ODONTOLOGIETEMA NR. 34 TRATAMENTUL CARIEI DENTARE

Bibliografie asociataA. Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapierestauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

*1. Cavităţile de clasa a III-a se pregătesc la nivelul cariilor care evoluează pe suprafeţele:a. Proximale ale premolarilor;b. Proximale ale caninilor;d. Palatinale ale frontalilor superiori;e. Vestibulare ale molarilorRaspuns- b. (pag. 173)

*2. Tratamentul profilactic al cariei dentare se referă la:a. Remineralizarea leziunilor incipiente;b. Sigilarea santurilor, fisurilor si fosetelor;c. Modificarea dietei;d. Folosirea fluorurilor;e. Toate de mai sus.Raspuns- e (pag. 168)

*3. Cavităţile simple implică afectarea a:a. Trei suprafeţe dentare;b. Mai multor suprafeţe dentare;c. Două suprafeţe dentare;d. Unei suprafaţe dentare;e. Patru suprafeţe dentare.Raspuns- d (pag. 172)

*4. Stabilirea conturului marginal pentru cavităţile preparate în şanţuri, fose şi fisuri, trebuie să respecte următoarele reguli:a. Plasarea marginilor cavităţii până în ţesuturi sănătoase;b. Extinderea marginilor cavităţii pentru a include toate fisurile ce nu se elimină prin ameloplastie;c. Extinderea marginilor să permită un acces suficient pentru prepararea cavităţii;d. Se evită plasarea marginilor pe eminenţe exagerate, cum ar fi pantele cuspidiene;e. Toate de mai sus.Raspuns- e (pag. 176)

*5. Grosimea minimă admisă în dentină a stratului hibrid este de:a. 0.5 micrometri;b. 0.2 micrometri;c. 0.7 micrometri;d. 0.8 micrometri;e. 0.3 micrometri.Raspuns- a (pag. 345)

*6. Viteza difuziunii răşinii adezive într-un substrat depinde de:a. Masa moleculară;b. Concentraţie;c. Viscozitate;d. Temperatură;e. Toate acestea.Raspuns- e (pag. 330)

*7. Proprietăţile cimentului eugenolat de zinc sunt:a. Rău izolant electric;

b. Ph acid;c. Sigilant definitiv eficient;d.Valoare mare a modului de elasticitate;e. Efect bacteriostatic.Raspuns- e (pag. 317-318)

*8. Dezavantajele utilizării lacurilor dentare sunt:a. Aderenţă de natură fizică la ţesuturile dure dentare;b. Aderenţă de natură chimică la ţesuturile dure dentare;c. Rezistenţă mecanică mare;d. Izolare termică bună;e. Îndepărtare uşoară prin uzură masticatorie.Raspuns- a (pag. 294)

*9. In concepţia actuală a tratamentului cariei dentare simple extensia preventiva se utilizează în funcţie de următorii factori:a. Extinderea cariei;b. Igiena orală;c. Poziţia dintelui antagonist;d. Tipul smalţului;e. Tipul dietei.Raspuns- a (pag. 171)

Complement multiplu1. Principiile fundamentale implicate în obţinerea formei de rezistenţă sunt următoarele:a. Cavităţi cu bază plană;b. Reducerea extensiei pereţilor cavităţii;c. Pereţi laterali subţiaţi;d. Cavităţi cu bază concavă;e. Să asigure grosime materialului restaurativ.Raspuns- a,b,e (pag. 177)

2. Consideraţii privind finisarea pereţilor şi marginilor de smalţ:a. Direcţia prismelor de smalţ;b. Localizarea marginilor;c. Gradul de netezime dorit;d. Tipul materialului restaurator utilizat;e. Tipul materialului obturaţiei de bază.Raspuns- a,b,c,d (pag. 180)

3. Particularităţile hibridizării dentinei uscate sunt următoarele:a. Permite verificarea eficientei clinice prin aspectul alb-cretos al smalţului demineralizat uscat;b. Necesită o uscare moderată;c. Nu există riscul de supraumectare;d. Marja foarte mica de toleranta tehnica;e. Acceptată ca tehnică standard de hibridizare.Raspuns- a,b,c,e (pag. 342)

4. Obiectivele obturaţiei de bază sunt:a. Substituirea dentinei cariate;b. Economisirea materialelor de obturaţie coronară;c. Economisirea materialelor de obturaţie de bază;d. Păstrarea unei grosimi mici a dentinei sănătoase;e. Eliminarea zonelor retentive pentru incrustaţii.Raspuns- a,b,e (pag. 301-302)

5. Avantajele CIS cu mecanism dublu de priză comparativ cu cele convenţionale, sunt:a. Priză mai rapidă;b. Aciditate mai mare;c. Rezistenţă mai mare la compresiune;d. Friabilitate mare;

e. Scăderea mai rapidă a Ph-ului.Raspuns- a,c (pag. 312)

6. Accesul răşinii adezive în profunzimea dentinei este influenţată de următorii factori:a. Porozitatea matricei dentare;b. Umiditatea endogena;c. Umiditatea accidentala;d. Umiditatea exogena;e. Tipul raşinii adezive.Raspuns- a,b,c,d (pag. 327)

7. Parametrii clinici care perimetrează procesul de gravare acidă sunt:a. Denaturarea colagenului în cursul condiţionării dentinei;b. Tipul şi concentraţia acidului;c. Menţinerea porozităţilor prin umectarea matricei dentinare demineralizate;d. Menţinerea porozităţilor dintre fibrele de colagen colabate în urma uscării intempesive a matricei demineralizate;e. Tipul adezivului.Raspuns- a,b,c (pag. 329)

8. Viteza de difuziune a răşinii adezive într-un substrat depinde de:a. Masa moleculară;b. Temperatura;c. Viscozitate;d. Timpul de acţiune;e. Afinitatea pentru substrat.Raspuns- a,b,c,e (pag. 330)

9. Forma de convenienţă a cavităţii este acea sculptură sau formare a cavităţii care va permite:a. O observare corectă;b. Accesibilitate bună;c. Operare uşoară în prepararea cavităţii;d. Operare uşoară în restaurarea cavităţii;e. Eliminarea ţesuturilor dure alterate.Raspuns- a,b,c,d (pag. 178)

10. Cimentul fosfat de zinc de tip II are următoarele proprietăţi:a. Are cea mai mică rezistenţă mecanică dintre toate bazele propriu-zise;b. Elasticitate mare;c. Friabil;d. Ph acid;e. Mare porozitate.Raspuns- c,d,e (pag. 304)

11. Indicaţiile compozitelor fluide sunt:a. Obturaţie de bază în cavităţi de clasa a III-a de dimensiuni reduse;b. Liner în cavităţi de clasa a III-a de dimensiuni reduse;c. Liner în cavităţi de clasa a IV-a de dimensiuni reduse;d. Obturaţie de bază în cavităţi greu accesibile de clasa a II-a;e. Obturarea cavităţilor de clasa a VI-a.Raspuns- a,b,d (pag. 313)

12. Calităţile materialului ideal de coafaj indirect sunt:a. Biocompatibilitate pulpodentinară;b. Sigilarea canaliculelor dentinare;c. Stimularea neodentinogenezei;d. Radioopacitate;e. Să coloreze dentina infectată.Raspuns- a,b,c,d (pag. 314)

13. Răşinile de cimentare au următoarele proprietăţi:a. Rezistenţă la compresiune;

b. Rigiditate scăzută;c. Ph neutru;d. Radiotransparenţă;e. Friabilitate.Raspuns- a,b,c,d (pag. 322)

14. Plaga dentinară hibridizată are o grosime de:a. 1-2µm;b. 0,5-1µm;c. 6-8µm;e. 2-5µm.Raspuns- a,e (pag. 322)

15. În coafajul direct, mai eficientă decât hemostaza prin tamponare cu bulete de vată sterilă ar fi utilizarea unor lavaje cu:a. NaOCl 5% timp de 2 minute;b. Ser fiziologic;c. Xilină 2% cu epinefrină 1/100.000;d. Trombină diluată;e. Trombină concentrată.Raspuns- a,b,c,d (pag. 325)

16. În condiţiile acţiunii insuficiente a primerului, o reţea de colagen odată colabată nu-şi va relua permeabilitatea iniţială, având drept consecinţă:a. Insuficienta infiltrare a răşinii adezive;b. Infiltrarea cu răşină doar a stratului superficial de dentină demineralizată;c. Infiltrarea cu răşină doar a stratului profund de dentină demineralizată;d. Nehibridizarea plăgii dentinare;e. Uscarea dentinei.Raspuns- a,c (pag. 331)

17. Folosirea unei răşini adezive cu umplutură de viscozitate redusă, într-un strat cu grosimea optimă de 100µm, realizează un colaj elastic, caracterizat prin:a. Rezistenţă mecanică;b. Amortizarea solicitărilor masticatorii ocluzale;c. Amortizarea tensiunilor de deformare a ţesuturilor dure dentare;d. Absorbţia tensiunilor generate de contracţia de polimerizare;e. Rezistenţă scăzută.Raspuns- a,b,c,d (pag. 340)

18. Regulile generale ale unei hibridizări optime sunt:a. Utilizarea preferenţială a tehnicilor adezive care îndepărtează DDR în 3 etape distincte;b. Aplicarea primerului prin frecare timp de 15 secunde;c. Aplicarea primerului prin frecare timp de 30 secunde;d. Sistemele adezive de primeri cu acetonă sunt eficiente doar pe dentina umedă;e. Aplicarea răşinii adezive într-un strat suficient de gros.Raspuns- a,b,d,e (pag. 346)

19. Avantajele preparărilor multiple de cavităţi la un pacient, într-o singură şedinţă, sunt:a. Scad numărul vizitelor la cabinet;b. Au un efect bun psihologic asupra pacientului;c. Creşte eficienţa stomatologului;d. Se utilizează un număr mare de instrumente;e. Scade vizibilitatea intraoperator.Raspuns- a,b,c (pag. 184)

20. Avantajele bizotării conturului marginal al cavităţii sunt:a. Creşte zona necesară pentru etching;b. Estetic;c. Creşte stratul de obturaţie definitivă;d. Amalgamul marginal devine rezistent;e. Permite o bună adaptare a incrustaţiilor.

Raspuns- a,b,e (pag. 182)

21. Stabilirea conturului marginal în cazul preparării cavităţilor pe suprafeţele netede respectă următoarele reguli:a. Extinderea marginilor cavităţii până în ţesuturile sănătoase;b. Marginile cavităţii se vor plasa pe pantele cuspidiene;c. Marginile cavităţii se vor plasa pe crestele de smalţ;d. În cazul preparării cavităţii de clasa a III-a se acceptă localizarea marginii incizale în zona punctului de contact interdentar;e. Extinderea marginilor pentru a permite un acces suficient manoperelor adecvate.Raspuns- a,d,e (pag. 176)

TEMA NR. 35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

Bibliografie asociataA.Iliescu, M. Gafar - Cariologie si otodontoterapierestauratoare, Ed.medicala, Bucuresti, 2001.

