J U R N A L D E B O R D

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural 1

Oceanica

Am împlinit 21 de ani!În raportul anual pentru anul 2012 ce va fi dat publicității în cursul lunii Aprilie 2013 veți avea oportunitatea de a cunoaște toate detaliile privind activitatea noastră din anul trecut. În continuare vă oferim un sumar al activității noastre de anul trecut și vom face o trecere în revistă a unor proiecte încheiate în cei 21 de ani de activitate

Anul 2012 a reprezentat pentru echipa noastră un moment de analiză retrospectivă asupra a ceea ce am realizat în primii 20 de ani de activitate. De asemenea am proiectat strategia de urmat în continuare. În 2012 am încheiat o fază de analiză complexă, care a durat 5 ani, asupra cauzelor care conduc la moartea cetaceelor în apele marine românești; am pus la punct un sistem de protecție a plajelor turistice față de formarea depozitelor de alge macrofite (Sezonul algelor); am desfășurat prima expediție științifică românească în afara frontierelor naționale cu participare internațională (Dakhla 2012); am demarat un nou program operațional, WoBi, destinat susținerii inițiativelor românești de cercetare și protecție a biodiversității din diferite regiuni ale Terrei și nu în ultimul rând am reușit performanța de a atrage alături de echipa

noastră noi parteneri de prestigiu din lumea cercetării științifice (Muzeul Național de Istorie Naturală din Ljubljana; Ecole Nationale Veterinaire d’Alfort). În 2012 ne-am păstrat energia și entuziasmul și am mărit atât echipa de experți cât și pe cea de voluntari.Pentru primii 20 de ani de existență ai organizației noastre putem spune că deși ne-am fi dorit să putem face mai mult, nu e deloc de neglijat ceea ce am reușit să realizăm. Dintre proiectele de care ne aducem aminte rapid și cu mare satisfacție sunt câteva care se remarcă în mod deosebit. Filmul documentar “Pledoarie pentru Delta Dunării realizat în 1992 și prezentat în Aprilie 1993 la Conferința Europeană a miniștrilor mediului a reușit să contribuie la conpletarea și definirea unor măsuri de protecție incluse în primul plan de management al Rezervației Biosferei Delta Dunării. Vreme de 17 ani începând din 1995 am derulat un program devenit tradițional, prin care peste 150 de elevi de liceu și studenți au avut ocazia să participe alături de cercetători și profesioniști ai explorării patrimoniului natural și cultural la expediții educative pe alte meleaguri decât cele naționale. Mulți dintre ei pe lângă faptul că sunt în continuare apropiați ai organizației noastre au devenit între timp ei

înșiși cercetători activi, profesând în acest domeniu. Alții sunt studenți sau au finalizat cursurile unor universități de prestigiu din Marea Britanie, Franța și Statele Unite și mențin o legătură constantă cu echipa noastră. 10 ani, din 1997 până în 2007 am lucrat la un proiect care a avut ca obiectiv refacerea populațiilor de Syngnathidae (cai de mare) din zona de sud a coastei românești (Constanța - Vama Veche) și putem spune că am reușit. În 1999 am reușit să organizăm o amplă campanie de informare și strângere de semnături pentru includerea în Legea 5/2000 a rezervației “Acvatoriul marin litoral 2 Mai - Vama Veche”. Din 2005 reușim să începem și să menținem activ (cu un ritm susținut) un program românesc de cercetare a

biodiversității în afara României, alături de unele dintre cele mai performante

colective în domeniu din România. Am reușit să ne menținem departe de orice influență politică și de orice ingerință condiționată economic, în

activitatea noastră. Și asta deși la ușa noastră “au bătut” nume mari

ale vieții economice și ale celei politice naționale.

Ar mai fi multe de spus, dar spațiul este total insuficient. De aceea ne dorim ca în curând să putem alcătui o carte jurnal a primilor 20 de ani de existență ai S.E.O.P.M.M. Oceanic Club. Vă mulțumim!

Răzvan POPESCU-MIRCENI

Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin

Târgul PETROM 2%!În data de 27 Februarie, la inițiativa celei mai mari companii din România, OMV-Petrom, a avut loc la sediul Petrom City din București un eveniment dedicat responsabilității sociale. Organizația noastră a fost prezentă cu un stand expozițional …

Pag. 2

Misiune speo.În cursul lunii februarie 2013 o echipă a organizației noastre alături de reprezentanți ai Institutului de Speologie au ...Pag. 2

O gâscă ciudată.Echipele noastre de teren se întâlnesc adesea în cursul misiunilor de monitorizare a …

Pag. 2

Cronicar de expediție : Fuga în sud (4)...

Continuăm prezentarea în serial a jurnalelor de călătorie ale dr. Corneliu Pârvu...

