCU consider coloana

vertebral axul de susinere al intregului schelet al corpului, in timp ce BACIU o definete

drept cel mai important component al aparatului locomotor de care sunt legate toate celelalte

segmente ale corpului uman. La buna funcionare a coloanei vertebrale ii aduc aportul

echilibrul intrinsec i cel extrinsec.

Echilibrul intrinsec=rezistena elastic la tensiune a ligamentelor/rezistena elastic la

presiune a discurilor.

Echilibrul extrinsec este dat de un numr mare de grupe musculare ce alctuiesc corsetul

muscular.

20

Un alt suport transversal se gsete la nivel lombar. In poziie vertical simetric forele sunt

echilibrate, iar coloana este rectilinie. In poziie de balans cand corpul se sprijin pe un singur

membru inferior bazinul balanseaz in partea opus, iar coloana este obligat s urmeze un

traiect sinuos: convex in poriunea lombar cu convexitatea ctre membrul in balans,

concav in poriunea sa dorsal i din nou convex. Parghiile musculare ii ajusteaz automat

tensiunea pentru a restabili echilibrul, datorit tonusului muscular determinat de muchii de

postur, coordonai de sistemul extrapiramidal.

Coloana vertebral formeaz pilonul central (pilierul central) al trunchiului. Dac in

poriunea sa toracal ea se apropie de planul posterior (1/ 4 din grosime), in regiunea

cervical este la 1/3 din grosimea gatului pentru ca in poriunea lombar s fie situat central

( . din grosimea corpului).

In regiunea cervical coloana suport greutatea craniului trebuind s fie situat cat mai

aproape de centrul de gravitaie al corpului. In regiunea toracal coloana este impins

posterior de organele mediastinului i in particular de inim. Din contr in regiunea lombar

unde suport intreaga greutate a poriunii superioare a trunchiului are o poziie central avand

o proeminen in cavitatea abdominal. In afar de funcia de suport a trunchiului are rol de

protecie a nevraxului. In situaii patologice mduva spinrii i nervii spinali intr in conflict

cu inveliul protector.

Vertebrele poart numele regiunilor din care fac parte.

Vertebrle cervicale rspund gatului, sunt in numr de 7 i formeaz impreun

coloana cervical. Se noteaz de la C1 la C7.

Vertebrele toracale rspund toracelui i formeaz impreun coloana toracal. Se

noteaz de la T1 la T12 Alctuiesc cea mai lung poriune a coloanei.

Vertebrele lombare rspund regiunii lombare, sunt in numr de 5 i formeaz

impreun coloana lombar. Se noteaz de la L1 la L5.

Vertebrele cervicale, toracale i lombare sunt mobile i independente. Din acest

motiv mai sunt denumite i vertebre adevrate.

Vertebrele sacrate sunt in numr de 5. Prin unirea lor ia natere sacrul.

Vertebrele coccigiene sunt in numr de 4-5. Prin unirea lor se formeaz coccigele,

un vestigiu al cozii.

Vertebrele sacrate i coccigiene rspund pelvisului. Deoarece ele sunt sudate intre

ele, deci imobile se mai numesc i vertebre false.

Prin suprapunerea corpurilor vertebrale se formeaz faa anterioar a coloanei, prin

cea a proceselor spinoase creasta spinal de pe faa posterioar a coloanei, iar prin cea

a gurilor vertebrale canalul vertebral. De o parte i de cealalt a crestei spinale se

gsesc anurile vertebrale ce adpostesc muchii ce acioneaz asupra coloanei

vertebrale.

Feele laterale ale coloanei sunt formate de varful proceselor transverse, pediculii

vertebrali, gurile intervertebrale i poriunile laterale ale corpilor vertebrali.

VERTEBRELE ADEVRATE

Cuprind vertebrele C1-L5. Prezint caractere generale, regionale, iar unele din ele

prezint i caractere speciale (vezi atlasul i axisul)

21

a) Caracterele generale (vertebra tip)

Vertebra adevrat prezint dou poriuni, corpul vertebrei (corpus vertebrae) i

arcul vertebral (arcus vertebralis) unite intre ele prin dou mici puni denumite pediculii

arcului vertebral (pediculus arcus vertebrae). Corpul, arcul i pediculii vertebrali

delimiteaz gaura vertebral (foramen vertebrale).

Corpul vertebrei (corpus vertebrae) este poriunea cea mai voluminoas a sa i are o

form aproximativ cilindric. Formeaz peretele anterior al gurii vertebrale. I se descriu

dou fee, una superioar (cranial) i una inferioar (caudal) i o circumferin. Corpul

vertebral are o structur de os scurt ca o coaj de nuc, cu o cortical de os dens ce inconjoar

esutul spongios. Corticala de la nivelul feei superioare i inferioare a corpului vertebral se

numete platou vertebral. El este mai gros in centru unde se gsete o poriune cartilaginoas.

Periferia formeaz un burelet sau faie marginal. Acesta deriv din punctele de osificare

epifizar avand forma unui inel i se sudeaz cu restul corpului vertebral in jurul varstei de

14-15 ani. Tulburrile de osificare ale acestui nucleu epifizar constituie epifizita vertebral

sau maladia SCHEUERMANN. Pe o seciune verticofrontal a corpului vertebral se disting

de fiecare parte ingrori corticale nete. Superior i inferior platourile vertebrale sunt dublate

de un strat cartilaginos, iar in centrul corpului vertebral travee de os spongios care se

repartizeaz urmand liniile de for. Aceste linii sunt verticale dac unesc platoul superior cu

cel inferior, sau orizontale dac unesc cele 2 corticale laterale, in fine oblice dac unesc

platoul inferior cu corticalele laterale. Pe o seciune sagital se regsesc traveele verticale, dar

mai exist 2 sisteme de fibre oblice denumite i fibre in evantai. Pe de o parte fibre in evantai

ce pleac de la platoul superior pentru a se deschide in timp ce traverseaz cei 2 pediculi

ctre procesul articular superior de fiecare parte i procesul spinos. Pe de alt parte un evantai

ce pleac din platoul inferior pentru a se deschide traversand cei 2 pediculi ctre procesele

articulare inferioare i procesul spinos. Incruciarea acestor 3 sisteme trabeculare constituie

puncte de maxim rezisten, dar i o zon de minim rezisten, in particular un triunghi cu

baza situat anterior in care nu exist decat travee verticale.Acest fapt explic fractura

cuneiform a corpului vertebral. La o compresiune axial de 600 de kilograme poriunea

anterioar a corpului vertebral se zdrobete rezultand fractura tasare. Pentru zdrobirea

corpului vertebral in totalitate este necesar o compresiune axial de 800 de kilograme care

duce la cedarea peretelui posterior al corpului vertebral cu interesarea canalului vertebral.