*1. Schimburile ionice dintre smalţ şi mediul bucal:a. Scad o dată cu vârsta;b. Cresc o dată cu vârsta;c. Nu sunt influenţate de vârstă;d. Nu au importanţă în etiopatogenia cariei dentare;e. Nu implică modificări ale carioactivităţii.Raspuns- a (pag. 35)

*2. Care dintre următoarele teorii face parte din grupul teoriilor mecanismelor externe:a. Teoria organotropă;b. Teoria enzimatică;c. Teoria neurodistrofică;d. Teoria proteolitică;e. Teoria reflexă.Raspuns- d (pag 69)

*3. Se semnalează apariţia de carii cu aspect exploziv în următoarele situaţii:a. Tulburări ale secreţiei salivare;b. Regim alimentar hipocaloric;c. Pacienţi diabetici;d. Pacienţi cu o bună igienă dentară;e. Pacienţi cu boli cardio-vasculare.Raspuns- a (pag. 77)

*4. Cel mai important hidrocarbonat alimentar este:a. Glucoza;b. Maltoză;c. Fructoză;d. Amidon; e. Maltotrioză.Raspuns- d (pag. 47)

*5. Cel mai mare potenţial cariogen îl are:a. Glucoza;b. Zaharoza;c. Fructoza;d. Maltoza;e. Lactoza.

Raspuns- b (pag. 47)

*6. În etipatogenia cariei dentare sunt incriminaţi:a. Două grupe de factori etiologici;b. Trei grupe de factori etiologici;c. O grupă de factori etiologici;d. Patru grupe de factori etiologici;e. Cinci grupe de factori etiologici.Raspuns- b (pag. 31)

*7. Carenţa în vitamina D:a. Duce la structurarea unui smalţ hipoplazic;b. Duce la structurarea unui smalţ hiperplazic;c. Nu interferă cu mineralizarea smalţului;d. Influenţează structura dentinei;e. Influenţează structura cementului.Raspuns- a (pag. 34)

*8. Volumul zilnic al secreţiei salivare globale este de:a. 0,5 – 1.5 l;b. 0, 1 l;c. 1,5 – 2l;d. 15l;e. 5l.Raspuns- a (pag 36.)

Complement multiplu1. Funcţiile salivei sunt:a. Reglarea pH-ului bucal;b. Perturbarea echilibrului ecologic bucal;c. Clearance;d. Digestivă;e. Excretorie.Raspuns- a,c,d,e (pag. 35)

2. Concentraţia calciului salivar este influenţată de:a. Ponderea secreţiei glandelor salivare;b. Ritmul circadian;c. Antagoniştii calciului şi pilocrapină;d. Fibroza chistică;e. Cantitatea de alimente bogate în calciu.Raspuns- a,b,c,d (pag. 38)

3. În cazul fluorului clearance-ul are anumite aspecte particulare:a. Păstrarea unui nivel de bază maximal în salivă;b. Revenirea mai lentă la nivelul de bază comparativ cu alte substanţe;c. Restabilirea nivelului fluorului ionic;d. Creşterea nivelului fluorului salivar;e. Îmbogăţirea nivelului fluorului ionic.Raspuns- b,c,d,e (pag. 39)

4. Capacitatea de tamponare a lichidului bucal depinde de:a. Variaţiile pH-ului atins;b. Alimentaţie;

c. Ritmul secreţiei salivare;d. Valoarea iniţială a pH-ului bucal;e. Graviditate.Raspuns- a,c,d,e (pag. 40)

5. Prelungirea timpului de clearance în cazul hidrocabonatelor poate fi cauzată de:a. Ritmul scăzut al secreţiei salivare;b. Periajul imediat după mese;c. Vâscozitatea crescută a salivei;d. Factori retentivi bucali;e. Consumul de fructe.Raspuns- a,c,d (pag. 46)

6. Grupe de populaţie în care alimentaţia creşte riscul la carie:gravidelea. Obezii;b. Bolnavii cronici;c. Bolnavii psihici;d. Adolescenţii;e. Bolnavii renali.Raspuns- a,b,c (pag. 49)

7. Rata de formare şi localizarea placii bacteriene variază fiind influenţată de:a. Regimul alimentar;b. Salivă;c. Sexd. Afecţiuni generale;e. Igiena bucală.Raspuns- a,b,d,e (pag 52)

8. Confrom teoriei proteolitice acţiunea proteolitică se declanşează în smalţla nivelul:a. Substanţei interprismatice;b. Lamelelor;c. Fusurilor;d. Tecile prismelor;e. Canaliculii dentinari.Raspuns- a,b,c,d (pag.69)

9. Teoriile mecanismelor externe sunt următoarele:a. Teoria neurodistrofică;b. Teoria reflexă;c. Teoria proteolitică;d. Teoria chimico-parazitară;e. Teoria proteolizei-chelaţiunii.Raspuns- c,d,e (pag. 69)

10. În etiopatogenia cariei dentare explozive trebuie luaţi în consideraţie următorii factori:a. Prezenţa unei plăci bacteriene groase;b. Intensitatea forţelor de atac cariogen reprezentate de agenţii cariogeni locali;c. Hiperactivitatea agenţilor cariogeni datorită consumului de glucide;d. Intensificarea igienei orale ;e. Posibilităţile de apărare a organismului.Raspuns- a,b,d,e (pag. 76)

11. Deficienţele imunologice se clasifică în următoarele categorii:a. Deficienţă în anticorpi sau a celulelor B;b. Imunodeficienţă celulară sau a celulelor T;c. Disfuncţie fagocitară;d. Deficienţă în complement;e. Deficienţă de ioni de calciu.Raspuns- a,b,c,d (pag 81)

12. Au posibilitatea de a acţiona ca antigene:a. Exotoxinele de natură proteică rezultate în faza de excreţie a bacteriilor vii;b. Produşii de degradare bacteriană sau celulară;c. Exotoxinele germenilor Gram negativi patogeni şi nepatogeni;d. Proteinele din lapte;e. Stafilococul Aureus.Raspuns- a,b,c (pag. 80)

13. La nivelul smalţului senescenţa produce:a. Reducerea volumului camerei pulpare;b. Reducerea permeabilităţii;c. Modificări morfologice prin apariţia faţetelor de uzură;d. Modificarea coarnelor pulpare;e. Diminuă elasticitatea tisulară consecutiv pierderii de apă.Raspuns- b,c,e (pag. 87)

14. Îmbătrânirea ţesutului pulpar se manifestă prin:a. Deshidratare,b. Atrofie şi degenerescenţă celulară;c. Multiplicarea fibrelor de colagen;d. Diminuarea celulelor de apărare;e. Multiplicarea fibrelor de reticulină.Raspuns- a,b,c,d (pag. 87)

15. Teoriile mecanismelor interne în geneza cariei dentare sunt:a. Teoria organotropă;b. Teoria proteolizei-chelaţiunii;c. Teoria enzimatică;d. Teoria neurodistrofică;e. Teoria reflexă.Raspuns- a,c,d,e (pag. 72)

16. Fac parte din microsistemul microbian al plăcii bacteriene si au un rol potenţial în apariţia cariei dentare:a. Lactobacilii;b. Streptococul mutans;c. Leptotrichia;d. Candida albicans;e. Pneumococus.Raspuns- a,b,c (pag 56 – 57)

17. Dintre îndulcitorii calorici menţionăm:a. Sorbitolul;b. Zaharina;c. Xilitolul;

d. Lycasinul;e. Ciclamatul.Raspuns- a,c,d (pag. 51)

18. Îndulcitorii necalorici sunt:a. Sorbitolul;b. Aspartanul;c. Zaharina;d. Ciclamatul;e. Xilitolul.Raspuns- b,c,d (pag. 51)

19. Aderenţa microbiană:a. Presupune mecanisme fizico-chimice;b. Este influenţată de interacţiunea dintre suprafaţa celulei bacteriene şi suprafaţa colonizată;c. Este influenţată de salivă;d. Este influenţată de alimentaţie;e. Este influenţată de igiena orală.Raspuns- a,b,c (pag. 54)

20. Dintre constituenţii plăcii bacteriene enumerăm:a. Celulele epiteliale;b. Leucocitele;c. Eritrocitele;d. Adezine;e. Particule alimentare.Raspuns- a,b,c,e (pag. 55)

21. Caria explozivă este prezentă în:a. Neutropenia ciclică;b. Sindromul Wiskott-Aldrich;c. Imunodeficienţa combinată gravă;d. Cardiopatia ischemică;e. Sindromul DiGeorge.Raspuns- a,b,c,e (pag. 79)

22. În cariile acute explozive:a. Sunt alterate rapid complexele joncţionale dintre prelungirile odontoblastelor;b. Este modificată bariera fiziologică de la nivelul odontoblastelor;c. Raspunsul pulpar depinde de tipul de carie;d. Răspunsul pulpar depinde de gradul de penetraţie;e. Raspunsul pulpar depinde de sexul pacientului.Raspuns- a,b,c,d (pag 84)

Tema nr. 36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINŢILOR PERMANENŢI

Bibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. La examenul microscopic în pulpita cronică deschisă ulceroasă apar:a. 2 straturi;b. 3 starturi;c. 4 straturi;

d. 5 straturi;e. nu se observă stratificare.Raspuns- d (pag. 83)

*2. Diagnosticul diferenţial al hiperemiei periinflamatorii se face cu:a. Pulpitele acute coronare;b. Necroza pulpară;c. Granulomul intern Palazzi;d. Pulpita cronică deschisă ulceroasă;e. Pulpita cronică deschisă polipoasă.Raspuns- a (pag. 71)

*3. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute purulente parţiale se face cu:a. Caria simplă;b. Gangrena pulpară;c. Parodontita apicală acută seroasă;d. Pulpita seroasă coronară;e. Hiperemia periinflamatorie.Raspuns- d (pag. 79)

*4. Diagnosticul pozitiv al pulpitei seroase totale se stabileşte pe:a. Teste de vitalitate negative;b. Durerea cu caracter pulsatil;c. Durere intensă şi continuă;d. Percuţie în ax negativă ;e. Halenă fetidă.Raspuns- c (pag. 76)

*5. În hiperemia preinflamatorie apar următoarele modificări morfologice:a. Mitocondrii mici şi rotunjite;b. Vase sangvine dilatate, cu pereţii îngroşaţi;c. Vase sangvine dilatate, cu pereţii subţiri;d. Degenerescenţe celulare, în special odontoblaste;e. Fibroblaşti cu volum micşorat.Raspuns- c (pag. 70)

*6. Este cunoscută şi ca „turbarea dinţilor”:a. Hiperemia periinflamatorie;b. Pulpita purulentă totală;c. Pulpita seroasă parţială;d. Pulpita seroasă totală,e. Pulpita purulentă parţială.Raspuns- d (pag. 75)

*7. În hiperemia periinflamatorie durerea persistă:a. Câteva ore după îndepărtarea excitantului;b. O oră după îndepărtarea excitantului;c. Dispare odată cu excitantul;d. Nu apare durere;e. Persistă câteva minute după îndepărtarea excitantului.Raspuns- e (pag. 71)

