Oceanul Arctic.doc

Conditii fizico-geografice,hidrometeorologice si de navigatie din Oceanul Arctic

ACADEMIA NAVAL MIRCEA CEL BATRN

FACULTATEA DE MARINA MILITARA

CATEDRA DE TIINTE NAUTICE CDOR.(R) GHEORGHE BALABAN

TEMA DE CURS LA G.M.E.

CONDII FIZICO GEOGRAFICE, HIDROMETEOROLOGICE I DE NAVIGAIE N OCEANUL ARCTIC

CUPRINS:

Capitolul 1: Intoducere

Capitolul 2: Mari cuprinse in Oceanul Arctic

Capitolul 3: Gheurile. Formarea si dezvoltarea lor. Ice Patrol

Capitolul 4: Campul magneticCapitolul 5: Fenomene meteoCapitolul 6: Informatii legate de navigatieCapitolul 7: Fenomene optice - refractia anormalaCapitolul 8: Rute de navigatieCapitolul 9: Scheme de separare a traficuluiCapitolul 10: Hri i Publicaii Concluzii

Condiii fizico-geografice, hidrometeorologice i de navigaie n Oceanul Arctic

1.Intoducere

Cel mai mic ocean al Terrei, ce abia ocupa 4,1 % din suprafaa Oceanul Planetar, se afl situat n zona polar i subpolar a emisferei boreale, scldnd rmurile nordice ale Europei, Asiei i Americii de Nord, precum i a numeroaselor insule din jurul acestora. Oceanul ngheat, numit i Arctic, cuprinde cea mai mare ntindere de ap ngheat de la suprafaa oceanelor Terrei (circa 11.000.000km2 n timpul iernii i aproape 8.000 km2) deci cam din suprafaa sa, iarna, i mai mult de , vara, este acoperit cu o imens calot de ghea (banchiz polar) centrat n zona polului nord dar a crei limit sudic nu depeste, dect n mrile din nord-estul Asiei i n nord-vestul Americii la nord paralela de 77( lat N.

Suprafaa: 14.788.000 km2

Adncimea medie: 1.939 m

Adncimea maxim: 5499m (la nord de insulele Spitsbergen)

Volumul apelor: 16.700.000 km cubice

Vnturile dominante ce se rotesc n zona circumpolar n sens invers acelor unui ceasornic, ct i miscarea de rotaie a pmntului imprim banchizei o deplasare continua numit deriv a crei direcie general este dinspre rmul de nord-est al Asiei spre regiunea Polului nord i apoi spre nordul mrii Groelandei i insulele Spitsbergen. Antrenate de aceast micare a crei vitez este de 4-10 km pe zi, blocurile de ghea se unesc unele cu altele, ori se ncalec, dnd ntregii suprafee un aspect haotic i formnd deseori adevrate platouri de ghea de circa 600-800 km2, groase de 50-60m.

Cercetrile oceanologice i glaciologice din zona oceanului ngheat ncep nca din 1879 de Erik Nordernskjold i continuate apoi de Fredtjofnansen, Roald Amontsen, robert Peary, i de ali exploratori polari.

Oceanul Arctic cuprinde toate marile din jurul Polului Nord, si este mrginit de continente, aflandu-se la nord de trmurile nordice ale Canadei,

Groenlandei, Norvegiei, Rusiei si ale Alaski. De asemenea, Oceanul Arctic include si Arhipelagul Arctic Canadian, Golful Baffin, Marea Lincoln, Marea Groenlandei, Marea Alb, Marea Norvegian, Marea Barents,Marea Kara,Marea Siberiei de Est, Marea Chukchi si Marea Beaufort.La Polul Nord adancimea este de 4.312 metri. n jurul bazinului polar se afla o platforma continentala, frnta doar in zona dintre Groenlanda si Svalbard (Spitsbergen). Insulele din Arhipelagul Canadian se afla pe acest platou continental. Marea Groenlandei, Estul Groenlandei, Golful Baffin si Vestul Groenlandei, toate au cate un bazin independent. ntru-un fel, Oceanul Arctic este un brat al Atlanticului.

Zona Oceanului Arctic este caracterizat prin temperaturi foarte sczute, favorizand formarea gheurilor.

Riscurile pe care le comport navigaia n asemenea regiuni determin ca nici o msur de prevedere luat la bordul navei s nu apar excesiv. Navele care navig in mod regulat n zone cu latitudini mari, sunt de o constructie special, avnd prova mai robust iar elementele de osatur si bordajul supradimensionate.

Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu gheari, prezinta un pericol mare pentru sigurana navigaiei. Avnd in vedere pericolele la care sunt expuse navele sau zonele de uscat adiacente, n regiunile bntuite de furtunile polare au fost organizate servicii si staii meteorologice speciale destinate s urmareasca formarea i evolutia acestor fenomene i s avertizeze pe cei interesati (nave, autoritai) asupra traiectoriei, vitezei vntului, nalimii valurilor. Aceste servicii dispun de nave, aeronave, satelii care urmaresc n permanen regiunile respective.

Datorit noilor informaii obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca extinderea gheii i a ghearilor este mult mai mare dect s-a crezut n trecut.

Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuiesc studiate i ele. De asemenea, trebuiesc studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri.

Detecia Iceberg-urilor i a pachetelor de ghea numai cu radarul nu este n totdeauna foarte precis. Radarul este un mijloc bun i necesar spre a fi folosit n detectarea lor, dar navigatorii trebuie s aib n vedere asigurarea i altor mijloace de detectare atunci cnd navig n zone cu gheari; Veghea vizual trebuie luat serios n considerare.

Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu gheari, prezinta un pericol mare pentru sigurana navigaiei.

Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar s-au ntalnit sloiuri si gheari i la latitudini mai mici, pn la 35.

Ca prima masur pentru evitarea pericolelor determinate de gheuri, se impune o informare profund prin studiul unor documente ce conin informaii privind regimul gheurilor, i anume :

- Carile Pilot ale zonei;

- Hari lunare cu regimul gheurilor;

- Hari pilot;

- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);

- Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii n diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al staiilor respective - vol. 3 din Radio Signals);

- Navele dotate cu radio-faximil pot inregistra harile cu poziia gheurilor, grosimea acestora, dimensiuni, traiectorie, etc. Drumul navei va fi astfel ales nct sa evite aceste pericole chiar dac este mai lung.

La latitudini mari direciile se schimb rapid o dat cu micarea observatorului; lng poli, meridianele convergente i curba longitudinal excesiv fac ca meridianele i paralelele s fie de nefolosit ca repere de navigaie. Toate fusurile orare ntlnite la poli i timpul local au relevan mic. Rsritul i apusul, noaptea i ziua aa cum sunt ele cunoscute sunt destul de diferite n regiunile polare.

Navigatorul nu se poate baza n obinerea observaiilor pe corpurile cereti precise. n cea mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi i nopile scurte din timpul verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara, cnd n afar de lun, cteodat doar soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum recunoaterea precis n ghea este imposibil, precizia poziiilor rezultate trebuie ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.

Poziiile cele mai bune sunt de obicei obinute prin observarea stelei n amurg. Odat cu mrirea latitudinii amurgul crete, dar odat cu aceast cretere vin i periode mai lungi cnd soarele este chiar sub orizont i stelele nc nu au aprut.

Radarul va fi un instrument foarte valoros pentru navigaia n siguran dac este utilizat judicios. Totusi, navigaia nu ar trebui s se bazeze complet pe el.

Sisiteme electronice de fixare a poziiei, cnd exist (sunt disponibile), sunt la fel de bune n regiunile polare ca i n alte pri ale lumii.

Resurse mariApele hidrosferei n ansambluApele dulci

VolumulVolumul

Mil km3%mil km3%

Oceanul Planetar134097,1______________________

Gheari241,72460,0

Ap subteran161,191640,0

Ap de suprafa0,1760,010,0900,2

Ap atmosferic0,0130,0010,0130,03

Ap biologic0,001120,00010,001120,003

Total138010040100

Apele subterane indicate aici se raporteaz numai la cele din apropierea nemijlocit a suprafeei terestre, la ape freatice.

2. Mari cuprinse in Oceanul Arctic

Marea Nord Polara

Marea Nord Polara este partial acoperita de gheata tot timpul anului in proportie de 10-900/0 in functie de sezon si localizare.

Marea Barents

Marea Barents este marginita la Sud de coastele Nordice ale Norvegiei si ale Rusiei, la Vest si Nord de de Arhipelagurile Svalbard si Zemlya Frantsa Iosifa si, spre Est, de Novaya Zemlya si Ostrov Vaygach. Partea de Sud Vest a marii este retinuta de la inghet datorita apelor calzi din Curentul North Cape, ceea ce permite navigatia pe toata perioada anului.