Pag. 3 - 4

Ordinea în haos a naturiiDacă ne uităm la o cochilie, o frunză, un copac, un con de brad, o conopidă din specia Brassica oleracea și reușim să privim dincolo de aspectul formal și alegem sa-l privim pe cel constitutiv vom …

Pag. 5

Mlaștina Hergheliei, Obanul Mare și Peștera “La Movile” Situată în zona de sud a Dobrogei această rezervație naturală reprezintă…

Pag. 5

Revistă lunară. 6 pagini / 10 Lei Numărul 6 - Martie 2013

®

Publicație editată de S.E.O.P.M.M. Oceanic - Club

E C H I P A O C E A N I C - C L U B Î N A C Ț I U N E

2 Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

O C E A N U L N O S T R U C E L D E T O AT E Z I L E L E !

Am să încep prin a vă spune că în medie cam 15% din oxigenul pe care îl respiră ființele vii de pe Terra este asigurat prin activitatea plantelor din ocean. Mai apoi am să vă îndrept atenția către distribuția spațială a populației umane de pe Pământ. Veți observa faptul că peste 70% trăiește la mal de mare sau de ocean. Acest fapt spune multe lucruri. Practic platforma continentală a mărilor și oceanelor este cea care asigură într-o măsură semnificativă resursele de hrană și energetice ale oamenilor. Sigur, poate unii dintre dumneavoastră vor spune: dar noi nu mâncăm pește. Ei bine trebuie să vă contrazic, pentru că practic toate fermele de animale fie ele vaci, porci sau găini folosesc ca parte din hrana pentru acestea produse derivate din pește și/sau alge care nu sunt obținute din altă parte decât din ocean. Nici măcar vegetarienii “nu au scăpat” pentru că unul dintre cele mai bune îngrășăminte naturale pentru culturile agricole <bio> este obținut în multe părți ale planetei noastre din alge și scoici.Peste 75% dintre oamenii aflați în vacanță pe Planeta Albastră petrec cel puțin o fracție de 4 zile pe an într-o regiune aflată la mal de mare, asta ca să nu mai pomenim de cei care își petrec întreaga vacanță dintr-un an în astfel de regiuni și care se ridică la peste 40% dintre turiști.Mai este nevoie să mai adaug aici și transportul maritim (cea mai ieftină și puțin poluantă formă de transport raportată la volumul de marfă transportată)?Cunoștem mai puține lucruri despre fundul oceanului decât despre suprafața Lunii !Să-l explorăm și să îl protejăm !

Răzvan POPESCU-MIRCENI

Târgul PETROM 2% !În data de 27 Februarie, la inițiativa celei mai mari companii din România, OMV-Petrom, a avut loc la sediul Petrom City din București un eveniment dedicat responsabilității sociale. Organizația noastră a fost prezentă cu un stand expozițional.

Târgul ONG 2% a reprezentat o oportunitate pentru organizațiile neguvernamentale de a-și prezenta activitatea angajaților OMV-Petrom în scopul de a-i convinge pe aceștia să redirecționeze procentul de 2% din valoarea impozitului pe venit către entități nonprofit din România.

La târg au fost prezente 42 de asociații. Printre ele s-a numărat și Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic-Club. Târgul este la a treia sa ediție și putem spune din experiența edițiilor anteriore că nivelul de interes al angajaților precum și cel de implicare a crescut. La standul nostru am primit inclusiv oferte de voluntariat din partea unor angajați, fapt ce ne bucură și ne încurajază.

Despre organizare putem spune că a tins spre perfecțiune. Inițiativa OMV-Petrom este una lăudabilă ce poate inspira și alte companii care activează în România să procedeze în același mod pentru încurajarea propriilor angajați în vederea susținerii activităților de responsabilitate civică/socială într-o manieră care nu presupune în nici un fel condiționarea activității unei organizații neguvernamentale față de un volum oarecare de fonduri investite.

Raluca GRIGORE

Misiune speo.În cursul lunii februarie 2013 o echipă a organizației noastre alături de reprezentanți ai Institutului de Speologie “Emil Racoviță” al Academiei Române au efectuat o incursiune în mai multe peșteri din Dobrogea.

Misiunea a avut ca scop principal evaluarea stării carstului dobrogean și inventarierea prezenței coloniilor de lilieci în hibernare. Cea mai amplă acțiune și cu durata cea mai mare a avut loc în zona de sud a Dobrogei: peștera Limanu și galeria Hagieni.

Din păcate echipa noastră a constatat prezența unei cantități mari de deșeuri menajere în peștera Limanu alături de urme ale unor vetre de foc

recente. Tot aici în zona de galerie numită “La altar” sunt urme certe ale activității constante a unui grup organizat practicant al unor obiceiuri de natură religioasă cel puțin dubioase. În paralel am înregistrat absența totală din această peșteră a liliecilor, semn clar că frecventa prezență umană și activitățile ilegale din această peșteră au perturbat serios ecosistemul carstic de aici.

Au fost realizate mici corecții ale hărții acestui carst ca rezultat al unor modificări/prăbușiri ale unor galerii. Am prelevat mai multe eșantioane din sedimentul de pe galerii și am igienizat un segment din galerie puternic încărcat cu deșeuri menajere.