*8. În pulpita purulentă totală durerea are următoarele caractere:a. Caracter lancinant

b. Cedează la calmantec. Este spontană, foarte puternică, cu caracter pulsatild. Apare la pătrundere cu sonda în camera pulparăe. Apare numai la agenţi excitanţi fizici.Raspuns- c (pag. 79)

*9. În pulpita acută seroasă parţială examenul clinic pune în evidenţă:a. Dinte cu carie profundă, cu depozite bogate în dentina alterată;b. Dinte cu coloraţie anormală;c. Percuţie în ax dureroasă;d. Testele de vitalitate au un răspuns intens pozitiv;e. Prin îndepărtarea dentinei alterate se poate deschide camera pulpară.Raspuns-a (pag. 73)

*10. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase parţiale se face cu:a. Hiperemia periinflamatorie;b. Necroza pulpară;c. Caria simplă dentară;d. Miloliza;e. Gangrena pulpară.Raspuns- a (pag. 74)

Complement multiplu1. În apariţia hiperemiei preinflamatorii sunt incriminaţi următorii factori:a. Traumatismele din cursul pregătirii cavităţilor;b. Exotoxinele bacteriene;c. Substanţele medicamentoase utilizate pentru tratamentul leziunilor de mucoasă;d. Traumatismele din cursul şlefuirii bonturilor;e. Excitaţiile termice transmise prin obturaţiile metalice.Raspuns- a,b,d,e ( pag. 70)

2. Tratamentul hiperemiei periinflamatorii presupune:a. Tratamentul cariei simple şi coafaj indirect;b. Tratamentul cariei simple şi coafaj direct în dublu timp cu deschiderea accidentală a camerei pulpare;c. Amputaţie vitală;d. Extirpare vitală;e. Amputaţie devitală.Raspuns- a,b,c,d (pag. 12)

3. În pulpita acută seroasă totală pacientul acuză:a. Durere cu caracter pulsatil;b. Iradierea durerii;c. Crize dureroase violente, insuportabile;d. Reducerea durerii cu ajutorul analgezicelor, dar fără dispariţie completă;e. Proces carios profund.Raspuns- b,c,d (pag. 76)

4. Diagnosticul diferenţial al pulpitei seroase parţiale se face cu:a. Pulpita acută seroasă totală;b. Pulpita purulentă totală;c. Parodontita apicală acută seroase;d. Gangrena pulpară;e. Hiperemia periinflamatorie.Raspuns- a,b,e (pag. 74)

5. Diagnosticul diferenţial al pulpitei seroase totale se face cu:a. Hiperemia periinflamatorie;b. Pulpita purulentă parţială;c. Parodontita apicală acută;d. Pulpita acută purulentă totală;e. Pulpita seroasă parţială.Raspuns- c,d,e (pag. 7)

6. Diagnosticul pozitiv al pulpitei cronice deschise ulceroase se pune pe:a. Lipsa durerii şi apariţia ei la înţeparea în profunzime a pulpei dentare cu sonda;b. Existenţa cariei profunde cu deschiderea camerei pulpare;c. Răspuns negativ la percuţia în ax;d. Răspuns pozitiv la testele de vitalitate numai la intensităţi crescute ale excitantului;e. Carie profundă fără deschiderea camerei pulpare.Raspuns- a,b,c,d (pag. 85)

7. Tratamentul pulpitei purulente totale presupune:a. Extirparea vitală cu tratament medicamentos – metoda aseptico-antiseptica;b. Aplicaţii cu ozon;c. Diatermie;d. Coafaj indirect;e. Antibiotice endodontal.Raspuns- a,b,c,e ( pag. 80)

8. Care dintre următoarele afecţiuni pulpare poate fi reversibilă:a. Pulpita purulentă totală;b. Pulpita seroasă parţială;c. Pulpita seroasă totală;d. Hiperemia periinflamatorie;e. Pulpita purulentă parţială.Raspuns- b,d (pag 71, 74)

9. Pulpita cronică deschisă polipoasă evoluează spre:a. Fractură coronară;b. Pulpită acută seroasă;c. Pulpită cronică deschisă granulomatoasă;d. Pulpită acută purulentă;e. Gangrenă pulpară.Raspuns- a,b,d,e (pag. 87)

10. Pulpitele cronice deschise sunt:a. Ulceroasă;b. Polipoasă;c. Scleroatrofică;d. Hiperplazică;e. Propriu-zisă.Raspuns- a,b (pag. 80)

11. Pulpita cronică închisă hiperplazică evoluează şi se complică cu:a. Fractură dentară;b. Pulpită seroasă totală;c. Parodontită apicală cronică;d. Pulpită seroasă parţială;

e. Necroză pulpară.Raspuns- a,e (pag. 93)

12. Pulpitele cronice închise au următoarele trăsături comune:a. Au caracter invadant;b. Este prezent ţesut de granulaţie;c. Se formează în interiorul camerei pulpare închise;d. Evoluţia clinică este asimptomatică;e. Procesul inflamator se desfăşoară lent.Raspuns- b,c,d,e (pag 88)

13. Diagnosticul diferenţial al pulpitei cronice închise hiperplazice se face cu:a. Pulpita conică închisă propriu-zisă;b. Necroza pulpară;c. Pulpita cronică deschisă ulceroasă;d. Gangrena pulpară;e. Pulpita acută purulentă totală.Raspuns- a,b (pag. 92)

14. În pulpita cronică deschisă se observă:a. Prezenţa unei carii cu evoluţie îndelungată;b. Prezenţa sângerării la masticaţie;c. Raspuns pozitiv la testele de vitalitated. Jenă dureroasă la presiunea alimentelor în cavitatea ulceroasă;e. Palparea cu sonda evidenţiază baza de inserţie a polipului în camera pulpară.Raspuns- a,b,d,e (pag. 85)

15. Diagnosticul pozitiv al pulpitei purulente parţiale se pune pe:a. Caracterul pulsatil al durerii;b. Durere localizată;c. Prezenţa picăturilor de puroi la deschiderea camerei pulpare;d. Exacerbarea la rece, diminuarea la cald;e. Probele de vitalitate dau răspunsuri pozitive, la intensităţi mai mari decât în mod obişnuit.Raspuns- a,b,c,e (pag. 79)

16. În pulpita seroasă parţială durerea este:a. Vie, iradiată;b. Vie, localizată;c. Dispare după îndepărtarea stimulului;d. Ţine câteva minute;e. Ţine câteva ore.Raspuns- b,d,e (pag.73)

17. Diagnosticul diferenţial al pulpitei acute seroase totale se face cu:a. Pulpita acută seroasă parţială;b. Pulpita purulentă totală;c. Nevralgia esenţială de trigemen;d. Parodontita apicală acută seroasă;e. Parodontita apicală acută purulentă.Raspuns- a,b,d (pag. 79)

18. Examenul obiectiv în hiperemia periinflamatorie pune în evidenţă:a. Proces carios care nu a deschis camera pulpară;

b. Hipersensibilitate la palpare cu sonda pe fundul cavităţii;c. Obturaţie metalică realizată recent;d. Proces carios care a deschis camera pulpară;e. Lipsa sensibilităţii la palpare cu sonda pe fundul cavităţii.Raspuns- a,b,c (pag. 71)

19. Indicaţii de tratament în pulpita seroasă parţială:a. Coafaj indirect;b. Coafaj indirect în dublu timp;c. Amputaţie vitală;d. Extracţia dentară;e. Extirparea vitală.Raspuns- c,e (pag. 74)

20. Modificările morfologice în hiperemia periinflamatorie:a. Micşorarea volumului odontoblastelorb. Mărirea volumului odontoblastelor şi fibroblastelorc. Marginaţie leucocitarăd. Prezenţa indivizilor microbieni în pulpăe. Scăderea activităţii metabolice celulare.Raspuns- b,c,d (pag. 70)

TEMA NR. 37. NECROZA ŞI GANGRENA

Bibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. Necroza pulpară este:a. Mortificarea aseptică acută a pulpei sub acţiunea unor agenţi fizico-chimici; b. Proces inflamator al pulpei dentare;c. Proces inflamator al ţesuturilor periapicale;d. Mortificarea septică a pulpei;e. Proces inflamator al ţesuturilor periapicale.Raspuns- a (pag. 94)

*2. Factorii generali cu acţiune favorizantă în necroza pulpară pot fi:a. Diabet zaharat, hipertensiune arterială; b. Luxaţii, intruzii;c. Traumatisme cu intensitate redusă dar repetate;d. Temperatură peste 75°C;e. Temperatură sub 0°C.Raspuns- a (pag.94)

*3. Diagnosticul pozitiv în necroza pulpară se pune pe:a. Teste de vitalitate pozitive;b. Însămânţare bacteriană pozitivă;c. Hipersensibilitate la palpare cu sonda canalul radicular;d. Hipersensibilitate la palpare cu sonda în camera pulpară;e. Modificări de culoare ale dintelui.Raspuns-e (pag. 98)

*4. Palparea cu sonda în gangrena pulpară simplă este:

a. Sângerândă; b. Uşoară, facilă;c. Dureroasă;d. Dificilă, datorită unor obstacole de natură conjunctivă, fibroasă;e. Fără să pună în evidenţă prezenţa resturilor pulpare dezagregate.Raspuns- d (pag. 101)

*5. Factorii cu acţiune determinantă în gangrena pulpară sunt:a. Avitaminoze A, C;b. Spasme vasculare prelungite urmate de ischemie;c. Microorganisme ajunse în spaţiul endodontic;d. Stări fiziologice: menstruaţia, travaliul prelungit;e. Luxaţii cu intruzii.Raspuns- e (pag. 94)

*6. Gangrena pulpară simplă:a. Este o mortificare aseptică;b. Se datorează germenilor aerobi;c. Se datorează germenilor anaerobi;d. Interesează parodonţiul apical;e. Are o imagine radiologică normală.Raspuns- c (pag. 94)

*7. Spasmele hipoxiante survin în:a. Tromboza arterială;b. Boala Crohn;c. Trisomia 21;d. Colecistita acută;e. Ulcer gastric.Raspuns- a (pag. 94)

*8. Necroza de colicvaţie este determinată de:a. Coagularea proteică produsă de arsenic;b. Coagularea proteică produsă de fenol;c. Coagularea proteică produsă de tricrezolformalină;d. Coagularea proteică produsă de trioximetilen;e. Soluţii antiseptice (antiformină).Raspuns-e (pag. 98)

*9. Factorii chimico-toxici care pot produce necroza pulpară sunt: a. Apab. Apa oxigenată;c. Perhidrolul;d. Arsenic;e. Hidroxidul de calciu.Raspuns- d (pag. 96)

*10. Un dinte afectat de necroză pulpară poate prezenta:a. Coloraţie modificată;b. Hipersensibilitate;c. Hhiperestezie;d. Sensibilitate la sondarea camerei pulpare şi a canalelor radiculare;e. O obturaţie recentă.Raspuns- a (pag. 98)

