Anul XI Nr. 104 4 pagini Se distribuie gratuit

Fie ca în anul ce vine sã fiþi sãnãtoºi,sã vã ocoleascã necazurile, iar bunul Dumnezeusã ne dea putere de muncã ºi înþelepciune

se pregãtesc sã ne batã la uºã, gândulmeu se îndreaptã cãtre toþi membriicomunitãþii noastre ºi sper cã am reuºitprin strãdania noastrã sã vã mulþumimmãcar în parte, sã ne ridicãm la nivelulaºteptãrilor voastre. Vã doresc tuturor,atât în numele meu, cât ºi al întreguluiaparat administrativ local, sã aveþisãrbãtori liniºtite, cu mulþumire însuflet, sã vã bucuraþi de prezenþa celordragi ºi de frumoasele obiceiuri ce semai pãstreazã pe la noi ºi pe care artrebui sã le conservãm, sã le preþuimmai mult. Fie ca în anul ce vine sã fiþisãnãtoºi, sã vã ocoleascã necazurile, iarBunul Dumnezeu sã ne dea putere demuncã ºi înþelepciune pentru a nebucura de tot ceea ce ne oferã frumosviaþa. În aceste momente de primeniresufleteascã sã nu-i uitãm nici pe ceigreu încercaþi de necazuri ºi sãîncercãm sã le aducem o mângâieresufleteascã, alinându-le pe cât putemsuferinþa. Sã nu uitãm cã înainte detoate suntem oameni ºi trebuie sã fimbuni, iertãtori ºi empatici. La mulþi ani!

Primar,Primar,Primar,Primar,Primar, Claudiu PredescuClaudiu PredescuClaudiu PredescuClaudiu PredescuClaudiu Predescu

Încetul cu încetul ne apropiem de unadintre cele mai importante sãrbãtoricreºtine, Naºterea Domnului. E peri-oada în care fiecare dintre noi face uninventar al lucrurilor bune sau mai puþinbune de peste an, un moment în careîncercãm sã depãºim tot ceea ne-a su-pãrat, ne-a dezamãgit sau ne-a încrân-cenat privind înainte cu optimism ºigânduri bune. Pentru Ocna Sibiului anul2018 a fost unul bun: am semnat uncontract în valoare de peste 4 milioanede euro, în urma cãruia vor fimodernizate mai multe strãzi ºi spaþii

turistice, am finalizat lucrãrile la cea mailungã stradã din oraº, Mihai Viteazu, amasfaltat strada Gheorghe Doja, amrealizat mai multe lucrãri de întreþinerela ºcoalã ºi grãdiniþã ºi nu în ultimul rândam întocmit câteva proiecte care voraduce finanþãri pentru obiectiveimportante cum ar fi Cãminul Culturalsau un Centru Social pentru PersoaneVârstnice. Toate eforturile echipei dinPrimãrie pentru realizarea unor proiecteprin care vor fi atraºi bani europeni sauguvernamentali necesari realizãrii unorinvestiþii în oraº îºi vor arãta roadele înviitor când, dupã parcurgerea etapelorbirocratice, se va trece la lucrãrileefective. Onestitatea mã obligã sã lemulþumesc deopotrivã atât colegilor dinaparatul administrativ local pentruimplicarea în problemele oraºului, cât ºidumneavoastrã, ocnerilor, care ne-aþisprijinit ºi aþi manifestat înþelegere chiarºi în perioadele în care anumite lucrãri dinoraº v-au creat disconfort. Importantesunt rezultatele finale, faptul cã neputem bucura împreunã de rodul unoreforturi comune. Acum, când colindãtorii

La ora 11 a început slujba religioasã,dupã care ocnerii s-au bucurat de muzicãpopularã ºi folk în compania unor artiºtiprecum Mariana Anghel, Florin Thomits,Aurel Gîþã, Ilie Sãdeanu, Gino (GheorgheBerghianu) ºi Grupul Folcloric "Doruri

Ocnerii au sãrbãtorit Centenarul Marii Uniri,în Parcul Central, cu muzicã popularã ºi folk

Sibieni". La ceremonia organizatã laOcna Sibiului în ziua de 1 Decembrie auparticipat primarul Claudiu Predescu,viceprimarul Dragoº Bunaciu, consilierilocali, membri ai Corurilor reunite aleBisericilor din Ocna, preoþii Popa Savu ºi

Marius-Alin Þeican. Primarul ClaudiuPredescu s-a referit în discursul sãu laimportanþa conºtientizãrii ideii deunitate: "În urmã cu un secol, la AlbaIulia, se semna certificatul de naºtere alRomâniei, prin Marea Unire a celor trei

provincii, Transilvania, Þara Româneas-cã ºi Moldova. Pe parcursul unui veac,România a trecut prin înflorirea eco-nomicã ºi culturalã interbelicã, printr-oconflagraþie mondialã, prin chinurileregimului comunist totalitar, destinul eifiind schimbat apoi de Revoluþia dinDecembrie 1989, urmatã de o perioadãde tranziþie, de suiºuri ºi coborâºuri,impuse de frãmântãri interne sau con-juncturi internaþionale. Istoria Româ-niei Mari poate fi descrisã ca fiind unazbuciumatã, cu evenimente care s-aurãsfrânt asupra mentalitãþii ºi vieþiiromânilor. ªi totuºi, în aceastã vâltoare,liantul care ne-a ajutat sã rãmânemverticali a fost credinþa cã aparþinemaceluiaºi neam, cã avem o descendenþãcomunã daco-romanã ºi cã spiritualsuntem uniþi încã de la momentul în careMihai Viteazu unifica pentru prima oarã,în anul 1600, cele trei provincii. Unireatuturor românilor nu a fost doar un actpolitic, ci o punere în practicã a dorinþei

celor ce trãiau cu convingerea cã aparþinaceluiaºi popor, chiar dacã admi-nistrativ erau în provincii diferite. Onaþiune unitã e o naþiune mare, o naþiuneputernicã. Termenul unitate nu e o vorbãmenitã sã dea sens unui discurs, ci eesenþa unei naþiuni care vrea sã trãiascãîn demnitate. Dupã cum ºtiþi, repre-zentanþii oraºului nostru au mers înfiecare an la Adunarea organizatã la 1Decembrie în Alba Iulia, ducând astfelcomunitatea ocnerilor alãturi decelelalte comunitãþi prezente acolo.Bucuria de a fi unii lângã ceilalþi,solidaritatea sunt adevãratul sens alnoþiunii de unitate, sentiment pe carepot spune cu mândrie cã îl avem din plinaici, la Ocna Sibiului, unde oamenii ºtiusã fie alãturi unii de ceilalþi, la bine ºi lagreu. Se spune cã rugãciunea este maiputernicã atunci când se realizeazã încomuniune, ceea ce dã sens ideii deunitate. Marea Unire de la 1 Decembrie1918 nu s-a realizat fãrã sacrificii, iardacã semeni ai noºtri au renunþat laviaþa confortabilã, la libertate ºi la un trailiniºtit pentru a crea un stat mare ºiputernic, avem datoria moralã de apãstra vie flacãra unitãþii. Desigur, amputea divaga mult în jurul acestuiconcept, dar ideea de bazã pentruatitudinea tuturor românilor este aceeacã doar uniþi, apropiaþi de valorilenaþionale, de tradiþiile moºtenite de lastrãbuni, vom rãmâne puternici, ne-atârnaþi economic, cultural ºi spiritual.Când spunem "LA MULÞI ANI România",urãm, de fapt, viaþã lungã fiecãrui românºi ideii de unitate fãrã de care nu amexista ca popor."

