OPERATORII IN MANAGEMENTUL DE MEDIU INCLUDE:1)operatori in managementul mediului - operatori institutionali : guvernamentali nonguvernamentali

- operatori individuali= reprezinta elementul definitoriu pentru eficienta managementului natural.2) comunicare in managementul mediului include: - contextul comunicarii in managementul mediului - cerintele comunicarii - tipuri si forme de comunicare in management - cai de crestere a eficientei in managementul mediului Operatori institutionali guvernamentali:

- ministerul mediului si dezvoltarii mediului- agentia nationala pentru protectia mediului - agentia nationala pentru protectia mediului - agentia judeteana pentru protectia mediului - regia padurilor - administratia nationala a apelor-apele Romane

Operatori institutionali nonguvernamentali: - au inceput sa atraga tot mai mult atentia celor preocupati cu ................ Diferentierea contributiei acestora la .................. politicii si strategiei de mediu se face in functie de consolidarea proprietatii private si asumarea unor responsabilitati ,bine asumate si definite de catre operatorii institutionali guvernamentali. Ca domeniu de exercitare a deciziei in timp se poate constata o tranzitie de la preponderenta conservarii functiei de productie si informationale ale cap. Natural la un accent mai mare pus pe functia de reglare si control si functiei de suport a acestuia. FUNCTIA DE REGLARE SI CONTROL - vizeaza stabilirea sistemului climatic- reciclarea deseurilor, reciclarea nutrientelor si metalelor grele , structura chimica si calitatea aerului ,apei si a solului.

FUNCTIA DE SUPORT - este definita de rolul capitalului in asigurarea spatiului si substratului complexelor industriale fermelor agricole,asezarilor umane ,derularii activitatii recreative si turistice,delimitand zonele protejate .Astfel spus accentul se va muta in ceea c epriveste interventia diversilor operatori ai managementului capitalului natural de la furnizarea de resurse catre furnizarea de servicii.Subliniem insa faptul ca orice unitate functionala elementara a capitalului natural indeplineste toate cele 4 categorii de functii care in timp se distribuie in favoarea uneia sau a alteia. Din cercetari rezulta in fazele succesionale tinere ecosisteme si complexele ecosisteme care apartin capitalului natural ,asigura preponderent generarea de resurse pentru ca in fazele succesionale avansate sa fie furnizate in principal servicii.

1

Ministerul mediului si dezvoltarii durabile are ca principale distributii : - eliberarea de acte normative privind capitalul natural precum si avizarea actelor normative, promovate de alte ministere si care pot avea efecte asupra capitalului natural. De altfel a imbracat 2 forme legale , necesitand evaluarea impactului oricarui proiect de acte normative, ca acesta sa fie publicat in monitorul oficial, inainte de a deveni operationl. - emite acorduri, avize si autorizatii de mediu la care se adauga premisele si licentele pentru activitati de import ,export are efecte asupra mediului .- atesta persoanele juridice si fizice pentru elaborarea studiilor de evaluare a impactului de mediu si a bilantelor de mediu (impactul de mediu vizeaza activitatile aflate in faza de proiect si reprezinta o componenta a impactului ecologic si social, spre deosebire de bilantul ,bilantul de mediu vizeaza metabolismul activitatiilor aflate in derulare,respectiv evaluarea fluxului natural si energetic ce caracterizeaza o activitate sau alta.Scopul evaluarii bilantului de mediu este acela al evaluarii performantelor economice a unei activitati in raport cu standardele pentru protectia mediului (cu standardele de emisie si standardul calitatii mediului). Bilantul de mediu este necesar a fi intocmit pentru obtinerea autorizarii d emediu, autorizatie care defineste parametri ecologici de desfasurare a activitatii socio-economice. Ca institutie centrala implicata in gestionarea capitalului natural, ministerul mediului asigura organizarea si dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si inginerie tehnologica.- propune autoritatiilor competente sau stabileste instrumente juridice institutionale ,administrative si economico-financiare ,pentru accelerarea integrarii principiilor si obiectivelor strategiei nationale pentru mediu si dezvoltare durabila in strategiile sectoriale si locale pentru reforma si dezvoltare. Ministerul Mediului organizeaza si exercita direct , dar si prin autoritatile cu competente in domeniul protectiei mediului, controlul privind respectarea legislatiei, a standardelor pentru protectia mediului si aplica sanctiunile corepunzatoare atunci cand legislatia si standardele sunt respectate. Alte atributii ale Ministerul Mediului : - asigurarea accesului publicului la informatii privind calitatea capitalului natural. La aceasta seadauga crearea cadrului pentru participarea societatii civile la actul decizional in domeniul mediului.Ministerul Mediului are in structura sa un secretardestat pentru mediu si anume pentru integrarea UE.Secretarul de stat care coordoneaza activitatiile de protectie a mediului are in subordine directiile : - gestionarea deseurilor si substantelor chimice periculoase; - evaluarea impactului controlul poluarii si managementul riscului; - conservarea biodiversitatii; - elaborarea si implementarea politiciloe economice in domeniul mediului.

2

Secretarul responsabil cu integrarea europeana are in subordine : - autoritatea de implementare a fondurilor structurale si de coeziune pentru proiecte de infrastructura in domeniul mediului. - competenta de relatii internationale Secretarul general caruia ii sunt subordonate: - directia buget-finante; - directia resurse umane, salarizare,invatamant si administrare. - serviciul juridic si constructor.Sub coordonare directa a ministrului mediului se afla: - corpul de control - biroul de audit public intern - biroul de informatii si relatii publice - purtatorul de cuvant - consilierul diplomatic - cabinetul ministerului - colegiul ministerului.In subordinea Ministerului Mediului ca autoritate si institutie se mai afla:

- unitati care functioneaza in subordinea ministerului- agentia regionala pentru protectia mediului- agrntia nationala pentru protectia mediului- 34 agentii judetene- administrarea rezervei biosferei Delta Dunarii apartine de Tulcea.

Sub autoritatea M.M. se afla : - administratia nationala a apelor romane - institutul national de meteorologie,hidrologie si gospodarire a apelor - unitati care functioneaza in coordonarea ministerului - institutul national de cercetare-dezvoltare pentru protectia mediului - idem sus .................................................... Marin Grigore Antipa - idem sus ....................................................Delta Dunarii AGENTIA NATIONALA PTR PROTECTIA MEDIULUICoordonarea si controlarea ativitatilor de protectie a mediului reunim:-autoritatile publice controlate ptr protectia med.-autoritatile publice terit ptr protectia med.-agentii nat. ptr protectia med.-alte institutii abilitate ptr protectia med.ANPM-o institutie publica cu personalitate juridical finantata de la bugetulde stat si se afla sub ordinea Mibisterului Mediului si dezvoltarii durabile.La propunerea Ministerului,este numit Presedintele si are rang de subsecretar de stat.pe langa presedinte se organizeaza si functioneaza colegiul national de protectia med,fiind un organan decisional.

3

Colegiul este condus de un secretar de stat,care coordoneaza activit. de protectie a med. Si are urmatoarele component:-3 reprezentanti ai ministerului-presedintele si directorul executive ai ANPM-3 directori executive ai agentiilor nationale ptr PM(care sunt nominalizati pe o perioada de 3 ani).-un reprezentant al sindicatelor din domeniul PM

ANPM are urmatoarele atributii:1.coordoneaza sistemul national de monitorizare integral a factorilor de mediu2.fundamentarea tehnica a politicilor,strategilor,planurilor de activitate si actelor de reglementare in domeniul PM.3.insumarea si asistarea agentiilor regionale ptr PM in procesul de emitere al autorizatiei integrale de mediu.4.asigurarea legaturilor cu agentiile europene de mediu ai alte organe specializate din tara si strainatate.5.coordonarea activitatilor laboratoarelor nationale de referinta;apa,aer,biodiversitate,radioactivitate.AGENTIILE REGIONALE PTR PROTECTIA MEDIULUI SUNT:1.ARPM-Bacau ptr regiunea 1 NE2.ARPM-Piteste ptr regiunea 2 SE3.ARPM Galati ptr regiunea 3 S MUntenia4.ARPM Craiova ptr regiunea 4 SV5.ARPM Timisoara ptr regiunea 5 Vest6.ARPM Cluj ptr regiunea 6 NV7.ARPM Sibiu ptr regiunea 7 centru8.ARPM Bucuresti ptr regiunea 8 Bucuresti-IlfovARPM-sunt unitati publice cu personalitate juridical finantate de la bugetul statului-s-a infiintat cu scopul de a conduce si sprijini elaborarea si implementarea politicii de dezvolatre regional dpdv al PM-de a realize planificarea activitatilor de mediu la nivelul fiecarei regiuni de dezvoltare,de a emite acte de reglementare in domeniul protectiei mediului,de a furniza asistenta de specialitate,de a elabora,getiona,distribui proiecte si programe ptr PM la nivel regional,finantate din fonduri externe si interne.