Complement multiplu1. Necroza poate evolua spre:a. Poate rămâne o perioadă în acelaşi stadiu;b. Infectarea ţesutului necrozat cu apariţia gangrenei;c. Fractură dentară;d. Parodontită apicală cronică;e. Pulpită cronică închisă.Raspuns- a,b,c (pag. 99)

2. Diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare se pune pe:a. Modificarea de culoare a dintelui;b. Lipsa sensibilităţii la palparea cu sonda în camera pulpară şi canalele radiculare;c. Teste de vitalitate negative;d. Însămânţare bacteriană negativă;e. Imagine radiologică modificată.Raspuns- a,b,c,d (pag 98)

3. Diagnosticul diferenţial al necrozei pulpare se face cu:a. Gangrena pulpară simplă;b. Parodontitele apicale cronice;c. Pulpita cronică deschisă;d. Pulpita cronică închisă propriu zisă;e. Pulpită acută seroasă totală.Raspuns- a,b,c,d (pag 98)

4. Tratamentul necrozei pulpare se face:a. Include un tratament antibacterian;b. La fel ca la gangrena pulpară;c. Extirpare vitală;d. Amputaţie vitală;e. Nu necesită tratament antibacterian.Raspuns- a,b (pag. 99)

5. Utilizarea preparatelor pe bază de arsenic determină:a. Se produce necroză de coagulare;b. Se produce necroză de colicvaţie;c. Deschiderea camerei pulpare produce o sângerare abundentă;d. Pulpa necrozată are aspect uscat;e. Pulpa necrozată are un aspect galben-brun.Raspuns- a,d,e (pag. 98)

6. Pulpa necrozată se poate infecta cu germeni proveniţi din:a. Cavitatea bucală;b. Pungi parodontale;c. Circulaţia generală;d. Focar inflamator de vecinătate;e. Tumoră de vecinătate.Raspuns- a,b,c,d (pag. 99)

7. Microorganismele din spaţiul endodontic în gangrena pulpară sunt:a. Difteroizi;b. Lactobacili;c. Stafilococ auriu;

d. Stafilococ alfa-hemolitic;e. Noocardia.Raspuns- a,b,c,e (pag. 99)

8. Examenul histochimic în gangrena pulpară pune în evidenţă o masă semiputredă ce conţine:a. Materii grase;b. Polipeptide alterate;c. Hidrogen sulfurat;d. Apă;e. Monoxid de carbon.Raspuns- a,b,c,d (pag. 101)

9. Examenul radiologic în gangrena pulpară arată:a. Transparenţă crescută a canalului radicular;b. Strâmtorarea lumenului radicular prin depozite de dentină;c. Prezenţa barierei dento-cementoide la nivelul apexului;d. Existenţa denticulilor;e. Spaţii intertrabeculare mărite de volum.Raspuns- a,b,c,d (pag. 101)

10. Diagnosticul pozitiv al gangrenei pulpare se pune pe:a. Carie profundă cu deschiderea camerei pulpare şi insensibilitate totală la sondajul canalelor radiculare;b. Fetiditate;c. Teste de vitalitate negative;d. Examen bacteriologic negativ;e. Imagine radiologică fără modificări ale aspectului parodonţiului apical.Raspuns- a,b,c,e (pag 102)

11. Diagnosticul diferenţial al gangrenei pulpare se face cu:a. Necroza pulpară;b. Gangrena complicată cu o parodontită apicală acută;c. Parodontita apicală cronică;d. Pulpitele cronice;e. Pulpitele acute.Raspuns- a,b,c,d (pag 102)

12. Gangrena pulpară simplă evoluează spre:a. Parodontită apicală;b. Fractură coronară;c. Fractură corono-radiculară;d. Focar de infecţie;e. Chist folicular.Raspuns- a,b,c,d (pag. 102)

13. Formele anatomoclinice de gangrenă sunt:a. Gangrena parţială;b. Gangrena totală;c. Gangrena simplă;d. Gangrena complicată; e. Gangrena de colicvaţie.Raspuns- a,b,c,d (pag 101)

14. Necroza de colicvaţie poate fi declanşată de:a. Tricrezolformalină;

b. Papaină;c. Tripsină;d. Antiformină;e. Clorura de zinc.Raspuns- b,c,d (pag.98)

15. Factorii termici ce intervin în etiopatogenia necrozei pulpare sunt:a. Scăderea temperaturii la 0°C nu produce modificări semnificative la nivel pulpar; b. Scăderea temperaturii, foarte lentă, cu 5°C;c. O scădere brutală a temperaturii la 0°C;d. O creştere a temperaturii cu 5°C;e. O scădere bruscă a temperaturii prin aplicarea de zăpadă carbonică.Raspuns- c,d,e (pag. 96)

16. Caracteristicile macroscopice ale necrozei sunt:a. În necroza de colicvaţie pulpa dentară este o masă semilichidă tulbure;b. În necroza de colicvaţie pulpa dentară are o consistenţă redusă;c. În necroza de colicvaţie pulpa dentară are o consistenţă crescută;d. În necroza de coagulare pulpa dentară are consistenţă redusă;e. În necroza de coagulare pulpa dentară are consistenţă crescută.Raspuns-a,b,e (pag. 98)

17. Gangrena dentară constituie un focar de infecţie pentru organism determinând:a. Diabet zaharat;b. Glomerulonefrite;c. Endocardite;d. Afecţiuni reumatismale;e. Migrene.Raspuns- b,c,d (pag 102)

18. În apariţia necrozei pulpare sunt incriminaţi următorii factori:a. Luxaţii; b. Traumatisme cu intensitate redusă dar repetată;c. Avulsia dentară;d. Fractura dintelui cu deschiderea camerei pulpare;e. Intruzii .Raspuns- a,b,c,e (pag. 95)

19.Responsabil de leziunile tisulare din gangrenă este şi ţesutul pulpar propriu-zis, prin elaborarea unor elemente cu acţiune distructivă locală:a. Sulfataza; b. Acizi nucleici;c. Enzime lizozomale;d. Heparina;e. Enzime proteolitice.Raspuns-b,c,d,e (pag. 100)

20. Simptomatologia gangrenei pulpare cuprinde:a. Sensibilitate la palparea cu sonda a canalelor radiculare; b. Pierderea marcată de substanţă dentară;c. Durere la percuţia transversală a dintelui;d. Modificarea de culoare a dintelui;e. Examen bacteriologic pozitiv.Raspuns- b,d,e (pag. 101)

Tema nr. 38. PARODONTITE APICALE ACUTE ŞI CRONICE

Bibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. Parodontita apicală hiperemică apărută ca urmare a necrozei pulpare prin agenţi infecţioşi se caracterizează prin:a. La presiunea dintelui în alveolă pacientul simte o accentuare a durerii din cauza compresiei pe vasele periodontale;b. Dintele nu este sensibil la percuţia în ax;c. Dintele prezintă o sensibilitate mare la atingere şi senzaţia de agresiune din cauza edemului inflamator extins;d. Dintele prezintă o sensibilitate moderată la atingere şi senzaţia de egresiune;e. Dintele este mult mai dureros decât în cazul formelor iritativ-mecanice.Raspuns- c (pag. 106)

*2. Diagnosticul diferenţial în cazul parodontitei apicale hiperemice se face cu:a. Pulpita cronică închisă;b. Pulpita cronică deschisă;c. Pulpita acută purulentă totală;d. Hiperemia preinflamatorie;e. Gangrena pulpară simplă.Raspuns- c (pag. 107)

*3. Subiectiv, parodontita apicală acută seroasă se manifestă prin:a. Tumefierea mucoasei şi a tegumentelor din vecinătatea dintelui respectiv;b. Durere la palpare cu degetul pe mucoasa vestibulară;c. Prezenţa unei sângerări abundente în camera pulpară şi pe canal;d. Durere lancinantă, permanentă, exacerbată de creşterea fluxului sangvin;e. Durere localizată la nivelul dintelui respectiv.Raspuns- d (pag. 108)

*4. Diagnosticul pozitiv în parodontita apicală acută purulentă se pune pe următoarele semne:a. Teste de vitalitate slab pozitive la nivelul dintelui cauzal;b. Examenul radiologic ce prezintă imaginea caracteristică, conturată;c. Durere la atingerea dintelui, mobilitate dentară, fistulizare cu eliminare de puroi;d. Simptomatologie de pulpită;e. Simptome subiective şi obiective nesemnificative, imagine radiologică concludentă.Raspuns- c (pag. 112)

*5. Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală acută purulentă se face cu:a. Pulpita acuta seroasă parţială ;b. Pulpita cronică deschisă ulceroasă;c. Nevralgia de trigemen;d. Osteomielita maxilară;e. Granulomul simplu conjunctiv.Raspuns- d (pag. 113)

*6. Granulomul simplu conjunctiv se caracterizează prin:a. Durere spontană, continuă, cu caracter pulsatil;b. Pacientul prezintă o rigiditate tipică a feţei, evită atingerea dintelui;c. Imagine radiologică nesemnificativă;

d. Uneori apare o uşoară jenă la un dinte, senzaţia de alungire a dintelui, în general simptomatologia este ştearsă;e. Mucoasa în dreptul apexului dintelui respectiv este roşie, tumefiată, dureroasă la palpare.Raspuns- d (pag. 119)

*7. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică neconturată sunt:a. Parodontita apicală cronică cu hipercementoză;b. Osteita paradentară Merkior;c. Parodontita apicală cronică specifică din TBC;d. Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch;e. Abcesul apical cronic.Raspuns- d (pag. 113/114)

*8. Evoluţia granulomului chistic se face spre:a. Vindecare spontană;b. Pulpită acută purulentă;c. Fractura spontană a osului, în cazul formelor voluminoase;d. Vindecare în urma tratamentului corect de canal asociat cu antibioterapie;e. Granulom simplu conjunctiv.Raspuns- c (pag. 122)

*9. Parodontita apicală acută hiperemică iritativ mecanică nu se caracterizează prin:a. Durerea are un caracter acut, permanent, localizată sau iradiată;b. Este produsă de corpi străini ce au pătruns în parodonţiul apical (ace rupte, obturaţii de canal cu depăşire);c. Durerea cedează foarte uşor la tratamentul cu antiinflamatoare. d. Durerea cedează foarte greu la tratamentul cu antiinflamatoare sau agenţi fizici;e. Poate fi provocată de traumatisme directe în cursul tratamentului mecanic de canal.Raspuns- c (pag. 106)

*10. Obiectiv, în parodontita apicală acută seroasă, apare;a. Durere cu caracter ascendent, de la simplă jenă la dureri insuportabile;b. Durere brutală de la început, iradiată în regiunile învecinate;c. Simptomatologie ştearsă, aproape inexistentă;d. Adenopatie regională, ganglioni induraţi şi măriţi de volum;e. Durerea este exacerbată de creştere fluxului sangvin în extremitatea cefalică.Raspuns- d (pag. 108)