Arcul vertebral (arcus vertebralis) formeaz peretele posterior al gurii vertebrale. Este

alctuit din urmtoarele elemente:

1. Lamele vertebrale (lamina arcus vertebrae) , una dreapt i alta stang, de form

patrulater, situate intre pediculul vertebral i baza apofizei spinoase.. Prezint o

fa anterioar ce particip la formarea suprafeei interne a canalului vertebral, o

fa posterioar ce privete in sus i in afar, o margine superioar i una

inferioar, o extremitate medial i una lateral.

2. Procesul spinos (processus spinosus; apofiza spinoas) continu inapoi arcul

vertebral. Este situat in plan median i posterior pornind de la locul de unire al

celor dou lame vertebrale. Prezint 2 fee (dreapt i stang), 2 margini, o baz i

un varf. Varful se poate explora pe viu prin palpare fiind evideniabil sub piele.

3. Procesele transversare (processus transverses, apofizele transverse) In numr de

2,(dreapt i stang) pleac de pe prile laterale ale arcului vertebral i se

dirijeaz in afar i puin posterior. Intervin in stabilizarea lateral a coloanei

vertebrale.

22

4. Procesele articulare (processus articularis; apofizele articulare) Sunt in numr de 4

(dou superioare i dou inferioare). Procesele superioare (processus articularis

superior) ale unei vertebre se articuleaz cu procesele articulare inferioare

(processus articularis inferior) ale vertebrei supraiacente (de deasupra) in timp ce

procesele sale inferioare se articuleaz cu procesele articulare superioare ale

vertebrei subiacente (de dedesubt).

- Pediculul vertebral (pediculus arcus vertebrae) leag arcul vertebral de corp.

Prezint cranial i caudal (pe marginea superioar i marginea inferioar)

incizurile vertebrale, superioar i inferioar (incisura vertebralis superior,

incisura vertebralis inferior). Prin suprapunerea vertebrelor incizurile a dou

vertebre vecine delimiteaz gurile intervertebrale (sau de conjugare, foramen

intervertebrale).prin care trec nervii spinali corespunztori.

- Gaura vertebral ( foramen vertebrale,orificiul vertebral) este spaiul delimitat

anterior de faa posterioar a corpului vertebral, posterior de arcul vertebral, iar

lateral de pediculii vertebrali. Dimensiunile orificiului vertebral difer de la o

vertebr la alta. Din suprapunerea tuturor gurilor vertebrale ia natere canalul

vertebral.(canalis vertebralis) Canalul are dimensiuni mari i form triunghiular

pe seciune in regiunile cervical i lombar i diametru mai mic i form rotund

in regiunea toracal.

b) Caracterele regionale vezi TABELUL 7

TABELUL7 CARACTERELE REGIONALE ALE VERTEBRELOR

CARACTERE

REGIONALE

VERTEBRE

CERVICALE

VERTEBRE

TORACALE

VERTEBRE

LOMBARE

CORP Mic i alungit

transversal

Uor alungit

anteroposterior

Voluminos

PROCES SPINOS Scurt, cu varful

bifid

Prismatic

triunghiular, oblic

inapoi i in jos

Dreptunghiular cu

direcie orizontal

PROCES

TRANSVERS

Baza lor strbtut

de gaura

transversal

Prezint o feioar

articular ce se

articuleaz cu

tuberculul coastei

corespunztoare

Mici proeminene

PROCESE

ARTICULARE

Orientate pe un

plan aproape

orizontal

Verticale i dispuse

in plan frontal

Verticale i dispuse

in plan sagital

GAURA

VERTEBRAL

Larg i

triunghiular

Rotund Triunghiular

I Vertebrele cervicale (vertebrae cervicalis)

1. Corpul vertebrei este mic i alungit transversal. Are dimensiuni mai mici decat corpul

vertebrei toracale sau lombare.

2. Procesul spinos este scurt i are varful bifid. Este inclinat in jos i inapoi.

3. Procesele transversare prezint la baza lor gaura transversar prin care trec vasele i

nervul vertebral.

23

4. Procesele articulare sunt orientate pe un plan aproape orizontal.

5. Gaura vertebral este larg i triunghiular.

II Vertebrele toracale (vertebrae thoracicae)

1. Corpul vertebrei este uor alungit anteroposterior. Este mai voluminos decat cel al

vertebrelor cervicale. Volumul corpului vertebral crete de sus in jos de-a lungul coloanei

toracale. Prezint 2 scobituri superioare (fovea costalis superior) i 2 scobituri inferioare

(fovea costalis inferior) cate una de fiecare parte a corpului vertebral. Scobitura superioar

a unei vertebre delimiteaz cu cea inferioar a vertebrei supraiacente un unghi diedru

in care ptrunde capul coastei corespunztoare.

2. Procesul spinos este prismatic triunghiular fiind orientat oblic inapoi i in jos.

3. Procesele transversare prezint o suprafa de articulare cu tuberculul coastei

corespunztoare.

4. Procesele articulare sunt verticale i dispuse in plan frontal.

5. Gaura vertebral este rotund.

III Vertebrele lombare (vertebrae lumbales)

1. Corpul vertebral este cel mai voluminos. Diametrul su transversal depete net pe cel

anteroposterior.

2. Procesul spinos este o lam osoas groas, dreptunghiular cu direcie orizontal.

3. Procesele transversare sunt mici proeminene. Se mai numesc i procese accesorii.

(processus accessorius)

4. Procesele articulare au form specific de segment de cilindru plin sau gol. Sunt

dispuse in plan sagital i au o direcie vertical.

5. Gaura vertebral este triunghiular i evident mai mic in raport cu dimensiunile

corpului vertebral.

c) Caracterele speciale Exist vertebre cu caractere speciale atat in regiunea

cervical cat i in regiunea toracal i lombar.

ATLASUL (atlas)

Reprezint prima vertebr cervical (C1). Prezint o structur profund modificat atat

fa de vertebra tip cat i fa de celelalte vertebre cervicale. Are forma unui inel osos.

Este format din 2 mase osoase numite mase laterale (massa lateralis atlantis) unite intre

ele prin 2 arcuri osoase, din care unul este anterior (arcus anterior atlantis), iar cellalt

posterior (arcus posterior atlantis).

