I

{J

II

I

De aci:lagi autorIa Editura Nemira au apirur:

IlionHyperion

Cdderea lwi Hyperion

Dnru Srvlols s-a n6scutin I948 in statul american lllinois 5i acrescut in Vestul Mrllociu. ln 1970 a absolvit Colegiul Wabashgi a fost recompensat cu Premiul Phi Beta Kappa pentru exce-len15 in ficliune. jurnalism pi artd. A urmat WashingtonUniversity din St Louis, dupi care a lucrat optsprezece ani ininvdtramantul primar. Prima povestire i-a fost publicata in 1982,iar primul roman ?n 1985. Din 1987 este scriitor liber-profesionist.Dan Simmons a devenit faimos in 1989, cdnd a cSptigat pre-miile Hugo pi Locus cu romanul Hyperion, a c6rui structurd esteinspiratd din Decameronul j Povestiri din Canterbury. Simmonsa abordat de-a lungul carierei sale literare diverse genuri, combi-n6ndu-le uneori in cadrul aceluiaSi volum; science fiction, horror,fantasy 5i roman polifist. Dintre lucrdrile sale amintim: Song of Kali(PremiutWorld Fantasy, 1986), Carrion Confort (premiile BramStoker, Locus pi British Fantasy, 1990), Hyperion (premiile Hugo gi

Locus, 1990, lgnotus, 1991, pi Seiun, 1995), Entropy's Bed atMidnight (Premiul Locus, 1991), Cdderea lui Hyperion (premiileLocus pi SF Chronicle, 1 991 , British SF, 1992, pi Seiun, 1996), Prayers

to Broken Sfones (Premiul'Bram Stoker, 1992), Summer oiNigni(Premiul Locus, 1 992). Children of the Night Qremiul Locus, 1 993),,.This Year's Class Picture" (premiile World Fantasy, Bram Stoker pi

Sturgeon, 1 993, Seiun, 1 999), ,, Death in Bangkok" (premiib BramStoker pi Locus, 1 994), Fires of Eden (Premiul Locus, 1995), The Riseof Endymion (premiile Locus piSF Chronicle, 1998). ,,Orphans ofthe Helix" (Pr:emiul Locus, 2000), A Winter Haunting (Premiullnternational Honor Guild; 2003), llion (Premiul Locus, 2004).

.-

-

dontmmon$

olimpa

Traducere din limba englezdMihai-Dan Pavelescu

NEAAIRA

1

Elena din Troia se treze$te imediat inaintea zori-1or, in sunetele sirenelor ce anunlr raidul aerian.Pipdie peste pernele patului, dar amantul actual,Hockenberry, a dispirut - aplecatdin nou in noapteinainte detrezirea servitorilor, purtAndu-se a$a curnface intotdeauna dupi noptile lor de iubire, de parcdar fi facut ceva ruginos, furigAndu-se f;rl tndoialdchiaracurn spre casd pe aleile dosnice gi streduqele lerural-

nice pe care to4ele ard atit de pulin luminos. ElenagAndegte cI Hockenberry este un berbat straniu gitrist: Apoi isi reamintegte.

Sopul meu este rnort.

Faptul acesta, uciderea lui Paris tn duel cu nemi-losul Apollo, se petr€cuse in urmi cu noud zile -mdreaga ceremonie funerard, care-i irnplica atitt petroieni, cAt gi pe ahei, va incepe peste trei ore, daci nucumva carul de lupte zburdtor aflatdeasupra cetdgiiva

distruge complet Ilionul in minutele urmltoare -,lnsd Elena tot nu poate crede ci Paris al ei nu mai

