Occidentul romanesc nr 38

www.occidentul-romanesc.com Publicaţie lunară în limba română - ediţia de Spania

Anul IV - Nr. 38 / 24 pagini1-30 aprilie 2014

Occidentul Românesc este o publicaţie independentă. Nu are niciun fel de afi liere politică sau religioasă!

occidentul romanesc

ZiarGRATUIT

„Plecat dintr-o ţară comunistă în urmă cu aproape 35 de ani, Nelu Bârsan şi-a găsit fericirea şi împlinirea în ţara speranţei. A trăit în jungla imigraţiei, şi-a păstrat cinstea şi omenia peste tot...”

Pagina 12-13

„UBI BENE, IBI PATRIA” UNDE E BINE, ACOLO

ESTE PATRIA

Acordarea alocaţiei pentru copii„În Spania nu există alocaţie de stat pentru copii care să se acorde necondiţionat t uturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor , aşa cum se întamplă în România...”

Lansare de carte şi expoziţie de pictură „ Andalucia Verde”„Este o expoziţie mică. Sunt expuse doar 21 de tabouri, pictate de mine în ultimile săptămâni. Sunt imagini vii ale locurilor care m-au....”

Forumul jurnaliştilor români din Europa„Reuniţi în cadrul forumului de la Lyon, jurnaliştii români prezenţi au avut posibilitatea să-şi exprime opiniile l egate de problemele cu care se confruntă românii...”

Certifi catul de viaţă„În cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, a le Spaţ iu lu i Economic European sau pe teritoriul statelor cu care România a aplicat sau aplică acorduri sau convenţii bilaterale de...”

Istoric cu bătaie lungă„Şi vecinii noştri dispre răsărit sunt gata să-şi dea viaţa pentru aceleaşi nepreţuite lucruri care ne-au trezit odinioară pe noi din letargie, idealuri greu de definit, cu nume...”

Pagina 04

Pagina 23

Pagina 10

Pagina 06

Pagina 16

Bogdan Stanoevici, mi-nistrul delegat pentru româ-nii de pretutindeni, a parti-cipat duminică, 30 martie

2014, la prima întâlnire a me-diului asociativ românesc din regiunile Castilla la Mancha şi Valencia, din Spania.

Reprezentanţi din par-tea organizaţiilor româneşti: Asociaţia Hispana - Rumana de Provincia de Cuenca,

Asociaţia Culturală „Gente” din Quintanar de la Orden, Asociaţia Sufl et Românesc - Alma Rumana din Valencia

şi nu numai, au prezentat delegaţiei oficiale româ-ne problemele cu care se confruntă comunităţile de români din regiune, menţi-onând necesitatea relaţiilor parteneriale dintre asocia-ţiile din Spania.

În continuarea vizitei sale în regiune, ministrul delegat, Bogdan S tanoevici, a participat la întâlniri ofi-ciale cu Benjamin Pietro Valencia - preşedintele Parlamentului Provincial, şi prefectul provinciei Cuenca - Ángel Mariscal Estrada. De asemenea, au avut loc întâlniri cu episcopul vi-car general al Provinciei Cuenca şi primarii din Villarejo de Salvanes şi Barajas de Melo.

Ministrul delegat a ţi-nut să precizeze posiblitatea statului român de a sprijini fi nanciar mediul asociativ din Spania prin intermediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, subliniind faptul că este foarte im-portantă consolidarea spi-

REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

Bogdan Stanoevici, ministrul delegat pentru r omânii de pretutindeni, în mijlocul comunităţii

româneşti din Castilla la Mancha şi Valencia

Ambasada României •Avenida de Alfonso XIII nr. 157, Madrid 28016. •Telefoane pentru relaţii publice : 0034-913501881, 913597623, 913504436, 913454553, 914137412, 914137425.Consulatul General al României la Madrid •Avda. Cardenal Herrera Oria nr.134, Madrid 28034. •Program: luni-vineri: 09:00-15:00 de-punerea actelor, 15:00-17:00 eliberarea actelor. •Tel.: 0034-917344004, 917345667, 917340182 şi 917342993. Fax: 0034-914165025. •E-mail: [email protected]. Site: http://madrid.mae.ro/ Consulatul General al României la Barcelona •C/San Juan de la Salle 35 bis, Barcelona 08022, Intrare public: Alcoy 22. •Tel.: 0034-934341108, 934341139. Fax: 0034-934341109. E-mail: consuladogeneralenbarcelo@ telefonica.net. Site: http://www. barcelona.mae.ro/ •Jurisdicţie: Cataluña (Barcelona, Girona, Lleída, Tarragona), Insulele Baleare. Consulatul General al României la Sevilla•Calle Nicaragua nr. 18, Sevilla 41012. •Tel.: 0034-954624070, 954240967, 954233243, 954625372, 954230947, 954620746, 954624053. Fax: 954627108. E-mail: [email protected]. Site: http://www.sevilla.mae.ro. •Jurisdicţie: Andalucía (Huelva, Cádiz, Málaga, Sevilla, Córdoba, Jaén, Granada, Almería), Murcia, Ceuta, Melilla.

Consulatul României la Ciudad Real•Calle Mata nr.37, Ciudad Real 13004. •Tel.: 0034-926251751. E-mail: cruciudadreal@ telefonica.net. •Jurisdicţie: Castilla-La Mancha (Toledo, Ciudad Real, Albacete, Cuenca şi Guadalajara), Extremadura ( Caceres şi Badajoz). Viceconsulatul României la Almeria•Carretera Huércal de Almería, nr. 46, Almería 04009. •Tel.: 0034-950625963, 0034-950624769. Fax: 0034-950145217. E-mail: [email protected]. •Program: luni-joi: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. Vinerea - activi-

Consulatul General al României la Bilbao•Plaza Circular, nr.4, Bilbao 48001. •E-mail: cgrumaniabilbao@ telefonica.net. Fax: 944245405. •Program: luni-joi: 09:30-13:30 de-punerea documentelor, 15:00-17:00 eliberarea documentelor; vineri: solicitările şi eliberările de documente se fac numai cu programare prealabilă. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie): telefon: 608 956 278 •Ju-risdicţie: Comunităţile Autonome Ţara Bascilor, Navarra, La Rioja, Asturias, Cantabria, Galicia.Consulatul Romaniei la Castellón de la Plana•Av. Valencia s/n, esquina Rambla de la Viuda12006, Castellón de la Plana •Tel. 964.216.172; 964.206.764 • Fax 964.257.053, E-mail: secr [email protected] •(informatii consulare): info@consulatcastellon. e.telefonica.net • Program de lucru cu publicul: luni-joi 9:00-14:00 (primire acte) 15:30-16:30 (eliberare documente), vineri 9:00-12:00 (primi-re acte) 12:00-13:00 (eliberare documente)Consulatul României la Zaragoza•C/Camino de Las Torres nr. 24 (intrarea prin spate-le clădirii, fostul sediu al INEM), Zaragoza 50008. •E-mail: [email protected], Tel.: 976481429, fax. 976481779. •Program: luni- vineri: 09:00-14:00 depunerea documentelor, 16:30-17:00 eliberarea documentelor. •Jurisdicţie: Comunitatea Autonomă ARAGON (Provinciile Zaragoza, Huesca şi Teruel)

tate de asistenţă în teritoriu, vizite la penitenciare, ofi cierea de căsătorii la misiune şi alte servicii, pe bază de programare. •Pentru situaţii de urgenţă (decese, accidente de muncă sau circulaţie), tele-fon: 0034-682733408. Consulatul onorifi c al României la Murcia •Avenida de los Rectores, nr.3, Edifi cio Paraninfo 30100. •Tel.: 968 879 567. Fax: 968 879 568. •E-mail: consuladomurcia@ xplorasolutions.com. Consulatul onorifi c al României la Pamplona•Calle Cortes de Navarra nr.5, 5D, Pamplona 31002, Comunitatea Forala Navarra. •Tel.: 948203200. Fax: 948220512.

Adrese şi informaţii utile02REPREZENTAREA DIPLOMATICĂ A ROMÂNIEI ÎN REGATUL SPANIEI

APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

2014, la prima întâlnire a me- Asociaţia Culturală „Gente”

FONDATORI:Kasandra Kalmann-NăsăudeanFlorin Valentin Barbu

MARKETING:Michael H. Cronkite (CA-USA) PUBLICITATE:Răzvan M. Ionescu (Spania)REDACTOR ŞEF:Kasandra Kalmann-NăsăudeanREDACTOR MADRID:Oana MoşniaguMANAGER PROIECT:Eduard Rudolf Roth (Baleares)

SENIOR EDITOR:Puşa Roth (Bucureşti)Dan Caragea (Portugalia)COLABORATORI:Andra M. Gutierréz (Benidorm) Andrei Bodea K. Varble (CA/USA)Dan Luca (Bruxelles)Elisabeta Iosif (Bucureşti) Gabriela C. Sonnenberg (Spania)Gerardo M. Bedoya (Spania)Irina G. Şova (CA/USA)Lucian Oprea (Colorado)Lorena G. Borrero (Spania)Marian Petruţa (Illinois/USA)Mircea Fluieraş (Malága)Sebastian Rus (Boston/USA)Tiberiu Grădişteanu (Timişoara)

Timeea Opreanu (Cluj-Napoca)Tudor Petruţ (CA/USA) Vasile Mureşan (Illinois/USA)Zoe Stoleru (Valencia)Redactor investigaţii - Cristian Ioanovics Guitars (Barcelona)SPECIALIŞTI:Corina S. Hudgens – Medic terapeut Jeni Chiriac – Psiholog Marius Vili Sarbu – Avocat CONTACT:[email protected]@occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comTipărit la IMCODAVILA S.A.Depósito Legal: M-30588-2013ISSN 2069 – 8801

ritului comunitar în raport cu autorităţile spaniole, iar reprezentarea unitară a co-munităţii româneşti, poa-te contribui la o susţinere mai eficientă a intereselor acesteia, transformând co-munitatea într-un partener puternic atât în dialogul cu autorităţile spaniole cât şi cu oficialităţile române.

Reprezentanţii delega-ţiilor oficiale au evidenţiat

în mod deosebit nivelul ri-dicat de integrare a comu-nităţii româneşti în socie-tatea spaniolă, menţionând că acest aspect constituie un factor important pen-tru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două state.

Luni, 31 martie 2014, mi-nistrul delegat pentru româ-nii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici, a avut întrevederi

cu primarul oraşului Cuenca - Juan Avila ş i pr imarul oraşului Toledo - Emiliano García-Page Sánchez, prilej cu care, oficialul român a abordat teme de interes pentru comunitatea româ-nească din Spania, eviden-ţiind rolul pe care aceasta îl poate îndeplini în pro-cesul de consolidare al relaţiilor dintre S pania şi România.

www.occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comwww.occidentul-romanesc.comPentru a fi la curent cu cele mai proaspete ştiri, vizitează zilnic:Pentru a fi la curent cu cele mai proaspete ştiri, vizitează zilnic:Pentru a fi la curent cu cele mai proaspete ştiri, vizitează zilnic:

Cum racordezi o ţară la structurile europene şi in-ternaţionale? Ai grijă să fi e bine reprezentată de cei care vin în „shuttle diplomacy”, că vorbim de miniştri, se-cretari de stat, şefi de agenţii etc, respectiv te asiguri că ai experţi excelenţi în grupuri-le de lucru şi între funcţio-narii instituţiei cu pricina. România a stat din 1989 în-coace slăbuţ comparativ cu potenţialul său din această perspectivă, cu excepţii însă, observându-se totuşi în ulti-mii ani un reviriment, în spe-cial la capitolul Bruxelles- Luxemburg-Strasbourg, pe axa instituţiilor europene.

Ce se poate face cu „shuttle diplomacy”? Se pot face multe, în contextul în care factorul politic - căci el vine în general în delegaţii -, înţelege ideea de consiliere şi se lasă consiliat în defi -nirea unei viziuni coerente de ţară. Restul e abilitate de networking şi negociere, în combinarea apărării intere-sului naţional cu necesarul compromis pentru obţinerea unei majorităţi într-o aduna-re cu geometrie complexă a intereselor. Aici este necesar un progres mult mai mare, iar progresul nu poate veni decât din presiunea publică pentru o prestaţie calitativă mai bună la nivelul aleşilor.

Ce se poate face la ni-velul grupurilor de experţi, veniţi în vizită la nivelul grupurilor de lucru? În pri-mul rând, antrenarea lor în „de-ale instituţiei”, de către

românii care sunt deja la faţa locului, şi le pot oferi infor-maţii preţioase cu privire la cutumele instituţionale, dar şi limitele în care se poate negocia: de multe ori vezi, în funcţie de naţiune, dele-gaţii fi e prea curajoase fi e prea pasive, şi mai tot timpul extremele nu sunt apreciate în aparatele birocratice in-ternaţionale.

Dacă în primele două cazuri se poate vorbi de de-legaţii „naţionale”, din ce în ce mai mult în cadrul insti-tuţiilor internaţionale ajung români pe baza efortului personal, pe baza unor pro-ceduri dure de selecţie. Sunt mândri pe bună dreptate de munca lor, mulţi nu ajung acolo pe baza unor referinţe naţionale, şi aşadar, e im-portant ca în cazul acestora, instituţiile româneşti, prin reprezentanţele de la faţa locului, să întindă primele mâna, pentru a stimula crea-rea unei veritabile reţele ro-mâneşti în organizaţia inter-

naţională cu pricina, cu un fl ux inteligent al informaţiei. Nimeni nu are de pierdut din această deschidere, toţi au de câştigat: dacă ne uităm la alte naţiuni, care fac tot posibilul de a-şi promova oamenii în instituţiile inter-naţionale (iar pentru poziţii mai înalte, mai mereu e ne-voie de recomandare naţi-onală, indiferent cât de bun ai fi ca tehnocrat), înţelegem de ce este un joc win-win. Între timp, pentru România şi români, a bon entendeur salut!

Dan LUCA este D octor în Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, pro-fesor la universităţi din Bruxelles, Bucureşti şi Cluj. Este autorul a 3 cărţi despre România afacerilor europe-ne, Bruxelles-ul european şi dilemele comunicării. Îşi desfăşoară activitatea la Bruxelles din 1997 şi este preşedintele ˝Casei Europei˝ Bruxelles.

Cuvânt înainte

Sfi ntele Sărbători de Paşte să vă aducă linişte şi pace, sănătate, bucurii şi multă fericire. Să aveţi p uterea să fi ţi mereu mai buni, mai toleranţi, iar lumina sfântă a Învierii să coboare în

casa şi fam ilia voastră.

Paşte Fericit colaboratorilor, priete-nilor şi tuturor cititorilor publicaţiei

Occidentul românesc!

03APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Cum racordăm România Cum racordăm România Cum racordăm România la structurile europene şi la structurile europene şi la structurile europene şi

internaţionale?internaţionale?internaţionale?

De interes

Lumina şi căldura Paştelui să ne în-călzească sufl etele, să ne lumineze minţile, să ne deschidă inimile spre unitate, iubire, credinţă şi iertare.

Paşte Fericit, români din Spania şi de pretutindeni!

Compania Nelu Bârsan- Madrid

04 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Începând cu data de 17 mar-tie 2014, Secţia Consulară a Ambasadei României în Regatul Spaniei funcţionea-ză într-un sediu nou, situat în Avenida de la Albufera, nr. 319, 28031 Madrid.Mutarea Secţiei Consulare într-un sediu amplu şi modern a constituit o prioritate ma-joră a Ambasadei României şi, totodată, o solicitare con-stantă recepţionată din partea cetăţenilor români din Spania. Funcţionarea Secţiei Consu-lare în noul sediu va permite oferirea de servicii consulare de mai bună calitate şi cu mai mare promptitudine.Alegerea noului sediu al Secţiei Consulare a avut în vedere situarea acestuia într-o zonă de acces facil pentru toate mijloacele de transport folosite cu predi-lecţie de cetăţenii români, condiţii superioare pentru organizarea spaţiului des-tinat lucrului cu publicul, reducerea timpilor de aş-teptare.

Având în vedere numeroa-sele întrebări şi solicitări de informaţii adresate în ultima perioadă de către membrii co-munităţii româneşti pe tema acordării alocaţiei pentru co-pii, Ambasada României de la Madrid apreciază utile şi ne-cesare următoarele informaţii şi precizări:• În baza prevederilor Regu-lamentului 883/2004, repre-zentantul legal al copilului afl at în România are dreptul să primească alocaţie pentru copii din statul în care îşi des-făşoară activitatea.• În Spania nu există alocaţie de stat pentru copii care să se acorde necondiţionat tuturor copiilor, indiferent de venitu-rile părinţilor, aşa cum se în-tamplă în România sau în alte state europene.• În Spania obţin ajutor pen-tru creşterea copilului doar familiile care se încadrează în baremele de venit anual stabi-lite de Institutul Naţional de Securitate Socială.• Dacă lucrează lega l în Spania, reprezentantul legal al copilului trebuie să solicite întâi prestaţia pentru minori în Spania. Dacă aceştia NU au dreptul la această presta-ţie în Spania (fapt dovedit prin formular european sau orice alt document în care să se specifi ce clar acest lucru), atunci, pentru copiii afl aţi în întreţinere în România, se poate solicita alocaţia de stat

Programul de lucru cu pu-blicul este următorul:• Luni - Joi: 09:00 – 17:00• Vineri: 09:00 – 16:00Numerele de telefon şi fax precum şi adresa de e-mail rămân neschimbate:Telefon: 0034/917 344 004 Fax: 0034/914 165 025Telefon urgenţe: 0034/649 656 032 (doar pentru cazuri de decese, accidente, etc)E m a i l : s e c r e t a r i a d o @ consuladoderumania.esWeb: http://madrid.mae.ro (secţiunea „Servicii consula-re. Vize”)Facebook: www.facebook.com/ambasada.madridCum puteţi ajunge:• RENFE („Cercanias”): Lini-ile C2 şi C7 – staţia Vallecas• Metrou: Linia 1, staţiile Miguel Hernández şi Sierra de Guadalupe• Autobuz: Liniile 54, 58, 103, 142, 143, staţia nr. 4681 (staţia de autobuz este chiar în faţa edifi ciului Consulatului)• Autoturism: Autostrada urbană M 40, ieşirea 16

din partea statului român.Astfel, reprezentantul legal al copilului:• Va solicita în Spania Presta-ţia pentru minor afl at în între-ţinere (Prestación económica por hijo o menor a cargo). Aceasta este o sumă de care benefi ciază copiii sub 18 ani, în funcţie de situaţia materială a familiei. Solicitarea se adre-sează birourilor Securităţii Sociale (Centros de Atención e Información de la Seguridad Social) din localitatea de do-miciliu. Se completează o cerere şi se anexează docu-mentaţia solicitată. În funcţie de venitul anual al familiei, copilul va benefi cia, sau nu, de această prestaţie. Pentru anul 2014 venitul anual trebu-ie să nu depăşească 11.519,16

Secţia Consulară din Madrid şi-a schimbat sediul

Acordarea alocaţiei pentru copii

euro, cuantum care se măreşte cu 15% pentru fi ecare copil afl at în întreţinere, începând de la al doilea copil, inclusiv.• Dacă, în funcţie de venitul anual al familiei, minorul nu are dreptul să benefi cieze de Prestaţia pentru minor afl at în întreţinere în Spania, repre-zentantul legal poate solicita în România Alocaţia de stat pentru copii, care reprezintă o sumă acordată necondiţionat de veniturile familiei, con-form legii.• Cererea de alocaţie de stat pentru copii, împreună cu do-cumentaţia necesară, trebuie depusă personal sau prin îm-puternicit la primăria de do-miciliul din ţară.• Dosarul depus va cuprinde şi formularul E 411, comple-

tat în partea B, solicitat de la birourile Securităţii Sociale din Spania, sau orice alt do-cument eliberat de această instituţie din Spania care să dovedească faptul că împu-ternicitul legal al copilului nu este îndreptăţit să benefi cieze în Spania de prestaţia pentru copil afl at în intreţinere.Pentru detalii pe această temă şi pentru obţinerea altor in-formaţii legate de domeniul muncii şi securităţii sociale vă puteţi adresa Ambasadei României la Madrid, Biroul ataşatului pe probleme de muncă şi afaceri sociale.Date de contact: Telefon: 0034/913 507 356Fax: 0034/913 452 917 E-mail: [email protected]

Actualitate06 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Pentru a veni în întâmpina-rea cetăţenilor români afl aţi în Insulele Canare, în urma numeroaselor solicitări adre-sate Ambasadei României la Madrid, vă informăm că, în perioada 6-9 aprilie 2014, o echipă a Secţiei Consulare se va deplasa în Tenerife şi Las Palmas, pentru a oferi servicii consulare, astfel:Tenerife:- 6 aprilie: 12:30-18:30- 7 aprilie: 09:00-17:00Parohia „Buna Vestire”Biserica: „Ermita de San Sebastian” (La Caleta)

Certifi catul de viaţă este so-licitat în cazul efectuării peri-odice de către statul român a unor plăţi pentru benefi ciarii nerezidenţi în România.În conformitate cu prevederi-le Regulamentului Consiliului (CEE) nr.1408/71 referitoare la aplicarea sistemelor de se-curitate socială salariaţilor, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interio-rul Comunităţii, precum şi ale convenţiilor bilaterale de asi-gurări sociale la care România este parte, persoanele care au dreptul la pensii de invalidi-tate, de bătrâneţe sau de ur-maş şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, vor benefi cia de aceste prestaţii chiar dacă reşedinţa lor (locul de şede-re obişnuită) este stabilită pe teritoriul altui stat mem-bru al UE sau al Spaţiului Economic European sau pe teritoriul unui stat cu care România aplică instrumente juridice bilaterale.Pentru a benefi cia de plata prestaţiilor în străinătate, be-nefi ciarii sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigu-rări sociale vor:I. Comunica caselor teritori-ale de pensii informaţii pri-vind contul deschis în străi-nătate în care se vor achita prestaţiile de invaliditate, de bătrâneţe sau de urmaş sau ajutoarele de deces dobândi-te potrivit legislaţiei române;II. Completa şi transmite

Localitatea: Playa de las Américas, Municipiul: Adeje, Provincia: Santa Cruz de TenerifeLas Palmas:- 8 aprilie: 09:00-17:00- 9 aprilie: 09:00-16:00C/Timanfaya 3B (Vecindario) - la biserica româneascăSe vor efectua următoarele servicii consulare: • acte notariale (procuri, decla-raţii, adeverinţe consulare), în-scrieri de certifi cate de naştere, căsătorie, titluri de călătorie, eliberări de paşapoarte.Din motive exclusiv tehnice,

Certifi catul de Viaţă, con-form instrucţiunilor caselor teritoriale de pensii.I. În vederea achitării, prin transfer bancar, a prestaţiilor amintite, casele teritoriale de pensii vor utiliza informaţiile bancare confi rmate de benefi -ciarii sistemului public de pen-sii şi alte drepturi de asigurări sociale prin intermediul:- Formularelor de legătură transmise de instituţiile de asi-gurări sociale de pe teritoriul statului de reşedinţă (locul de şedere obişnuită);- Declaraţiilor de transfer în străinătate a drepturilor cuve-nite benefi ciarilor sistemului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.Declaraţia de transfer în străinătate a drepturilor cuve-nite benefi ciarilor sistemului public de pensii se transmite la sediul casei teritoriale de pen-sii personal de către titularul drepturilor sau se depune, prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confi rmă de-talii bancare şi de o copie a actului de identitate al titu-larului care atestă domiciliul său actual.În cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul sta-telor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European sau pe teritoriul statelor cu care România a aplicat sau aplică acorduri sau convenţii bila-terale de securitate/asigurări

