16
Actualitate Curtea Constitu]ional\ tr`nte[te u[a `n nas Puterii despre comasarea alegerilor au comentat jurnali[tii Cristian P`rvulescu, Cristian Pantazi [i Cristian P\tr\[coniu pagina 13 Pentru cine se ridic\ fustele balerinii Operei Na]ionale Rom=ne din Ia[i au amintit prin reprezenta]ia „Kabaret – nos- talgie `n dou\ p\r]i” de Belle Epoque pagina 12 Agronomia [i-a desemnat senatorii prezen]a la vot a fost de peste 75%, iar la Comisia Electoral\ nu s-a depus nici o contesta]ie au existat doar cinci buletine de vot anulate per total [i 11 absen]e pagina 2 153 de ani nu s`nt mul]i pentru o na]iu- ne. ~ns\ par a fi str`ns `n desaga lor un `ntreg arsenal de nenorociri, `ntr-o cocoa[\ care-i face pe rom=ni s\ nu mai vrea s\ apar\ lao- lalt\ `ntr-o poz\ de grup. Nu c\ nu i-ar mai uni acelea[i sim]iri, ba dimpotriv\. Se face c\ pliul dintre spr`ncene [i fulgerul din pri- vire `[i au acelea[i ra]iuni `nscrise undeva `ntr-un destin, potrivit dinainte de venirea lor pe lume. C\ ridurile de pe chipuri le-au fost br\zdate de plugul acelora[i vicisitudi- ni. Dar c\ drumurile [i le-au `nscris ca fra]ii vitregi unii `mpotriva celorlal]i, ca s\ li se `ncalece c\ile prin Spanii sau Italii, s\ li se [ubrezeasc\ `ncheieturile [i s\ li se adeve- reasc\ numai g`ndurile rele de caini [i abeli. Astfel s-au `mpletit ca [erpii ura [i ne`ncre- derea, care au crescut mon[tri `n reprezent\- rile claselor politice, grup\rilor sociale [i institu]ionale. De la 24 ianuarie 1859 `ncoace, tot ne-am c\utat identitatea `n direc]ii [i contra-direc- ]ii. Idealului de atunci i-am crescut aripi [i i-am pus coarne la r\stimpuri. L-am `mp\nat cu speran]e, ca mai pe urm\ s\ `l livr\m grotes- cului, ca pe un avorton. }\rii i-am adus la conducere regi str\ini [i prea-lumina]i, dictatori tic\lo[i, democra]i imbecili, neg\- sind de fapt pe nimeni potrivit pentru spiri- tul nostru de-a fi, sugrumat la intersec]ia dintre occidental [i balcanic, dintre `ncr`n- cenare [i eliberare, dintre lupt\ [i renun]are, dintre pasiune [i lehamite. A[a, prin[i `ntre a fi nu fi [i a nu fi, ne-am coco]at pe morile de v`nt ale istoriei, s\ ne facem [i noi loc `n ordinea de[art\ a lumii. Mai degrab\ se poate spune c\ nu am reu[it [i, mai mult, c\ `n aceast\ `ncercare ne-am [i `mpr\[tiat. Mul]i dintre noi, renega]i ai p\m`ntului la chemarea c\ruia am devenit surzi fiindc\ am `ncetat a ne apleca urechea la spirirul limbii acestuia. Am plecat a ne c\uta locul [i identitatea pe alte meleaguri care ne-au pri- mit, dar nu ne-au acceptat niciodat\ cu ade- v\rat [i `n care, de[i nu recunoa[tem nici nu ne-am reg\sit. {i a c\rei grai nu ne-a g`dilat justificarea de-a fi, ci doar ne-a alimentat frustrarea [i dorul pentru care am uitat c\ numai limba rom=n\ are un cuv`nt anume care s\-i condenseze dureros de frumos e- sen]a. Cred c\ `n inima noastr\ s`ntem patrio]i, dar ca `n orice scenariu romantic [i dramatic `n care s-au dat foc la valize [i s-au prolife- rat injurii, a[tept\m s\ iert\m [i s\ fim ier- ta]i, iar apoi sedu[i `nc\ o dat\. Cu toate a- cestea, ne e team\ s\ ne mai `ncredem c\ a- fectul nostru pozitiv mai merit\ investit `ntr- o economie aflat\ `n colaps, `ntr-un sistem politic corupt, `ntr-o cultur\ b`ntuit\ de tra- ficarea originalit\]ii [i `ntr-o form\ de orga- nizare social\ ineficient\. {i atunci ur`m [i protest\m, fiindc\ neput`nd s\ videc\m o ran\, nu putem dec`t `ncerca s-o facem mor- tal\. Demonstr`ndu-ne, din nou, c\ nu [tim s\ ne iubim dec`t str`mb [i gre[it, dar p`n\ la cap\t, dup\ o asem\nare care nu-[i mai are chip pe lume. Laura P|ULE} EDITORIAL Dezbatere Cultural este editat\ de studen]i ai Departamentului de Jurnalism [i {tiin]e ale Comunic\rii [i se adreseaz\ exclusiv mediului academic. Tablet\ Anul XL 2012 30 ianuarie - 5 februarie 2012 Nr. 420 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare telefon: 0746/230.032 [email protected] www.opiniastudenteasca.ro Ne-ar pl\cea s\ credem c\, dac\ am fi fost acolo, la 24 ianuarie, nu am fi l\sat pe nimeni s\ uite. Ne-am fi l\sat sufletele r\boj iar ast\zi, la 153 de ani de c`nd s-a n\scut nume- le de România, am putea s\ ne um- fl\m pl\m`nii c`nt`nd imnul Unirii `n toate col]urile ]\rii. ~ncet, `ns\, de la arhitec]i, la militan]i, preo]i sau istorici, p\str\m amintirea Uni- rii ca pe un secret pe care nu vrea s\-l asculte nimeni. {i cu el vom muri. paginile 7, 10-11 Conf. univ. dr. {tefan Cojocaru [i prof. univ. dr. Vasile I[an, cei doi candida]i la [efia celei mai vechi universit\]i din ]ar\ Rom=nia se afl\ printre cele 22 de ]\ri europene care au semnat joi, 26 ianuarie, Tratatul Comercial Anti- Contrafacere pagina 5 conduc\torul institu]iei de `nv\]\m`nt superior va fi votat pe 3 februarie 2012 acesta va fi ales pentru urm\torii patru ani de zile de c\tre cel mai numeros electorat din mediul academic, format din aproximativ 900 de aleg\tori Marile puteri vor s\ pun\ gratii Internetului Portretul românului la b\tr`ne]e Ultimul r\cnet al gramaticii 2.0 Internetul e mai periculos pen- tru limb\ dec`t shaworma pentru o cur\ de sl\bire „epic” nu-i doar un gen cu care te-a chinuit bacalaureatul pagina 6 Patriotismul `nc\ st\ cuib\rit `n suflete de `mprumut O curs\ `n doi pentru func]ia de rector la „Cuza” paginile 3, 8-9 REPORTAJ

Opinia Nr. 420

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Revista saptaminala de informare, reportaj si atitudine studenteasca

Citation preview

Page 1: Opinia Nr. 420

Actualitate

Curtea Constitu]ional\tr`nte[te u[a `n nas Puterii despre comasarea alegerilor

au comentat jurnali[tii Cristian

P`rvulescu, Cristian Pantazi [i

Cristian P\tr\[coniu

pagina 13

Pentru cine se ridic\fustele balerinii Operei Na]ionale

Rom=ne din Ia[i au amintit prin

reprezenta]ia „Kabaret – nos-

talgie `n dou\ p\r]i” de Belle

Epoque pagina 12

Agronomia [i-a desemnat senatorii prezen]a la vot a fost de peste

75%, iar la Comisia Electoral\ nu

s-a depus nici o contesta]ie

au existat doar cinci buletine

de vot anulate per total [i 11

absen]e pagina 2153 de ani nu s`nt mul]i pentru o na]iu-ne. ~ns\ par a fi str`ns `n desaga lor un `ntregarsenal de nenorociri, `ntr-o cocoa[\ care-iface pe rom=ni s\ nu mai vrea s\ apar\ lao-lalt\ `ntr-o poz\ de grup. Nu c\ nu i-ar maiuni acelea[i sim]iri, ba dimpotriv\. Se facec\ pliul dintre spr`ncene [i fulgerul din pri-vire `[i au acelea[i ra]iuni `nscrise undeva`ntr-un destin, potrivit dinainte de venirealor pe lume. C\ ridurile de pe chipuri le-aufost br\zdate de plugul acelora[i vicisitudi-ni. Dar c\ drumurile [i le-au `nscris ca fra]iivitregi unii `mpotriva celorlal]i, ca s\ li se`ncalece c\ile prin Spanii sau Italii, s\ li se[ubrezeasc\ `ncheieturile [i s\ li se adeve-reasc\ numai g`ndurile rele de caini [i abeli.Astfel s-au `mpletit ca [erpii ura [i ne`ncre-derea, care au crescut mon[tri `n reprezent\-rile claselor politice, grup\rilor sociale [iinstitu]ionale.

De la 24 ianuarie 1859 `ncoace, tot ne-amc\utat identitatea `n direc]ii [i contra-direc-]ii. Idealului de atunci i-am crescut aripi [i i-ampus coarne la r\stimpuri. L-am `mp\nat cusperan]e, ca mai pe urm\ s\ `l livr\m grotes-cului, ca pe un avorton. }\rii i-am adus laconducere regi str\ini [i prea-lumina]i,dictatori tic\lo[i, democra]i imbecili, neg\-sind de fapt pe nimeni potrivit pentru spiri-tul nostru de-a fi, sugrumat la intersec]iadintre occidental [i balcanic, dintre `ncr`n-cenare [i eliberare, dintre lupt\ [i renun]are,dintre pasiune [i lehamite. A[a, prin[i `ntre afi nu fi [i a nu fi, ne-am coco]at pe morile dev`nt ale istoriei, s\ ne facem [i noi loc `nordinea de[art\ a lumii. Mai degrab\ sepoate spune c\ nu am reu[it [i, mai mult, c\`n aceast\ `ncercare ne-am [i `mpr\[tiat.Mul]i dintre noi, renega]i ai p\m`ntului lachemarea c\ruia am devenit surzi fiindc\am `ncetat a ne apleca urechea la spirirullimbii acestuia. Am plecat a ne c\uta locul [iidentitatea pe alte meleaguri care ne-au pri-mit, dar nu ne-au acceptat niciodat\ cu ade-v\rat [i `n care, de[i nu recunoa[tem nici nune-am reg\sit. {i a c\rei grai nu ne-a g`dilatjustificarea de-a fi, ci doar ne-a alimentatfrustrarea [i dorul pentru care am uitat c\numai limba rom=n\ are un cuv`nt anumecare s\-i condenseze dureros de frumos e-sen]a.

Cred c\ `n inima noastr\ s`ntem patrio]i,dar ca `n orice scenariu romantic [i dramatic`n care s-au dat foc la valize [i s-au prolife-rat injurii, a[tept\m s\ iert\m [i s\ fim ier-ta]i, iar apoi sedu[i `nc\ o dat\. Cu toate a-cestea, ne e team\ s\ ne mai `ncredem c\ a-fectul nostru pozitiv mai merit\ investit `ntr-o economie aflat\ `n colaps, `ntr-un sistempolitic corupt, `ntr-o cultur\ b`ntuit\ de tra-ficarea originalit\]ii [i `ntr-o form\ de orga-nizare social\ ineficient\. {i atunci ur`m [iprotest\m, fiindc\ neput`nd s\ videc\m oran\, nu putem dec`t `ncerca s-o facem mor-tal\. Demonstr`ndu-ne, din nou, c\ nu [tims\ ne iubim dec`t str`mb [i gre[it, dar p`n\ lacap\t, dup\ o asem\nare care nu-[i mai arechip pe lume.

Laura PP|ULE}

EDITORIAL

Dezbatere

Cultural

este editat\ de studen]i aiDepartamentului deJurnalism [i {tiin]e aleComunic\rii [i se adreseaz\exclusiv mediului academic.

Tablet\

Anul XL 2012 30 ianuarie - 5 februarie 2012 Nr. 420 IA{I GRATUIT 5000 de exemplare

telefon: 0746/230.032 [email protected] wwwwww..ooppiinniiaassttuuddeenntteeaassccaa..rroo

Ne-ar pl\cea s\ credem c\, dac\am fi fost acolo, la 24 ianuarie, nuam fi l\sat pe nimeni s\ uite. Ne-amfi l\sat sufletele r\boj iar ast\zi, la153 de ani de c`nd s-a n\scut nume-le de România, am putea s\ ne um-fl\m pl\m`nii c`nt`nd imnul Unirii`n toate col]urile ]\rii. ~ncet, `ns\,de la arhitec]i, la militan]i, preo]isau istorici, p\str\m amintirea Uni-rii ca pe un secret pe care nu vreas\-l asculte nimeni. {i cu el vommuri.

paginile 7, 10-11

Conf. univ. dr. {tefan Cojocaru [i prof. univ. dr. Vasile I[an, cei doi candida]i la [efia celei mai vechi universit\]i din ]ar\

Rom=nia se afl\ printrecele 22 de ]\ri europene careau semnat joi, 26 ianuarie,Tratatul Comercial Anti-Contrafacere

pagina 5

conduc\torul iinstitu]iei dde `̀nv\]\m`nt ssuperior vva ffi vvotat ppe 33 ffebruarie2012 acesta vva ffi aales ppentru uurm\torii ppatru aani dde zzile dde cc\tre ccelmai nnumeros eelectorat ddin mmediul aacademic, fformat ddin aaproximativ 9900de aaleg\tori

Marile puteri vor s\pun\ gratii Internetului

Portretulromânului la

b\tr`ne]e

Ultimul r\cnet al gramaticii 2.0 Internetul e mai periculos pen-

tru limb\ dec`t shaworma pentru

o cur\ de sl\bire

„epic” nu-i doar un gen cu care

te-a chinuit bacalaureatul

pagina 6

Patriotismul `nc\ st\ cuib\rit `n sufletede `mprumut

O curs\ `n doipentru func]ia derector la „Cuza”

paginile 3, 8-9

REPORTAJ

Page 2: Opinia Nr. 420

22 AACCTTUUAALLIITTAATTEES-a `ntinerit conducerea

Opi

nia

vech

e –

Nr.