AGENTIILE REGIONALE AU CA ATRIBUTII PRINCIPALE:1.in domeniul elaborarii si implementarii politicilor regionale de protective a mediului a)implementarea legislatiei si politicilor nationale de mediu la nivel regional b)elaborarea planurilor regionale de activitate ptr ptotectia mediuluiColaboreaza cu garda de mediu,agentii judetene de protectie a mediului

4

2.in domeniul planificarii activitatilor de mediu: a)eleboreaza si implementeaza planurile regionale de protective a mediului cu toti factorii interesati b)eleboreaza planurile regionale de gestionare a deseurilor ,planurile si programele de gestionare a calitatii aerului3.in domeniul furnizarii de asistenta tehnica de specialitate si servicii de laborator: a)coordonarea procedurilor de colectare si raportare a datelor si furnizare a datelor obtinute catre ANPM b)asigurarea instruirii si pregatirii personalului din agentile de protective a mediului ,judete din regiunea respective4.in domeniul activitatilor de reglementare: a)emiterea acordului integrat si autorizatia integrate de mediu ptr proiectele si activitatile care intra in sfera sa de competent ACORDUL-faza de proiect AUTORIZATIA-fata desfasurarii activitatilor b)analiza calitatii raportului de mediu elaborate de alte unitati,institutii si emiterea avizului de mediu5.in domeniulcolaborarii cu alte autoritati si societati civile a)furnizarea de informatii de mediu autoritatilor si institutiilor publice conform reglementarilor legale b)elaborarea de rapoarte anuale privind starea mediului I regiunea respective si transmiterea acestora ANPM in vederea elaborarii raportului de mediu national.Conducerea agentiilor nationale de protective a mediului e asigurata de un director executive prin ordin al Ministerului de Mediu.Directorul executiv coordoneaza cu agentiile de protectie a mediului,judetul in cadrul aceluiasi segment de dezvoltare. AGENTIA PTR PROTECTIA MEDIULUIFunctioneaza la nivelul fiecarui judet si a municipiului Bucuresti si sunt in nr de 34 in conditiile asimilarii celor 8 agentii locale de catre cele 8 agentii regionale din zonele de competent a acestora.PRINCIPALELE ATRIBUTII:1.aplica dispozitiile legale prin organizarea si coordonarea sistemelor integrate de monitorizarea factorilor de mediu la nivel teritorial.2.promovarea masurilor legale corespunzatoare pt protectia,ameliorarea si refacerea starii de calitate a mediului acolo ude aceasta a fost deteriorate.3.sunt aplicate si respectate reglementarile referitoare la protectia atmosferei apelor,ecosistemele acvatice solului,subsolului si ecosistemelor terestre,protectia mediului a habitatelor terestre,a peisajelor.-elaborarea si publicarea rapoartelor periodice prin capitalul natural din zona de competent in concordanta cu relatiile dintre factorul de comanda ,factorul de presiune ,starea capitalului natural,efectele asupra capitalului natural si raspunderea asumata sub forma de decizii fata de astfel de probleme.

5

FACTORUL DE COMANDA:agricultura-factorul de presiune fertilizarea-starea mediului:concentrate de nitriti/intrari in sol.IMPACTUL:echilibrarea balantei substantelor nutritive in sol ,poluarea solului-raspuns:sub forma deciziei.Delimitarea consumului de ingrasaminte chimice Astfel poate fi instituita o tax ape consum de ingrasaminte chimice,cu cat tax ape tona de ingrasaminte(substanta activa)va fi mai mare,ceea ce l-ar oblige pe agricultor sa decida intre a plati taxa suplimentara sau de areduce consumul de ingrasaminte.-organizarea si aplicarea dispozitiei legale referiroare la activitatea economico-sociala cu impact asupra capitatului(eliberarea acordului si autorizatiei de mediu se diferentiaza in functie de caracteristicile proiectului dar si de zona de amplasare a acestora)-cooperarea cu unitatile teritoriale ale garzii nationale de mediu in conformitate cu responsabilitatile prevazule de legeIn cooperare cu serviciile descentralizate ale celorlalte autoritati de specialitate ale administratiei publice centrale cu administratii pulice loale si in parteneriat cu alte institutii publice locale si cu sectoare private ,agentiile de protectie a mediului locale.1.elaborarea planului local de mediu2.colaborarea cu agentiile nationale de protective a mediului ptr alte programe de reducere a poluarii atmosferei mai des in zonele aglomerate.

De asemenea,in conditiile enuntate de agentile locale elaborate si pun in aplicare strategiile locale ptr mediu si dezvoltare durabila in conformitate cu obiectivele si recomandarile agentiei 21.Participa la elaborarea si punerea in aplicare a planului de amenajare teritoriala si a planului de urbanism.Interventia agentiei locale in activitatea cazului este deosebit de important ptr ca atat amenajarii teritoriale cat si extinderea zonelor urbane include limite in utilizarea resurselor furnizate de capital pe termen lung si termen foarte lung.ADMINISTRATIA REZERVATIEI BIOSFEREI DELTEI DUNARII se afla in subordinea MMDR.Principalele atributii se refera la aplicarea legislatiei specific si a managementului adaptive si ecosistemic ptr zonele umede.|Administratia Nationala a Apelor se afla in subordinea directa a MMDR si are rol de a aplica strategii nationale de gospodarire a apleor si de suprafata si subordine dpdv calitativ si cantitativ. ADMINISTRATIA FONDURILOR PENTRU MEDIUSe afla in subordinea MMDR avand ca principal atributie gestionarea fondului de mediu .Proiecte eligibile care pot fi finantate din fondurile de mediu trebuie sa aiba ca obiectiv:-reciclarea deseurilor-controlarea poluarii aerului,apei-tratarea sau eliminarea deseurilor periculoase,protectia si conservarea biodiversitatii ,cresterea nivelului impornat.Este condusa de un director general numit prin ordinea MM .se finanteaza din fonduri proprii in limita a 30% din incasari.

6

GARDA DE MEDIU-institutie publicaFata de MM ,garda de mediu se afla intr-o relatie de coordonare metodologica.Este condusa de un comisar general numit prin decizia primului ministru.ATRIBUTII:-ontroleaza activitatile cu impact asupra mediului -constata incalcarile prevederilor actelor normative -aplica sanctiuni -participa la interventiile ptr diminuarea efecte-majore ale politicii asupra mediului precum si la stabilirea acestor efecte si aplicarea unor sanctiuni.-sesizeaza organele de cercetare penala si colaboreaza cu acestea la cercetarea infractiunii.Are in subordine comisariate regionale care includ fiecare comisariate judet din zona de competenta.

OPERATORI INSTITUTIONALI NEGUVERNAMENTALI1.Ong-de mediu-institutia societate civila2.necesitatea si posibilitatile de functionare ale ong-ului de mediu3.Rolul si formele participarii ong-ului de mediu.1.ONG DE MEDIU: Confundati cu o eficienta tot mai scazuta a functionarii sistemului socio-economic factorii decizionali si-au asumat eforturi in directia adancirii realitatii ca domeniu de aplicare a deciziilor. Intr-un asemenea contex au fost prelevate limitele actualelor modele de dezvoltare economica-sociala si ale subsitemului decizionala aferent acestora pe de o parte,iar pe de alta parte a fost relevata importanta tranzitiei de la modelele centrate pe securitate economica la acelea avand ca obiectiv securitatea ecologica pt ca in present sa se exprime optiunea si pt o a treia dimensiune,securitatea sociala. In fapt putem considera aceste etape ca apartinand demersurilor catre un nou model de dezvoltare economica sociala,modelul dezvoltarii durabile. Elementele definitorii pentru operationalizarea conceptului de dezvoltare durabila il reprezinta recunoasterea realitatii ca un system ierarhic organizat si dynamic,deschis atat din perspective termo-dinamica si din perspective posibilitatilor de interconectare a componentelor ierarhiei la diferite structuri ce o caracterizeaza.Dintr-o asemenea perspectiva obiectul cunoasterii si al deciziei au devenit sistemele,incluzand capitalul natural,capitalul social,capitalul tehnico-economic si uman. Integrarea factorului socio-uman in structura ierarhiei in care functioneaza realitatea induce schimbarea filozofiei privind raportul dintre populatia umana si capitalul natural. Colonizarea spatiului de populatiei umana trebuind sa se realizeze in contextual naturii coevolutive a relatiti dintre sistemele socio-economice si capitalul natural in cadrul complexelor socio-ecologice. Pe acest fond s-a impus tot mai mult necesitatea extinderii bazei sociale a actului decisional,ong-urile de mediu constituindu-se ca o premise importanta in aces sens,

Ong-urile au aparut mai intai in legatura cu organizarea si sustinerea unor proiecte caritabile pt ca in continuare sa se orienteze spre mici proiecte locale si proiecte si rpograme integrate. Primele ONG-uri de mediu au aparut in Ungaria,Polonia, spatial ex-sovietic mai ales in urma accidentului de la cernobal. In fapt aparitia Ong-ului de mediu reflecta imbunatatirea