Certifi catul de viaţă este so- Certifi catul de Viaţă, con-

Certifi catul de Certifi catul de Certifi catul de viaţăviaţăviaţă

Consulat itinerant în Insulele CanareConsulat itinerant în Insulele CanareConsulat itinerant în Insulele Canare nu se pot primi solicitări de paşapoarte.Cetăţenii interesaţi vor trebui să solicite progra-mare la adresa: programari@ consuladoderumania.esVă rugăm ca mesajul prin care solicitaţi programare să conţină numele şi prenumele, serviciul solicitat şi un număr de telefon la care să puteţi fi contactat.De asemenea, vă informăm că următorul consulat itinerant în Insulele Canare se va organiza în luna noiembrie, detaliile ur-mând a fi comunicate ulterior.

sociale, documentul care con-fi rmă detaliile bancare va fi însoţit de un act care atestă locul de şedere obişnuită.Transmiterea declaraţiei şi a documentelor care o însoţesc se poate face:- prin poştă, la sediul casei te-ritoriale de pensii- prin e-mail, prin scanare şi transmitere la adresa elec-tronică ofi cială a casei teri-toriale de pensii, postată de instituţia menţionată pe site-ul acesteia.În cazul benefi ciarilor nere-zidenţi stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European care nu şi-au exprimat opţiunea cu privire la valuta în care doresc să primească drepturile ce li se cuvin din cadrul sistemul pu-blic de pensii şi alte drepturi de asigurări, plăţile vor fi efec-tuate în Euro, cu excepţia benefi ciarilor stabiliţi pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, în cazul cărora plăţile vor fi efectuate în GBP.Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor şi al altor drep-turi de asigurări sociale şi indemnizaţii prevăzute de legi speciale acordate în ca-drul sistemului public de pen-sii şi alte drepturi de asigurări sociale se suportă de benefi -ciari, prin diminuarea sumelor ce fac obiectul transferului, cu excepţia situaţiilor în care prevederile instrumentelor ju-ridice cu caracter internaţional la care România este parte dis-pun altfel.II. Pentru a benefi cia de drep-turile cuvenite în cadrul siste-mului public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, benefi ciarul nerezident afl at în plată are obligaţia de a transmite anual, până cel târ-ziu la data de 31 decembrie a fi ecărui an, un Certifi cat de Viaţă.Î n v e d e r e a p r e z e n t ă r i i Certifi catului de Viaţă, casa teritorială de pensii competen-tă transmite acestuia, la adre-sa sa de reşedinţă, respectiv domiciliu, după caz, în luna

octombrie a fi ecărui an, un exemplar al Certifi catului de Viaţă completat în Partea A, indicând data limită de trans-mitere a certifi catului de către benefi ciar.Benefi ciarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a Certifi catului de Viaţă în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de reşedinţă, respectiv domiciliu, după caz.La solicitarea benefi ciarului nerezident autoritatea legală de pe teritoriul statului de re-şedinţă, respectiv domiciliu, după caz, certifi că faptul că Partea B a Certifi catului de Viaţă a fost semnată personal de titularul drepturilor, com-pletând, în acest sens, Partea C a certifi catului. Autoritatea

legală abilitată să complete-ze Partea C a Certifi catului de Viaţă poate fi şi misiunea diplomatică sau ofi ciul con-sular al României în statul de reşedinţă.În situaţia în care benefi ciarul nerezident nu prezintă sau nu transmite certifi catul de via-ţă menţionat, până cel târziu la data de 31 decembrie a fi -ecărui an, casa teritorială de pensii competentă suspendă drepturile cuvenite titularului începând cu luna februarie a anului în curs.Dacă benefi ciarul nerezident transmite certifi catul de viaţă menţionat, după expirarea ter-menului stipulat în paragraful anterior, drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de

pensii şi alte drepturi de asi-gurări sociale, vor fi reluate în plată de la data suspendării, cu respectarea termenului general de prescripţie.Informaţii detaliate privind procedura prin care se reali-zează transferul în străinătate al prestaţiilor de invaliditate, de bătrâneţe sau de urmaş şi al ajutoarelor de deces, dobândi-te potrivit legislaţiei române, precum şi modelul Declaraţiei de Transfer şi al Certifi catului de Viaţă, sunt disponibile ac-cesând website-ul Casei Naţionale de Pensii Publice (www.cnpp.ro).***Cristina Florea – Consilier/Probleme de muncă şi socialeAmbasada României în Spania

Diaspora 07APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Un material realizat de Monica Ioan Chihaia - Grecia

bilitatea şi, deopotrivă, i-am putut admira rigurozitatea.

„Pe urma zborului” ur-mează volumului de debut, „Sentimente în chihlimbar”. Metafora zborului (zbor absolut, zborul trăirii şi cu-getului), construită pe sim-bolul luminii - leit motiv în majoritatea celor 26 de po-eme, exprimă esenţializări ale unor meditaţii profunde. Despre destinul uman, des-pre Actul Creaţiei, relaţia cu Universul şi cu Demiurgul, în raport cu Timpul.

Tema vieţii supusă tim-pului, este împletită cu cea a mişcărilor Pământului, redând portretul timpului la scară individuală şi, în ace-laşi timp, cosmică. Teorii ştiinţifi ce puse în metaforă descriu timpul într-o imagi-ne a lumii - spectacol: „Ca la un îndemn dat de un regizor celebruPământul s-a conformat în-cepând dansul.A făcut o piruetă de balerină

PE URMA ZBORULUIPE URMA ZBORULUIPE URMA ZBORULUI

O nouă apariţie editorială a unui reprezentant al dias-porei româneşti.

Evenimentul a fost con-semnat la Atena, unde prima zi de aprilie a adus în saloane-le Ambasadei României zeci de compatrioţi, iubitori de poezie. În cadrul Cenaclului Balkania Contemporană, condus de scriitoarea Monica S ăvulescu Voudouri, a fost prezentat volumul de versuri „Pe urma zborului”, semnat Florin Gheorghiu.

Prima mea întâlnire cu Florin Gheorghiu (începu-tul anilor ‚90) este legată de apariţia celei dintâi pu-blicaţii a diasporei române din Grecia, „Ateneul Eleno - Român”. O publicaţie căreia îi păstrez o amintire aparte

„Cultura, o poveste nemuritoare fascinantă,Vorbită, scrisă, tradusă şi mereu neterminată [...],Ca o Cină de Taină a creaţiei şi a sufl etelor,Cu pâine şi vin la masa izbăvirii neliniştilorOfrandele cuminecăturii marilor creatoriÎnviind ca iubire n privirea pipăită de orbi!” (Florin Gheorghiu: Pe urma zborului. Iaşi, Editura PIM, 2013. Cina cea de Taină, p. 58 59)

Născut la 22 februarie 1951 în oraşul Huşi, Florin Gheorghiu a absolvit, şef de promoţie, Facultatea de Biologie a Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, în cadrul căreia a susţinut şi doctoratul în spe-cialitatea Biochimie.A debutat cu versuri în revista „Literatorul”(1992), redactor şef Marin Sorescu. Au urmat colaborări cu mai multe reviste de profi l din România. Legăturile adânci cu patria mamă l-au determinat, cu 22 de ani în urmă, să se implice în organizarea primei asociaţii a românilor din Grecia, C omunitatea Sfântul Ştefan cel Mare.Locuieşte, de mai bine de un sfert de veac, în Atena, unde a profesat fără întrerupere ca biochimist, mai întâi la Institutul Bioiatriki, apoi la maternitatea Mitera. A înfi inţat centrul de prognoză şi analiză me-dicală Biotest, unde şi-a continuat activitatea până la vârsta pensionării. Căsătorit cu Vasiliki, au împreună un fi u, Dimitri Florin, în vârstă de 33 de ani, de profesie medic.Florin Gheorghiu, mărturiseşte, are două patrii pe harta inimii. Trăieşte în Grecia de mai bine de 30 de ani. În România revine însă întotdeauna cu dorinţa de a-şi umple desaga sufl etului până la următoarea întoarcere.

nu numai pentru că a coin-cis cu un nou început în via-ţa mea, cât mai ales pentru iniţiativa în sine. Revista, cu o ţinută sobră şi conţinut, a fost susţinută de o mână de intelectuali entuziaşti, pentru care singura dorinţă a fost aceea de a promova valori identitare, de a propu-ne repere şi a clădi punţi de comunicare între cele două culturi: română şi greacă.

Numele Florin Gheorghiu l-am pus pe chip ceva mai târziu, iar de cunoscut… l-am cunoscut (aş putea spune) abia cu câteva zile în urmă, citind acest volum de versuri. Am descoperit un observator neliniştit şi, în acelaşi timp, un cunoscător cumpănit. I-am simţit sensi-

în jurul său.Cu această mişcare simplă se năştea ziua.După o altă piruetă, ziua murea în noapte”.

Florin Gheorghiu scrie o poezie consistentă, enciclo-pedică, fără să o facă inacce-sibilă. Îmbină fi resc (dove-dind o intuiţie remarcabilă) stilul poetic clasic cu cel modern, pentru a exprima, ideatic sau afectiv, cât mai bine ceea ce poetul doreşte să comunice cititorului.

Ars poetica acestei cărţi este sămânţa luminii. În re-laţia cuvânt - univers poetic, eul liric exprimă, într-un stil de odă antică, relaţia cu omul idelor, cu cititorul („Salut şi ochii citind cuvinte profun-de”) şi, una foarte strînsă, cu creatorii poeţi („Salut poeţii care cîntă cu lira lui Orfeu / Arzând în sentimentele fi er-binţi ca focul / Şi pătimind în autodafe, ca Prometeu! / Îi salut cu iubire, binecuvân-taţi-i mereu...” .

Idele lui Florin Gheorghiu - substantivizarea în limba română aoristului din limba (neo) greacă a verbului a ve-dea (βλέπω/eida) - exprimă disponibilitatea poetului de a împărtăşi experienţe pro-prii, (de când eram bătrân, cum spune într-un vers), menite să contribuie la des-cifrarea unora dintre miste-rele vieţii.

Fiecare vers este o revela-ţie, un dar al unei căutări în-delungi, purtând speranţa şi

credinţa că prin cuvântul „ce salută etern lumina” poate fi exprimat adevărul. Eu-l po-etic metamorfozează reali-tatea, fi ltrând-o prin trăiri şi sentimente, transformând-o în cuvinte şi imagini. Este, generic, sămânţa luminii.

Se scrie încă poezie. „Su-fl etul, într o luptă fără sân-ge, fără ură şi fără părtinire, îşi cere drepturile sale prin

cuvânt. Prin cuvântul izvorît din harul divin, al luminii” (Mioara Dragomir).

„Pe urma zborului” este o pledoarie şi un oma-giu adus zborului către ab-solut al omenirii. Florin Gheorghiu confi rmă cu acest al doilea volum de versuri că este un poet autentic, un poet matur. Iar poeziile sale, pline de forţă şi substanţă.

Spania08 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Marinaleda, satul Marinaleda, satul Marinaleda, satul fără şomeri şi chirie fără şomeri şi chirie fără şomeri şi chirie de 15 euro pe lunăde 15 euro pe lunăde 15 euro pe lună

Rublele se spală pe Costa del Sol Rublele se spală pe Costa del Sol Rublele se spală pe Costa del Sol

Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se Băncile spaniole se confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea confruntă cu realitatea în cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilorîn cazul împrumuturilor

Pioz, oraşul cel mai îndatorat al Spaniei

Deşi sună a paradis utopic, Marinaleda e un sat al zilelor noastre, al cărui primar a reuşit să găsească o formulă perfectă pentru a eradica şomajul şi a oferi concetăţenilor locuinţe pe care să şi le poată permite.Situat în Andalusia, în apro-piere de Sevilla, oraş afectat major de criza economică, Marinaleda are 2.800 de locui-tori care, împreună, au reuşit să dea o lecţie constructivă despre autogestionarea resurselor şi organizarea unei comunităţi.Situaţia actuală din Marinaleda i se datorează, în mare par-te, primarului Juan Manuel Sánchez Gordillo, implicat în aşa-numita lucha jornalera (lupta muncitorilor zilieri) şi în mişcarea muncitorească mai amplă. Gordillo a reuşit să pună în aplicare o politică efi cientă, prin care toţi locuitorii îşi pot permite să închirieze sau să-şi ridice case. Municipalitatea a

Mircea Fluieraş - Corespondent Occidentul românesc/Málaga

„De ce oare delincvenţa ipo-tecară creşte atât de lent în Spania când procentul şome-rilor a depăşit 26%?”, se în-treabă Wall Street Journal.Răspunsul la această întrebare devine mai clar datorită intro-ducerii unor „reguli de trans-parenţă mai stricte de către autorităţile bancare spaniole”, precizează cotidianul.Creditorii şi-au însănătoşit portofelul făcându-l să pară mai transparent decât este în realitate refi nanţând împru-

Aces t oraş -dormi tor a l Madr idulu i este emblematic pentru nebunia imobiliară afl a-tă la originea balonului fi nanci-ar din anii 2000, care obturează astăzi băncile spaniole. Pentru a-şi achita datoriile – 4 200 de euro pe cap de locuitor -, va avea nevoie de 7 000 de ani!Ansamblul clădirilor unite, unele de culoare bej deschis, altele de cărămidă roşie, înca-drează, de la distanţă, silueta aproape intactă a castelului din secolul al XV-lea. In-dicatoarele pentru acces în Pioz ( Guadalajara), la vreo 55 de kilometri Nord-Est de Madrid, sunt marcate cu sem-nale de atenţionare: cruce pe-riculoasă, acces spre comple-xele rezidenţiale.Peste tot apar ansambluri de căsuţe noi construite în tim-pul furiei boom-ului imobi-lar. Trascastillo, El Bosque del Henares, Valcastillo, Las Suertes, Montealto, La Arboleda, Los Charquillos, Madrebuena. Unele pe jumăta-te goale. Deloc diferit de ceea ce se poate vedea în alte mul-te puncte din Spania. Singurul lucru special este că Pioz este considerată localitatea cea mai îndatorată a ţării. Potrivit pri-marului său, datoria oraşului, care are un buget de două mili-oane de euro, ajunge la nu mai puţin de 16 milioane.

Din ce în ce mai mulţi ruşi bo-gaţi, cu averi mai mult sau mai puţin legale, vin să se stabileas-că între Marbella şi Málaga, şi nu doar pentru climă.Autorităţile sunt dispuse să în-chidă un ochi iar statul este pre-gătit să deschidă investitorilor generoşi uşa Uniunii Europene.Pe afi şul din vitrina magazinu-lui apar rând la rând fotografi i panoramice ale Kremlinului, steagul alb-albastru-roşu al Federaţiei Ruse, şi, la sfârşit o inscripţie mare în litere chirili-ce: “O gamă largă de produse din Rusia”. Într-adevăr, în ra-ioanele magazinului se găseş-te tot ceea ce trebuie pentru a alina sufl etul rus – caşă (păsat), povidlă (magiun de prune) şi varză murată.În timp ce toate aceste produ-se sunt rare în Spania, hiper-marketul Marbella, în centrul popularei destinaţii turistice spaniole de pe Costa del Sol, le propune din abundenţă şi la un preţ foarte rezonabil. Pentru puţin mai mult de un euro se poate cumpăra brânză de vaci, imposibil de găsit în alte părţi ale ţării. Este evident că ruşii au devenit deodată clienţi de sea-mă pe Costa del Sol.Potrivit datelor Ministerului spaniol de Interne, în 2007 cumpărăturile făcute de ruşi reprezentau doar 1,1% din tota-lul sumelor cheltuite în Spania de către străini. În câţiva ani, cheltuielile lor au progresat ra-pid până la 8%. Iar clienţii ruşi cheltuiesc în medie de două ori mai mulţi bani în barurile şi re-staurantele locale decât celelal-te naţionalităţi.

intrat în posesia unor terenuri extinse din apropiere, iar apoi a cerut guvernului central fon-duri pentru construcţia de case.Astfel, administraţia poa-te ceda gratuit terenurile din proprietatea sa către locuitorii care vor să-şi ridice case. În virtutea unei convenţii cu gu-vernul regional andaluz şi a Planului de Dezvoltare Rurală aplicat în regiune, se pot achi-ziţiona materiale de construc-ţii, distribuite apoi benefi cia-rilor. Totodată, administraţia pune la dispoziţie, tot gratuit, forţă de muncă pentru şantie-rele de construcţie. Proiectul de realizare a casei, întocmit de arhitecţi specializaţi, este şi el asigurat, în mod gratuit, de administraţie, însă benefi ciarii pot solicita anumite modifi cări ale planului caselor. Locuitorii sunt cei care se reunesc pen-tru a stabili împreună contri-buţia lunară ce trebuie plătită

muturile proprietarilor de lo-cuinţe şi al întreprinderilor.Acum că au fost introduse noi reguli, cotidianul remar-că faptul că „delincvenţa ipotecară creşte cu rapidita-te” şi chiar infl uenţează acţi-unile băncilor. Totuşi, şocul poate fi gerat de băncile spa-niole. Dar va infl uenţa pro-fi turile acestui an şi, foarte probabil, pe cele ale anu-lui viitor, explică Santiago López, analist la Exane BNP Paribas.

În plin vârtej cotidian al crizei, Pioz este un exemplu la scală mică al eşecului modelului de dezvoltare care a pus stăpânire în ultimele decade pe Spania. O localitate care la mijlocul anilor nouăzeci nu avea nici 1.000

De asemenea, din ce în ce mai mulţi ruşi vin în Spania: anul trecut au fost întregistraţi peste 1,2 milioane, de patru ori mai mult decât în 2007. Un nou record de frecventare este aş-teptat anul acesta. Din această perspectivă, nu este de mirare că autorităţile locale au decis să deschidă în curând un birou permanent de reprezentare în Moscova, de unde zborurile zilnice directe către Almeria şi Málaga sunt deja posibile.“Triunghiul de aur”Mulţi ruşi vin de altfel la Málaga, capitala Costei del Sol, şi nu ca simpli turişti, ci să se stabilească permanent. Anul trecut, aproape o casă din zece vândute în provincia Málaga a trecut în mâini ruseşti. Ofi cial ar fi doar 4.000 de ruşi rezi-denţi permanenţi, dar organele mass-media locale consideră că numărul adevărat ar fi de şapte ori mai mare!Şi ei nu sunt locuitori oarecare. Ci se stabilesc mai ales în ceea ce este poreclit “Triunghiul de aur”, în jurul Marbellei. Oraşul întâmpină aceleaşi probleme ca şi restul ţării, cu scandaluri

primăriei pentru a deveni pro-prietari asupra casei şi terenu-rilor. În ultimele luni, suma plătită de locuitori adminis-traţiei pentru drepturile de proprietate sau pentru chirie este de 15 euro /lună.Cea mai mare parte a săte-nilor din Marinaleda trăiesc din agricultură şi din pre-lucrarea materiei prime, iar alţii lucrează în administra-ţia publică, la şcoală sau în comerţ. Rata şomajului este zero, iar salariul este fi x, acelaşi pentru toată lumea: 47 de euro/zi.

Modelul stângist al acestei co-munităţi autogestionate se ba-zează pe solidaritate şi egalitate iar povestea ei ne aminteşte de locuitorii din Ikaria, o insulă din Grecia recunoscută pen-tru longevitatea oamenilor ei. Chiar dacă satul andaluz poa-te fi criticat pentru principiile ideologice pe care se bazează, poate fi un exemplu pentru aşezările mici, unde locuitorii se pot ocupa împreună de gos-podărire. Mai multe informaţii despre Marinaleda, puteţi afl a din documentarul de mai jos: http://vimeo.com/30803349

de corupţie şi o rată ridicată a şomajului, dar aceastea nu sunt vizibile, şi cu siguranţă nu în Puerto Banús, o enclavă de bo-gaţi.“Un milion de euro”, spune fără ezitare Andrei Vlasenko, indicând suma medie plătită de clienţi pentru cumpărarea unei case. Vlasenko a venit în Spania acum 15 ani, unde din 2007 conduce cu asociatul său rus agenţia imobiliară Costa Garant.Şi numai în Moscova există 250 de agenţii imobiliare spe-cializate exclusiv în tranzacţii în Spania. Prin intermediul lor, ruşii au reuşit să domi-ne piaţa imobiliară de lux în “T riunghiul de aur”. Afi şe-le principalelor agenţii din Puerto Banús sunt practic mai mult în chirilică decât în en-gleză sau spaniolă. “Spaniolii nu vor cumpăra o casă într-o agenţie rusă, şi chiar dacă ar vrea nu şi-ar putea permite”, zâmbeşte Vlasenko, care nu tratează decât cu clienţi se-rioşi, sau chiar numai cu cei care şi-au putut permite o vilă în La Zagaleta.

de oameni a investit milioane pentru a se transforma într-un oraş-dormitor de 25.000 de lo-cuitori. Aşteptările nu s-au în-deplinit şi astăzi Pioz are 3 800 de locuitori şi o gaură colosală în fi nanţe.

El mes de abril es santo para miEn abril, Nelu Barsan, cum-ple una bonita edad y en este mismo mes primaveral, su mujer Simona dará a luz a su tercer hijo...Cuando tie-nes dos hijos mayores, entre cuales uno piensa en casarse, aceptas difícil el pensamiento de que la cigüeña esta llegan-do a tu puerta, sin ninguna cita esta vez...Le pregunté que es lo que siente en estos momentos, cuando se prepara para con-vertirse de nuevo en padre y me contestó sin ningún ras-tro de arrepentimiento: «Un milagro de niña...nacerá cerca de la Semana Santa. Un regalo atrasado de Dios. Toda la vida deseamos te-ner una niña, ademas de los dos chicos. No pudo ser. El hecho de que llegue sin que la busquemos, ahora cuando nos preparábamos para ser abuelos, solo puede ser una gran bendición para nosotros y nuestra familia.»Un rumano de éxitoSalido de un país comunista 35 años atrás, Nelu Barsan encontró su felicidad en países extranjeros. Vivió en la jungla migratoria, conservó la honradez y la humanidad en todos los sitios donde andaron sus pasos y trabajó sin parar.

La familia es mi vidaPara Nelu Barsan, la familia es el medio en el que nació, se desarrolló y, a su vez, formó otra familia. Es el sitio don-de encontró comprensión, tranquilidad, y solución para los problemas que le agobi-aron desde el momento en el que se convirtió en esposo y padre. Un sitio suyo, don-de siempre existió comuni-cación, respeto y amor.Un universo en el que junto con Simona, su mujer, logró mantener la familia unida, im-plicándose al mismo tiempo en la educación de sus dos hijos, hoy dos jóvenes que entendie-ron de sus padres, que en una familia sana y fuerte hace falta comunicación, confi anza, res-peto y amor, entre marido y mujer, padres e hijos, padres y abuelos, abuelos y nietos.El respeto y el amor que los abuelos manifiestan hasta edades venerables, represen-tan un ejemplo para los demás miembros de la familia. Sus descendientes intentaran mantenerse unidos, igual que sus abuelos lograron enfren-tarse juntos a cualquier difi -cultad.En la familia Barsan, crear y mantener una atmósfera equi-librada en familia signifi có la garantía del buen desarrollo de los niños.