Masele laterale circumscriu impreun cu arcul anterior i arcul posterior gaura

vertebral (foramen vertebralae). Prezint o cavitate articular superioar (facies

articularis superior) pentru articularea cu condilul occipitalului, o fa articular

inferioar (facies articularis inferior) pentru articulaia cu procesul articular superior al

axisului i o fa medial pe care se inser ligamentul transversal (ligamentum

transversum atlantis).

Arcul anterior (arcus anterior atlantis) prezint pe faa sa anterioar un tubercul anterior

(tuberculum anterius) pe care se inser ligamentul longitudinal anterior i muchiul

lungul gatului , iar pe faa sa posterioar o feioar articular pentru dintele axisului

(fovea dentis)

24

Arcul posterior (arcus posterior atlantis) prezint pe faa sa posterioar tuberculul

posterior al atlasului (tuberculum posterius)

Atlasul nu are corp vertebral. Orificiul vertebral este larg la acest nivel. Extremitatea

posterioar a feei articulare superioare delimiteaz impreun cu poriunea iniial a

arcului posterior un an, anul arterei vertebrale (sulcus arteriae vertebralis) prin care

trec artera vertebral i primul nerv cervical. Ligamentul transvers al atlasului imparte

inelul osos al atlasului intr-o poriune anterioar ocupat de dintele axisului (dens axis) i

o poriune posterioar care corespunde orificiului vertebral al celorlalte vertebre i

conine mduva spinrii i meningele spinal.

AXISUL (axis)

Este cea de-a doua vertebr cervical.(C2) Prezint un corp vertebral cu 6 fee, un

proces spinos, procese articulare i transverse, lame vertebrale, pediculi precum i un

orificiu vertebral. Caracteristica sa principal este dat de prezena pe faa superioar a

corpului a unei proeminene verticale numit apofiza odontoid.( dens axis, dintele) Pe

faa anterioar a dintelui se gsete o fa articular (facies articularis anterior) care vine

in contact cu ligamentul transvers al atlasului.

VERTEBRA CERVICAL 6

Tuberculul anterior al procesului transvers (tuberculul lui CHASSAIGNAC) este mai

proeminent i se poate palpa fiind un reper important pentru explorarea arterei carotide

comune.

VERTEBRA CERVICAL 7

Este cunoscut i sub numele de vertebr proeminent deoarece prezint un proces

spinos lung ce se evideniaz sub piele (reper in numrarea vertebrelor)

VERTEBRELE TORACALE T11-T12

Prezint o singur scobitur pe corp destinat capului costal corespunztor.

VERTEBRELE FALSE

SACRUL (os sacrum)

Este un os median i nepereche ce ia natere prin sudarea celor 5 vertebre sacrate. Este

situat in continuarea coloanei lombare i are forma unei piramide cu baza in sus i varful

in jos. Particip impreun cu cele 2 oase coxale i coccigele la alctuirea pelvisului osos.

- Orientare 1. Se aeaz inainte faa concav

2. Se aeaz in sus baza osului

Prezint:

- o fa anterioar numit fa pelvin (facies pelvica), ce este concav i privete in

jos i inainte. Prezint 4 linii transversale (lineae transversae) care indic locurile

25

de sudur ale celor 5 vertebre. La extremitile fiecrei linii transversale exist

cite o gaur sacral pelvin (foramina sacralia anteriora) prin care trec ramurile

ventrale ale nervilor sacrali.

- o fa posterioar ( facies dorsalis,dorsal) convex ce privete in sus i inapoi;

- dou fee laterale ( pars lateralis; pri laterale) care in partea lor inferioar au

aspect de margini. Feele laterale prezint fiecare in poriunea lor superioar cate

o suprafa articular (facies auricularis) prin intermediul creia se articuleaz cu

osul coxal drept, respectiv stang.

- o baz (basis ossis sacri) situat in sus ce se articuleaz cu faa inferioar a ultimei

vertebre lombare. Anterior i median prezint o suprafa ovalar care este faa

superioar a corpului primei vertebre sacrale. Lateral de suprafaa ovalar se

gsete cate o suprafa ovalar numit aripioara sacrului (ala ossis sacri).

Inapoia suprafeei ovalare se gsete orificiul superior al canalului sacral, iar

lateral de orificiu se gsesc dou procese articulare (processus articularis superior)

pentru articularea cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare.

- un varf (apex ossi sacri) situat in jos care se articuleaz cu coccigele.

Sacrul este strbtut de canalul sacrat (canalis sacralis) ce continu canalul vertebral.

Din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrate se formeaz pe linia median a

feei dorsale creasta sacral median (crista sacralis mediana). Lateral de creasta

sacral median se gsete de fiecare parte cate o creast sacral intermediar (crista

sacralis medialis) care corespunde proceselor articulare ale vertebrelor sacrale.Lateral

de crestele sacrale intermediare se gsesc 4 guri sacrale (foramina sacralia

posteriora) pe unde trec ramurile dorsale ale nervilor sacrali i mai lateral se gsesc

cate o creast sacral lateral (crista sacralis lateralis) ce corespund proceselor

transverse ale vertebrelor sacrate. Toate aceste creste se gsesc situate pe faa dorsal

a sacrului. La extremitatea inferioar a crestei sacrale mediane se gsete un orificiu

in form de V rsturnat, hiatul sacral (hiatus sacralis) delimitat de coarnele sacrale

(cornu sacralae)

COCCIGELE (os cocygis)

Este un os rudimentar i nepereche format din unirea celor 4 sau 5 vertebre

cocigiene atrofiate. Este situat in continuarea sacrului fiind omologul scheletului cozii

de la mamifere. Impreun cu oasele coxale i osul sacru formeaz pelvisul osos

(bazinul osos). Prezint 2 fee (anterioar, concav i posterioar, convex), 2 margini

(dreapt i stang ce converg spre varf), o baz situat in sus i un varf ce privete in

jos. Baza prezint o feioar eliptic pentru articularea cu varful sacrului. Inapoia

acestei feioare se gsesc de o parte i de cealalt coarnele cocigelui (cornu

coccygeum), care se articuleaz cu coarnele sacrale contribuind la delimitarea

cornului sacral

.