Răzvan ZAHARIA

O gâscă ciudată !Echipele noastre de teren se întâlnesc adesea în cursul misiunilor de monitorizare a biodiversității Dobrogei cu aspecte mai puțin obișnuite și uneori de negăsit în literatura de specialitate. Așa s-a întâmplat și în cursul unei misiuni de monitorizare a avifaunei acvatice în zona lacurilor Neptun.

Printre numeroasele exemplare de păsări de apă adăpostite aici una era mai aparte. Am reușit să o fotografiem. Nu apare în determinatoarele de specii pentru Europa consultate de noi, nici măcar la capitolul prezențe accidentale. Este vorba despre o specie de gâscă care pare a fi Anser cygnoides. Nu avem încă certitudinea că este o prezență venită din zona Mongoliei (acolo unde este menționată de literatură). Este posibil să fie scăpată dintr-o crescătorie sau parc zoo. Totuși rămâne un mister de elucidat. Dacă este o adevărată premieră națională, o descoperire, cu siguranța va necesita mai multe investigații asupra motivelor care au dus la o schimbare total atipică a rutei sale de migrație.

În același timp, ca urmare a prezenței pentru al treilea sezon hivernal consecutiv aunui numer însemnat de păsări, vom analiza posibilitatea emiterii unei propuneri de inițiativă legislativă în vederea declarării zonei lacurilor Neptun I și II drept “refugiu de iarnă” cu statut de protecție.

Cătălin STANCIU

http://ro.da-vinci-learning.com

Un partener de încredere pentru formarea armonioasă a copiilor dumneavoastră

C R O N I C A R D E E X P E D I Ț I E

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural 3

Fuga în sud (4)Continuăm prezentarea în serial a jurnalelor de călătorie ale dr. Corneliu Pârvu din perioada 2005 - 2012 cuprinse în cartea “Libertatea lui Gecko” ce va fi publicată în colecția organizației noastre. Astăzi episodul cu numărul 4.

… (continuare din numărul 5)

“La țeavă”

20 iulie. După aprovizionarea cu alimente pe 2 zile, seara ne prinde pe malul lacului Köyceğiz, pe care încercăm să-l abordăm pe latura nord-vestică, pe un drum de pământ roşu, sfărâmicios, printr-o pădure uscată şi fără un cântec de pasăre, fără vreo poieniţă unde să facem t a b ă r ă . M e r g e m mult pe m a l u l l a c u l u i îngrădit cu plasă de sârmă, fără şansa de a p u t e a c a m p a . Locul este foarte uscat şi nu merită să rămânem 2 zile aici. Deşi la un moment dat găsim un loc drept, care lui Kera îi place, eu insist foarte mult să ne întoarcem şi să căutăm alt loc, mai bogat în vegetaţie. Reuşesc cu greu să obţin de la cei doi renunţarea la acest loc sec, căutăm şi găsim o zonă verde, dincolo de un sat, cu fânaţe necosite şi alte culturi, delimitate prin garduri de arbuşti sau chiar copaci. Tot aici se mai află un izvor puternic, cu apă rece şi limpede, care formează un pârâu cu vegetaţie bogată. Din pârâu este captată o sursă de apă potabilă, printr-o ţeavă. Locul ne place foarte mult celor de la Antipa şi rămânem aici. De altfel e deja noapte şi cotrobăim cu lanternele după corturi, sacoşe, apoi ne chinuim să fixăm cuiele şi să „ne facem paturile”. ' Îi surprind pe întuneric pe Kera şi Van cum îşi pasează o sticlă de vişinată, cam pe terminate. Ne servesc şi pe noi, pe mine şi pe Kiş, fiind astfel admişi în cercul amiciţiei lor vechi. Kiş, ajutat de Dudu pune capcane pentru şoareci. Înotul prin vegetaţia înaltă şi udă de rouă, activitatea de „speologi” ai întunericului, locul atât de pomiţător şi gestul de a bea frăţeşte din aceeaşi vişinată ţărănească, făcută cu ţuică, toate îmi dau o stare excelentă. ' Dar armonia se năruie, spulberată de o discuţie pe un ton ridicat între Efendi şi Blonda, care îi reproşează că nu o lasă să stea destul la plajă şi la scufundări şi că o târăşte prin terenuri agricole şi prin smârcuri pline de gângănii, pentru cei de la Antipa. Culmea e că şi ea e cumva din branşa noastră, e biochimistă. Dar se vede treaba că ştiindu-se o tipă bine şi având o închipuire

minunată despre sine, obişnuită cu viaţa de bursieră undeva în Italia, nu gustă „ haiduceala” zoologică. Hotărâm de comun acord, să o ducem mâine la Muğla, de unde poate prinde un autocar românesc. De acum încolo, când vom vorbi de ea, vom folosi porecla de „Muğla”. Dana, care e de comitet şi se simte bine cu ciorba, cu berea, ţigările şi ţânţarii noştri, rămâne.