Complement multiplu1. Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală acută seroasă nu se face cu:a. Pulpitele acute,b. Pulpitele cronice;c. Nevralgiile de trigemen;d. Parodontita apicală acută supurată;e. Gangrena simplă.Raspuns- b,e (pag. 109)

2. Evoluţia parodontitei apicale acute seroase se poate face spre:a. Cronicizare;b. Parodontită apicală acută purulentă,c. Pulpită acută purulentă;d. Sinuzita de maxilare. Pulpită acută seroasă.Raspuns- a,b (pag. 109)

3. În raport cu structura osului şi poziţia dintelui pe arcadă, evoluţia procesului supurativ în parodontita apicală acută purulentă se poate face spre:a. Vestibular, pentru frontalii superiori;b. Palatinal, pentru rădăcinile palatinale ale molarilor superiori;c. Palatinal, pentru caninii şi incisivii laterali superiori;d. Tegumente, cu apariţia de fistule, mai frecvent în cazul dinţilor superiori;e. Tegumente, cu apariţia de fistule, mai frecvent în cazul dinţilor inferiori.Raspuns- a,b,e (pag. 110)

4. Următoarele afirmaţii sunt false:a. Parodontita apicală acută purulentă îmbracă patru stadii în evoluţia sa;b. Stadiul endoosos se caracterizează prin dureri iradiate în tot hemimaxilarul, regiunea auriculară, temporală, occipitală;c. În stadiul submucos durerile ating cote maxime;d. În stadiul submucos creşte mobilitatea dintelui;e. În stadiul subperiostal se constată o reducere spectaculoasă a durerii şi scăderea tumefacţiei.Raspuns- a,c,e (pag. 111)

5. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică conturată sunt următoarele, cu excepţia: a. Granulomul epitelial;b. Granulomul chistic;c. Parodontita apicală cronică condensantă;d. Parodontita apicală cronică cu hipercementoză;e. Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch.Raspuns- c,e (pag. 113-114)

6. Următoarele afirmaţii despre examenul radiologic în parodontitele apicale cronice sunt adevărate:a. Nu este tot timpul concludent, diagnosticul se poate pune doar pe examenul clinic;b. Examenul radiologic iniţial poate da informaţii despre numărul şedinţelor de tratament necesare până la obţinerea vindecării complete;c. Examenul radiologic în timpul tratamentului trebuie evitat pentru a nu traumatiza pacientul;d. Examenul radiologic în aprecierea rezultatelor se realizează după obturaţia canalelor la 3-6 luni;e. Examenul radiologic este de multe ori singurul care evidenţiază procesele patologice periapicale.Raspuns- d,e (pag. 115-116)

7. Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală cronică fibroasă se face cu următoarele afecţiuni, cu excepţia:a. Gangrena pulpară simplăb. Pulpita acută seroasă parţialăc. Pulpita cronică închisăd. Pulpita acută purulentă totalăe. Parodontite marginaleRaspuns- b,d,e (pag. 117)

8. Diagnosticul diferenţial în parodontita apicală cronică difuză progresivă se face cu:a. Granulomul chistic;b. Pulpita acută seroasă totală;c. Pulpitele cronice;d. Adenopatii supuratee. ActinomicozaRaspuns- a,d,e (pag. 124)

9. După Fish, în cazul granulomului simplu conjunctiv, există următoarele zone:a. Zona de necroză, în periferie;b. Zona de necroză, în porţiunea apicală a canalului radicular;c. Zona exudativă, în imediata vecinătate a apexului;d. Zona de iritaţie, în imediata vecinătate a apexului;e. Zona de stimulare, cea mai periferică.Raspuns- b,c,e (pag. 118)

10. La examenul obiectiv al unui dinte cu granulom simplu conjunctiv se observă:a. Un proces carios ce interesează şi camera pulpară,b. Uneori se pot întâlni fistule sau cicatrice;c. Teste de vitalitate negative;d. Uşoară jenă dureroasă;e. Imagine radiologică radiotransparentă ce înconjoară apexul, cu contur rotund, bine delimitată de osul învecinat.Raspuns- a,b,c (pag. 119)

11. În granulomul chistic simptomatologia constă în:a. Modificare de culoare a dintelui afectat;b. Teste de vitalitate slab pozitive;c. Lipsa sângerării şi a sensibilităţii la pătrundere în canal;d. Teste de vitalitate intens pozitivee. Durere intensă, pulsatilă, iradiată în regiunile învecinate.Raspuns- a,c (pag. 121)

12. Parodontitele apicale cronice cu imagine radiologică neconturată sunt următoarele, cu excepţia:a. Parodontita apicală cronică cu hipercementoză;b. Osteita paradentară Merkior;c. Parodontita apicală cronică difuză progresivă Partsch;d. Parodontita apicală cronică condensantă;e. Abcesul apical cronic.Raspuns- a,b,e (pag. 113-114)

13. Parodontitele apicale cronice specifice pot să apară în :a. TBC;b. Actinomicoză;c. Bruceloză;d. SIDA;e. Lues.Raspuns- a,b,e (pag. 114)

14. Diagnosticul pozitiv în cazul parodontitei apicale cronice difuză progresivă Partsch se pune pe următoarele semne, cu excepţia:a. Prezenţa fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente;b. Prezenţa nodulilor conjunctivi la nivelul mucoasei sau pe tegumente;c. Prezenţa secreţiei purulente abundente la nivelul fistulelor,d. Teste de vitalitate pozitive;e. Imagine radiologică caracteristică.Raspuns- c,d (pag. 124)

15. Diagnosticul diferenţial în cazul parodontitei apicale cronice difuză progresivă Partsch se face cu:a. Osteomielita;b. Actinomicoza;

c. Nevralgia de trigemen;d. Adenopatii supurate;e. Granulomul chistic.Raspuns- a,b,d,e (pag. 124)

16. Parodontita apicală acută hiperemică poate fi produsă de:a. Traumatismele produse de aparate ortodontice corect realizate;b. Traumatisme directe în cursul tratamentelor mecanice de canal;c. Traumatisme produse prin accidente de muncă;d. Bruxism;e. Agenţi chimici care ajung la nivelul parodonţiului apical.Raspuns- b,d,e (pag. 104-105)

17. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:a. Arsenicul, folosit în tratamentul endodontic, poate provoca parodontita apicală acută hiperemică;b. Arsenicul, folosit în tratamentul pungilor parodontale, poate provoca parodontita apicală acută hiperemică;c. EDTA-ul produce un dezechilibru mineral local prin sustragerea ionilor de Ca, radicalilor fosfat, blocarea ionilor de Na;d. Agenţii microbieni nu sunt implicaţi în producerea parodontitei apicale acută hiperemică;e. Acţiunea agenţilor microbieni se realizează prin exotoxine dar şi prin endotoxine.Raspuns- b,d (pag. 105)

18. Evoluţia parodontitei apicale acută hiperemică se poate face spre:a. Parodontită apicală purulentăb. Parodontită apicală seroasă;c. Pulpită acută purulentă;d. Pulpită acută seroasă;e. Spre cronicizare.Raspuns- a,b,e (pag. 107)

19. În parodontita apicală acută purulentă, stadiul endoosos se caracterizează prin:a. Prezenţa unui bogat infiltrat leucocitar, mai ales PMN;b. În centrul leziunii apare liza ţesutului osos;c. Tensiune mare intratisulară;d. Scăderea pH-ului local;e. Creşterea pH-ului local.Raspuns- a,b,c,d (pag. 110)

20. În parodontita apicală acută purulentă, în stadiul subperiostal, apare şi edemul părţilor moi din vecinătate, astfel:a. Pentru incisivii superiori edemul interesează buza şi aripa nasului, fără a depăşi linia mediană;b. Pentru incisivii superiori edemul interesează buza şi aripa nasului, de o parte şi de alta a liniei mediane;c. Pentru caninii superiori edemul interesează şi pleoapa inferioară;d. Pentru caninii superiori edemul interesează şi pleoapa inferioară şi pe cea superioară;e. Pentru frontalii inferiori edemul se întinde de la buza inferioară până în regiunea submentonieră.Raspuns- a,c,e (pag. 111)

Tema nr. 39. TRATAMENTUL NECROZEI ŞI GANGRENEI PULPAREBibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1.Tratamentul conservator în cazul unui dinte cu gangrenă are următoarele indicaţii:a. Edentaţii subtotale maxilare;b. Dinţii cu procese carioase ce au avansat mult spre rădăcină, diminuând rezistenţa acesteia;c. Dinţi cu pungi gingivoosoase adânci;d. Arcade dentare integre şi un singur proces de gangrenă;e. Dinţii din porţiunea distală a arcadei dentare şi pacienţi cu deschidere mică a cavităţii orale.Raspuns- d (pag. 158)

*2. Contraindicaţiile tratamentului conservator în cazul gangrenei pulpare sunt următoarele, cu excepţia:a. Pacienţi cu afecţiuni generale grave;b. Dinţi cu rădăcini drepte sau curburi uşoare ce pot fi depăşite;c. Edentaţii subtotale maxilared. Pacienţi infirmi, greu deplasabili, pacienţi cu psihopatii;e. Dinţi cu implantare slabă.Raspuns- b (pag. 158)

*3. Realizarea accesului in vederea tratamentului de canal al unui dinte cu gangrenă se realizează astfel:a. La dinţii cu coroana intactă şi procese carioase la nivel cervical, se face trepanarea prin procesul carios după îndepărtarea dentinei alterate;b. La dinţii cu procese carioase proximale se face trepanarea prin procesul carios, păstrând intactă creasta marginală;c. La dinţii frontali superiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate bună;d. La dinţii cu coroana intactă şi procese carioase la nivel cervical trepanarea se face la locul de elecţie, după obturaţia provizorie a procesului carios;e. La dinţii frontali inferiori accesul se face dinspre vestibular pentru a avea vizibilitate bună.Raspuns- d (pag. 161)

*4. Anomalii frecvente de canale prezintă:a. Caninii superiori: 3 canale, unul palatinal şi două vestibulare,b. Incisivii inferiori: 3 canale, unul vestibular şi două linguale;c. Incisivii inferiori: 2 canale, unul vestibular şi unul lingual;d. Molarii unu superiori: un canal central;e. Molarii unu inferiori: un canal central.Raspuns- c (pag. 162-163)

*5. Despre odontometrie sunt adevărate următoarele afirmaţii:a. Reprezintă metoda modernă de permeabilizare a canalelor;b. Metoda clinică este cea mai exactă pentru că se bazează pe simţul tactil;c. Metodele electronice sunt rar utilizate dincauza erorilor frecvente ce pot să apară;d. În cazul utilizării metodelor electronice canalul trebuie să fie foarte bine irigat pentru a nu se bloca acele pe canal;e. În cazul utilizării metodelor electronice canalul trebuie să fie uscat, măsurarea fiind influenţată negativ de prezenţe soluţiilor de sterilizat canalul.Raspuns- e (pag. 163-165)