În ciuda frigului, ocnerii au rãmas înParcul Central pânã la sfârºitul spec-tacolului, cântând împreunã cu artiºtiiinvitaþi la Ocna Sibiului.

În anii trecuþi, o delegaþie din OcnaSibiului participa la manifestãrileorganizate la Alba Iulia, însã în acest anpentru cã s-a sãrbãtorit un veac de laMarea Unire, autoritãþile locale au deciscã e mai bine ca întreaga comunitate sãaibã prilejul de a sãrbãtori acasã acestmoment istoric de o importanþãdeosebitã.

Câteva sute de ocneri s-au adunat pe 1 Decembrie, în Parcul Central din Ocna Sibiului, pentru a participa lamanifestãrile organizate de Ziua Naþionalã.

AdministraþieAdministraþieAdministraþieAdministraþieAdministraþie2

HOTÃRÂREA NR. 96HOTÃRÂREA NR. 96HOTÃRÂREA NR. 96HOTÃRÂREA NR. 96HOTÃRÂREA NR. 96privind alegerea preºedintelui de ºedinþã Consiliul

Local al oraºului Ocna Sibiului, întrunit în ºedinþapublicã ordinarã la data de 27.11.2018,

Având în vedere propunerea pentru alegereapreºedintelui de ºedinþã.

Potrivit dispoziþiilor articolului 35 alineatele (1) ºi(2), articolului 45, articolului 115 alineat (1) litera ttb",alineat (3) literele "a" ,"b", alineat (7) din Legeanr.215/2001 a administraþiei publice locale,republicatã, modificatã ºi completatã,

HOTÃRêTE:ARTICOL UNIC: Domnul BANCIU GHEORGHE se

alege, pentru ºedinþa în curs, preºedinte de ºedinþã aConsiliului local Ocna Sibiului.

Adoptatã azi, 27.11.2018, în ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

HOTÃRÂREA NR.97HOTÃRÂREA NR.97HOTÃRÂREA NR.97HOTÃRÂREA NR.97HOTÃRÂREA NR.97privind desemnarea persoanei în calitate de

evaluator a performanþelor profesionale ale secre-tarului oraºului Ocna Sibiului Consiliul Local aloraºului Ocna Sibiului, întrunit în ºedinþa ordinarãpublicã din data de 27.11.2018,

Luând în discuþie ºi analizând referatul comparti-mentului gestionarea resurselor umane, referatînregistrat sub nr.7387/16.11.2018 prin care se facepropunerea cãtre consiliul local orãºenesc dedesemnare a evaluatorului performanþelor profesio-nale individuale ale secretarei oraºului Ocna Sibiului,

Potrivit expunerii de motive în susþinerea proiectuluide hotãrâre nr.83/16.11.2018 iniþiat de consilieriilocali Rusu Aurelian-Ioan, Cãrãbulea Camelia, BanciuGheorghe,

în conformitate cu prevederile art. 107 alineat 2 litera" d", din H.G. nr. 611/2008 pentru aprobareanormelor privind organizarea ºi dezvoltarea cariereifuncþionarilor publici, cu modificãrile ºi completãrileulterioare aduse de H.G. nr. 761/2017,

Având avizele favorabile ale comisiilor despecialitate,

Vãzând dispoziþiile art.36 alin.(9), art.45 alîn.(l) ºialin.(6) precum ºi cele ale art. 115 alin.(l) litera "b",alineatele (3), (5)-(7) din Legea

nr.215/2001 a administraþiei publice localerepublicatã în anul 2007, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Articolul 1. Se desemneazã, primarul localitãþii în

persoana domnului Predescu George-Claudiu, caevaluator a performanþelor profesionale ale secretareioraºului Ocna Sibiului.

Articolul 2.Procedura de evaluare este cea prevãzutãde actele normative în vigoare la data evaluãrii.

Articolul 3. (1) Ducerea la îndeplinire a prezenteihotãrâri revine primarului oraºului Ocna Sibiului ºicompartimentului resurse-umane.

(2) Prezenta hotãrâre se aduce la cunoºtinþapersoanelor fizice ºi juridice interesate prin grijasecretarului ºi se înainteazã Instituiþiei Prefectuluijudeþului Sibiu spre a fi supusã controlului delegalitate.

Adoptatã azi 27.11.2018 la ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului.

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

HOTÃRÂREA NR.98HOTÃRÂREA NR.98HOTÃRÂREA NR.98HOTÃRÂREA NR.98HOTÃRÂREA NR.98de aprobare a contului de execuþie al bugetului local

Ocna Sibiului la data de 30.09.2018 precum ºi aindicatorulor aferenþi execuþiei bugetului localtrimestrul III, anul 2018

Consiliul Local al oraºului Ocna-Sibiului, judeþulSibiu întrunit în ºedinþa ordinarã publicã dindata de 27.11.2018,

Analizând referatul de specialitate nr.7388 din16.11.2018 aparþinând ºefului biroului buget-finanþe-contabilitate în persoana doamnei Felea Alexandrinaprin care aceasta propune aprobarea contului deexecuþie al bugetului local Ocna Sibiului la data de30.09.2018, cu indicatorii aferenþi,

Luând act de expunerea de motive a primaruluioraºului Ocna Sibiului în susþinerea proiectului dehotãrâre nr. 84 din 16.11.2018,

Vãzând raportul favorabil al Comisiei de specialitatepe domenii de activitate din cadrul consiliului local aloraºului Ocna Sibiului,

în conformitate cu prevederile art. 57 alin.(l) literele"a"ºi "b", art. 70 alin.(3) din Legea nr. 273/2006privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

în temeiul art. 36 alin. (2) lit. "b", alin.(4) lit."a",ale art. 45 alin. (2) litera " a" ºi cele ale art. 115 alin.(l)lit."b" din Legea nr.215/2001 a administraþieipublice locale, republicatã, modificatã ºi completatãulterior,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Art.l. Aprobã contul de execuþie al bugetului local al

oraºului Ocna Sibiului la data de 30.09.2018 ºi aindicatorilor aferenþi, conform anexelor 1-2 care fac

parte integrantã din prezenta hotãrâre.Art.2. Primarul oraºului Ocna Sibiului împreunã cu

compartimentul buget-finanþe-contabilitate vorasigura executarea prevederilor prezentei hotãrâri careva fi fãcutã publicã prin afiºare de cãtre secretar ºisupusã controlului de legalitate exercitat de InstituþiaPrefectului judeþului Sibiu.

Adoptatã azi, 27.11.2018 la ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului local Ocna Sibiului.