Marea Barents are o suprafata de 1.424.000 km2 cu un volum de 316.000 km3. Cele mai mari adancimi se gasesc in partea Vestica a marii (600 metri).

Marea Barents este navigabila pana la 750 N si spre Est pana la 500 E incepand cu mijlocul lunii Iunie. Spre sfarsitul lunii Iunie Vestul coastei Novaya Zemlya, intre Gusinaya Zemlya si Poluostrov Admiralteyskva (220 mile NNE) incepe sa se elibereze de gheata. Intreaga coasta Novaya Zemlya este elebirata de gheata la inceputul lunii iulie, cand intreaga mare Barents la sud de 770 N este navigabila.

Marea Beaufort

Limitele Nordice a Marii Beaufort sunt catre Point Barrow, punctul cel mai Nordic al Peninsulei Alaska si Insula Prince Patrik. Limita Estica este formata de coasta Insulei Prince Patrick de la Lands End la Grffiths Point, si apoi spre Capul Prince Alfred, extremitatea Nord Vestica a Insulei Banks la Capul Kellett, apoi catre Capul Bathurst si se contiua spre coasta continentului.

Cele mai mari adancimi se gasesc in partea Vestica a marii, peste 3000 de metri la aproximativ 130 de mile Nord de coasta Peninsulei Alaska. Spre Est adancimile descresc.

Campul magnetic al pamantului prezinta anomalii magnetice locale in multe locuri in Sud Estul Peninsulei Alaska. Anomalii magnetice locale se intalnesc si in vecinatatea Insulei St. George (560 36N, 1690 30W ) si Buchta Provideniya (640 20N,1730 30W).

Marea Alba (Beloye More)

Tarmurile Marii Albe sunt de obicei acoperite de zapada din decembrie pana in mai, inclusiv. Raurile care se scurg in partea Vestica a Marii Albe sunt, in general, rauri de munte, nenavigabile, dar cele care se scurg in Est sunt mai mult sau mai putin navigabile si sunt de mare importanta industriala pentru Arkhangelskaya Oblast.

Marea Bering

Se intinde intre coasta Peninsulei Alaska, Siberia si Nordul Insulelor Aleutiancare si se afla la 900 de mile Vest Sud Vest de la extremitatea Sud Vestica A Peninsulei Alaska. Limita Nordica a marii este recunoscuta printr-o linie trasata intre Capul York si Mys Kriguygun (Krigugon), la aproximativ 90 de mile Vest. A fost numita dupa Capitanul Vitus Bering, fiind anterior numita Marea Bobr, Marea Kamchatka, Marea Alaska si Marea Aleut. Stramtoarea Bering duce de la Extrema Nordica Marii Bering in Marea Chukchi.

Adancimi mici se gasesc doar la tarmurile Vestice. Curentii mareici sunt insignifianti.

Iarna, cea mai mare parte din Nordul Marii Bering este inghetata. In primavara gheata se sparge si este purtata de curentii din zona si de vanturi. Primavara este considerata ca fiind cel mai bun sezon pentru navigatie. In Vestul Marii Bering se gasesc radiofaruri cu acoperire de 75 de mile de la coasta.

OBSEVATIE: radiofarurile din Vestul Marii Bering pot sa nu se afle in locul reprezentat pe harta datorita posibilelor schimbari facute de autoritatile ruse fara a anunta aceasta schimbare.

Marea Chukchi

Marea Chukchi este partea Oceanului Arctic care se intinde la Nord de Marea Bering intre coasta Peninsulei Alaska si Siberia. In aceasta mare exista un curent in sens contrar acelor de ceasornic, curenti mareici nu sunt reprezentativi, dar sunt cosiderabili in unele zone.

Marea Kara

Marea Kara este situata la Est de Novaya Zemlya. Este marginita la Sud de coasta Siberiei, in Vest de Ostrov Vaygach, la Est de o linie imaginara intre extremitatea estica Zemlya Frantsa Iosifa catre extremitatea Nordica Severanaya Zemlya.

Se intinde pe o suprafata de 993.000km2, cu un volum de 101.000km3 .

Marea Laptev

Se situeaza intre Severanaya Zemlya si Novosibirskiye Ostrova si coasta continentala. Meridianul de 1390 E a fost numit de guvernul Rusiei ca fiind linia de separatie dintre Marea Laptev si Marea Est Siberiana. Partea de sud est a marii are iesire la Marea Est Siberiana prin Proliv Dmitriya Lapteva, Proliv Sannikova si Proliv Eterikancare care sunt stramtorile Novosibirskiye Ostrova.

Marea Lincoln

Marea Lincoln este partea Oceanului Arctic care se intinde de la tarmurile Nord Estice ale Insulei Ellesmere si tamurile Nord Vestice ale Groenlandei.

Marea Norvegiana

Se situeaza in vecinatatea coastei Norvegiei .

3. Gheurile. Formarea si dezvoltarea lor. Ice Patrol

La latitudini temperate si tropicale, oceanul se comport ca un depozit pentru cldura radiata de Soare. Cldura este disipat noaptea si n alte perioade in care aerul este mai rece decat suprafaa marii. La latitudini mai mari, cum nopile ncep sa creasca toamna, cldura insuficient este inmagazinat in timpul zilei pentru compensa pierderile din timpul nopii, si, astfel temperatura mrii scade. Cu cat altitudinea Soarelui scade, mai putine radiaii sunt captate, si mai multe sunt reflectate de suprafaa marii datorita unghiului mic de incidena ale razelor. In cele din urm apa ajunge la temperatura de inghe si pierderea continu de caldur rezult n formarea gheii.

Condiiile devin atunci si mai putin favorabile pentru captarea caldurii radiate de Soare din moment ce gheaa reflect si mai mult din razele Soarelui decat apa. Rcirea aerului in contact cu gheaa este accelerat, si, odata cu extinderea aerului rece, se formeaza mai multa ghea.

Apa dulce nghe la 00 C, dar prezena srii in apa face ca apa sa ramana lichida pana se ajunge la o temperatur mai sczut. Cu cat salinitatea este mai mare cu atat temperatura de nghe e mai sczut. Apa de mare cu o salinitate de 35/1000 incepe s inghete doar la -1.90 C.

Salinitatea poate influena rata de nghe prin influena ei asupra densitaii apei. Apa dulce se contract la racire. Dac rcirea continu, densitatea apei scade.

Datorit cldurii specifice mari a apei si a conductivitaii termice reduse, apa pierde cldura ncet, astfel nct temperatura de suprafa a unui volum mare de apa va ntrzia n urma creterii sau scderii temperaturii aerului. n Marea Alba din Murmansk (650 N la 700 N), rurile nghea dup 3 saptmni din momentul n care temperatura a sczut sub 00 C. Acest fenomen este reprezentativ penru multe alte regiuni similare.

Gheaa se formeaza la nceput n apele putin adnci din apropierea coastelor, n golfuri, strmtori in care nu exista cureni si n regiunile in care salinitatea este sczuta. Aceast ghea purtat n larg de vant i curenti isi continu formarea in larg, in ape mai adanci, unde gheata care nu s-a topit in sezonul trecut trece prin acelasi proces.

Ninsoarea ajuta la inghetarea apei prin racire si prin furnizarea de nuclee pentru cristalele de gheata.

Gheata poate creste pana la o grosime de 7-10 centimetri in primele 24 de ore, si inca de la 5 la 8 centimetri in urmatoarele 24 de ore. Gheata este un conductor slab de caldura si rata sa de formare scade apreciabil dupa ce primii 10-15 centimetri s-au format. Daca este acoperita de zapada se reduce mai mult conductivitatea actionand ca un izolator.

Astfel grosimea ghetii ajunge la 4,1 metri in aproximativ 4 ani de crestere normala.

a) Gheata in Marea Bering, Stramtoarea Bering, Marea Chukchi si in Marea Beaufort

In timpul iernii si a primaverii gheata acopera aproape toata partea de NE a Marii Bering. Partea de Sud a ghetii care acopera Marea Bering are grosimea de 30-70 centimetri la sfarsitul ciclului de crestere. Partea de Nord si partile apropiate de coasta la Nord de paralelul de 620 N are o grosime medie de 71-122 centimetri.

Stramtoarea Bering este acoperita in intregime de un strat subtire si mediu de gheata in perioada de formare a ghetii.

La Nord de Stramtoarea Bering, in Marea Chukchi, gheata are o grosime de peste 122 centimetri in cea mai mare parte a perioadei de crestere.

Marea Beaufort este acoperita de o gheata formata in mai multe cicluri cu o grosime de 300 de centimetri.