A Inserii musculare la nivelul coloanei

Pe atlas: Muchiul lungul gatului (poriunea oblic superioar)

Muchiul drept anterior al capului (pe faa anterioar a maselor laterale)

26

Muchiul spleniul gatului, oblic inferior al capului, oblic superior al capului

(varful proceselor transverse ale atlasului)

Muchiul micul drept posterior al capului (tuberculul posterior al atlasului)

Pe axis : Muchiul spleniul gatului (varful proceselor transverse ale axisului),

semispinal cervical, marele drept posterior al capului, oblic inferior al capului

(procesul spinos )

Pe corpul vertebrelor cervicale: poriunea vertical a muchiului lung al gatului (C5-

C7)

Pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale: muchiul semispinal cervical (C3-C5)

poriunea cervical a muchiului spinal, semispinal toracic (C6-C7) muchiul

romboid , dinat posterior i superior, trapez, splenius (C7), rotatori, interspinoi

cervicali

Pe procesele transverse ale vertebrelor cervicale.muchiul ridictor al scapulei (C1-

C5), scalen mijlociu (C2-C7), scalen anterior, lung al capului, poriunea oblic

superioar a muchiului lung al gatului (C3-C6), poriunea cervical a muchiului

iliocostal, poriunea cervical a muchiului longissimus, semispinal al capului (C3-

C7) poriunea oblic inferioar a muchiului lung al gatului (C5-C6), scalen posterior

(C5-C7) poriunea cefalic a muchiului longissim (ultimele), muchii multifizi,

rotatori, intertransversari cervicali

Pe corpul vertebrelor toracale: poriunea vertical i oblic inferioar a muchiului

lung al capului (T1-T3), psoas mare, psoas mic (T12)

Pe procesele spinoase ale vertebrelor toracale:Muchiul dinat posterior i superior

(T1-T3) romboid, semispinal toracic (T1-T4), splenius (T1-T5) poriunea toracal a

muchiului spinal (T1-T8), trapez (T1-T12), dorsal mare (T7-T12) dinat posterior i

inferior, poriunea toracal a muchiului spinal (T11-T12), rotatori

Pe procesele transverse ale vertebrelor toracale: poriunea cervical a muchiului

longissim, semispinal cervical, semispinal al capului (T1-T5), semispinal toracic (T7-

T12) muchii multifizi, rotatori

Pe corpul vertebrelor lombare: muchiul psoas mic (L1) stalpul stang al diafragmei

(L1-L2), stalpul drept aldiafragmei (L1-L3), muchiul psoas mare (L1-L4)

Pe procesele spinoase ale vertebrelor lombare: Muchiul dinat posterior i inferior,

poriunea toracal a muchiului spinal L1-L2) dorsal mare (L1-L5) masa comun

sacrolombar (ultimele vertebre lombare), rotatori, interspinoi lombari

Pe procesele costiforme: poriunea toracal a muchiului longissim, muchiul

transvers abdominal, muchiul ptratul lombelor (fibrele iliotransversare i costotransversare),

muchiul psoas mare

Pe procesele accesorii muchii multifizi, rotatori, intertransversari lombari

Pe faa anterioar a sacrului:muchiul piriform, coccigian i sacrococcigian ventral

Pe faa dorsal a sacrului: muchiul dorsal mare (creasta sacral median), gluteu

mare, masa comun sacrolombar (pe creasta sacral median)

Intre gurile sacrale posterioare i creasta sacral lateral: muchii transveri spinali i

gluteu mare (fesier mare)

Pe prile laterale ale sacrului muchii coccigian

Pe marginea prii laterale a sacrului muchiul gluteu mare

Pe aripa sacrului muchiul psoas

In anurile sacrului: muchii multifizi

27

Pe prile laterale ale coccigelui:muchiul coccigian, gluteu mare

B. Inserii ligamentare la nivelul coloanei

-ligamentul apical al dintelui pe varful dintelui axisului

-ligamentele alare, pe laturile dintelui axisului

-ligamentul nucal, pe procesele spinoase ale vertebrelor cervicale

-ligamentul lombocostal pe baza primelor 2 vertebre lombare

-ligamentul iliolombar, pe procesele transverse L4-L5

-ligamentele sacroiliace ventrale, pe aripioara sacrului ]i fa\a posterioar` a sacrului

([n afar`) i primele 2 guri sacrate (lateral)

-ligamentele sacroiliace dorsale, pe creasta sacral lateral

-ligamentul sacroiliac interosos, pe tuberozitatea sacrat

-ligamentele sacrococcigiene laterale, pe unghiul inferior al sacrului i procesele

transverse ale coccigelui

-ligamentul sacrotuberal, pe marginile laterale ale sacrului i coccigelui p@n la

vertebra coccigian 3

- ligamentul sacrospinos, pe marginile laterale ale sacrului ]i coccigelui

-ligamentele interspinoase, pe procesele spinoase a 2 vertebre corespunztoare

-ligamentele intertransversare, pe procesele transverse corespondente

-ligamentul costotransversar pe procesul transversar corespunztor

-ligamentul costotransversar lateral pe baza procesului transvers al vertebrei

supraiacente

-ligamentul costotransversar superior, pe procesul transvers al vertebrei supraiacente

-ligamentele galbene pe procesele articulare pan la baza procesului spinos

-ligamentul vertebral longitudinal anterior, pe partea anterioar a corpurilor vertebrale

pan la vertebra a 2-a sacrat

-ligamentul sacrococcigian ventral de la varful sacrului la coccige

-ligamentul vertebral longitudinal posterior, pe faa posterioar a corpurilor

vertebrale, in interiorul canalului rahidian, pan la baza cocigelui

-ligametul supraspinos pe toat intinderea coloanei, pe varful proceselor spinoase

C Repere osoase la nivelul coloanei

-procesele spinoase proemin posterior i pot fi examinate in flexia puternic a

coloanei vertebrale. Cel mai proeminent este procesul spinos al vertebrei cervicale 7

(C7- vertebra proeminent) de la care se incepe numrtoarea vertebrelor.

- explorarea vertebrelor toracale i lombare se face mai uor cand bolnavul este in

poziie ezand, cu mainile pe genunchi i cu brbia atingand manubriul sternal.

D Repere vasculare

- artera vertebral la nivelul anului arterei vertebrale a atlasului

- prin gurile transversale trece artera vertebral inconjurat de un sinus venos

28

- tuberculul anterior al procesului transvers al vertebrei C6 reper pentru explorarea

arterei carotide comune

E Rapoarte nervoase

- prin gurile transversale trece nervul vertebral

- prin gurile intervertebrale trec nervii spinali corespunztori

- canalul vertebral adpostete mduva spinrii invelit de meningele spinal

- primul nerv cervical la nivelul anului arterei vertebrale

- ramurile ventrale ale nervilor sacrali trec prin gurile sacrale pelvine

F. Aplicaii clinice

Traumatismele coloanei vertebrale se pot clasifica in fracturi, luxaii i fracturi- luxaii.