*6. Preparaţia canalului în tratamentul gangrenei se face până la:a. 2-3 mm de costricţia apicală pentru a nu împinge dincolo de apex dentina alterată şi infectată;b. Dincolo de apex cu 2-3 mm pentru a îndepărta complet agenţii microbieni;c. Până la nivelul constricţiei apicale, respectând conul cementar;

d. Uneori nu este necesară preparaţia canalului fiind suficiente numai metodele de sterilizare fizice şi chimice;e. Până la nivelul constricţiei apicale, fără a respecta conul cementar.Raspuns- c (pag. 166)

*7. Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelor radiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cu excepţia:a. Efect rapid bactericid şi fungicid;b. Penetrabilitate redusă în ţesuturi;c. Stabilitate chimică la păstrarea în soluţie;d. Tensiune superficială mică;e. Reducerea inflamaţiei periapicale.Raspuns- b (pag. 175)

*8. Pastele complexe cu antibiotice folosite în tratamentul gangrenei pulpare trebuie să respecte următoarele condiţii:a. Folosirea unor antibiotice cu potenţial alergizant moderat sau mare;b. Utilizarea unor asocieri de antibiotice cu spectru mic de acţiune;c. Nu sunt necesare substanţele antiinflamatoare;d. Excipientul să aibă o difuzibilitate minimă;e. Evitarea asocierii antibioticelor în mecanisme de acţiune antagonice.Raspuns- e (pag. 187)

*9. Tratamentul gangrenei cuprinde următoarele etape importante:a. Evidarea canalului radicular de resturile pulpare şi dentina alterată;b. Lărgirea canalului până la dentina sănătoasă sub spălături cu hipoclorit de sodiu;c. Odontometria;d. Infectarea canalului radicular şi a canaliculelor dentinare;e. Nesigilarea spaţiului endodontic prin obturaţie etanşă.Raspuns- a (pag. 158)

*10. Conform lui Weine, constituie excepţii ale sistemelor de canale:a. Canalul unic, drept până la apex ce se deschide într-un singur foramen apical;b. Două canale independente ce se unesc într-un canal unic şi se deschid într-un singur foramen apical;c. Două canale complet separate ce se deschid fiecare în foramene apicale separate;d. Canalul unic ce pleacă din camera pulpară şi se bifurcă în două canale ce se deschid fiecare în foramene apicale separate;e. Canalul unic ce pleacă din camera pulpară şi se bifurcă în două canale care apoi se unesc înainte de a se deschide într-un singur foramen apical.Raspuns- e (pag 163)

Complement multiplu1. Referitor la permeabilizarea canalelor radiculare, sunt adevărate următoarele afirmaţii:a. Se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte fine, fără presiuni şi brutalitate;b. Se face cu ace Miller sau Kerr fine şi foarte fine, cu presiune, pentru a depăşi obstacolele dentinare de pe canale;c. Se pot folosi substanţe chimice de permeabilizare: EDTA, acid sulfuric;d. Se poate lăsa pe canal o meşă cu acid sulfuric 48-72 de ore;e. Se poate lăsa pe canal o meşă cu EDTA timp de 24 de ore sub pansament ocluziv.Raspuns- a,c,e (pag. 162)

2. Următoarele afirmaţii despre odontometrie sunt adevărate:a. Se realizează înainte de permeabilizarea şi evidarea conţinutului canalului radicular;b. Este metoda clinică cea mai exactă, pentru că se bazează pe simţul tactil al operatorului;

c. Utilizează frecvent metodele electronice, datorită preciziei lor;d. În cazul utilizării metodelor electronice este necesară uscarea canalului, prezenţa hipocloritului de sodiu influenţând negativ rezultatul;e. Acul introdus în canal nu trebuie să vină în contact cu un material metalic de restaurare coronară.Raspuns- c,d,e (pag. 163-165)

3. În gangrena pulpară, preparaţia canalului radicular se realizează astfel:a. Tratamentul mecanic se realizează până la constricţia apicală;b. Tratamentul mecanic se realizează până dincolo de constricţia apicală, depăşind-o cu 2-3 mm;c. Se execută într-una sau mai multe şedinţe de tratament;d Se fac spălături cu hipoclorit de sodiu;e. Se utilizează substanţe chelatoare pentru uşurarea permeabilizării şi lărgirii canalului.Raspuns- a,c,d,e (pag. 166-167)

4. Următoarele afirmaţii despre tehnica step back sunt adevărate:a. Se mai numeşte şi telescopare regresivă;b. Se mai numeşte şi telescopare progresivă;c. Se recomandă în cazul canalelor cu o curbură uşoară spre moderată;d. Se recomandă în cazul canalelor cu o curbură accentuată;e. Se începe cu prepararea regiunii apicale.Raspuns- a,c,e (pag. 168)

5. Următoarele afirmaţii despre tehnica step down sunt adevărate:a. Se mai numeşte şi telescopare regresivă;b. Se mai numeşte şi telescopare progresivă;c. Presupune o preparare telescopată ce porneşte din porţiunea apicală;d. Presupune o preparare telescopată ce porneşte din porţiunea coronară a canalelor;e. Are avantajul că permite accesul rectiliniu spre porţiunea apicală fără interferenţe mecanice dentinare;Raspuns- b,d,e (pag. 169)

6. Următoarele afirmaţii despre tehnica forţelor compensate, sunt adevărate:a. A fost introdusă de Roane;b. Permite tratamentul mecanic pe toată lungimea de lucru până la acul 55 fără transpoziţia apexului;c. Este indicată în canalele cu curbură accentuată;d. Este indicată în canalele cu curbură moderată;e. Foloseşte ace tip pilă rigide cu vârf tăietor.Raspuns- a,b,c (pag. 169)

7. Următoarele afirmaţii despre tehnica step down - step back sunt adevărate:a. Se mai numeşte tehnica dublei telescopări;b. În etapa de pregătire step down, se lărgeşte treimea coronară şi medie a canalului cu ajutorul frezelor;c. În etapa de pregătire step down, se lărgeşte treimea apicală a canalului;d. Pregătirea zonei apicale se realizează cu ace Kerr file, unifile sau flexofile;e. În etapa de pregătire step back, se lărgeşte treimea coronară şi medie.Raspuns- a,b,d (pag. 169)

8. Se instituie obligatoriu un tratament medicamentos înainte de obturaţia de canal, în următoarele situaţii:a. Hiperemie preinflamatorie;b. Pulpita acută seroasă parţială;c. Pulpite cronice deschise;d. Hemoragie abundentă;e. Pulpită acută purulentă parţială.Raspuns- c,d,e (pag. 170)

9. Cauze locale ale hemoragiei pot fi:a. Lezarea parodonţiului marginal;b. Perforarea podelei camerei pulpare;c. Hemofilie;d. Afecţiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sângelui;e. Căi false radiculare.Raspuns- a,b,e (pag. 170)

10. Indicaţiile de utilizare ale hidroxidului de calciu sunt următoarele:a. Parodontitele apicale cronice;b. Parodontitele apicale acute;c. Căile false radiculare;d. Parodontitele marginale cronice;e. Gangrena pulpară simplă.Raspuns- a,c,e (pag. 200-202)

11. Medicaţia folosită în dezinfecţia canalelor radiculare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a. Efect rapid bactericid şi fungicid;b. Tensiune superficială mică;c. Tensiune superficială mare;d. Să influenţeze calităţile fizico-chimice ale materialului de obturaţie de canal;e. Stimularea proceselor de vindecare periapicale.Raspuns- a,b,e (pag. 175)

12. Acţiunea antiseptică a hidroxidului de calciu se bazează pe:a. pH-ul alcalin 11-12;b. pH-ul acid de care este răspunzător ionul OH;c. Solubilitate foarte redusă în apă ce determină eliberarea treptată a ionului OH;d. Solubilitate mare în apă ce determină dezinfecţia rapidă prin eliberarea masivă a ionului OH;e. pH-ul alcalin 12-14 în funcţie de preparat.Raspuns- a,c (pag. 198)

13. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevărate următoarele afirmaţii:a. Este un puternic bactericid;b. Ionii OH difuzează atât în canaliculele dentinare cât şi în spaţiul periodontal, acţionând direct asupra microorganismelor;c. Dizolvă detritusutile organice necrozate şi infectate din canale;d. Nu dizolvă detritusutile organice necrozate şi infectate din canale, singurul care poate face acest lucru fiind hipocloritul de sodiu;e. Stimulează secreţiile persistente din canale.Raspuns- a,b,c (pag. 198-199) 14. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevărate următoarele afirmaţii:a. Opreşte secreţiile persistente din canale ce apar în unele forme de parodontită apicală cronică;b. Stimulează vindecarea leziunilor osteitice periapicale prin conversia pH-ului local către alcalinitate;c. Se resoarbe uşor în caz de depăşire a foramenului apical;d. Se resoarbe greu în caz de depăşire a foramenului apical;e. Nu se poate folosi în tratamentul căilor false radiculare fiind inactivat de contactul cu sângele.Raspuns- a,b,c (pag. 200-201)

15. Indicaţiile de utilizare ale hidroxidului de calciu, sunt următoarele:a. Gangrena simplă - aplicaţie unică pentru 1-2 săptămâni;b. Parodontite apicale acute - domeniul cel mai important de utilizare;

c. Parodontite apicale cronice - se repetă aplicaţiile la intervale de trei luni până la confirmarea radiologică a vindecării;d. Pulpite acute purulente totale - aplicaţie unică de 24-48 de ore;e. Căi false radiculare - tratamentul este mai îndelungat.Raspuns- a,c,e (pag. 200-202)

16. Despre hidroxidul de calciu, sunt adevărate următoarele afirmaţii: a. Se poate eugenatul de zinc ca material de obturaţie coronară pentru că asigură o etanşeitate bună;b. Se evită eugenatul de zinc pentru obturaţia provizorie deoarece preparatele pe bază de hidroxid de calciu se întăresc la contactul cu eugenatul de zinc;c. Se poate utiliza cu succes în tratamentul gangrenei pulpare simple; d. Se poate utiliza cu succes în tratamentul parodontitelor apicale acute din prima şedinţă;e. Se poate utiliza cu succes în tratamentul parodontitelor marginale cronice.Raspuns- b,c (pag. 200-202)

17. Indicaţiile diatermiei în dezinfecţia canalelor radiculare sunt:a. Înaintea tratamentului biomecanic în treimea apicală a canalului;b. Înaintea aplicării primului pansament cu antiseptice;c. După obturaţia de canal;d. Între şedinţele de tratament cu antiseptice;e. Între şedinţele de tratament cu antiseptice se poate aplica în fiecare zi.Raspuns- a,b,d (pag. 203) 18. Ozonoterapia este indicată în:a. Gangrena pulpară simplă;b. Parodontite apicale cronice;c. Parodontite marginale cronice;d. Pulpite purulente înaintea extirpării pulpare;e. Tratamentul plăgii dentinare.Raspuns- a,b,e (pag. 211)

19. Ionoforeza este indicată în:a. Hiperestezia dentinară; b. Gangrena pulpară simplă;c. Parodontite apicale cronice;d. Parodontite apicale acute;e. Căi false la nivelul camerei pulpare.Raspuns- a,b,c (pag. 211-212)