La inceputul verii Marea Bering nu este, in mod normal, acoperita cu gheata. Concentrarea de gheata in zonele din Nordul Stramtorii Bering continua sa descreasca de-a lungul verii, iar marginea ghetii se retrage in Marea Chukchi. In acelasi timp, in zona din Nordul Canadei intre Golful Mckenzie si Golful Amundsen incepe sa descreasca in concentatie. In timpul lunilor de vara Ghetarul Columbia devine instabil datorita topirii, astfel parti din ghetar se desprind in Golful Columbia, de unde curentii de maree poarta gheata din golf in Stramtoarea Prince William. Distributia maxima a ghetii in zona atinge punctul maxim in august.

Incepand cu luna octombrie gheata incepe sa se extinda spre sud.

b)Arhipelagul Arctic Canadian

Coasta Labradorului este dominata de curentul rece al Labradorului. Coasta este in mod normal inchisa navigatiei de la sfarsitul lunii decembrie pana la inceputul lunii iunie din pricina deplasarii gheturilor de la nord spre sud. Gheata transportata spre sud din Golful Baffin si Stramtoarea Hudson de Curentul Labradorului este observata in apropiere de Capul Chidley, la inceputul lunii decembrie. La sfarsitul lunii decembrie, gheata ajunge la extremitatea sudica a Labradorului. Concentratia sa depinde de cantitatea de gheata desprinsa din Golful Baffin, viteza curentului Labradorului si directia vantului. Vanturile de nord sau de vest imprastie gheata, astfel, concentratia scade. Vanturile de sud si de est au tendinta de a concentra gheata pe suprafete mici. De-a lungul anului, iceberg-urile raman in largul coastei Labradorului, intr-o cantitate care depinde de activitatea ghetarilor in Vestul Groenlandei si conditiile de temperatura din iarna trecuta din Golful Baffin. Iceberg-urile se gasesc intr-un numar mare in perioada inceputului primaverii.

Cel mai signifiant impediment in observarea gheturilor in jurul coastei Newfoundland-ului este ceata care acopera coasta de est pentru perioade lungi de timp in timpul verii. Ceata este cauzata de vanturile de sud-vest care trec prima data peste Curentul Golfului, apoi peste Curentul Rece al Labradorului.

Pe tot cuprinsul Arhipelagului Canadian, apele Oceanului Arctic se deplaseaza spre Sud printre Insulele Queen Elizabeth si se alatura curentului de est, apoi prin Stramtoarea McClure, Stramtoarea Viscount Melville, Stamtoarea Barrow si prin Stramtoarea Lancaster in Golful Baffin. Cele mai multe cai de navigatie sunt complet acoperite de gheata cu exceptia unor perioade scurte la sfarsitul verii. Multe dintre caile de navigatie nu sunt deschise pentru navigatie vreodata, nici macar de un spargator de gheata.

c) Groenlanda

Coasta de Est a Groenlandei este privita ca una dintre cel mai putin accesibile zone din lume. Aceasta din pricina faptului ca zona este acoperita de gheata adusa din Oceanul Arctic cu ajutorul Curentului din Estul Groenlandei. Aproximativ 90 0/0 din totalul gheturilor purtate din Oceanul Arctic in fiecare an sunt purtate spre sud de acest puternic curent. De-a lungul anului gheata se extinde de la 100 de mile pana la 300 de mile la nord de Stramtoarea Scoresby, maximul fiind atins in aprilie. Faza minima este obsevata in august sau septembrie. Banchiza deplasata se afla la extrema sudica de la inceputul lunii decembrie pana in luna mai cand inconjoara Kap Farvel. Spargatoarele de gheata pot sa-si faca drum usor catre Stramtoarea Scoresby intre august si mijlocul lunii octombrie daca sunt luate masuri de siguranta. Calota mare de gheta cu o grosime de 3.048 metri se sparge pe margini ceea ce face ca multe iceberg-uri sa se deplaseze spre sud si sa ameninte navigatia.

d) Rusia

Tarmul de Nord al Rusiei este dominat de gheata de la Marea Chukchi la Marea Kara pana in luna iunie. Afluenta de apa calda din Curentul Atlanticul de Nord (o extensie a Curentului Golfului) si scurgerea raurilor Ob, Yenisei, Lena si Kolyma provoaca topirea rapida a ghetii. In luna august se poate naviga de-a lungul coastei, cale navigabila care ramane deschisa pana in luna octombrie. In octombrie, vanturile de nord si de nord-est imping gheturile arctice catre tarm, inchizand Marile Chukchi si Laptev, dupa care urmeaza inchiderea Marii Est Siberiene, si, in cele din urma, Marea Kara in noiembrie. In Decembrie, stramtoarea dintre Novaya Zemlya si continent este acoperita de gheata. La sfarsitul lui decembrie sau inceputul lui ianuarie gheata se formeaza in Marea Barents. Partea de vest a Marii Barents ramane neacoperita de gheata din pricina Curentului Nord Atlantic.

e) Islanda

Datorita Curentului Nord Atlantic, Islanda, de obicei, ramane neacoperita de gheata de-a lungul anului, cu exceptia unor gheturi izolate in poturile de pe tarmurile Nordice. Ocazional un strat subtire de gheata se formeaza in golfurile de pe coasta sudica a Islandei.

f) Ice Patrol

Scufundarea Titanicului in 1912 a indemnat formarea unei patrule a ghetii in zona Newfoundlandului din Canada. Din 1913, Patrula Internationala a Ghetii a avut responsabilitatea de a monitoriza deplasarea iceberg-urilor, densitatea lor, etc. Patrula Ghetii a fost fondata de cele 20 de tari membre, semnatare ale SOLAS (Safety of Life at Sea). S-a dovedit a fi un exemplu international de cooperare pentru pastrarea vietii pe mare. Patrula Internationala a Ghetii primeste rapoarte din diferite surse cum ar fi: zboruri de recunoastere canadiene, rapoarte primite de la nave si iceberg-uri descoperite de Patrula Ghetii. La randul ei Patrula Ghetii transmite rapoarte zilnice tuturor navelor aflate in zona. Limita s sudica la care ajunge un iceberg depaseste paralelul de 480N, iceberg-uri care sunt contorizate pentru a indica severitatea sezonului.

Iata cateva iceberg-uri raportate catre Patrula Ghetii:

NumeInaltimeLungime

Ghetar122 metri

Tabel 1.1

Descrierea formei iceberg-

uluiCaracteristici

Iceberg tabular(T)

Iceberg cu suprafata superioara plata cu un raport

lungime/inaltime mai mare de 5:1.

Iceberg non tabular(N)

Acopera toate iceberg-urilecare nu au o forma tabulara.

Ex.: iceberg-uri cu o forma in partea superioara de calota,

pante abrupte,etc.

Tabel 1.2

4. Campul magnetic

Polii magnetici sunt punctele de pe suprafata Pamantului unde componenta orizontala (H) a campului magnetic total descreste catre de minim, (apropiindu-se de 0), si unde campul magnetic este aproape vertical. Intr-un asfel de punct un ac magnetic ar sta orientat in sus.

Exista o conceptie gresita cum ca un compas magnetic (busola) ar indica directia Nord. In realitate, directia indicata de un asfel de dispozitiv este directia liniilor magnetice orizontale locale ale Pamantului. Aceste linii, in cele din urma converg catre poli, dar deviaza mult de la curba care leaga cei doi poli. Un compas magnetic nu poate fi folosit in apropierea polilor magnetici. In realitate o zona mai mare nu permite folosirea compasului magnetic datorita valorii scazute a lui H. In zonele in care H este aproximativ 6000 nT (nanoTesla) sau mai putin, comasul are in mod frecvent o comportare ciudata. Compasul magnetic nu mai este demn de incredere pentru navigatie unde H este 3000 nT sau mai putin. In comparatie cu zonele din jurul Polului Nord Magnetic, zonele din jurul Polului Sud Magnetic in care compasul nu este de incredere sunt mai restranse.

4.1 Anomalii magnetice

Anomaliile magnetice locale sunt reprezentate pe harti printr-un simbol special si sunt mentionate in Sailing Directions (Enroute). Marimea si directia unghiului de deviatie a compasului sunt de asemenea date. Deviatii pot fi cauzate si de epave aflate pe fundul marii in zone cu adancimi moderate, deviatii nu mai mari de 70. Deviatii mai mari pot fi intalnite in apropierea unor nave care transporta minereuri de fier.

Cablurile submarine care transporta curent pot cauza deviatii.

Cand se naviga in aceste zone navigatorul trebuie:

1. sa se urmareasca in permanenta comportarea compasului magnetic

2. sa se verifice corectia compasului la intervale bine definite de timp

3. sa se evite folosirea compasului magnetic pana in momentul in care nava este stabilizata pe noul drum.