In caz de accident curburile coloanei suple i elastice permit atenuarea impactului, ceea

ce nu ar fi posibil la o coloan rigid.

Fracturile sunt considerate grave intrucat pot interesa oricand mduva i rdcinile

nervoase. (fracturi amielice=fr interesarea mduvei; fracturi mielice=cu interesarea

mduvei).

Fracturile corpului vertebral pot i parcelare, cu tasare simetric sau asimetric sau

cominutive. Corpul vertebral prezint o reea trabecular dispus in 2 fascicule oblice,

unul superior i altul inferior, care se incrucieaz pe peretele posterior constituind zidul

posterior. Anterior intre cele 2 fascicule se gsesc doar trabecule verticale ce delimiteaz

o zon fragil, incapabil s reziste la suprasolicitrile mecanice i in care fracturile se

produc mai uor. La o compresiune axial de 600 de kilograme poriunea anterioar a

corpului vertebral se zdrobete rezultand fractura tasare. Pentru zdrobirea corpului

vertebral in totalitate este necesar o compresiune axial de 800 de kilograme care duce

la cedarea peretelui posterior al corpului vertebral cu interesarea canalului vertebral.

Fracturile de arc posterior intereseaz procesele spinoase, transverse, articulare,

pediculii i lamele vertebrale. Arcul vertebral posterior este mai rezistent fiind constituit

din fascicule trabeculare ce se condenseaz in special la nivelul pediculilor vertebrali,

proceselor articulare i lamelor vertebrale.

Fracturile cu prognosticul cel mai sever sunt cele in care este interesat atat corpul cat i

arcul posterior i in care mduva spinrii nu poate s scape fr leziuni.

Luxaiile sunt anteroposterioare i laterale in regiunea cervical, cel mai adesea cu

prognostic foarte grav i anteroposterioare in regiunea lombar.

Fracturile luxaii se intalnesc de obicei in regiunea cervical avand de asemenea un

prognostic foarte grav.

Funcional fracturile se pot clasifica in stabile i instabile (care se pot deplasa ulterior

accidentului). Stabilitatea depinde de conceptul celor 3 coloane (anterioar, mijlocie i

posterioar)

Coloana anterioar cuprinde jumtatea anterioar a corpului vertebral, partea anterioar

a inelului fibros i ligamentul longitudinal anterior,

Coloana mijlocie cuprinde jumtatea posterioar a corpului vertebral, partea posterioar

a inelului fibros i ligamentul longitudinal posterior.

29

Coloana posteriorar cuprinde sistemul ligamentar posterior, capsula i articulaiile

intervertebrale i arcul neural posterior.

Dac 2 din cele 3 coloane sunt afectate fractura este instabil.

Vertebra C1

La nivelul atlasului se intalnesc fracturi la nivelul maselor laterale i a arcurilor.

Fracturile cu separarea maselor laterale amenin prin alunecarea acestora in afar

arterele vertebrale. Fiecare arc poate fi fracturat in una sau mai multe pri. Fractura

arcului posterior poate afecta nervul ARNOLD.

Vertebra C2

Fractura odontoidei se poate asocia cu luxaia anterioar a atlasului i reprezint de obicei

o leziune foarte grav, avand ca i complicaii tetraplegia i afectarea centrilor respiratori.

Vertebrele C3-C7

Fracturile la acest nivel sunt de obicei instabile avand maximum de frecven la nivel C5-

C6. Se insoesc de obicei de complicaii nervoase severe. Mai frecvente sunt subluxaiile

i luxaiile.

Vertebrele toracolombare

Fracturile sunt stabile fiind protejate la nivel toracal de cutia toracic. Fracturile de corp

vertebral prin compresiune devin instabile ameninand canalul vertebral dac inlimea

corpului vertebral este comprimat peste 50%

Fracturile luxaii ale coloanei toracolombare sunt frecvente la acest nivel i apar dup

un traumatism sever i au o instabilitate mare, urmare a schimbrii orientrii feelor

articulare i a piederii suportului furnizat de coaste i ligamentele de unire.

Fracturile la nivelul sacrului i cocigelui vor fi prezentate la bazin. Este de remarcat c

la nivelul sacrului exist zone de rezisten crescut, cum ar fi poriunea mijlocie a

sacrului i zone de rezisten sczut ca de exemplu gurile sacrate.

.

30

TORACELE OSOS (thorax)

DEFINIIE. GENERALITI

Toracele osos este o cavitate format din coloana vertebral toracal, coaste cu

cartilajele costale i stern. Aceste oase alctuiesc o cuc elastic adaptat actului

respiraiei. Cavitatea toracic adpostete viscere deosebit de importante, cum ar fi inima

i plmanii. Are forma unui trunchi de con modificat. Dimensiunile i forma lui se

difereniaz in funcie de sex, varst, constituie, ocupaie, stri patologice.

a) In funcie de varst:

- La copii diametrul transversal al toracelui este mic datorit oblicitii sczute a

coastelor.

- La aduli crete diametrul transversal, urmare a dezvoltrii plmanilor.

- La btrani toracele devine rotund i rigid din cauza osificrii cartilajelor costale.

b) In funcie de sex:

- Toracele la femei este mai scurt i are diametrul transversal mai mic decat la brbai.

c) In funcie de constituie:

- La tipul astenic (astenie=slbiciune, istovire) toracele este lung i ingust.

- La tipul hiperstenic (hiperstenie=funcionare exagerat a unor esuturi i organe)

toracele este scurt i larg.

d) In funcie de ocupaie

- La cei cu munc fizic grea toracele tinde spre tipul hiperstenic

e) In funcie de strile patologice:

31

- In scolioz (scolioz=deviaie patologic lateral a coloanei vertebrale) cele dou

jumti laterale ale toracelui nu sunt simetrice.

- In cifoz (cifoz=curbur posterioar a coloanei) toracele este turtit transversal i

alungit in plan transversal.

Toracele osos prezint o suprafa exterioar (exotoracele), o suprafa interioar

(endotoracele) o baz (orificiul inferior) i un varf (orificiul superior).

Atat endo cat i exotoracele prezint :

- o fa anterioar alctuit din: stern, cartilajele costale, extremitatea anterioar

a coastelor, precum i din articulaiile dintre ele i de spaiile intercostale.