Halbe reci

' 21 iulie. Dimineaţă aproape românească, prin peisaj şi atmosferă. Fac o incursiune prin împrejurimi şi constat că zona e ca o tablă de şah, cu terenuri delimitate prin perdele de plopi şi brâuri de bălării (ciulini, urzici, umbelifere), printre care sunt mlaştini înierbate. Foarte promiţător pentru insecte! Totuşi, la

capcane nu s-a prins nici un şoricel, ceea ce demonstrează încă odată că sunt fiinţe sensibile la prezenţa omului. Echipa se împarte în două : majoritatea pleacă la o ruină şi să o ducă pe Maria la Mugla iar eu şi Kiş rămânem să „cosim” entomologic, palmă cu palmă, toată zona. Pe la prânz se face ca de obicei foarte cald dar „ţeava” are o apă rece şi dulce,

apreciată şi de noi şi de insectele de toate neamurile: fluturi, libelule mari, care se adapă chiar din şuvoi, chiar din zbor, tăuni care aterizează pentru o clipă pe luciul bălţii de lângă ţeavă, încreţind apa şi redresându-se ca nişte elicoptere..' Retraşi la umbra plopilor, în apropierea ţevii, ne apucăm de spălat rufe, ne punem apă la încălzit în sticle mari de plastic, ne îmbăiem şi ne uscăm imediat la soarele torid. E linişte şi reconfortant fără lume în jur. Colegii întârzie, ne e foame dar mâncarea e în maşină. Kiş:– Simt nevoia de proteină animală. Mai facem un rând de cosiri în jurul ogoarelor, apoi ne tratăm cu mai multe halbe reci, cu apă de la ţeavă. Întrucât colegii întârzie mult peste prânz iar numai „băutura” nu ţine de foame, îl întreb pe Kiş : - Cum arată salamul pentru momeală? - Bine, nu pute dar … grăsimea s-a topit de nu-ţi vine să-l atingi. - Ia să-l văd ! ' Îl miros cu grijă deşi eu ca fumător nu prea mă bazez pe creirul meu olfactiv, îl şterg cu

hârtie inginerească, apoi tai şi mănânc o felie subţire, aşteptând reacţii negative sub privirea nerăbdătoare a lui Kiş. Nu apar nici ele nici băieţii cu maşina cu potol. Fiind un salam de calitate, de Sibiu, mâncăm până ne săturăm. Timpul trece, nu avem altă grijă decât să mutăm din când în când măsuţa şi scaunele pliante, de la soare, la umbră, unde răsfoiesc Fuga în sud de Mrozek şi realizez că o citisem şi eu cândva, la o vârstă mai mică decât a lui Dudu. E vorba de trei băieţi, Grasu’, Slabu’ şi Mijlociu’, care fug de acasă în remorca unui circ ambulant, îndemnaţi de gorila vorbitoare Godot, să facă o expediţie până în Indonezia natală. Dacă ajungeau la Zakopane, intrau în sistemul de peşteri care, zice autorul, străbate tot lanţul Carpatic, până în Macedonia, de acolo urmând să intre pe traseul Turcia, Persia, Eufrat, India, Burma, Sumatra.' Târziu, când soarele le bătea pieziş obrazul în furgoneta de culoarea oceanului, se apropie de noi urmărindu-ne cu priviri foarte atente băieții, care şi-au dat seama desigur, atunci când s-au ospătat la prânz, că toată mâncarea e la ei şi că noi am făcut foamea. Grija lor justificată de cearta recentă cu Maria (care lipseşte din maşină, deci au scăpat de ea) şi de figura care ne-au făcut-o, e contrariată de moaca noastră senină, voioasă, curată, bărbierită şi odihnită (dacă într-o expediţie poţi fi odihnit vreodată!).- Ce vă uitaţi aşa? N-am sărit peste masă! „Am luat-o”. Chiar de mai multe ori! Le spunem arătându-le măsuţa pliantă. Am mutat-o de la soare la umbră. Nici cu băutura n-am dus-o rău: am băut la halbe reci, cât ne-a ţinut burta! îi dirijez

din ochi spre ţeava de care atârnă o cană mare, de plastic. ' Primirea inversă de cum se aşteptau, sper să le demonstreze că au de a face cu nişte tipi duri şi “ jeoamanfiş iş t i” apoi îi liniştesc de tot, când le spun că avem proteină de calitate în stomac, mai multă ca

niciodată, căci am mâncat jumătate din momeala pentru şoareci.' Ne punem pe băut bere rece şi pe hăhăieli relaxate. Oricum îi iertăm, pentru că au adus destulă bere pentru o seară prietenoasă la

C R O N I C A R D E E X P E D I Ț I E

4 Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

corturi, deşi cei ce dorm afară, vor fi iar ciupiţi de ţânţari la noapte şi uzi fleaşcă în zori, la punctul de rouă. Cui îi pasă?