5. Fenomene meteo

Aceasta zona este afectata in mod normal de depresiuni care se dezvolta deasupra Atlanticului si intra in Marea Norvegiei via Islanda, Feroe. Ocazional depresiunile se apropie din nordul Islandei cu toate ca aceasta se intampla mai des in timpul verii.

O alta clasa de depresiuni ajung in zona din alte latitudini nordice, ele sunt denumite depresiuni polare, sunt caracterizate de ninsori pe suprafete mari care sunt grupate pentru a forma o circulatie ciclonica.

In anumite conditii, acumularea de gheata pe coca navei si pe suprastructuri poate fi un pericol real pentru nave. Acumularea de gheata se poate intampla din cauza cetii, ploii, apei cu salinitate redusa si a conditiilor de inghet.

Cea periculoasa forma de inghet este inghetarea apei de mare, care are densitate mare si este puternic adeziva.

In evaluarea probabilitatii de formare a ghetii pe suprastructura s-au observat doua cazuri:

1. acumulari moderate de gheata se intalnesc cand temperatura aerului este mai mica sau egala cu -20 C si vantul este mai puternic sau egal cu 13 noduri;

2. daca temperatura aerului descreste la -90 C sau mai mult si vantul ajunge la 30 de noduri sau mai mult, acumularea de gheata se accelereaza; de exemplu pe un mic vas de pescuit de la 300 la 500 de tone deplasament, acumularea de gheata depaseste 4 tone pe ora

O cantitate mare de gheata poate afecta functionarea radarului si a legaturilor radio, bordul liber si stabilitatea navei. Din acest motiv navigatia la Nord de cercul polar reprezinta un pericol serios.

5.1 Furtuni Polare. GeneralitiFurtunile polare sunt formatiuni depresionare mobile care i-au nastere deasupra suprafeelor oceanice, in zonele cuprinse intre paralelele de latitudine 5 15 Nord i Sud i ndeosebi in regiunile in care acioneaz musonii si alizeele.

Furtunile polare se formeaza atunci cnd in zona menionata exist o depresiune de aproximativ 1000 mb care se formeaza datorit meninerii temperaturii apei mrii la peste 26 27 C pe suprafee intinse o mare perioad de timp. n jurul acestei depresiuni se instaleaz o circulaie ciclonic caracterizat prin vnturi circulare. Statisticile arat c numai aproximativ 10% din aceste depresiuni se transform in cicloane, prin coborrea presiunii atmosferice pn in jurul a 980 mb, intensificarea vntului i extinderea ariei de aciune a acestuia.

ntr-un ciclon tropical vntul are sensul ctre centrul ciclonului i gireaz n sens trigonometric n emisfera nordic i invers trigonometric n emisfera sudic.

Zona cuprins de Furtunile polare are forma de cerc al crui diametru variaza intre 50 si 600 Mm ns cele mai frecvente au diametrul de 300 500 Mm. Acest diametru creste o data cu latitudinea.

Viteza vntului n ciclon este in medie de 50 60 m/s si creste de la periferie ctre centru atingnd valoarea maxim la aproximativ 30 50 Mm de centrul furtunii, loc n care direcia vntului este tangent la izobare care au forma aproape circular. In aceast zon vizibilitatea e aproape nul datorit apei spulberate.

n ghidul navigatorului se pot gsi informaii despre Furtunile Polare, semnele care prevestesc apariia lor, comportament, precauii. Pentru zonele speciale/particulare furtunile sunt descrise n Admirality Sailing Directions.

Tabelul cu furtunile polare arat ariile afectate frecvent de furtuni i perioadele din an cnd se formeaz aceste furtuni.

Aceste vnturi determin n centrul ciclonului (care este o regiune circular cu diametrul de aproximativ 5 30 Mm) valuri foarte mari sub form de hul, care vin din toate directiile fiind deosebit de periculoase pentru nave. n aceasta zon, care se numete ochiul furtunii, inima ciclonului sau vortex, nebulozitatea este redus sau de cele mai multe ori cerul este senin.5.2 Msuri organizatorice adoptate pentru limitarea distrugerilor

produse de Furtuni PolareAvnd in vedere pericolele la care sunt expuse navele sau zonele de uscat adiacente, n regiunile bntuite de furtunile polare au fost organizate servicii si staii meteorologice speciale destinate s urmareasca formarea i evolutia acestor fenomene i s avertizeze pe cei interesati (nave, autoritai) asupra traiectoriei, vitezei vntului, nalimii valurilor. Aceste servicii dispun de nave, aeronave, satelii care urmaresc n permanen regiunile respective. De asemenea, n conformitate cu prevederile Conveniei SOLAS, comandantul navei care se gsete n prezena unei furtuni tropiale sau care ntlnete vnturi de for egala sau mai mare de fora 10 BS asupra crora nu s-a primit nici un avertisment, este obligat a informa prin toate mijloacele de care dispune, navele din apropiere ca i autoritaile competente, prin intermediul primului punct de coast cu care poate comunica. Dac mesajul este transmis prin radiotelegrafie, trebuie s fie precedat de semnalul de siguranta T T T, iar dac este transmis prin radiotelefon va fi precedat de cuvntul SECURITE de trei ori. Mesajul trebuie s cuprind:

- Data, ora GMT, poziia navei n momentul efectuarii observaiei;

- Presiunea barometrica (indicndu-se dac este n mm Hg, mb sau tori si dac este corectat);

- Tendina barometric in cursul ultimelor trei ore;

- Direcia adevarat a vntului;

- Fora vntului pe scara Beaufort;

- Starea mrii;

- Hula i direcia adevarat de unde vine;

- Drumul adevrat i viteza navei.

Este recomandat (dar nu obligatoriu) ca s se efectueze observaii i dup transmiterea mesajului i s se informeze n continuare din or n or, dac este posibil (dar nu mai mult de trei ore) despre rezultatele acestor observaii, atta timp ct nava rmne sub influena furtunii.

5.3 Depresiuni atmosferice

La latitudini medii, depresiunile care se ndreapt de regul spre direcia Est deasupra oceanelor din emisfera nordic i sudic, - sunt principalii factori care influeneaz starea vremii.

Acoper arii extinse, vnturile bat nentrerupt o perioad lung de timp, i reprezint cauza formrii furtunilor i a hulelor mari/grele.

Reprezint un factor important n alegerea rutei.

5.4 Marea i hula

NLIMEA VALULUI (N METRI)

Calm0

Calm-uor ncreit0-0,1

Valuri mici0,1-0,5

Linistit0,5-1,25

Moderat1,25-2,5

Foarte rvait4-6

Furtun puternic6-9

Furtun foarte puternic9-14

Tempest( 14

Hula reprezint micarea valurilor care persist dup ce a ncetat aciunea unui factor perturbator meteorologic. Hula este ntlnit adesea la distane considerabile fa de factorul generator

LUNGIMEA VALULUI

Scurt0-100m

Moderat100-200m

LungPeste 200m

nlimea valului

Joas0-2m

Moderat2-4m

naltPeste 4m

5.5 Valuri anormaleDe cte ori valurile ntlnesc bancuri de nisip care apar (se ridic) brusc din adncuri se transform n valuri mari anormale. Acolo unde valurile normale sunt mari, valurile anormale devin masive, foarte mari, dezvoltnd o fort distructiv important care poate aduce stricciuni structurale importante chiar i celor mai mari nave. Cele mai importante zone afectate de valurile anormale cu formare de regul de-a lungul unor protuberane aflate la adncimi de aproximativ 200m, sunt:

-parte din Marea Norvegiei, n afara intrrii n Golful Chesapeacke, n dreptul NW-ului coastelor Spaniei i n dreptul (de-a lungul) coastelor Sud-Estice ale Africii.

n sud-estul coastelor Africii s-au nregistrat cele mai importante rapoarte referitoare la acest fenomen.

5.6 Curenii

Curenii cei mai importani/semnificativi ai fiecrui Ocean sunt descrii la nceputul capitolului corespunztor al acestei cri, i n detaliu n Amirality Sailing Directions

Rapoartele privitoare la cureni i prezentarea repartiiei lor pe glob, variaz enorm, de la zonele tranzitate frecvent de nave, la cele mai puin tranzitate, cum ar fi zonele polare.

curentii de suprafata din Oceanul Arctic

Rozele Curenilor sunt exacte, pot aprea mici variaii, mai ales la trecerile de la iarn la var, ele sunt executate i reprezentate pe baza unor observaii locale, precise; n general acuitatea acestor indicaii oferite de rozele curenilor se verific n amnunt.

5.7 Gheaa. Generaliti

Atunci cnd rutele tranziteaz Atlanticul de N Ghidul Navigatorului, Admirality Sailing Directions i hrile de traversade trebuiesc studiate n amnunt, pentru a observa limitele pn unde se ntinde gheaa.