7

perceptiti capitalului natural ca bun public si factor de productie vital a carui dinamica se reflecta in fucntia bunastarii economic-sociale a unor segmente largi ale populatiei. Putem afirma in acest context ca Ong-ul de mediu au ca obiectiv general apararea si consolidarea drepturilor omului intre care dreptul la un mediu sanatos poate fi considerat ca un drept fundamental. Dpdv practic in efortul de identificar a mijloacelor si instrumentelor de evaluare a capitalului natural a impus ca unul din indicatori,integritatea ecologica a ecosistemelor,determinat in fucntiei de variabile de state,de legatura si de iesire ale acestuia. Extinderea bazei sociale a actului decisional in managemntul capitalui natural via ONG-uri de mediu,creeaza premisele unei mai bune valorificari a resurselor si capacitatilor de expertiza de la nivel local ceea ce se poate reflecta in cresterea eficientei strategiilor si politcilor de mediu. Aparitia ONG ca interfata intre govern,sector privat,politicieni pe de o parte si societate civil ape de alta parte a generat insa problem timpului necesar formularii si adaptarii deciziilor in managementul mediului. Procesul de consultare a tuturor utilizatorilor directi si indirecti cu capital natural dintr-o zona sau alta vizata prin programe si proiecte subsumate strategiei si politcii de mediu poate sa determine o prelungire a duratei de formulare si fundamentare a deciziei astfel incat aceasta sa nu mai fie adoptata in timp util in raport cu dinamica sau caracteristicile problemelor de mediu ce urmeaza a fii solutionate. Costul optiunii de largire a bazei sociale a deciziei in managementul mediului se justifica insa in contextual cpmsolidarii parteneriatelor, in aplicarea strategiei si politcii de mediu,precum si in monitorizarea dezvoltarii complexelor social-economice. Mai mult statutul de bun public al capitalului natural sip e care dreptul populatiei de a fi informat in legatura cu evolutia cantitativa,structural si calitativa a capitalui natural justifica optiunea mai sus enuntata. Extinderea duratei actului decisional in managementul mediului poate fi contrabalansata de interventia ONG de mediu in masura in care acestea dispun de resurse umane si logistice crespunzatoare conversiei limbajului tehnico-stiintific si economic utilizat pt fundamentarea strategiilor si politicilor de mediu intr-un limbaj accesibil segmentelor largi ale populatiti fara ca accesul sa mai fie obstructionat de nivelul de pregatire. Oricum acceptand costul extinderii duratei actului decisional in managemtul emdiului inregistreaza si avantajul cresterii responsabilitatii si responsabilizarii unor segemnte largi ale populatiti fata de strategia si politica de mediu,ceea ce nu se poate reflecta decat benefic asupra eficientei gestionarii capitalului natural.ONG sunt institutii apolitice bazate pe voluntariat si care nu au scop lucrative obtinerea de profit economic.

In fucntiei de strategia conservarii capitalului natural ONG-urile se clasifica in: -organizatii care viseaza strategia si politica de mediu la nivel guvernamental; -organizatii care gestioneaza infrmatii despre si pt capital natural;organizatii care prin activitatile,proiectele derulate sustinute,ofera exemlu propriu in directia conservarii capitalului natural.

8

Reactia Ong de mediu fata de strategia si politica de mediu guvernamental poate si trebuie sa contribuie la reducerea diferentelor dintre costurile private si sociale,associate diferitelor proiecte si activitati precum si la substituire atunci cand e cazul a intereselor de grup manifestate via factorilor politic cu interese ale colectivitatii locale. Pana in jurtul anul 2020 Romania trebuie sa deruleze programe si proiecte de mediu prin care sa ne conformam cu directivele de mediu ale UE in valoare de pste 40 miliarde de euro. Acest effort are si trebuie sa aiba si o component private dar in cea mai mare parte reprezinta finantari de la UE si bugetul de stat. ONG care gestioneaza date si infromatii despre si pt capitalul natural se impun in contextual tranzititi economice europene catre o economie performanta bazata pe cunoastere,informatia devenind tot mai mult o resursa de sine statatoare importanta pt dezvoltarea economic-sociala. Ca orice resursa informatia presuune anumite costuri si pe cele de consecinta are o anumita acesibilitate pt societatea civila(cu cat costurile accesarii informatiilor despre si pt mediu vor fi mai multe cu atat nr utilizarii informatilor va fi mai redus). ONG dispunand de resursa umana si logistica necesare pot facilita accesul la informatii despre si pt mediu pe baza dezvoltarii eficiente. Indiscutabil piatra de incercare sau elemental central in solutionarea contracdictiei dintre evolutia cap natural si evolutia sistemului socio-economic (care defineste de altfel eco-criza_o reprzinta modificarea comportamentelor individuale si de gruo intr-o directive favorabila conservarii capitalului natural.

Alaturi de priemle 2 categoii de ONG si ONG de mediu care ofera propriul exemplu de comportament responsabil fata de gestionarea capitalului natural revendica un loc important in efortul general de crestere a performatei ecologice a sistemului socio-economic. 2. Necesitatea functionarii ONG de mediu deriva din urmatoarele aspect: 1. Mediul este un bun public astfel incat responsabilitatea privind gestionare capitalului natural trebuie sa fie asumate de intreaga societate;2. resursele pt finantarea programelor si proeictelor de mediu provin in buna masura si din surse publice motiv pt care se impune cu atat mai mult asigurarea transparentei corespuznatoare utlizarii banilor publici;3.necesitatea decurge din declasnarea actului decisional in timp util si pe baza unei evaluari cat mai corecte a realitatii( din aceasta prespectiva populatia locala este depozitara unor importante infromatii si experiente privind evolutia factorilor de mediu.,a mediului in ansamblu sau,elementelor a caror valorificare determina cresterea fezabilitatii,eficientei decziilor de mediu);4.in ultima instant aparitia si consolidarea ONG sunt justificate de avantajele pe care le genereza pt govern,sistemul tehnico-productiv si pentru populatie.

La nivel guvernamental activitatea ONG de mediu facilitand valorificarea resurselor si experientei locale det o imbunatatire a raportului cost-eficacitate,a strategiilro si politicilor de mediu. La nivelul sistemului tehnico-productiv avantajele decurg din asmarea de ONG a rolului de grupuri de presiune precum si de infrmatii pe care aceasta le furnizeaza.

9

Actiunile de sanctionare de ONg de mediu a activitatii firmelor neperformante ecologic se vor regasii in ultima instant in identificarea de firmele in cauza a aspectelor care determina risipa de resurse. Eliminarea surselor de risipa de la nivelul firmei ca premise a concilierii raporturilor cu societatea civila via ONG echivaleaza prin fapt cu o reducere a costurilor de productie sip e cale de consecinta a performatelor economic-ecologice ale firmei. Ca generatoare de informatii ONG pot crea un cadru mai predictibil pt reorientarea productiei,cunoasterea de catre frima a orientarilor in mediu,consumului la nivelul societatii civile ca reflex a asumarii unui comportament responsabil fata de capitalul natural va permite anticiparea din timp a nevoilor de resurse umane,materiale si logistice pentru armonizarea cererii si ofertei. La nivelul populatiei ONG de mediu asigura avantajele ce decurg dintr-o mai buna informaree si cunoastere de aceasta,se creeza astfel premisele unei distributii mai echitabile si eficiente a eforturilor pt evitarea pagubelor de mediu.POSIBILITATEA FUNCTIONARII ONG-URILOR DE MEDIUElementele care definesc posibilitatea de functionare a ONG-urilor vizeaza:-libertatea de exprimare, -dreptul la informative, -drepturi de asociere, -drepturi de petitionare-accesul liber la justitie

Libertatea de functionare poate sa faca obiectul unei cutune sau a unei reglementari exprese prevazuta prin lege inclusiv in legea fundamentala(constitutia). Libertatea de exprimare reprezinta o premisa esentiala pentru extinederea bazei sociale a deciziei in mod nedescriminatoriu.Participarea populatiei la elaborarea si fundamentarea deciziei de mediu in consecinta nu se diferentiaza d.p.d.v. al nivelului de instruire al bunastarii materiele.

Dreptul la informatie: trebuie privit dintr’o dubla perspectiva:-dreptul de a cere informatii-dreptul de a primi informatii

Elementul care poate sa limiteze dreptul la informatie este cel legat de costul informatiei. Generarea si gestionarea in fas. despre med. pp. eforturi materiale, umane din ce in ce mai mari mai ales in contextul tranzitiei mai ales catre o societate a cunoasterii in care informatia devine o resursa tot mai importanta dar posibil tot mai rara in raport cu cererea.

Pentru a facilita accesul la informatie este si trebuie sa fie posibila asumarea de catre guvern a unor eforturi in acest sens. Eficienta unei asemenea obtiuni trebuie privita din perspectiva avantajelor pe care le genereaza activitatea ONG-urilor de mediu pentru guvern sistemul tehnico productiv si populatia altfel spus costul suportat de catre stat pentru a facilita accesul populatie si al ONG-urilor la informatie; este compensat de -avantaj reprezentat cresterea eficientei politicii de mediu asumate de guvern, imbunatatirea performantei sistemului tehnico-productiv si evitarea risipei de resurse la care se adauga o predictibilitate mai mare a ofertei.

10

-si cap. pop de a gestiona riscurile ecologice ca urmare a unei noi informariDreptul la asociere reprezinta alaturi de libertatea de exprimare una din conditiile primare ale aparitiei ONGurilor in general si o ONGm.De astfel prin definitia ONG reprezinta o asociatie apolitica bazata pe voluntariat.Dreptul de petitionare reprezinta mijlocul de declansare a comunicarii in managementul mediului. Subliniem ca dreptul la petitionare vizeaza si obligativitatea destinatorului de a formula si oferi un raspuns in timp util. Accesul liber la justitie consolideaza statutul ONGm ca persoana juridica si parte in judecarea unor situatii de incalcare a legislatiei de mediu si in ultima istanta de incalcare a unuia din drepturile funadamentale ale oamenilor si anume dreptul la un mediu sanatos. 3. ROLUL TIPURILE SI FORMELE PARTICIPARII ONG DE MEDIU

ROLUL ONGm are rol de parte neutra in mecanismul de gestionare a cap natural (CN). Date fiind complexitatea CN fata de care se exprima interese multiple dintre care unele sunt antogosniste solutia de gestionare a CN nu poate fi decat una negociata.Prin capacitatea de expertiza de care dispune, prin increderea de care se bucura, transparente in activitatea ONG de mediu se poate implica in negocierea continutului si modalitatilor de punere in practica privind deciziile de mediu, printr’o comunicare activa si calificata cu toti actorii implicati in solutionarea problemei de mediu.