Dreptatea lui Thales

' 22 iulie. În dimineaţa asta avem foarte mult de lucru cu triatul probelor entomologice bogate, recoltate ieri, scoaterea păianjenilor, melcilor şi a omizilor cu penseta, totul scris în registru şi pe etichetele de calc, pus în cutii de carton sau în tuburi cu alcool. Suntem în mijlocul câmpului dar nu ne putem mişca din soarele fierbinte până nu terminăm treaba, atât de teama de a nu începe vântul cât şi pentru că ne grăbim să adunăm tabăra şi să plecăm către locul unde timpul fuge ameţitor înapoi, până în antichitatea greacă, la Milet.' Drum întins până la castelul medieval Bodrum unde Kera, are ceva relaţii şi ne introduce pe gratis, în acest castel- muzeu, şocant prin modernitate, pentru un muzeograf de Bucureşti: aer condiţionat, o secţiune printr-o navă scufundată, plină cu amfore originale, totul scăldat într-o lumină submarină, de efect. După Bodrum „dăm blană” acceleraţiei, cât poate bătrânul microbuz, spre lacul Bafa, prin căldură şi printre două şiruri de eucalipţi. Frunzele acestor arbori australieni aclimatizaţi peste tot în zonele sudice, zdrobite între degete, degajă un miros vanilat, foarte plăcut.' Lacul este foarte mare, abia i se zăreşte capătul. La ţărm sunt câteva bărci de pescari, în rest, cât vezi cu ochii e pustiu. Asta-mi place în Turcia: ţară mare, lacuri mari, drumuri lungi, oameni concentraţi în localităţi, nu risipiţi peste tot, ca pe şoselele noastre înguste, unde te temi mereu, să nu dai peste un biciclist sau peste o orătanie.' Kiş depistează o colonie de flamingi undeva, departe, pe apă, pe care încearcă să o fotografieze cu un teleobiectiv ca un aruncător de grenade iar Van colectează din ap caldă, vreo 500

de crustacei minusculi, pe care sperăm să-i identifice la muzeu Iorgu sau doamna Negoescu. Kera şi Dudu se scaldă ca o focă cu puiul ei, neratând ca de obicei, nici o posibilitate de bălăceală. Eu colectez cu cizmele de cauciuc, prin bălţile şi vegetaţia de sărătură, tot ce zboară dar şi diverse cochilii.

' Plecăm apoi spre Milet iar Kiş găseşte sub un pod, alte 2 cuiburi părăsite, de rândunică cu coada roşie, din care recoltează nişte căpuşe (fam. Argasidae?). Pentru a nu plăti biletul de intrare la Muzeul Cetăţii Milet, Kera foloseşte din nou, magistral, tehnica de impresionare a adversarului , numită în a r g o u l o c e a n i c i l o r „ bagă Moartea Căpr ioare i” , a d i c ă o p o v e s t e înduioşătoare, mincinoasă dar convingătoare. Deci Kera îşi agaţă ecusonul de director şi se recomandă: - S u n t d i r e c t o r u l Muzeului de Arheologie din Köstenge (Constanţa), el e şoferul meu (Van), ea e soţia mea (Dana), el e fiul meu (Dudu), iar ei, colaboratorii mei ştiinţifici (eu şi Kiş). Acest „Important Personaj Ştiinţific”, cu suita sa, este primit cu respect, pe gratis, iar el le oferă cu condescendenţă, colegilor turci, pliante în franceză, cu cetăţile greceşti din Dobrogea. Obiectivul turistic are cu ce se lăuda: un amfiteatru roman, un stadion, Templul Atenei, Poarta Sacră, Termele lui Claudiu şi ale Faustinei, soţia lui Marc Aureliu. Gândul ne zboară la vremurile când grecii de aici au transformat Marea Neagră într-un „lac grecesc”, prin schimburile comerciale şi cetăţi ca Tomis şi Histria, numită de arheologi Pompei ul românesc. Portul situat la gurile râului Meandru, avea împrejurimi fertile, care i-au permis ca în perioadele liniştite să se dezvolte economic şi spiritual. Dacă cităm doar câteva nume de filosofi, politicieni şi arhitecţi ca Thales, Anaximandru,

Anaximenes, Pericles, ne dăm seama că nu multe oraşe din lume se pot lăuda cu aşa ceva. Dacă însă priveşti o hartă veche, observi că Ionia antică, are în Marea Neagră un deget întins parcă spre a se întâlni cu altul, ce vine dinspre Thracia şi doar Dardanelele le despart, ca o sinapsă. De ce nu mă mir, sau de ce mă mir cu plăcere, că aceste ţinuturi ale lui Ion (numele râului principal al Ioniei) au fost umilite de un războinic numit Piyama – Radu, după cum a existat şi un Neleu, fiul lui Codru din Atena care au avut treburi de cuceriri pe aici. Cum Dumnezeu se numeau oamenii ăia de fapt: Ion, Radu, Nelu, Codru? Dacă ăștia nu sunt români, ce sunt?!