- dou fee laterale formate din corpul coastelor i spaiile intercostale.

- o fa posterioar alctuit din procesele spinoase ale vertebrelor toracale, anurile

vertebrale, procesele transverse i extremitatea posterioar a coastelor i a spaiilor

intercostale in cazul exotoracelui, respectiv de corpul vertebrelor toracale i

anurile pulmonare in cazul endotoracelui.

- Varful (apertura thoracis inferior; orificiul superior) este delimitat anterior de

scobitura jugular a sternului, posterior de corpului vertebral T1 i lateral de

marginea medial a primei coaste (dreapt respectiv stang). Are form oval i

permite trecerea organelor, vaselor i nervilor de la gat spre torace i invers.

- Baza (apertura thoracis inferior, orificiul inferior) este delimitat anterior de

procesul xifoidian, posterior de corpul vertebrei T12, iar lateral de coasta a XII-a,

de varful coastei a XI-a i de cartilajul coastelor X, IX, VIII i VII. Anterior baza

prezint o scobitur triunghiular, unghiul substernal (angulus infrasternalis)

delimitat de cele dou arcuri costale care urc spre procesul xifoidian.

Vertebrele toracale sunt descrise la coloana vertebral aa incat in acest capitol vor fi

prezentate doar sternul i coastele.

STERNUL (sternum)

Este un os lung, turtit anteroposterior, median i nepereche situate in partea anterioar

a toracelui. Are o direcie oblic de sus in jos i dinapoi inainte. Este format din 3 pri

componente:

- una superioar numit manubriu (manubrium sterni)

- una mijlocie numit corp (corpus sterni)

- una inferioar numit proces xifoidian (processus xiphoideus)

- Orientare 1. Se pune in sus baza

2. Se pune inainte faa convex.

Sternul are:

a) o fa anterioar convex prevzut cu o proeminen, la unirea manubriului cu corpul

(unghiul sternal, unghiul lui LOUIS, angulus sterni) dedesubtul cruia se gsesc 3-4 linii

transversale rezultate din unirea sternebrelor

b) o fa posterioar concav pe care se intalnesc aceleai linii transversale

c) 2 margini laterale (dreapt respectiv stang) care prezint cate 7 scobituri costale

(incisurae costales) in care ptrund capetele primelor 7 cartilaje costale

d) o baz (situat cranial) ce prezint pe linia median scobitura jugular (incisura

jugularis) situat la limita dintre gat i torace

e) un varf (situat caudal) format din procesul xifoidian care este cartilaginos. La b-

32

trani procesul xifoidian se osific.

La nivelul sternului se efectueaz puncia sternal cu scopul studierii mduvei roii

osoase hematogene.

COASTELE (costae)

Sunt arcuri osoase care se interpun intre coloana vertebral toracal i stern.

Sunt in numr de 12 perechi numerotate de jos in sus. Dup raporturile lor cu sternul se

impart in coaste adevrate i coaste false.

- Coastele adevrate ( costae verae, sternale) se articuleaz cu sternul prin

intermediul unor cartilaje articulare. Sunt reprezentate de primele 7 perechi de

coaste.

- Coastele false (costae spuriae) nu ajung pan la stern fiind reprezentate de ultimile

5 perechi de coaste.

Perechile 8,9 i 10 de coaste dei nu ajung la stern se articuleaz prin extremitatea lor

anterioar cu cartilajul costal supraiacent.

Perechile 11 i 12 numite i coaste flotante au extremitatea anterioar nearticular.

- Orientare 1. Lateral se pune faa convex

2 Posterior se aeaz extremitatea ce prezint o feioar articular

3 In jos marginea prevzut cu un an

Fiecare coast prezint o poriune osoas i un cartilaj costal.

Coastele sunt oase lungi i arcuate ce prezint 3 curburi: de-a lungul feelor, de-a lungul

marginilor i de-a lungul axului.

Cele mai lungi coaste se gsesc la nivelul perechii a 7-a de unde lungimea descrete atat

in sus (spre coasta 1) cat i in jos (spre coasta 12).

Poriunea osoas prezint un corp i 2 extremiti.

a) Extremitatea posterioar se articuleaz cu coloana vertebral prin intermediul capului

(caput costae) prevzut cu 2 feioare articulare (facies articularis capitis costae). Intre

cap i tubercul se gsete gatul sau colul (collum costae) Tuberculul (tuberculum costae)

se articuleaz cu procesul transvers al vertebrei corespunztoare prin intermediul unei

feioare articulare (facies articularis tuberculi costae)

b) Corpul (corpus costae) prezint:

-o fa extern convex

-o fa intern concav

-o margine superioar

-o margine inferioar ce prezint un an (sulcus costae) prin care trec vena, artera i

nervul intercostal

c) Extremitatea anterioar este scobit.In ea ptrunde cartilajul costal.

Cartilajul costal se gsete in prelungirea poriunii osoase. Primele 7 perechi de cartilaje

aparin coastelor adevrate unind aceste coaste cu sternul. Urmtoarele 3 perechi de

cartilaje continu coastele false i se unesc cu cartilajul supraiacent. In fine ultimele 2

perechi de cartilaje continu coastele flotante pierzandu-se in musculatura. peretelui

abdominal

Exist i unele perechi de coaste care prezint particulariti.

Coasta I (costa prima) este scurt i orizontal i ca atare prezint o fa superioar, una

inferioar, o margine lateral convex i una median concav. Delimiteaz circumferina

33

superioar a toracelui (vezi mai sus). Faa superioar prezint in poriunea mijlocie

tuberculul de inserie (tuberculum musculi scaleni anterior) pentru muchiul scalen

anterior ce separ anul venei subclavii situat anterior de anul arterei sublavii situat

posterior.

Coasta a II-a (costa secunda) nu prezint an costal.

Coasta XI i XII prezint o singur fa articular deoarece nu se articuleaz cu procesele

transverse.