420

– 3

0 ia

nuar

ie -

5 fe

brua

rie 2

012

~n coloan\,adunarea

~n perioada 25 februarie – 1 apri-lie, Asocia]ia Studen]ilor Informa-ticieni Ie[eni (ASII) va organiza osesiune de c`te [ase traininguri pepatru domenii: Management, Design,WEB [i Android, `n cadrul proiec-tului „FII Practic”. Acestea s`nt des-tinate studen]ilor Facult\]ii de In-formatic\ a Universit\]ii „Alexan-dru Ioan Cuza”(UAIC) din Ia[i.

Prima sec]iune, „ManagementulProiectelor `n IT”, este dedicat\ `n-v\]\rii primilor pa[i `n realizarea unuiproiect IT iar seria de workshop-uride „Graphic Design” le va oferi stu-den]ilor informa]ii despre progra-mele folosite ̀ n design-ul pentru print[i cel al interfe]elor web [i mobile.Cele [ase `nt`lniri despre „Dezvol-tarea aplica]iilor WEB”, se vor axape `nv\]area modului de realizare asite-urilor web, iar `n ultimacategorie, cea de „Android”, infor-maticienii vor `nv\]a cum s\ scrieprograme pentru telefoane cu acestsistem de operare

„Trainerii pentru cele 24 deworkshopuri s`nt membri sau aufost `n ASII. Este prima edi]ie aacestui proiect, ideea a fost a celordin staff-ul precedent. Nu [tiu dac\vom putea s\ avem mai mult de 25de cursan]i, deoarece aceasta estecapacitatea s\lii pe care o avem ladispozi]ie pentru `nt`lniri, `n corpulC, la etajul 7”, a explicat Radu-Emil Grigora[, coordonatorul pro-iectului.

~nt`lnirile se vor desf\[ura `nce-p`nd cu data de 25 [i 26 februarie, `nfiecare weekend p`na pe 1 aprilie.

Laura-EElena BBEJINARIU

Mar]i, 24 ianuarie, s-au votat mem-brii Senatului Universit\]ii „Alexan-dru Ioan Cuza” (UAIC) din Ia[i. Vo-tul a fost universal, direct [i secret, a-v`nd dreptul de a-l exercita aproxima-tiv 900 de cadre didactice [i studen]i aiUAIC. Din 51 de senatori pentru fie-care dintre cele 15 facult\]i ale univer-sit\]ii, 32 s`nt membri noi, iar restul de19 s`nt cadre didactice care au mai fost`n Senat. Excep]ii `n acest caz s`nt fa-cult\]ile de Chimie [i Drept, unde to]icei trei reprezentan]i s`nt la prima pre-zen]\ `n Senatul UAIC, iar la Facul-tatea de Litere, trei dintre cei [asemembri s`nt pentru prima oar\ `n aceas-t\ structur\ de conducere a universit\]ii.

„Va fi primul meu mandat de se-nator din partea facult\]ii, cred c\ amfost votat\ datorit\ colabor\rilor foartebune pe care le am at`t cu profesorii dela Facultatea de Biologie, c`t [i cu ce-

lelalte cadre didactice de la «Cuza», `nspecial cu cele de la Istorie, deoareceam pe aceast\ ramur\ un domeniu in-terdisciplinar. Cu siguran]\ c\ sistemulacesta de votare este mai bun dec`t pre-cedentul [i mai democratic, dar este [iceva mai greoi. Faptul c\ nu ne cunoa[-tem bine `ntre noi, cadrele didactice [ide cercetare, face mai grea decizia vo-t\rii unora sau altora. ~ns\, dat fiind c\este prima oar\ c`nd se aplic\, eu sperc\ `n viitor va fi mai bine”, a declaratconf. univ. dr. Lumini]a Bejenaru, dela Facultatea de Biologie a UAIC.

Nu ccunoa[tem, ddar vvot\mLa Facultatea de Economie [i

Administrarea Afacerilor (FEAA),din [ase membri, numai prof. univ. dr.Ion Pohoa]\ a mai f\cut parte din Se-nat pe perioada ultimului mandat,

2008-2012, ceilal]i cinci fiind la primanumire. Printre ei nu se num\r\ [i prof.univ. dr. Dumitru Oprea, care ̀ [i anun-]ase ̀ n avans [i candidatura pentru func-]ia de pre[edinte al Senatului.

~n structura nou aleas\ a Sena-tului vor mai fi c`te un membru vechi[i doi nou-veni]i de la facult\]ile deBiologie, Educa]ie Fizic\ [i Sport,Geografie [i Geologie, Informatic\[i Matematic\. Cu doi fo[ti membri `nSenat [i unul nou s`nt facult\]ile deFilosofie [i {tiin]e Social-Politice,Fizic\, Istorie [i Teologie Ortodox\.Facultatea de Psihologie [i {tiin]eale Educa]iei, inclusiv Departamen-tul pentru Preg\tirea PersonaluluiDidactic, va avea o egalitate `ntre nu-m\rul senatorilor vechi [i noi, c`te doide fiecare, Facultatea de Teologie Ro-mano-Catolic\ are un singur membru,la primul mandat, iar DepartamentulSocio-Uman al UAIC va fi reprezen-tat de cercet\tor [tiin]ific gr. al III-lea,Oana Beldianu.

„Consider c\ voturile pe care le-am

primit s`nt o expresie a `ncrederii co-legilor mei de la Istorie care au crezutc\ le pot ap\ra interesele `n SenatulUniversit\]ii. Cred c\ to]i cei care auvotat au respectat op]iunile fiec\rei fa-cult\]i, pentru c\ cei ale[i s`nt, de fapt,cei care au ob]inut cele mai multe vo-turi `n cadrul facult\]ii la care predau.~n plus, cei care s`nt foarte cunoscu]i,care au o anumit\ notorietate, au ob-]inut mai multe voturi, de exemplu dom-nul decan, prof. univ. dr. Alexandru-Florin Platon. Dar este imposibil s\ necunoa[tem cu to]ii unii pe al]ii. Esteadev\rat c\ mai s`nt [i excep]ii, de per-soane cunoscute care nu au avut voturimulte, dar `n general s-a p\strat ordineadat\ de fiecare facultate”, a declaratconf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon,de la Facultatea de Istorie a UAIC.

Validarea alegerilor pentru SenatulUAIC va avea loc ̀ n [edin]a Senatuluide joi, 9 februarie, de la ora 12.00.

Laura-EElena BBEJINARIU

din cei 51 de senatori ai universit\]ii, 32 fac partepentru prima dat\ din aceast\ structur\ de conducere

Membri noi `n Senatul celei maivechi universit\]i din ]ar\

Portretele din Sala Senat vegheaz\ peste o nou\ conducere

~n trei dintre cele patru c\minestuden]e[ti din Complexul T`rgu-[or Copou al Universit\]ii „Ale-xandru Ioan Cuza” (UAIC) dinIa[i, s\pt\m`na trecut\ s-a defectatsistemul de `nc\lzire al apei [i astfelprogramul de furnizare a acesteia afost modificat. Dac\ `n mod normalC1, C2 [i C3 s`nt aprovizionate `npermanen]\ cu ap\ cald\, timp decinci zile studen]ii au fost nevoi]is\-[i programeze du[urile astfel`nc`t s\ se `ncadreze `n calendarul a-fi[at de c\tre conducere. „Unul din-tre cazanele centralei s-a defectat [ipentru c\ nu s-a g\sit piesa imediata trebuit s\ a[tept\m s\ vin\ la co-mand\. Din aceast\ cauz\ am pro-por]ionat consumul de ap\ pe o zi,astfel `nc`t s\ cuprind\ `n acela[itimp c`te dou\ c\mine”, a declaratadministratorul complexului, ing.Maricel Matianu.

Prin urmare, `n timp ce dou\dintre c\minele complexului aveauap\ cald\ `ntr-un interval orar, altreilea nu avea. „Au venit la minedou\ colege din C1, pentru c\ la eleprogramul se terminase. ~ns\ c`ndau plecat ele [i am mers eu, curgeadoar rece. A fost un program foarte`ncurcat”, a declarat Anca, student\`n anul I de master la Facultatea deEconomie [i Administrarea Afa-cerilor, de la UAIC. Vineri, defec-]iunea centralei a fost remediat\, con-ducerea asigur`nd studen]ii din celetrei c\mine c\ se va relua programulobi[nuit.

~n cele patru c\mine din com-plex locuiesc aproximativ 1700 destuden]i de la UAIC.

Iulia CCIUHU

Traininguri informatizate

S\pt\m`na trecut\, pe data de 25ianuarie, la Universitatea de {tiin]eAgricole [i Medicin\ Veterinar\„Ion Ionescu de la Brad” (USAMV)din Ia[i au avut loc alegerile pentrudesemnarea reprezentan]ilor cadre-lor didactice [i cercet\torilor pentruConsiliile facult\]ilor [i Senat. A-cestea s-au desf\[urat `n Aula Mag-na „Haralamb Vasiliu” a univer-sit\]ii, `ntre orele 9.00 [i 17.00.

Din totalul de 156 de electori `n-scri[i pe liste au votat 145, rezult`nd,astfel, o prezen]\ `n procent de 93%,cu 92% „voturi valabil exprimate”.Candida]ii pentru Consiliile facul-t\]ilor au fost ale[i de c\tre 80% dinpersoanele cu drept de vot, iar `ncazul Senatului, prezen]a la vot afost de peste 75%. Au existat doarcinci buletine de vot anulate per total[i 11 absen]e, iar la Comisia Electo-ral\ a Universit\]ii (CEU) nu s-adepus nici o contesta]ie. „Cele 11absen]e au fost motivate obiectiv. A-legerile au decurs, `n general, bine,`ntr-un climat serios, fiecare cadrudidactic av`nd posibilitatea de a-[iexprima votul liber, direct [i secret.Nu am avut parte de incidente [i nicide contesta]ii, iar prezen]a la vot afost, dup\ cum arat\ cifrele finale,una foarte bun\”, a declarat prof. univ.dr. Ioan }enu, pre[edintele CEU.

Conform rezultatelor anun]ate `naceea[i zi, Facultatea de Agricultu-r\ va fi reprezentat\ `n Senatul uni-

versit\]ii de opt membri, printre carese num\r\ [i prof. univ. dr. GerardJit\reanu, actualul rector, [i prof.univ. dr. Vasile V`ntu, prorectorul cuactivitatea didactic\. Facultatea deHorticultur\ are patru reprezen-tan]i, printre care [i prof. univ. dr.Gic\ Gr\dinariu, decanul facult\]ii,[i prof. univ. dr. Valeriu V. Cotea,prorector cu activitatea [tiin]ific\, iarZootehnia are trei membri `n Senat,unul dintre ei fiind prof. univ. dr.Paul Corneliu Boi[teanu, actualulprorector cu probleme administra-tive [i economice. Cea de-a patra fa-cultate, de Medicin\ Veterinar\, vafi reprezentant\ de patru cadre di-dactice, remarc`ndu-se prezen]a prof.univ. dr. Gheorghe S\vu]\, actualulprorector responsabil cu problemestuden]e[ti.

~n perioada 23-27 ianuarie s-audepus [i candidaturile studen]ilor pen-tru Consiliile facult\]ilor [i pentruSenat, urm`nd ca luni, 30 ianuarie,s\ se desf\[oare alegerile. De aseme-nea, candidaturile pentru func]ia derector se vor putea depune `n perioa-da 9-15 februarie, iar pe data de 29va putea fi votat noul conduc\tor alinstitu]iei de `nv\]\m`nt superior. P`-n\ `n prezent, nici unul dintre cadre-le didactice USAMV nu [i-a anun]atoficial candidatura.

Anca TTOMA

Membri ai Societ\]ii Studen]ilorMedicini[ti din Ia[i (SSMI) au pro-testat vineri, 27 ianuarie, `n Pia]a U-nirii, `ncep`nd cu ora 19.00, `mpotrivasitua]iei actuale din sistemul medicalrom=nesc. Ace[tia au dorit ca mani-festa]ia s\ fie una pa[nic\, care s\ nuatrag\ conflicte, [i au inten]ionat ca prinacest protest s\ atrag\ aten]ia Guver-nului `n leg\tur\ cu lipsa locurilor demunc\ pentru medicii reziden]i [i asis-ten]ii din sistemul de s\n\tate.