Pelasgi? ' Cetate ridicată de hitiţi, pe care o numeau Millawanda, Miletul, ca majoritatea oraşelor antice, a fost distrus de perşi, reproiectat de un fiu al oraşului, Hippodamos, al cărui stil funcţional (străzi drepte întretăiate de alte străzi drepte) şi decorativ totodată, se pare că e la baza

oricărui oraş modern. Un templu al lui Apollon (Didymeionul), cu coloane ionice colosale, de 20 de m, a fost şi el distrus şi reconstruit. Din acest templu au mai rămas 2 coloane şi statuia în bronz a lui Apolo, aflată binenţeles, la British Museum! Aici am un sentiment contradictoriu: ca muzeograf

înţeleg ca cel ce a făcut o mare descoperire să ducă piesa la el acasă, pe de alta, e păcat ca obiectul să nu rămână acolo unde a fost c re a t . D i n Miletul, refăcut î n e p o c i l e elenistică şi cea romană, au rămas ruinele amfiteatrului cu 1500 locuri, gimnaziul şi teatrul cu 15.000

locuri. Acum Miletul e o fantasmă topită de soare, la o distanţă bună de mare, împotmolit în aluviunile Meandrului.' E teribil de cald. În cetate, între lespezi şi în firide, găsesc câţiva melci, bine ascunşi la umbră. Îi dau dreptate lui Thales, care spunea că nu miturile sunt la baza naturii, ci apa, izvor şi esenţă a tututror lucrurilor. Cred că gândul i-a venit pe la prânz, într-o zi ca asta. Aşa că bem nişte sucuri cu gheaţă, încercăm să fotografiem nişte şopârle potrivite, prin aerul lor arhaic, cu zidurile antice şi ne continuăm drumul prin atmosfera de cuptor, spre Kuşadasî. Vom înnopta chiar în oraş, deşi ieri a fost detonată o bombă, după cum am aflat de la radioul din maşină şi de la cei de acasă, foarte îngrijoraţi că traseul nostru e chiar pe acolo. „Luăm” un camping şi bântuim prin oraşul luminat feeric. Zic bântuim, pentru că ziua de azi a fost foarte lungă, începând cu strângerea corturilor de la Koyceghiz. Asta e soarta noastră, a unora, de a vizita cele mai interesante locuri noaptea şi pe oboseală. În cazul cel mai fericit. Pe strada bazarului, care seamănă cu Lipscanii, sunt foarte mulţi străini, comasaţi pe câţiva metri, condiţie ideală pentru orice „bomber”.' Nu ne facem totuşi griji, deoarece e ilogic ca bomberii să revină imediat la locul faptei, loc înţesat de jandarmi şi securişti pe care îi recunoaştem după aerul lor atât de asemănător cu securiştii noştri, de dinainte de revoluţie, plantaţi pe trotuarele din faţa Muzeului Antipa, pe ruta lui Ceauşescu. Ne plimbăm pe trotuarele cu palmieri înalţi, bine întreţinuţi, pe stânga sunt clădiri în culori pastelate, luminate a giorno, iar pe dreapta, marea, cea plăcută auzului şi mirosului. Din faţă vine un grup de tineri cu fete frumoase şi sumar îmbrăcate, desculţi. Probabil francezi. - Naşpa ! zice fata. - Mişto ! zice garsonul

Corneliu PÂRVU

… continuare în numărul viitor

S E Î N T Â M P L Ă Î N N A T U R Ă

Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural 5

Ordinea în haos a naturii Dacă ne uităm la o cochilie, o frunză, un copac, un con de brad, o conopidă din specia Brassica oleracea și reușim să privim dincolo de aspectul formal și alegem sa-l privim pe cel constitutiv vom descoperi o alcătuire simplă și inteligentă, după o regulă universală ce guvernează modelul final al formei. Astfel vom putea înțelege mai bine organizarea naturii, a materiei în general.

% Este vorba de numarul de aur a lui Fibbonaci ce va alcătui spirala logaritmică a cărui cod formal se va citi în toate cele enumerate mai sus: 0,1,1,2,3,5,8,13,21,34,55,89 - secvența Fibbonaci.' Acest principiu se poate găsi și în flori și inflorescențe, spre exemplu în pălăria florii soarelui. În dispunerea semințelor acest principiu ajută la eliberarea semințelor. Comunitatea științifică de astăzi și nu numai, manifestă o adevărată fascinație asupra acestui număr și a formelor pe care le generează. Prin el se poate explica prin tendința naturală de organizare: cristalele la nivel microscopic au unghiuri de 90 de grade, fulgii de zăpadă au forma perfect simetrică, stupii albinelor au forma camerelor de hexagoane perfecte. Acest fapt demonstrează tendința de organizare ce este regăsită în instinctul ființelor vii și nu numai. De la coloanele templelor grecești, perfect proporționate, în concordanță cu numărul de aur, până la piramida de sticlă ce se găsește deaspra intrării în muzeul Luvru a lui I.M. Pei care s-a inspirat din proporția marii piramide de la Gizeh, ea la rândul ei fiind proporționată conform numărului de aur arată că și omenirea din cele mai vechi timpuri a manifestat aceeași tendință naturală de organizare. ' Unii se pot întreba de ce, cu toate aceste legi ale organizării și simplității perfecte, carteziene, existente în natură, nu se va găsi decât rar o formă perfectă. Adesea se vor întâlni forme care să prezinte mici anomalii. Acest fapt se datorează multitudinii de factori ce acționează asupra formei în cauză: spre exemplu în cazul fulgilor de zăpadă temperatura/presiunea/curenții atmosferici la care au fost cristalizați vor avea impact asupra formei lor finale. Acest efect poarta denumirea de teoria haosului .' O definiție mai simplă a teoriei haosului ar suna cam așa: într-o ecuație matematică pot exista o infinitate de soluții și toate vor fi bune. Acest efect a fost descoperit de Edward Lorenz ce