Dar trebuie avut n vedere faptul c nu sunt n totdeauna extrem de exacte aceste reprezentri, ele avnd mai mult caracter informativ; limitele zonelor acoperite de ghea, deriva gheii i a ghearilor, avizele de navigaie pentru zonele particulare sunt date la nceputul capitolelor corespunztoare ale acestei cari. Datorit noilor informaii obinute de la satelii n ultimii ani, s-a ajuns la concluzia ca extinderea gheii i a ghearilor este mult mai mare dect s-a crezut n trecut.

Five-day Ice Charts Hri cu gheuri pentru 5 zile trebuie studiate i ele. De asemenea trebuie studiate rapoartele obinute prin radio-faxuri.

5.7.1 Limitele gheurilor i deriva

Hrile de traversad arat influenele curenilor oceanici n mutarea pachetelor de ghea peste o mare parte din zona Grand Banks ale Newfoundland din ultima parte a lunii Ianuarie pn n Mai, n timp ce partea de Est a Oceanului rmne liber de ghea la latitudini nalte.

Majoritatea ghearilor ntlnii n Atlanticul de Nord i au originea n vestul coastrelor Groenlandei. Ei sunt purtai spre Nord de curentul de Vest al Groenlandei, nconjoar capul Golfului Baffin, apoi spre Sud de curentul Canadian i Labradorian cnd n final ating rutele navelor de transport pot avea civa ani.

Icebergurile din zona de Est a Groenlandei de asemeni deriveaz spre Sud i pot fi ntlnite n dreptul/largul Capului Farvel. Alii deriveaz perpendicular pe curentul Groelandei de E al acestui curent, ntinzndu-se spre SW din extremitatea vestic a Islandei. Ali heari deriveaz n jurul Capului Farvel dar (ocolind) nu supraveuiesc apelor relativ calde ale strmtorii Davis i nu reprezint un pericol pentru rutele transatlantice.

5.7.2 Ghea n zone particulare

Icebergurile se ntlnesc n largul Capului Farvel la aproximativ 120Mm. Apar de regul n Mai cnd pot fi ntalnii mult spre E ct i pn la 66(N, 32(W. Extinderea maxim este atins n Decembire, de regul icebergurile nu se ntlesc la Sud de 48(N ntre Septembrie i Decembrie dar pot fi vzui n orice lun la N de 52(N.

Rul Saint Lawrencer mai jos de Montreal, este nchis de ghea ncepnd cu primele zile din Decembrie i pn spre mijlocul lui Aprilie. n Sud navigaia nu este considerant sigur ntre prima parte din Decembie i jumtatea lui Aprilie.

Strmtoarea insulelor Belle de regul este nchis navigaiei din ultima parte a lui Decembie pn n Iunie.

Strmtoarea Cabot navigabil n jumtatea lunii Aprilie pn n Februarie. Intr-un sezon abinuit pachetele de ghea ajung din Nordul Golfului Race, aproximativ la finele lunii Ianuarie extinzndu-se n jurul coastelor peninsulei Avalon n Februarie, pn spre prima parte a lui Mai.

Marile bancuri ale Newfondland-ului sunt complet libere de ghea ntre Iulie i Decembrie inclusiv. Pachetele de ghea ating bancurile n Ianuarie i se extind mai departe spre Sud, n Martie i Aprilie, la terminaia estica a bancurilor.

n unele sezoane, rar, pachetele periculoase de ghea se pot extinde spre Tail sau chiar la Sud, dar n general ele ncep s se distrug cnd ating latitudinea de 45(N. n zona Marilor Bancurilor cel mai periculos sezon din punct de vedere al icebergurilor este ntre Martie i Iulie, cu Aprilie, Mai i Iunie cu luni de apogeu. Gheurile nu sunt prea des ntlnite la Sud de 40(N sau la E de 40(W. Ele sunt de regul ntlnite n jurul flancului estic al Bancurilor, unde multe dintre ele eueaz.

Strmtoarea Danemarcei de regul e liber de ghea n partea ei estic, dar n anumite ocazii rare, ca de exemplu: - Primvara lui 1968, gheaa se ntinde n ntregime de la Greenland pn aproape de strmtoare. Icebergurile pot fi ntlnite de-a lungul anului pe amebele pri ale strmtorii Danemarcei.

Marea Alb nchis de regul navigaiei din aproximativ jumtatea lui Decembrie pn n mijlocul lui Mai.

Kolskiy Zaliy partea de Nord rmne deschis n timpul anului dar din Decembrie pn n Aprilie forme de ghea de-a lungul trmului se rup i sunt transportate de cureni n largul marii.

Coasta Norvegian nici unul din porturile principale de pe coasta de W nu sunt vreodat nchise i nchiderea portului Oslo este rar.

5.7.3 Depunerile de ghea

n anumite condiii, depunerile de ghea pe opera moart, pe puni i n suprastructuri pot afecta stabilitatea i flotabilitatea navei, ducnd chiar la rsturnarea i scufundarea navei.

Acumularea de ghea devine posibil numai cnd temperatura aerului este mai scazut dect temperatura de nghet a apei de mare. care este dependenta de densitatea acesteia (oceanele -1,9 ~ -2C, iar in unele Mri: Baltic, Neagr -1C).

O alta condiie a depunerilor de ghea este existena vntului puternic i valurilor mari ce pot fi ambarcate de nave.

Gheaa se mai poate depune i pe vreme de cea sau ploaie cnd temperatura este scazut, dar principala sursa a depunerilor o constituie de regul apa de mare pulverizat de vnturi puternice i valurile ambarcate de nav pe timp de furtuna.

5.7.4 Cmpurile de ghea

Sunt constituite din ghea marin format prin nghearea direct a apei de la suprafaa mrii.

Principalele zone de formare a cmpurilor de ghea sunt regiunile maritime de la latitudini nalte, unde temperaturile aerului de deasupra apei nregistreaz valori foarte sczute pentru perioade ndelungate.

n anumite perioade, cmpurile de ghea se pot forma i la latitudini mai joase, n special iarna.

Apa de mare nghea la suprafa numai cnd temperatura ei atinge punctul de nghe pn la adncimi de civa metri, deoarece transferul de cldur din adncime ctre suprafa impiedic nghearea , chiar dac temperatura aerului este mult mai sczut de -2C.

Starea de agitaie a mrii favorizeaz schimbul de cldur astfel c suprafaa unei mri agitate nghea mult mai greu comparativ cu o mare calm.

Cmpuri de ghea sunt ntlnite frecvent iarna in Marea Galben, Marea Japoniei, Marea Baltic, Marea Nordului, Coastele nordice ale Norvegiei, Marea Alb.

Cmpurile de ghea se prezint sub forme diferite :

- fragmente mici de ghea care plutesc n deriv;

- blocuri mari care se ciocnesc i se ncaleca;

- ntinderi compacte care acoper mari suprafee - banchizele.

Grosimea banchizelor nu depeste 5 - 6 metri datorit cldurii din straturile adnci ale apei, temperatura care se transmite i n exterior astfel ca temperatura aerului de deasupra banchizelor este mult mai mare dect temperatura de deasupra gheurilor continentale.

5.7.5 Icebergurile i Insulele de ghea

Sunt blocuri uriae de ghea desprinse din ghearii continentali sau cei din zona de Self Continental.

Desprinderea acestor gheuri plutitoare se produce ca urmare a aciunii unor factori de ordin fizic :

- alunecarea ghearilor pe pante;

- producerea unor presiuni interne enorme;

- cutremure;

- variaii mari de temperatur;

eroziunea provocat de valuri si cureni;

vnturi, etc.

Cea mai mare parte a acestora este format din ghea de ap dulce.

Deoarece gheaa are densitatea cu puin mai mic dect apa de mare, cea mai mare parte a Icebergurilor (5/6 - 7/8) se afl in ap. Rezul deci c deplasarea lor pe ap este influenat mai mult de cureni.

De regul ghearii plutitori din emisfera nordic au forme neregulate, cu contururi accidentale deasupra apei deoarece provin n majoritate din ghearii din vestul Groelandei care curg pe pante accidentate.

Cei din emisfera sudic, care provin din zona de Self Continental (prelungirea plutitoare a ghearilor continentali) au suprafaa superioar aproape plan.

Numarul Icebergurilor descreste odata cu scaderea latitudinii. Astfel aproximativ 400 ating anual latitudini de 48 N si aproximativ 35 ating latitudinea de 4330 N. Au fost cazuri rare cnd au fost observai gheari la Sud de insulele Bermude.

Icebergurile sunt considerate deosebit de periculoase, deoarece coliziunea dintre un ghear plutitor i o nav, se soldeaz aproape sigur cu scufundarea navei.