12 don t,"on,

l

l

J

existi. Paris, fiul lui Priam, infrAnt pe cAmpul debatalie? Paris, morr? Pais azvirlit in adAncul giot"lo.intunecare ale lui Flades, lipsir de frumusegea rnrpu-lui sau de eleganla gesturilor sale? Inimaginabil! Estevorba despre Paris, frumosul fleceu-copil care afurat-o de la Menelau, pe linga strajigi peste pajiqtileverzi ale Lacedemonei. Este vorba despre paris, celmai tandru amant al ei, chiar gi dupe deceniul acesralung de rdzboiobositor, b;rbatul lacareea s-a referitadesea in taind ca fiind ,bidiviul ferecat la iesle si*Ti#ff

oard dinpat si se indreapti ,rurr" rrr^,r^exterioard, dAnd in hturi perdelele vaporoase, cAndiese in lumina dinaintea zorilor. Este mijlocul ierniigi marmura se simre rece sub tdlpile-i desculle. Ceruleste inci destul de tntunecat ca si poatd zdri patrv-zeci-cincizeci de proiectoare ce impung tn sus,cdutAnd zeul sau zeiga gicarele lor de luptd, zburdtoare.Explozii inibugite de plasmi unduiesc peste jumitateade dom a cAmpului de fo4l moravec, careprotgeazd,cetatea. Brusc, o mullime de raze de lumind coerentd -lanci albastru-compact, verde-smarald, rogu-sAngeriu -lAgnesc ascendenr din defensivele de pe perimetrulIlionului. Sub ochii Elenei o singuri 9i.rria9a explo-zie zgadttre cvadrantul de miazdnoapte al cetljii, expe-diindu-gi unda de goc in ecouri pesre turnu rile fdr|tvArfuri ale llionului, fluturAnd cArlionlii pdrului lunggi negru care cad pe umerii femeii. tn ultimele sep-temAni zeii au inceput sd uttlizeze bombe materiale

d

olim p

pentru a strdpunge cAmpul de fo4d, bombe ale cdrorinveliguri monomoleculare decale azd, fazic cuanticprin cAmpul moravecilor. Cel putin afa au incercats5-i explice Hockenberry gi Mahnmut, micufa gi amu-zanta creaturl din metal.

Elenei din Troia nu-i pasl cAtqi de pugin de ma;ini.Paris este mort. Gindul este pur gi simplu insupor-

tabil. Elena fusese pregdtiti si moari ahturi de el inziuain care aheii, condugi de fostul ei soq, Menelau,9i de fratele siu Agamemnon, spdrseserd in cele dinurmd,zid:urtle, aga cum trebuiau s-o faci potrivit prie-tenei ei, profetesa Casandra, ucigAnd toli bnrbalii gitoqi copiii de sex masculin, siluindu-le femeile gi pur-tAndule in robie pe insulele grecegri. Elena fusesepregititd pentru zhta aceea - pregdtitd sd moard depropria-i mAnd sau de spada lui Menelau -, dar,cumva, nu crezuse niciodatd cu adevdrat cd dragtl,infumuratul gi semizeul Paris, bidiviul ei, frumosul eiso1-rizboinic, ar putea muri cel dintAi. De-a lungul apeste noue ani de asediu gi betalii glorioase, a\,1rseseincredere in zei clrivor pestra iubitul viu gi neatins giln agternutul ei. $i aga fdcuserd. Iar acum il uciseseri.

Igi reamintegte ultima imagine a soplui ei troian,s) zece zileinurml, cAnd iegise din cetate pentru a seduela cu zeul Apollo. Paris nu arltase niciodati maiincrezdtor in armura-ide bronz magnific sclipitor, cucapul lesat pe spate, pdrul lung fluturAndu-i pesteumeri precum coama unui armlsar, dinlii albi scAn-teind sub privirile gi ovaqiile Elenei gi ale altor mii de

t3

don limmons

troieni de pe zidul aflat deasupra Porgii Scheiene.Picioarele lui repezi il purtaserl iute, ,,vesel gi strl-lucitor tntru faima-i", aga cum bardului preferat alregelui Priam ii plecea si cAnte. Dar in ziua aceeailpurtaseri iute spre propria lui moarte, sub mAinilefuriosului Apollo.

Iar acum este nlort, gAndegte Elena, ;i, dacd ve;tilernurrnurate pe care le-am auzit fara sa r.)reau suntadeodrate, trupul ii este un leS ars ;i gtiurit, oasele rupte,desdvir;ita fapd aurie hhrcd de cenu;,i rinjind res-pingdtor, ochii alba;tri topipi tn zdrenpe unsuroase decarnefriptA ce-i spinzurd din pomepii rnistuipi ca... - pri-mele bucdli - ase?nenea primelor bucdyi carbonizatedin ofrande, scoase din focwl sacrfficial deoarece au fostsocotite nedemne. Elena se infioard in vAntul rece sositodati cu zorii gi privegte fumul care se ridici deasu-pra acoperigurilor Troiei.