De exemplu in cazul unui proiect de amenajare a unei rampe de descarcare a deseurilor ONG de mediu, poate si trebuie sa initieze un dialog constructiv cu guvernul, autoritatile locale, ag, economici, populatia din zona pe tema continutului studiului privind amenajarea rampei dar si a potentialilor factori de conflict si a posib de aplanare a acestora.

Astfel in urma studierii posib de amplasare a rampei prin proiect a fost agreata o fosta cariera avand o capacitate de depozitare suficient de mare si beneficiind de proximitatea fata de caile de transport Fata de aceste avantaje ONGm intervine in legatura cu riscul poluarii surselor de apa din zona, inclusiv din apa freatica ca urmare a unei structuri geologice necoresp a locului de amplasare a rampei chiar si in conditiile captusirii gropii de gunoi cu un pat de argila.

Ca urmare factorii de decizie au luat spre evaluare reamplasarea rampei intr’o zona cu o structura geologica mai favorabila dar avand o puternica vocatie agricola si aflandu’se intr’o proprietate privata.

Prin urmare ar fi fost necesare capturi suplimentare si prelungirea duratei de executie ca urmare a actiunii de expropriere.Din aceste motive s’a revenit la solutia initiala propunandu’se captusirea rampei cu un film de plastic.

Din punct de vedere al factorilor conflictuali actorii implicati sunt guvernul, industria, politicienii si populatia. Populatia protesteaza fata de riscurile care le presuune amplasarea rampei in vechea cariera: riscuri create de mirosuri urate, incendii, explozii, inmultirea

11

mustelor. Poplatia protesteaza fata de riscul poluarii apei freatice intrucat nu exista certitudinea ca vor fi depozitate numai deseuri care sa nu afecteze filmul de plastic.Din calea de obiectiunile concrete a populatie fata de amplasarea rampei, este vorba de o reactie psihologica mai intai pop accepta o rampa dar de dimensiuni mici si nu o rampa de capacitate mare. Pop accepta o rampa dar numai pentru propriile deseuri. Pop este neincrezatoare asupra respectarii regulilor de functionare a rampei. Astfel spus pleca de la premisa aparitiei unor fraude in sensul ca la rampe nu vor fi depozitate doar deseurile nominalizate.

In ultima istanta populatia opune o viziune locala unei viziuni nationale privind gestionarea deseurilor. Administrtia locala parte a conflictului este favorabila amenajarii rampei din mai multe motive:-nivelarea carierei pe masura depozitarii deseurilor se poate avea o suprafata ce urmeaza a fi destinata unor obiective.-administratia locala beneficiza de gratuitatea folosirii rampei-scade riscul aparitiei unor depozite clandestine-administratia locala este interesata de amenajarea rampei, intrucat venituirile pot asigura resurse pt asigurarea proiectelor la care s’a angajat p perioada alegerilor.

Pozitia guvernului este definita de urmatoarele aspecte:1. importanta extinderii si modernizarii retelei de rampe pentru deseuri in care prb gestionarii deseurilor este tot mai stresanta, mai urgenta2. Guvernul poate avea retineri legate de statutul rampei, respectiv de gestionarea acesteia in regim privat sau public. In regim privat tarifele de utilizare a rampei ar putea fi prea mari. Intr’o astfel de situatie riscurile aparitiei depozitarii clandestine de deseuri se mentine.3. guvernul este preocupat de o analiza suficient de atenta a tuturor cerintelor proiecteleor.

Prin urmare caracteristicile conflictului ar fi:-subiectul: gestiunea deseurilor care nu tb sa afecteze cadrul natural-aceste conflict opune o logica nationala unei logici localeONGm se poate implica in negocierea solutiei tinand cont in general de rolul conflictului de mediu.-clasifica modalitatile de gestionare a mediului si patrimoniului-conflictul se manifesta ca un revelator al functionarii sistemului global de gestiune a deseurilor, a evolutiei si contradictiilor acestora, a implicatiilor pt diferiti factori

Exista 2 tipuri de reprezentari dominante ale conflictului in planul cercetarii sociale si anume:-conflictul ca expresie a unei crize ce se poate afla la baza unor actiuni de revolta menite sa schimbe radical relatia-conflictul intre factorii implicati in gestionarea CN

12

Al doilea element care subliniaza rolul ONGm este acela ca activeaza fortele sociale intr-un cadru organizat in directia protectiei CN dinamizand miscarea dintr’un mediu sanatos. In acest sens ONGm poate sa negocieze asupra numitorului comun al perceptiei a CN.

In al 2 rand ONGm se constituie ca un centru de interes pentru un numar cat mai mare de persoane care se simt interesate de conservarea CN.

In al 3 rand ONGm are rolul de placa turnata intre economia de piata si ec publica, rol manifestat in urmatorul context. Obiectivele unor proiecte nu se exprima in totalitate prin mecanismul pietei, de aceea redimensionarea unor astfel de obiective pot face obiectul interventiei ONGm. Criteriile de eligibilitate a proiectelor si competitia pt identificarea celui mai bun proiect pot face obiectul dezbaterilor in care ONGm functioneaza ca interfata calificata.

In al 4 rand ONGm favorizaeza cooperarea intre participanti a actiunilor de protectie a CN. Prin aceasta ONGm sustine creearea si manifetarea solidaritatii fata de fenomene si procese de mediu exprimand o tendinta de degradare a CN respectiv de subminare a unuia dintre drepturile fundamentale si anume dreptul la un mediu sanatos.

TIPOLOGIA FORMELOR DE PARTICIPARE A ONGmEvaluarea proiectelor cu impliactii asupra CN:-dialogul interactiv cu initiatorii de proiecte-desemnarea de reprezentanti in comitetele consultative-evaluarea acordurilor de mediu internationale-dezbaterea publica a evaluarii impactului de mediu-fructificarea posibilitatilor oferite de institutia avocatul poporului

OPERATORI INDIVIDUALI IN MANAGEMENTUL MEDIULUIPortofoliul activ. in domeniul mediului – sansa oferita de revolutia industriala in

directia utilizarii unor resurse energetice tot mai concentrate si mai diverse, procesul de substituire a fortei de munca cu diferite tipuri si forme de capital au indus in timp conceptia independentei factorului uman fata de mediu, fata de natura, fata de practicile a caror caracteristici nu conveneau sau contraveneau in mica masura cerintelor conservarii capitalului natural. Pierderea treptata pe aceasta cale a constiintei apartenentei la ecosfera a plasat societatea umana pe o pozitie tot mai adversa fata de regulile bunei gestionari a capitalului natural.

Reintoarcerea la natura prin reabilitarea unor practici nu inseamna neaparat renuntarea la un anumit standard de confort, actul decizional avand resurse de compatibilizare a structurii si functionarii sist socio-ec cu ecosist si complex de ecosist care apartin capitalului natural.

In acest context s-au impus lucrari prin care s-a realizat o analiza detaliata si competenta a domeniilor de interes si in corespondenta cu acestea, a activitatilor avand ca spatiu de manifestare capitalul natural.

13

Ca domenii de interes: munca in aer liber, efort fizic, activ itinerante, protejarea animalelor, cercetare, transmitere de cunostinte si info, protejarea naturii si a vietii, valorificarea indemanarilor...

Inventarul activ aflate in corespondenta cu domeniile amintite indica cca 83 de aplicatii dintre cele mai diverse: de la cult. marine pana la lucrari de arta avand ca subiect de inspiratie natura.

Reabilitarea acestor domenii de interes si activ in contextul actualului progres tehnic si tehnlogic are menirea de a concilia relatia om-natura, ca o conditie indispensabila conservarii capitalului natural de factor de productie vital.

Formarea resurselor umane: - evaluarea resurselor umane implicate in proiectarea si operationalizarea manag ecosistemic si adaptiv in domeniul mediului se diferentiaza la nivelul a 3 situatii:

1) Identificarea problemelor de mediu, formularea, operationalizarea si controlul deciziei de mediu (cazul resurselor umane cu atributii directe si indirecte in managementul capitalului natural)

2) Valorifcarea pe baza de voluntariat a initiativelor soc civile in domeniul conservarii capitalului natural (resursele umane avand ca centru de interes activ ONG-urilor de mediu)

3) Acceptarea proiectelor de mediu de catre societatea civila in contextul parteneriatului cu titularii, beneficiarii de proiecte.

Delimitarea sub aceasta forma a sferei de cuprindere a operatorilor individuali in manag mediului se justifica din perspectiva posibilelor mecanisme de blocare a strategiei si politicilor de mediu.

Astfel de mecanisme apar si se dezvolta in legatura cu urmatoarele aspecte:1) considerarea capitalului natural ca un bun ce poate fi utilizat fara restrictii, ori pe masura

adancirii cunoasterii au fost puse in evidenta limitele functionarii capitalului natural si pe cale de consecinta rolul limitativ al acestuia in dezvoltarea ec-sociala. Randamentul capitalului natural resp volumul, structura si calitatea resurselor pe care le genereaza, randamentul e limitat de cantitatea de energie primara pe care o poate procesa si stoca precum si de nivelul autoconsumului. In timp la acestea s-au adaugat fact de natura antropica a.i. capitalul natural nu poate sustine orice tip de dezvoltare ec-sociala, orice structura a activitatii privita din perspective nivelului si intensitatii la care se desfasoara.