Reprezentan]i SSMI au solicitatpe cale amiabil\ Guvernului s\ pun\la dispozi]ie condi]ii mai bune `n spi-tale [i salarii din care tinerii practi-can]i din domeniu s\ `[i poat\ asiguratraiul de zi cu zi, av`nd `n vedere c\anul trecut au p\r\sit ]ara aproximativ

30.000 de lucr\tori din sistemul medi-cal. „Este un protest pe care ei `l facpentru a sensibiliza Guvernul `n le-g\tur\ cu situa]ia at`t a medicilor, c`t [ia tinerilor medici `n ceea ce prive[tesubfinan]area sistemului de s\n\tate”,a declarat prof. univ. dr. Vasile Ast\-r\stoae, rector al Universit\]ii de Me-dicin\ [i Farmacie „Grigore T. Po-pa”. Acesta a mai precizat c\ cerereastuden]ilor este una `ntemeiat\, ]in`ndcont de faptul c\ un rezident la Medi-cin\ `n primul an de studiu prime[teun salariu doar cu pu]in peste cel mi-nim pe economie. „Dac\ nu a[ fi fost`n afara ora[ului, m-a[ fi al\turat [i eulor”, a mai ad\ugat prof. univ. dr. Va-sile Ast\r\stoae.

Cei de la SSMI trebuiau s\ se `n-t`lneasc\ pentru aceast\ manifesta]ie`n data de 24 ianuarie, de Ziua Unirii,`ns\ din motive organizatorice au a-m`nat protestul pentru seara de vineri,27 ianuarie, c`nd s-au str`ns la mani-festa]ie `n jur de 100 de participan]i.Nu au fost anun]ate `nc\ alte proteste`n perioada urm\toare.

M\d\lina MMORARU

Agronomia [i-adesemnat senatorii prezen]a la vot a fost de peste 75% au existat doarcinci buletine de vot anulate per total [i 11 absen]e

Medicini[tii au `ncarc\t eprubetele

Studen]ii `ncearc\du[uri reci

Reziden]iatul, ap\rat`n strad\ la manifesta]ie au parti-cipat `n jur de 100 de persoane

Page 3: Opinia Nr. 420

Doar dou\ cadre didactice [i-au de-pus candidatura pentru func]ia de rec-tor al Universit\]ii „Alexandru IoanCuza” (UAIC) din Ia[i: prof. univ. dr.Vasile I[an, de la Facultatea de Eco-nomie [i Administrarea Afacerilor [iconf. univ. dr. {tefan Marian Cojo-caru, de la Facultatea de Filosofie [i{tiin]e Social-Politice (FSSP).

Aspiran]ii la aceast\ func]ie de con-ducere [i-au putut depune dosarele p`-n\ vineri, 27 ianuarie, la ora 16.00.Candidatura lui conf. univ. dr. {tefanCojocaru „a venit ca adev\rat\ sur-priz\, mai ales c\ a hot\r`t singur s\fac\ acest pas. A[tept s\ `i v\d CV-ul [iplanul managerial”, a declarat NicuGavrilu]\, decanul FSSP.

Acesta din urm\ a intrat `n com-peti]ie av`nd motoul „Schimbarea cos-t\ mai pu]in dec`t evitarea ei”. „Amluat abia ast\zi (n. red.: 27 ianuarie)decizia de a candida, deoarece mi-amluat un timp pentru a analiza rezul-tatele alegerilor de la Senat [i mi-amdat seama c\ exist\ `n universitatemulte persoane care s`nt predispuseunei schimb\ri, iar eu cred c\ pentru a

se schimba ceva trebuie `nceput cuperspectiva, viziunea, lentila de dea-supra UAIC. Candidatura mea este osurpriz\ pentru toat\ lumea deoareceeste o decizie personal\. ~n perioadaurm\toare voi avea mai multe `nt`lniricu cadrele didactice din fiecare facul-tate `n parte, ca la final, programulmanagerial s\ fie o produc]ie colectiv\a tuturor celor din universitate”, a de-clarat conf. univ. dr. {tefan Cojocaru.

Planuri vvechi ppentru uunmandat nnou

Actualul rector, prof. univ. dr. Va-sile I[an, a declarat c\ dore[te s\ `[icontinue proiectele pe care le-a `nce-put p`n\ `n acest moment cu aceea[i e-chip\ managerial\ [i c\ „`n perioadacare urmeaz\ nu voi `ncerca s\ vor-besc prea mult despre acest subiectpentru c\ oamenii au v\zut timp de pa-tru ani de zile care este direc]ia `n carese `ndreapt\ aceast\ universitate [i careeste viziunea mea. Dac\ vor fi de a-cord cu ele m\ vor vota [i `n mandatulurm\tor”.

CV-urile [i planurile managerialeale celor doi candida]i pot fi consulta-te pe site - ul universit\]ii. Rectorul vafi ales pe 3 februarie 2012, prin votultuturor cadrelor didactice [i de cerce-tare titulare din universitate, precum [ide c\re reprezentan]ii studen]ilor `nConsiliile Profesorale ale facult\]ilor[i `n Senatul UAIC. Pe 9 februarie, laora 12.00, `n cadrul unei [edin]e, Se-natul va valida alegerile, pe baza pro-punerii pe care o va `nainta ComisiaElectoral\ Central\. ~n aceea[i zi, laora 15.00, se vor `ntruni din nou mem-brii Senatului pentru a desemna pre-[edintele.

Laura-EElena BBEJINARIU C\t\lin HHOPULELE

Alegerile rectorului de la „Cuza” intr\ peultima sut\ de metri

Senatul Universit\]ii Tehnice„Gheorghe Asachi” din Ia[i (UTI) arespins luni, 23 ianuarie, contesta]iadepus\ de c\tre prof. univ. dr. Alexan-dru S\lceanu, privind rezultatul ale-gerilor prin care prof. univ. dr. IonGiurma a fost ales rector la UTI pen-tru un nou mandat. „Ceea ce am con-testat eu este un singur lucru, am cerutrealizarea unui al doilea tur de alegeri.M-am adresat Biroului Electoral [i Se-natului de la universitate pentru rezol-varea acestei probleme”, a declaratprof. univ. dr. ing. Alexandru S\lceanu.

Profesorul reclama faptul c\ la a-legeri au fost mai mul]i profesori care

au dep\[it v`rsta pension\rii, dar care[i-au exercitat dreptul la vot, f\r\ ca le-gea s\ le permit\. Dar, din cauz\ c\Biroul Electoral si Senatul de la UTIau considerat c\ alegerile au fost co-recte [i valide, prof. univ. dr. Alexan-dru S\lceanu a decis s\ se adresezeMinisterului Educa]iei Cercet\rii,Tineretului [i Sportului (MECTS).

„Eu am dorit s\ evit o situa]ie ne-pl\cut\ pentru universitate, s\ ne fa-cem noi singuri ordine `n ograda noas-tr\. Am propus o solu]ie absolut mo-ral\, c\reia i se putea g\si u[or [i o for-m\ legal\: organizarea turului doi. Nus-a dorit acest lucru, de[i s`nt o seriede elemente perfect demonstrabile ca-re au determinat `n ultimul moment a-cel avans de un singur vot care a ex-clus turul doi. Am adresat ieri o solici-tare [i sper c\ problema va fi rezolvat\de c\tre minister”, a ad\ugat acesta.

Conform rezultatelor oferite deBiroul Electoral Central de la UTI,prof. univ. dr. Alexandru S\lceanu apierdut alegerile din ziua de vineri, 20ianuarie a.c. cu 284 de voturi `n fa]a

prof. univ. dr. ing. Ion Giurma, care afost desemnat rector cu 392 de voturi,reprezent`nd 50,7% din totalul de vo-turi. Alegerile organizate la Politehnic\s-au desf\[urat [i `n prezen]a a doi re-prezentan]i ai MECTS, care au avutmisiunea de a asigura respectarea pro-cedurilor legale.

Adriana DD|NIL|

Prof. univ. dr. AlexandruS\lceanu

Exist\ o limit\ fin\, `ntr-o uni-versitate, dintre cercetare [i actul di-dactic. Oric`]i oameni am `ntreba, r\s-punsurile ne vin mereu sub aceea[iform\: cele dou\ instan]e `n care seg\sesc cadrele didactice se `ntrep\-trund. {i din aceast\ ̀ mbinare se nasc[i studen]i care s\ aib\ afinit\]i sprecercetare [i care s\ r\m`n\ apoi `ns`nul universit\]ii ca s\ se formeze caspeciali[ti. Toate universit\]ile [i-auf\cut, la un moment dat, astfel de cal-cule, cum, probabil, [i le-a f\cut [i fi-ecare profesor `n parte.

Tr\im `ntr-o societate m`nat\ debiciul g`ndirii americane „publishor perish” (n. red.: „public\ sau dis-pari”), iar cei care nu se aliniaz\r\m`n doar `n spatele catedrei. S`ntar\ta]i cu degetul [i despre ei se [u-[ote[te la capetele holurilor „s\racii,ei s`nt cei inadapta]i”. Ei s`nt cei pecare sistemul universitar i-a respinssau cei al c\rora le „era mai bine pevremea repartiz\rilor”, la cap\tul ]\-rii. Dar dac\ mediul academic, deaceast\ dat\, se `n[al\? {tim c\ poa-te p\rea infailibil, dar s\ presupunemprin reducere la absurd c\ sus]in\to-rii acestui sistem ar putea s\ nu aib\dreptate. S\ ne uit\m la oamenii dinspatele catedrelor, la acei lectori, asis-ten]i [i fo[ti preparatori, s\ le vedembucuria din ochi c`nd intr\ `ntr-o sa-l\ de clas\ [i s\ `ncerc\m s\ le `n]e-legem mul]umirea de a r\m`ne ped-agogi. Mul]umirea de a nu se sc\lda`n lucr\ri ISI, `n c\r]i cu al]i en[pemii de autori, s\ nu-[i `mpart\ laudela conferin]e pompoase.

Unde este locul acestora `n uni-versitate? Legea Educa]iei `i p\s-treaz\ undeva, la un plafon salarialde 1200 de lei `n cel mai bun caz.Colegii lor `i privesc cu superiori-tate [i, uneori, cu un dispre] nemas-cat. Singurele roade ale muncii lor leculeg din ochii studen]ilor care p\r\-sesc lini[ti]i amfiteatrele. Pentru einu ar fi nevoie de o lege? Nu ar finevoie de o reglementare care s\ `ia[eze al\turi de cercet\tori?

Pentru c\ ultima oar\ c`nd amverificat, universit\]ile nu erau ni[telaboratoare imense de cercetare. ~nele mai era loc [i pentru c\rturariim`na]i de pasiunea de a forma oa-meni [i nu a de m`nui eprubete sau dea clasifica performan]a `n topuri deneatins. Aparent, ace[tia s`nt `mpin[ic\tre extinc]ie sau c\tre un ̀ nv\]\m`ntliceal care nu ofer\ aceea[i mul]u-mire a interac]iunii cu tinerii.

Dar p`n\ la urm\, aceast\ inter-ac]iune i-a fermecat de prima oar\c`nd au p\[it `n fa]a unui amfiteatru.S`nt acei oameni simpli, pentru carecea mai mare fericire este un smileydesenat st`ngaci `n dreptul subiecte-lor, pe teza de la finalul studiilor.

C\t\lin HHOPULELE

33

Opinia veche – N

r. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

{ah - mat

AACCTTUUAALLIITTAATTEE

Legea oamenilor

simpli

Unde ee iie[irea?S\pt\m`nile trecute, revista noas-

tr\ a semnalat pericolul pe care `l ri-dic\ indicatoarele de ie[ire din c\-minul C4, care te `mbie f\r\ pic dere]inere s\ ie[i pe geam, f\r\ scar\de incendiu. Aparent `ns\, demersulnostru nu a r\mas neobservat. Dec`teva zile, EXIT-urile au `nceput s\dispar\, s\ se sting\ sau s\ at`rne

b\l\l\u. Pesemne c\ strig\tele dinnoaptea trecut\ n-au fost de la unbairam ci de la un student care segr\bea s\ ajung\ la magazin [i s-aluat dup\ indicatoare.

Supersti]ii rrutiereCu to]ii ne ferim `n zilele negre de

pisicile care ne trec calea, dar totu[i,nu ne scuip\m `n s`n dac\ prin fa]\ ne

trece un preot. Cunoa[tem `ns\ un cazde student nefericit. S\pt\m`na trecut\,c`nd mercurul c\uta s\ fug\ din termo-mente pe partea mai albastr\, t`n\rulde la Litere st\tea `n sta]ia de autobuz[i a[tepta, convins, s\ vin\ un tramvaicare s\-l duc\ `n T\t\ra[i. Doar c\ elnu se urca `n 13, fiindc\ `i aducea ghi-nion. Dup\ ce l-am g\sit tot `n sta]ie lajum\tate de or\ dup\ ce am cobor`t

prima dat\ Copoul, ne `ntreb\m dac\panourile instalate de prim\rie n-artrebui ca, dincolo de rute, s\ aib\ ni[tepoze mai mari. Din gama „click, can-can [i libertatea”.