A Inserii musculare la nivelul toracelui

1. La nivelul sternului

Pe faa anterioar a sternului

- muchii sternocleidomastoidian pe manubriul sternal,

-muchiul pectoral mare (fasciculul mijlociu),

- muchiuldrept abdominal pe procesul xifoidian

-muchii sternotiroidian, sternohioidian, diafragma,

Pe faa posterioar a sternului

-muchiul sternotiroidian pe faa posterioar a manubriului sternal

-muchiul transvers al toracelui pe faa posterioar a sternului i procesului xifoid

-muchiul sternohioidian, pe faa posterioar a articulaiei sternoclaviculare

2. La nivelul coastelor

- muchiul scalen anterior pe tuberculul de pe faa superioar a primei coaste

-muchiul subclavicular pe faa superioar a primei coaste

-muchiul sternotiroidian, pe marginea posterioar a cartilajului primei coaste

-muchiul pectoral mare (fasciculul mijlociu) pe cartilajele primelor 6 coaste

-muchiul dinat anterior pe faa extern a primelor 10 coaste (poriunea superioar

pe primele 2 coaste, poriunea mijlocie pe coastele 2-4, poriunea inferioar pe

coastele 5-10)

-muchii ridictori ai coastelor in spaiul cuprins intre tuberculul i unghiul coastei

-muchiul iliocostal pe cele 12 unghiuri ale coastelor

-muchii intercostali externi pe buza extern a marginilor a 2 coaste vecine

-muchii intercostali interni, pe buza intern a marginilor a 2 coaste vecine

- muchiul dinat anterior la mijlocul feei laterale a coastei a 2-a

- muchiul scalen posterior pe faa superioar a coastei a 2-a

-muchiul dinat posterior i superior, pe faa extern a coastelor 2-5

-muchiul transvers al toracelui pe marginile inferioare ale cartilajelor costale 2-6

-muchiul pectoral mic pe feele anterolaterale ale coastelor 3,4,5

-muchiul drept abdominal pe cartilajele coastelor 5,6,7

-muchiul oblic extern al abdomenului, pe faa extern a coastelor 5-12

-muchiul transvers abdominal, pe faa medial a ultimelor 6 cartilaje costale

-muchiul dinat posterior i inferior pe faa extern a ultimelor 4 coaste

-muchiul dorsal mare, pe faa extern a ultimelor 3 sau 4 coaste

-muchiul oblic intern (fasciculele posterioare) pe marginea inferioar a ultimelor 3

coaste

-muchiul ptratul lombelor (fibrele iliocostale i costotransversare) pe coasta a 12-a

34

B. Inserii ligamentare la nivelul toracelui

1. La nivelul sternului

-ligamentul interclavicular, pe manubriul sternal

-ligamentul sternoclavicular anterior, pe faa anterioar a manubriului sternal

-ligamentul sternocostal radiat, pe partea anterioar a sternului

-ligamentul sternocostal intraarticular pe fundul cavitii sternale

2. La nivelul coastelor

-ligamentul lombocostal pe colul coastei a XII-a

-ligamentul costotransversar pe faa posterioar a colului coastei

-ligamentul costotransversar lateral, pe faa posterioar a colului coastei

-ligamentul costotransversar superior, pe creasta colului coastei

-ligamentul sternocostal intraarticular, pe creasta costal

-ligamentul sternocostal radiat, pe partea anterioar a cartilajului costal

C Repere osoase la nivelul toracelui

1.La nivelul sternului

- Sternul se palpeaz in intregime pe faa sa anterioar

- la unirea manubriului cu corpul pe faa anterioar a sternului se palpeaz unghiul

sternal (unghiul lui LOUIS) ce servete ca reper pentru coasta a 2-a

- Pe marginea cranial a manubriului sternal se palpeaz i se vede incizura jugular

- Apendicele xifoid se palpeaz destul de uor exceptand extremitatea sa distal. Se

proiecteaz la nivelul discului intervertebral dintre vertebrele T9-T10

2. La nivelul coastelor

- Coasta I poate fi palpat la baza gatului. Pe faa sa superioar se gsete tuberculul pe

care se inser muchiul scalen anterior (tuberculul LISFRANK) reper topografic

important deoarece desparte vena subclavicular (anterior) de artera subclavicular

(posterior)

- Coasta II se palpeaz din varful axilei la unghiul lui LOUIS

-Coastele III i IV se pot palpa de la unghiul costal posterior

-Coastele XI i XII se palpeaz doar la nivelul peretelui dorsal al trunchiului

-Cartilajele costale se pot palpa atat la nivelul marginilor lor cat i la nivelul

extremitilor lor sternale i costale.

Palparea coastelor deceleaz fracturi osoase (crepitaii la acest nivel insoite de durere)

sau tumori condrocostale.

D Repere vasculare

1. La nivelul sternului

Artera mamar intern (toracic intern) are un traiect paralel cu sternul

2. La nivelul coastelor

- vena subclavie trece prin anul venei subclavii situat pe faa superioar a coastei I,

anterior de tuberculul de inserie a scalenului anterior. Se puncioneaz sub clavicul la

unirea treimii mijlocii cu cea intern tehnic important in serviciile de anestezie terapie

intensiv.

35

- artera subclavie trece prin anul arterei subclavii situat pe faa superioar a coastei I

posterior de tubercul

- artera i nervul intercostal trec prin anul de la nivelul marginii inferioare

E Rapoarte nervoase

2. La nivelul coastelor

- nervul intercostal trece prin anul de la nivelul marginii inferioare. Aceti nervi se

infiltreaz in cazul unor nevralgii intercostale ,a unor fracturi costale sau a unor

traumatisme toracice.

- Mediodorsal la 4-5 cm de tuberculul de inserie a scalenului anterior se gsete plexul

brahial( reper important pentru anesteziile tronculare).

F. Aplicaii clinice

25% din decesele prin traumatisme sunt datorate traumatismelor toracice, iar din totalul

politraumatismelor 50% prezint leziuni toracice.

Fracturile de stern reprezint traumatisme severe deoarece se pot asocia cu contuziile

miocardice. Cele fr deplasare nu necesit tratament specific in timp ce cele cu

deplasare au indicaie de osteosintez sternal.

Fracturile costale simple nu ridic probleme deosebite, dar este de luat in seam durerea.

O atenie special trebuie ins acordat fracturilor insoite de hemo- sau pneumotorax

precum i fracturilor primelor 2 coaste care o probabilitate foarte mare de a se asocia cu

alte leziuni traumatice mult mai periculoase.

SCHELETUL MEMBRELOR SUPERIOARE (skeleton membri superioris)

36

In alctuirea scheletului membrului superior intr scheletul centurii scapulare i

scheletul prii libere a membrului superior propriuzis.(vezi tabelul 8).