En España, el país del sol y de la bendición, no hay ruma-no sin haber oído su nombre. Es el país en donde lleva re-sidiendo muchos años, don-de la comunidad lo ve como un empresario fuerte, fi rme y justo, que cumple su pala-bra y tiene la dignidad como bandera. Los españoles le res-petan y le describen como un hombre capaz. La vida de Nelu Barsan gira alrededor de su familia y los negocios que tiene, tanto en España como en Rumanía. Es un profesional en su trabajo y, su equipo, de gran confi anza. En su campo, no puedes resis-tir si no eres correcto, puntual y honrado.En Rumanía va 5-6 veces al año, porque allí tiene sus raíces. Ama la caza, las montañas Apuseni, y todos los sitios que le recuerdan a la infancia.Aunque tenga nacionalidad sueca, nunca olvidó sus raíces. Los niños nacieron en España, pero los crió y educó dentro de las creencias de la familia y la lengua rumana.A través de los años, demon-stró mucha calidad humana y ayudó cada vez que fue nece-sario rumanos con situaciones difíciles en España y no sola-mente.Traducción: Oana Moşniagu

En español 09APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

«Ubi bene, ibi patria» - Donde esta bien, allí esta la patria

“Pentru orice jurnalist ame-rican care se documentează în mod onest, există un altul afectat de ipocrizia obiectivită-ţii. Pentru orice ziarist african care scuipă minciunile guver-nului, există un altul care îşi riscă viaţa pentru a publica adevărul. Pentru orice repor-ter rus care demască corupţia există un altul care câştigă bani murdari scriind articole ce conţin publicitate mascată. Şi pentru orice gazetar englez care utilizează truisme brute în titluri umfl ate, există un altul care penetrează ceaţa secre-tomaniei guvernamentale. Nu există decât jurnalism de bună şi de proastă calitate!” - David Randall

Lyon/FranţaForumul Jurnaliştilor români din Europa, eveniment ce face parte din proiectul: „Presa Românească din Străinătate, element de consolidare şi pro-movare identitară”, iniţiat şi or-ganizat de către Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a avut loc la Lyon/Franţa, în perioada 14 - 16 mar-tie 2014. Acţiunea s-a desfăşu-rat pe structura a mai multor dezbateri cu tema: ”Jurnalism românesc, contribuţie la defi -nirea identitară”, ”Presa de lim-bă română, element de unitate identitară”, ”Interes public şi interes naţional”. La Forum au participat jurnalişti români din: Franţa, Italia, Marea Britanie, Belgia, Grecia, Austria, Spania şi R omânia, precum şi repre-zentanţi ai Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP), Ligii S tudenţilor Români din Străinătate (LSRS), Jeunes Moldaves şi Ronde Roumaine. Bogdan Stanoevici - Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, a prezentat strategia şi proiecte-le departamentului şi a subliniat importanţa îmbunătăţirii relaţi-ei dintre românii din diaspora şi comunităţile din care aceştia fac parte în ţara de adopţie.Două zile de dezbateriReuniţi în cadrul forumului de la Lyon, jurnaliştii români prezenţi, au avut posibilitatea să-şi exprime opiniile legate de problemele cu care se confrun-tă românii din străinătate, să dezbată modul în care reuşesc să menţină în viaţă publicaţiile la care lucrează, într-o lume în care interesele şi banul sunt mai presus de profesionalism, de dăruire, pasiune, sau lupta pen-tru adevăr şi informaţii reale şi de interes. Pe această temă, s-au

din normalitate nu pot fi trecute cu vederea şi e fi resc să fi e me-diatizate, dar să nu exagerăm, să nu fabulăm transformând o „găinărie” de doi bani în sen-zaţional doar pentru audienţă, ieşire în evidenţă sau like-uri cât mai multe, şi legat de aces-te aspecte Andi Rădiu (Gazeta românească/Italia) avea drep-tate când afi rma că, „astfel de cazuri grave nu pot fi trecute cu vederea sau ignorate”, dar să nu punem în aceeaşi balanţă o situaţie în care s-a furat un por-tofel cu o alta în care este vorba despre crimă sau viol. În acest sens, s-a subliniat de nenumă-rate ori în cadrul dezbaterilor, că este extrem de important ca jurnaliştii români din diaspora să vorbească aceeaşi „limbă jurnalistică” iar mesajele trans-mise cititorului/ascultătorului prin lucrările lor să fi e un in-demn la unitate, la omenie şi responsabilitate, nu la dezbina-re, defăimare, invidie şi ură unii faţă de alţii.O altă temă despre care s-a vorbit în cadrul întâlnirilor a fost şi cea legată de păstrarea limbii române, de importanţa şi prezenţa cursurilor de limba română în comunităţile româ-neşti, în contextul în care, co-piii românilor din străinătate învaţă la şcolile de stat din ţă-rile de adopţie, vorbind limba maternă doar în familie, temă pe marginea căreia Cristina Hermeziu (Adevărul) şi Iulia Badea Guéritée (Courrier International) din Franţa, au efectuat cu mult profesionalism comentarii preţioase, subliniind „importanţa recuperării iden-tităţii naţionale prin limba de origine”.Şi tot în acest context doresc să menţionez un aspect unic, de o importanţă şi reală admi-raţie, pe care l-am remarcat în timpul vizitei efectuate la Consulatul român din Lyon, - unde mulţi dintre noi am rămas uimiţi de modul de organizare

eu sunt un român de pretu-tindeni...La final, l-am întrebat pe Bogdan Stanoevici - Ministrul delegat pentru românii de pre-tutindeni, care-i sunt proiectele şi promisiunile pentru noul său mandat în ceea ce-i priveşte pe românii din diaspora. Răspun-sul s-a dovedit a fi unul cât se poate de sincer: „Eu nu cred în promisiuni. Promisiunile sunt întotdeauna lucrul cel mai uşor de încălcat şi de uitat. Eu cred în ceea ce putem face, dacă ne dorim, în ceea ce se poate concretiza. De vorbe-n vânt şi promisiuni deşarte suntem sătui cu toţii. Avem nevoie de concret, de real, nu de promisiuni pe care nu le putem respecta. Profesorul meu, regretatul Amza Pelea, Dumnezeu să-L odihnească!, avea o vorbă: „Când ieşi din scenă, în spatele tău trebuie să rămână vid!”. Parafra-zându-l, îmi doresc ca atunci când voi ieşi din această sce-nă a ministrului delegat pen-tru românii de pretutindeni, în spatele meu să rămână ceva concret. Suntem toţi, la fel de buni români, avem aceleaşi probleme cu care ne confrun-tăm şi aceleaşi preocupări de viaţă. Pe aceşti români, do-resc să-i cunosc personal, nu din ambasade, din ziare sau de la televizor. Nu acest as-pect mă interesează pe mine. Eu doresc să vorbesc cu ei, să afl u de la ei ce probleme au şi cu ce se confruntă în ţara lor de adopţie. Desigur că, nu voi putea să le schimb în bine pe toate câte sunt, sau să le rezolv toate problemele cu care se confruntă, dar voi fi mulţumit dacă voi reuşi să afl u direct de la ei problemele pe care le au şi unde nu am rezolvare imediată, să le pot transmite mai departe spre rezolvare. Eu sunt un om sim-plu, unul care s-a confruntat cu problemele cu care româ-nii din diaspora se confruntă. La fel ca ei, şi eu sunt un ro-mân de pretutindeni.Nu sunt nici politician, nici om de afaceri, dar fac parte dintr-o structură care şi-a asumat o responsabilitate şi trebuie să o respect. Întotdeuna este nevoie de un liant. Îmi doresc să fi u acel liant nu numai în înteriorul guvernului, ci şi între puterea politică şi oa-menii care aşteaptă schim-

efectuat numeroase comentarii şi au fost prezentate la concret diverse proiecte de către jur-naliştii prezenţi, printre care: Adrian Cherciu ( Profusion Publishers - Anglia), Andi Rădiu ( Gazeta Românească - Italia), Carmen Drăghici Hopârtean ( Arthis - Belgia), Ciprian Bălţoiu (Digi24 - Spania), Constantin Hant ( Diaspora.ro - Austria), Cristina Hermeziu (Adevărul - Franţa), Cristian Merchea (Emigrantul - Italia), Iulia Badea Guéritée ( Courrier International - F r a n ţ a ) , K a s a n d r a K a l m a n n - N ă s ă u d e a n ( Occidentul românesc), Larisa Axinia (Antena3 - Italia), Liviu Hopârtean (Radio Arthis - Belgia), Monica Ioan Chihaia (RadioRFI - Grecia), Ramona Mitrică ( Profusion Publishers - Anglia), Nicu Dendiu ( Românul - Spania), Vasile Damian (Radio RFI - Franţa) şi mulţi alţii, moderator fi ind Cristina Liberis.Dacă presa tipărită din România a început să fi e înlocuită cu cea on-line, în comunităţile de ro-mâni din străinătate, prezenţa unei publicaţii pe suport de hâr-tie care să ofere informaţiile şi ştirile de care aceştia au nevoie, este o reală necesitate.S-a vorbit despre ştiri negative şi ştiri pozitive, în condiţiile în care lupta pentru imaginea ro-mânilor şi a României în afara graniţelor este prioritară. Dacă pentru unii, ştirile gen: „4 ro-mâni din provincia Alicante au furat 10 kg de usturoi” sunt de primă pagină, pentru majorita-tea, astfel de relatări sunt ne-profesioniste şi defăimătoare la adresa românilor, într-o ţară de adopţie în care, fi ecare, indivi-dual, îşi doreşte să se încadre-ze în tiparul pozitiv al celor cu care convieţuiesc, a celor care, cu multă binevoinţă, înţelegere şi toleranţă i-au adoptat.În general, românii din străină-tate s-au integrat cu succes în ţările în care muncesc şi trăiesc şi sunt percepuţi ca fi ind mun-citori, serioşi şi responsabili, încercând, pe cât posibil să nu şifoneze imaginea ţării din care provin.Dacă noi, cei care scriem pen-tru românii din diapora sau despre aceştia, suntem mai mult preocupaţi să evidenţiem în mod repetat doar pe cei care „fac tot felul de găinării ordina-re”, de ce mai punem problema discriminării şi a intoleranţei în ţara de adopţie, când, în mod clar şi evident ne defăimăm în-tre noi unii pe alţii. Ştiri precum cazul Mailat şi multe altele ase-mănătoare de o gravitate ieşite

profesional al acestuia, prin grija Gabrielei Dancău, consul general-, şi anume: prezenţa cursurilor de limba română realizate în incinta consulatu-lui pentru copiii românilor din zona Lyon, cursuri a căror pre-dare se efectuează în mod vo-luntar de către profesori români rezidenţi în Franţa.Un alt subiect dezbătut de către cei prezenţi a fost şi comunica-rea - de multe ori inexistentă -, dintre jurnaliştii din diaspora şi autorităţile române, ambasade/consulate, menţionându-se fap-tul că există situaţii în care co-municarea dintre aceştia se ba-zează doar pe criterii politice, interese sau simpatii personale.Despre întoarcerea în România a specialiştilor din diaspora, tinerii studenţi reprezentanţi ai Ligii Studenţilor Români din Străinătate (LSRS), Global Romanian Society of Young Professionals (GRASP), Jeunes Moldaves şi Ronde Roumaine, au prezentat proiecte şi au efec-tuat propuneri în acest sens.Important este de reţinut fap-tul că, pe parcursul celor două zile de dezbateri, s-a creat o punte de legătură specială, concretă şi sinceră, între toţi cei prezenţi la forum şi echi-pa din Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, respectiv, Bogdan Stanoevici - Minis-trul delegat pentru românii de pretutindeni, Alina Hagima - Director General DPRRP şi Mioara Bogdan - Director DPRRP, echipa Consulatului din Lyon şi nu în ultimul rând, Cristina Liberis cea care a or-ganizat şi moderat impecabil acest forum. S-a vorbit liber, fără teamă, într-o atmosferă re-laxată, eliminându-se acea ba-rieră prezentă de foarte multe ori între jurnaliştii români din diaspora şi autorităţile române.În acest context, s-a propus cre-area unei organizaţii, a unui for la care să adere nu numai cei prezenţi ci şi alţi jurnalişti din Europa. După multe sugestii şi păreri, s-a concretizat înfi -inţarea Uniunii jurnaliştilor români din Europa, cu sediul la Bruxelles, având 12 jurna-lişti fondatori din toate colţuri-le Europei şi propuneri pentru proiecte regionale care să fi e realizate pentru românii din di-aspora.Pe aceşti români, doresc să-i cunosc personal, pentru că şi

bări, aşteaptă să fi e ascultaţi, de aceea doresc să vin acolo unde aceşti români muncesc, să vorbesc cu ei, să-i ascult şi, împreună să găsim o cale de rezolvare a problemelor cu care se confruntă...”„Nu există decât jurnalism de bună şi de proastă calitate!”Am afi rmat de nenumărate ori faptul că, un jurnalist adevărat trebuie să fi e acea persoană cu verticalitate şi responsabilita-te care nu se vinde politic sau în alt mod, pentru că obligaţia sa este să apere adevărul şi să scoată nedreptatea la lumină. Dacă nu iubeşte adevărul şi nu este credincios acestuia, devine unul extrem de periculos pen-tru societate. Să privim atent în jur şi vom vedea aşa numiţi jurnalişti, reporteri de radio şi televiziune care promovează minciuni, defăimări, imoralita-te. Nişte pseudo-jurnalişti, niş-te rataţi lipsiţi de orice rigoare profesională, care, pentru sume derizorii, publică în ziarele lor pângărite de atâta prostituţie, tot felul de lucruri mincinoase pentru a-şi servi stăpânii.Obligaţia unui jurnalist profesi-onist este să-i apere pe oameni şi să le comunice adevărul, să-i protejeze de minciunile şi ne-legiuirile la care sunt expuşi. Un jurnalist trebuie să fi e în-totdeauna conştient de acest adevăr şi să-şi asume riscul luptând până la capăt. Pe faţă, nu să lovească prin spate. Lup-ta pentru adevăr este extrem de grea pentru că adevărul este zilnic expus la atacuri grave. Jurnalistul integru trebuie să fi e conştient şi să rămână perseve-rent în lupta sa. El nu va ceda în faţa oamenilor sau a împreju-rărilor care descurajează. Cum poate să apere şi să proclame adevărul cineva care nu are pasiune pentru adevăr? În viaţa noastră intervin oameni, eve-nimente şi anumiţi factori care afectează într-un fel sau altul pasiunea noastră pentru ceea ce facem. Un jurnalist integru va rămâne pasionat să proclame adevărul şi să slujească oame-nilor. Mass-media cere de la specialiştii săi o disciplină de armată. Nicio publicaţie, post de radio sau de televiziune nu poate rămâne pe podium dacă, echipa sa nu respectă disciplina necesară.Redacţia Occidentul românescFOTO: Ciprian Bălţoiu (Digi24-Spania)

Diaspora10 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Forumul jurnaliştilor români din Europa

Vorbe de duh şi de luare-aminte (XII)

„ad-hoc”De câte ori comemorăm Ziua Unirii, revin, în prezentări-le istorice, „divanurile ad-hoc”, adică adunările ţinute în Moldova şi Muntenia în 1857 în vederea pregătirii marelui eveniment. Aşa a apărut la noi expresia latinească „ad-hoc”, adică „pentru această”.În amintirile sale despre uni-re, Radu Rosetti povesteşte: „Divanul ad-hoc al Moldovei se închisese la sfârşitul lui decemvre 1857, după ce îşi arătase dorinţiile în privinţa tuturor punctelor noii alcătu-iri politice, atât interne cât şi externe, ce urma să se deie ţării, afară de acel privitor la regularea raporturilor dintre stăpânii de moşii şi săteni, „autonomia faţă de Poartă”, garantarea acestei autonomii

Dan Caragea - Critic literar Portugalia

de cătră Puteri, Unirea şi dom-nul străin ereditar fi ind cele de căpetenie. Divanul muntenesc se pronunţase numai asupra acestora, ele alcătuind crezul unionist, şi nu mai intrase în discuţiunea acelor relative la alcătuirea internă a ţării, pro-babil pentru că se temea ca discuţia asupra unor chestiuni care atingeau multe interese materiale ale clasei privilegiate să nu deie loc la defecţiuni în partidul naţional şi prin urmare la slăbirea lui.”Cei mai în vârstă îşi aduc cu siguranţă aminte de textul lui Creangă, din 1882, Ioan Roată şi Vodă Cuza, şi care începe aşa: „Între ţăranii fruntaşi care au luat parte, împreună cu bo-ierii, cu episcopii şi cu mitro-politul ţării la Divanul ad-hoc din Moldova, în 1857, era şi moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, cum sunt mai toţi ţăranii români de pretutindeni. Numai atâta că moş Ion Roată, după câte văzuse şi după câte păţise el în viaţa sa, nu prea punea temei pe vorbele boie-reşti şi avea gâdilici la limbă, adică spunea omului verde în ochi, fi e cine-a fi , când îl

scormolea ceva la inimă. Aşa e ţăranul: nu prea ştie multe. Şi moş Ion Roată, fi ind ţă-ran, cum v-am spus, deşi se-nvrednicise a fi acum printre boieri, nu avea ascunzători în sufl etul său.”Cu vremea şi şcolirea neamu-lui, expresia „ad-hoc” s-a ex-tins, ca şi în alte limbi, fi ind fo-losită în situaţii ca aceasta: „Nu ne îndoim niciunul că subiec-tele acestea de fi lm, compuse ad-hoc, fac parte din progra-mul întreprinderii, convingere pe care avea să mi-o dezmintă peste câtva timp o vizită cu to-tul neaşteptată în studioul ma-estrului meu.” (Gib Mihăescu, Donna Albă).Astăzi expresia apare mai rar, în general, în limbaje specia-lizate (juridic, informatic), iar tinerii nu îi mai ştiu cu claritate înţelesul.„Zarurile au fost aruncate!”, „a trece Rubiconul”

Aceste vorbe celebre (în lati-neşte, „alea jacta/iacta est!”) au fost rostite de marele Cezar în momentul în care a decis să treacă Rubiconul, după cum ne povesteşte istoricul roman Suetoniu. Rubiconul marca hotarul dintre Italia şi Galia cisalpină, iar o lege a senatului roman interzicea trecerea cu armata a râului pentru a se evi-ta incursiunile destabilizatoare împotriva Italiei.Nicolae Filimon scrie: „Este setea de mărire care îndeamnă pe Cesar a trece Rubiconul în-armat, ca să înfi gă pumnalul în inima republicii romane; este mândria şi răzbunarea care sili pe tiranul Hipias a veni în pa-tria sa cu perşii lui Dariu, spre a o face să treacă prin foc şi sa-bie!” (Ciocoii vechi şi noi)Există şi o altă expresie, „a trece Rubiconul”, legată de acelaşi eveniment, dar mai pu-ţin frecventă. Ambele însă se

referă la luarea unei hotărâri importante şi care implică un mare risc.Să vedem acum şi felul în care zicerea se regăseşte la autorii noştri, începând cu veacul al XIX-lea.„«Alea jacta est!» a zis Cezar când a trecut Rubiconul; eu am să trec Bahluiul! prin urmare voi zice: amice! gân-deşte la bietul exilat şi de-clamă ades versul celebru: «L’amitié d’un grand homme este un bienfait des cieux.»” (Vasile Alecsandri, Alecu Russo)„«Alea jacta est!»…Smun-cii parul, deschisei uşa şi ieşii afară…” (Calistrat Hogaş, În Munţii Neamţului)Expresia se menţine în lim-bă, deşi originea ei pare ne-cunoscută: „Zarurile au fost aruncate în Partidul Naţional Liberal în proporţie de 99%. Dacă nu se întâmplă ceva pe

parcursul zilei de mâine, se va lua decizia de a retrage sprijinul guvernului Ponta si de a retrage reprezentarea guvernamentală”, a mai spus Ludovic Orban.” Mai mult, în acest caz, folosirea procentu-lui nu prea face casă bună cu această expresia.„alma mater”Expresia este latinească şi în-seamnă „mama care te hrăneş-te”. Aşa au fost numite Cibeles, zeiţa naturii, dar şi Ceres, zeiţa vegetaţiei şi a rodniciei. Ulte-rior, expresia a căpătat un alt sens, fi gurat, desemnând „pa-tria”, aşa cum ruşii spun azi „mama Rusie”.În viaţa universitară, unde expresia e vie, se referă la „universitatea urmată”, sau la universitate în general, şi provine din deviza uneia din primele universităţi europene, Universităţii din Bologna, în-fi inţată în 1088: „Alma Mater Studiorum”.Anton Bacalbaşa consemnează ironic: „Atunci a luat o hotărâ-re supremă: s-a zvârlit în poli-tică, această alma mater care cere de toate, afară de talent. (Cărţile didactice)

Educaţie şi cultură 11parcursul zilei de mâine, se


Ion Heliade-Rădulescu

Personalitate plurivalentă a se-colului al XIX-lea, Ion Heliade- Rădulescu a fost şi este conside-rat cel mai important ctitor din cultura română paşoptistă. Tre-buie doar să amintim că a fost membru fondator al Academiei Române, devenind şi primul său preşedinte (1867-1870). Întemeietor al presei din Ţara Românească, fondator al unor reviste, printre care cea mai importantă este considerată a fi „Curierul românesc de ambe sexe” din anul 1829, primul ziar apărut în Ţara Românească, dar şi „Gazeta Teatrului Naţional”, „Muzeul naţional”, difuzate prin „Librăria românească” a lui Iosif Romanov, membru fondator al „Societăţii Filarmo-nice” (1833) este, de asemenea, tipograf, editor, poet, prozator, critic, traducător şi om poli-tic. În anul 1848, Ion Heliade Rădulescu a citit „Proclamaţia de la Islaz”, programul revolu-ţiei din Ţara Românească, mar-când începutul revoluţiei paşop-tiste în Muntenia.Ion Heliade Rădulescu s-a năs-cut la Târgovişte pe data de 6 ianuarie 1802, părinţi fi indu-i Ilie Rădulescu şi Eufrosina Danielopol de origine ma-cedoneană. Înainte de a în-văţa româneşte, Ion Heliade Rădulescu învaţă limba greacă la Şcoala grecească de la S chitu Măgureanu, între anii 1815-1818. La Bucureşti, învaţă ro-mâneşte după cărţile populare. În anul 1814 l-a avut dascăl pe Naum Râmniceanu.La 16 ani devine elevul lui Gheroghe Lazăr, fondatorul