2) Alte mecanisme de blocaj au ca punct de plecare perceptia raportului dintre interesele individuale si colective in lipsa unei imagini de ansamblu asupra rolului si importantei capitalului natural, asupra mecanismului de functionare a acestuia se considera ca actiunile individuale nu pot influenta randamentul capitalului natural.

3) Modificarea comportamentului individului are loc aproape in exclusivitate dar ca raspuns la perceperea efectelor directe, negative ale imbunatatirii calitatii mediului. Acest comportament pune intro lumina nefavorabila, al raportului dintre dimensiunea preventiva si corectiva a activitatii umane. Reactia fata de fenomenele si procesele de mediu produse deja e una de tip corectiv ori din perspectiva eficientei, a preveni e mai putin costisitor decat a repara.

14

4) Numeroase decizii avand drept urmari blocarea mai mult sau mai putin a strategiei si politicii sunt legate de suportul unicriterial reprezentat de profit economic.

5) Ca urmare a mecanismului decizional si comportamental enuntat, factorii politici isi manifesta retinerea fata de promovarea strategiei si politicii de mediu.

Identitatea este o variabila importanta in procesul de percepere a cap. Nat. Ca reflex al atasamentului fata de o zona.Dpdv empiric, aceasta variabila se poate exprima prin:1. grupul caruia individul considera ca ii apartine ;2. perceperea propriului sau rol si sttut a propriei sale autoritati prin atasamentul manifestat fata de anumite locuri.

Identitatea sa arata la originea respingerii a unor activitati ce ar putea derula dintr-o anumita zona si care ar putea transformata intr-o zona lipsita de identitate atunci cand respectivele activitati nu se incadreaza in sistem.In perceptia capitalului natural nu corespunde unui imperiu al cunoasterii ce alimenteaza experienta.Apartenenta la un anumit grup ofera consistenta locului, rolului si statutului pe care individul considera ca le are in orice demers decizional subsumat obiectivelor locale.

Teritorialitatea ca variabila de stare asociata grupului are o dimensiune economica sociala si una spirituala, ambele contribuind la conturarea unei anumite imagini, perceptii a cap. Natural, ale componentelor acestuia.Dimensiunea socio-economica se manifesta prin atasamentul si sentimentul de proprietate fata de o anumita zona, fata de un anumit loc dar si prin tendinta de contingentare a unor activitati ce se doreste a fi impuse diun afara zonei.

Dimensiunea spirituala trebuie legata de necesitatea fluidizarii granitelor culturale, spirituale dintre diferite zone.,In consecinta, teritorialitatea si etnocentrismul isi exercita influenta asupra relatiei dintre om si cap. Natural, in principal la nivel comportamental.

Exprimarea empirica a teritorialitatii si etnocentrismului poate imbraca formele: mobilitatea populatiei zonei, atitudinile defensive si exclusive manifestate fata de anumite activitati, tinand cont atat de caracteristicile zonei, de apartanenta locului cat si de sistemul de valori asumat de catre acesta. De asemena teritorialitaea si etnocentrismul se poate exprima prin valori atribuite altor oameni si locuri precum si comportament fata de acestia. Gradul de cunoastere altor culturi si locuri, preferintele fata de alte culturi si locuri, foemele de reprezentare , de abordare a zonei de apartenenta, in istorie, obiceiuri, folclor.

Sistemul de valori reperezinta un cadru de referinte pentru evaluarea, acceptarea sau respingerea comportamentului sau individului, fiind prin urmare un model de comportament la care grupul se raporteaza canbd este pus in situatia de a formula, aplica decizia.Tinand cont de relatia om-cap.natural, trebuie subliniat rolul sistem,ului de valori in restrangerea optiunilor si actiunilor cu efecte pozitive/negative asupra cap. Natural.Sistemul de valori se exprima empiric prin valoarea asociata unor elemente cum ar fi: natura, locuri particulare, elementele ecosferei, mobilitatea sociala si spatiala, traditia si disponibilitatea la schimbare, productivitatea, profitul si munca.

15

Ca experienta resimtita imediat de catre organismul uman si proces ce percede actul cunoasterii, perceptia senzoriala este cea mai indepartata varianta de legatura daca avem ca punc de referinta nivelul decizional, individual si social in gestionarea cap. nat

Empiric, perceptia senzoriala se poate expr.prin fragmente, praguri de perceptie a zgomotelor,a mirosului,perceptia vizuala a formei,culorii,detaliului si varietatii.La nivelul fiecarui individ este resimtita si se manifesta nevoia de ordonare a realitatii dar acest proces are loc in functie de criteriile individuale si de grup subsumate unui anumit sistem de valori.De aceea delimitarea categoriilorsi sistemelor de apreciere se constituie ca o singura variabila de legatura a modului simplificat de percepere a mediului.Variabila aceasta se poate exprima fie empiric,prin evaluarea categoriilor in functie de criteriile personale,descrierea oamenilor, a locurilor, evenimentelor, stereotipii, preferinte,perceperea raportului cost/eficacitate si cost avantaj. Atitudinea ca reflex al comunicarii se schimba empiric in functie de obiectul atitudinii, intensitatea atitudinii expr. printr-o scala continand 3 nivele [atitud. extrema ,moderata si apatica.]orientarea individului,care poate fi favorabila/nefavorabila unei anumite decizii,anumitor obiective.Nu in ultimul rand,aprecierea atitudinii isi gaseste expresia si in flexibilitatea acesteia. Comunicarea si informatiile –cea mai importanta varianta de legatura intrucat fundamentarea actului decizional presupune pe de-o parte un flux informational corespunzator cantitiv, structural si calitativ, iar pe de alta parte un efort de negociere, comunicare pentru identificarea celor mai bune obiective si a cailor de potrivite prin care acestea pot fi atinse. Ceea ce confera specificitate comunicarii si informatiilor in perceperea capitalului natural este faptul ca diversitatii utilitatilor capitalului natural i se asociaza o diversitate la fel de mare in planul modalitatilor de valorificare a acestora. Prin urmare, identificarea si asumarea unei solutii presupune disponibilitatea pentru cunoastere si comunicare, a realitatii reprezentata de cap natural si in legatura cu aceasta realitate.

Printre elementele care prezinta un interes deosebit pentru sistemul de comunicare si informare sunt de subliniat: -dispunerea fluxului informational sub forma unei retele intre indivizi si/sau grupuri-verigile vulnerabile ale sistemului informational definite tinand cont de caracteristicile si importanta actului decizional-distributia informatiei in timp, distorsiunile la care poate fi supusa informatia, nivelul informatiei de la care poate fi declansata actiunea.

Pentru a exprima empiric variabila comunicare si informare trebuie sa tinem cont de infrastructura necesara informatiei si comunicarii, termenii de referinta a informatiei si comunicarii pentru a asigura comparabilitate in timp si spatiu, de valoarea critica a modului de generare, a fluxurilor informationale.

16

Transpunerea informatiilor in mesaje diferentiate in timp si spatiu tinand cont de necesitatea formularea neadaptarii deciziilor in timp util precum si capacitatea de a intelege mesajele( variabile de iesire)

Optiunea si comportamentul – reprezinta o prima variabila de iesire si in acelasi timp ultimul stadiu al proceselor de perceptive.

Motivatia evaluarii comportamentale prezida in necesitatea descrierii efectelor actiunilor indirecte asupra capitalului natural prin comparate cu actiunile la nivel social subsumate strategiei si politicii de mediu.

Pentru exprimarea empirica tinem cont de :- Nr si ordinea corecta a optiunilor ca reflex .al perceperii multitudinii problemelor de mediu si

al capacitatii de ierarhizare a acestora atat din perspective conservarii functionalitatii capitalului natural cat si in functie de capacitatea de a aloca resurse pentru derularea programelor /proiectelor de mediu.

- Raportul dintre optiunile pe termen scurt sip e cele pe termen lung si mediu

- Efectele diferitelor optiuni analizate la scara relative- temporal

- Coerenta dintre optiune – comportament , cerinta care dovedeste pe de o parte capacitatea individului de a percepe complexitatea capitalului natural , iar pe de alta parte capacitatea de …a identifica/pune In practica in mod eficient masuri care sa sustina optiunea/optiuni formulata

- Scara de timp la care sunt proiectate optiunea comportamentulFormularea strategiei si a politicilor de mediu - se plaseaza la interfata dintre sistem socio-

economic si capitalul natural ca sistem si reprezinta elemente de coagulare a tuturor celorlalte variabile.