a prezentat in teza sa intitulata “Does the flap of a butterfly`s wings in Brasil causes a tornado in Texas” (Va cauza bătaia din aripi a unui fluture din Brazilia o tornadă în Texas?)' Altă regulă de organizare simplă a naturii este cea a “auto similitudinii”. Prin aceasta vom înțelege o formă ce se repetă la infinit indiferent de scara la care este observată. Acest fapt a fost demonstrat de James Mandelbroot când acesta a fost însărcinat cu calcularea dimensiunii țărmului Marii Britanii, el observând împărțirea liniilor țărmului ca una ordonată și nu haotică, el urmând să exemplifice cu ajutorul primelor calculatoare o formă ce se regăsește neschimbată la orice scară. El a numit această formă: fractal.' Lucrul interesant la fractali este că ei pot fi explicați printr-o simplă teoremă matematică: zn+1 =  znP + c unde P este în general 2 iar z se poate muta după egal de un infinit de ori. Astfel se va creea o buclă.

Theodor MAHU

Mlaștina Hergheliei, Obanul Mare și Peștera “La Movile”Situată în zona de sud a Dobrogei aceasta rezervație naturală reprezintă un punct deosebit de important atât din perspectivă științifică cât și din perspectivă conservativă.

'M l a ş t i n a Hergheliei a fost declarată

rezervaţie naturală mixtă, floristică si zoologică, în anul 2005; suprafaţa ei actuală fiind de 98 ha. În zona luciului de apă se află izvoare de apă mezotermale şi izvoare sulfuroase. Specificul acestei mlaştini eutrofe constă în prezenţa pe malurile sale a unui amestec de vegetatie higrofilă şi mezo-higrofilă cu vegetație halofilă. Rezervaţia este cunoscută însă mai ales pentru speciile de pasări care cuibăresc sau trec pe aici.' Aria naturală protejată Obanul Mare si Peștera “La Movile” a fost desemnată împreună cu Mlaștina Hergheliei, pentru a se asigura protecția pesterii La Movile, unicul ecosistem terestru din țara noastră bazat în totalitate pe procese de chemosinteză. Deasupra peșterii se găsesc obanele care reprezintă forme geomorfologice particulare, relativ rare. Importanța Peșterii “La Movile” constă în stabilirea de relații filetice ale pamântului dobrogean cu Caucazul și Asia Mică, și fauna

cavernicolă reprezentată prin fosile vii termofile și mai ales tiofile cu un grad accentuat de endemism.'' Speciile de organisme din peştera “La Movile” sunt în cea mai mare parte specii endemice pentru acest ecosistem fiind astfel specii prioritare şi de interes comunitar. Ca urmare a abundenţei speciilor endemice prioritare şi de interes comunitar în interiorul peşterii “La Movile”, aceasta poate fi definită ca arie specială de conservare. De asemenea, prin arealul său redus şi prin măsurile deosebite de conservare care trebuie luate, peştera “La Movile” este un habitat natural de interes comunitar şi habitat natural prioritar. În plus, trebuie specificat faptul că pe câmpia de deasupra peşterii trăieşte popândăul (Spermophilus citellus) - specie strict protejată.

Raluca GRIGORE

Sursa foto: Google imagesSursa foto: Google images

Sursa foto: Google Earth

V E N I Ț I A L Ă T U R I D E N O I !

6 Dezvoltarea cercetării științifice și protecția patrimoniului natural și cultural

Mulțumim !

Le mulțumim tuturor acelora care au făcut donații anonime în urnele noastre amplasate în magazinele Mega Image din zona Tomis III și din Tomis Mall . Aici s-au acumulat în intervalul Mai -Noiembrie 2012 un total de 754 RON, bani pe care îi vom adăuga în contul alocat pentru achiziția unui dispozitiv R.O.V. necesar pentru accelerarea activității de identificare, recuperare și distrugere a plaselor pescărești pierdute/abandonate în zona costieră românească. De asemenea dispozitivul R.O.V. (Remote Operated Vehicle) este de maximă necesitate și pentru activitatea de cercetare/monitorizare a biodiversității marine desfășurate de echipa noastră. Suma pe care trebuie să o strângem pentru achiziția acestuia este de 36.800 Euro. Până în prezent am adunat 1598,49 RON adică echivalentul a 353,36 Euro. Mai este nevoie de 36.446,64 Euro.