5.7.6 Vizibilitatea ghearilor

n ciuda mrimii lor, ghearii pot fi foarte greu de vzut n anumite cazuri i marinarul ar trebui s navigheze cu atenie n apele n care e posibil s le ntlneasc. Pe timp de cea cu soare, un ghear apare asemenea unei mase albe luminoase, dar n lipsa soarelui el apare aproape ca o masa ntunecat i primele semne pot fi lovirea apei mrii de baza sa.

Pe noapte senin, fr lun, ghearii pot fii observai la o distant de 1,2 mile, aprnd ca niste obiecte negre sau albe, dar nava poate naviga atunci printre buci de ghea.

Acalmia brusc a apei mrii i linitea treptat, a agitaiei obinuite a oceanului este un semn i o indicaie sigur a gheii n deriv. Fragmente izolate de ghea indic adesea proximitatea unor cantiti mai mari. n Antarctica, apariia animalelor marine i psrilor pot indica proximitatea gheii.

Temperaturile de la suprafaa mrii ofer indicii puine sau de loc a apropierii gheii. Cnd totui temperatura de la suprafaa mrii scade de la +1(C iar nava nu se afl ntr-unul din principalii cureni reci, marginea gheii ar trebui, pentru siguran, considerate c-am la 150 mile deprtare, sau 100 mile dac exist un vnt persistent ce mprtie gheaa.

Temperatura la suprafaa apei de -0, -5(C indic c cea mai apropiat ghea este la 50 mile deprtare.

5.7.7 Detectarea gheii cu radarul

Dei este un ajutor fr valoare, limitele radarului n detectarea gheii trebuie avute n vedere:

-absena existenei gheii pe ecranul radar nu nseamn neaprat c nu exist ghea periculoas lng nav. Tria ecoululi recepionat de la un iceberg depinde de nclinarea suprafeelor reflectate precum i de mrime i lan;

-cnd se apropie de marginea gheii n deriv este esenial o observare vizual continu;

Pe mare calm, formaiile de ghea de tot felul ar trebui detectate, de la iceberguri pn la mari buci de ghea n cazul navigaiei pn la 2 mile. ntruct atenionarea gheii poate fi prin urmare scurt, radarul ar trebui utilizat n mod continuu la vizibilitate joas n zonele n care se ateapt prezena vieii. n orice alte condiii, cu excepia mrii calme, este nesigur s te bazezi pe radar cnd agitaia mrii se extinde dincolo de o mil, ntruct atenionarea insuficient va fi dat de prezena gheurilor destul de mari nct s se disting nava iar ghea n deriv se confund cu marea agitat.

Cmpuri de ghea bloc ar trebui detectate n cele mai multe condiii de nave la o navigaie de cel puin trei mile.

De obicei se vor observa pe radar banchizele mari n mijlocul gheii sfrmate.

De mentionat ca Conventia SOLAS extinde obligatia comandantului oricarei nave care se gasete in prezenta gheurilor (indiferent de zon), epave sau a oricaror pericole de navigaie sau a unei furtuni polare, sau temperaturi ale aerului inferioare punctului de inghe nsotite de vnturi sau valuri puternice (10 BF) care pot provoca grave acumulari de ghea pe suprastructuri, de a transmite prin toate mijloacele de care dispun navele din apropiere, si primului punct de coasta cu care poate comunica cu rugamintea de a o transmite autoritatilor competente. Daca mesajul este transmis prin telegrafie, el va fi precedat de semnalul se siguranta T T T.

5.7.8 Supravietuirea

Supravietuirea in aceste zone pune asfel mari semne de intrebare. Se stie ca oamenii, cu cateva exceptii, mor daca temperatura corpului scade sub 25.80 C. In cele mai multe cazuri moartea este cauzata de un stop cardiac.

Racirea corpului provoaca scaderea ritmului cardiac, scade ritmul metabolismului, si creste cantitatea de dioxid de carbon din sange, rezultand o capacitate mentala redusa care este unul dintre principalii factori care determina moartea prin hipotermie. Numeroase rapoarte despre naufragii si accidente in ape reci indica faptul ca oamenii devin confuzi si chiar incep sa delireze, scazandu-le sansele de supravietuire.

Durata de timp in care omul supravietuieste in apa depinde de temperatura de suprafata a apei si, intr-o masura mai mica, de comportamentul persoanei.

Timpul de supravietuire depizand de temperatura apei

Temperatura apeiEpuizare sau stare de inconsientaTimp maxim de

supravietuire

00 C15 minute15-45 minute

00 -50 C15-30 minute30-90 minute

50 -100 C30-60 minute1-3 ore

100 -150 C1-2 ore1-6 ore

150 -200 C2-7 ore2-40 ore

200 -250 C3-12 ore3 ore - perioada nedefinita

250 Cnedefinitnedefinit

6. Informaii legate de mijloacele radio electronice de navigaie

6.1. Navigaia prin ghea

- este permisa navelor specializate;

- se inchid porile etane;

- se ridica lochul;

- se ntareste veghea;

- se intra cu viteza mic i se mreste treptat;

- nu se stopeaz nava;

- cand se pune masina napoi, carma sa fie la zero pentru protejarea elicei;

- controlul cat mai des al pozitiei navei;

- se merge in urma spargatorului ;

- se impune cunoasterea caracteristicilor navei (viteza, tonaj, putere) si

cunoasterea caracteristicilor sprgatorului de ghea;

- se regleaz viteza;

- se evita oprirea si distanta mare intre nave.

a) INMARSAT (International Maritime Satellite Organization)

Pe tot cuprinsul mapamondului comunicatiile prin satelit au devenit sinonime cu transferul sigur si de calitate a informatiilor. INMARSAT este un consortiu international cu peste 75 de parteneri care furnizeaza servicii de comunicatii.

Sistemul INMARSAT este format dintr-un numar de sateliti geostationari care furnizeaza comunicatii de calitate cu acoperire de la 770 N si 770 S.

b) GMDSS (Global Maritime Distress and Safety System)

GMDSS este un pas inainte pentru salvarea pe mare.

GMDSS a fost adoptat de Conventia Internationala pentru Salvarea pe Mare (SOLAS) in anul 1974. Se aplica tuturor navelor care au la bord mai mult de 12 pasageri in voiaje internationale si navelor care au un tonaj mai mare de 330 de tone deadweight. Spre deosebire de regulile anterioare, GMDSS cere navelor sa aiba la bord echipament specific in conformitate cu zona in care naviga. Navele care naviga in zonele polare trebuie sa aiba la bord echipamente VHF, MF si HF si un EPIRB (Emergency Position Indicating Radiobeacon)

c) Global Positioning System(GPS)

Este un sistem bazat pe sateliti care furnizeaza coordonatele, timpul si viteza navei cu precizie. Este un sistem functionabil pe orice vreme, cu acoperire globala. Componenta spatiala este formata din 24 de sateliti, dintre care minim 6 sunt vizibili din orice punct de pe Pamant. Receptoarele GPS transforma datele de la sateliti si furnizeaza pozitia tri-dimensionala (latitudine, longitudine, inaltime).

Precizia punctului receptat depinde de capabilitatea echipamentului utilizatorului astfel:

1.SPS(Standard Positioning Service) este nivelul standard de acuratete; este disponibil fara restrictii fiecarui utilizator furnizand o acuratete orizontala de aproximativ 100 metri.

2.PPS(Precise Positioning Service)este limitat utilizatorilor autorizati si furnizeaza o acuratete orizontala de aproximativ 30 metri

d) Semnale radio

Referiri specifice privitoare la echipamentul radar sunt redate doar in anumite cazuri. Detalii despre astef de facilitati radio sunt date in urmatoarele volume din: Admirality List of Radio Signals.

Vol. 2. Geamanduri radio, faruri radio,

Vol. 5. Sisteme de navigaie, Decca, Loran;

Principiul sistemului Decca a fost fundamnetat n anul 1937; el a fost realizat n Anglia, n perioada celui de-al doilea rzboi mondial i apicat pentreu prima data pe scar larg n anul 1944, la debarcarea Aliaiilor n Normandia. Primul lan de staii Decca pentru uzul general al navigaiei a nceput s funcioneze n anul 1946, n sud-estul Angliei. n prezent, prima lnuire de staii aflate n funcie, sistemul Decca acoper ntreaga coast de vest a Europei, a Mrii Baltice, coastele de est i vest ale Americii de Nord, Golful Persic, coastele de est i vest ale Indiei n zonele Calcutta i Bombay, insulele Japoniei, precum i coasta de nord-vest a Australiei. Dat fiind excepia sistemului, o serie de noi lanuri de staii Decca se alf n construcie sau sunt n proiect.