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

HOTÃRÂREA NR.99HOTÃRÂREA NR.99HOTÃRÂREA NR.99HOTÃRÂREA NR.99HOTÃRÂREA NR.99privind aprobarea drepturilor bãneºti aferente funii

OCTOMBRIE 2018 cuvenite personalului didactic dinOcna Sibiului care solicitã cheltuieli de deplasare

Consiliul Local al oraºului Ocna-Sibiului întrunitîn ºedinþa ordinarã publicã din data de 27.11.2018,

Analizând referatul de specialitate al doamnei FeleaAlexandrina contabil ºef în cadrul biroului buget-finanþe-contabilitate, referat înregistrat sub numãrul7396/19.11.2018 prin care se propune aprobareadecontãrii navetei cadrelor didactice cu domiciliul înalta localitate decât sediul unitãþii de învãþãmânt încare îºi desfãºoarã activitatea,

Vãzând solicitarea nr. 1098/19.11.2018 formulatãde ªcoala gimnazialã Ocna Sibiului pentru aprobareadrepturilor bãneºti ale personalului didactic navetistaferente lunii OCTOMBRIE 2018,

Având în vedere avizul favorabil al comisiei despecialitate pe domenii de activitate din cadrulconsiliului local orãºenesc, precum ºi expunerea demotive pentru susþinerea proiectului de hotãrârenr.85/19.11.2018 a primarului oraºului OcnaSibiului,

Luând act de conþinutul prevederilor art. 105 alin.(l)ºi alin.(2) lit."f" din Legea nr. 1/2011 a educaþieinaþionale, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

Potrivit art. 1 ºi 2 din Instrucþiunea ministruluieducaþiei, cercetãrii, tineretului ºi sportului nr. 2/2011privind decontarea navetei cadrelor didactice ºi H.G.nr.569/2015 de aprobare a normelor metodologiceprivind decontarea cheltuielilor pentru naveta la ºi dela locul de muncã a cadrelor didactice ºi a persona-lului auxiliar din învãþãmântul preuniversitar de stat,

în temeiul art.36 alin.(9), art.45, alin.(l) ºi art.115alin.(l) lit."b", alin.(3) lit. "a"ºi"b" alin.(5), alin.(6)alin.(7) din Legea nr. 215/2001 privind administraþiapublicã localã, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

HOTÃRêTE:Art.l.- Aprobã, în limita prevederilor bugetare la

propunerea Consiliului de administraþie al unitãþii deînvãþãmânt preuniversitar de stat Ocna Sibiului,drepturile bãneºti aferente lunii OCTOMBRIE a.c. însumã totalã de 2610,90 lei, cuvenite personaluluididactic care solicitã cheltuieli de deplasare.

Art.2.- (1) Ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrârirevine primarului oraºului Ocna Sibiului ºicompartimentului buget-finanþe-contabilitate.

(2) Prezenta hotãrâre se aduce la cunoºtinþapersoanelor fizice ºi juridice interesate prin grijasecretarului ºi se înainteazã Instituiþiei Prefectuluijudeþului Sibiu spre a fi supusã controlului delegalitate.

Adoptatã azi, 27.11.2018, în ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului.

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

HOTÃRÂREA NR. 100HOTÃRÂREA NR. 100HOTÃRÂREA NR. 100HOTÃRÂREA NR. 100HOTÃRÂREA NR. 100de rectificare a bugetului propriu de venituri ºi

cheltuieli Ocna Sibiului pe anul 2018 ºi trimestreConsiliul Local al oraºului Ocna Sibiului, întrunit

în ºedinþa publicã ordinarã, din data de 27.11.2018.,.Luând în discuþie ºi analizând referatul de specia-

litate al ºefului biroului buget-finanþe-contabilitate,în persoana doamnei Felea Alexandrina, referatînregistrat sub nr. 7417/19.11.2018 privind propu-nerea de rectificare a bugetului propriu de venituri ºicheltuieli Ocna Sibiului pe anul 2018 ºi trimestre,

Vãzând expunerea de motive pentru susþinereaproiectului de hotãrâre nr. 86/19.11.2018 aprimarului oraºului Ocna Sibiului,

Având în vedere avizul favorabil al comisiei despecialitate pe domenii de activitate,

în baza prevederilor art.2 pct.47, art. 19 alineatele(1) ºi (2), art. 20 alin.(l) lit. V din Legea nr.273/2006privind finanþele publice locale, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

Potrivit dispoziþiilor articolului 36 alin.(2) litera "b"raportat la alin.(4) litera"a", articolului 45 alin.(2)litera "a", respectiv articolului 115 alin.(l) litera "b",alineatele (3), (5)-(7) din Legea nr.215/2001 aadministraþiei publice locale republicatã în anul2007, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Art. 1.- Se aprobã rectificarea bugetului propriu de

venituri ºi cheltuieli Ocna Sibiului pe anul 2018 ºitrimestrul IV, conform anexei la prezenta.

Art.2.- (1) Ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrârirevine primarului oraºului Ocna Sibiului ºi comparti-mentului buget-finanþe-contabilitate.

HOTÃRÂRI ALE CONSILIULUI LOCAL OCNA SIBIULUI(2) Prezenta hotãrâre se aduce la cunoºtinþa persoa-

nelor fizice ºi juridice interesate prin grija secretaruluiºi se înainteazã Instituiþiei Prefectului judeþului Sibiuspre a fi supusã controlului de legalitate.

Adoptatã azi, 27.11.2018 la ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului.

HOHOHOHOHOTÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.111110000011111privind mandatarea primarului u.a.t. Ocna Sibiului

ca reprezentant al oraºului în Adunarea Generalã aAsociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã "ECO" Sibiusã voteze pentru aprobarea încheierii actului adiþionalnr.5 la "Contractul de delegare prin concesiune agestiunii activitãþii de colectare ºi transport a deºeu-rilor municipale în Zona 1 Sibiu", nr.277/5.08.2016

Consiliul Local al oraºului Ocna Sibiului, întrunitîn ºedinþa publicã ordinarã, din data de 27.17.2018^

Având în vedere solicitarea ADI "ECO" Sibiu nr.845/16.11.2018 , înregistratã cu nr.7443/20.11.2018 pri-vind supunerea spre aprobare a unui proiect dehotãrâre având ca obiect mandatarea reprezentan-tului unitãþii administrativ-teritoriale în AdunareaGeneralã a Asociaþiilor ADI "ECO" Sibiu sã votezepentru aprobarea încheierii actului adiþional nr.5 la"Contractul de delegare prin concesiune a gestiuniiactivitãþii de colectare ºi transport a deºeurilormunicipale în Zona 1 Sibiu", nr.277/5.08.2016, Ana-lizând Raportul de specialitate nr.7447/20.11.2018al viceprimarului privind mandatarea primarului u.a.t.Ocna Sibiului ca reprezentant al oraºului OcnaSibiului, jud. Sibiu în Adunarea Generalã a Asociaþieide Dezvoltare Intercomunitarã "ECO" Sibiu sã votezepentru aprobarea încheierii actului adiþional nr.5 la"Contractul de delegare prin concesiune a gestiuniiactivitãþii de colectare ºi transport a deºeurilormunicipale în Zona 1 Sibiu", nr.277/5.08.2016,

în baza prevederile art. 8 alin. (3) lit. d indice 2, lit.k), art, 10 alin. (5) ºi alin. (5A1), din Legea nr. 51/2006a serviciilor comunitare de utilitãþi publice,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;prevederile Legii nr.101/2006 a serviciului de salu-brizare a localitãþilor, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, prevederile O.U.G. nr. 74/2018pentru modificarea ºi completarea Legii 211/2011privind regimul deºeurilor, a Legii 249/2015 privindmodalitatea de gestionare a ambalajelor ºi a deºeu-rilor de ambalaje ºi a Legii 196/2005 privind Fondulpentru mediu,

Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000 privindnormele de tehnicã legislativã pentru elaborareaactelor normative, republicatã ºi actualizatã,

în temeiul art. 11, art. 36 alin. (2) lit. d) coroborat cualin. (6) lit. a) pct. 14 ºi art. 45 alin. (1) respectivarticolului 115 alin.(l) litera "b", alineatele (3), (5)-(7)din Legea nr. 215/2001 - Legea administraþiei publicelocale, republicatã, cu modificãrile ºi completãrileulterioare,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Art.1. Se mandateazã dl. PREDESCU GEORGE-

CLAUDIU primarul oraºului Ocna Sibiului, jud.Sibiu,ca reprezentant al u.a.t. oraº Ocna Sibiului în AdunareaGeneralã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã"ECO" SIBIU sã voteze în Adunarea Generalã aAsociaþiilor ADI "ECO" Sibiu pentru aprobarea în-cheierii actului adiþional nr.5 la "Contractul dedelegare prin concesiune a gestiunii activitãþii decolectare ºi transport a deºeurilor municipale în Zona1 Sibiu", nr.277/5.08.2016.