C\ut\m ccazareUna dintre colegele noastre de

redac]ie, a[tept`nd p`n\ `n zorii zileica s\ ias\ ziarul, a r\mas `ncuiat\

din apartament [i, cum nu are cheie,va r\m`ne s\ doarm\ pe sistemul bi-ne `ntemeiat de scaune de la etajul aldoilea al Casei de Cultur\ a Studen-]ilor. Dac\ totu[i, s\pt\m`na viitoare,cineva are un pat liber pentru ziuade luni, i-am ruga s\ ne ajute. Nu facemizerie, nu ]ip\ [i nu `njur\ dec`tdac\ o strigi pe nume de c\prioar\.

PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS PULS

Candida]i surpriz\

tr\im `ntr-o societatem`nat\ de biciul g`ndirii

Conf. univ. dr. {tefan Cojocaru

conduc\torul institu]iei de `nv\]\m`nt superior va fiales pe 3 februarie 2012 prin votul tuturor cadrelordidactice [i de cercetare titulare din universitate

Contestarea alegerilor de laPolitehnic\ ajunge la minister

profesorul Alexandru S\lceanu a reclamat faptul c\ la alegeri au participat maimul]i profesori care de[i au dep\[it v`rsta pension\rii, [i-au exercitat dreptul la vot

Revista „Opinia veche” folose[teinforma]ii furnizate de CUZANET, A-gen]ia de {tiri a Universit\]ii „AlexandruIoan Cuza”.

www.cuzanet.ro

Prof. univ. dr. Octavian Zaha-rie Oprean, decan al Facult\]iide Medicin\ Veterinar\ de la U-niversitatea de {tiin]e Agricole [iMedicin\ Veterinar\ „Ion Ionescude la Brad” (USAMV) din Ia[i, adecedat `n noaptea dintre 25 [i 26ianuarie, la Spitalul Sf=ntul Spiri-don, din cauza unei afec]iuni. „Ves-tea a fost total surprinz\toare. Nu amanifestat nimic, din punct de ve-dere clinic, care s\ dea de g`nditc\ s-ar putea `nt`mpla a[a ceva. Afost un om deosebit, un profesorcumsecade, bine preg\tit profesio-nal, cu o cultur\ general\ de excep]ie,a[ putea spune. {i un om de o bun\-tate extraordinar\. Regret\m enorm”,a declarat conf. univ. dr. CostelSamuil, director al Departamen-tului de Cercetare al USAMV.

Joi, de la ora 12.00, studen]iiuniversit\]ii s-au adunat `n sala demarmur\ a Facult\]ii de Medicin\Veterinar\, pentru a aduce un o-magiu celui care a predat la uni-versitate din 1986. Funerariile auavut loc s`mb\t\, 28 ianuarie, lacimitirul „Sfin]ii Petru [i Pavel”din Ia[i, unde a fost `nmorm`ntatprofesorul.

N\scut pe 2 ianuarie 1953, pro-fesorul Octavian Zaharie Opreana fost fondatorul Societ\]ii Rom=-ne de Epidemiologie Veterinar\[i al Asocia]iei pentru PatologiaAnimalelor S\lbatice. Titular alcursurilor „Anatomie patologic\”[i „Medicin\ legal\”, acesta a fostdecan al Facult\]ii de Medicin\Veterinar\ `ncep`nd cu anul 2008.

Anca TTOMA

Decanul de laMedicin\

Veterinar\ s-astins din via]\ studen]ii i-au adusprofesorului joi, 26 ia-nuarie, un ultim omagiu

Prof. univ. dr. Vasile I[an

Page 4: Opinia Nr. 420

Cu dormitorul scos la pia]\

44 IINNCCOOGGNNIITTOOO

pini

a ve

che–

Nr.

420

– 30

ianu

arie

- 5

febr

uarie

201

2

extensiile de p\r s`nt cea mai practic\ solu]ie s-aapucat de graffiti pe pere]ii blocurilor din Boto[ani

„Pentru tine? C\ ai p\rul camscurt”, m\ analizeaz\ Rud `nainte de ada verdictul, „na, [tii cum e, nu cred c\ai vrea s\ te r\zg`nde[ti a doua zi”, maiadaug\ ̀ nainte de a-mi spune propriu-zis ce ar presupune `ntreg procesul.Cu un mic z`mbet continu\ „dureaz\,s\ [tii, asta ̀ ]i zic dinainte [i o s\ [i cos-te”, parc\ pentru a vedea dac\ `ntr-adev\r corespund standardelor. Camde vreun an face dreadlocks (n.r.: coa-fur\ de tip rasta), dar poate jura c\ nuse pricepe prea bine la asta, de[i ju-m\tate dintre ele [i le-a f\cut de unulsingur, atunci c`nd nu a mai avut r\b-dare s\ a[tepte un prieten s\ i letermine. „Cam `n dou\ ture au fostgata: una `n mai, iar alta `n noiem-

brie”, `[i justific\ el ne`ncrez\tor di-feren]a de lungime dintre codi]e. A[aaflu c\ tehnica depinde de fiecare„artist” [i niciodat\ nu vor ar\ta la fel.Important e cum a `nv\]at fiecare, „c\nu prea po]i s\ dai gre[ cu asta, e rela-tiv simplu, de[i te dor degetele `n-grozitor dup\”.

{uvi]e ccu ooriginenecunoscut\

Ca `ntr-o imagine din KingstonTown, Jamaica, unde purt\torii de co-di]e rasta se adun\ la pove[ti, miculbar se pierde ̀ n muzica reggae pe careei o ascult\ de obicei c`nd se ̀ nt`lnesc.

Nici nu apuc s\ `ntreb dac\ ar finecesar s\-mi las p\rul s\ creasc\ pen-tru piept\n\tura asta, c\ Rud m\ [i l\-mure[te, arunc`nd ocazional c`te oprivire barmanului din cafeneaua `ncare a ales s\ ne `nt`lnim, c\ nu e ne-voie dec`t de r\bdare din partea mea,„se poate rezolva totul [i cu extensii”.{i b\g`nd de seam\ expresia mea mi-rat\, ]ine s\-mi explice acest am\nunt[i `mi recomand\ extensiile de p\r cafiind cea mai practic\ solu]ie, chit c\originea [uvi]elor este una necunos-

cut\. ~ns\ odat\ ce ]i le-ai pus „nu tre-buie s\ mai ai grija p\rului”.

C`nd `l `ntreb de un pre] aproxi-mativ, Rud se fere[te s\-mi spun\ e-xact despre ce sum\ am putea vorbi,„depinde mult [i dac\ vrei `l faci totodat\ sau nu” `ns\ dup\ c`teva ocoli-[uri socote[te c\ ar fi `n jur de 150 –250 de lei. Iar cum \sta e „un proceslung [i meticulos”, `n joc s`nt [i 20 – 30de ore de munc\ „pentru c\ dac\ s-arface simplu, ar avea oricine”. {i const\`n ̀ nc`lcirea prin tapare a unei [uvi]e dep\r, dup\ care se str`ng firele cucro[etul pe toat\ lungimea codi]ei.

Dread-urile s`nt pentru el mai multdec`t o simpl\ tendin]\ sau o frizur\ tre-c\toare, au ajuns o cultur\ pe care orespect\, „abia acum un an [i ceva amavut [i eu curaj s\-mi fac, de[i `mi do-ream de mult, iar dup\ ce vezi cum `]iface altcineva, e imposibil s\ nu [tii [itu la r`ndul t\u”, motiv`nd c\ prefer\s\ cunoasc\ oameni noi dec`t s\ scoa-t\ un ban de buzunar din asta. „De a-cum r\m`ne s\ m\ suni, s\ stabilim pec`nd ne `nt`lnim s\ `]i `nc`lcesc p\rul”,z`mbe[te el [i se ridic\ s\ plece, iar eu[tiu c\ decizia asta va r\m`ne s\ o iaualtc`ndva .

M\d\lina MMORARU

~[i vinde arta pe Internet [i totaici te po]i `mprieteni cu el, dar nuzice „nu” la nici o invita]ie la suc.Mi-au atras aten]ia, ca multor altepersoane c\rora a ajuns s\ le pictezepere]ii, tricourile sau p`nzele, c`te-va post\ri pe Facebook cu imaginiale crea]iilor sale. Nu are preten]iic\ ar fi un artist, ci doar `i place s\se joace cu vopseaua.

Unul din desenele lui urcate peFacebook m-a f\cut s\ ̀ l contactez [is\ vreau s\ `l cump\r, prin urmarene-am `nt`lnit ca s\ negociez pre]ullucr\rii. A[a am f\cut cuno[tin]\ cuIonu], alias The Fly (n.r.: Musca),student `n anul I la Facultatea deAutomatic\ [i Calculatoare care„`n timpul liber mai m`zg`le[te c`teceva”. ~mi spune deschis c\ `[i vin-de arta doar s\ `[i acopere costul ma-terialelor [i poate s\ mai cumpere unspray de vopsea ̀ n plus, pentru „lu-cr\ri neprev\zute”. Ne-am `nt`lnit`ntr-un bar de l`ng\ autogara din P\-curari, dar nu avea p`nza despre carevorbisem pe Internet. ~[i astepta pa-chetul de la p\rin]i [i nu era sigur da-c\ m\ va convinge s\ ̀ i cump\r lucra-rea a[a c\ „nu a mai t`r`t-o dup\ el”.

~mi poveste[te c\ s-a apucat `nt`ide graffiti, pe pere]ii blocurilor dinBoto[ani, c`nd era `nc\ `n liceu, darmai apoi a trecut [i la obiecte pen-tru pictur\. „Am `nceput prin 2010cu arta stradal\. Tot atunci m-a prins[i poli]ia, chiar la primul desen, darcum am ie[it m-am ̀ ntors s\-mi ter-min lucrarea. Erau nebuni dac\ eicredeau c\ las desenul neterminat.Muncisem trei zile la [abloane”. ~n2011 `ns\ a pictat stadionul din Bo-to[ani, de data asta legal, printr-unproiect al prim\riei ora[ului.

~[i dore[te ca arta stradal\ s\ selegalizeze, `ns\ nu cea plin\ de obs-cenit\]i, ci adev\rata art\ stradal\.„S`nt mul]i pere]i ur`]i `n Ia[i iar unpic de culoare nu le-ar strica. Am unull`ng\ c\min la mine pe care l-a[ pic-ta [i pe gratis. S`nt ur`]i [i mohor ]̀i a[agri”. De[i e sesiune [i nu prea aretimp, `[i mai alung\ stresul pict`ndpere]ii camerelor de c\min c`nd e so-licitat sau dac\ nu are unde, `[i pic-teaz\ frigiderul. „Ultima victim\ afost sicriul cu m`ncare de la mine dincamer\. Nu aveam ce picta a[a c\mi-a c\zut el `n m`n\”. Nu apuc\ s\`[i termine ceaiul [i sare ca ars c`ndvede c\ mai erau cinci minute p`n\s\ vin\ autobuzul cu pachete. D\mm`na `n fug\ [i ne desp\r]im cu pro-misiunea c\ o s\-l caut s\-i cump\rtabloul. Nici nu ar putea fi altfel.Deja i-am facut loc pe peretele ca-merei mele.

Andrei MMIHAI

„Japonezii s`nt oamenii aceiar\bd\tori care se `nv`rt dou\ ore `njurul unei ce[ti cu ap\ cald\” – Va-leriu Butulescu.

Deschide u[a barului [i m\ recu-noa[te imediat. Nu pare s\-l deranje-ze c\ am venit cu o prieten\, ba dim-potriv\. Se apropie z`mbind [i se a[a-z\ la mas\ cu noi, ca [i c`nd ne-am ficunoscut de-o via]\, nu `nainte s\ ne`ntrebe, must\cind: „Voi s`nte]i fete-le cu «marfa», nu?”. ~[i ia tacticos o ]i-gar\ din pachet, `n timp ce fredonea-z\ Hurricane a lui Dylan, care se au-de `n tot barul. Apuc\ din geant\ o car-te supl\ ca o bro[uric\, „The Book ofTea”, a lui Okakura Kakuzo, pentrua face loc s\ scoat\ cele patru cutii deceai Greenfield, motivul `nt`lniriinoastre. Cartea pare nou\, iar el spu-ne c\ a v\zut-o cu un an `n urm\ `ntr-olibr\rie [i nu a rezistat, „chiar dac\ num\ dau pe afar\ banii”. Ne spune c\este un eseu despre cultura ceaiului ̀ nvia]a japonezilor, c\ poate dac\ nu arfi citit cartea asta nici nu s-ar fi g`n-

dit s\ aduc\ ceai mai ieftin din Mol-dova, rom=nilor iubitori de esen]ele `nplicuri mici [i aromate.

Ne spune c\ e pasionat de ceaidin copil\rie, c`nd tat\l `i aducea s\p-t\m`nal alt sortiment. „Asta – ziceating`nd cu venera]ie cutia de Crea-my Rooibos, ca un copil care r`vnisemult timp o juc\rie - `mi place cel maimult dintre toate [i este cel mai bun dincategoria «herbal tea»”. Afl\m c\ pre-feratul lui este ceaiul ro[u [i nu trecezi f\r\ s\ bea m\car o can\. „Eu mai multle beau dec`t le v`nd. De nu [tiu c`te oriam p\]it s\ iau zece cutii de Rooibos,s\ spun c\ nou\ le v`nd, apoi trei s\ lebeau, `nc\ vreo trei-patru s\ le fac ca-dou, [i mai vinde, Vlad, dac\ mai ai ce”.