Tinand cont de caracterele/ caracteristicile gestionarii capitalului natural pot fi delimitate 3 tipuri de procese decizionale fiecare fiind asociat unui anumit model de gestionare a capitalului natural si anume:

1. Gestionarea preventive sau corectiva definite in raport cu momentul identificarii si normalizarii efectelor activitatilor economic-sociale asupra capitalului natural . desigur , preponderenta deiziilor curente presupune concentrarea eforturilor pentru identificarea si normalizarea efectelor unei activitati asupra raportului natural in faza de proict a acesteia. Precizam ca normalizarea efectelor presupune un demers concentrate fiind vizate pe de o parte posibilitatile de crestere a performantei ecologice a activitatilor proiectate iar pe de alta parte imbunatatirea consolidate capacitatii ecosisitemelor apartinand acapitalului natural de a sustine respectiva activitate

2. Luarea deciziei pe baza de consens- evitand conflictele sau pe baze antagoniste rezolvand conflictele se preconizeaza in cazul acestui tip decisional si o abordare mixta consensual antagonista

17

3. Formularea si adaugarea deciziei in regim privat/ public / semiprivate dupa cum sunt asigurate conditiile legislative, institutionale si informationale de participare a publicului la actul decizional in managementul mediului. Evaluarea empirica a variabilei , formularea politica si si a deciziei de mediu se va face tinand cont de urmatoarele aspect , nivelul administrative si politic la care se refera decizia, continuitatea( discontinuitatea in politica de mediu) , modul de reflectare a experientei in politica de mediu dobandite din politicile de mediu anterioare

Experienta – perspective in timp, urgentele, reversibilitatea deciziilor, contextual juridic , politic, istoric al formularii deciziei.

Sistemul de gestionarea a capitalului natural se diferentieaza sub aspectul complexitatii delimitandu-se de la nivel familial pana la nivelulu tari, a unei regiuni.

Evaluarea empirica se bazeaza pe urmatoarele elemente - Tipul , volumul, diversitatea resurselor natural, sistemul socio economic

- Forma de proprietate asupra terenului , randament?.. , resursele, epuizarea sociala , impactul asupra mediului la nivel si intensitate, flexibilitatea sistemului de gestionare a capitalului natural.

Variabilele modelului simplificat de percepere a mediului demonstreaza necesitatea pregatirii / formarii resurselor umane pe multiple planuri in concordant cu nivelul de complexitate al capitalului natural si cu sistemul trebuintelor desfasurate de sitemul socio – economic.Nomenclatorul ocupatiilor in domeniul capitalului natural

- Evaluarea nomenclatorului se bazeaza pe clasificarea ocupatiilor din Romania ce a avut ca obiectiv general alinierea la principiile si regulile UE in acest domeniu.

- Principiile care stau la baza reclasificarii ocupatiilor in Romania sunt- principiul gruparii unitatilor de clasificat dupa criteria economice si sociale obiective in concordant cu procesul de diviziune a muncii

- Principiul omogenitatii maxime in constituirea categoriilor de clasificat – stabilirea nivelului de clasificare se bazeaza pe un singur criteriu care poate fi utilizat intr-o forma din ce in ce mai detaliata in raport cu subimpartirile successive ale categoriilor de clasificat. Si anume gradul de instruire , nivelul componentelor ( determinarea in functie de amplasarea si complexitatea activitatilor care defines ocupatiile), gradul de specializare in cadrul aceleasi activitate

Caracteristicile materiilor prime si utilajelor folosite- Principiul univocitatii – gruparii unitatilor Conform careia repartizarea fiecarei unitati de

clasificat. Clasificarea se face numai intr-o singura grupa) subgrupa , numai intr-un singur locx indifferent al nr locurilor si unitatilor de clasificare.

18

- Principiul actualizarii - utilizabil atat in ceea ce priveste portofoliul active inclusive in domeniul mediului cat si in ceea ce priveste tehnicile de clasificare

- Principiul stabilitatii – o perioada indelungata fara a ignora necesitatea flexibilitatii sistemului de clasificari a ocupatiilor impusa de dinamica diviziunilor muncii a caracteristicilor loc, activitati subsumate diferitelor ocupatii.

- Principiul multilateralitatii – folosind diverse structure organizatorice si activitati prin care se creaza conditiile de comparabilitate internationala.

Modelul simplificat de percepere a cap. nat.

Nivel decizional interfaţa „om-mediu”

unde :

- CI: comunicare şi info.; - CP: caracteristicile personale; - CG: caracteristicile grupului;- A: atitudine; - I: identitatea;-TE: teritorialitate şi exocentrism; - SA: sisteme de apreciere;- PE: personalitatea şi eficacitatea; - SV: sistem valori; - PS: percepţia senzorială;

- AV: alte valori; - AV: alte variabile;- E: experienţa;- OC: opţiunea şi comportamentul;- FSM: formularea strategiei de mediu;- GICN: gestiunea individuală a cap. nat.;- SGCN: sistem de gestionare a cap. nat.;

19

FSM

SGCN SA PS CI E

PS

PS

PS

PS

AV

I

PE

CP

A

OC

GSCN

GICN

Modelul include 3 categorii de var.: - de stare (dreptunghi, linie continuă); - de legătură (dreptunghi, linie ingroşată); - de ieşire (dreptunghi, linie întreruptă).

Modelul de percepere a cap. nat. sugerează un proces de tip iterativ având drept buclă directă var. de leg. şi bucle de retro-alimentare var. de stare. Procesul are ca spaţiu de desfăşurare pe acela delimitat de nivelul decizional individual şi social şi interfaţa „om-mediu”.

În acest moment procesul de percepere a cap. nat. la nivel individual şi de grup este unul amorsat, cele 3 categorii de var. fiind caracterizate de anumite mărimi. Un anumit nivel al CI se regăseşte în plan atitudinal care în timp det. definirea anumitor SA şi nivele de PS ale cap. nat. toate acestea se acumulează în timp sub forma unor E a cărei reflectare din pdv comportamental şi practic se diferenţiază în funcţie de CP şi CG.

CP conferă I şi o anumită poziţie a individului în relaţiile interpersonale. Aceste var., alături de altele se află la baza opţiunii şi comportamentului individual ca var. de ieşire, var. care îşi pune amprenta asupra soluţiilor de gestionare a cap. nat.

La nivel de grup, E influenţează CG precum şi asupra relaţiilor dintre grup şi zona în care acţionează aceasta. Var. de stare de la nivelul grupului se află la baza strategiei de mediu asumate care alături de OC defineşte SGCN.

Odată cu reluarea ciclului sugerat de model are loc o consolidare a E şi în mod obiectiv o imbunătăţire a SGCN.

E este o funcţie de timp şi exprima percepţia direcţia şi indirecta a dinamicii componentelor capitalului natural. Decalajul de timp şi spaţiu precum şi de cunoaştere şi înţelegere imprima E statutul unei rezultante având drept componente E directă şi aceia indusă de către alţii.

E fiind o funcţie de timp iar modificarea înregistrării în evoluţia cap. nat. fiind sesizabile la scări mari de timp rezulta ca în procesul percepţiei cap. nat. timpul apare ca o variabila discreta şi nu continua. Între caile de acumulare a E ca punct de plecare în stabilirea comportamentului şi practicii reţinem:

- caracterul repetitiv al sistemului de percepere a mediului;- acumulare de cunoştinţe;- caracterul temporal şi spaţial al deciziei în concordanta cu modif. la diferite scări de timp

ale cap. nat. dar şi a diversitatea spaţială a acestuia.Ca var. de stare, E poate fi apreciată/evaluată pe baza urmat. indicatori legaţi de

perceperea timpului, bugetul de timp, scara timpului.În ceea ce priveşte perceperea timpului sunt avute în vedere: durata, perspectiva şi

raritatea. Această subliniere este importantă în contextul relaţiilor dintre timpul individual şi social, respectiv în contextul raportului dintre generaţiile actuale şi cele viitoare.

Ideea de raritate a timpului se referă inclusiv la situaţia unor efecte ireversibile la nivelul cap. nat. respectiv la situaţia în care se înregistrează pierderi intrinseci. Percepţia rarităţii timpului trb. să se reflecte la nivel comportamental prin declanşarea unor fenomene negative asupra cap. nat.

Bugetul de timp are 2 componente: - timpul alocat formulării deciziei; - timpul alocat aplicării deciziilor. Ambele componente trb. astfel dimensionate încât să se asigure eficienţa activităţii de conservare a cap. nat.

20

Scara timpului diferenţiază percepţia timpului la nivel instituţional, al organizaţiei şi la nivel individual.

Dacă la nivel instituţional şi de organizare, timpul reprezintă o resursă consumată în baza unor reguli de cele mai multe ori impuse în plan legislativ la nivel individual, resursa timp este utilizata în contextul dificultăţilor de modif. a mentalităţilor, a comportamentului individual.

Alte căi de acumulare a E: învăţare, memorare, ataşament faţă de trecut, tradiţii scrise şi orale, evenimente anterioare şi istorisiri ale unor cazuri în cadrul unor studii particulare. Toate acestea se vor reflecta la nivelul I individului, al SV, al TE.

CG se referă la indicatori care permit descrierea, clasificarea şi gruparea pop. studiate, conservând totodată posibilităţile realizării unor comparaţii cu parametri obţinuţi pt. caracterizarea individului.

Aceste posibilităţi nu trebuie privite însă ca reprezentând un ascendent al individului faţă de grup atâta timp cât modif. nr. pop. în urma creşterii demografice şi/sau migraţiei poate fi luată în calcul ca variabila exogena în procesul de organizare a valorificării resurselor şi serviciilor generate de cap. nat. precum şi în procesul de armonizare a relaţiilor dintre pop. umană şi cap. nat.