Art.2. Ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrârirevine primarului oraºului Ocna Sibiului.

Art.3. Hotãrârea se comunicã persoanelor fizice ºijuridice interesate, Instituþiei Prefectului jud. Sibiu sprea fi supusã controlului de legalitate.

Adoptatã azi, 27.11.2018 la ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului.

ROMÂNIA CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUIJUDEÞUL SIBIU

HOHOHOHOHOTÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.TÃRÂREA NR.111110202020202privind mandatarea primarului u.a.t. Ocna Sibiului

ca reprezentant al oraºului în Adunarea Generalã aAsociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã "ECO" Sibiusã voteze pentru aprobarea încheierii actului adiþionalnr.2 la "Contractul de delegare prin concesiune agestiunii activitãþii de operare a Staþiei de Sortare ºi aStaþiei de Compostare ªura-Micã ºi a Staþiei de SortareCisnãdie", nr.178/17.05.2016

Consiliul Local al oraºului Ocna Sibiului, întrunitîn ºedinþa publicã ordinarã, din data de 27.17.2018,.

Având în vedere solicitarea ADI "ECO" Sibiu nr.847/16.11.2018 , înregistratã cu nr.7444/20.11.2018privind supunerea spre aprobare a unui proiect dehotãrâre având ca obiect mandatarea reprezentan-tului unitãþii administrativ-teritoriale în AdunareaGeneralã a Asociaþiilor ADI "ECO" Sibiu sã votezepentru aprobarea încheierii actului adiþional nr.2 la"Contractul de delegare prin concesiune a gestiuniiactivitãþii de operare a Staþiei de Sortare ºi a Staþiei deCompostare ªura-Micã si a Staþiei de Sortare Cisnã-die", nr.178/17.05.2016,

Analizând Raportul de specialitate nr.7448/20.11.2018 al viceprimarului privind mandatareaprimarului u.a.t. Ocna Sibiului ca reprezentant al ora-ºului Ocna Sibiului, jud. Sibiu în Adunarea Generalãa Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã "ECO"Sibiu sã voteze pentru aprobarea încheierii actuluiadiþional nr.2 la "Contractul de delegare prin

concesiune a gestiunii activitãþii de operare a Staþieide Sortare ºi a Staþiei de Compostare Sura-Micã si aStaþiei de Sortare Cisnãdie", nr.178/17.05.2016,

în baza prevederile art. 8 alin. (3) lit. d indice 2, lit.k), art. 10 alin. (5) ºi alin. (5^1), din Legea nr. 51/2006a serviciilor comunitare de utilitãþi publice, repu-blicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare;prevederile Legii nr.101/2006 a serviciului desalubrizare a localitãþilor, republicatã, cu modificãrileºi completãrile ulterioare, prevederile O.U.G. nr. 74/2018 pentru modificarea ºi completarea Legii 211/2011 privind regimul deºeurilor, a Legii 249/2015privind modalitatea de gestionare a ambalajelor ºi adeºeurilor de ambalaje ºi a Legii 196/2005 privindFondul pentru mediu,

Potrivit prevederilor Legii nr. 24/2000 privindnormele de tehnicã legislativã pentru elaborareaactelor normative, republicatã ºi actualizatã,

în temeiul art. 11, art. 36 alin. (2) lit. d) coroborat cualin. (6) lit. a) pct. 14 ºi art. 45 alin. (1) respectiv articolului115 alin.(l) litera "b", alineatele (3), (5)-(7) din Legea nr.215/2001 - Legea administraþiei publice locale,republicatã, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Art.l. Se mandateazã dl. PREDESCU GEORGE-

CLAUDIU primarul oraºului Ocna Sibiului, jud.Sibiu,ca reprezentant al u.a.t. oraº Ocna Sibiului în AdunareaGeneralã a Asociaþiei de Dezvoltare Intercomunitarã"ECO" SIBIU sã voteze în Adunarea Generalã aAsociaþiilor ADI "ECO" Sibiu pentru aprobarea înche-ierii actului adiþional nr.2 la "Contractul de delegareprin concesiune a gestiunii activitãþii de operare aStaþiei de Sortare ºi a Staþiei de Compostare ªura-Micãºi a Staþiei de Sortare Cisnãdie", nr.178/17.05.2016.

Art.2. Ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrârirevine primarului oraºului Ocna Sibiului.

Art.3. Hotãrârea se comunicã persoanelor fizice ºijuridice interesate, Instituþiei Prefectului jud. Sibiu sprea fi supusã controlului de legalitate.

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

HOTÃRÂREA NR. 103HOTÃRÂREA NR. 103HOTÃRÂREA NR. 103HOTÃRÂREA NR. 103HOTÃRÂREA NR. 103privind aprobarea componenþei Comisiei Tehnice

de Amenajare a Teritoriului ºi Urbanism (CTATU) aoraºului Ocna Sibiului precum ºi a Regulamentuluide organizare ºi funcþionare a acesteia.

Consiliul Local al oraºului Ocna Sibiului, întrunitîn ºedinþa publicã ordinarã, din data de 27.11.2018,

Luând în discuþie ºi analizând propunerea inspecto-rului Roºea Simion-Remus din cadru! comparti-mentului de urbanism-sistematizare, referat înregistratsub nr.7449/20.11.2018 privind aprobarea compo-nenþei Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului ºiUrbanism (CTATU) a oraºului Ocna Sibiului precum ºia Regulamentului de organizare ºi funcþionare aacesteia,

Vãzând expunerea de motive pentru susþinereaproiectului de hotãrâre nr. 89/20.11.2018 aprimarului oraºului Ocna Sibiului,

Având în vedere avizul favorabil al comisiei despecialitate pe domenii de activitate din cadrulconsiliului local orãºenesc,

Potrivit prevederilor art. 37 alin.l ºi alin. (1A1)-(1A3)din Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriuluiºi urbanism, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

în temeiul art. 36 alin. (5) lit. "c" raportat la alin. (2)lit."c", art. 45 alin. (2) lit. "e" ºi art. 115 alin. (1) lit."b" din Legea nr. 215/2001 privind administraþiapublicã localã, republicatã, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :H O T Ã R Ã ª T E :Art.l.- (1) Aprobã componenþa Comisiei Tehnice de

Amenajare a Teritoriului ºi Urbanism (CTATU) aoraºului Ocna Sibiului, dupã cum urmeazã:

Preºedinte: Predescu George-Claudiu primar oraºOcna Sibiului

Vicepreºedinte: Bunaciu Iulian-Dragoº viceprimaroraº Ocna Sibiului

Membri: Ciocoiu Muntiu Constantin administratorpublic Roºea Simion-Remus inspector urbanism cuatribuþii delegate de architect ºef

Pãºcãnuþ Ioan specialist cadastruSãdeanu Ilie inspector SVSUBogaþi Ioan consilier local(2) Secretariatul va fi asigurat de o persoanã din

structura de specialitate sau cu pregãtire juridicã, fãrãdrept de vot.

Art.2.- Se aprobã Regulamentul de organizare ºifuncþionare a Comisiei Tehnice de Amenajare aTeritoriului ºi Urbanism oraº Ocna Sibiului (CTATU),conform anexei ce face parte integrantã din prezentahotãrâre.