Puşa Roth - Bucureşti

primei şcoli româneşti din Bucureşti. După ce Gheorghe Lazăr părăseşte şcoala tână-rul discipol preia conducerea acesteia până în 1829. El com-pune în 1822 pentru elevii săi „ Cântarea dimineţii”, un imn cu care se începeau orele şi care în-demna la credinţă, slavă cereas-că, unire şi solidaritate.În 1827 apare „Societatea li-terară”, din iniţiativa sa şi a lui Dinicu Golescu.Un an mai târziu, în 1828, apare la Sibiu „Gramatica Românească”, după modelul gramaticii lui Le Tellier, pregă-tită se pare de pe la 1820. Prin-cipala ei inovaţie este reducerea numărului de slove (litere) con-form principiului fonetic. Susţi-ne de asemenea împrumutarea neologismelor din latină şi din limbile romanice.La data de 8 aprilie 1829 apare „Curierul românesc”, prima ga-zetă în limba română din Prin-cipate. În 1830 apare volumul „Meditaţii poetice dintr-ale lui A. de Lamartine în traducerea lui Heliade-Rădulescu. Traduse şi alăturate cu alte bucăţi origi-nale din D. I. Eliad”.La iniţiativa lui I.H. Rădulescu, Ion Câmpineanu şi C. Aristia ia fi inţă „Societatea Filarmonică”, în anul 1833, asociaţie al cărei ţel declarat era încurajarea dra-maturgiei naţionale. Societatea mai avea şi un ţel ascuns, fi ind dublată de o asociaţie secretă cu idei politice şi sociale, precum Unirea Principatelor, introduce-rea votului universal, statornicia egalităţii înaintea legii, dezro-birea ţiganilor ş.a. Principalele probleme cu care s-a confruntat în scurta sa activitate (1833-1837) au fost cele fi nanciare. Într-o broşură intitulată „Lucră-rile Societăţii Filarmonice de la 1 decembrie 1833 până la 1 aprilie 1835”, publicată la tipo-grafi a lui Heliade în anul 1835, rezultă că scopul mărturisit al acestei societăţi era „cultura limbei Rumâneşti şi înaintarea literaturii, întinderea muzicii vocale şi instrumentale în Prin-ţipat şi spre acestea formarea

unui Teatru Naţional”. În anul 1834 Heliade- Rădulescu este director al Şcolii de muzi-că vocală, de declamaţie şi de literatură care avea rostul de a pregăti actori profesionişti. În anul următor publică tradu-cerea comediei „Amfi trion” de Molière. Tot acum apare „ Gazeta Teatrului Naţional”.În anul 1836 apare, în subredac-ţia lui Heliade şi a lui Florian Aaron, „Muzeul Naţional”, supliment săptămânal al „ Curierului românesc”. În acest an Heliade imaginează pentru prima dată cuprinderea produc-ţiei sale poetice, „care îşi au o legătură întru sine ca să facă un tot” („Serafi mul şi heruvimul”şi „Visul”). Începe corespondenţa publi-că cu Costache Negruzzi cu privire la limba literară, prin-cipiile de cultivare a ei, căile de introducere şi de adaptare a neologismelor şi necesitatea unifi cării formelor utilizate în diferite locuri, de diferiţi autori. Primele scrisori (invitaţia la di-alog a lui Negruzzi şi răspunsul lui Heliade) sunt publicate în nr. 36 din „Muzeul Naţional” sub titlul „ Corespondenţă în-tre doi români”, şi reluată în „Foaia literară” de la Braşov, a lui Bariţ. Se tipăreşte volumul „Culegeri din scrierile lui Eliad de proze şi de poezie”. În iunie 1837 se editează prima fasci-colă a revistei „Curier de ambe sexe”, plănuită să aibă 24 de numere anual, care va apărea însă în cinci mari „perioduri”, la intervale neregulate. Cel de al şaselea, început în 1847, va fi întrerupt de izbucnirea revo-luţiei. Revista publică literatură originală şi traduceri, scrieri cu caracter didactic, pedagogic, fi -lozofi c şi lingvistic. Anul 1838 este unul difi cil şi plin de deza-măgiri pentru H eliade, care adu-ce, după dizolvarea Societăţii fi larmonice (prin intrigile abile ale autorităţii, temătoare de activitatea patriotică desfăşu-rată sub acoperirea preocupă-rilor culturale), despărţirea de gruparea lui I. Cîmpineanu şi

cearta cu Gr. Alexandrescu, cu care va polemiza îndelung şi căruia îi va consacra mai mul-te satire. În anul1840 este des-coperită conjuraţia lui Dimitrie Filipescu, care urmărea răstur-narea domnului, şi participanţii sunt arestaţi şi condamnaţi la în-chisoare sau surghiun. Între cei implicaţi pare să se fi afl at şi Gr. Alexandrescu şi Cezar Bolliac (deşi împotriva lor nu s-au afl at probe), motiv în plus ca Heliade, care dezaproba în prin-cipiu orice violenţă să priveas-că cu antipatie mişcarea. Din această cauză, „Căderea draci-lor”, poem de factură byroniană scris anterior, dar publicat abia acum (ulterior va fi integrat în Anatolida), va fi înţeles de con-temporani ca o alegorie a eve-nimentelor: „M ihalache Ghica este arhanghelul Mihail şi noi toţi, cei închişi şi esilaţi la 1840, demonii trăzniţi de acesta” , va zice mai tîrziu C. Bolliac. În luna decembrie 1841 apare în „Foaia pentru minte, inimă şi literatură” de la Braşov articolul lui Heliade „Pentru opinie” în care pledează pentru drepturile politice ale claselor sociale ac-tive, intelectualitatea în primul rînd, acuzând o parte a boieri-mii că adoptă principii libera-le în scopuri demagogice, pe care nu le respectă în practică. Articolul are un răsunet imens şi-i aduce autorului multe ne-plăceri. În anul1843 este numit director al Arhivelor Statului. Anul următor,1844, publică, în „Curierul românesc” şi apoi în „Curier de ambe sexe”, poezia „Zburătorul”, subintitulată „ba-ladă”. În 1843 făcea parte din Loja bucureşteană Frăţia, iar în 1859, având gradul 18, partici-pă la aprinderea luminilor Lojii bucureştene Steaua Dunării, al cărei Mare Maestru a devenit în 1861. Implicat în evenimentele de la 1848 deşi iniţial se ţinuse departe de pregătirile făcute sub mantia „Asociaţiei literare”, în aprilie Heliade este invitat să se alăture comitetului revoluţionar format din Bălcescu, R osetti, Ghica, Brătianu, Goleştii, Tell

ş.a. El acceptă, după ce Bibescu refuză să discute cu el necesi-tatea unor reforme şi după ce, la recomandarea comisarului Duhamel, „Curierul românesc” este suspendat. La 9 iunie, H eliade citeşte proclamaţia de la Izlaz şi intră în guvernul pro-vizoriu, unde joacă un rol de frunte, conducînd linia mai mo-derată, din motive pragmatice, opusă măsurilor decise pe care le preconiza Bălcescu. Face parte, împreună cu Christian Tell şi Nicolae Golescu, din locotenenţa de trei, recunoscu-tă de comisarul otoman şi este apoi obligat să se exileze, ca şi ceilalţi conducători ai revoluţiei, după intrarea trupelor lui Fuad în Bucureşti, în septembrie.1849. Încearcă să organizeze emigraţia română, care recunos-cuse la început autoritatea fostei locotenenţe domneşti. Face o călătorie la Londra, împreună-cu Tell, unde explică lordului Palmerston obiectivele revolu-ţiei. În anul 1850 desfăşoară o intensă activitate publicistică la Paris, explicînd obiectivele re-voluţiei, drepturile şi justifi cări-le ei istorice, precum şi motivele pentru care Europa ar fi trebuit să o susţină. Publică în acest sens broşura „Le Protectorat du Czar” (Protectorul ţarului) şi volumul „Souvenirs et impre-ssions d’un proscrit” (Amintiri şi impresii ale unui proscris) şi colaborează la mai multe ziare, între care „LeTemps”, „La Voix du Peuple”, „Revue de la Ligue du Peuple” etc.În 1851 publică volumul „Mémoires sur l’Histoire de la régénération roumaine ou sur les événements de 1848 accom-plis en Valachie”, în care afi r-mă, pentru a justifi ca revoluţia, că „tiranii nu cedează niciodată drepturi dacă poporul nu li se smulge.” Nereuşind să adune emigraţia în jurul ideilor sale, abandoneazăpentru moment lupta politică şi se stabileşte în insula Chios,

unde se afl a familia sa. Aici în-cepe redacteze „Istoria critică” (neterminată, apărută postum) în care formulează pentru prima dată sistemul său fi lozofi c, cu intuiţia sensului ascendent, pro-gresiv, al istoriei şi a dezvoltării umanităţii sub semnul luptei an-tagonice dintre două grupuri so-ciale, cel al profi torilor şi al ce-lor de pe urma cărora se profi tă.În anul 1854 se întoarce în B ucureşti pentru cinci săptă-mâni, în timpul ocupaţiei tur-ceşti a Capitalei, dar este nevoit să plece la protestele consula-tului austriac. La sfârşitul anu-lui1859, revine în ţară şi încear-că să reintre în viaţa politică, candidează în alegeri dar este învins de Bolliac. Scoate din nou „Curierul românesc”, dar este suspendat de guvernul I. Ghica după numai trei numere. Începe să publice seria de bro-şuri care vor fi adunate în 1869 sub titlul comun de „ Issachar” sau „Laboratorul”.În 1868 este ales preşedinte al Societăţii Academice Române, viitoarea Academie. Tot acum începe să-şi republice creaţia poetică, revăzută, în „Curs în-treg de poezie generală” (trei volume, 1868— 1870, al patru-lea postum). La data de 27 aprilie 1872 Ion Heliade Rădulescu se stinge din viaţă. Au loc funeralii grandi-oase şi e înmormîntat în curtea bisericii Mavrogheni, de la Şo-seaua Kisselef.Poet al viziunilor grandioase de tip hugolian a scris poemul eroic „Anatolida sau Omul şi forţele”, realizat fragmentar, a cultivat meditaţia cu motive preromantice, lamartiniene „O noapte pe ruinele Târgoviştei”, elegia „Dragele mele umbre”, satira şi fabula politică. A avut preocupări de natură fi losofi -că şi religioasă de inspiraţie gnostică („Biblicele”, 1858; „ Echilibru între antiteze”). Însă mitul popular „Sburătorul”, este capodopera sa literară.

cate pentru a pleca din ţară şi după 25 de ani de aşa zisă democraţie... Pe celălalt tal-ger al balanţei se poate pune nevoia de familie şi de pri-eteni, dorinţa de implicare pentru a schimba lucrurile în bine, un mod de viaţă mai simplu în România.

Dorinţa de libertate

Nelu Bârsan este unul dintre cei care a avut cura-jul şi puterea să scape de consecinţele dictaturii co-muniste. Şi-a asumat un risc enorm, s-a înarmat cu câţiva dolari şi mii de speranţe în bu-zunar şi în anul 1980 „ a fugit” în Italia. După o „escală“ de aproape un an şi jumătate, s-a ivit oportunitatea de a emigra în Suedia. A cerut azil politic, a trăit o vreme din ajutorul so-cial, iar în aproape opt ani de zile şi-a văzut visul aproape împlinit. A ajuns să trăiască liber, prin propriile-i forţe, în-tr-o ţară normală, democrată, cu o societate sănătoasă în care oamenii au prioritate în faţa statului. S-a integrat cu bine în comunitatea suedeză, a fost respectat şi apreciat la locul său de muncă, de-venind apoi cetăţean al aces-tei ţări. Suedia este locul în care Nelu Bârsan a început să-şi făurească un rost doar al lui, prin multă muncă, se-rozitate, cinste şi corectitu-dine, ţara în care s-a născut pentru a doua oară.

Români de succes12 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Destine distruse de comunişti„În perioada 1947-1964, întreaga ţară devenise o adevărată închisoare. În 1948 a fost înfi inţată Securitatea, a cărei misiune era să apere, prin teroare, conducerea comunistă şi să-i distrugă pe toţi cei care s-ar fi opus acesteia. Mai întîi, Securitatea i-a trimis în închisoare pe foştii oameni politici şi pe marii intelectuali ai ţării. (Mulţi au murit în penitenciare cum ar fi cele de la Sighet, Aiud, Gherla şi multe altele.) Aici, erau supuşi unui regim de exter-minare: înfometaţi, torturaţi, puşi la muncă forţată. În închisori au fost trimişi foşti ofi ţeri, preoţi, ţărani, studenţi şi chiar elevi de liceu. Securitatea avea pretutindeni informatori, adică persoane care colaborau de bunăvoie sau erau constrînse, prin şantaj. Dacă vorbeai împotriva regimului, puteai fi arestat şi condamnat la închisoare. Ofi ţerii Securităţii puteau împuşca oameni pe loc, fără judecată; aşa au sfîrşit mulţi ţărani care s-au opus, nevrînd să li se ia pământul pentru a fi înfi inţate ferme colective de stat (Cooperative Agricole de Producţie).În 1948, a avut loc naţionalizarea: toate fabricile, magazinele, restaurantele, hotelurile etc. au devenit proprietatea statului. Autoturismele nu puteau fi deţinute decât de instituţii. Locuinţele celor consideraţi „duşmani ai poporu-lui“ au fost confi scate. Proprietarii lor au fost evacuaţi, bibliotecile le-au fost arse în curte şi au fost trimişi să locuiască în spaţii insalubre. În cele mai frumoase imobile s-au mutat liderii comunişti (aşa-numita „nomenclatură“, lacomă să-şi savureze privilegiile). Represiunea a avut multe forme: la facul-tate nu puteau fi primiţi decît cei cu „origine socială sănătoasă“ – adică copiii de muncitori şi de ţărani săraci. Religia era interzisă în şcoli, iar mersul la biserică nu era bine văzut de noii diriguitori.Nicolae Ceauşescu – ajuns la putere în 1965 – a continuat această politică. Spre a susţine programul de industrializare masivă, Ceauşescu împrumutase miliarde de dolari de la băncile occidentale, pentru a construi întreprinderi de industrie grea, mari consumatoare de energie şi inefi ciente în plan economic. Pentru a plăti datoria externă, au fost introduse măsuri de austeritate de neim-aginat. Totul mergea la export: alimente, petrol, energia electrică. Regimul n-a ţinut deloc seama de nevoile populaţiei care a început să trăiască la limita subzistenţei.Magazinele alimentare au început să se golească. Pe rafturi se găseau doar borcane cu tocană de legume, creveţi vietnamezi şi şampanie. Alimentele de bază au fost raţionalizate, vândute numai pe cartelă. Cartela era un fel de bon cu pătrăţele, îl decupa vânzătorul de la alimentara unde erai înscris pe o listă. Raţia prevedea o jumătate de franzelă pe zi şi un kg de zahăr, un litru de ulei, un kg de carne, o jumătate de pachet de unt şi cinci ouă pe lună. Ca să cumperi lapte, trebuia să te aşezi la rând de la 3 noaptea. Uneori, alimentele se vindeau „la liber“ – de obicei, la uşa din dos a magazinului, unde se formau cozi imense şi oamenii se îmbulzeau.Pentru a economisi valuta, Ceauşescu nu mai importa cafea naturală, aceasta fi ind înlocuită cu ovăz prăjit – cel căruia îi spuneam „nechezol“. Portocalele şi bananele erau importate numai de Anul Nou şi trebuia să ai noroc ca ele să nu se termine chiar înainte să ajungi şi tu în faţă, după ce ai stat câteva ore la coadă. Lipsurile erau de tot felul: nu se găsea tot timpul hârtie igienică! Nu se găseau băuturi alcoolice (în afara şampaniei), lenjerie intimă, lame de ras.Şi benzina era raţionalizată: lunar, aveai dreptul la doar 20 de litri. Ca să pl-eci la drum lung, trebuia să o ai pusă deoparte şi să o transporţi în canistre, în portbagaj, pentru că benzinăriile din alte judeţe nu aveau voie să vîndă decît 10 litri şi doar dacă stăteai la cozi interminabile. Au fost impuse restricţii şi la circulaţia maşinilor: într-o duminică puteau ieşi doar maşinile cu număr par, iar în cealaltă, cele cu număr impar.În apartamente, apa caldă curgea doar două ore, de două ori pe săptămînă, iar în ultimele ierni ale regimului comunist, caloriferele erau îngheţate. Ziua, gazele aveau o presiune atât de mică, încât gospodinele găteau noaptea, când presiunea era sufi cientă. Curentul electric se întrerupea deseori, mai ales seara. Începînd cu 1985, TVR1 emitea doar două ore, între 20-22, difuzând aproape în exclusivitate emisiuni dedicate lui Ceauşescu şi soţiei sale. Cine putea se uita la posturi bulgare, maghiare sau iugoslave, prinse cu antene confecţionate artizanal.Dacă ar fi să rezum într-un singur cuvânt lumea de atunci, aş spune că totul era gri. Cel mai grav era, însă, faptul că nu ne dădeam seama că e atât de gri...”

(Fragment din Destine distruse de comunişti, o carte de 608 pagini de docu-mente, declaraţii şi istorie. Patru ani de muncă a doi jurnalişti şi a unui re-dactor de investigaţii. 608 pagini cutremurătoare despre viaţa a trei generaţii, victime a unui regim diabolic ale cărui metehne le mai întâlnim şi astăzi... Autor: Kasandra Kalmann Năsăudean/Coautori: Michael Harrison Cronkite şi Cristian Ioanovics Guitars)

Comunism, democraţie populară, epocă de aur

Există în mintea celor mai tineri tot atâtea denumiri pen-tru o perioadă pe care mulţi dintre noi nu o cunoaştem decât din poveştile părinţilor, bunicilor, din cărţi , ori vizionând diverse documen-tare. Este o perioadă istorică ce fascinează pe mulţi din-tre noi, ce continuă să lase urme adânci în societate şi-n mentalităţi chiar şi astăzi, o perioadă de moarte a spir-itului românesc. Ca în orice sistem totalitar, anularea solidarităţilor tradiţionale, distrugerea individualităţii în favoarea colectivităţii a însemnat confiscarea vieţii private în general şi a celei de familie în particular.

În România, instaurarea comunismului a încetinit dezvoltarea ţării. Acest regim totalitar şi-a lăsat amprenta până în zilele noastre. Viaţa populaţiei a fost afectată de către co-munism, iar condiţiile grele de trai din acea perioadă au rămas un adevărat coşmar în mintea celor care le-au trăit, condiţii pe care nici unul dintre noi nu le mai doreşte a le trăi astăzi.

Ubi bene ibi patria

Anticii spuneau: Ubi bene ibi patria. Adică, pa-tria este acolo unde îţi este

„Ubi bene ibi patria” „Ubi bene ibi patria” „Ubi bene ibi patria” Unde e bine, acolo Unde e bine, acolo Unde e bine, acolo

este patriaeste patriaeste patriabine. De fapt, patria e mai curând un sentiment şi nu o doctrină şi de aceea e percepută în mod atât de diferit de oameni. Nu doresc să ţin lecţii de patriotism şi nu îmi face plăcere să cred că în România nu s-a schim-bat aproape nimic în cei 25 de ani de la revoluţia din 1989. Nu vreau să cred că în Romania de azi trăiesc doar oameni imperfecţi, securişti corupţi, comunişti, cocalari şi manelişti, toţi de-a valma şi că de aceea singura soluţie este să te îndrepţi spre alte zări. Desigur că nu. Există români care au avut din-totdeauna valoare pe care o păstrează cu sfi nţenie şi astăzi şi o transmit mai departe urmaşilor lor, dar aceştia sunt din păcate, mult prea puţini raportaţi la marea masă manelizată şi coruptă.

În momentul de faţă, ter-menul de patrie ar merita să fi e redefi nit, în condiţiile în care astăzi se poate circula mult mai uşor dintr-un loc în altul, identităţile mul-tiple sunt adesea un avan-taj, iar graniţele au început să fi e tot mai late. De ce ai depinde doar de un singur spaţiu, în aceste condiţii? La întrebarea: merită sau nu să emigrăm? se răspunde, de fapt, atât de diferit…

Exasperare, neputinţă, d e b a n d a d ă , b i r o c r a ţ i e , corupţie, minciună, sunt doar câteva din motivele invo-

nou la geamul tău, fără pro-gramare, de data aceasta...

L-am întrebat ce simte în aceste momente când se pregăteşte să devină din nou tătic şi mi-a răspuns fără nicio urmă de regret: „O minune de fetiţă... Se va naşte în preajma Sfi nte-lor Sărbători de Paşte. Un dar de la Dumnezeu sosit cu întârziere. Toată viaţa ne-am dorit să avem şi o fată lângă cei doi băieţi. Nu a fost să fi e. Că a sosit nechemată tocmai acum când ar fi tre-buit să ne pregătim să de-venim bunici, nu poate fi decât o mare binecuvântare pentru noi, pentru familia noastră.”

Un român de succes

P l e c a t d i n t r - o ţ a r ă comunistă în urmă cu aproape 35 de ani, Nelu Bârsan şi-a găsit fericirea şi împlinirea „în cele străinătăţi...”. A trăit în jungla imigraţiei, şi-a păstrat cinstea şi omenia peste tot pe unde soarta i-a purtat paşii şi a muncit fără întrerupere. În Spania, ţara soarelui şi a binecuvântării, nu este român care să nu fi auzit de el. E ţara în care s-a stabilit de mulţi ani şi e per-ceput de comunitate ca fi ind un puternic om de afaceri, autoritar, dar drept, la care „vorba-i vorbă” şi demni-tatea-i „steag”. Spaniolii îl respectă şi-l caracterizează ca fi ind „un om de toată is-prava”.

Viaţa lui Nelu Bârsan se împarte între familie şi afac-erile pe care le deţine atât în Spania cât şi în România. E un profesionist în munca sa iar echipa cu care lucrează de maximă încredere. Într-un astfel de domneniu, nu poţi rezista dacă nu eşti co-rect, punctual şi cinstit.

În România ajunge de 5-6 ori pe an, pentru că aco-lo îşi are rădăcinile. Iubeşte

vânătoarea, munţii Apuseni ş i t oa t e locu r i l e ca re - i amin te sc de cop i l ă r i e .

Chiar dacă are cetăţenie suedeză, Nelu Bârsan nu şi-a uitat niciodată orig-inile. Copiii s-au născut în Spania, dar i-a crescut în credinţa familiei şi a limbii române.

De-a lungul anilor, a dat dovadă de multă omenie şi a ajutat ori de câte ori a considerat că este necesar, români afl aţi în difi cultate din Spania şi nu numai.

Un drum drept şi cinstit îşi doreşte şi pentru copiii săi şi o familie unită pentru fi e-care. Toţi pentru unul şi unul pentru toţi, o deviză care a guvernat familia Bârsan ani şi ani la rând. Dar pe lângă solidaritate mai este nevoie şi de autonomie, pentru că, spune el: „Într-o familie unită, fi e că-i copil, părinte sau bunic, fi ecare are drep-tul la independenţă.”

Nelu Bârsan iubeşte Spania. Îi admiră şi-i respectă pe spanioli pentru că şi-au pri-menit ţara, i-au făcut drumuri şi case de patru şi cinci stele. Sunt mereu veseli, toleranţi, civilizaţi şi atenţi să-i educe şi pe cei mai răi.

În loc să reducă pensi-ile, statul spaniol preferă să crească numărul şi cu-antumul amenzilor, pen-tru orice. În caz de nevoie, contribuţiile anterioare la sistemul asigurărilor sociale, îi ajută pe cetăţeni să trăiască, nu doar să supravieţuiască. Antreprenorii spanioli sunt serioşi şi muncesc cot la cot cu angajaţii de dimineaţă până seara. Fiecare spaniol adult are propria maşină, iar străzile sunt pline de autoturisme decente, ne-costisitoare. Mâncarea e de două ori mai ieftină decât în România, iar salariul de 10 ori mai mare. Iubeşte Spania pentru că spaniolii iubesc viaţa, iar viaţa îi iubeşte pe ei. Sunt cei mai longevivi locuitori ai Terrei.

În străinătate sau în România?

Când patria îţi întoarce spatele, devii atent. Desco-peri că ţara nu dă doi bani pe tine chiar dacă au trecut peste 25 de ani de la căderea comunismului.

Cu nervii întinşi, organul de simţ se ascute şi mai tare, şi ceea ce nu băgaseşi de seamă atâţia ani, politica şi ai ei administratori, te calcă pe cap.

Ş i dacă n imereş t i ş i într-o realitate mâncată de criză, în care nimeni nu-ţi dă speranţe, doar şuturi în fund, ai atins maturitatea răbdării. Fugi mâncând pământul spre computer şi descoperi care sunt condiţiile emigrarii în

Canada, Australia, America sau Noua Zeelandă. Cazuri fericite, când mai ai ceva răbdare pusă de-o parte. Dar dacă nu ai, petreci câteva zile imaginându-ţi că munceşti în Franţa sau Anglia în construcţii, sau la menaj în Germania, Italia sau Spania.

Dacă eşti medic sau tâm-plar, eşti un caz fericit. Nu mai stai pe gânduri. Poţi să-ţi vinzi fără remuşcări pe 3000 de euro vremurile când îţi iubeai paşii care străbăteau parcul copilăriei tale şi te gândeai că ţării care te hrăneşte, îi eşti dator.

Dar dacă pleacă toţi cei care au puterea să construiască, să tămăduiască, să inspire celorlalţi sentimentul că se poate, ce se va alege de bi-ata ţară? Tineţi minte că ne puneam întrebarea aceasta mereu, acum 10, 15, 20 de ani şi o socoteam argumen-tul suprem al iubirii?

Ei bine, cei care mai reuşesc să o găsească în minte sunt fericiţi. Dar aceştia, sunt tot mai puţini. Speranţa a murit încet, dar sigur şi renaşte cu docu-mentul în mână. Dar poate că aceasta e şansa naţiunii. Resursa umană a României este constantă, aşa că, să plecăm... că poate într-o zi ne vom întoarce. Vom putea să le împărtăşim celor care nu au avut curaj, o lecţie de viaţă.

Reveniţi acasă din ţări unde legile se respectă, unde cine munceşte nu e fraier, unde vânzătoarele nu au aerul că-ţi fac o favoare, unde oamenii cer servicii de calitate pentru că altfel îşi caută alt furnizor, ne vom transforma în dascăli de civilizaţie pentru uteciştii de ieri...