20. Ionoforeza este indicată în următoarele situaţii, cu excepţia:a. Parodontite apicale acute;b. Parodontite apicale cronice;c. Gangrena pulpară simplă;d. Prezenţa de corpi străini la nivelul canalelor radiculare;e. Canale cu secreţie abundentă.Raspuns- a,d,e (pag. 211-212)

21. Indicaţiile antibioticelor sunt următoarele:a. Coafaj direct;b. Coafaj indirect;c. Pulpita acută purulentă înainte de extirparea pulpei;d. Gangrena pulpară simplă;e. După spălături cu soluţii antiseptice.Raspuns-a,b,d (pag. 211)

Tema nr. 40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE

Bibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

*1. În condensarea laterală la rece, conul de gutapercă principal trebuie să se oprească :a. La constricţia apicală;b. În treimea coronară a canalului;c. La 3-4 mm de constricţia apicală;d. În treimea medie a canalului;e. La 0,5-1 mm de constricţia apicală.Raspuns- e (pag 224)

*2. Ramolirea porţiunii apicale de 2mm a conului prin introducerea în cloroform durează:a. 3-4 secunde;b. 20 secunde;c. 3 minute;d. 2 minute;e. 1 minut.Raspuns- a (pag 225)

*3. Hand spreaderele au lungimea părţii active de:a. 10 mm;b. 15 mm;c. 20 mm;d. 25 mm;e. 30 mm.Raspuns- e (pag 223)

*4. Dezavantajele utilizării conurilor de argint în obturarea canalelor radiculare sunt:a. Închidere precară a canalelor;b. Are acţiune oligodinamică precară în condiţiile unei sigilări precare;c. Radioopacitatea intensă a conului dă o falsă impresie de obturaţie neetanşă;d. Flexibilitate mai mare decât a conurilor de gutapercă;e. Tratamentul biomecanic incomplet nu asigură sigilarea apicală dorită.Raspuns-e (pag 243)

*5. La proba conului master în tehnica de condensare termomecanică a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie să se oprească:a. La apexul radiologic;b. La constricţia apicală;c. La 1,5 mm de constricţia apicală;d. La 2 mm de constricţia apicală;e. La 3-4 mm de constricţia apicală.Raspuns-c (pag 235)

*6. Care sunt dezavantajele tehnicii de condensare laterală la rece a gutapercii:a. Contraindicată după extirparea devitală;b. Contraindicată în parodontitele apicale cornice fistulizate;c. Obturaţie de canal neomogenă;d. Contraindicată în perforaţiile podelei camerei pulpare;e. Succes clinic nesigur.Raspuns- c (pag 224)

*7.Tehnica de condensare termomecanică a gutapercii este indicată în a. Canale curbe;b. Resorbţii radiculare interne;c. Resorbţii radiculare externe;d. Canale înguste;e. Canale scurte.Raspuns- b (pag 235)

*8.Contraindicaţiile Biocalexului:a. Gangrena pulpară simplă;b. Curburi accentuate ale 1/3 apicale;c. Parodontite apicale cornice;d. Parodontite apicale cornice fistulizate;e. Parodontite acute.Raspuns- e (pag 218)

*9.Tehnica de obturaţie cu paste care se întăresc pe canal, are dezavantajul:a. Variaţii volumetrice după priză;b. Neomogenitatea obturaţiei;c. Depăşirea frecventă a constricţiei apicale;d. Solubilitate apreciabilă;e. Toate de mai sus.Raspuns- e (pag 214)

*10. Materialul de sigilare de elecţie pentru conurile de argint este:a. Biocalexul;b. Endometazona;c. Cimentul fosfat de zinc;d. Formula Rickert;e. Gutaperca ramolită.Raspuns- d (pag 248)

Complement multiplu1. Indicaţiile Biocalexului sunt:a. Gangrena pulpară simplă;b. Curburi accentuate ale 1/3 apicale a rădăcinii, ce nu permit instrumentarea porţiunii respective a canalului;c. Persistenţa pulpei vii pe canal;d. Parodontite apicale acute;e. Aplicarea în jumătatea apicală a canalului, mai ales în canalele largi, pentru evitarea reacţiilor inflamatorii.Raspuns- a,b (pag 218)

2. Tehnica de condensare Mc Spadden e contraindicată în:a. Canale cu multe ramificaţii;b. Canale curbe;c. Canale înguste;d. Canale foarte largi;e. Canale cu delta apicală.Raspuns- b,c (pag 235)

3. Avantajele condensării laterale la cald a gutapercii prin tehnica Endotec sunt:

a. Nu dă leziuni termice ale parodonţiului apical;b. Densitate mare a obturaţiei;c. Facilitează dezobturarea uşoară;d. Consum mic de conuri de gutapercă;e. Omogenitate deosebită a obturaţiei.Raspuns- b,c,d, e (pag 228)

4. Introducerea pastelor de obturaţie în canal se poate face cu:a. Ace Miller;b. Conuri de gutaperca;c. Ace Lentullo;d. Plugere prin pistonare;e. Ace Neos-Hawes.Raspuns- b,c,d (pag 214)

5. Indicaţiile obturaţiei segmentare cu rumeguş dentinar sunt:a. Perforaţii ale foramenului apical;b. Canale curbe;c. Canale înguste;d. Foramen apical larg;e. Delta apicală.Raspuns- a,d (pag 241)

6. Obturaţia de canal cu Biocalex este indicată în:a. Parodontita apicală acută hiperemică;b. Gangrena pulpară simplă;c. Granulom simplu conjunctiv;d. Granulom epitelial;e. Dinţi cu canale largi în treimea apicală.Raspuns- b,c,d (pag 218)

7. Avantajele finger-spreaderelor faţă de hand-spreadere sunt:a. Nu disloca gutaperca;b. Permite îndepărtarea cu uşurinţă din canal;c. Presiune laterală mare, dezvoltată în timpul condensării gutapercii cu pericolul unei fracturi radiculare;d. Conferă operatorului o mare sensibilitate tactilă;e. Permite rotirea cu uşurinţă a spreaderului în jurul propriului ax, în ambele sensuri.Raspuns- a, b,d,e (pag 223)

8. La obturarea canalului radicular cu acul Lentullo, acesta trebuie:a. Să fie uşor îndoitb. Să aibă spirale integre;c. Să nu fie ruginit;d. Să se verifice pătrunderea acului în turaţie în canal;e. Sensul de rotaţie pentru propulsarea pastei în canal, să fie invers acelor de ceasornic.Raspuns- b,c, (pag 215)

9. Biocalexul folosit ca pansament endodontic are acţiune benefică prin efectul:a. Bactericid;b. Bacteriostatic;c. De stimulare a activităţii osteoblastelor periapicale;d. De stimulare a activităţii osteoclastelor;e. De pătrundere în ramificaţiile canalelor radiculare.Raspuns- a,c,e (pag 217)

10. Utilizarea conurilor de titan în obturaţia canalelor radiculare are următoarele avantaje:a. Lipsa coroziunii;b. Biocompatibilitate;c. Nedeformabile;d. Rigiditate inferioară conurilor de argint;e. Toate acestea.Raspuns- a,b (pag 244)

11.Pentru realizarea unei obturaţii de canal segmentare se poate folosi:a. Amalgamul de argint;b. Conuri metalice de argint;c. Conuri metalice de titan;d. Gutaperca;e. Amalgamul de cupru.Raspuns-a,b,c,d (pag 238)

12. Caracteristicile obturaţiei segmentare cu amalgam de argint:a. Bine tolerate de ţesuturile apicale;b. Se resoarbe din canal;c. Nu necesită ciment de sigilare;d. Nu necesită canale cu secţiune circulară;e. Nu asigură sigilare satisfăcătoare.Raspuns- a,c d (pag 230)

13.Care din următoarele tehnici de obturaţie de canal se realizează prin injectarea gutapercii ramolite prin încălzire:a. Sistemul FibreFill;b. Sistemul Ultrafil;c. Condensarea verticală la cald;d. Sistemul Obtura;e. Tehnica McSpadden.Raspuns- b,d (pag 237)

14. Alegerea acului Lentullo se face după:a. Volumul canalului;b. Lungimea canalului;c. Integritatea fizică a acului Lentullo;d. Topografia dinţilor;e. Gradul de curbură al canalului.Raspuns- a,c,d (pag 215)

15. Caracteristicile dispozitivului de condensare laterală la cald Endotec:a. Posibilitatea ataşării unui opritor ocluzal din silicon;b. Calibrarea perfectă a încălzirii;c. Încălzire în 5 minute cu menţinerea constantă a temperaturii de lucru cât timp e activat butonul de control;d. Răcire lentă prin deconectare;e. Simplu şi ergonomic.Raspuns- a,b,e (pag 229)

16. Caracteristicile compactorului original McSpadden:a. Propulsează gutaperca cu 1mm înainte şi vertical de tija sa;b. Propulsează gutaperca cu 1 mm înainte şi lateral de tija sa;

c. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu baza spre vârf;d. Acţionează ca un şurub cu răsucire inversă;e. Este alcătuit din conuri suprapuse dispuse cu vârful spre bază.Raspuns- b,c,d (pag 234)

17. In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin încălzire, este necesară respectarea următoarelor reguli:a. Trebuie evitată lărgirea excesivă a canalului;b. Plasarea corectă a vârfului canulei;c. Injectarea gutapercii la temperatura indicată de prospect;d. Injectarea gutapercii la consistenţa adecvată;e. Proba clinică a pluggerelor.Raspuns- b,c,d,e (pag 237)

18. In tehnica Endotec, evitarea obturaţiei de canal cu depăşire se face prin:a. Prepararea unui stop ocluzal adecvat;b. Evitarea lărgirii constricţiei apicale;c. Prepararea unui stop apical adecvat;d. Prepararea minimă a canalului;e. Control radiologic obligatoriu după prima manevră de condensare laterală convenţională la rece a conului master.Raspuns- b,c,e (pag 230)

19. Care sunt timpii operatori ai abturaţiei de canal cu con de gutaperca calibrata. Individualizarea conului de gutaperca;b. Proba clinico-radiologică a conului;c. Toaleta finală a canalului prin irigaţie;d. Introducerea cimentului de sigilare în canal;e. Condensarea cimentului de sigilare cu sprederul.Raspuns- b,c,d (pag 220)

20. Care sunt avantajele tehnicii McSpadden:a. Foarte rapidă;b. Obturaţie densă şi omogenă;c. Nu e laborioasă;d. Obturează cea mai mare parte a spaţiului endodontic;e. Buna etanşeizare apicală.Raspuns- a,b,d,e (pag 234)

Tema nr. 41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE ŞI CRONICE

Bibliografie asociataM.Gafar, A. Iliescu - Endodontie clinica si practica,Ed.II, Ed.medicala, Bucuresti, 2001

Complement multiplu1.Cum se poate realiza drenajul într-o parodontită apicală acută exudativă:a. Endodontic;b. Parodontal;c. Transsinusal;d. Transmaxilar;e. Combinat.Raspuns- a,d,e (pag. 253)