Folosete banda de frecvene joase cuprins ntre 70 i 130 kHz, btaia undei directe fiind de circa 240 Mm de staia principal.

Reele hiperbolice Decca sunt prezentate pe hri marine n proiecie Mercator, n trei culori, care dau i denumirea celor trei staii secundare ce determin ficare familie de diperbole n parte: roie, verde i purpurie.

Primul lan de staii Loran a intrat n funcie pentru uzul general al navigaiei n anul 1957. n prezent se dispune de 30 de staii Loran ce acoper o supafa important a apelor navigabile ale globului, ca n figura de mai jos:

Suprafaa haurat reprezint zona acoperit de btaia undelor directe, iar cea n afara cesteia i linia punctat, aria acoperit de btaia undelor reflectate a acestor staii

Frecvena joas a undei purttoare i puterea mare la emisie (puterea de vrf de 60-200kW) fac ca bataia undei directe s ajung pn la 1400 Mm n timpul zilei i 1000 Mm noaptea, cnd se propag deasupra mrii, permind linii de baz ntre staii de 500-1000 Mm.

7. Fenomene optice - refractia anormala

Refractia anormala nu este specifica unor zone geografice particulare; oricum, coditiile meteorologice in zona arctica favorizeaza acest fenomen. Zona arctica este cea mai favorabila datorita diferentei dintre temperatura aerului si a marii, si ca rezultat se intalnesc destul de frecvent fenomene de tipul mirajelor si vizibilitate peste limita normala. Existenta aparenta a unor obiecte deasupra orizontului este o forma a refractiei anormale. Acest fenomen este intalnit pe mare la latitudini medii si mari si se manifesta prin aparitia unor obiecte indepartate, care pot fi de fapt sub linia orizontului la momentul observatiei.

8. Rute de navigaie

Navigatia in ape adiacente Rusiei

Ultimele harti si publicatii rusesti dau informatii suficiente pentru navigatie catre porturile deschise traficului international.

8.1 Din Atlantic catre Pacific (Pasajul de Nord-Vest)

Pentru fiecare rut, direciile, care au luat in considerare toat experiena posibil (existent la ndemna) ofer un ghid pentru planificare.

n toate informaiile furnizate, care nu corespund n totalitate n totdeauna cu realitatea ntr-un mod exact, trebuie privite prin prisma mprejurarilor actuale existente n zonele respective.

Desparte Oceanul Arctic Nord American de Stramtoarea Davis si Stramtoarea Baffin spre est si de Stramtoarea Bering in vest si are patru rute posibile. Intrarea sau iesirea estica pentru toate rutele prin Stramtoarea Lancaster (740 15N , 800 00W); intrarea sau iesirea vestica se afla in Golful Admunsen (740 45N, 1250 00W).

In 1969 prima nava comerciala, S.S.Manhattan, un mare tanc petrolier de peste 150.000 de tone si special consolidat pentru acest motiv, a traversat Pasajul de nord-vest prin Stramtoarea Lancaster, Stramtoarea Barrow, Stramtoarea Viscount Melville, Stramtoarea Prince of Wales si Golful Admunsen. In acest voiaj un spargator de gheata canadian a insotit tancul si in numeroase cazuri a fost nevoit sa ajute tancul.

8.2 Rute din Atlantic catre Oceanul Arctic

Sunt doua rute practice pentru navele de suprafata din Oceanul Atlantic dintre Canada si Groenlanda catre Oceanul Arctic; ambele sunt limitate la spargatoare de gheata pentru perioade scurte de timp in ultima parte a lunii august.

Prima ruta este prin Stramtoarea Nares,care duce in Nordul Golfului Baffin.

A doua ruta este prin Stramtoarea Jones care se deschide in partea de nord-vest a Golfului Baffin si Golfului Norvegian.

8.3 Rute interioare

Intre Frederiksdal (600 00N, 440 40W) si Krauslshavn (740 07N , 540 04W) sunt fixate rute interioare prin canalele dintre insulele care marginesc coasta de vest a Groenlandei.

8.4 Rute din Marea Nordului

Rutele din Marea Nordului iese din Marea Barents in Marea Kara prin una din urmatoarele variante:

1. prin Stramtoarea Proliv Yugorskiy Shar care se afla intre Ostrov Vaygach (700 N, 600E) si continent;

2. prin Proliv Karskiye Vorota, stramtoare care separa partea nordica a Ostrov-ului Vaygach de Novaya Zemlya;

3. prin Proliv Matochskin Shar care desparte Novaya Zemlya aproape in jumatate;

4. in jurul partii nordice a lui Novaya Zemlya;

Cele mai multe vase care folosesc aceste rute din Marea Nordului sunt consolidate pentru navigatia sigura in zona polara si au un pescaj maxim de 7,6 metri; aceasta pentru ca, lasand la o parte limitarea zonelor de ancoraj, navele cu un pescaj mai mare au un risc ridicat de a se pune pe uscat in conditii nefavorabile.

Pilotajul asistat de spargatoare de gheata este disponibil, la cerere, pentru toate rutele Marii Nordului. Pentru partea vestica a rutei, de la intrarea Vestica in Marea Kara pana la 1250 E , pilotajul este furnizat de GavanDikson (730 30N , 800 31E). Pentru partea estica, de la 1250 E la Stramtoarea Bering, pilotajul este furnizat de Pekev (690 45N , 1700 20E) .

Pilotajul asistat de spargatoare de gheata poate fi efectuat prin una din urmatoarele metode:

1. cate un pilot ambarcat in fiecare nava;

2. nave care au sau nu au piloti la bord sunt conduse de un sparagator de gheata;

3. ghidare din partea unui avion de patrulare;

4. instructiuni primite prin radiotelefonie;

8.5 Rute spre i dinspre KAP FARVEL i Strmtoarea Davis

Strmtoarea Davis; informaii referitoare la strmtoarea Davis i Hudson i Golful Hudson se regsesc n Admirality Sailing Directions

Kap Farvel ; rutele urmtoare acoper zona de la 58( 30N la 44(N, aproximativ 75 Mm la sud de kap Farvel.

Davis, Antarctica. Graficul mareelor

68.0 S, 78.5 E

2003-06-23 1:20 AM DAVT 0.63 meters Low Tide

2003-06-23 8:49 AM DAVT 1.08 meters High Tide

2003-06-23 4:28 PM DAVT 0.86 meters Low Tide

2003-06-23 6:10 PM DAVT 0.87 meters High Tide








2003-06-27 12:38 PM DAVT 1.45 meters High Tide

8.6 Kap Farvel - Nordkapp

Pericolele de navigaie prezente n acest zon sunt prezentate n Ghidul Navigatorului. Anomalii magnetice s-au raportat n apropierea Jan Mazen i Islandei, n mod particular acolo unde adncimile sunt mai mici de 135m i n largul coastei Norvegiene.

Ruta de la Kap Farvel este ortodromic, traverseaz strmtoarea Danemarca i trece la 30 Mm Sud de Jan Mayen spre Nordkapp. Dac strmtoarea Danemarca este nenavigabil ruta trebuie s fie pe la Islanda, ortodromic, de la Kap Farvel la punctul 63(20N, 16(W.

DISTANE

N de Islanda: 1810 Mm

S de Islanda: 1910 Mm

8.7 Kap Farvel Coastele de W ale Norvegiei i Marea Nordului

De la Kap Farvel rutele sunt pe cele mai scurte cai care asigur navigaia in siguran.

Pentru Bergen ruta trece printre Foroyar i Insulele Shetland.

Pentru Lindesnes ruta trece printre insula Fair i Insulele Orkeny.

Pe linia de adncime de 200m dinspre N, n Marea Nordului exist platforme de foraj marin, cmpuri de exploatare petroliere, conducte i sisteme de balizaj.

DISTANE : Trondheim1590 Mm

Bergen

1490Mm

Lindesnes

1580Mm

8.8 Kap Farvel Insulele Britanice, Biscaya i porturile spaniole nordice

Pentru apropierea dinspre W de canalul Englez, le dOuessant, Golful Biscaza i W-ul coastelor Spaniei i Portugaliei. Rutele sunt ortodromice dar navele care navig spre porturile golfului Biscaya trebuie s treac la cel puin 10 Mm SW de Chaussee de Senin.