Ne vom întoarce cu paşi fericiţi lângă castanul unde ne-am sărutat pentru prima oară, dar vom descoperi că la televizor este aceeaşi placă stricată. Pentru că ei, nu pleacă niciodată. Nu au nici un motiv. Au case de peste 1000 mp, conturi în valută cu 5-6 zerouri, maşini super scumpe, nu au credite reale la bancă şi nici rate la casă. România e toată numai şi numai a lor...

Mulţi dintre noi, imigranţii români din străinătate, nu ne-am dorit maşini luxoase şi nici case de 1000 de mp. Ne-am dorit o viaţă simplă, frumoasă şi decentă pen-tru copiii noştri, o şcoală adevărată care să-i înveţe să ţină drumul drept, spitale care să garanteze românilor sănătatea, străzi pe care să poţi circula în siguranţă. Şi libertatea de a alege... În România sau în străinătate?!

Un mater ia l r ea l i -zat şi editat de Kasandra Kalmann Năsăudean

înţeles de la părinţii lor că, într-o familie sănătoasă şi puternică, este nevoie de co-municare, încredere, respect şi iubire între soţ şi soţie, părinţi şi copii, părinţi şi bu-nici, copii şi bunici.

Respectul şi dragostea pe care bunicii le împărtăşesc până la vârste venerabile reprezintă un model pentru ceilalţi membri ai familei. Urmaşii lor vor încerca să rămână uniţi, tot aşa cum bu-nicii au reuşit să depăşească împreună orice difi cultate.

În familia Bârsan, crear-ea şi menţinerea unei atmos-fere echilibrate în familie a reprezentat garanţia unei dezvoltări frumoase a copi-ilor.

Luna aprilie este sfântă pentru mine

În aprilie, Nelu B ârsan împlineşte o frumoasă vârstă, şi tot în această lună de primăvară, soţia sa, Simona, va naşte cel de al treilea co-pil... Când ai doi băieţi mari, dintre care unul se gândeşte la însurătoare, cu greu accepţi gândul că barza va bate din

În timpul interviului, l-am întrebat cum s-a derulat acea perioadă de şedere în Suedia. Dacă i-a fost uşor.., dacă i-a fost greu!? Mi-a răspuns, zâmbind în semn de aduceri aminte, timp în care ochii i s-au umezit: „A fost foarte greu, dar am răzbit până la urmă...”

Originar din judeţul Sibiu, Nelu Bârsan a purtat mereu în sufl etul său o parte din locurile natale în orice colţ al lumii soarta i-a purtat paşii. Un „ardelean dintr-o bucată”, pentru care „vorba-i vorbă”, iar omenia şi cinstea „carte de căpătâi”. Ca imi-grant, a fost un pelerin care a ştiut întotdeauna când îl at-ing ploile şi vântul. Şi-a cu-noscut rugăciunea şi crucea pe care a dus-o în spate cu demnitate şi nimeni şi nimic nu l-a clintit din drumul său. A străbătut mările şi profun-zimea cerului şi a ajuns la porţile deschise ale speranţei.

Spania, ţara speranţei şi a soarelui

După aproape 10 ani de când a părăsit România, Nelu Bârsan a întrezărit o speranţă pentru a-şi în-tregii familia, astfel că în anul 1989 ajunge în ţara lui Cervantes, o ţară în care regulile se respectă şi cine munceşte nu e fraier, unde, împreună cu cei doi fraţi ai săi demarează în octombrie 1998 o afacere de succes, bazată pe ani de experienţă occidentală, seriozitate şi muncă: transport de colete, Spania – România şi retur.

Pentru a se dezvolta, unul dintre cele mai importante ele-mente ale afacerii a fost echili-brul corect între asumarea unor riscuri calculate şi cunoaşterea costurilor reale. Dar nu numai atât. A fost nevoie să-şi iden-tifi ce împreună oportunităţile şi să ştie să profi te de ele. A fost nevoie de un nivel înalt de fl exibilitate şi motivaţie, astfel ca la momentul potrivit,

fi ecare să pornească pe drumul său, alături de familia proprie, soţia, copiii... Un truism? Se prea poate.

Din acel moment, ca-pacitatea de competitivitate a fost criteriul cheie pentru cele trei companii pentru a rezista pe piaţă şi inovaţia a devenit pentru fi ecare, com-bustibilul de a-şi propulsa propria companie, depăşind concurenţa.

Familia este viaţa mea

Pentru Nelu Bârsan, fa-milia este mediul în care a venit pe lume, s-a dezvoltat şi la rândul său şi-a format o altă familie. Este locul unde a găsit înţelegere, linişte şi soluţii la problemele care l-au frământat din momentul în care a devenit soţ şi tată. Un loc al său, unde a existat întotdeauna comunicare, re-spect şi iubire.

Un univers în care, împreună cu Simona, soţia sa a reuşit să menţină fa-milia unită, implicându-se deopotrivă în creşterea şi educarea celor doi băieţi, astăzi doi tineri care au

Români de succes 13vânătoarea, munţii Apuseni Canada, Australia, America


înţeles de la părinţii lor că, În timpul interviului, fi ecare să pornească pe drumul

gândul că barza va bate din

România14 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Salariul minim pe economie va creşte semnifi cativ în 2014, în România, dar va rămâne scăzut în comparaţie cu nive-lul salariului minim din alte ţări din regiune, se arată într-un raport al Fondului Monetar Internaţional. O creştere a salariului minim de la 800 de lei (aproxima-tiv 180 de euro), cât a fost în 2013, la 900 de lei, este plani-fi cată să aibă loc în două trep-te, respectiv până la 850 de lei, de la 1 ianuarie 2014, proces care a avut deja loc, şi până la 900 de lei, de la 1 iulie 2014.Salariul minim din România este al doilea cel mai scă-zut din regiune, după cel din Bulgaria (158 de euro), cu aproximativ 50% mai mic de-cât în alte state emergente ale Uniunii Europene, cum ar fi Croaţia, Polonia şi Slovacia. Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor în România

Procurorii DIICOT Piteşti şi ofi ţeri de la Combaterea Criminalităţii Organizate din Argeş, Cluj, Oradea, Satu Mare, Bistriţa Năsăud, Sibiu şi Vâlcea au efectuat 19 per-cheziţii domiciliare în judeţele Argeş, Vâlcea, Sibiu, Bistriţa Năsăud şi Satu Mare, într-un dosar ce vizează activitatea unei grupări infracţionale pro-fi lată în infracţiuni de înşelă-ciune, spălarea banilor, fals în înscrisuri ofi ciale şi sub sem-nătură privată, fals în declara-ţii şi uz de fals.Un număr de 34 de persoane, cetăţeni români şi străini, sunt suspectate că fac parte din re-ţeaua infracţională specializată în trafi cul cu maşini de lux.Potrivit unui comunicat dat publicităţii de DIICOT, an-chetatorii suspectează că, în-cepând cu anul 2011, membrii grupării, cetăţeni români, ita-lieni şi bulgari, au constituit un grup infracţional având ca obiectiv introducerea în ţară a

Mai multe cadre didacti-ce de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină V eterinară a Banatului (USAB) din Timişoara sunt suspectate de fapte de corupţie, întrucât ar fi luat mită de la studenţi pentru a-i trece examenele.Procurori ai Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş

Guvernul a aprobat hotărârea prin care ziua de 2 mai 2014 este declarată zi liberă, au de-clarat surse ofi ciale. Instituţiile publice îşi vor desfăşura acti-vitatea în regim de program normal sâmbătă 26 aprilie sau vor prelungi corespunză-tor timpul de lucru până la 31 mai, pentru a recupera ziua li-beră de 2 mai 2014, conform deciziei Guvernului. Conform procedurii, ziua este declarată liberă pentru perso-nalul bugetar, cu excepţia ce-lor din instituţiile publice a că-ror activitate trebuie asigurată.Premierul Victor Ponta a de-

Guvernul a aprobat hotărârea

Mai multe cadre didacti-

Procurorii DIICOT Piteşti

Încă o zi nelucrătoare pentru bugetari

În 2014, salariul minim pe economie va creşte semnifi cativ

Descinderi la Universitatea de Ştiinţe A gricole din Timişoara

Cadre didactice, suspectate de luare de mită

Destructurarea unui grup infracţional specializat în trafi c

cu autoturisme de lux furate

este cu aproximativ 40% mai mic decât în cele trei ţări amin-tite.Până în prezent, majorările sa-lariului minim au avut un im-pact limitat asupra competiti-vităţii şi a salariilor acordate la nivel naţional. În pofi da unei majorări cu 10% a salariului minim în 2013, salariile medii din mediul privat au crescut cu numai 3,3%. O creştere abruptă a salariu-lui minim ar putea pune în pericol opţiunile de angajare pentru cei slab pregătiţi, pen-tru cei care au un contract de muncă pe termen scurt, dar şi pentru lucrătorii tineri. Având în vedere faptul că România se confruntă cu o rată crescută a şomajului în rândul tinerilor (în medie de 23,2% în prime-le nouă luni ale lui 2013) şi în condiţiile creşterii număru-lui de contracte de muncă pe termen nelimitat, ca urmare a

unor autoturisme de lux.Unii dintre membrii grupă-rii introduceau pe teritoriul României, în baza unor do-cumente falsifi cate şi cu se-riile de caroserie modifi cate, autovehicule din Italia, care fi gurau în bazele de date ale autorităţilor italiene ca fi ind furate, acestea fi ind ulterior comercializate de către liderul grupării.Totodată, există suspiciuni că membrii grupării aveau rolul de a introduce pe teritoriul României autovehicule care făceau obiectul unor contracte de închiriere în Italia şi care ul-terior erau comercializate, de asemenea, de către liderul gru-pului infracţional, prin inter-mediul mai multor complici.După vânzarea maşinilor că-tre cumpărători din România, titularii contractelor de închi-riere înscenau furtul acestora.Anchetatorii suspectează că membrii grupării falsifi cau contractele de vânzare-cum-

şi ofiţeri de la Serviciul de Investigare a Fraudelor au descins, miercuri, la USAB Timişoara, pentru a aduna pro-be. Potrivit unor surse judici-are, sunt vizaţi şefi de lucrări, un asistent şi un profesor, care ar fi primit câte 50 de euro de la fi ecare student care voia să treacă mai uşor prin examene-

clarat anterior că agenda şe-dinţei de guvern include hotă-rârea prin care ziua de 2 mai 2014 este declarată zi liberă şi a precizat că speră ca „predic-

modifi cărilor aduse Codului Muncii (de la 8,2% din totalul contractelor de muncă încheia-te în 2012, la 8,4% în 2013), un nivel mai ridicat al sala-riului minim ar putea să aibă consecinţe negative pentru rata angajărilor. Rata şomaju-lui a crescut până la o medie de 7,3% în 2013, faţă de 7% în 2012.Potrivit documentului citat, se estimează că impactul creş-terii salariului minim asupra fi scalităţii va fi mixt. Pe de o parte, un salariu minim mai mare ar putea duce la o pon-dere mai mare a contribuţiilor la asigurările sociale, în timp ce fondul de salarii din secto-rul public este preconizat să crească cu 100 de milioane de lei, iar profi tabilitatea fi rmelor din sectorul privat ar putea fi afectată în mod negativ, cu im-plicaţii în ceea ce priveşte co-lectarea impozitului pe profi t.

părare şi facturile fi scale care atestau nereal transferul de proprietate din patrimoniul societăţilor care închiriau au-toturismele în patrimoniul membrilor grupului infracţio-nal organizat.Potrivit procurorilor, liderul grupului infracţional obţi-nea omologarea autovehi-culelor de la reprezentanţe-le Registrului Auto Român “prin intermediul unor cola-boratori ce deţineau funcţii de execuţie”.Până în prezent, anchetatorii au identifi cat 31 de autotu-risme de lux obţinute prin furt sau fraudă, care au fost comercializate la un preţ total de un milion de euro, însă valoarea de piaţă a ma-şinilor este de două milioane de euro.În urma percheziţiilor, 24 de persoane vor fi audiate la DIICOT Piteşti, procurorii ur-mând a dispune măsurile pre-ventive în privinţa suspecţilor.

le din iarnă. Procurorii au înce-put urmărirea penală în acest dosar, urmând ca suspecţii să fi e puşi sub acuzare după fi -nalizarea percheziţiilor, susţin sursele citate.Anchetatorii au început per-cheziţiile în mai multe birouri de la Facultatea de Tehnologia Produselor Agroalimentare (TPA). De asemenea, sunt că-utaţi mai mulţi profesori care ar fi primit în repetate rân-duri şpăgi de la studenţi. An-cheta îi vizează pe s.l.dr.ing. Flavius Berbentea, membru în Consiliul Facultăţii TPA, prof.dr. Adrian Băneş, directorul Departamentului de Ştiinţe Exacte al USAMVBT şi asist.ing. Lucian Georgescu. Procu-rorii au percheziţionat şi biroul lui Adrian Stancu, asistent uni-versitar şi şef lucrări la disci-plina de Anatomie patologică şi Medicină Legală.

ţiile extrem de optimiste” ale industriei de turism să se ade-verească şi să rezulte venituri mari.Duminică seara, premierul Ponta a afi rmat că Guvernul va declara, probabil, ziua de 2 mai 2014 drept zi nelucrătoa-re, care să fi e recuperată la o altă dată, pentru a lega 1 Mai de zilele de sâmbătă şi dumi-nică.

Preşedintele Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, şi şeful Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mehedinţi, Ştefan Ponea, au fost reţinuţi, în noaptea de miercuri spre joi, pentru fap-te de corupţie, potrivit unor surse judiciare. Preşedinte-le PSD O rşova, Constantin Popescu, a fost reţinut de pro-curorii DNA, joi dimineaţă.

Constantin Popescu a pă-răsit sediul central al DNA joi dimineaţă, fi ind încătuşat şi dus în arestul Poliţiei Capi-talei. În cursul zilei de joi, el

Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea co-misioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare, au declarat surse ofi ciale.

Ministerul Finanţelor a elaborat un proiect prin care vor fi limitate comisioanele in-terbancare la 0,2% pentru car-durile de debit şi 0,3% pentru cele de credit, după ce la fi nele lunii ianuarie măsurile au fost propuse într-un proiect de or-donanţă de urgenţă.

„Instituţiile emitente nu pot aplica instituţiilor accep-tante comisioane interbancare mai mari de 0,2% din valoarea fi ecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardurilor de debit, respectiv comisioane in-terbancare mai mari de 0,3% din valoarea fi ecărei operaţiuni efectuate prin utilizarea cardu-rilor de credit”, se precizează în proiectul de lege.

Acordurile dintre institu-ţiile acceptante şi benefi ciarii plăţilor vor conţine informaţii detaliate referitoare la valoarea comisioanelor pentru serviciile prestate acestora, a comisioa-nelor interbancare, precum şi a comisioanelor suplimentare aplicate în funcţie de marca şi

Preşedintele Traian Băsescu a transmis, mier-curi, deputaţilor, o scrisoare deschisă în care le cere să respingă Ordonanţa care introduce acciza suplimenta-ră pe combustibil şi face un apel către aceştia să pună in-teresul românilor mai presus de interesul baronilor locali.

Scrisoarea preşedintelui Traian Băsescu către deputaţi este aproape identică, ca şi con-ţinut, cu cea transmisă în cursul dimineţii de miercuri preşe-dintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Traian Băsescu le cere parlamentarilor să respingă cât mai repede cu putinţă preve-derile referitoare la acciza de 7 eurocenţi din Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 102/2013.

În plus faţă de prima scri-soare, şeful statului face un apel către deputaţi, să pună in-teresul românilor mai presus de interesul baronilor locali.

Preşedintele arată în scri-soare că „această taxă este abu-zivă şi profund nocivă pentru o mare parte a mediului econo-mic şi populaţie”, iar „odată cu intrarea în vigoare a Ordonanţei privind compensarea parţială în cazul transportatorilor rutieri, această taxă devine şi discrimi-natorie”.

Şeful statului cere preşe-dintelui Camerei Deputaţilor să respingă „cât mai repede cu putinţă prevederile referitoa-re la acciza de 7 eurocenţi din Proiectul de Lege privind apro-barea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 111/2013, or-donanţă care în acest moment îşi produce efectele negative asupra populaţiei României şi mediului economic”.

Ordonanţa de urgenţă

România 15APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Legea de plafonare a plăţilor Legea de plafonare a plăţilor Legea de plafonare a plăţilor în n umerar şi limitare a în n umerar şi limitare a în n umerar şi limitare a

comisioanelor interbancare, comisioanelor interbancare, comisioanelor interbancare, aprobată de Guvernaprobată de Guvernaprobată de Guvern

Băsescu cere Băsescu cere Băsescu cere deputaţilor în scrisoarea deputaţilor în scrisoarea deputaţilor în scrisoarea despre acciză să pună despre acciză să pună despre acciză să pună interesul naţional dea-interesul naţional dea-interesul naţional dea-

supra baronilorsupra baronilorsupra baronilor

Preşedintele Consiliului

fapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţiefapte de corupţieurmează să fi e dus, alături de celelalte persoane reţinute în acest dosar, la Curtea de Apel Bucureşti, cu propunerea de arestare preventivă.

Constantin Popescu, pre-şedinte al fi lialei Orşova a PSD din anul 2011 cunoscut drept un apropiat al preşe-dintelui Consiliului Judeţean Mehedinţi, Adrian Duicu, de-ţine societatea Floricola, care asigură serviciul public de alimentare cu apă şi de cana-lizare în municipiul Orşova, printr-un contract de conce-siune încheiat în 2006 pentru

categoria respectivelor carduri de plată.

Nerespectarea acestor plafoane va fi sancţionată cu amenzi de la 10.000 lei la 200.000 lei.

Limitarea comisioanelor, anunţată la sfârşitul lunii ianu-arie, a stârnit reacţia promptă a sistemului bancar, iar lobby-ul bancherilor ajutaţi şi de banca centrală a făcut ca Guvernul să renunţe la aprobarea acestor prevederi prin ordonanţă de ur-genţă.

Promovarea acestor msuri prin proiect de lege presupu-ne că noile reguli nu vor fi aplicate imediat după avizul Guvernului, ci după ce vor fi aprobate şi de Parlament, cu eventuale modifi cări, şi pro-mulgate de preşedinte.

Reprezentanţii celor două mari companii de carduri, MasterCard şi Visa, au reacţi-onat imediat după lansarea pu-blică a proiectului, avertizând asupra efectelor negative care ar putea apărea în urma reduce-rii comisioanelor interbancare.

Pe de altă parte, reprezen-tanţii marilor retaileri vor apli-carea imediată a acestor redu-ceri de comisioane, spunând că piaţa cardurilor ar fi profi tabilă pentru bănci chiar şi în absenţa comisioanelor.

După o dezbatere pe tema

111/2013 prevede amânarea in-trării în vigoare a majorării ac-cizei la motorină şi benzină de la 1 ianuarie la 1 aprilie 2014.

George Scutaru a propus retrimiterea acestei ordonanţe la comisia de specialitate, cu termen o săptămână, pentru ca aceasta să fi e discutată împreu-nă cu OUG 102/2013 care pre-vede intrarea în vigoare a taxei de 7 eurocenţi pe combustibil.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea,

25 de ani. De asemenea, fi r-ma asigură şi salubrizarea la Orşova, tot în baza unui con-tract de concesiune pentru 25 de ani.

Surse din Consiliul Local Orşova au declarat cores-pondentului MEDIAFAX că acuzaţiile aduse liderului PSD Orşova în acest dosar sunt legate de o achiziţie de teren care se afl a în domeniul public, în suprafaţă de peste 5.000 metri pătraţi, în zona Coramnic din Orşova. Astfel, Constantin Popescu ar fi cum-părat acest teren la un preţ de

comisioanelor interbancare organizată de Finanţe la fi nele lunii februarie, secretarul de stat Dan Manolescu a spus că Guvernul ar putea lua în consi-derare reducerea în două trepte, reprezentanţi ai mediului de business şi ai procesatorilor de plăţi solicitând să fi e reanaliza-te nivelurile comisioanelor sau chiar amânarea proiectului.

Comisia Europeană a ela-borat un proiect de regulament potrivit căruia, într-o primă fază, vor fi plafonate comisioa-nele interbancare pentru tran-zacţii transfrontaliere la 0,2% din valoarea tranzacţiei pentru cardurile de debit şi 0,3% pen-tru cele de credit, urmând ca în cea de-a doua etapă (după doi ani de la data intrării în vigoa-re a reglementării) plafonarea comisioanelor să fi e aplicată şi operaţiunilor naţionale efectua-te cu cardurile de debit, respec-tiv cele de credit.

Anul trecut existau în cir-culaţie 14,1 milioane carduri valide pe piaţa românească, din care 11 milioane erau car-duri de debit, iar 2,2 milioane carduri de credit. Cu acestea au fost realizate 410 milioane tranzacţii, cu o valoare de 32,4 miliarde euro, din care 6 mili-arde euro au reprezentat plăţi la comercianţi, potrivit datelor BNR.

a precizat că, din punct de ve-dere regulamentar, cele două ordonanţe nu se pot discuta împreună pentru un raport comun, dar a supus la vot pro-punerea de retrimitere a OUG 111/2013 la comisie. Această propunere a fost adoptată cu 82 de voturi „pentru”, 76 de voturi „împotrivă” şi două ab-ţineri.

Cele două Ordonanţe de urgenţă sunt însă în vigoare şi îşi produc efectele.

şapte euro metrul pătrat, în condiţiile în care preţul pieţei în zona respectivă ar fi fost de peste 40 de euro metrul pătrat. Tranzacţia a fost aprobată de Consiliul Local Orşova.

Constantin Popescu este tatăl lui Valentin Popescu, di-rectorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Mehe-dinţi, care este fi nul lui Adrian Duicu.

Adrian Duicu şi Ştefan Ponea sunt acuzaţi că ar fi de-terminat funcţionari publici să numească şi să menţină apro-piaţi ai acestora în funcţii de conducere în instituţii publice şi să concesioneze terenuri din Orşova, la preţuri conve-nabile.

Inspectorul şef al IPJ Me-hedinţi şi preşedintele Consi-liului Judeţean au fost audiaţi mai multe ore de procurorii

anticorupţie, ambii primind ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore. Joi dimineaţă, îna-inte de ora 7.00, Adrian Duicu a fost dus în Arestul Poliţiei Capitalei, în timp ce Ştefan Ponea a fost dus cu cinici ore înainte.

Duicu şi Ponea urmează să fi e duşi, în cursul zilei de joi, în faţa judecătorilor, cu propunere de arestare preven-tivă pentru 30 de zile.

16 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014 Opinii

Oamenii, disperaţi, ies în stradă. Se aud împuşcături. Prin faţa microfonului se pe-rindă persoane cu feţele trans-fi gurate de speranţă şi eroism - ceva care iată, brusc, face parte din fi rescul cotidian. Is-toria bate. Ca o inimă, dar şi ca un baston. Ceasurile bat. Şi clopotele. Uneori, istoria e aşa de temperamentală încât trosneşte. Şi trăsneşte, îndoli-ind. Istoria se repetă.

Şi vecinii noştri dispre ră-sărit sunt gata să-şi dea viaţa pentru aceleaşi nepreţuite lu-cruri care ne-au trezit odini-oară pe noi din letargie, idea-luri greu de defi nit, cu nume abstracte, precum dreptate, libertate, echitate. Atat de dramatice şi atât de aproape sunt toate, încât mă ia cu fi ori. Amintirile aceleiaşi devasta-toare confuzii şi debandade, personajele obscure şi zvo-nurile cu bază reală, teroriştii, geniştii, trupele de elită şi spi-onii infi ltraţi îşi fac drum la suprafaţă, părăsind cotloanele memoriei. Piaţa Universităţii, minerii, masele populare care ocupă paşnic televiziunea, credinţa că totul va fi bine! Şi apoi teama – ba nu, certitu-dinea–, că nu va fi aşa, că nu poate fi aşa, că niciodată n-a fost.