2. Intensitatea manifestărilor clinice în parodontita apicală acută hiperemică consecutivă obturaţiei de canal cu depăşire depinde de:a. Starea parodonţiului apical înaintea obturaţiei de canal;b. Interesarea canalului mandibular;c. Interesarea sinusului maxilar;d. Vârsta pacientului;e. Calitatea materialului de obturaţie. Raspuns- a,b,e (pag. 251)

3. Tratamentul endodontic într-o parodontită apicală acută hiperemică generată de o pulpită acută purulentă totală presupune:a. Extirpare devitală;b. Meşe cu Cresophen;c. Meşe cu Walchoff;d. Pastă cu antibiotice; e. Extirpare vitală.Raspuns- b,c,d,e (pag. 249)

4. Drenajul endodontic în parodontita apicală acută exudativă seroasă trebuie neapărat însoţit de:a. Imobilizarea dintelui;b. Anestezie plexală;c. Folosirea piesei contraunghi pentru a micşora vibraţiile;d. Confecţionarea unei chei de stents;e. Extracţia dintelui.Raspuns- a,d (pag. 253)

5. Tratamentul general medicamentos într-o parodontită apicală acută exudativă seroasă presupune administrarea de:a. Acid acetil salicilic 250 mg. de 3 ori pe zi;b. Prednison 5 mg. de 4 ori pe zi;c. Ampicilină 500 mg. de 4 ori pe zi;d. Algocalmin 1 g de 2 ori pe zi;e. Prişniţe cu apă la temperatura camerei. Raspuns- b,c,d (pag. 253)

6. Tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente în faza submucoasă presupune:a. Drenaj endodontic;b. Drenaj transosos;c. Incizia muco-periostală la nivelul abcesului,d. Incizia mucoasei la nivelul abcesului;e. Aplicarea lamei de dren pentru 24 de ore.Raspuns- a,d,e (pag. 254)

7. Tratamentul parodontitei apicale apicale acute arsenicale – forma grava presupune:a. Se deschide complet camera pulpară;b. Se îndepărtează complet pulpa coronară şi radiculară;c. Se aplică în canale meşe îmbibate în dimercaptopropanol;d. Extracţia dintelui şi chiuretarea alveolei;e. Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice.Raspuns- d,e pag. 256)

8. Tratamentul parodontitei apicale acute arsenicale – forma uşoară presupune:a. Îndepărtarea completă a pulpei coronare şi radiculare;

b. Tratamentul mecanic de canal;c. Extracţia dintelui;d. Aplicarea de meşe in alveolă cu dimercaptopropanol pentru 24 de ore;e. Aplicarea în alveolă de conuri cu antibiotice. Raspuns- a,b (pag. 256)

9. Tratamentul parodontitei apicale acute hiperemice consecutive depăşirii apexului cu material de obturaţie presupune:a. Atitudine de expectativă;b. Tratament antialgic şi antiinflamator;c. Prişniţe cu apă rece;d. Osteotomie transmaxilară;e. Tratament cu antibiotice.Raspuns- a,b,d (pag. 256)

10. Schema de tratament în parodontiele apicale acute exudative purulente în stadiul endoosos presupune:a. Drenaj endodontic asociat cu analgezice;b. Incizie mucoperiostală;c. Drenaj alveolar prin extracţia dintelui;d. Prişniţe cu apă la temperatura camerei;e. Infiltraţii plexale cu novocaină.Raspuns- a,c (pag. 257 )

11. Cauzele persistenţei secreţiei pe canal sunt următoarele:a. Lărgirea insuficientă a apexului în timpul tratamentului de canal;b. Iritarea chimică a parodonţiului apical;c. Începerea tratamentului conservator imediat după stingerea procesului inflamator;d. Încercarea tratamentului conservator în forme de parodontită ce nu beneficiază de această posibilitate terapeutică;e. Utilizarea unor intensităţi prea mici ale curentului electric în ionoforeză. Raspuns- b,c,d (pag. 258)

12. Tratamentul parodontitei apicale cronice cu secreţie persistentă moderată presupune:a. Lăsarea deschisă a dintelui;b. Obturarea provizorie a canalului cu pastă iodoformată;c. Aplicare de meşe cu antiseptic sub pansament ocluziv;d. Obturarea provizorie a canalului cu pastă pe bază de hidroxid de calciu; e. Drenaj prin fistula medicamentoasă.Raspuns- b,c,d (pag.259)

13. Schema de tratament a parodontitelor apicale cronice cu secreţie abundentă cuprinde:a. Drenaj endodontic şi lăsarea deschisă a dintelui;b. Electrofulguraţie diatermică;c. Obturaţia provizorie a canalului cu pastă pe bază de hidroxid de calciu;d. Aplicarea de meşe cu antiseptic sub pansament semiocluziv;e. Crearea unei fistule medicamentoase.Raspuns- a,c,e (pag. 259)

14. Tratamentul parodontitelor apicale fistulizate presupune:a. Tratament chemo-mecanic de canal;b. Spălături cu antiseptice pe traiectul dinte – fistulă;c. Pansament semiocluziv cu antiseptice;d. Chiuretajul apical;e. Aplicarea de agenţi fizici.

Raspuns- a,b,d (pag. 260)

15. Schema de tratament în parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:a. Extracţia dintelui;b. Tratament cu antiseptice;c. Chiuretaj apical;d. Rezecţie apicală;e. Asocierea agenţilor fizici în tratamentul mecanic.Raspuns- a,c,d (pag.260)

16. Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmează în general aceleaşi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu excepţia situaţiilor clinice în care apar modificări determinate de:a. Existenţa unor fistule;b. Lărgire minimă a apexului în timpul tratamentului mecanic;c. Persistenţa secreţiei pe canal;d. Folosirea incorectă a agenţilor chimici;e. Folosirea unor intensităţi mici ale curentului electric în ionoforeză.Raspuns- a,c pag. 258)

17. Crearea fistulei medicamentoase ca soluţie de tratament în parodontitele apicale cronice cu persistenţa secreţiei pe canal se indică la:a. Dinţi frontali superiori;b. Dinţi frontali inferiori;c. Premolari superiori;d. Premolari inferiori;e. Molari superiori.Raspuns- a,c pag. 259)

18. Tratamentul parodontitei apicale acute seroase exudative se face prin drenaj extern atunci când drenajul endodontic nu se poate realiza datorită:a. Fracturii radiculare;b. Pivoţi endododntici existenţi în canal;c. Ace rupte în canal;d. Rădăcini drepte;e. Meşe rămase pe canal.Raspuns- b,c pag.253)

19. În prima fază a parodontitei apicale acute hiperemice postobturaţie, tratamentul este :a. Antialgic;b. Antiinflamator;c. Antibiotice;d. Iradieri cu raze infaroşii;e. Anestezie tronculară periferică cu novocaină 1%.Raspuns- a,b,d (pag. 252)

20. Tehnica drenajului endodontic într-o parodontită apicalăacută seroasă presupune:a. Anestezie plexală;b. Imobilizarea dintelui;c. Trepanarea la camerei pulpare la loculde elecţie;d. Permeabilizarea canalelor;e. Măsurarea lungimii de lucru.Raspuns- b,c,d (pag.253)

1*. Când parodontita apicală acută hipremică este consecutivă acutizării unui proces cronic cu întinderi lezionale grave, tratamentul de elecţie este:a. Tratamentul cu antiseptice;b. Tratamentul local cu antibiotice;c. Rezecţie apicală;d. Spălături endodontice cu apă;e. Lăsarea dintelui deschis.Raspuns- c (pag. 250)

2*. În parodontitele apicale acute hiperemice postobturaţie de canal, durerea este mai intensă dacă:a. Obturaţia de canal a fost făcută cu răşină epoxidică;b. Cantitatea de material de obturaţie folosită, este mare;c. Depăşirea se produce la dinţii frontali superiori;d. Avem de-a face cu leziuni parodontale întinse;e. Tramentul s-a efectuat la bărbaţi.Raspuns- b (pag. 251) 3*. Extracţia dinţilor cu parodontită apicală acută exudativă este indicată :a. La dinţii cu valoare funcţională;b. Să se facă pe cât posibil la cald;c. La pacienţi tineri;d. În cazurile în care nu se poateface tratament endodontic corect;e. La dinţi cuprocesele carioase situate distal.Raspuns- d pag. 254)

4*. În faza endoosoasă a parodontitei apicale acute exudative purulente tratamentul presupune:a. Drenajul endodontic;b. Tratament general cu antibiotice;c: Drenaj endodontic asociat cu analgezice;d. Administrarea de sedative;e. Realizarea inciziei mucoasei.Raspuns- c (pag. 254)

5*.Tratamentul parodontitei apicale hiperemice consecutiv inflamaţiei pulpare presupune:a. Drenajul endodontic;b. Extirparea pulpei;c. Spălături abundente cu soluţii antiseptice;d. Lăsarea dintelui deschis până la calmarea fenomenelor inflamatorii;e. Tratament general cu analgezice.Raspuns- b pag. 255)

6*. În cazulparodontitei apicaleacute hiperemice consecutivă obturaţiei de canal executată corect, fără depăşire, calmarea durerii se face prin:a. Dezobturarea canalului;b. Spălături endocanaliculare cu anrtiseptice;c. Administrarea de antialgice şi antiinflamatoare;d. Lăsarea dintelui deschis pănă la calmarea fenomenelor dureroase;e. Tratament general cu antibiotice. Raspuns- c pag. 255)

7*.Crearea fistulei medicamentoase se face prin obturarea canalului cu:a. Pastă Chlumsky;b. Pastă Walchoff;c. Pastă pe bază de hidroxid de calciu;

d. Septomixina;e. Pulpomixină.Raspuns- b pag. 259)

8*. Tratamentul parodontitelor apicale cronice cu forme lezionale grave presupune:a. Tratamentul de gangrenă;b. Spălături pe traiectul dinte- fistulă;c. Aplicarea de pansamente cu antiseptice;d. Tratament chirurgical;e. Obturarea provizorie a canalului cu pastăpe baza de hidroxid de calciu.Raspuns- d pag. 260)

9*. Cauterizarea chimică, instituită ca soluţie terapeutică în parodontitele apicale cronice cu secreţie persistentă pe canal, se face prin:a. Aplicarea de meşe cu soluţie Walchoff;b. Aplicarea de meşe cu soluţie tricrezolformalină;c. Aplicarea de meşe cu soluţie acid tricloracetic;d. Aplicarea de meşe cu soluţie Cresophene;e. Aplicarea de meşe cu Septomixină.Raspuns- c pag. 259)

10*. În cazul parodontitelor apicale cronice cu secreţie persistentă pe canal nu se face:a. Drenaj endodontic;b. Spălături cu soluţii anrtiseptice;c. Obturarea provizorie a canalului cu pastă pe bază de hidroxid de calciu;d. Tratament general cu antibiotice;e. Extracţia dintelui.Raspuns- d pag. 260)