Trei rachete sol-aer din tabdr a aheeani din miazizivuiesc spre cer, in cdutarea carului de lupti zburdtor cese retrage. il intreziregte - o scAnteiere efemera, intenslca luceaferul diminelii, urmdritl de dArele de condensale jeturilor rachetelor grecegti. Firi avertisment,punctulegul sclipitor decaleazd, cuantic din vedere gilasd pustiu cerul diminegii. Zburapi inapoi pe Olimpulvostru asediat, la;ilor! glndegte Elena din Troia.

Sirenele de incetare a raidului incep si jeleascS.Strada care trece pe sub odeile ei din palatul lui Paris,aflat atit de aproape de palatul niruit al lui Priam, seumple iute cu oameni care aleargfl grupuri de berbagi

olimp

cu gdleli care se grdbesc spre miazdnoapte prin apus,unde fumul continud si se ridice in vlzduhul iernii.Magini zburdtoare moravece zumzdie peste aco-periguri, iar trenurile lor de asolizare ghimpate gi ture-lele proiectoare le fac sd semene perfect cu viespichitinoase negre. Unele dintre ele, Elena gtie din expe-riengi gi din povegtile nocrurne ale lui Hockenberry,vor zbura in ceea ce el numegte ,,acoperire aeriand",preatarziupentnr a fi de ajutor, in timp ce altele vorcontribui la stingerea incendiului. Apoi troienii qimoravecii laolaltevor scoate, ore ln qir, trupuri stAl-cite de sub ruine. int*.At ii cunoagte

^pro^p"pe rofi

din cetate, se intreabi buimaci cine va fi in rAndurilecelor trimigi in neinsoritul Hades atdt de devreme lndimineala aceasta.

Dimineapa funeraliilor lui Paris. Iubitul n'teu...Prostu{ul;i in;elatul meu iwbit!

tgi aude servitoarele incepAnd sI se foiasci. Ceamai vArstnicd dintre ele - batrAna Aitra, fostl reginia Atenei gi mama regelui Tezev, pAnd ce a fost luatiin captivitate de fragii Elenei drept rdzbtnare pentnrrdpirea surorii lor - std in pragul iatacului.

- StapAni, dorigi ca fetele si vd. pregdteascd baia?intreaba Aitra.

Elena tncuviinleazd. Privqte cum cerul se mailumineazd, pulin - fumul se indeseqte spre miazd-noapte prin apus, apoi se destramd, pe misuri cebrigFrzile cu gllegi gi maginile de pompieri moravecestdpAnesc focul, se uite un moment la viespile rocvece

l5

I De icel4gi autorla Editura Nemira au aPerut:

IlionHyperion

Cdderea lui HYPerion

Dnru Srvvotls s-a ndscut in 1948 in statul american lllinois 9i a

crescut in Vestul Mijlociu. ln 1970 a absolvit Colegiul Wabashgi a fost recompensat cu Premi'ul Phi Beta Kappa pentru exce-

lenlS in ficliune, jurnalism 5i arta. A urmat WashingtonUniversity din St Louis, dupd care a lucrat optsprezece ani in

inva!5m6ntul primar. Prima povestire i-a fost publicati in 1982,

iar primul roman in 1985. Din 1987 este scriitor liber-profesionist.