Empiric, putem exprima CG astfel:- nr. şi densitatea pop.; - structura pop. în funcţie de vârstă, gen, grad de ocupare, raporturi de proprietate etc.- evoluţia demografica în mod absolut şi relativ;- mişcarea populaţiei sub forma migraţiei, a mişcărilor zilnice sau sezoniere;- dimensiunea grupurilor, colectivităţilor, categoriilor de pop., compoziţia pop. în funcţie

de gradul de rudenie, etnie, religie, limba, categorie sociala;- distribuţia ocupaţională precum şi sub aspectul competentelor nivelului de instruire,

bunăstării materiale;- nivelului şi condiţiile de viata reflectate prin obiceiuri în consum, servicii medicale,

asigurarea apei şi a confortului sanitar;- nr. şi densitatea pop. îşi pun amprenta asupra nivelului trebuinţelor şi pe aceasta cale

asupra presiunii exercitata fata de capitalul natural.Pop. umane mai numeroase şi mai dense solicita un volum mare de energie concentrata

care nu poate fi deocamdată decât de tip neregenerabilă şi o competenţă deosebită în gestionarea deşeurilor. Comparativ cu o pop. mai puţin numeroasă şi dese pot fi satisfăcute sub aspectul trebuinţelor, apelând la energie mai puţin concentrată de tip regenerabil fiind posibilă totodată asemenea pop. având drept criterii vârsta, genul, nivelul ocupaţional îşi pune amprenta asupra percepţiei cap. nat. şi pe cale de consecinţă asupra practicilor. Dacă pop. umană mai tânără îşi manifestă disponibilitatea pt. garantarea viitorului pop. mai în vârstă are de partea sa E în ceea ce priveşte bunele practici defineşte în raport cu cerinţele conservării cap. nat. Evident factorul dinamic care se află la originea iniţiativelor ar trebui să fie populaţiile de vârstă mai tânără.

La rândul său, nivelul ocupaţional defineşte posibilităţile asigurării veniturilor respective raportul dintre sursele alternative de venituri în cazul unor rate ridicate ale şomajului la nivel local există riscul, pe de o parte, a unor presiuni asupra resurselor generate de cap. nat. Iar pe de

21

altă parte de subfinanţare a măsurilor de conservare a cap. nat. Aflat în strânsă relaţie faţă de cap. social.

Instabilitatea pop. umane va influenţa ataşamentul faţă de o zonă sau alta sporind riscul unor situaţii conflictuale între diferitele sisteme de valori ai cărui purtători sunt.

Gradul de rudenie la nivelul grupului reprezintă o premisă mai mare sau mai fragilă a manifestării solidarităţii faţă de problemele conservării cap. nat.

CP permit clasificarea acestora în funcţie de rolul şi statutul asumat în plan social. Se pot exprima: vârstă, gen, categorie, profesie, venit. Este evident de ex. că pers. a căror profesie are legătură cu domeniile de interes şi activităţile incluse în portofoliul activităţilor de mediu vor înţelege mai bine necesitatea şi regulile conservării cap. nat. de asemenea, cu cât veniturile unor pers. sunt mai mari cu atât se acordă un rol mai important calităţii mediului în funcţia bunăstării.

Personalitatea repr. o var. de stare importantă în relaţia „om-mediu” şi de aceea se justifică preocupările psihologice pt. evaluarea preferinţei individului în materia de mediu.

Eficacitatea personalităţii repr. expresia generică a conceptului tratat în literatura de specialitate sub numele de control interior-exterior. Se măsoară prin gradul prin care orice individ consideră că acţiunile şi atitudinile sale exprimate sub diferite forme prezintă importanţă în raport cu obiectivul de mediu asumat. În contextul enunţat, termenul de eficacitate se poate referii şi la măsura în care decizia individuală exprimată în plan comportamental este o rezultantă a propriei voinţe şi/sau a influenţelor altor indivizi. Importanţa eficacităţii este identificabilă la 2 nivele:

1. mesajul programelor şi proiectelor de mediu va avea finalitatea în măsura în care se asigură compatibilitatea dintre conţinutul şi forma mesajului, pe de o parte, şi nivelul estimat al eficacităţii individului în ceea ce priveşte influenţarea societăţii civile a structurilor instituţionale, în direcţia asumării concrete, operaţionale şi eficiente a politicii de mediu.

2. filozofia ce se află la baza relaţiei om-ecosferă diferă la nivel individual şi de grup în funcţie de gradul de control atribuit omului asupra naturii şi/sau a naturii asupra omului.

Variabilele de stare, personalitatea şi eficacitatea, pot fi exprimate empiric astfel:- înclinaţia către risc, inovaţie, noutate;- timpul şi alte resurse alocate pt. analizarea cap. nat.; evaluarea personalităţii în relaţia cu

mediul.Înclinaţia către risc, inovaţie, noutate trebuie înţeleasă în contextul principalului

minimizării riscului care se află la baza sistemului caracterizat de relaţii cvasi-probabilistice între componentele sale. Disponibilitatea pt. inovaţie şi noutate trebuie înţeleasă în raport cu rolul progresului tehnic şi tehnologic în fundamentarea acţiunilor directe şi indirecte de conservare a cap. nat.

22

Comunicare in managementul mediului1.contextul comunicarii2.cerinte3.tipuri de comunicare4.cai de crestere a eficientei comunic in manag mediului

1.Contextul comunicarii in managementul mediului este definit de o serie de aspecte generale iar pe de alta parte de neesitatea revizuirii cunoasterii stiintifice respectiv revizuirii epistemologiei.

Context comnicarii in manag mediu este definitata de acutizarea eco-crizei, adancirea cunoasterii in domeniul mediului si al sistem tehnic-productiv si socio-economic si tranzitia catre dezvoltarea durabila.

Acutizarea eco-crizei are ca factor determinant cresterea demografica, supraexploatarea resurselor naturale , poluarea si introducerea de specii straine.Cresterea cu aproximativ 50% a populatiei umane in urmatorii 30 de ani se va regasi intr-o crestere semnificativa a presiunii asupra capital atat datorita volumului cat si structurii trebuintelor.Pe un asemenea fond va creste risc supraexploatarii resurselor naturale atat a celor regenerabile cat si a celor neregenerabile.In cazul resurselor regenerabile supraexploatarea se traduce prin impunerea unei rate de prelevare superioare ratei ecologice(care corespunde mentinerii conditiei de manifestare a tuturor functiilor componente ale kapital natural) si chiar ratei biologice(care corespunde cresterii medii anuale a biomasei vegetale si animale). In caz resurselor neregenerabile supraexploatarea se traduce prin epuizarea stocurilor de resurse naturale intr-un tempo superior duratei necesare identificarii si punerii in valoarea a unor noi zacaminte si/sau subventii unor resurse neregenerabile cu altele tot naturale sau rezultate din activitati tehnico-productive.

Adancirea cunoasterii in domeniului medilui si a sistem tehnico-productiv a pus in evidenta pe de o parte limitele ecosferei de a furniza resurse si servicii ptr sistem tehnico-productiv , iar pe de alta parte abordarea de tip mecanicist a sistem tehnico-productiv privit doar ca un sistem de prod-consum fara a lua in calcul efect etepei premergatoarer productiei respectiv prelevarea resursel nat si nici etapa ppost consum cu efect generate asupra capital nat pe masura deversiva unei cantitati tot mai ari de poluanti(aproximativ 80% din resursele destinate consum se reintorc in mediu sub diferite forme de deseuri).

De pe asemenea pozitie s-a impus reevaluarea relatiei dintre capital si sistem socio-ceonomic recunoscand necesitatea unei abordari holiste la nivel comkplex socio-economic abordarea cu natura coevolutiva a celor 2 sistem;pe de alta parte kpital asigura temelia ecologica a sistem tehnico-productiv iar pe de alta parte sistem tehnico-productiv disponibilizeaza resursele necesare conservarii si consolidarii capacitatii de suport a kpital in paralel cu cresterea performantei ecologice a diferentelor activitatii economice sociale.

Relevarea limitelor kpital de a sustine actiuni economico sociale cat si a acelora decurgand din mecanism economic centrat pe piata concurentiala au declansat preocuparile ptr evaluarea teoriei metodologice si practica a unui non model cel al dezvoltarii durabile.Acesta reprezinta un model tridimensional, definit in plan economic,ecologic,social, ceea ce reclama un efort de comunicare menit sa contribuie la asigurarea premiselor armonizariiintereselor de ordin economic, ecologic, social la diferite scari de spatiu si timp.

23

Un asemenea model devine tot mai evident ca necesitate pe fond intesificarii si diversificarii formei de manifestare a eco-crizei.Se au in vedere-scaderea sistem ecologic prin simplificarea retetelor ecolog la scara

nationala, regionala, globala;-scaderea pe fond accentuand procesele de xetensie si a manipularii genetice;-modificarea circuitelor globale bio-goe-chimice si a sistemului climatic;-scaderea capacitatii productiei si de suport a kpital;-cresterea considerabila a datoriilor fata de mediu respectiv a pagubelor de mediu provocate de actiuni economico sociale.

In cecea ce priveste revizuirea epistemologiei principiile directe de actiune sunt:-trecerea de la economie neoclasica la economie ecologica;-promovarea analizei sistemico-structurale;-identificarea unor parametrii cu rol sintetic in relevarea la diferite scari spatio-temporale a dezechilibrului care marcheaza evolutia kpital;-definirea zonei de stabilitatea a kpital.

Abordarea realizarii din perspectiva economico ecologica ca alternativa la economia neoclasica marcata de o abordare de mecanism presupune asumarea urmat principii:-reflectarea avantajelor/pagubelor de mediu in sistem continut nationale.-recunoasterea valorii economice totale a kpital ca premisa a compatibilizarii activit economico sociale cu cerintele conservarii kpital.-regularizarea schimbului international tinand cont de efectele distributive ale politicii de mediu in caest domeniu in raport cu obiectivele/obligatiilece revin din acord/conventiile de mediu la nivel regional/global inregistreaza cel putin pe termenscurt si termen mediu un plus de competitivitate comparativ cu tarile care isi asuma nu numai de drept ci si de fapt aceste obligatii.