~n timp ce noi ne c\utam prin bu-zunare dup\ bani, el ridic\ din cea[-ca de cafea cu care p`n\ atunci se ju-case [i `ntreab\ iscoditor: „{i? Cu ce`ndulci]i voi ceaiul?”. ~i spun c\ eu nu`l beau dulce [i completeaz\ satisf\-cut: „Credeam c\ v\ prind, dar v\d c\ [ti]ibine despre ce-i vorba”. Cafeaua o beacu ochii ̀ nchi[i, spune c\-l ajut\ s\ o sa-vureze mai bine.

Cu aerul unui p\rinte care ̀ i d\ ulti-mele sfaturi copilului gata s\ plece deacas\, mai zice: „Uite, \sta, WhiteBloom, e foarte fain, chiar dac\ ceaiul

alb nu e tocmai specialitatea mea. So-ra mea e moart\ dup\ el”. Ne poves-te[te cum, c`nd erau ̀ n liceu, se certaual c\rui ceai e mai bun [i de ce: „Argu-mentul meu era tot timpul «ceaiul t\ue mai prost, c\ e de China»”, zice r`-z`nd zgomotos.

Livia RRUSU

„Z\u c\ dac\ veneai mai devre-me cu dou\ zile `]i luam jum\tate depre]”, `mi spune b\iatul cu ochi verzicare, cu o [urubelni]\ `n m`n\ pare c\a pus g`nd r\u laptopului meu. ~i spuncu toat\ ru[inea c\ banii de la p\-rin]i `i primesc abia la sf`r[it de s\p-t\m`n\ [i c\ oricum, niciodat\ nu s`ntprea mul]i. Adev\rul e c\ nici nu a-veam `n minte s\ `l cur\] de praf pen-tru c\ ̀ n zilele astea friguroase de iar-n\ simt c\ ̀ mi ]ine de cald atunci c`nd`l ]in pe bra]e. „Voi, fetele, spune]i me-reu c\ s-a stricat calculatorul [i nicig`nd s\ recunoa[te]i c\ voi l-a]i stri-cat”, `mi spune amuzant form`nd cu[urubeln]a cercuri imaginare `n aer.

Mai iau periodic c`te o `nghi]itur\de ceai [i m\ afund ̀ n scaun rug`ndu-

m\ s\ termine c`t mai repede opera-]iunea pentru c\ deja am pierdut ju-m\tate de or\ `ncerc`nd s\ g\sesc lo-cul de `nt`lnire stabilit de el. S\la[uls\u este o camer\ mobilat\ modest, ̀ nspatele casei p\rin]ilor s\i, ai c\rei pe-re]i s`nt tapeta]i cu fel [i fel de desenedin care se vede clar c\ este un `mp\-timit al calculatoarelor.

Meserie ttransmis\ ddegenera]ii

V\z`nd c\ `i m\sor din ochi to]icei patru pere]i, ̀ mi spune c\ aici lu-creaz\ [i `ncepe s\ `mi explice de un-de a pornit mica sa pasiune. „Tat\lmeu se ocupa `n trecut cu mici re-para]ii f\cute la televizoarele vecini-lor. Acu mai fac [i eu un ban cinstitchiar dac\ nu mai s`nt student de cevaani”, spune t`n\rul c\ruia nu i-a[ damai mult de 20 de ani.

Tind s\ cred c\ ̀ ntr-adev\r era ne-

cesar s\ `i facun bine calculato-rului meu [i chiar s`nt m`ndr\ c\ l-am l\sat pe m`ini bune [i pricepute,a[a c\ mai dau o rait\ cu privirea pesteum\rul lui. De[i `ntotdeauna tehno-logia m-a f\cut s\ m\ simt ca fiinddesprins\ din genera]ia p\rin]ilor mei,nu-i greu s\ observ c\ nici un fir depraf nu `mi sufoc\ laptopul. Cu toateastea, Florin [terge tacticos cu o pen-sul\ ventilatorul [i coolerul dup\ care`mi `ntinde un bile]el pe care scriecu creionul pre]ul. „Prima oar\ e 30de lei, data viitoare e discutabil”.

M\d\lina OOLARIU

~mpletitur\ pe muchiede andrea

S`nt cei care [i-auconstruit laboratoa-

rele `n camerele vecine.Unii dintre ei stau la eta-jul trei, dar habar n-avemc\ fac afaceri pe contpropriu. Sau c\ fi]uicilescrise dubios [i lipite peu[a de la intrare `nc\min s`nt singura lorstrategie de a-[i atrageclien]ii. Fie c\ s`nt frizeride ocazie sau fac nego]cu ceai din Moldova, auceva `n comun: `i g\se[ti`n foile A4 din avizier.

Musca are m`n\ de artist `[i dore[te ca artastradal\ s\ se legalizeze`ns\ nu cea plin\ de obscenit\]i ci adev\rataart\

dread-urile s`nt pentru el mai mult dec`t o simpl\tendin]\

Povestea plicurilorf\r\ cusur

Obrazul sub]ire cu praf de laptop se ]ine „Voi, fetele, spune]imereu c\ s-a stricatcalculatorul”

preferatul lui este ceaiulro[u

V`nz\tori de ocazie la pre] de nimic

La palavre cu o cea[c\ fierbinte

Prima oper\ a lui Ionu], zis „The fly”

Page 5: Opinia Nr. 420

DDOOSSAARR 55O

pinia veche – Nr. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

Legat de tastatur\

ACTA a fost ini]ial propus `n2006 de c\tre guvenul Japoniei [i a`nceput s\ provoace controverse doiani mai t`rziu, c`nd platforma Wiki-Leaks au publicat una dintre versi-unile documentului.

Teoretic, ACTA ar trebui s\ re-zolve problemele actuale ce ]in dedrepturile de autor ale celor careproduc filme, muzic\, medicamente[i alte produse ce cad victime fur-turilor de proprietate intelectual\.Este un acord multilateral care pro-pune o serie de standarde interna-]ionale pentru aplicarea acestordrepturi.

Problematic `ns\ e at`t con]inu-tul documentului, c`t [i cum va fiacesta pus `n practic\. Astfel, cam\sur\ de lupt\ `mpotriva pirateriei[i sub argumentul „protej\rii propri-et\]ii intelectuale”, se va recurge ladeconectarea utilizatorilor de la In-ternet, amendarea acestora la aba-teri viitoare [i chiar, `ntr-un final,`ncarcerarea lor. Mai mult, p`n\ `nmomentul de fa]\, nici una dintrep\r]ile care au negociat ACTA nu aoferit acces public la documentelecare au stat la baza negocierilor, de[iacestea s`nt necesare pentru inter-pretarea multor elemente neclare dintextul acordului.

De[i opinia public\ nu a fostoficial consultat\ `n privin]a acestuiacord [i a efectelor sale, tot maimulte informa]ii `ncep s\ se scurg\,informa]ii ce provoac\ proteste peInternet [i `n strad\.

Ministrul polonez de externe,Radek Sikorski, spune c\ ACTAnu este at`t de d\un\toare precumcred contestatarii acordului, sus]i-n`ndu-l prin argumentul c\ „Inter-netul nu ar trebui s\ devin\ un spa-]iu al anarhiei legale, un loc unde se

produce furt de proprietate intelec-tual\ la scar\ larg\”. Av`nd `n vede-re c\ Polonia este printre cei maiaprigi sus]in\tori ai ACTA, aici auavut loc [i cele mai intense proteste.

Singurele state din Uniunea Eu-ropean\ care nu au semnat ACTAs`nt Germania, Olanda, Estonia,Cipru [i Slovacia.

Interpret\ri~ntruc`t nu a fost prezentat opi-

niei publice nici un document ofi-cial `n leg\tur\ cu acest acord, plat-forma AccessNow.org, `n colabo-rare cu EDRi (European DigitalRights) [i TACD (Trans AtlanticConsumer Dialogue) au realizat oanaliz\ a ACTA, aceasta fiind tra-dus\ ulterior ̀ n rom=n\ de c\tre Aso-cia]ia pentru Tehnologie [i Inter-net.

Documentul atrage aten]ia asu-pra faptului c\ nu numai negociereaACTA s-a f\cut f\r\ credibilitatedemocratic\ [i claritate juridic\, daracesta va avea [i implica]ii majorepentru libertatea de exprimare,accesul la cultur\ [i via]a privat\, vaafecta comer]ul interna]ional [i vareprezenta un obstacol `n calea ino-v\rii. Mai mult, se atrage aten]iaasupra faptului c\, de[i recurge laargumentul protej\rii propriet\]iiintelectuale, ACTA a fost elaborat`n afara forumurilor multilateraleprecum Organiza]ia Mondial\pentru Proprietate Intelectual\ [iOrganiza]ia Mondial\ a Comer-]ului. Se subliniaz\ [i faptul c\ acestacord a fost negociat f\r\ trans-paren]\ democratic\ la nivel ONU,UE [i „`n spatele u[ilor `nchise”,excluz`nd majoritatea ]\rilor `n cursde dezvoltare. Nu este neglijat nici

faptul c\ nu a fost realizat nici unstudiu de impact legat de contro-

versatul document.O grav\ consecin]\ a ACTA ar

fi reglementarea libert\]ii de expri-mare, ce va c\dea `n m`inile compa-niilor private, `ntruc`t ACTA pre-supune monitorizarea con]inutuluionline de c\tre ter]e p\r]i, precumintermediarii de Internet (a[a-cu-noscu]ii ISP – Internet service pro-vider). ~nc\ un aspect ce trebuie luat`n seam\, conform documentuluiAccessNow, EDRi [i TACD, estefaptul c\ ACTA poate `mpiedica uti-lizarea patrimoniului cultural al so-ciet\]ii, `ntruc`t spore[te sanc]iunile[i riscurile de natur\ penal\ pentruutilizarea operelor ai c\ror propri-etari sau de]in\tori de drepturi deautor s`nt dificil sau imposibil deidentificat sau localizat.

Unele prevederi vagi ale acor-dului risc\ s\ fie interpretate `n mo-duri care ar putea duce la incrimi-narea unui num\r mare de cet\]enipentru delicte triviale. Cu alte cu-vinte, vor ajunge la pu[c\rie, pe l`n-g\ criminali [i violatori, oameni ca-re au downloadat prea mult\ muzi-c\ sau filme.

DemascareaCea mai controversat\ `nt`mpla-

re legat\ de acest proiect este de-misia francezului Kader Arif, ra-portorul Parlamentului Europeanal ACTA, spun`nd c\ este dezgustatde presiunile corpora]iilor pentruadoptarea acestui tratat. Aceasta es-te „scrisoarea de adio” a oficialului:

„Vreau s\ denun] c`t se poate declar maniera `n care s-a desf\[urattot procesul ce a dus la semnareaacestui acord: nu a fost inclus\ nicio organiza]ie reprezent`nd societa-tea civil\, transparen]a a lipsit cutotul `nc\ de la `nceputul negocieri-lor, a fost am`nat\ semnarea docu-mentului `n repetate r`nduri, f\r\ ase oferi m\car o dat\ o explica]ie [ineglijarea cererilor Uniunii Euro-pene, care fuseser\ exprimate demai multe ori la `ntrunirile noastre.

Ca raportor al acestui text, num-am confruntat niciodat\ p`n\acum cu manevre at`t de puternicevenind dinspre aripa dreapt\ aParlamentului European, manevrepentru a impune un calendar gr\bital evenimentelor, priv`nd astfel `n-tregul Parlament de dreptul acestu-ia de exprimare [i de instrumentelecare `n mod normal i-ar sta la dis-pozi]ie pentru a asigura drepturilecet\]enilor.

Toat\ lumea [tie c\ ACTA esteun acord problematic, fie c\ ne re-ferim la impactul pe care `l vaavea asupra libert\]ilor cet\]ene[ti,felul `n care `i va supune pe dis-tribuitorii de Internet, consecin]elepe care le va avea asupra produc]i-ei de medicamente sau c`t de pu]inne va mai proteja indicatorii geo-grafici.

Acest acord poate avea conse-cin]e majore asupra vie]ilor cet\]e-nilor [i, cu toate astea, se fac toatemanevrele posibile pentru a `mpie-dica Parlamentul European s\-[ispun\ cuv`ntul `n aceast\ privin]\.De aceea, ast\zi, `n timp ce publicacest raport de care am fost res-ponsabil, vreau s\ trag un puternic

semnal de alarm\ [i s\ avertizezopinia public\ de aceast\ inaccepta-bil\ situa]ie. Nu vreau s\ iau partela aceast\ mascarad\”.

Protestul aanonimilorAnonymous, cunoscuta grupare

de hackeri activi[ti ce se proclam\ap\r\tori ai drepturilor cet\]enilor [ilupt\tori `mpotriva sclaviei econo-mice [i monetare, a declarat printr-unfilmule] c\ „niciodat\ p`n\ acum nune-am confruntat cu o mai mareamenin]are la adresa libert\]ii de in-formare, a civiliza]iei [i a libert\]ii`n general”. Tot ei spun c\ un sim-plu ra]ionament duce la concluziac\ acest tratat poate provoca daunemult mai grave unui artist dec`t ori-ce om care downloadeaz\ de peInternet.