Art.3.- Primarul oraºului Ocna Sibiului precum ºicompartimentul urbanism-sistematizare vor asiguraexecutarea prevederilor prezentei hotãrâri fãcutãpublicã prin afiºare de cãtre secretarul oraºului ºicomunicatã Instituþiei Prefectului judeþul Sibiu învederea exercitãrii controlului de legalitate.

Adoptatã azi, 27.11.2018 la ºedinþa ordinarãpublicã a Consiliului Local Ocna Sibiului.

PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,PREªEDINTE ªEDINÞÃ,BANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEBANCIU GHEORGHEC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z ÃC O N T R A S E M N E A Z Ã

SECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELASECRETAR, MUREªIAN MIRELA

ActualitateActualitateActualitateActualitateActualitate 3

Gânduride sãrbãtori

În rãstimpul din preajma Crãciunului, pretutindeni în lume,milioane de oameni trãiesc taina unui miracol ce nu poate fiexplicat. Un miracol care se repetã cu aceeaºi emoþie, an de an.Atraºi, ca planetele pe o orbitã solarã, vreme de câtevasãptãmâni, gravitãm cu toþii în apropierea lui Dumnezeu. ªinimeni nu poate sã ne opreascã din drum. Pânã la Anul Nou ( o cutotul altfel de sãrbãtoare decât Crãciunul ) trãim sub imperiulacestei bucurii uriaºe, care ne întãreºte ºi ne transformã, ºi careapoi se sparge ca sticla, în grijile mãrunte de zi cu zi.

V-aþi întrebat vreodatã de ce ne este aºa de apropiatsufleteºte Crãciunul, în comparaþie cu toate celelalteanotimpuri, pline ºi ele, de sãrbãtori ?

Un motiv cã se întâmplã aºa este, cu siguranþã decorulminunat al iernilor încãrcate de ninsori ºi zãpezi, pline destrãluciri ºi liniºte sufleteascã. Dar adevãrata bucurie aCrãciunului, dincolo de taina religioasã pe care o ascunde,constã în faptul cã o construim personal, cu mâinile noastre, cãne facem un dar care ne atinge ºi sufletul. Coroniþa de brad pecare o prindem pe uºã, ca semn cã acolo e aºteptatã naºterea luiHristos, ne împodobeºte ºi inima : semne verzi, într-o lume degheaþã. Lumânãrile pe care le aprindem în brad iau foc ºi dingândurile ºi din dorinþele noastre, iar în beteala legatã pe crengisunt prinse suspine ºi aºteptãri.

Transformãm cu mâinile noastre în realitate Crãciunul, dar ºicu inima, amintirile copilãriei, cu dorinþa de a crea bucurie ºi de ale dovedi celor dragi cã-i iubim.

Daruri într-o vreme care nu ne dãruieºte nimic. Gesturimãrunte, banale, ce se transformã toate, în dedicaþii ºiîmbrãþiºãri. ªi asta se întâmplã doar o datã pe an. Iar rãsplataeste totalã : bradul stãlucitor, plin de scânteieri ºi de stele,familia adunatã în jurul lui ºi colinde. Un Crãciun "cioplit" cumâna ºi sufletul nostru, în care ne-am zidit întreaga fãpturã, pecare l-am aºteptat ºi l-am construit zi de zi. Un Crãciun personal,cu totul altfel decât cel zgomotos ºi vulgar de la televizor, care ºi-a ucis emoþia ºi conþinutul religios, care ºi-a pierdut sufletul.

Cu siguranþã cã, dacã am reuºi sã ne desprindem de tiparelestrâmte ºi adeseori meschine ale " industriei cadourilor " , actulde a dãrui ºi-ar recãpãta valoarea realã, devenind un ritualbenefic pentru suflet ºi minte. În acest sens, în loc sã aºteptãmnoaptea de 24 decembrie pentru a face un cadou, am putea chiarde acum sã facem daruri, începând - de ce nu ? - cu noi înºine.Chiar aºa : sã ne dãruim mâine 15 minute pentru a ne plimba înparc sau printr-un colþiºor de naturã care ne este la îndemânã,poimâine am putea dãrui 30 de minute cuiva drag, cu care n-ammai vorbit de mult (nu uitaþi sã ascultaþi mai mult decât vorbiþi),iar rãspoimâine am putea folosi alte 30 de minute pentru a ajutaun bãtrân singur ºi neputincios ... Apoi, în zilele care au mairãmas pânã la sãrbãtori, am mai putea dãrui o mulþime de lucruricelor dragi, de la a acorda iertarea la a o cere, de la a-i asculta ºia-i înþelege, la a ne ruga pentru ei.

Dãruind în fiecare zi, cu adevãrat, este foarte posibil ca oricecadou material am da în noaptea Ajunului, el sã pãlescã în faþacelor ne-materiale, pe care le-am dãruit deja celor dragi. Pentrucã, în ultimã instanþã, cel care se bucurã cu adevãrat de un cadoueste doar el : imaterialul suflet.

Fie ca Sãrbãtoarea Naºterii Domnului sã aºeze în sufleteletuturor liniºte, bucurie, în trupuri sãnãtate, iar în minteînþelepciune ºi atmosfera unicã a Crãciunului sã vã gãseascãalãturi de cei dragi, cu zâmbetul pe buze, încrezãtori în vremurimai bune. Viitorul depinde în bunã parte ºi de noi ºi de aceeatrebuie sã încercãm sã trãim frumos fiecare zi.

Fie ca 2019 sã vã aducã sãnãtate, liniºte, prosperitate, multebucurii ºi realizãri deosebite pe plan profesional, iar gândurilebune sã ne însoþeascã în tot ceea ce facem. LA MULTI ªI FERICIÞIANI !

MioarMioarMioarMioarMioara Laura Laura Laura Laura Laura Pâra Pâra Pâra Pâra Pâr vuvuvuvuvu

Isus Hristos utilizeazã frecvent para-bolele ca pe un instrument tulburãtor dea fixa cu o acurateþã neobiºnuitã sen-surile profunde ale învãþãturilor Sale.Uitãm cu uºurinþã foarte multe lucruri,dar o parabolã ascultatã parcã ne mar-cheazã definitiv. Adâncimile ºi multitu-dinea interpretãrilor din parabolele Saleparcã nu cunosc limite ºi nici perimarea,ele sunt permanent actuale ºi se adre-seazã fiecãrei fiinþe umane indiferent dezona geograficã sau etapa istoricã.