Se bat cap în cap, pe de-o parte entuziasmul molipsitor şi invincibila speranţă şi, pe de altă parte, siguranţa gustului amar care va pune punct re-voltei, indiferent dacă va ieşi învingătoare sau nu. Pentru că, mai devreme sau mai târziu, Măria Sa Dezechilibrul se in-stalează. Poate mai mic, mai estompat sau în alte forme, dar, cu certitudine, rezultatul cutremurului va fi tot imper-fect. Pentru că suntem oa-meni, unii chiar mai oameni decât alţii.

Nu merită şi nu mă lasă inima să zic că totul e în van.Oricum, nimeni n-ar asculta.

Istoric cu bătaie lungă

Dar nu scap de senzaţia că tragediile se repetă, iar noi nu învăţăm nimic, orbi din dra-goste, nobili în sufl et, veşnic manipulaţi.

Dar dacă aş găsi doar un ucrainean – sau un rus –, dis-pus să mă asculte, ce lecţii i-aş da? Acum, la un sfert de veac după ´89, ce i-aş spune? Nu mare lucru. Încerc să-mi amintesc. Cum a fost? Cu ce-am rămas?

Mă regăsesc la mijloc de decembrie 1989, în faţa biro-ului decanatului de la parterul facultăţii noastre. Eram acolo împreună cu efectivul aproa-pe complet al grupei. Transfi -guraţi, ne îngrămădeam unii în alţii, decişi să nu permitem nimănui să se strecoare prin-tre noi.

În biroul decanului era în plină desfăşurare o anche-tă. Inculpatul, un student din grupa cu un an mai mare, în-drăznise să trimită, pe căi nu-mai de el ştiute, o depeşă că-tre Radio Europa Liberă, prin care demasca demagogia şi practicile dezumanizante ale regimului comunist ceauşist. Scrisoarea deschisă fusese citită în direct, pe post, de la München.

Eram mândri de curajul colegului nostru, dar ne te-meam pentru el, căci neferi-citul semnase cu numele său. Era clar pentru toată lumea că, dacă anchetatorii reuşeau să iasă cu el din clădirea fa-cultăţii, avea să dispară fără urmă, pentru totdeauna. În-cleştaţi unii în alţii, ne inter-puneam între decanat şi ieşire, hotărâţi să nu cedăm în niciun chip, fi e ce-o fi !

Fireşte, ajunseseră şi pe la urechile noastre ştirile despre fuga unor RDG–şti în RFG, via Ungaria, precum şi cele despre revoltele cehilor şi po-lonezilor. Noi, însă, le inter-pretam ca pe un zvon utopic. Eventualitatea unor eveni-

mente similare şi pe la noi ni se părea de–a dreptul imposi-bilă, căci cunoşteam duritatea fără seamăn a conducerii. Cu toate astea, eram decişi să nu ne părăsim colegul la anan-ghie. Speram într–o rezolvare moderată.

Pe măsura trecerii tim-pului, rândurile noastre se îngroşau cu studenţi de prin alte grupe, care ni se alăturau spontan. Nu ştiu dacă deter-minarea noastră a avut vreun rol, dar e cert că până la urmă securiştii l–au lăsat pe colegul nostru să plece. Era clar că nu prea mai avea unde să meargă şi oricum n–ar fi ajuns prea departe.

Brusc, băiatul acela mo-dest, care nu se remarcase prin nimic până atunci, deve-nise celebru. În zilele care au urmat s–a ascuns pe rând pe la colegi, rămânând pe cât posi-bil incognito. Ţin minte că în noaptea în care a dormit pe o saltea din garsoniera noastră n–a schimbat cu noi decât câ-teva cuvinte. Era tensionat şi speriat. În ciuda insistenţelor noastre a plecat rapid în di-mineaţa următoare, de parcă n–ar fi vrut să ne implice şi pe noi. Sau poate că nu avea sufi cientă încredere.

Bănuiesc că a fost unul dintre primii dezamăgiţi de mersul lucrurilor, când s–a declanşat protestul de la Palat. În rolul de „eroi” s–au erijat cei care nu meritau. El s–a re-tras în tăcere.

Nu înseamnă că peste tot se întâmplă la fel. Ucraina a avut, la fel ca şi noi, o ex-perienţă proprie cu căderea Cortinei de Fier. Vecinii noştri de la est ştiu la fel de bine ca şi noi că talentul de demon-strant nu e dublat de cel de politician dotat.

Aşa că nu pot decât să le strâng pumnii, sperând că se vor găsi exact acei oameni-potriviţi la locul şi momentul potrivit, pentru ca portocaliul să nu mai bată în roşu, ci cât mai mult în alb. Şi să mă uit la ştiri...

Mă uit la şt ir i de pe Maidan şi-mi revine în minte fi lmul acelor zile incendiare de decembrie. De ce se spune scenariu? O fi fost! Dar noi, ”pionii” eram, totuşi imprevi-zibili, nu ne produceam decât la comanda propriei noastre conştiinţe. Libertatea, proba-bil iluzorie, era. Indiscutabil!

Sosise vacanţa de Crăciun şi normal ar fi fost să ne aciu-ăm pe la casele noastre părin-

teşti, aşa cum făcusem şi în anii anteriori. Dar ne călărea un drăcuşor care ne ademenea să rămânem în capitală. Se simţea, literalmente, în aer, că se pregăteşte ceva nou. Eram electrizaţi.

Au urmat protestele stu-denţeşti, efervescenţa unui nou început, speranţele şi dez-amăgirile. Din nou ni se spul-berau idealurile, dar măcar de data asta merita efortul răs-turnării complete a ordinii fi -reşti: eram liberi. O groază de chipuri şi de specimene noi se perindau cu viteză ameţitoare prin vieţile noastre zdrunci-nate, în care nimic nu mai era cum a fost. Nici programa de la facultate, nici profesorii de-zirabili şi cu atât mai puţin cei compromişi.

Se perimase până şi ideea noastră despre perspective. Presupusul nostru viitor, care prevedea absolvirea, repar-tiţia, familia etc. ţinea acum de domeniul trecutului. Şi ni-meni n–avea nimic împotrivă. Asaltaţi din toate direcţiile de „revoluţionari” dubioşi ne sprijineam unii de alţii, o mână de prieteni. Liantul din-tre noi era perfect!

În debandada genera-lă apăreau zilnic publicaţii proaspete, pe care noi le ci-team cu aviditate. Răsăreau partide prin toate colţurile, unele înfi inţate de oportunişti ingenioşi care adunau cele două sute cincizeci de sem-nături necesare, doar pentru a pune mâna pe fondurile acordate ca sprijin la înfi in-ţare. Îmi amintesc că apăruse un „Partid al Popeştilor”care, aşa cum îi arată numele, conta pe un efectiv mai mult decât numeros.

În Ardeal, pe alocuri, a su-pravieţuit o neîncredere stra-

nie, incorectă din toate punc-tele de vedere, mai ales din cel politic şi moral. Când un nume se termină în„escu” sau „ici”, se ciulesc urechile şi, măcar pentru început, se prac-tică băgarea de seamă. Până şi tata - omul cel mai tolerant de pe planetă -, avea ticul ăsta circumspect, deşi se contrazi-cea singur, avându-l ca prie-ten cel mai bun pe un tip cu numele de Popescu. Dar noul Preşedinte al României avea numele de Iliescu iar mulţi îl alintau cu Ilici...

Printre toate rateurile pe care preşedintele de bună sea-mă că le-a dat, şi care cu sigu-ranţă nu de la numele de fa-milie i s-au tras, gafe pe care cu generozitate i le-am uitat între timp, mi-a rămas întipă-rită o replică oarecare, în doi peri, de o ironie involuntară: ”România are un singur vecin bun: Marea Neagră”. Acuma depinde cum interpretăm...

Momentan arde iarăşi peste o graniţă, alta la rând; şi e cea cu marea. Dar parcă poţi să ştii? Se zvoneşte că în adâncurile ei s-ar găsi bogă-ţii. Iar importanţa strategică a mării noastre e cunoscută oricărui copil care învaţă să silabiseacă prescurtarea pen-tru Pactul Nordatlantic.

Ce n-a reuşit totalitarimul să facă cu noi în prima jumă-tate a vieţii, am făcut noi de bunăvoie după aceea, luând fi ecare altă cale, dezbinându-ne nesiliţi de nimeni. Mai târ-ziu, setea noastră de depărtări a dobândit şi un nume: liber-tate greşit înţeleasă. În virtu-tea cărui drept să ne permitem atunci acum să dăm sfaturi vecinilor disperaţi?

Eram sătuli de dema-gogi şi ocoleam politica. În schimb, abia aşteptam să ex-

perimentăm pe propria piele binefacerile economice ale capitalismului, pornind bine-înţeles de la premiza libertăţii absolute.

În Transilvania eram obiş-nuiţi cu, conceptul de... trans-humanţă. Multiplele naţiuni cu care convieţuisem nu exa-gerau patriotismul sub aspect geografi c; se vehicula con-ceptul că eşti ceea ce eşti în sufl et, nu pe adresa din bule-tin. Refrenul ”uteciştii de azi, refegiştii de mâine” nu avea conotaţii de dezertare..

„Am furnici pe toată tal-pa,/Frige podeaua ca un bec,/Asta-nseamnă că e timpul/Să-mi pun pantofi i şi să plec”, cânta Alexandru Andrieş prin cluburile studenţilor de la arhitectură. Iar Sergiu Ţoiu îi ţinea isonul pe la specta-colele cu public restrâns de la Teatrul Mic, intonând ver-suri de Marin Sorescu: „La o adică, la două adici,/De ce sunt atâtea furnici?/Ce dacă-s mici, ce dacă-s mici?” (...) „E musai, nene, să te furnici”. Pe noi toţi pusese stăpânire acel „sentiment plenar,/din ce în ce mai rar,/când ies iar pe balcon/ şi cred că-s avion”, vorba sorescianului. Venise vremea să... furnicăm.

Şi ce spunea o tânără din Ucraina, ieri pe Maidan? Că e gata să moară, pentru că în condiţiile actuale nu merită trăit. Şi că dacă ar supravie-ţui, dar nu s-ar schimba situ-aţia, ar fi nevoită se plece din ţară. Trist.

Opţiunile personale nu se suprapun peste cele naţionale. Când o fac, e un mare noroc şi o supremă binecuvântare. Dar se mai întâmplă. Şi zilnic ne uităm la ştiri.Gabriela Căluţiu Sonnenberg- Benissa / Spania

viruşi şi cunoaşterea unor persoane răuvoitoare - iată câteva dintre capcanele inter-netului. În balanţă stau, deo-potrivă, avantajele utilizării unui calculator, cum ar fi ac-cesul la informaţie nelimitată sau descoperirea misterelor tehnologiei avansate.

şi chiar copilul să fi e alergici, iar atunci este şi mai difi cil să accepte prezenţa unuia sau a mai multor animale.Spaţiul mic, o mare proble-măCunosc o fetiţă care este o mare iubitoare de animale şi face presiuni mari asupra pă-rinţilor să-i cumpere un câine, ceea ce este foarte greu de acceptat, pentru că locuiesc la bloc, într-un apartament ce nu le permite şi adăpostirea unui câine. Această problemă este foarte delicată, deoarece copi-lul este singur şi suferă că nu are un frăţior sau o surioară, dar nici nu-şi poate îndeplini dorinţa de a avea un câine din cauza lipsei de spaţiu. Chiar dacă părinţii au acceptat să-i cumpere animăluţe mai mici, cum ar fi papagal ori ham-steri, tot nu este ceea ce-şi

copilării traumatizante trăite alături de un tată alcoolic şi extrem de violent. Ea poves-teşte situaţii traumatizante din propria copilărie fără niciun fel de emoţie în glas, fără să mai simtă nimic pentru agre-siunile din trecut. Toate aceste mecanisme de apărare o ajută că facă faţă vieţii de zi cu zi, dar îi este foarte greu să se implice într-o relaţie, deoa-rece nu-şi poate permite să simtă din cauza faptului că ar deveni vulnerabilă şi poate că ar suferi din nou. Ascultând povestea vieţii sale nu poţi să nu te întrebi de ce adulţii aduc pe lume copii dacă nu sunt capabili să le ofere ceea ce ar trebui, şi anume: dragoste ne-condiţionată, atenţie, susţine-re, siguranţă şi echilibru.Agresiunile lasă urme adânciSunt mulţi copii care trăiesc

Dependenţa de calculatorCopiii sunt, în general, atraşi de tot ceea ce este nou şi inte-resant, de aceea sunt cei mai vulnerabili atunci când vine vorba despre pericolele ex-punerii pe internet. Accesa-rea unor site-uri nepotrivite vârstei lor, descărcarea unor

Pagină realizată de Irina Georgescu Şova - California / USA

Animalele de companie pot fi atât un suport pentru copii, în special pentru cei singuri la părinţi, cât şi o modalitate de a-i responsabiliza, deoarece trebuie să participe la îngriji-rea lor.Poate fi o cauză a lipsei pri-etenilorLa un moment dat, copilul s-ar putea să-şi dorească un prieten necuvântător din anu-mite motive, fi e pentru că este singur şi vrea să umple golul creat de lipsa unui prieten, fi e este iubitor de animale şi-şi doreşte foarte mult să aibă una sau mai multe vieţuitoa-re. Această situaţie poate fi o provocare pentru părinţi, deoarece nu toţi sunt iubitori de animale sau dornici să le îngrijească şi să le accepte în casă. Pe lângă aceasta, s-ar putea ca unul dintre părinţi

Perioada copilăriei este cea care ne defi neşte ca persoane adulte. Tot ce trăim şi experi-mentăm încă din viaţa intrau-terină contribuie la formarea noastră ulterioară, de aceea cuplurile care îşi asumă rolul de părinţi trebuie să fi e pre-gătiţi pentru responsabilită-ţile ce le revin în momentul în care aduc pe lume unul sau mai multe sufl ete, pentru că sunt atâţia copii, tineri şi adulţi cu probleme de relaţio-nare şi de comunicare cauzate de anumite trăiri din perioada intrauterină sau din cea a co-pilăriei.Decizia de a aduce pe lume un sufl et trebuie bine cân-tărităAm cunoscut o tânără care a construit multe bariere în jurul său pentru a se proteja de suferinţă, din cauza unei

Educaţia informatică înce-pe din primii ani ai vieţiiÎnvăţarea limbajului infor-matic poate începe încă din primii ani ai vieţii, mai exact de când micuţul înţelege uti-litatea tastaturii şi rolul in-ternetului. Multe unităţi de învăţământ au introdus infor-

doreşte. Am văzut-o în com-pania unui câine, şi este uimi-tor cât de mult iubeşte aceste patrupede, creează senzaţia că se contopeşte cu ele.O decizie ce trebuie bine cântărităEste foarte difi cil să oferi un sfat obiectiv părinţilor sau copilului în această situaţie, deoarece trebuie să ţii cont de toate implicaţiile. Un animal trebuie îngrijit şi hrănit co-rect, deci este necesar un ve-nit care să asigure acest lucru, şi are nevoie de un spaţiu cât de cât decent pentru a-l putea ţine în apartament.Când luăm decizii importante ce implică mai multe persoa-ne şi animale trebuie să cântă-rim foarte bine situaţia, pentru că nimeni nu trebuie să sufe-re, oricât de mult ne-am dori un prieten necuvântător.

traumele unei vieţi pline de teroare, de violenţe, care, ulterior, ca tineri şi adulţi se adaptează foarte greu sau dezvoltă tot felul de frus-trări şi complexe ce nu-i ajută absolut deloc să se in-tegreze în societatea în care trăiesc. Aş vrea să pot atinge sufletul tuturor părinţilor şi să înţeleagă cât este de im-portant şi ce impact au asu-pra copiilor simple gesturi sau cuvinte. Cuvintele pot răni profund sufletul curat al unui copil şi foarte greu mai poţi şterge încărcătura sau semnificaţia acelui cu-vânt sau gest. Întotdeauna părinii sunt primii răspun-zători pentru ceea ce devine copilul lor la vârsta adultă, de aceea ar trebui să cântă-rească foarte bine decizia de a aduce pe lume un copil.

17APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Capcanele internetului

Cum reacţionaţi dacă cel mic îşi

doreşte un animal

Barierele emoţionale

Dependenţa de calculator

copilării traumatizante trăite Perioada copilăriei este cea traumele unei vieţi pline de

Părinţi şi copiimatica pe lista de activităţi opţionale încă de la vârsta preşcolară.Este util ca să înveţe cel mic să folosească un calculator şi chiar să se joace. Jocurile video dezvoltă concentrarea, atenţia şi stimulează intere-sul pentru tehnologia infor-matică. Important este să îl supravegheaţi atent şi să nu-i permiteţi să petreacă prea mult la calculator.Pe principiul că ceea ce este prea mult strică, şi calcula-torul trebuie folosit moderat, după nişte reguli stricte. Pro-gramul de lucru trebuie stabi-lit de comun acord cu copilul,

iar accesul la internet trebuie permis numai în prezenţa pă-rinţilor. Se poate vorbi despre dependenţa copilului de cal-culator dacă prezintă urmă-toarele semne: vrea să petrea-că din ce în ce mai mult timp la calculator; prezintă tulbu-rări de somn; este secretos; nu mai doreşte compania pri-etenilor; refuză activităţi care altădată îi plăceau foarte mult.Dacă vi se pare că există o problemă, discutaţi cu copi-lul. Explicaţi-i potenţialele pericole de care încercaţi să-l protejaţi. Responsabilizaţi-l şi acordaţi-i încredere.Pentru a evita capcanele in-

ternetului, copilul trebuie să ţină cont de următoarele sfa-turi: să nu descarce programe sau documente necunoscute chiar dacă apar mesaje pe ecran care îl îndeamnă să facă acest lucru; să nu intre în contact cu persoane ne-cunoscute pe reţele de soci-alizare. Nu toate persoanele sunt de bună credinţă şi nu toate datele personale ale acestora sunt corecte; să nu acceseze site-uri destinate adulţilor. Imaginile obscene pot avea un impact devastator asupra personalităţii copiilor şi asupra vieţii sexuale a vii-torului adult.

18 APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014 Paşte Fericit!

Noaptea Sfântă a Învierii să vă lumineze sufl etele pentru a fi mai buni, mai curaţi, mai înţelegători

şi mai apropiaţi de Dumnezeu! Un Paşte fericit alături de cei dragi!

Carmangeria Românească

În Noaptea Învierii, cu lumânări aprinse şi sufl etul curat, să ne rugăm pentru iertarea păcatelor şi

regăsirea speranţei. Paşte Fericit, tuturor românilor!

Absolute Advice S.L.

Învierea Domnului să reverse asupra noastră

sănătate, pace, belşug de bucurii şi fericire.

Paşte Fericit, români din Spania!El Santo – Calpe/Alicante

Paşte Fericit alături de cei dragi, români din Spania! Să aveţi parte de căldură în suflet, belşug în casă, bucurii, multă sănătate şi

p utere de muncă!Fabrica de mezeluri Transilvania

Lumina sfântă şi tainică a Învierii Domnului, să ne deschidă sufl etul spre armonie, speranţă,

toleranţă şi credinţă că nimic nu poate să ne stea în cale pentru a ne împlini visurile.

Sărbători Fericite, români din Spania ! Carmangeria Silvia Bîrsan

Dorim ca bucuria Învierii Domnului să vă aducă în sufl et linişte, pace şi fericirea de a petrece aceste clipe magice alături de cei dragi. Hristos a înviat!

Paşte Fericit, români din Spania şi de pretutindeni!RadioDiasporaOnline - Chicago

cât o îmbucătură), jamon serra-no, tortilla de patatas (arată ca o omletă cu cartofi ) şi pentru pati-serie şi deserturi.Vinul e roşu, sec, şi nu lipseş-te de la masă, iar berea locală se numeşte Pagoa (în varianta P ilsner şi Red Ale).Dacă mergeţi cu avionul, veţi ateriza cel mai probabil pe ae-roportul Loiu din Bilbao. Exis-

tă un autobuz (A-3247) care vă duce în oraş la autogara T ermibus. Funcţionează între orele 06:20 şi 24:00 dinspre aeroport şi de la 05:20 la 22:00 dinspre Bilbao. Dacă aveţi zbor mai devreme sau mai târziu în noapte, va trebui să puneţi deo-parte 20 - 25 de euro pentru taxi.Termibus e conectat cu staţia de metrou San Mames, iar me-troul e foarte bine semnalizat şi

uşor de folosit. Un bilet costă între 1,30 şi 1,60 de euro. Cu BilbaoCard (6 euro/zi) aveţi acces gratuit la reţeaua de trans-port din zona centrală şi redu-ceri importante la muzee.Din Bilbao spre Vitoria ne-am deplasat cu autobuze La Union, (6,25 euro/bilet, dus). Către San Sebastián puteţi să luaţi autobu-ze ALSA 6,74 euro/bilet, dus.