Astfel, Anonymous „a declaratr\zboi” tuturor guvernelor care sus-]in ACTA. Ace[tia au atacat astfels`mb\ta trecut\ siteul guvernuluiSlovaciei [i au pr\bu[it paginile gu-vernelor Poloniei [i al Cehiei, aleB\ncii Centrale Lituaniene [i aleParlamentului European.

~ntr-un alt filmule]-mesaj, mem-brii Anonymous spun c\ „dincolode jocuri, muzic\ [i filme exist\ ce-va mai important ce `i une[te peoameni – comunicarea. Dreptul dea furniza [i primi informa]ie este`ngr\dit odat\ ce ACTA a fost sem-nat”. Ei insist\ c\ ne afl\m la pri-mul pas c\tre o dictatur\ care va li-mita libertatea de exprimare, drep-turile cet\]ene[ti [i, `n cele din ur-m\, dreptul de a tr\i.

CobaiiAl\turi de Rom=nia, ACTA a

mai fost semnat de c\tre Austria,Belgia, Bulgaria, Cehia, Dane-marca, Finlanda, Fran]a, Grecia,Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania,Letonia, Luxemburg, Malta, Polo-nia, Portugalia, Slovenia, Spania,Suedia, Marea Britanie (pe 26 ia-nuarie), Australia, Canada, Japo-nia, Coreea de Sud, Maroc, NouaZeeland\, Singapore [i StateleUnite (1 octombrie 2011).

Despre semnarea acestui docu-ment, avocatul Alin Popescu a scrispe blogul s\u: „Rom=nia a semnatanul trecut c`teva sute de tratate in-terna]ionale. Unele semnate pentruc\ trebuia, altele semnate ca s\ d\mbine `n fa]a alia]ilor no[tri tradi]io-nali. Servilismul autorit\]ilor rom=nene-a `mpins `ns\, la `nceput de2012, spre semnarea unui tratat

controversat, la care unele ]\ri eu-ropene au renun]at. Noi am f\cut ceni s-a cerut.”

Bine`n]eles, partidele opozi]iei,prin vocea lui Victor Ponta, aucondamnat demersul eurodeputa]i-lor PDL, `ns\ nu putem spune dac\au f\cut asta dup\ ce au studiatintens documentele ACTA sau doarse opun, ca de obicei, oric\rei ini-]iative a partidului aflat la putere.

Important pentru noi este `ns\c`t de eficient va fi acest demers nu`n a le asigura celor din USL voturila alegerile de anul acesta ci `n a neoferi garan]ia c\ ne putem conecta[i m`ine pe Internet f\r\ frica de a fiaresta]i.

Ioan SSTOLERU

Marile puteri vor s\ pun\ gratii Internetului

România se afl\ printre cele 22 de ]\ri europenecare au semnat joi, 26 ianuarie, Tratatul

Comercial Anti-Contrafacere (ACTA). Astfel, a fostluat\ o decizie care va afecta `n mod drastic vie]ilecet\]enilor f\r\ ca ace[tia s\ fie `ntreba]i sau m\carinforma]i `n leg\tur\ cu acest acord. Nici noi nuputem spune num\rul oamenilor care vor avea desuferit pentru c\, bine`n]eles, nu s-a f\cut nici unstudiu de impact (sau cel pu]in nu s-a publicat unul)legat de ACTA. Tragicomic este faptul c\ premierulEmil Boc a declarat s`mb\ta trecut\ c\ nici nu [tie `nce condi]ii a fost semnat acest document.

Clarv\z\torii Internetului prevestesc vremuri grele

validarea controversatului acord ar putea duce [i la dispari]ia de pe pia]\ a unormedicamente ce `ncalc\ „drepturile de autor”

Gra]ie grabei cucare autorit\]ilerom=ne au semnattratatul, Rom=niaare toate [ansele s\fie inclus\ `nprimul val alcobailor ACTA.

C`teva din efectele ACTA,a[a cum au fost prezentate `ntr-opeti]ie trimis\ parlamentarilor eu-ropeni: vor fi `nchise siteuri sus-

pectate c\ ar oferi con]inut prote-jat de drepturi de autor sau linkuric\tre alte astfel de platforme (celmai cunoscut fiind, bine`n]eles,YouTube); va fi monitorizat traficul

individual pe Internet, inclusiv is-toricul siteurilor accesate [i aldesc\rc\rilor, sub pretextul pre-venirii `nc\lc\rii drepturilor deautor (downloaduri ilegale); vor fi monitorizate con]i-

nutul e-mailurilor [i al discu]iilorde pe programele de mesagerieinstant\ (precum Yahoo! Messen-ger sau MSN) cu scopul de a veri-fica dac\ au fost trimise fi[iere pro-tejate de dreputur de autor; se poate ajunge p`n\ la ve-

rificarea telefonului mobil, a lap-topului sau a unui stick de me-morie, doar pe baza unei recla-ma]ii sau suspiciuni c\ acestea arputea con]ine fi[iere piratate; informa]iile ob]inute `n

urma spion\rii a[azis legale a uti-lizatorilor de Internet vor putea fiulterior folosite `n scopuri comer-ciale; cei g\si]i vinova]i de `nc\l-

carea drepturilor de autor, adic\desc\rcarea sau distribuirea de me-lodii, poze, filme [i a[a mai de-parte vor fi amenda]i sau chiar, `ncaz c\ recidiveaz\, trimi[i la `n-chisoare.

Alin Popescu (avocat)

Consecin]ele

Page 6: Opinia Nr. 420

TTAABBLLEETT||66Jargonul [i ghilotina

You don’t say…Dac\ nu e[ti la zi cu nout\]ile ling-

vistice de pe online s-ar putea s\ staimult [i bine pe tu[a frustr\rii sociale.~ntr-un grup nou, ag\]at puternic de u-na din crengile `nfloritoarei socialmedia, nu se intr\ f\r\ un cod comun.Nu e imposibil, dar s`nt [anse mari s\r`zi cu un sfert de or\ `nt`rziere la toateglumele sau s\ nu le gu[ti deloc, s\ ]i se

citeasc\ pe fa]\ str\in\tatea [i s\ pariridicol c`nd `ncerci o copie schilodit\ ajocurilor de cuvinte pe care cei de carevrei sa te lipe[ti par s\ le unelteasc\me[tere[te.

That awkward moment…O s\ descoperi, `n timp, c\ pentru

fiecare situa]ie penibil\ exist\ un chip[i-o expresie cu care po]i empatiza. C\lucrurile bizar de caraghioase sau, dim-potriv\, smulse dintr-o elementar\ ba-nalitate s`nt savuroase c`nd li se mai`nt`mpl\ unor alte mii de oameni de pefa]a P\m`ntului [i c\ „epic” nu-i doarun gen cu care te-a chinuit bacalaurea-tul. Iar dac\ n-ai timp nici s\ respiri de-a-t`tea examene, po]i oric`nd s\ r`zi pre-matur, pe 9gag, de restan]ele care te pasc.

Forever aloneDac\ se prind mai greu de tine toa-

te fixa]iile astea verbale, ai mai multeposibile direc]ii. Po]i refuza s\ te `nca-drezi undeva [i s\ ar\]i c\ te las\ receparada de poante pe care le pierzi[i-atunci o s\ fii un soi de hipster. Pe dealt\ parte, a[a cum exist\ site-uri de so-cializare cu limbaj codat, exista [i cele`n care ]i se explic\ tot ce nu `n]elegi.C\ doar merit\ [i memele un dic]ionaral lor [i singuraticii au dreptul la o [an-s\ s\ ajung\ pe val.

P`n\ atunci, `ns\, Internetul `[i vamai schimba de c`teva ori fa]a, se vadeparazita de unele snobisme [i va c\-p\ta alte metehne. Cu click-uri multe [itimp pierdut se ]ine pasul. S\ st\m cu-min]i, s\ ne pas\m `n continuare ima-gini numai de noi `n]elese [i s\ vedemc`t mai este p`n\ la pr\bu[irea actuale-lor jargonuri.

Challenge accepted!

Anca TTOMA

„Stop ma[ina mea” era expresianoastr\ preferat\ pe timpul c`nd L\c\-tu[ `nc\ mai juca la Steaua, iar troleulera mai la mod\ dec`t autobuzul. Regu-lile erau simple: `]i alegeai o ma[in\ depe strad\, te asigurai c\ ai un martor [i]i-o „stopai” folosind formula magic\.Desigur, trebuia s\ ac]ionezi rapid, cas\ nu ]i-o ia altcineva `nainte. De aceea,micile conflicte nu erau str\ine de noi,dar le rezolvam p`n\ la sf`r[itul seriiprin schimburi. Odat\ a trebuit s\ dautrei Dacii 1300 pentru un Cielo nou-nou], dar a meritat. La acea vreme, ori-ce autovehicul `nafar\ de cel rom=nescera precum o perl\ `ntr-un ocean.

La un moment dat, pentru c\ for-mula era prea u[oar\, am decis s\ oschimb\m cu una mai complicat\ [i s\`ngreun\m procesul. Adesea, c`nd tre-ceau pe l`ng\ noi, oamenii ne priveauamuza]i [i confuz, mai ales cei carecoborau din ma[in\ [i auzeau: „Piropo-pirc\ni]\, musculi]\ [i `nc\ ceva, asta ema[ina mea”. Dintre ei, cei mai zelo[ine fug\reau [i ne amenin]au apel`nd lap\rin]i, de fric\ s\ nu le fur\m vreocaset\ uitat\ pe banchet\.

Seara, ne adunam pe gardul din fa-]a blocului [i ne m`ndream fiecare cucapturile din ziua respectiv\. La c`]ivapa[i de noi erau b\ie]ii mai mari, carene luau `n der`dere pentru obiceiul nos-tru, dar nu eram deranja]i pentru c\ nu`i prea luam `n seam\. Ei, aveau o de-prindere asem\n\toare cu a noastr\, sin-gura diferen]\ fiind c\ ace[tia „stopau”fete, iar formula lor folosea cuvinte decare nu mai auzisem niciodat\.

F\r\ s\ ne d\m seama, acele cuvin-te au devenit [i cuvintele noastre, `ntr-unvocabular cu multe pagini goale, darpreg\tit s\ fie stropit cu cerneal\. Amcrescut, dar petele `nc\ au r\mas, iarpaginile scrise cu grij\ `n fonturi fru-mos arcuite s-au evaporat ca apa uitat\pe foc pentru cafea.

Iulian BB~RZOI

„Mai bine a gr\i cinci cuvinte cu`n]eles dec`t zece mie de cuvinte ne`n-]elese `n limba rom=n\”

Hans Benker nu [tia pentru ce a-vea s\ r\m`n\ `n istorie. ~n atribu]iilesale intra s\ fie un bun conduc\tor, unstrateg priceput care s\ apere un p\-m`nt at`t de disputat atunci, iar el nu a-vea timpul s\ r`vneasc\ spre astfel derecompense. C`t despre Neac[u, panai-a fost atunci instrumentul sincerit\]ii[i-al revoltei, al spiritului na]ional, a-cela de care ast\zi s`ntem prea ocupa]is\ ne `ngrijim. Atunci, `n 1521, c`nd `itrimitea lui Benker, judele Bra[ovu-lui, primul document redactat `n limbarom=n\, tot ce mai r\m`nea de f\cutera s\ a[tept\m p`n\ pe la 1860, c`ndvom fi renun]at [i la slovele chirilice.

~ntr-adev\r, doar c`teva decenii mait`rziu lumea avea s\ aud\ prima dat\de Othello [i Desdemona, de Romeo[i de Julieta. Dar rom=nii nu aveauvreme pentru a[a ceva. Nu aveam nicicondi]ii, s-ar zice, dar nici at`tea colo-

nii `n lume c`te avea Anglia. Cu s`n-gele oamenilor nevinova]i s-au ob]inutvictorii ce la `naltele cur]i domne[ti nuvalorau dec`t o semn\tur\, ori uncreion `ntr-o m`n\ ceva mai tremur`n-d\ c`nd desenau harta lumii. Limbane-am p\strat-o cu pre]ul vie]ii [i c`ndvreun nes\buit `nceta s\ strice bunaor`nduire a lucrurilor, pedepse de gre-utatea textelor lui Caragiale aminteauc\ valorile vor d\inui `n timp.

***Facebook, 24 ianuarieIrinuk a posteaz\ pe Perete: „Lma

Romanik, k s putem s trecem mai rpdsh mai bn peste nekzuri, qu bune sh curele noi t yubym.”

Vlad Voiniqu comenteaz\: „Si strecem d sesiune, k am inebunitinvatand. Pn at, hai s ieshim diseara ssarbatorim, ce…”

Livia RRUSU

Ultimul r\cnet al gramaticii 2.0

La v`nat de parc\ri

~n contra direc]iei de azi `n limba român\

Nu m\ deranjeaz\ at`t de tare ar-goul de Internet, c`t faptul c\ cei ca-re-l folosesc `n exces compenseaz\printr-o lips\ nesim]it\ de cuno[tin]ede limb\ matern\. Cu c`t mai mult se`ntrec [i apeleaz\la „wtf”-uri [i„omg”-uri, cu at`tmai pu]in [tiu s\pun\ virgule [icratime acolo un-de este cazul, s\articuleze, s\ in-troduc\ prepozi]iisau s\ foloseasc\mai multe literedec`t puncte `ntr-opropozi]ie.