Fee Margini Unghiuri Extremiti Particulariti

CLAVICULA superioara

inferioar

Anterioar

posterioar

medial

lateral

os alungit

S orizontal

OMOPLAT anterioar

posterioar

Superioar

medial

lateral

superolateral

superomedial

inferior

os triunghiular

lat

HUMERUS anterolateral

anteromedial

posterioar

Anterioar

lateral

medial

de inclnaie

130 grade

superioar

inferioar

uor torsionat

medial

RADIUS anterioar

posterioar

lateral

Anterioar

posterioar

medial

superioar

inferioar

corpul mai

voluminos la

extremitatea

inferioar

ULNA anterioar

posterioar

medial

Anterioar

posterioar

lateral

superioar

inferioar

aspect de S

italic in plan

frontal

CARP anterioar

posterioar

proximal

distal

lateral

medial

Proximal

distal

medial

lateral

scafoidul=cel

mai lateral os

al randului I

osul cu

carlig=cel

mai medial

al randului II

8 oase

cuboidale

aezate pe 2

randuri

METACARP dorsal

anteromedial

anterolateral

Lateral

medial

palmar

proximal

distal

5 oase alungite

FALANGE dorsal

palmar

Lateral

medial

proximal

distal

2 pentru

police i 3

pentru degetele

II-V

SCHELETUL CENTURII SCAPULARE (cingulum membri superioris)

Asigur legtura intre oasele membrului superior liber i toracele osos.

37

Centura scapular este format din scapul i din clavicul.

CLAVICULA (clavicula)

Este un os pereche i alungit in forma literei S culcat orizontal, situat la limita dintre

torace i gat, de o parte i de cealalt a sternului. Alctuiete poriunea anterioar a

centurii scapulare. Fiind situat sub piele poate fi uor explorat prin inspecie i palpare.

Prezint un corp (cu 2 fee i 2 margini) i 2 extremiti

-.Orientare 1. Lateral extremitatea turtit

2. Anterior marginea concav a acestei extremiti

3. Inferior faa osului prevzut cu un an

a) Faa superioar este neted in treimea mijlocie i rugoas inspre cele 2 capete pentru

inseria muchiului deltoid i trapez (lateral) respectiv sternocleido-mastoidian (medial).

b) Faa inferioar prezint rugoziti pentru inseria unor muchi i ligamente.

Rspunde primei coaste. Prezint in poriunea ei mijlocie anul folosit pentru orientarea

osului pe care se inser muchiul subclavicular.In aria acestui an se gsete gaura

nutritiv a osului prin care ptrunde o ramur a arterei suprascapulare. Medial de an se

gsete impresiunea ligamentului costoclavicular (impression lig. costoclavicularis) pe

care se inser ligamentul cu acelai nume. Lateral de an se gsesc tuberculul conoidian

(tubercululm conoideum) i linia trapezoidal (linea trapezoidea) situat anterolateral de

tubercul pe care se inser ligamentul conoidian respectiv trapezoidian

c) Marginea anterioar este convex i mai groas inspre extremitatea medial (unde d

inserie muchiului pectoral mare) i concav i mai subire inspre extremitatea

lateral.(unde se inser muchiul deltoid).

c) Marginea posterioar are o configuraie invers: concav inspre extremitatea

medial i convex inspre extremitatea lateral, unde se inser muchiul trapez. Prezint

la nivelul poriunii sale mijlocii rapoarte vasculare i nervoase importante (trunchiurile

plexului brahial, artera i vena subclavie) i ca atare in fracturile la acest nivel

fragmentele dislocate ale claviculei pot leza sau comprima aceste elemente.

d) Extremitatea medial (extremitas sternalis,) se articuleaz cu manubriul sternului,

motiv pentru care se mai numete i extremitate sternal. Prezint o feioar destinat

articulrii cu manubriul sternal i cu primul cartilaj costal.

e) Extremitatea lateral (extremitas acromialis) se articuleaz cu acromionul scapulei,

motiv pentru care se mai numete i extremitate acromial.

A. Inserii musculare la nivelul claviculei

Pe faa superioar

-muchiul deltoid, anterior in 1/3 lateral

-muchiul trapez, posterior in 1/3 lateral

-muchiul pectoral mare, anterior in 1/3 medial

-muchiul sternocleidomastoidian, posterior in 1/3 medial

Pe faa inferioar

-muchiul subclavicular in 1/3 mijlocie

Pe marginea anterioar

-muchiul deltoid in 1/3 lateral

38

-muchiul pectoral mare in 2/3 mediale

Pe marginea posterioar

-muchiul trapez in 1/3 lateral

-muchiul sternohioidian in 1/3 medial

B. Inserii ligamentare la nivelul claviculei

Pe faa inferioar

-ligamentul costoclavicular, pe impresiunea costoclavicular, medial de an

-ligamentul trapezoid

-ligamentul conoid

Pe extremitatea medial

-ligamentul interclavicular

-ligamentul sternoclavicular anterior, pe faa anterioar a extremitii

C. Repere osoase la nivelul claviculei

-Uor accesibil la palpare. Se pot explora: marginea anterioar, faa superioar,

extremitatea sternal i extremitatea acromial.

-In luxaia supraacromial cand se apas cu degetul pe extremitatea lateral a claviculei

aceasta coboar, iar la ridicarea degetului clavicula urc (semnul clapei de pian)

D. Repere vasculare

-pe faa inferioar in 1/3 mijlocie in aria anului subclavicular se gsete gaura nutritiv

prin care ptrunde o ramur a arterei suprascapulare

- 1/3 medie a marginii posterioare in raport cu vasele subclaviculare

E. Rapoarte nervoase

-Faa superioar in 1/3 mijlocie in raport cu ramurile superficiale senzitive

supraclaviculare i supraacromiale din plexul cervical

-Marginea posterioar in 1/3 medie in raport cu trunchiul plexului brahial

F. Aplicaii clinice

Fracturile treimii externe a claviculei au un procent de 20% fiind fr deplasare sau cu

deplasare cu coborarea fragmetului extern. Fractura este reductibil la apsare.

Fracturile din treimea medie sunt cele mai frecvente (datorit schimbrii curburii

claviculei) avand traiect transversal, spiroid, oblic sau cu fragment intermediar.

Fracturile din treimea intern se situeaz medial sau trec prin inseria muchiului

sternocleidomastoidian. Cele situate medial de muchi duc la ascensionarea prii externe

a claviculei prin contracia acestui muchi.

Fracturile cominutive produc leziuni vasculonervoase (cu atingerea vaselor

subclaviculare, a plexului brahial i cervical) sau pleuropulmonare(domul pleural cu

tulburri respir