Pentru bugete mici, şi foarte mici, vă recomand Moon Hostel Bio cu 15 euro/noapte în cameră de şase persoane. Pentru bugete de 3-4 stele, interesant de locuit, ar fi la: Casa de los Arquillos în Vitoria cu 70 euro/noapte. Hotel Ibis în Bilbao are preţuri de la 45 euro iar un hotel de 4 stele poate ajunge până la 100 de euro/noapte. Bon voyage!Kasandra Kalmann Năsăudean

În Vitoria prindeţi în iulie Festivalul de Jazz şi la începu-tul lui august „La Fiesta de la V irgen Blanca”, sărbătoarea sfi ntei protectoare a oraşului.Vinul, mâncarea, distracţia şi muzeele rămân pe poziţii pri-oritare în tot timpul anului, aşa că dacă aveţi drum în nordul Spaniei, nu ezitaţi să vizitaţi Ţara Bascilor.Ce se poate vizitaCele trei provincii basce oferă un spectacol unic, şi când vine vorba de relief, şi când vine vor-ba de climă, tradiţii sau mânca-re. Sunt străbătute de două lan-ţuri muntoase paralele: Munţii Cantabrieni şi Pirineii. O să ve-deţi calcar, iar cel mai înalt vârf are 1.551 de metri (Aitxuri). Între munţi există un platou înalt pe care bascii îl numesc Câmpiile Alaveze ( Llanada Alavesa), loc unde e situată ca-pitala, Vitoria.Îmi doresc să am timp şi să-nătate să explorez Bazinul Atlantic: zona văilor unor râuri scurte care vin dinspre munţi spre ocean şi formează estua-re şi zona de coastă a golfului Biscaya. Am văzut de pe Podul Vizcaya estuarul râului Nervión şi mi-ar fi plăcut să văd şi gol-ful Bidasoa-Txingudi, la graniţa dintre Spania şi Franţa.Vă recomand şi Rioja Alavesa, porţiunea dintre lanţul muntos de sud şi râul Ebru, care are caracteristici de climat medite-ranean, adăposteşte podgorii şi oferă faimosul vin, Rioja.Bilbao şi zona metropolitană a acestuia au de arătat multe lucruri, începând cu muzeul Guggenheim, continuând cu Muzeul de Arte Frumoase, Casco Viejo (centrul vechi), Ribeira Market (cea mai mare piaţă acoperită din Europa), car-tierele noi (Deusto, Ensanche, Abando), parcurile, casele, iah-turile şi plaja din Getxo.Mă fascinează locurile de unde pot vedea oraşul de sus, aşa că vă recomand funicularul Artxanda şi Podul Vizcaya - cel mai vechi „pod transportor” din lume. De sus, din parcul Artxanda poţi avea o vedere asupra râului Nervión, a podurilor futuriste (Zubizuri, Deustu, Euskalduna), a muzeului Guggenheim, de ex-cepţie. Iar de pe Podul Vizcaya (intrat în 2006 în patrimoniul UNESCO) poţi benefi cia de o imagine superbă asupra estua-rului şi a golfului.Vitoria (Gasteiz în Euskara) nu se evidenţiază prin ceva anume că e capitala regiunii. Cu toate acestea, te impresionează prin parcuri, detalii de arhitectură, palate transformate în centre culturale, picturi murale imense şi mâncarea dumnezeiască. A fost declarată European Green Capital în 2012, aşa că puteţi fi siguri că aerul e mai cu-rat decât în New York, Madrid sau Bucureşti.Centrul vechi are formă de mig-dală şi străduţe foarte înguste. A

Potrivit Organizaţiei M ondiale a Sănătăţii, Spania este ţara cea mai însorită din Europa, iar cli-ma de pe Costa Blanca a fost descrisă ca fi ind cea mai sănă-toasă din lume.Zona de coastă a Spaniei, de la Costa Blanca până la Costa del Sol se bucură de o medie de 300 de zile însorite pe an. În aceste condiţii, lunile ideale pentru tu-rişti sunt mai şi octombrie deoa-rece sunt ferite de precipitaţii şi căldura nu este copleşitoare.Zona atlantică sau zona verde (Costa Verde) cuprinde regiunea de nord-vest a Spaniei (inclusiv Galicia care are o climă blândă şi umedă) Asturias, Cantabria, Ţara Bascilor şi zona Pirineilor care desparte Spania de Franţa.Regiunea de frontieră dintre Galicia şi Asturias, de-a lungul coastei care duce către Pirinei, benefi ciază de până la 1.800 de ore de soare pe an, iar în timpul verii temperaturile ajung până la 25 de grade Celsius.Ţara BascilorNu mi-am cumpărat bască din Ţara Bascilor, dar am vorbit cu băieţi şi fete de origine bască şi am citit şi am auzit cuvinte în Euskara (limba bască). Limba lor este mai veche decât limbile indo-europene şi istoricii spun despre ei că aparţin unei culturi care a populat vestul Europei în-cepând cu anii 16.000 îHr. Exis-tă controverse între cercetători, dar bascii sunt foarte mândri de originea lor.O confuzie geografi că există şi atunci când spunem Ţara Bascilor (Pays Basque, Basque Country). Putem să ne referim la întreaga regiune locuită de vorbitori de Euskara, la nordul ei teritoriile care aparţin Franţei, sau la sudul ei, teritoriile care aparţin Spaniei. Din cele şap-te provincii istorice locuite de basci, patru aparţin adminis-trativ Spaniei: Álava, Biscay, Gipuzkoa, Navarre şi trei apar-ţin Franţei: Labourd, Soule, Basse-Navarre.Álava, Biscay, Gipuzkoa for-mează Comunitatea Autonomă Bască cu capitala la Vitoria, iar Navarre are şi ea guvern propriu şi capitala la Pamplona. Şi dacă am lămurit oarecum lu-crurile, o să vă povestesc despre cum călătoreşti în Comunitatea Autonomă Bască, mai precis în cele mai mari oraşe de aici: Bilbao, Vitoria (Gasteiz) şi San Sebastián (Donostia).Dacă vă doriţi mare şi plajă... şi cea mai frumoasă panoramă turcoaz, atunci vă recomand San Sebastián. Din luna mai şi până în octombrie, temperaturile sunt pe la 20 sau mai mari de 20 de grade.Dacă sunteţi amatori de eve-nimente culturale, vă propun luna septembrie, în preajma Festivalului Internaţional de Film. Atunci, aveţi ocazia să vedeţi vedetele la plimbare în centrul vechi al acestei staţiuni unde auziţi în aceeaşi măsură: franceza, basca şi spaniola.

fost un oraş medieval cu ziduri de apărare, construit anume pentru a-i proteja pe locuitori în războaiele dintre ducate şi regate. Până şi Catedrala Santa Maria (cea mai de preţ comoară a oraşului) a fost construită cu dublu rol (păstrătoare a sufl ete-lor şi păstrătoare a armelor).Vă recomand palatele care as-cund muzee sau instituţii pu-blice: Palatul Bendana ( Muzeul Cărţilor de Joc), Palatul Escoriaza - Esquivel, Palatul Augusti (Muzeul de Arte), Palatul Ajuria Enea (locuinţa guvernatorului), o plimbare pe străduţele din centrul vechi şi parcurile, evident. Mie mi-au plăcut enorm pereţii pictaţi şi abia aşteptam să mai descopăr unul şi să îi înţeleg mesajul.San Sebastián (Donostia în Euskara) este o fortăreaţă medi-evală transformată de monarhii spanioli în reşedinţă de vacan-ţă. Au urmat modelul vecinilor care au transformat Biarritz în staţiune şi le-a ieşit de minune, San Sebastián fi ind destinaţia de turism preferată şi de spanioli şi de străini.Centrul vechi are clădiri din se-colul XIX deoarece oraşul a fost devastat în urma unui asediu an-glo-portughez în 1813, iar restul oraşului se dezvoltă sistematic cu palate şi reşedinţe de vară ale nobilimii spaniole. Nu rataţi Palatul Miramar, promenada şi golful La Concha, portul, zona romantică - stil Belle Epoque, vârful Igeldo (locul cu cea mai frumoasă vedere asupra oraşu-lui), Teatrul Victoria Eugenia şi plaja Zurriola (locul de întâlnire al surferilor). În 2016, San Sebastián va împarte cu Wroclaw titlul de Capitală Europeană a Culturii.Festivalul Internaţional de Film de la San Sebastián este al doilea element care pune Ţara Bascilor pe harta lumii. Se întâmplă din 1953 şi este o rampă de plecare pentru fi lme cunoscute şi regi-zori faimoşi. Alfred Hitchcock a prezentat aici Vertigo şi tot aici a avut loc premiera europeană a Star Wars.Atmosfera oraşelor e relaxată, cosmopolită, cu oameni îmbră-caţi frumos, preocupaţi de bilete la teatru, operă şi care sunt la prânz în restaurante cu un pahar de vin (tinto) în faţă.Comunitatea Autonomă Bască deţine cel mai mare procent din PIB-ul Spaniei şi este regiunea care a avut cel mai puţin de su-ferit în timpul crizei. Singurul fel în care au resimţit criza în oraşele mari a fost lipsa locu-rilor de muncă slab-califi cate (chelner, barman, casier).S-ar putea să se explice econo-mic de ce regiunea e conside-rată ca fi ind una cu cele mai de calitate restaurante din Europa. Se spune că, dacă intri într-un restaurant la întâmplare, ai cele mai mari şanse să îţi placă şi să vrei să te întorci.În San Sebastián există două

restaurante cu 3 stele Michelin (Arzak şi Berasategui) şi altele cu 2 stele Michelin. Este oraşul cu cea mai mare densitate de stele Michelin din lume şi lo-cul unde au început societăţile gastronomice basce - txoko - în 1870.Aceste „societăţi secrete” erau formate iniţial doar din bărbaţi care se întâlneau să gătească şi

să îşi împărtăşească secrete cu-linare. Şi astăzi, este foarte greu să intri într-un asemenea grup dacă eşti femeie.Am mâncat cu 10 euro un me-niu al zilei excelent (două feluri de mâncare, desert şi vin la dis-creţie), dar sunt sigură că poţi să laşi şi 30, 50 sau 100 de euro la o masă. Bascii sunt recunoscuţi pentru preparatele din fructe de mare, pentru pintxos (sendvişuri

Spania 19APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Să ajungi în Ţara Bascilor şi să nu-ţi cumperi o... bască

tă un autobuz (A-3247) care Pentru bugete mici, şi foarte să îşi împărtăşească secrete cu-

troul e foarte bine semnalizat şi mare, pentru pintxos (sendvişuri

Sfi ntele PaştiParcurgem din punct de ve-dere spiritual o perioadă spe-cială a anului, când întreaga creştinătate se pregăteşte pentru a întâmpina cea mai mare sărbătoare, Învierea Domnului.Îngăduiţi-mi să vă împărtă-şesc câteva gânduri despre frumoasele tradiţii şi obiceiuri de Paşti în Bucovina.“Nicăieri pe tot cuprinsul ro-mânesc nu se afl ă, pe un spa-ţiu atât de mic, atâta bogăţie de spiritualitate românească, atâtea amintiri scumpe ale trecutului nostru. Bucovina este ţara clasică a trecutu-lui românesc propriu-zis”, remarca istoricul Dimitrie Onciul, în care s-au păstrat, în ciuda vicisitudinilor istori-ei, cele mai frumoase şi mai autentice tradiţii şi obiceiuri legate de marile sărbători ale creştinătăţii. La loc de cinste se afl ă sărbătoarea Paştelui.“Paştele este cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoa-re de peste an. De la casa ce-lui mai mare bogat şi până la bordeiul celui mai de pe urmă sărman se cunoaşte apropi-erea acestei mari sărbători, căci în ajunul ei sunt toate curăţite şi îndreptate, toate sunt unse şi văruite, hainele zvântate şi curate, bărbaţii bărbieriţi şi spălaţi, iar feme-ile lăute şi chitite”, consemna preotul acad. Simeon Florea Marian.Numele de paşti vine de la cuvântul ebraic Pesah, care în traducere românească înseam-nă trecere şi care desemna la evrei Sărbătoarea eliberării poporului din robia Egiptu-lui. Paştele creştin celebrează

Învierea Domnului, minune pe care Mântuitorul Hristos o săvârşeşte asupra propriei Sale persoane, dovedind in-contestabil D umnezeirea Sa. Totodată, prin Învierea Sa ne dă posibilitatea tuturor celor care vom crede în El să ne eliberăm din robia păcatului şi a morţii. Pregătirea pentru această sărbătoare a sărbători-lor începe din ultimele zile ale Săptămânii Patimilor, când se fac pasca, mielul din pâine sau unt, ouăle roşii, precum şi alte preparate pentru masa pascală, într-o realizare care prilejuieşte anumite tradiţii populare, în care arta se îmbi-nă cu datina, pe fondul unor profunde semnifi caţii religi-oase legate de cultul Învierii.Un element specifi c sărbăto-rii este pasca. Numele vine de la termenul grecesc Pasha (Paştele, masa de Paşti), care derivă de la verbul Pasho = a suferi. Pasca reprezintă astfel un simbol al suferinţei, deci al patimilor Mântuitorului Hristos, Cel ce suferă pen-tru noi. Ea se face în popor din pâine dospită, uneori ca un colac rotund pe o foaie de aluat, pe care se pune în mijloc o cruce împletită, iar în Bucovina printre braţele crucii se umple cu branză de vaci îndulcită. Pasca repre-zintă lucrul central al pregăti-rilor pascale şi ea se duce în noaptea de Paşti la sfi nţit, îm-preună cu ouăle roşii, mielul simbolic şi alte bucate, puse într-un coş cu mâner.Un alt obiect specifi c zonei Bucovinei, legat de sărbătoa-rea Sf. Paşti, este mielul pas-cal, aici întâlnindu-se două aspecte distincte: mielul sim-bolic, care are un înţeles creş-tin şi care se face din aluat sau unt şi, mielul jertfă, care se prepară şi se consumă. Mielul simbolic nu se consumă, ci se păstrează după binecuvântare până la Înălţarea Domnului, când se dă ca hrană animale-lor curate (la vite), cum este tradiţia în această zonă.Datini şi obiceiuriDe o semnifi caţie pascală de-osebită este tradiţia folosirii ouălor vopsite şi încondeia-te, acestea din urmă numite în Bucovina închistrite sau muncite şi care în unele zone se fac într-o formă artistică de înaltă măiestrie. Un obicei

legat de folosirea ouălor roşii este acela că, se ciocnesc de Paşti în trei poziţii: în prima zi, numai cu vârful, în a doua zi, vârful cu partea opusă, iar în a treia zi, părţile laterale. Faptul corespunde ideii între-irii din cântarea “Hristos a în-viat din morţi/Cu moartea pe moarte călcând şi celor din morminte viaţă dăruindu-le”.Ouăle roşii şi cele înconde-iate se folosesc după sfi nţire la o serie de datini pasca-le, cum ar fi : spălatul cu oul roşu când se întorc în dimi-neaţa Învierii de la biserică, pentru ca să fi e sănătoşi şi prosperi tot anul; spargerea rituală ciocnirea ouălor, care simbolizează deschiderea mormântului Domnului prin Înviere; schimbarea celor mai frumoase ouă încondeiate în-tre tineri, în semn de preţuire şi afecţiune; oferirea în dar copiilor care merg pe la case cu „ Hristos a înviat!”.În Bucovina, unele tradiţii pascale sunt destinate cinsti-rii moşilor. Pe alocuri se ţin Moşii de Paşti, ca de exemplu în Milisăuţi, unde credincio-şii merg la cimitir şi ciocnesc ouă, altele le dau ofrandă de sufl etele morţilor. În alte părţi, pun doar ouă sfinţite pe morminte, chiar lumâ-narea de la înviere, cum ar fi Bilca şi Vatra Moldoviţei, cu credinţa că astfel vestesc morţilor Învierea. Există de asemenea credinţa că cine moare în noaptea de Paşti sau în Săptămâna Luminată este fericit, pentru că merge direct în Rai.În tradiţia noastră, ouăle vop-site sau încondeiate reprezin-tă simbolul Învierii lui Hristos şi în acelaşi timp credinţa în învierea noastră. Referitor la originea lor creştină, folclo-ristul bucovinean Simeon Fl. Marian notează mai multe povestiri legendare. În sa-tul Pârteştii de Sus şi în alte sate din Bucovina, se spune şi astăzi că ouăle roşii sunt “pi-curuşirile de sânge” care au curs din rănile Mântuitorului pe când se afla pe cruce. Alte versiuni povestesc că Maica Domnului, vrând să-i înduplece pe chinuitorii Mântuitorului, a venit la ei cu un coş cu ouă şi, punându-le sub cruce, acestea s-au înro-şit cu sângele care a curs pe ele. De asemenea, se spune că după Înviere, cea dintâi care a făcut ouă roşii a fost Maica Domnului, care, pe când mer-gea spre mormânt, le împăr-ţea celor pe care-i întâlnea în cale, adresându-le “Hristos a Înviat!”, iar aceştia răspun-

deau „Adevărat a Înviat!”.Practica încondeierii ouălor este prezentă şi în alte zone ale ţării, dar nicăieri nu a ajuns la nivel artistic atât de impresionant, cum se întâm-plă în Bucovina, unde măies-tria decoraţiei se îmbină ar-monios cu desenul cromatic, în zeci de motive de inspiraţie creştină şi populară.Inscripţionarea unui astfel de ou este un lucru foarte migă-los, care cere multă rabdare, pricepere şi un deosebit simţ estetic. Tehnica folosită este

veche şi pentru realizarea ei sunt necesare ceară de albine şi foarte multe culori vii, care în fi nal vor alcătui o cromati-că aparte.Ca instrument de lucru este utilizat un băţ de dimensiunile unui creion, la capătul căruia este fi xat cu aţă un fi r de păr din coadă de cal care va sluji drept peniţă. Cu ajutorul aces-tuia, motivele geometrice sau fl orale sunt desenate în stra-turi succesive, în funcţie de culori. Fiecare strat va fi pro-tejat cu ceară de albine pentru ca să nu se deterioreze.Coborâte parcă din coloritul

picăturilor exterioare ala mă-năstirilor noastre, ouăle în-condeiate împodobesc sărbă-toarea Paştilor şi dau expresie credinţei noastre în Înviere şi în acelaşi timp reprezintă o mărturie de necontestat a geniului creator al neamului nostru românesc.Cultul Învierii se prelungeşte în viaţa creştinilor cu unele practici de tradiţie, care se întâlnesc chiar din noaptea de Paşti, când se ia lumina, adică se aprinde lumânarea ce trebuie să ardă toată noaptea,

în timpul slujbei, la biserică, iar dimineaţa se duce acasă, se afumă grinda sau tavanul casei în semnul crucii şi apoi lumânarea se păstrează la icoană, pentru alungarea grin-dinei în timpul verii. În dimi-neaţa de Paşti, când se întorc acasă, credincioşii din unele sate, atunci când trec pragul casei, se închină şi fac semnul Sfi ntei Cruci. În alte locuri, se pune pe prag o glie de iarbă verde, ca să calce pe ea, pen-tru a fi sănătoşi, voioşi şi fru-moşi în cursul anului. Coşul cu pască se închină mai întâi la icoane, apoi se gustă din el.

Fiind o sărbătoare a împăcă-rii, Sfi ntele Paşti prilejuiesc ocazia de a face daruri, înde-osebi copiilor şi tinerilor, care primesc în special ouă roşii, tradiţie ce îşi are originea în faptul că prin Înviere s-a re-alizat împăcarea omului cu Dumnezeu. Ca urmare, oa-menii sunt datori să se ierte şi să-şi facă un dar deosebit. Pentru această sărbătoare a luminii şi bucuriei, tinerii şi îndeosebi fetele îşi fac hai-ne noi, în Bucovina costume naţionale cu care se îmbracă pentru prima dată în prima zi de Paşti la vecernie sau Învie-rea a doua, când merg toţi din casă la miruit.Deoarece noaptea Sfi ntelor Paşti este o noapte de veghe, în aşteptarea celei mai mari sărbători creştine - Învierea Domnului, în multe zone şi în special în Bucovina, este obi-ceiul să nu se doarmă deloc toată noaptea, să nu se stingă lumina în case şi creştinii să privegheze fi e la slujba de la biserică, fi e acasă. La multe biserici din Bucovina, toată lumea în ziua de Paşti se stră-duieşte să tragă clopotele şi să bată personal toaca, în cre-dinţa că prin aceasta transmite asemenea apostolilor, adevă-rul Învierii lumii întregi.În concluzie, spaţiul bucovi-nean este profund religios, iar tradiţiile în general şi în special cele de Paşti, sunt încă vii. Sfi ntele mănăstiri şi sfi n-tele biserici pictate, aidoma unui ou încondeiat, adăpos-tesc comori, lacrimi şi sfi nţi, vorbind celor ce trec pragul despre inima bucovineanului, mereu deschisă, curată, primi-toare şi bucuroasă de oaspeţi.

veche şi pentru realizarea ei în timpul slujbei, la biserică,

Tradiţii20Învierea Domnului, minune


legat de folosirea ouălor roşii deau „Adevărat a Înviat!” picăturilor exterioare ala mă- Fiind o sărbătoare a împăcă-

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE PAŞTI ÎN BUCOVINA

Prof. Andra Mateescu Gutiérrez - Benidorm/Alicante

Aţi gustat vreodată o cior-bă cu rubarbură, stafi de, scorţişoară, dreasă cu smântână grasă?De fapt, ştiţi ce e rubarba? Aceasta este o întrebare-test care îmi spune ne-greşit dacă cel căruia o adresez vine dintr-o zonă locuită de saşi. Pentru că această plantă, exotică pentru gustul românilor, este specifi că saşilor.

prin combinaţii inedite de fructe şi carne, prefe-rinţa pentru gustul dul-ce-acrişor şi deserturile delicioase.Supa de mere, ciorba de miel cu chervar servită de Paşti, găluştele din car-tofi (knodel), lebărvurstul fi n condimentat, ciorba cu găluşte de fi cat, so-surile de mere, vişine şi agrişe servite cu fripturi,

One thought on “Bucătăria saşilor”Bucătăria acestora este una dintre moştenirile transmise în Transilvania de la o generaţie la alta. Iar în ultimele decenii, reţetele au fost împrumu-tate de românii rămaşi în fostele sate săseşti. Mân-cărurile saşilor surprind prin ingrediente mai pu-ţin cunoscute în restul ţării, precum rubarba sau chervarul (hasmatuchi),

hetschumpetsch-ul, prăji-tura Hildenburg, cremşni-tul sau gogoşile aburinde, prăjitura răcoritoare cu rubarbă sunt câteva dintre mâncărurile delicioase ale săsoaicelor.Datorită dezvoltării agro-turismului şi gospodinelor din Transilvania care con-tinuă tradiţiile, bucătăria săsească încântă şi sur-prinde şi astăzi.

File de porc cu rubarbă

Linzer torte

Reţetele Annei 21APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Se spune că Linzerul este cea mai veche prăjitură din lume. Multă vreme s-a crezut că re-ţeta de la 1696, păstrată sub cheie la Biblioteca de Stat Austriacă, ar fi cea mai veche reţetă de tort cunoscută, însă în 2005 a fost găsită o reţetă şi mai veche, de la 1653, într-o carte de bucate veroneză de la Abaţia benedictină Admont.Denumirea delicioasei prăji-turi este controversată, însă se pare că vine de la oraşul austri-ac Linz, unde un patiser renu-mit, Johann Conrad Vogel, ar fi comercializat tortul pentru prima dată, în 1823. Bineîn-ţeles că în Linz există astăzi o cofetărie cochetă, Jindrak, care se laudă că ar avea reţe-ta originală, cea adevărată, cu unele ingrediente încă răma-se secrete. Sigur e o prăjitură foarte bună, care parfumează o zi frumoasă de primăvară.Ingrediente:• 2 ouă, 150 g unt, 50 ml lapte• 150 g zahăr, 1 zahăr vanilat• migdale, nuci sau alune mă-cinate• scorţişoară pudră, eventual şi cuişoare măcinate• făină cât cuprinde (aprox. 400 g)• miez de nucă sau fulgi de

Pentru saşi, primăvara este un motiv de bucurie, pentru că, o dată cu apariţia rubar-bei, au posibilitatea să pre-pare o mulţime de mâncăruri specifi ce lor. Ingrediente• o mână de frunze proaspete de salvie• 2 căţei de usturoi, decojiţi• ulei de măsline• 2 fi le de porc• sare de mare şi piper negru proaspăt măcinat• 10 felii de prosciutto sau şun-că de Parma• 12 tulpini lungi de rubarbă

Ingrediente:• 800-900 g carne de miel• 400 g morcov• 400 g ţelină• 100-150 g orez• 200 g ceapă

migdale pentru decor• un gălbenuş de ou pentru uns grilajul de deasupra• zahăr pudră• 300 g de dulceaţă, după pre-ferinţăMie îmi place dulceaţa mai acrişoară, deci folosesc cel mai des dulceaţă de prune, dar şi de zmeură, afi ne, măceşe, caise ori ce mai aveţi prin că-mara cu minunăţii, e la fel de bună.PreparareSe frământă un aluat fraged, din care aproximativ un sfert se pune deoparte. Restul se întinde într-o foaie potrivită, se pune în tava bine unsă sau în care am pus hârtie de copt. Peste aluat se aşterne un strat generos de dulceaţă. Din alu-atul separat, întindem o foaie subţire, care se taie fâşii. Se pun apoi peste dulceaţă, for-mând grilajul specifi c Linze-rului. Ca să lucească frumos, fâşiile se ung cu un gălbenuş de ou.Puteţi decora cu nucă sau fulgi de migdale. Se dă la cuptor, la foc potrivit (180 grade), până se rumeneşte. Apoi se aşterne o ploaie de zahăr pudră deasu-pra. Simplu! Delicios!

tânără, spălateMod de preparareZdrobiţi jumătate din salvie într-un mojar (puteţi folosi un făcăleţ şi un castron de metal). Adăugaţi usturoiul şi zdrobiţi-l. Puneţi şi 5 linguri de ulei de măsline, apoi în acest amestec apăsaţi pe toate părţile fi leul de porc şi lăsaţi-l la marinat 1 oră. Preîncălziţi cuptorul la 220A°C. Asezonaţi carnea de porc şi înveliţi fi ecare fi le în 5 felii de prosciutto. Dacă vă mai rămâne marinată, pu-neţi-o peste prosciutto. Tăiaţi rubarba în bucăţi de lungimea

Linzer torte

Ingrediente:

unui deget şi puneţi-o într-o tavă (ar fi bine să nu fi e din aluminiu, pentru că acesta schimbă culoarea rubarbei). Aşezaţi fi leurile peste rubar-bă. Presăraţi deasupra salvia rămasă şi stropiţi cu ulei de măsline. Luaţi o bucată de hârtie pergament, udaţi-o şi mototoliţi-o. Întindeţi-o peste carne şi fi xaţi-o bine, acope-rind marginile vasului. Ţineţi tava 15 minute în cuptor, apoi înlăturaţi hârtia şi mai coaceţi încă 15 minute. Scoateţi vasul din cuptor şi lăsaţi-l la răcit 5 minute. Eu feliez carnea oblic, făcând porţii de câte o jumătate de fi le. Turnaţi îna-poi în tavă tot sosul care se scurge din carne.Serviţi friptura cu rubarbă, dar şi cu sosul minunat din tavă şi cu cartofi la cuptor.