A se `n]elegec\ nu este de con-damnat fenomenul`n sine. Ca oricegrup, fie c\ ne re-ferim la dulgheri,chimi[ti sau orni-tologi, au [i inter-nau]ii nevoie de un limbaj specific,cu care s\ se simt\ comod [i cu aju-torul c\ruia s\ se `n]eleag\ mai u[or,mai repede. Problema este c`nd acestnou cod `ncepe s\-l `nlocuiasc\ pe celde baz\, care ar trebui s\ fie (`n cazulnostru, dar nu vorbim numai de noi,fenomenul fiind unul mondial) limbarom=n\. E ca [i cum noul nostru„limbaj”, `n loc s\ completeze cevadeja existent, mai degrab\ umple ungol.

Mai arunc\ omul un „lol” c`ndceva i se pare simpatic, dar nu at`t deamuzant `nc`t s\ r`d\ la propriu, dar

nici nu-[i face tic verbal din asta. {i eamuzant s\ auzi c\ cineva spune odat\ sau de dou\ ori „me gusta” c`ndaude o glum\ sau o poveste haioas\,dar parc\ te `ntristezi c`nd afli c\ res-

pectivul nici nu [tie din ce limb\ vineexpresia [i crede c\ e doar o chestiepornit\ pe Internet.

{ti]i conceptul de grammar nazis(en: nazi[ti ai gramaticii)? S`nt oa-menii aceia pe care nu-i suport\ ni-meni, care te corecteaz\ mereu c`ndpronun]i sau scrii ceva gre[it. Or fi eimofturo[i [i apatici, dar poate c\-naste momente grele pentru limb\ n-arstrica o scurt\ dictatur\. n00bs.

Ioan SSTOLERU

Limita e DEX-ul e amuzant s\ auzi c\ cineva spune o dat\ „megusta” c`nd aude o glum\ sau o poveste haioas\

odat\ a trebuit s\ dau trei Dacii 1300 pentru un Cielonou-nou], dar a meritat

pedepse de greutatea textelor lui Caragiale aminteauc\ valorile vor d\inui `n timp

Fiecare genera]ie care trece re-inventeaz\ limba sau `ncearc\ s\ co-pieze o alta. De la genera]ia lui Ca-ragiale, care m`nca folosind „lin-gurision” sau „furculision”, acelefranco-rom=nisme [chioape, p`n\ laanglicismele ciobite din ziua deast\zi care „kill\resc” complet limbarom=n\, dic]ionarul nostru a fostpermanent re`nnoit cu expresii [i cu-vinte. Le folosim din obi[nuin]\, pen-tru c\ e „cool” sau pur [i simplu pen-tru c\ „week-end” e mai scurt dec`trom=nescul „sf`r[it de s\pt\m`n\”.

Nici nu mai conteaz\ din ce ra-]iuni se transform\ limba `ns\ trebu-ie s\ stabilim anumite reguli clare [is\ nu le schimb\m dup\ cum batev`ntul sau dup\ cum vreun „c`nt\-cios” sau fat\ de demnitar masacrea-z\ limba pe la televizor. Internetul a-someaz\ [i el complet gramatica.R\sp`nde[te gre[eli [i erori `n vorbi-re mai repede dec`t zap\cea g\inile`n cote]e r\posata grip\ aviar\ [i emai periculos pentru limb\ dec`tshaworma pentru o cur\ de sl\bire.

Nu, nu s`nt un lupt\tor `mpotri-va schimb\rii limbii, nici re`ncarna-rea lui Pruteanu nu s`nt [i [tim cuto]ii c\ limba e un organism viu,care cre[te, se dezvolt\ [i se schim-b\. Cu toate astea `ns\, trebuie s\ fimaten]i s\ nu o transform\m `ntr-unorganism mutant, hidos [i retard pedeasupra. Trebuie s\ fim aten]i s\ nudevenim cu to]ii p\rin]i ai unor noidic]ionare pentru a nu ne trezi cap-tivi ai unui turn babel din care nuvom mai avea sc\pare.

Andrei MMIHAI

Emomentul acela je-nant `n care prietenii

no[tri virtuali folosesc a-celea[i expresii culese ar-bitrar din trei limbi str\-ine. Lumea gramaticii debun-sim] s-a strecurat ti-mid printr-o sit\ a site-uri-lor de socializare de-venind un [ir de expresiifranjurate. La final, r\m`-ne o salat\ c\l`ie de jar-goane `n fa]a c\reia pre-fer\m s\ `nghi]im `n sec

„epic” nu-i doar un gen cu care te-a chinuit bacalau-reatul Internetul e mai periculos pentru limb\ dec`t sha-worma pentru o cur\ de sl\bire problema este c`ndacest nou cod `ncepe s\-l `nlocuiasc\ pe cel de baz\

Re`ncarnarealui Pruteanu

Codurile se nasc,de obicei, `nfa]a blocului

~n lupta pentru limba pur\

Opi

nia

vech

e –

Nr.

420

– 30

ianu

arie

- 5

febr

uarie

201

2

Internetul asomeaz\ [iel complet gramatica

Palavre de internau]i pentru fiecare situa]ie penibil\ exist\ un chip [i-o expresie cu care po]i empatiza

Page 7: Opinia Nr. 420

Mar]i, sub balconul Palatului luiAlexandru Ioan Cuza, se adunasemul]ime de oameni ca `n 1856, c`ndveniser\ s\ s\rb\toreasc\ dubla ale-gere a domnitorului moldovean. A[-teptau s\ plece fanfara militar\ [i s\li se al\ture ca `ntr-un acord tacit.L`ng\ mine, o doamn\ `[i f\cea griji,auzind r\cnetul din pia]\. Se uita lavale [i-i spunea so]ului „stai s\ vezica o s\ se `nt`lneasc\ cu cei de la sta-tuie care-l huiduiesc pe pre[edinte”.

Ca [i acum 153 de ani, bunicii [i-auadus nepo]ii pe care `i `nv\]au`nsemn\tatea momentului de la carearmata nu putea lipsi. Dup\ ce ziuaau mers la pas ordonat pe strada Ar-cului, spre Cuza Vod\, `nserarea i-aprins pe militari a[eza]i `n forma]ie,ca s\ serbeze `nc\ o dat\ `nf\ptuireaUnirii, care i-a adus `mpreun\ pefra]ii din }ara Rom=neasc\ [i Mol-dova.

La un moment dat s-a auzit sem-nalul [i trei trupe de solda]i care pur-tau f\clii aprinse, `n fa]a c\reia sepurta fanfara, au pornit m\r[\luindspre Palatul Culturii. Din spate ve-neau l\ncierii lui Cuza, care `n\l]austeagul pe care Unirea l-a n\scut.Sub deviza „Libertate, dreptate [i fr\-]ie” oamenii s-au `ngr\m\dit `n spa-tele militarilor, `ndrept`ndu-se sprePia]a Unirii.

Cer[etorul ddomnitoruluiAcolo `nc\ z\cea o duzin\ de co-

roane la picioarele lui Cuza. Dup\ce politicienii le-au a[ezat ceremo-nios, s\ se vad\ c\ s-au interesat detrecutul istoric al ]\rii, oamenii sim-pli s-au c\]\rat peste ele, ca s\ urcesus, aproape de domnitor de unde s\poat\ striga „Jos B\sescu!”. Protes-tatarii s`nt prin[i mai bine de camerade filmat, din v`rful statuii, iar por-

tavocea ]inea locul microfonului,pentru c\ reporterul nu-i putea ajun-ge.

Erau cam 50 de oameni r\zvr\-ti]i, `n mare parte studen]i care s-aual\turat gloatei pe care zilele acesteaa prins-o `n strad\, scand`nd ce zicecel de al\turi. Tot doamna l`ng\ caream stat m-a l\murit. „C`nd `i vezi peoameni la televizor protest`nd nu aiacela[i sentiment pe care `l ai aici, peteren. C`nd `i vezi ]ip`ndu-[i necazu-rile parc\ sim]i c\ `]i vine s\ li te al\-turi” mi-a spus ea gesticul`nd. Nuam avut timp s\-i r\spund, c`nd dinmul]ime s-a ivit un b\tr`n. Singurulom nec\jit care nu se manifesta pre-

cum ceilal]i din jur. Toat\ sup\rarealui era trecut\ pe un carton ag\]at deg`t, care se rezuma la „vreau s\ amce m`nca, f\r\ s\ dau cuiva `n cap”.Purta haine zdren]uite, barba `i era`nc`lcit\ [i de dup\ pardesiu, v`ntulscotea un trup firav, pe care b\rbatul[i-l ascundea imediat ce sim]ea c\rafala i-a luat o parte din haina `nve-chit\. Cu pumnii str`n[i de frig, b\-tr`nul `[i manifesta sup\rarea doarmustr`ndu-i pe ceilal]i s\ tac\. Prindreptul domnitorului trecea armata,ofranda care nu s-a pervertit `n timp.

Iulia CCIUHU

RREEPPOORRTTAAJJ 77O

pinia veche – Nr. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

Mo[ Ion Roat\ [i criza

Rom=nii nu [i-au uitat eroii.Mar]i, `ncep`nd cu prima or\ adimine]ii, c`teva mii de ie[eni [i-auf\cut apari]ia `n Pia]a Unirii pen-tru a s\rb\tori momentul `n care a-cum 153 de ani, Alexandru IoanCuza a pus la punct Unirea Prin-cipatelor.

Ca `n fiecare an, cei aduna]i `ncentrul ora[ului chefuiesc cu mu-zic\ popular\, Daniela Condura-che, Mioara Velicu, Aurel Ta-ma[ [i Maria Dragomiroiu con-cert`nd pe scena impovizat\ dinfa]a hotelului Traian. ~n timpulacesta, zeci de steaguri flutur\prin aer, sub un soare care nu s-asperiat de cei c`]iva protestatariactivi doar `ntre c`ntece. Peste totunde te ui]i, vezi grupuri de per-soane adunate `mpreun\ discut`nddespre problemele pe care le duczi cu zi. Fiecare dintre ei are c`te opoveste a lui [i o alt\ viziunea asu-pra a ceea ce `nseamn\ s\ fii patriot.

Tinerii dde aazi, ppatrio]ii de mm`ine

Pe sc\rile de la hotel Unirea `l`nt`lnesc pe nea Grigore, un mo[sub]irel, `mbr\cat cu o geac\ de f`[gri prea larg\, pantaloni de costumc\lca]i la dung\ [i pantofi recentda]i cu crem\ neagr\. La piept areprins\ cu acul un fel de medalieconfec]ionat\ manual [i `mi m\r-turise[te c\ nu a fost an `n care a-cesta s\ lipseasc\ de la omagiere„Am s\ vin [i la anul, c`t m\ mai]in picioarele eu tot am s\ vin”.Nea Grigore `mi spune c\ cel maimare regret al s\u este faptul c\ dela an la an, tot mai pu]ini tinerirecunosc cu adev\rat importan]aacestui eveniment. „P\i, pestec`]iva ani c`nd noi nu vom mai fi,cine or s\ mai ias\ `n strad\ s\ s\r-b\toreasc\ dac\ nu voi?” ~ncercs\-i explic c\ absen]a tinerilorpoate fi cauzat\ de vremurile `ncare tr\im, [i nici muzica popular\nu prea contribuie `n acest de-mers. Iar pe de alt\ parte, `ntot-deauna o s\ fie seniori preg\ti]i s\ne aminteasc\ de trecut. Nu apucs\ termin, c\ b\tr`nul `mi r\spundeobr\zniciei: „P\i [i noi c`nd erama[a ca voi treceam printr-o perioa-d\ de schimbare. ~ntotdeauna or s\existe astfel de perioade. Asta nu eo scuz\”.

La c`]iva pa[i de noi, un pri-chindel `ncearc\ s\ prind\ porum-beii care de diminea]\ au f\cut rai-duri circulare. ~n urma sa, mama `lstrig\ `ngrijorat\ pentru a-l da la oparte din drum `n timp ce lumeaporne[te `n convoaie spre stradaL\pu[neanu. Se pare c\ au des-chis la fasole [i c`rn\ciori.

Iulian BB~RZOI

Tramvaiul e mai plin ca oric`nd.Se `nt`mpl\ aici un soi de unire `ntreoamenii de pe scaune [i cei st`nd `npicioare, iar discu]iile se plimb\ dela o voce b\tr`n\ la alta. Ma[in\ria `ncare ne leg\n\m nu merge pe traseulobi[nuit [i ne trezim afar\, la -10grade [i la dou\ sta]ii dep\rtare dedestina]ie.

Pe Strada G\rii urc\ un puhoide oameni surescita]i [i ro[ii `n obra-ji. ~i `nsufle]e[te muzica ce r\sun\din centrul ora[ului. {i nimeni nuvorbe[te, ci doar `nainteaz\, aplecatde spinare. ~n Pia]\, `n jurul statuiilui Cuza, `i a[teapt\, pentru al 153-lea an, Unirea.