Dan Simmons a devenit faimos in 1989, c6nd a c65ti9at pre-

miile Hugo gi Locus cu romanul Hyperion, a c6rui structure este

inspiratd din Decameronul Si Povestiri din Canterbury. Simmons

a abordat de-a lungul carierei sale literare diverse genuri, combi-

n6nduJe uneori in cadrul aceluiagi volum: science fiction, horror,

fantasy gi roman polilist. Dintre lucr6rile sale amintim: Song of Kali

(Premiul World Fantasy, 1986), Carrion Confort (premiile Bram

Stoker, Locus 5i British Fantasy, 1990), Hyperion (premiile Hugo 5i

Locus, 1990, lgnotus, 1991, 5i Seiun, 1995), Entropy's Bed at

Midnight (Premiul Locus, 1991), C\derea lui Hypeion (premiile

Locus pi SF Chronicle, 1991, British 5F,1992,5i Seiun, 1996), Pnyets

to Broken Sfones (Premiul Bram Stoker, 1992), Summer of Night

(Premiul Locus, 1 992), Children of theffrghf (Premiul Locus, 1 993),

,,This Year's Clas Picture" (premiile World Fantasy, Bram Stoker 9i

Sturgeon, 1 993, Seiun, 1 999), ,, Death in Bangkok" (premiile Bram

Stoker pi Locus, 1994), Flres of Eden (Premiul Locus, 1995), The Rise

of Endymion (premiib Locus SiSF Chronicle, 1998), ,,Orphans of

the Helix" (Premiul Locus, 2000), A Winter Haunting (Premiullnternational F{orror Guild, 2003), tlion Premiul Locus, 2004)'

x'l,?l

donlmmons

olimpaa

Traducere din limba englezdtMihai-Dan Pavelescu

NEMIRA

41 ,

Harman cdzu prin tntuneric cu Ariel o duratd detimp care i se pdru imposibil de lungl.

Cind aterizard, nu fu o pribuqi r e f.atal6 la b aza lr:i_Golden Gate din Machu Picchu, ci o bufnituri moalepe un sol de jungln acoperit cu humus gi frunze acu-mulate de secole.

Amejit pentru o secundd, nu-i veni pur gi'simplusi creadi ci nu murise, dar apoi se sculi nesigur,,irn-brAnci in lxturi forma micugi a lui Ariel - deqi ace$a seindepinase deja gragios, parcl dansAnd, de lAngn el - qirlmase in picioare, clipind inbeznd,.

Bezndl in Golden Gate fusese ziud. Acum se afla...altundeva. Oriunde.ar,fi fost acest altundeva, cuexceplia fepi intunecate a planetei,'Harm;rn gti4 6{:5sgesea tn adAncul junglei. Noaptea mirosea a fequnditate

gi putreziciune, aerul bogat qi umed i se lipea de pieleaidoma unei pnturi ude - olmaga lui se trnbibaimediatgi-i atArni moale pe lAngi'corp - qi de jur imprejur innoaptea aparent impenetrabild se auzeau zumzete de

don $immons

insecte gi fognete de ferigi, palmieri, hafguri, insecte,creaturi mici 9i mari. Le ingddui ochilor sii rlstimp sIse adapteze, ridicd mAinile strAnse in pumni, cu spe-ranga cd, Ariel va reapdrealn raza de lovire a bragelorsale, dupd care les, capul pe spate gi ziri indicii delumini stelarl prin interstilii minuscule din frunzig,hIt, hIt deasupra.

Peste inci un minut distinse silueta asexuati, pald,aproape spectrali, a lui Ariel strdlucind slab la treimetri de el.

- Du-md-napoi, mArAi.- Unde inapoi?- La Pod. Sau la Ardis. Dar fd-o imediar.- Nu pot.Vocea asexuatd era innebunitoare, insultitoare.-Ba o s-ofaci, mArAi Harman. O s-o faci imediat!

Indiferent de felul ln care m-ai adus aici, du-miinapoi. Irnediat!

- $i dace nu, ce se va-nrAmpla? tntreba siluetastrelucitoare din intunericul junglei.

Vocea lui Ariel suna ugor amvzatd..- O si te-omor, spuse el sec.Igi didu seama cd vorbea serios. Ar fi putur sugruma

creatura aceasta jalnicd, verde-alburie, ar fi putut sd-istoarcd viaqa din trup 9i apoi sd scuipe pe cadavru. flatunci vei rdmine r,idicit intr-o jungld necunoscwtd, aver-tiz.duJrimapdrticici ragionala din mintea lui. O ignord.

- Vai de mine, rosti Ariel simulAnd teroarea. Voih gidilar pdndla moarre.

olim p

Flarman sdri, cu bragele intinse. Forma micugi -pugin mai inaltd de un metru - il prinse in mijloculsaltului 9i-1 azvArli zece metri in jungld, prin frunzecare se rupserd gi liane ce piriirFr.