In al 2 rand trecerea de la abordarea vde tip sectorial la una de tip holist vizeaza recurgerea la analiza sistemico-structurata a realitatii pe baza datelor furnizate de economia-ecosistem.

Un asemenea tip de analiza este centrat pe urmat aspecte:-operationalizarea mijloacelor necesare abordarii de tip holist, integratoriu;-recunoasterea dimensiunii coevolutive a reletiilor dintre kpital si sistem socio-economic;-evaluarea metabolismului industrial respectiv a flux de materiale ce caracterizeaza sistem socio-economic cat si relatiile acestuia cu kpital;

In al 3 rand data fiind complexitatea si diferentele kpital se revizuiaste teoria cunoasterii stiintifice , a vizat si definitia teoretico-metodologica a unor indicatori sintetici, agregati, cu ajutor carora sa poata fi diagnosticata evaluarea kpital in contextul relatiilor cu sistem socio-economic.Astfel de preocupari au condus la definirea unor parametrii resursa intre care un numar de 5 sunt considerati a avea un rol ufndamental(materia, spatui, timp, energia, diferentele). Acesti parametrii permit inventarizarea problemelor de mediu intr-un context problematic, probleme cum ar fi :acidifierea, evolutia, efect de sera, fluctuatiile strat de ozon.

In al 4 rand prt definirea zonei de stabilitate a mediului s-au avut in vedere principalele axe ce carecterizeaza mediul:-consum durabil-dezvoltare durabila-Amenajarea spatiului-Sanatatea ecosistemelor-comunicarea

24

Aceste axe formeaza un tetraedru, observand ca subestimam axele comunicarii detinem risc prabusirii tetraedrului

2.Cerintele comunicarii in manag mediuCerintele se structureaza in functie de urmat intrebari:-cine, despre ce comunicam? -cum

comunicam?-cui comunicam?Tinand cont de prima intrebare comunicarea in manag mediu trebuie sa reflecte caract

subiectelor(societatii) si obiect(capital) comunicarii.Astfel comunicarea in manag mediu trebuie sa reflecte dinamica mecanismului de functionare a societatii, mecanism care include sisteme de valori, institutionale, societatea civila.

In functie de obiect comunicarea aceasta trebuie sa reflecte in principal complexitatea kpital respectiv multitudinea componentelor sale si mai ales a relatiilor dintre componente.

In al 2 rand comunicarea in manag mediu trebuie sa reflecte proces de modernizare a tehnicilor de comunicare, proces care se bazeaza pe utilizarea ecomijloacelor a comunicarii interne si eticii.

In al 3 rand efort de comunicare in manag mediu treb sa reflecte directionarea mesajului in raport cu factorii de proximitate , cu individul si tinand cont de sistemul educational.

Toate aceste categorii de cerinte ale comunicarii au o importanta dimensiune temporala menite sa asigure pe de o parte coerenta comunicarii in manag mediu iar pe de alta parte modificarea comportamentului populatiei intr-un sens favorabil mediului ceea ce ar trebui sa se regaseasca sub forma constientizarii apartenentei la univers.Intr-o forma analitica cerintele comunicarii in manag mediului ar putea fi detaliate astfel”-sa exprime complexitatea kpital-sa exprime impact comunicarii respectiv subiectivitatea structurii piramidale ierarhice cu structura interactivelor-principalele concepte utilizate in proces comunicarii sa fie dialog, participarea, interactiunea si parteneriatulOrice forma de comunicare in manag mediului treb sa aiba ca principal pilon comunicarea interna a comunicarii activa si eficienta.Alte cerinte:-recurgerea la mijloace de comunicare asumate pe baza de voluntariat saa reflecte diferentele comportamentale si culturale ale indivizilor-principala tinta a comunicarii treb sa fie sistem educational-parametrii comunicarii sa fie proiectati pe termen lung prt ca numai intr-un asemenea caz vom putea atinge obiectul de crestere al comunicarii respectiv comportament si activitatile decizionale intr-un sens favorabil mediu-sa asig compatibilitatea intre scop final al omunicarii si schimb durabil a omportament indivizilor.3.TIPURI DE COMUNICARE IN MANAG MEDIULUIIn functie de statutul comunicarii putem vorbi de comunicare institutionala si individuala.In ceea ce priveste comunic institutionala principala institutie vizata trebuie sa fie intreprinderea si aceasta din urma considerentele:-tema conservarii kpital natural a capacitatii de suport a acesteia este una care sensibilizeaza segmente tot mai largi ale populatiei

25

-asumarea de drept si de fapt de catre o firma a unor obiective subsumate ecologizarea societatii releva deschiderea firmei catre promovarea de noi tehnici, tehnologii, imbunatatirea manag mediului-in fapt resterea performantelor ecologice inei activitati presupune scaderea unor consumuri specifice, scaderea volum deseurilor, recuperarea deseurilor ca posibilitati de echivalente a balantei resurselor materiale la nivel firmei-protectia kpital reprezinta un domeniu unificator ptr factorii pilotici, juridici, sociali.In functie de sistem de referinta comunicarea in manag mediu poate fi interna si externa .Exista o relatie de compliment intre cele 2 relatii.

Comuncarea externa este o prelungire a comunicarii interne ceea ce inseamna ca nivel de consistenta si coerenta a comunicarii in afara firmei depind de mijloacele comunicarii mobilizate in interiorul fiemei.

Comunicarea interna pe probleme de mediu va alimenta sentimentul apartenenti fiecarui lucrator la un colectiv si pe cale de consecinta se creeaza premisele unei solidaritati cu scop solutionaii eventualelor probleme de mediu.

In functie de context ecologic putem vorbi de comunicarein conditii de criza ecologica si comunicare in conditii de normalitate ecologica.

Subliniem ca o situatie de criza apare in legatura cu o problema de mediu si nu se identifica cu aceasta.Deducem ca accidente tehnologie, ecologice, minore dar care sunt gresit gestionate pot genera crize majore, dupa cum accidentele majore gestionate in conditii de transparenta pot genera crize minore.

Obiectivul general al comunicarii in conditii de criza ecologica este:-limitarea pagubelor de mediu si a pagubelor generale

Pentru sustinatorii acestor obiecte ese necesar elaborarea unui plan de activitati structurate in 3 parti:-comunicarea inainte de criza -comunicarea in timp de criza -comunicarea dupa criza

Comunicarea inainte de criza are ca subobiectiv ameliorarea securitatii ecologice si prevenirea accidentelor ecologice.

Se realizeaza tinand cont de etapele:-etapa premergatoare elaboreaza strategia de comunicare in care se urmareste sensibilizarea responsabilitatilor, evaluarea starii de spirit, analiza crizei precedente, toate acestea definesc in ultima instanta un audit de risc menit sa consolideze relatiile de incredere cu riveranii si mas media.-etapa de elaborare a astrtegiei de comunicare in care se are in vedere stabilirea sistem de alerta ,a sistem de informare rapida, desemnarea comitetului de criza, elaborarea scenariului posibilitatii realizarii de exercitii de simulare, desemnarea purtatorului de cuvant, inventar, suportul material al comunicarii , suport care poate fi reprezentat de bilant/audit de mediu evaluare de impact se are in vedere si acreditarea unor jurnalisti si definirea relatiilor cu organele locale.

Comunicarea in timpul crizei are ca sub obiectiv identificarea solutiilor tehnice concrete si dimensionarea efort de concentrare a comunicarii interne cu comunicarea externa.

26

4.Cai de crestere a eficientei comunic in manag de mediuComunicarea ca efort nu se poate sustrage restrictiilor de eficienta respectiv de eficacitate

si economicitate. Ecartul dintre imaginea dorita sau transmisa si imaginea perceputa a eforturilor de ecologizare a activitatii economico-sociale este expresia directa a eficacitatii comunic.Conditia primordiala de crestere a eficientei comunicarii este credibilizarea demersurilor de explicare a raporturilor sistemului tehnico-productiv si social-economic cu sistemele naturale, incluzand si omul..In literatura de specialitate sunt consemnate urmat mijloace de sporire a credibilitatii comunicarii in manag mediului:-plan de mediu-charta de mediu-raportul anual de mediu-eco-auditul si eco-diagnosticul-eco-bilantul sau analiza ciclului de viata al produsului-certificarea originii produsului-aderarea voluntara la sistem comunitar de manag de mediu si auditPlanul de mediu reflecta concluziile evaluarii problemelor de mediu la nivel de intreprindere, zona, rigiune, cuprinzand:-principalele directii de actiune ptr diminuarea factorilor de risc ecologic-programe si proiecte de mediu(reorganizarea spetiului, gestiunea deseurilor, combaterea poluarii sonore, reamenajarea unor peisaje)-mijloace curente ce pot fi utilizate ptr conservarea mediuluiCharta mediului exprima valorile fundamentale ale intreprinderii , cultura sa industriala si precizeaza principalele optiuni in materie de politica de mediu, avand astfel un rol important in comunicarea institutionala.Raportul anual de mediu in care sunt precizate actiunile desfasurate ptr protectia mediului si rezultatele inregistrate.Eco-audit si eco-diagnostic.In raport cu necesitatea comunic eco-audit reprezinta un suport material ce poate fi pus la dispozitia mass-media, actionarilor, partenerilor de afaceri

27