DISTANE:Cape Wrath

1210Mm;

Inishtrahull

1200Mm;

Fastnet Rock1250mm;

Bishop Rock1400Mm;

La Gironde

1710Mm;

Vigo

1640Mm;

Kap Farvel. Graficul mareelor

59.7500 N, 43.8833 W

2003-06-22 8:05 PM WGST 0.63 meters Low Tide

2003-06-22 10:20 PM WGST Sunset

2003-06-23 2:11 AM WGST 1.80 meters High Tide

2003-06-23 3:34 AM WGST Sunrise

2003-06-23 8:21 AM WGST 0.63 meters Low Tide

2003-06-23 2:27 PM WGST 1.84 meters High Tide


2003-06-23 10:20 PM WGST Sunset






2003-06-24 10:20 PM WGST Sunset





2003-06-25 10:20 PM WGST Sunset






9. Scheme de separare a traficului

Schemele de separare a traficului din Oceanul Arctic sunt prezentate in ceea ce urmeaza. Atat shemele adoptate de IMO cat si cele stabilite de autoritatile in a caror competenta se afla sunt prezentate impreuna cu autoritatea care le-a stabilit. Schemele adoptate de IMO nu sunt diferentiate de cele locale pe harti. Rutele de pe coasta nordica a Rusiei nu sunt adoptate de IMO.

Marea Alba(Beloye More)

Off Mys Zimnegorskiy (Guvernul Rusiei)

Off Ostrov Sosnovets (Guvernul Rusiei)

Off Ostrova Ponoyskiye Ludki Guvernul Rusiei)

Off Tersko-Orlovskiy (Guvernul Rusiei)

Off Svyatonosskiy Poluostrov (Guvernul Rusiei)

Marea Barents

Intrarea in Kolskiy Zaliv (Guvernul Rusiei)

Proliv Karskiye Vorota (Guvernul Rusiei)

O serie de scheme de separare a traficului si drumuri recomandate sunt stabilite in apropiere de Kolskiy Zaliv. Aceste scheme de separare a traficului si drumuri recomandate ar trebui urmate de navele care se apropie de Arkhangelsk dinspre nordul lui Mys Svyatoy Nos.

Cea mai periculoasa si mai ingusta parte a rutei este prin Proliv Orlovskaya Salma. Aici nu se gasesc semne de navigatie intre Gorodetskiysi Torsko-Orlovskiy Light cu exceptia farului de la Mys Ostraya Ludka (670 25N ,

410 06E).

10. Hri i Publicaii

Hrile cu rute dedicate reprezint un element important n planificarea voiajului. Ele arat, funie de luna anului, starea vremii i informaii despre ghea, cureni oceanici, linii de incarcare pe zone, i cteva trasee i distane recomandate. Ficare harta este publicat n 12 versiuni, cte una pentru fiecare luna a anului.

10.1. Hri oceanice

Pentru obinerea harilor potrivite se apeleaz la dealerii autorizai i se consult catalogul de hri Admirality Charts. Catalogul, ca i sumarul

anual al Notice-urilor, ofera adresele tuturor dealerilor autorizai de hri din ntreaga lume.

Este cunoscut faptul c hrile oceanice sunt nc realizate pe baza unei game variate de surse a cror acuratee, precizie, lasa de dorit, n special cele legate de informaiile referitoare la adncimi i posibile pericole de navigaie. Aceste lipsuri sunt mult diminuate n cazul rutelor frecventate n mod curent, dar chiar i pentru aceste rute dedicate nu se poate spune c s-au epuizat toate domeniile de cercetare; navele moderne, cu pescaje mari, sunt nc expuse unui poteial risc, dar acesta este oricum mult diminuat n cazul rutelor recomandate. Pentru cunoaterea mai multor amnunte despre astfel de posibile pericole de navigaie, precum i despre modul n care se marcheaz pe hari atunci cnd se cunosc, trebuie studiata cartea (publicaia) The Mariners Hand Book Ghidul Navigatorului.

10.2. Hari oceanice gnomonice

Hrile gnomonice sunt indicate i uor de folosit pentru trasarea drumurilor ortodromice. Acoperirea acestor hri (Oc. Atlantic, Oc. Indian, Oc. Pacific.) .

Publicaii; pentru navigaia costier cuprins n rut, precum i pentru apropierea de port, trebuie studiate urmtoarele publicaii:

Admirality Sailing Directions ofer informaii despre port, condiii locale de navigaie;

Admirality Lists of Lights(Cartea Farurilor) ofer detalii despre luminile de navigatie i semnale de cea ale farurilor de pe rm;

Admirality Tide Tables ofera predicii referitoare la nlimile apelor atnse pe timpu mareelor din toat lumea, i la curenii de maree. Atlasele curenilor de maree dau detalii despre curenii de mareee din vecintatea insulelor Britanice (i a altor zone)

Admirality List of Radio Signals ofer detalii despre facilitai radio care sunt disponibile pentru marinari incluznd detalii i informaii despre avize de navigaie i vreme, faciliti de determinare a poziiei navei cu ajutorul procedeelor radioelectronice, precum i despre srviciile portuare i pilotaj.

Admirality Distance Tables pot fi utilizate cu succes n cazul comparrii distanelor de parcurs, folosind rute dedicate prin arhipelaguri sau ocolind masele de pmnt (rm) n conexiune cu studiul distanelor fcut cu ajutorul Ocean Passages of the World;

Annual Summary of Admiralty Notices to Mariners (sumarul cumulativ al noticeurilor ctre navigatori) conine re-printrile tuturor Notice-urilor preliminare/temporare care afecteaz hrile Admirality precum i coreciile pentru Admirality Sailing Directions n for la 1 Ianuarie a anului cnd a fost publicat cartea respectiv, conine i notice-uri anuale care acoper i alte obiective de interes pentru navigatori.

Lista agenilor furnizorilor autorizai de hri;

Lista porturilor care beneficiaz de acoperirea noticeurilor

Sinistre i salvare pe mare

Ape teritoriale i jurisdicii de pescuit

Informaii referitoare la submarine.

The Mariners Handbook (ghidul navigatorului) ofer informaii cu caracter general despre aprovizionarea i modul de utilizare al hrilor Admirality i publicaiilor de navigaie, vreme, ghea, pericole de navigaie i alte subiecte.

Concluzii

Navigaia n zone cu sloiuri n deriv, cu gheuri compacte i cu ghetari, prezint un pericol mare pentru siguran navigaiei.

Cartea pilot sunt descrise condiiile climatice i indic rute de urmat, cu diferite note, recomandate navelor (propulsate de o main), pentru fiecare zon.Zonele cu pericol de ghea se ntalnesc la latitudini mari, peste 45 - 50, dar s-au ntalnit sloiuri si gheari si la latitudini mai mici, pn la 35.

Navele care naviga in mod regulat in zone cu latitudini mari, sunt de o construcie speciala, avand prova mai robusta iar elementele de osatura si bordajul supradimensionate.

Ca prima masura pentru evitarea pericolelor determinate de gheturi, se impune o informare profunda prin studiul unor documente ce contin informatii privind regimul gheturilor, si anume :

- Carile Pilot ale zonei;

- Hari lunare cu regimul gheturilor;

- Hari pilot;

- Rutele maritime recomandate (Ocean Passages for the World);

- Rapoartele privind gheurile , transmise de serviciile de cercetare a gheii in diferite zone, transmise prin radio (programul de lucru al statiilor respective - vol. 3 din Radio Signals);

Marinarul nu se poate baza n obinerea observaiilor corpurilor cereti precise. n cea mai mare parte a sezonului navigabil, norii ascund soarele iar zilele lungi i nopile scurte din timpul verii mpiedic folosirea stelelor pentru observaii. Vara, cnd n afar de lun, cteodat doar soarele poate fi utilizat pentru observaii, i, cum recunoaterea precis n ghea este imposibil precizia poziiilor rezultate trebuie ntotdeauna pus sub semnul ntrebrii.

Datorit pericolelor pe care le prezinta pentru nava campurile de gheata si in mod deosebit icebergurile precum si datorita faptului ca pozitiile transmise se de serviciile de urmarire nu sunt sigure, se impune organizarea serviciului de veghe la nava.

Semne ale apropierii de zone cu gheata :

- apariia de reflexii luminoase pe suprafata inferioara a norilor;

- sloiuri mici si izolate;

- racirea brusca a temperaturii apei marii;

- calmarea brusca a mrii (sub vnt);

- apariia brusc a ceii.

Radarul constituie un mijloc eficient dar nu totdeauna sigur (fenomenul de umbr in spatele ghearului).

BIBLIOGRAFIE:

Brbuneanu P.,Mrile i Oceanele Pmntului, Bucureti, 1967

Balaban, Ghe., Tratat de navigaie maritim, Ed Sport-Turism, 1981

Scurtu G., Asigurare hidrografic de navigaie, Bucureti , 1968

*** Admirality List of Radio Signals Diagrams Relating to Wheather Reporting and Forecast Areas, London, 1998

***

Admirality List of Radio Signals, vol. II, L

***

Guide to Port Entry, Shipping Guides Ltd., 1995-1996

***

Ocean Passages for the World, London, 1973

Encarta 2004

PAGE 2

Documents

Oceanul Arctic.doc