Bdrbatul avu nevoie de aproape doui minutepentru a-gi regdsi suflul 9i de inci unul ca sI se ridice ingenunchi. inlelese imediat cd, dacdt Ariel i-ar fi fecutasta altundeva - de pilde, in Golden Gate din MachuPicchu, unde fuseseri cu un minut in urml -, i-ar firupt spinarea. Se sculi iaraqi in picioare pe humusulgros, igi sili ochii sd distingd prin bezna incor4urdtoare,se impinse gi-gi croi drum inapoi prin liane gi vegetaqiadeasi, pAnd in luminigul mic unde agtepta Ariel.

Spiritul nu mai era singur.

- Ia privegte, rosti Ariel pe ton conversagionalincAntat, suntem mai mulli!

Harman se opri. Acum putea sd vadd mai bine inlumina stelelor care se filtra de sus in poienigd., iar ceeace zdri il facu sd se holbeze.

tn lumin!, sub arbori gi printre ferigile gi lianele dedupd acegtia, se glseau cel pulin alte cincizeci-gaizecide forme. Nu erau oameni, dar nici voynicgi, sau cali-bani, sara, orice alte creaturi bipede pe care sd,le fivdzutin cei nouizeci qi noui de ani gi noud luni de viald a sa.Formele acesteaumanoide semdnau cu nigte schige gro-solane de oameni - scunde, cu foarte pugin mai inaltedecAt miculul Ariel, gi, asemenea lui, cu piele transpa-renti gi organe plutind in fluidul verzui.tnsa pe cAndAriel avea buze, obrali, nas gi ochi de tAndr sau tAndrd,

don $,''on,

cu trisituri fizice 9i mugchi ce Puteau fi asociagi cor-pului omenesc, fapturile acestea mlrunte 9i verzi nu

aveau nici guri, nici ochi de om - sub lumina stelelor,ele il priveau pe Harman prin puncte negre, care ar $

putut sd fie bucnli de clrbune de pe chipurile lor -, iar

d. l" t*prrrile ce pireau lipsite de oase 9i pAnn la mAi-

nile cu trei degete, nu pdreau si deiini vreo identitate'

- Nu cred ci mi-ai tntAlnit tovarigii slujitori, rosti

Ariel cu glas blAnd, 9i gesticule cu o intoarcere feminina

de mAnd spre mu$mea de forme din umbre' Unelte

pentru acest tirAm de jos, ei au fost lepddali inainte de

nagterea semenilor t[i' Au nume diferite - Prospe-roimea Sa le spune-n fel gi chip, dupd hatdr -, totuqi

se aseamdni mai degrab; cu mine, tregAndu-se din

clorofih gi 'comandatele lesate in pidure s-o mdsoare

in vremea dinaintea post-oamenilor. Ei sunt zekii -ajutoare, muncitori gi prizonieri cu to1ii, 9i cari din-

tre noi nu iagte toate acestea?Harman se uitd la formele verzui. Ele il privirl

ferd sd, clipeascd.

- Prindeli-I, sAsAi Ariel'Patru zekiinaintarl - se migcau cu o gralie linl la

care berbatul nu s-ar fi agteptat din partea unor forme

ca din turt6 dulce - 9i inainte ca el se fi putut fugi orilupta, doi il prinserd cu strAnsori de fier din cAte trei

degete. Altretleazekse aplecd foarte mult, fira si res-

pire, pAnd ce pieptul siu lipsit de treseturi anatomice

,tittt" tunica deasupra pieptului lui Harman, iar d'patrulea apucl mAna barbatului - a$a cum Ariel o

olim p

apucase pe a lui Hannah doar cu pulin timp inainte -gi o trase brusc prin pielea verde, ca o memb rand, carecedd, apieptului celui de-al tretlea zrk. inpalma lui,Ffarman simli cum organul-inimd moale aproapeveni la el ca un animal de companie, dupd care cuvin-

tele nerostite ii rdsunari tn creier...

NU.L ENERVAPE ARIEL

TEVA UCIDE

DUPA O TOANA.VINO

CUNOI$I NU FACEEFORTURI

DE tlvIPoTRnmE.ESTE SPRE BINELE TAU

$rALDOAMNEI TALE

ADASA VII CUNOI

ACUM.

- De unde gtili despre Ada? rlcni Flarman cu glasrisunltor.

ll

VINO