În parabola Fiul risipitor, sau fiulregãsit sau fiul reântors Isus introducetrei personaje principale, fiecare avândrolul propriu:Tatãl, fiul cel mare ºi fiul celtânãr.Cei doi fii pot fi asociaþi cu cei doifii ai lui Adam sau cei doi fii ai lui Avraam,sau cei doi fii ai lui Iacov.Unul pozitiv ºiun altul negativ, pot fi asociaþi cu dua-litatea acestei lumi în care ne consumãmexistenþa:binele ºi rãul, lumina ºiîntumericul, viaþa ºi moartea, cald ºi frig,frumos ºi urât, înalt ºi jos, zero ºi unu,pomul vieþii ºi pomul cunoºtinþei bineluiºi rãului,etc.Cei doi fii nu puteau existafãrã ca Tatãl lor sã aibe preexistenþã înraport cu ei.Tatãl este bogat, a aºezat ladispoziþia celor doi tot ceea ce era nece-sar pentru a duce o viaþã decentã. Dum-nezeu a creat pãmântul cu resurse uria-ºe pentru a hrãni miliarde de oameni,resurse care se reproduc ºi reconstituiela o scarã care depãºeºte orice înþele-gere referindu-ne la hranã, îmbrãcã-minte ºi energie.Dumnezeu a dãruitfiecãruia dintre noi o bogãþie personalãincomensurabilã, viaþa pe care ne facemsau ne credem stãpâni fãrã nici ojustificare raþionalã.Dupã retragereapotopului, Dumnezeu nu a mai datdreptul omenirii de a stãpâni pãmântul,poruncã de care nu se þine seama.Luãmsau furãm cu obrãznicie ceea ce afirmãmcã ni se cuvine.Nu posedãm nimic darinsistãm sã stãpânim.Fiul cel mic ceretatãlui ceea ce i se cuvine, respectivjumãtate din împãrãþie, punctul centralal Edenului împãrþit la doi, pomulcunoºtinþei binelui ºi rãului?Dreptul sãupretins era nejustificat, el nu contribuisecu nimic la realizarea averii, nu ºtianimic cum se construise aceastãavuþie.Nu noi alegem sã ne naºtem daralegem cum sã încheiem alergarea peacestã planetã-spune cineva.La cerereafiului nu existã nici cea mai micã opoziþie,dreptul sãu pare absolut, astfel cã elprimeºte tot ceea ce considera cã i secuvine.Constatãm o mare libertate pecare ne-o acordã Dumnezeu, nu existãnici un fel de restricþie impusã de Tatãl,celui cãruia i-a dãruit viaþa.În parabolãni se spune cã acest fiu ia averea ºipleacã departe sã-ºi trãiascã fapteleexistenþei, se ascunde într-o lume strãi-nã de a tatãlui, oriunde în universulmaterial sau spiritual dar nu acasã.Existã o paralelã tulburãtoare cualegerea primilor doi pãrinþi ai omeniriide a se ascunde de Creatorul lor când înfapt au ales cãrarea care ducea sprepieire.Înarmat cu averea faþã de care nuavea nici un merit fiul se credea sigur pesine, considera cã ea îi asigurã oindependenþã absolutã, dar libertateadeparte de casã este în fapt iluzorie.Noua lume este ciudatã, cu reguliincorecte a cãror respectare obligatorieconduce la dezintegrare, la sãrãcie petoate planurile ºi împingerea spre robiefizicã ºi spiritualã. Singurãtatea atingecote de neimaginat ºi pentru a supra-vieþui în aceste condiþii ciudate acceptãorice compromis.Paznic la porci, pentruun evreu, este culmea degradãrii so-ciale, iar hrãnirea cu roºcove este cul-mea sãrãciei. Înarmat cu demnitateaaverii primite credea cã îºi va croi undrum solid într-o lume strãinã, plinã de

Parabola Fiului risipitor

contradicþii.Bazat pe ceea credea cãposedã vroia sã se considere un stãpânfãrã egal.Viaþa fiecãruia este un dar, oavere care nu poate fi evaluatã întermeni omeneºti ºi totuºi, oamenii,aproape fãrã excepþie, o risipesc tragicîn preocupãri fãrã semnificaþie cuaccente pe ceea ce se scurge în nimic.Fiul risipitor se aseamãnã cu miliardelede oameni care cred ºi afirmã cã nu aufãcut nimic rãu dar averea uriaºã careeste viaþa, o trãiesc departe de casaTatãlui. Existã un antagonism inexplica-bil între ceea ce ne dã Tatãl ºi cumfolosim acest dar miraculos care esteviaþa.Tatãl este acolo, neschimbat ºineafectat de risipirea vieþii ºi neaºteaptã. Fiul, ajuns la limita sãrãcieimateriale ºi spirituale, îºi vine înfire.Este gata sã reconstituie drumul,sã-l refacã în condiþii de umilinþãînþeleasã, sã ocupe poziþia de slujitorcredincios.Întoarcerea este pocãinþa pecare trebuie s-o trãim în toatã profun-zimea fiinþei noastre, sã evaluãm cuprecizie starea de rãtãcire ºi sã refacem,cu Isus, calea care ne duce în þara Ca-naanului. Ne-am imagina cã fiul puteasã îºi reconsidere viaþa, putea sãrecupereze ceea ce a pierdut, putea sãdevinã un individ de succes ºi sã uitedefinitiv casa. Isus însã ne spune fãrãinterpretare cã fiul s-a decis sã seîntoarcã la tatãl sãu.Explicaþia constã

însã în faptul cã nu existã alternativãpozitivã alta decât revenirea acasã,decât întoarcerea la Dumnezeu urmândcãrarea jalonatã de Mesia.Viaþa n-oputem prelungi noi, n-o putem cosme-tiza noi, n-o putem reconstitui noi. Spredeosebire de Adam ºi Eva care au ieºitdin Eden pe un drum fãrã întoarcere,Isus, prin jertfa ºi învierea Sa, ne-adeschis o uºã a harului pe care nu opoate închide nimeni decât indiferenþaºi necredinþa noastrã. Tatãl îl aºteaptãpe fiul, este dispus oricând sã-l întâm-pine ºi ºtie cã într-o zi se va întoarce. Iatãcã fiul s-a întors acasa lãsând tot trecu-tul pãcãtos în praful lumii decãzute.Tatãlîl aºteaptã, îl îmbrãþiºeazã cu dragoste,îl acoperã cu haina neprihãnirii, îl încalþãcu pantofii demnitãþii, îi aºeazã în degetinelul apartenenþei la familie ºi îi întindemasa bunãstãrii.

Tot acest tratament însã l-a deranjatpe fiul rãmas acasã deºi tatãl îl asigurãcã el a avut ºi are tot ce doreºte.Am puteaimagina o paralelã între poporul israelºi fiul rãmas acasã, pe de o parte ºineamurile întoarse la Dumnezeu ºi fiulrisipitor, pe de alta parte.Evreii au þinutcu încãpãþânare sã rãmânã în învãþã-turile primite prin Moise, sã creadã cãau rãmas acasã,cã au fãcut ºi fac tot ceeaTatãl le cere.

111112 sept2 sept2 sept2 sept2 septembrie 20embrie 20embrie 20embrie 20embrie 201111166666Mihai FloreaMihai FloreaMihai FloreaMihai FloreaMihai Florea

“Întoarcerea fiului risipitor” - Rembrandt van Rijn,“Întoarcerea fiului risipitor” - Rembrandt van Rijn,“Întoarcerea fiului risipitor” - Rembrandt van Rijn,“Întoarcerea fiului risipitor” - Rembrandt van Rijn,“Întoarcerea fiului risipitor” - Rembrandt van Rijn,Muzeul Ermitaj din Sankt PetersburgMuzeul Ermitaj din Sankt PetersburgMuzeul Ermitaj din Sankt PetersburgMuzeul Ermitaj din Sankt PetersburgMuzeul Ermitaj din Sankt Petersburg

4 ActualitateActualitateActualitateActualitateActualitate

PUBLICAÞIE FONDATÃ ÎN 2007 DE PRIMARUL IOAN BALTEª ªI CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUI, LEGISLATURA 2004-2008PUBLICAÞIE FONDATÃ ÎN 2007 DE PRIMARUL IOAN BALTEª ªI CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUI, LEGISLATURA 2004-2008PUBLICAÞIE FONDATÃ ÎN 2007 DE PRIMARUL IOAN BALTEª ªI CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUI, LEGISLATURA 2004-2008PUBLICAÞIE FONDATÃ ÎN 2007 DE PRIMARUL IOAN BALTEª ªI CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUI, LEGISLATURA 2004-2008PUBLICAÞIE FONDATÃ ÎN 2007 DE PRIMARUL IOAN BALTEª ªI CONSILIUL LOCAL OCNA SIBIULUI, LEGISLATURA 2004-2008