2% pentru S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club!Tu decizi ce se întâmplă cu banii tăi. Oricum plătești impozit la stat! Tu poți să direcționezi 2% din valoarea acestuia către o organizație neguvernamentală. Pentru aceasta nu ai decât de completat formularul 230 (dacă ai doar venituri din salarii) sau formularul 200 (dacă ai venituri și din alte surse) cu datele tale și datele organizației neguvernamentale la care dorești să ajungă 2% din suma pe care tu o plătești la stat, la acestea adaugi fișa fiscală. Acestea le depui fie personal la agenția fiscală de care aparții fie o trimiți prin poștă înaintea datei de 15 Aprilie. Pentru a direcționa 2% către organizația noastră datele de identificare sunt: Societatea de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin OCEANIC CLUB (prescurtat: S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club);C.U.I. : 14503924

Cont bancar ( I.B.A.N. ) :RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX

Puteți susține activitatea noastră:- Ca voluntari: pentru aceasta trimiteți un mesaj

la adresa club@oceanic.ro cu exprimarea dorinței de a voluntaria în cadrul organizației noastre, datele de contact și un scurt C.V. atașat.

- Ca donatori: puteți face donații în bani (lei-RON) în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța, Agenția Tomis Mall, pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club. De asemenea puteți face donații în echipamente și consumabile și pentru aceasta vă rugăm să ne contactați la adresa club@oceanic.ro

- Ca sponsori: pentru a stabili detalii legate de preferințele asupra activității pe care doriți să o sponsorizați precum și pentru încheierea documentelor vă rugăm să ne contactați la adresa e-mail: raluca@oceanic.ro sau la numărul de telefon 0744 507 709

Vă mulțumim !Toate programele noastre pe termen lung sunt operaționale și toate proiectele noastre punctuale sunt puse în practică prin implicarea membrilor, voluntarilor și partenerilor noștri și cu susținerea materială: logistică și financiară a sponsorilor și donatorilor !

Consiliul de conduceredr. Răzvan Popescu-Mirceni — Director coordonatordr. Corneliu Pârvu — Director științificRăzvan Zaharia — Director executivRaluca Grigore — Director de programedr. Constantin Chera — Coordonator al Corpului de experțidr. Marius Palade — Coordonator al Corpului de voluntari

Directori departamente: Cătălin Stanciu - Misiuni expediționare; Răzvan Radu - Tehnici de pătrundere sub apă; Lucian Ghimeș - Navigație; dr. Virginia Schröder - Biooceanografie și Geooceanografie; Victor Gheorghiu - Speologie; Cristian Iohan Ștefănescu - Imagine / film; Elena Gheorghiu - Campanii publice/educație; Victor Păduraru - Relații internaționale, reprezentare externă și mass-media

Relații publiceRaluca GRIGORE - tel: +4 0744 507 709 fax: +4 0341 101 585 ' ' e-mail: club@oceanic.ro

S.E.O.P.M.M. Oceanic-ClubStr. Decebal Nr. 41Constanța 900674ROMÂNIA

Ajută-ne să publicăm o carte !În anul 2010 s-au împlinit 5 ani de când echipa Oceanic - Club în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa” și Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța au demarat un program de cercetare în regiunea biogeografică mediteraneană.S-au împlinit mai mult de 5 ani de muncă continuă pe care coordonatorii volumului împreună cu ceilalți 18 autori (reputați cercetători, specialiști de marcă în domeniile abordate de carte) doresc să îi împărtășească publicului românesc.Am scris cartea, am ilustrat-o, am machetat-o și a venit momentul să o ducem la tipar. Numai că, dacă până aici a fost posibil să realizăm totul pe bază de voluntariat, am ajuns într-un moment în care fără resurse financiare nu putem continua să dăm viață acestui volum. Avem nevoie de 8.000

de Euro pentru a scoate un prim tiraj de 1.000 de exemplare.Oferim în schimb spațiu publicitar pe ultima copertă și între paginile cărții și un număr de 30 de exemplare ale volumului tipărit.

Vă puteți abona la Oceanica pentru a primi revista gratuit în format electronic trimițând un mesaj la adresa club@oceanic.ro sau o puteți comanda în format tipărit contra sumei de 10 RON/exemplar. Plata se face în numerar, la sediul nostru sau prin virament în contul RO 06 BTRL 0140 1205 7024 90XX deschis la Banca Transilvania sucursala Constanța pe numele S.E.O.P.M.M. Oceanic-Club

ATENȚIE !!! © Textul, siglele, desenele și fotografiile din prezenta publicație a Societății de Explorări Oceanografice și Protecție a Mediului Marin Oceanic-Club, numită Oceanica, fac obiectul proprietății intelectuale și drepturilor de autor ! Reproducerea parțială sau totală a textului, siglelor, desenelor și fotografiilor care apar în prezenta publicație, atât în format electronic cât și în format tipărit, fără acordul scris al asociației noastre sau al autorilor, constitue infracțiune și va face obiectul demersurilor noastre în instanțele competente pentru recuperarea daunelor interese !