• 200 g ardei roşu• 400 g smântână• 6 gălbenuşuri• suc de la 3 lămâi • sare• chervar (hasmaţuchi)

Preparare: Carnea de miel se opăreşte. Când este gata, se schimbă apa şi se pune la fi ert. Le-gumele se toacă mărunt şi se pun la călit în puţin ulei.

Ciorbă de miel cu chervar

Când sunt gata, se adaugă la ciorbă. Se drege cu smântâ-nă, se adaugă gălbenuşurile bătute, sucul de lămâie şi sa-rea. Când este gata, se adau-gă chervarul tocat mărunt.

Binefacerile terapiilor naturiste au existat încă de acum câteva mii de ani, plantaţiile de măs-lini constituind o bogăţie de mare preţ în toate timpurile. De la simplul consum al măs-linelor până la tratamentele cu frunze şi fructe, există mai mul-te remedii naturiste. Măslinele ne scapă de boli precum ane-mii, arsuri, constipaţie, diabet zaharat, dischinezie biliară şi chiar cheratoză. Dacă o crengu-ţă cu frunze ne scoate din cele mai cumplite stări de anxietate, e bine totuşi să ştim care dintre măsline sunt şi tămăduitoare.Încă de pe vremea Mântuitorului, în Ţara Sfântă existau imense plantaţii de măslin, de la Gaza până în Valea Hebronului. Cea mai căutată zonă cu măslini,

unde trăitorii din acele timpuri îşi căutau pacea sufl etească, dar şi tămăduirea trupească, era Grădina Ghetsimani, situată la baza Muntelui Măslinilor din Ierusalim, unde Mântuitorul poposea adesea pentru a se ruga. Acolo veneau toţi cei care aveau dureri de cap, tulburări ale somnului, depresii, iar după câteva ore de rugăciune, timp în care respirau aerul proaspăt al grădinii cu măslini, plecau acasă vindecaţi. Creştinii din întreaga lume şi-au găsit alina-rea în acel loc, unde şi astăzi cei care ajung acolo se tămăduiesc trupeşte şi sufl eteşte.O crenguţă cu frunze alungă anxietateaUn măslin este o încântare pen-tru privitori, iar efectele folosi-rii fructelor şi frunzelor aces-tuia sunt pe măsură. De mii de ani, roadele pomului de măslin au fost considerate un leac uni-versal, fi ind folosite proaspete, uscate sau conservate. Frunze-le de culoare gri-argintiu sunt foarte groase şi se reînnoiesc din doi în doi ani, fi ind folosite în diferite tratamente naturis-te. Uleiul, frunzele şi fructele sunt un adevărat medicament în afecţiuni precum: abcese, boli hepatice ori digestive, ane-mii, arsuri, constipaţie, diabet

Plantele aromate sunt delicioa-se, dar şi preţioase pentru sănă-tate. „Micul dragon”, cum este numit tarhonul în limba latină, pentru că ajută la tratarea muş-căturilor veninoase de şarpe, reglează şi stimulează funcţia gastrică, ajută la asimilarea substanţelor nutritive şi este tot-odată o plantă-minune în cazul balonărilor, constipaţiei sau al insomniilor.Folosit de greci la tratarea du-rerilor de dinţiCondiment puternic aromat, cu origini în Mongolia şi Serbia, tarhonul a pătruns în Europa şi America de Nord în secolul al XVI-lea. În Evul Mediu, tar-honul era folosit drept remediu împotriva muşcăturilor de şar-pe, dar era efi cient şi în preveni-rea oboselii, iar grecii mestecau frunzele de tarhon pentru a trata insuportabilele dureri de dinţi.Calităţile sale deosebite îl reco-

Cunoscut şi sub denumirea de „hrana regilor”, sparanghelul este o legumă delicioasă, cu o mulţime de proprietăţi benefi ce pentru organism, fapt pentru care trebuie introdus în mod obligatoriu în dieta noastră. Tot-odată, sparanghelul este consi-derat leguma care deţine secre-tul longevităţii.Izvor de vitamine şi de mi-neraleExistă trei varietăţi de sparan-ghel, alb, verde şi roşu; cel mai comun este cel verde, cel roşu fi ind foarte rar. Sparanghelul alb are aceleaşi calităţi ca ale celui verde, dar diferă puţin intensitatea gustului. Această plantă-medicament este o sursă importantă de vitamine, A, B, C, K, fi bre, mangan, cupru, fosfor şi potasiu. În plus, mai conţi-ne aspargină, o substanţă ce stimulează producţia de celule noi şi sănătoase în organism. Se poate consuma în diferite mâncăruri, care mai de care mai delicioase, în salate sau ca şi garnitură alături de friptură de vită ori de peşte.Fiind foarte bogat şi în acid fo-lic, sparanghelul este recunos-cut pentru proprietăţile sale de protecţie a organismului împotriva cancerului. Acidul folic se regăseşte şi în legume-le cu frunze verzi, şi în citrice. Tot acidul folic din această legumă are rolul de a proteja sistemul cardiovascular şi de a reduce riscul apariţiei bolilor de inimă.Preîntâmpină osteoporozaSparanghelul conţine din plin vitamina K, despre care studiile au demonstrat că ajută la preve-nirea osteoporozei şi a osteoar-tritei. În acelaşi timp, vitamina K ajută la formarea sistemului

zaharat, dischinezie biliară, dureri diverse, entorse, furun-cule, hipertensiune, hepatite, litiaze renale sau biliare, nevri-te, parodontoză, reumatism sau viermi intestinali. O crenguţă de măslin, ţinută în casă, lângă icoană, face cât zeci de terapii pentru persoanele afl ate în stări de anxietate, în sensul că, prin simpla privire a acesteia timp de 10-15 minute, se instalează o stare de linişte pe care nimeni nu şi-o poate explica.Fiertura reglează glicemia şi triglicerideleÎn 500 ml apă rece de izvor se pun 20 de frunze uscate de măslin şi se lasă la macerat timp de 12 ore. După acest timp se încălzeşte lichidul ob-ţinut, până când ceaiul începe să fi arbă. După primul clocot, vasul se ia de pe foc şi se lasă acoperit timp de cinci minute. Se strecoară totul şi se păstrea-ză într-un alt vas, de sticlă, iar fi ertura obţinută se bea cu în-ghiţituri mici, de-a lungul între-gii zile. Tratamentul se face pe parcursul a 30 de zile şi se poa-te repeta din două în două luni, reglându-se valorile glicemiei, colesterolului şi trigliceridelor, timp în care are loc şi o puterni-că detoxifi care a organismului.Cheratoza, estompată cu suc

mandă ca un excelent ajutor în tratarea bolilor de fi cat şi rinichi, fi ind şi un foarte bun diuretic, expectorant, antiseptic şi vier-mifug.Măreşte apetitulFiind extrem de bogat în iod, tarhonul se recomandă persoa-nelor care sunt la regim fără sare, aroma sa reuşind să îmbo-găţească preparatele culinare, dându-le o savoare deosebită. O cană cu infuzie, băută seara, îna-inte de culcare, este un remediu bun în cazul insomniilor.Nu în ultimul rând, tarhonul ali-nă crampele stomacale, măreşte apetitul, este util pentru diges-tiile leneşe, ajută la calmarea nervilor, reglează menstruaţia şi înlătură stările de oboseală.Infuzia susţine rinichii şi fi catulPentru bolile de fi cat şi afecţi-unile renale, specialiştii reco-mandă infuzia de tarhon, prepa-rată din două linguriţe cu plantă

osos şi la întărirea oaselor, fi ind necesară şi pentru sinteza osteo-calcinei, o proteină din ţesuturi-le oaselor pe care se cristalizea-ză calciul.Reduce grăsimea de pe burtăO singură ceaşcă de sparanghel conţine 288 mg de potasiu, un mineral cu efecte deosebi-te pentru reducerea grăsimii din zona abdominală. Aceeaşi cantitate de sparanghel mai conţine şi 3 g fi bre, care ajută la curăţarea aparatului digestiv.Bun împotriva malformaţiilor congenitaleFemeile însărcinate ar trebui să includă sparanghelul în die-ta alimentară. De ce? Pentru că o singură porţie de sparanghel conţine aproximativ 263 mg folaţi şi vitamina B, esenţia-

Lichidul obţinut din măslinele proaspete, neconservate, este indicat pentru tratarea mai mul-tor boli cronice. Compoziţia chimică a fructului cuprinde o paletă extrem de variată: apă, vitaminele A, B, C, E, săruri minerale, uleiuri, sulf, fosfor, mangan, calciu, fi er, magne-ziu. Consumul sucului asigură o bună digestie, având efect laxativ şi emolient, drenând li-chidul biliar şi stimulând buna funcţionare a fi catului. El se obţine relativ simplu: se scot sâmburii din 100 g măsline, apoi se trec printr-un storcător de fructe, care separă sucul de pulpă. Cantitatea de suc obţinu-tă se consumă pe parcursul unei zile. După 10 zile de tratament va avea loc o revigorare a între-gului organism. De asemenea, măslinele scad considerabil va-lorile colesterolului şi ajută la vindecarea leziunilor şi chiar a cheratozelor.Salata verde în combinaţie cu măslinele ajută la drenarea limfei.Atenţie la ce cumpăraţi!Trebuie să fi ţi foarte atenţi atunci când cumpăraţi măsline. Cele verzi sunt considerate a fi cele mai sănătoase, fi ind culese înainte de a începe să se coacă. Acestea au un gust uşor acrişor şi sunt mai puţin amare decât

la o cană cu apă clocotită.Infuzia de tarhon se recomandă şi celor care suferă de anorexie, atonie digestivă, bronşită, in-somnie, reumatism, dureri de cap, probleme digestive. Se vor bea două-trei căni pe zi.Ceaiul de tarhon are rolul de a ajuta la eliminarea toxinelor, alungă oboseala, alină durerile de stomac. Cum se prepară: se toarnă o cană cu apă fi artă pes-te câteva frunze de tarhon şi se lasă zece minute la infuzat. Se recomandă consumul a cel puţin o cană cu ceai pe zi.Înlătură paraziţii intestinali ai copiilorCopiii care sunt predispuşi la paraziţi intestinali găsesc în tar-hon o armă extrem de valoroasă în lupta împotriva acestora. În acest caz se recomandă ceaiul de tarhon preparat astfel: o cană cu apă fi erbinte se toarnă peste câteva frunze de tarhon. Se lasă la infuzat zece minute, se stre-coară şi se consumă două căni pe zi, dimineaţa şi seara. Pentru stimularea apetitului se reco-mandă vinul de tarhon. Mod de preparare: 30 frunze proaspete se acoperă cu un litru de vin alb şi se lasă la macerat opt zile, apoi se fi ltrează. Din acest vin se iau câte 25 ml de trei ori pe zi, înainte de mese.• În aromoterapie, uleiul esenţi-al de tarhon este folosit pentru regăsirea calmului.• Femeile însărcinate sau cele care alăptează nu trebuie să consume tarhon în cantităţi mai mari decât cele utilizate în sco-puri culinare.• Compresele cu infuzie de tar-hon sunt utile pentru calmarea durerilor, pentru uz extern fi ind recomandate patru linguriţe cu plantă la o cană cu apă.

le pentru diviziunea celulară normală. Fără folaţi, celulele sistemului nervos ale fătului nu se vor diviza normal.Reguli de păstrareSparanghelul este delicat şi perisabil. În stare proaspătă puteţi să-l păstraţi aproxima-tiv trei sau patru zile la frigi-der, cu tulpinile înfăşurate în prosoape de hârtie umede sau cu codiţele cufundate într-un pahar înalt cu apă rece. Dacă este opărit, se poate păstra la congelator chiar şi câteva luni.• Trebuie consumat cu prudenţă de persoanele care au probleme cu rinichii.Încercaţi să nu schimbaţi gustul sparanghelului prin folosirea multor condimente. Nu folosiţi decât sare şi piper.

celelalte sortimente. Pe locul al doilea ar fi măslinele roşii, care se obţin din cele verzi, fi ind supuse unui anumit tip de fer-mentare, în urma căreia acestea capătă o nuanţă roşiatică. Mai puţin sănătoase sunt măslinele care au culoarea negru închis. Acestea se obţin pur şi simplu prin înnegrire, transformare care are loc, în cel mai fericit caz, prin oxidare la aer. Culoa-

rea poate fi însă intensifi cată prin procedee mult mai nocive pentru sănătate, cum ar fi adău-garea de coloranţi sintetici. Din acest motiv este bine să cumpă-raţi măsline de culoare brună, care sunt puţin mai sărate, dar netratate.• Datorită conţinutului de clo-rofi lă, frunza de măslin poate fi folosită preventiv împotriva aterosclerozei.

Corina Simionescu Hudgens Medic terapeut – Norwich/ AngliaFoto: Dan Gherman

22unde trăitorii din acele timpuri

APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014 Terapia verde

celelalte sortimente. Pe locul al rea poate fi însă intensifi cată

Plantele aromate sunt delicioa- mandă ca un excelent ajutor în

Măslinul

Tarhonul Leguma longevităţii:

sparanghelul

MUNCĂ - CERERI Doamnă, 47 de ani, caut de muncă ca internă sau cu ora, în curăţenie, îngrijit copii sau per-soane în vârstă, în comunitatea Madrid. Ofer recompensă. Tele-fon: 642 729 723. Cetăţean român, 45 de ani, re-zident în Spania, caut de muncă în provincia Alicante, ca şofer. Posed carnet categoria B şi am experienţă de peste 22 de ani. Te-lefon: 635 021 757. Şofer profesionist, caut de muncă în toate zonele Spaniei. Posed toate categoriile + CAP + ADR. Cei interesaţi pot suna la telefon: 617 158 309. Doamnă serioasă, cu experi-enţă şi recomandări în îngrijirea persoanelor în vârstă (a urmat cursuri de perfecţionare spanio-le), caută de muncă în orice zonă a Spaniei. Mai multe informaţii la telefon: 642 963 592. Tânără, 23 de ani, caut de muncă ca şi externă în comuni-tatea Madrid. Telefon: 687 227 067. Tânăr, caut de muncă ca şo-fer profesionist în Spania. Deţin categoriile B, C, E. Telefon: 687 227 067. Tânăr, 33 de ani, posed carnet de conducere categoria B, şi caut de muncă în orice domeniu. Cei care doresc să mă ajute să mă contacteze la telefon: 642 475 449. Doamnă, 53 de ani, caut de muncă cu ora sau internă, pentru curăţenie, cumpărături, îngrijit persoane în vârstă. Poate fi fa-milie spaniolă sau română. De preferinţă în Barcelona. Telefon: 603 385 168. Caut de muncă ca şofer de tir internaţional. Posed permis de conducere spaniol B, C, E şi ex-perienţă. Telefon: 656 636 426. Doamnă serioasă, 54 de ani, fără obligaţii, caut de muncă în menaj, curăţenie, în Barcelona sau alte zone ale Spaniei. Tele-

fon: 610 834 416. Domn responsabil, cu 35 de ani experienţă, caut de muncă în construcţii în comunitatea M adrid. Telefon: 603 202 334. Tânără din comunitatea Madrid, caut de muncă în menaj. Telefon: 663 413 805. Doamnă 44 de ani, caut de muncă între orele 13:30 – 20:00. Am experienţă în îngrijirea per-soanelor în vârstă, copii şi cu-răţenie. Mai multe informaţii la telefon: 642 918 758. Bărbat serios, responsabil, cu experienţă, caut de muncă în construcţii sau grădinărit în co-munitatea Madrid. Telefon: 663 413 805.

MUNCĂ - OFERTE Caut persoană serioasă pentru curăţenie, în Madrid. Ofer 7 euro/oră. Mai multe informaţii la telefon: 615 943 478. Angajez internă cu expe-rienţă, fără obligaţii, cu refe-rinţe, pentru a avea grijă de o persoană în vârstă în Madrid. Telefon: 660 004 531. Angajăm internă serioasă şi responsabilă, în Provincia Málaga, pentru a avea grijă de o persoană în vârstă. Sunt necesare şi cunoştinţe în bu-cătăria spaniolă. Detalii, la telefon: 626 920 227, după orele 14:00. Caut persoană cu experi-enţă, pentru a avea grijă de o persoană în vârstă în Santa María del Camí/ Provincia Baleares. Informaţii supli-mentare la telefon: 667 532 705. Căutăm internă, pose-soare de maşină şi carnet de conducere pentru La Laguna/ Tenerife. Mai multe informa-ţii la telefon: 690 673 640. Angajăm persoană pentru curăţenie, 4 ore/zi, în Dos Hermanas/Sevilla. Detalii suplimentare la telefon: 954 280 110. Căutăm contabil, vorbitor de limba engleză sau fran-ceză, în Molina de Segura/ Murcia. Mai multe informaţii la telefon: 902 929 084.

ÎNCHIRIERI Închiriez cameră în Vicalvaro pentru o fată, condiţii bune, eco-nomice, internet, aproape de tren şi metro. Telefon: 642 838 417. Închiriez o cameră pentru 1 persoană sau matrimonio, foarte

aproape de staţia de metro La Rambla/Coslada, cu internet şi tv. incluse în preţul camerei. Telefon: 617 158 309.

VÂNZĂRI CASE ŞI TERENURI

Vând casă în Cugir, zonă centrală, compusă din 2 apar-tamente: 5 camere, 2 băi, 2 bucătării, pivniţă, garaj, curte şi grădină, 700 mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/748 766 041. Vând casă de vacanţă în Predeal, zonă liniştită, cu toate documentele şi avizele de funcţionare fi nalizate şi în le-galitate. Casa deţine demisol, parter, mansardă şi este dotată cu toate utilităţile: apă, curent electric, gaze. Are 6 camere, din care: 2 líving-room mod-erne cu şemine-uri şi bucătărie. Teren 400 mp, 75 m distanţă de la drumul naţional. Preţ nego-ciabil: 120 mii euro. Mai multe informaţii la telefon: 0040/722 278 542, 0040/764 136 327. Vând teren intravilan Slatina, cartier Cireaşov, 5.080 mp, parcelat în 7 parcele, cu cărţi fun-ciare fi ecare, utilităţi apă, gaze, canalizare, asfalt. Preţ 39.000 euro negociabil. Accept variante cu apartament. Telefon: 642 892 433. Vând teren pentru construcţii, casă / vilă la ieşirea din oraşul Negreşti - Vaslui, spre Siliştea pe partea dreapta (DN 15), cu suprafaţa de 3.200 mp. Deschi-derea la stradă este de 20 m. Preţ negociabil 7 euro/mp. Tel-efon: 642 960 470. Vând 701 mp teren intravilan cu toate utilităţile, în Dumbrăviţa/Timiş, strada Londra. Front strad-al 19 m. Mai multe informaţii la telefon: 617 158 309. Vând teren intravilan situat în cartierul Tuicani oraş Moreni judeţul Dâmboviţa. Terenul are o suprafaţă de 1400mp cu de-schidere la şosea de 22 ml şi este prevăzut cu toate facilităţile (apă, gaz şi electricitate la poartă).Preţul este de 7 euro/mp. Mai multe informaţii la telefon: 0040/372 904 009.

DIVERSE Se vinde palincă şi ţuică de casă pentru diferite ocazii în comunitatea Madrid. Pentru cantităţi mai mari mă deplasez. Preţuri atractive. Date de contact: mail: [email protected], telefon: 676 000 887.

Centro Andaluz de las L etras din Málaga a găzduit în peri-oada 28 – 31 martie 2014, vernisajul expoziţiei perso-nale de pictură „A ndalucia Verde”, aparţinând tine-rei artiste românce Adriana C onstantinescu, precum şi o mult aşteptată lansare de carte.În deschidere, Chantal Pérez, profesor la Universitatea Málaga, a menţionat faptul că: „Arta nu este rezervată numai artiştilor, pentru Adriana este un mod de autoeducaţie, de şlefuire şi de pătrunddere într-o lume care se adresează nu-mai celor care o simt, înţeleg şi iubesc”.În prezenţa familiei sale, a ar-tiştiştilor Paco Núñez şi Miguel Trillo, dar şi a iubitorilor de pictură spanioli şi români invi-taţi, Adriana C onstantinescu a ţinut să mulţumească invitaţi-lor, declarând că: “Este o ex-poziţie mică. Sunt expuse doar

Estudiante de SEGUNDO en la UCM de MATEMÁTICAS Y ESTADÍSTICA, da clases de matemáticas hasta nivel de bachillerato por un precio de 10 €/h.TLF: 679 400 453. Maseur osteopat autori-zat, efectuez masaje pentru afecţiuni ale coloanei, masaje descontracturante, anticelulită, circulatorii, în comunitatea Madrid. Preţ informativ, 20 euro/sesiune. Mai multe informaţii la telefon: 608 603 643, 918 585 371.

MATRIMONIALE Doamnă, 47 de ani, nefu-mătoare, 161/63, caut un domn prezentabil, serios, educat, înalt, 185/85, fără vicii, pentru o relaţie serioasă. Dacă nu corespundeţi cerinţelor, rog nu sunaţi inutil. Tel-efon: 642 637 949. Bărbat, 58 de ani, 177/83, cu situaţie stabilă, doresc să cu-nosc o doamnă de aceeaşi vârstă şi condiţii, din comunitatea Madrid. Nu sunaţi! Doar SMS la telefon: 604 182 551. Doamnă, 51 de ani, 175/75, doresc să cunosc un domn de etnie rromă din Benidorm, de vârstă apropiată, serios, credinci-os, educat, înţelept, cu simţul un-orului, pentru prietenie/căsătorie. Dacă exişti, sună-mă! Telefon: 632 147 821. Colonel în rezervă, 64 ani, doctor în economie, caut doamnă cu vârsta între 54-79 ani cu cetăţenie/rezidenţă occidentală, sau alte variante din România pentru o relaţie serioasă. Rog contact la: 0040/248 580 287, 0040/734 328 997, 0040/744 898 276, sau e-mail: [email protected]. Doamnă, 54 de ani, 1,60 m, 60 kg, cu serviciu, doresc să cunosc un domn de vârstă apropiată, fără vicii, cu serviciu, din comuni-tatea Madrid. Rog seriozitate. Telefon: 662 928 856.

21 de tabouri, pictate de mine în ultimile săptămâni. Sunt imagini vii ale locurilor care m-au impresionat, din diferi-te zone ale A ndaluciei, locuri care îmi amintesc de copilărie şi de casa bunicilor mei din Hârlău.“Artista româncă nu este la prima expoziţie de acest gen. În ultimii ani, alte lucrări au fost prezentate publicului larg, grupate în seria Simfonia culo-rilor sau Obiceiuri şi tradiţii din Hârlău, realizate împreună cu soţul său, Simón Márquez.Adriana Constantinescu este absolventă a Universităţii de Arte “George Enescu” din Iaşi şi a Universităţii Málaga.Din 2008 până în prezent a participat cu lucrări la pes-te 20 de expoziţii, în Spania, Portugalia şi Franţa. Mircea Fluieraş - Corespon-dent Occidentul românesc/Málaga

Anunţurile de mică publicitate sunt

GRATUITE!E-mail:

[email protected]

Telefon: 637 998 036 - Vodafone617 080 531 - Orange

642 298 948 - DIGI (de luni până vineri:

11:00–19:00)

Important pentru cititori!• Vă rugăm să verifi caţi t e x t u l a n u n ţ u l u i ş i numărul de telefon înainte de a fi trimis spre publi-care redacţiei noastre!• Publicaţia Occidentul Românesc nu îşi asumă răspunderea pentru nu-merele de telefon greşite sau conţinutul anunţurilor de la mica publicitate!

Mica publicitate 23APRILIEAPRILIEAPRILIE201420142014

Lansare de carte Lansare de carte Lansare de carte şi expoziţie şi expoziţie şi expoziţie de pictură de pictură de pictură “ Andalucia “ Andalucia “ Andalucia

Verde”Verde”Verde”

Documents

Occidentul romanesc nr 38