Ca în fiecare an, ziua de 5decembrie înseamnã la OcnaSibiului serbare la ºcoalã ºi lagrãdiniþã. Preºcolarii ºi elevii dela unitãþile de învãþãmânt dinOcna Sibiului s-au pregãtit ºi înacest an cu momente artisticeoferite pãrinþilor, rudelor ºi tutu-ror celor care au venit sã-i vadã

Copiii din Ocna Sibiului au primit ºi în acestan pungi cu dulciuri din partea Primãriei

Moº Crãciun soseºte în fiecare an pe 25 decem-brie pentru a le aduce daruri copiilor. În aceastã zieste sãrbãtoritã naºterea lui Iisus Christos, însãBiblia nu menþioneazã Crãciunul, iar primii creºtininu sãrbãtoreau Naºterea Domnului. Crãciunul, aºacum îl ºtim, a devenit cu adevãrat popular doar însecolul al XIX-lea. Astãzi, multe din obiceiurilepãgâne sunt reflectate în aceastã sãrbãtoare. Iisuss-a nãscut în martie, ºi totuºi naºterea sa estecelebratã pe 25 decembrie, în momentul solstiþiu-lui. Dar cum s-a ajuns, ca în ultimii ani, sã secheltuiascã aproape 4 miliarde de dolari în fiecarezi de cumpãrãturi sau aproximativ 2,8 milioane dedolari pe minut numai în SUA? Crãciunul nuînseamnã doar povestea bãtrânelului simpaticîmbrãcat în roºu, care aduce cadouri, povesteaCrãciunului este, de asemenea, interesantã. Isto-ria Crãciunului În timpurile pãgâne antice, ultimazi de iarnã în emisfera nordicã era sãrbãtoritã canoaptea în care Marea Zeiþã Mamã a dat naºterecopilului Zeu Soare. În vremea romanilor, s-atransformat în serbãrile în onoarea lui Saturn (zeulrecoltelor) ºi Mithras (zeul antic al luminii), o formãde venerare a Soarelui ce a ajuns în Roma din Siriacu un secol înainte, cu cultul lui Sol Invictus. Anunþacã iarna nu este veºnicã ºi cã viaþa continuã, fiind oinvitaþie de a-þi pãstra buna dispoziþie.

Pentru a evita persecuþia din timpul festivalurilorpãgâne romane, primii creºtini îºi împodobeaucasa cu ilice de saturnalii. Pe mãsurã ce numãrulcreºtinilor creºtea, sãrbãtorile au luat o turnurãcreºtinã. Însã biserica timpurie nu a sãrbãtorit defapt naºterea lui Christos în decembrie. Cumnimeni nu era sigur cu adevãrat când s-a nãscutChristos, Naºterea era þinutã deseori în septem-brie. De fapt, timp de peste 300 de ani, oamenii auvãzut Naºterea lui Christos în diverse date. În 320,Papa Julius I a declarat 25 decembrie data oficialãa naºterii lui Iisus Christos. Crãciunul nu ºi-acãpãtat recunoaºterea oficialã printre creºtinidecât relativ recent. În unele zone protestantesãrbãtorirea Crãciunului a fost chiar interzisã.Când mulþi dintre protestanþi au scãpat depersecuþiile bisericii catolice fugind în coloniile dintoatã lumea, interesul pentru sãrbãtorile vesele deCrãciun a fost reaprins. Cu toate astea, Crãciunulnu a fost nici mãcar o sãrbãtoare legalã pânã însecolul trecut, iar în acel timp, nu exista niciunpersonaj care sã-l întrupeze pe Moº Crãciun. Cu osãptãmânã înainte de Crãciun, în 1834, Charles

la serbãrile organizate, de a-ceastã datã, în fiecare clasã.Dacã în anii trecuþi serbarea eraorganizatã în Parcul Central, deaceastã datã fiecare clasã ºigrupã de la grãdiniþã au susþinutmomentele artistice în incintaunitãþilor de învãþãmânt. Poeziileºi cântecele copiilor au fost rãs-

plãtite ca în fiecare an cu dulciuridãruite de Primãria oraºuluiOcna Sibiului fiecãrui preºcolarºi elev din oraº. "Ca de obicei, amfãcut în aºa fel încât sã le oferimtuturor copiilor din Ocna o pungãcu dulciuri, din partea Primãriei,gest care trebuie privit ca pe undar al comunitãþii pentru cei mici.

ªi în acest an, copiii de la grãdiniþãºi de la ºcoalã s-au pregãtitpentru serbarea de sfârºit de anºi îi felicitãm pe aceastã cale, atâtpe ei, cât ºi pe dascãlii care i-auîndrumat. Iatã cã buna colabo-rare dintre Primãrie ºi ªcoalãcontinuã ºi e normal sã fie aºa,pentru cã vorbim de doi piloni aicomunitãþii. Le dorim atât ele-vilor, cât ºi cadrelor de la ºcoalãºi grãdiniþã Sãrbãtori fericite ºiun An Nou cu sãnãtate ºi îm-pliniri!" a spus primarul oraºuluiOcna Sibiului, Claudiu Predescu.

Totodatã, conducerea ºcolii ºidascãlii au þinut sã mulþumeascãPrimãriei pentru sprijin: "Neîntoarcem cu recunoºtinþã, eleviºi dascãli deopotrivã, cu mulþu-miri cãtre Primãria oraºului OcnaSibiului, care cu generozitate, ande an, marcheazã sãrbãtorile deiarnã, prin venirea Moºului. Nuexistã un sentiment mai plãcut

decât acea licãrire, plinã deveselie, cititã în ochii copiilor ºinu numai, dornici de a descoperi"comoara din pachet" , cuemoþia care nu are preþ. Atât

copiii cât ºi personalul ªcoliiGimnaziale Ocna Sibiului vãureazã "Sãrbãtori fericite", AnNou cu realizãri ºi bucurii, precumºi un cãlduros La mulþi ani!".

Crãciunul în jurul lumiiDickens a publicat "O Colindã de Crãciun" (în carea scris cã Scrooge îi cerea lui Cratchit sã lucreze ºidespre întrunirea de Crãciun a Congresului SUA).Era deja atât de popular încât nici biserica, niciguvernele nu mai puteau ignora importanta Sãrbã-torilor Crãciunului. În 1836, Alabama a devenitprimul stat din SUA care a declarat Crãciunulsãrbãtoare legalã, iar ilustratorul american Tho-mas Nast s-a inspirat din povestirile europene des-pre Sfântul Nicolae, patronul sfânt al copiilor,pentru a-l crea pe Moº Crãciun sau Santa Claus.Cine e Moº Crãciun? Figura lui Moº Crãciun esteclãditã pe Sfântul Nicolae, care a devenit unul dincei mai tineri episcopi. Acesta putea fi deseorivãzut, îmbrãcat în roba de episcop, roºie cu alb,cãlãtorind pe un mãgar ºi înmânând daruri copiilor.În timpul Reformei Protestante din secolul XVI,Martin Luther a încercat sã opreascã venerareasfinþilor, iar sãrbãtoarea Sfântului Nicolae a fostabolitã în unele þãri europene. Astfel, cel ce ofereadaruri a luat alte nume: în Germania, a devenit DerWeinachtsmann, P?re Noël în Franþa, Santa Clausîn Marea Britanie ºi în colonii, ºi multe alte nume.Clement Clark Moore a publicat un poem "VizitaSfântului Nicolae". Crãciunul lui Moore este unbãtrân spiriduº vesel care zboarã într-o sanie înminiaturã cu opt reni minusculi. Moore chiar adenumit renii cu numele pe care le cunoaºtemastãzi. Thomas Nast l-a descris pe Moºu într-o tuni-cã roºie îmblãnitã, cu o centurã latã de piele. Înfiecare an adãuga mai multe detalii versiunii saledespre legenda lui Santa, inclusiv atelierul deacasã de la Polul Nord ºi Lista Neascultãtorului ºi aCuminþelului. George P. Webster a preluat ideea,explicând cã fabrica de jucãrii a Moºului ºi "casasa, în timpul lungilor luni de varã, sunt ascunse îngheaþa ºi zãpada de la Polul Nord". În 1931 HaddonSundblom l-a prezentat pe Santa ca pe un omuleþrotofei, mai degrabã decât un spiriduº, cu o faþãjovialã ºi o barbã mare, într-o reclamã Coca-Cola.Astãzi, Santa Claus al lui Sundblom coboarã pe coºîn întreaga lume. În 1925, s-a descoperit cã nuexistau reni la Polul Nord. Existau, însã, o mulþimede reni în Lapland, Finlanda. Doi ani mai târziu,marele secret al adresei lui Santa a fost divulgatde Markus Rautio ("Uncle Markus"), gazda popu-larei emisiuni "Ora Copiilor" la un post public deradio finlandez. El a declarat cã Moº Crãciunlocuieºte în Munþii Korvatunturi din Lapland. Pomulde Crãciun

Se spune cã Sfântul Bonifaciu, un cãlugãr dinAnglia care a fondat biserici creºtine în Franþa ºiGermania în secolul VII, a dat într-o bunã zi pesteun grup de pãgâni adunaþi lângã un stejar pentru asacrifica un copil zeului Thor. Pentru a opri sacrificiulºi a salva viaþa copilului, Bonifaciu a doborâtcopacul cu o loviturã puternicã de pumn. În loculsãu a crescut un brãduleþ. Sfântul a spus pãgânilorproslãvitori cã brãduleþul subþire era Copacul Vieþiiºi era mãrturia vieþii eterne a lui Christos. Pânã însecolul XII, pomii de Crãciun erau atârnaþi de tavanca un simbol al creºtinãtãþii. Însã, în acele timpuri,dintr-un motiv pe care nimeni nu l-a putut explica,brazii erau atârnaþi cu vârful în jos. Colindele deCrãciun: religie ºi afaceri Una din cele mai vechicolinde de Crãciun dateazã din secolul IV, "Jesusrefulsit omnium" ºi a fost compusã de Sf. Hilary dinPoitiers. În secolul XII, Sf. Francis din Assisi aintrodus în mod oficial Colindele de Crãciun înslujbele religioase. Când Johannes Gutenberg aînceput sã-ºi învârtã presa de tipar, în 1454, copiiale colindelor au putut fi distribuite aproapegratuit. Probabil cea mai cunoscutã colindã deCrãciun este "Noapte Liniºtitã", scrisã în 1818 deun preot asistent austriac Joseph Mohr. Acestuia is-a spus cu o zi înainte de Crãciun cã orga bisericiiera spartã ºi cã nu va fi reparatã la timp. Întristat,s-a aºezat sã scrie trei versuri care sã poatã fi cân-tate de cor cu muzica de chitarã. "Stille Nacht,Heilige Nacht" a fost auzit pentru prima datã laLiturghia de Noapte în Biserica Sf. Nicolae dinAustria. Astãzi, "Silent Night, Holly Night" estecântatã, în peste 180 de limbi, de milioane deoameni. Oliver Cromwell s-ar putea întoarce înmormânt! Cel mai bine vândut single de Crãciundin toate timpurile este Bing Crosby - White Christ-mas, coloana sonorã din filmul clasic de sãrbãtori"Holiday Inn". Peste 30 de milioane de copii aufost vândute. (De fapt, doar Elton John cu "Candlein the Wind '97" a vândut mai multe copii, 33 demilioane.) În fiecare sezon de Crãciun companiilede înregistrãri se grãbesc sã lanseze cântececreºtine ºi seculare despre Crãciun de artiºti tineriºi bãtrâni, aproape siguri de succesul financiar.Darurile Crãciunului Daruri erau schimbate întimpul ceremoniilor romane de Saturnalii, sãrbã-torile solstiþiului, originea sãrbãtorilor noastre deCrãciun. Cel mai bine cunoaºtem obiceiul schim-bãrii de daruri de la cei trei magi menþionaþi în Biblie.Puritanii religioºi aminteau creºtinilor cã Magii

fãceau daruri numai lui Iisus, nu ºi Familiei lui sauunul altuia. Însã de când sãrbãtoarea naºterii luiChristos a fost inclusã în festivitãþile solstiþiului înafara bisericii oficiale, ºi de când Crãciunul a devenitcu adevãrat popular în timpul ultimului secol, adevenit un fenomen comercial. În timpul celui de-al doilea rãzboi mondial a fost necesar sã fie trimisecadourile de Crãciun, din timp, trupelor aflate ladepãrtare. Comercianþii s-au unit în efortul de areaminti marelui public sã-ºi facã cumpãrãturiledin timp, ºi aºa s-a nãscut sezonul de cumpãrãturi.Astãzi, cumpãrãturile Crãciunului sunt o întrecere.86% din consumatori îºi fac cumpãrãturile de Crã-ciun în timpul lui decembrie, 70% nu fac economiipentru perioada de Crãciun, ºi pânã la 87% se decidpe loc ce vor cumpãra. Aproximativ 30% îºi folosesccartea de credit ca mijloc principal de a-ºi cumpãrabunurile pentru Crãciun, ducând deseori ladepresia Crãciunului în ianuarie ºi februarie. Folo-sirea creditului este citatã ca o cauzã majorã a fali-mentãrilor din afara afacerilor, fiind depãºitã doarde ºomaj. Statisticile aratã cã grupurile de oamenicu venituri mari , medii ºi mici cheltuiesc aproapeaceeaºi sumã pe daruri de Crãciun. Felicitãrile ºitimbrele de Crãciun Prima felicitare comercialã deCrãciun ºi Anul Nou a fost desenatã în Londra, An-glia, în 1843, de John Callcott Horsley. Felicitareanu a fost primitã fãrã controverse, pentru cã înfãþisao familie ridicând paharele pentru toast, de Crã-ciun. Puritanii le-au denunþat imediat. Astfel,felicitãrile de Crãciun au devenit foarte populare.În zilele noastre, existã o gamã de felicitãri pentruaproape orice ocazie. Poºta le trimitea gratis, livra-rea fiind plãtitã de primitor. Însã în 1837, un profe-sor englez numit Rowland Hill a observat cã poºtapierdea prea mult din cauza celor ce refuzau cores-pondenþa. Astfel, într-un pamflet numit ReformaPoºtei, a propus timbrele plãtite dinainte . Pe 1 mai1840, a fost vândut primul timbru, în Marea Brita-nie. Timbrele de Crãciun au fost inventate trei animai târziu. Canada a emis un timbru inscripþionat"XMAS 1898" cu harta Mercator. Oficiile de poºtãdin Anglia ºi Olanda au emis ºi ele timbre cu temelegate de Crãciun. Prima serie de timbre de Crãciuna fost emisã în 1937, în Austria: timbrele tran-dafirului ºi semnelor zodiacale. Primul timbruoficial de Crãciun în SUA a fost lansat în 1962. Înacest an, Poºta Americanã va tipãri mai mult de 4miliarde de timbre de Crãciun, iar unele dintre elevor putea fi cumpãrate chiar ºi la unele aparate ATM.