Nu se aud `nc\ discursuri, ci doard`rd`ielile sutelor de oameni aduna]i`n jurul g\rdule]elor ce ]in mul]imeadeparte de scena din fa]a hotelului

Traian. Unii urc\ pe ele, ag\]a]i decrengile copacilor din fa]a cinemato-grafului, s\ vad\ parada. ~ns\ milita-rii stau nemi[ca]i, a[tept`nd un ordin`nt`rziat. Programul se decaleaz\ v\-z`nd cu ochii [i pe la 10 `nc\ ne r\t\-cim unii printre al]ii, `nc\lzi]i doarde discu]iile unor grupuri de vete-rani, pres\rate cu pedanterii socio-politice. Flutur\rile de steaguri m\-runte `nv`rt aerul `n toate direc]iile,uneori mai animate, alteori de-adreptul blazate. De frig sau de-oUnire-nt`rziat\.

Aurel T\ma[ salut\ Ia[ul [i elnu r\spunde dec`t atunci c`nd e rugats\ ridice micu]ele drapele, cu m`ini-le-nghe]ate, dar cu verv\ patriotic\.~n alunec\rile languroase ale saxofo-nului se amestec\, `ns\, un strig\t a-proape delirant. „Armata e cu noi!”,

r\cnesc cei urca]i pe sc\rile hotelu-lui, acoperind c`ntecul s\lt\re]. ~ntr-adev\r, solda]ii se aliniaz\ deja de-alungul str\zii `nchise pentru [i noi leadmir\m ]inuta irepro[abil\ [i m\nu-[ile albe. ~ns\ nu despre ei se strig\.Se petrece `ntre noi o unire, dar nuto]i o `n]elegem. „Acoperi]i!” li seordon\ solda]ilor, iar ace[tia execut\comanda printr-o mi[carce fulger\-toare [i rece a armei.

Deta[amentul m\nu[ilor aalbe

Lucrurile se precipit\. Coroanelese depun `n jurul statuii `n timp ce,de la microfon, printre scand\ri ne-mul]umite, prefectul Toma[eschi re-cit\ prooroce[te „Unde e unire, aco-lo e bincuv`ntare. Ne e dor de un Cu-za hot\r`t s-asculte vocea poporu-lui!”. E 10 jum\tate [i cele [ase co-loane ale fanfarei `[i `ncep progra-mul dup\ un „Pas `nainte, mar[!”.Oamenii privesc, fie c\-[i amintesc

de Unirea din ale vremuri, fie c\ s`ntdin cei care vin pentru prima dat\ lamar[ul al c\rui simbol nici nu-lcunosc.

„Da-]i-mi, v\ rog [i mie un ste-gule]”, o roag\ un domn pe femeiade l`ng\ mine, care str`nge `n palm\dou\ be]iga[e. B\rbatul prime[te da-rul [i-l pune `n m`nu]a feti]ei careprive[te, de pe umerii lui, festivit\]i-le de omagiere a 153 de ani de la U-nirea Principatelor Rom=ne. Deasta st\m aici [i ascult\m preo]i bi-necuv`nt`ndu-ne neamul [i politi-cieni a c\ror parte o ]inem sau nu.Pentru c\ `n Pia]a asta plin\, c`ndva,„Hora Unirii” nu [tia de frig cum [tieacum. ~n schimb, pierdut pe bulevar-dul {tefan cel Mare, un b\tr`n `n [u-b\ groas\, cu un paner `n m`n\, maiprive[te o dat\ `nspre Pia]\, `ndep\r-t`ndu-se. „Din ’99 eu s`nt Mo[ IonRoat\. Cu huiduieli sau f\r\, Unirea,ast\zi, se face din nou”.

AAnnccaa TTOOMMAA

peste tot vezi grupuri depersoane discut`nd despreproblemele de zi cu zi

Mareachermez\

ad-hoc

zeci de steaguri flutur\ prin aer, sub un soare care nus-a speriat de cei c`]iva protestatari activi doar `ntre c`nte-ce se petrece `ntre noi o unire, dar nu to]i o `n]elegem

nu se aud discursuri, ci doar d`rd`ielile sutelor deoameni aduna]i `n jurul g\rdule]elor ce ]in mul]imeadeparte de scena din fa]a hotelului Traian

Nu s-au schimbat prea multe. Ziua UniriiPrincipatelor i-a surprins pe ie[eni `nfrigura]i [i

fl\m`nzi, cu boccelele golite de vremurile austere. 24ianuarie cu greu a putut fi cinstit\ anul acesta cum s-ar cuveni. De[i f\cliile s-au aprins din nou, româniiveniser\ prea de cur`nd `n Unirii cu jalba-n pro]ap.

Cu megafonul la aniversarea unirii principatelor

LLLLaaaa IIIIaaaa[[[[ iiii ,,,, nnnnoooorodul a protestat pa[nic

Din pia]a patriotismelor confuze

Dezbina]i `n fa]a lui Cuza

erau cam 50 de oameni r\zvr\ti]i, `n mare parte stu-den]i care s-au al\turat gloatei

Page 8: Opinia Nr. 420

OPINIAVECHE: Un rector-mana-ger conduce o universitate, o `ntre-prindere sau o afacere?

VASILE I{AN: Vorbind la modul ge-neric, universitatea este diferit\ prin natu-ra, misiunea [i func]ia ei de o `ntreprindere.S-a vorbit [i se vorbe[te foarte mult deuniversitatea antreprenorial\ sau univer-sitatea ca afacere, pentru c\ managemen-tul economic este acela care se bazeaz\ peeficien]\ [i efectivitate [i ob]ine rezultatemai bune `n general. Dar datorit\ acesteidistinc]ii nete `ntre o organiza]ie economi-c\ [i o universitate este greu s\ se preia `ntotalitate practicile [i principiile din me-diul de afaceri `n mediul academic. Dac\transpui acele principii [i practici de ma-nagement `ntr-un mediu hiper reglemen-tat [i etatizat nu po]i s\ produci odiferen]\, at`ta vreme c`t universit\]ile,concret, nu se bucur\ de acelea[i libert\]ica intreprinderile. Mai mult, noi avem oanumit\ istorie, bun\ sau rea, o tradi]ie ac-ademic\ rom=neasc\. Iar schimbarea nueste un proces mecanic. Ca [i cum nu arexista rezisten]e `n sistemul academic lamodific\ri, ca [i cum oamenii nu ar aveapropriile lor reprezent\ri despre lumea `ncare tr\iesc [i doar noi, cei care s`ntem in-ginerii sau planificatorii sociali, [tim cetrebuie f\cut, avem omniscien]\ [i om-nipoten]\ de a schimba totul peste noapte.Nic\ieri nu se schimb\ totul peste noapte.Se schimb\ `n timp, dar, noi avem [i as-pecte sau lucruri bune `n tradi]ia academic\rom=neasc\, care nu ar trebui anulate saueludate. Pot fi, dar cu ce pre]?!

DDaacc\\ ss`̀nntteemm ccaappttiivviiii iissttoorriieeii,,ttrraaddii]]iiaa eessttee oo ppoovvaarr\\ccoovv`̀rr[[iittooaarree

O.V.: Se va mai resim]i prezen]a ma -nagerului `n spatele catedrei?

V. I.: Pre[edintele unei universi\]i tre-buie s\ `ndeplineasc\ dou\ roluri esen ]ia -le: mediator `ntr-o comunitate complex\de preocup\ri, interese, personaje cu or- go lii, pasiuni, activit\]i diferite, s\ asigu -re coexisten]a pa[nic\ [i s\ fie ini]iator alunor proiecte care s\ schimbe lucruriledeficitare. De aceea este un paradox c`ndla noi se spune c\ managementul este pa -na ceea unviersalis, va rezolva totul. Nu echiar a[a. Poate c\ legea a avut bune in -ten ]ii, eu nu spun, dar at`ta vreme c`t pre -lu\m principiile eficien]iei [i efectivit\]iidin mediul de afaceri pentru a pune un picde rigoare `n serviciile administrative au -xi liare, suport pentru activitatea universi -t\]ilor este `n regul\. Dar c`nd conside r\mc\ doar acele principii s`nt singurele ca revor duce la succesul acelei universi t\]i credc\ ne `n[el\m.

O. V.: Faptul c\ Universitatea„Alex andru Ioan Cuza” este cea maiveche institu]ie de `nv\]\m`nt superiordin ]ar\ exercit\ o presiune suplimen-tar\ asupra conducerii?

V. I.: Tradi]ia poate s\ fie un suport so -

lid at`t pentru o universitate c`t [i pentruun grup de cercetare dintr-o universitate, saupentru o persoan\ din institu]ia respecti v\,dar poate s\ fie [i o povar\ cov`r[itoare. Opovar\ `n condi]iile `n care din varii mo ti -ve nu ne mai putem desprinde de ea. S`n -tem captivii istoriei dac\ e s\ spunem a[a,captivii unui unic mod de g`ndire. „Ce ma -re cultur\ a avut Ia[ul interbelic, ce in-stitu]ii str\lucite prestigioase!”. Eadev\rat, dar tr\im doar cu aceast\ conso-lare? Da c\ s`ntem captivii istoriei atuncicategoric tra di]ia este o povar\ cov`r[itoare.Dac\ `n te meiem pe tradi]ie, at`t dezider-atele c`t [i proiectele de dezvoltare atunciea este un suport pentru a continua lu-curile bune [i la universitatea noastr\avem enorm de multe lucruri bune `n is-toria ei de peste un veac [i jum\tate. Nutrebuie s\ facem la fel, totul se schimb\cu timpul, dar noi nu s`ntem f\r\ r\d\cini,nu putem anula tra di]ia.

CCeeaa mmaaii bbuunn\\ eedduuccaa]]iiee ooooffeerr\\ uunniivveerrssiitt\\]]iillee ccuu cceeaammaaii bbuunn\\ cceerrcceettaarree

O.V.: Care s`nt [ansele reale caUAIC s\ intre `n topul celor mai bune500 de universit\]i din lume `n man-datul viitorului rector?

V. I.: E o `ntrebare care probabil nepreocup\ pe foarte mul]i. Dar dac\ ne pu -nem doar aceast\ problem\ s-ar putea s\ajungem la r\spunsuri `n[el\toare. Nu credc\ prin hiper reglementare [i prin controlbirocratic se pot forma universit\]i care s\intre `n top 500 `n primul r`nd. Nu trebuies\ feti[iz\m aceste topuri. Trebuie s\]inem seama de ele, dar nu trebuie s\ de -vi n\ obsesii. Dup\ ce am demitizat zeci deani absolutul [i am deconstruit realitatea,cultura, ideile filozofice, acum mitiz\mde fapt nimicurile, [abloanele [i [ub le re le,pentru c\ acelea pot fi m\surate cu exac -titate. Universit\]ile din topuri au avut con -di]ii, au avut resurse, dac\ nu abundente,`ndestul\toare, at`t umane, c`t [i materialesau financiare. Ele produc schimb\ri `nparadigmele de g`ndire, `n tehnologie [iuneori chiar [i `n progresul social. De- parte de mine g`ndul c\ nu ar putea c` te -va universit\]i rom=ne[ti s\ accead\ `n acestTop500. Dar nu este suficient s\-[i doreas -c\ doar c`teva persoane lucrul acesta. Nuvreau s\ fiu cinic, dar bugetul anual al ul-timei intrate `n ratingul academic Shan g -hai este undeva `n jur de 250-300 demilioane de euro. Dac\ aduna]i toate uni-versit\]ile publice [i private din Bu- cure[ti, s-ar putea, la un loc, s\ aib\ unbuget at`t de mare.

O.V.: Dar `n condi]iile `n care exis -t\ un accent at`t de mare pus pe cerce -tare, componenta didactic\ nu cade `nplan secund?

V. I.: Este o `ntreag\ discu]ie [i dis-put\. Unversit\]ile americane de foartebun\ factur\ [i-au dorit s\ ard\ etapele, iarformula „publish or perish” (n. red.: pu b-

lic\ sau dispari) a devenit imperativ\ pen-tru profesori. Nu e[ti b\gat `n seam\, nue[ti citat. Filosofic vorbind, cercetareaunui profesor `i influen]eaz\ activitatea luididactic\, activitatea de predare, or din as -tea beneficiaz\ `nv\]area studentului. Pre-darea, investigarea, cercetarea, `n v\ ]a rea,transmiterea bunurilor culturale se `m bi n\[i s`nt interdependente. ~n orice caz, pre-ocup\rile au balansat mai mult spre parteade cercetare [i exist\ foarte multe critici,mai ales dinspre domenii umanis te, c\ s-arputea ca activitatea didactic\ s\ aib\ desuferit. Nu este chiar a[a. P`n\ la urm\,cea mai bun\ educa]ie este oferit\ tot deuniversit\]ile care au cea mai bun\ cerc-etare. S`nt interdependente.

O.V.: Cum arat\ ̀ nv\]\m`ntul supe-rior `n Rom=nia dup\ ce au absolvitprimele genera]ii de studen]i Bologna?

V. I.: Bologna are p\r]i bune [i p\r]iascunse. La `nceput a avut obiective no- bile, dar pe parcurs [i-a ad\ugat o linie deac]iune care n-a f\cut dec`t s\ complicelucrurile [i s\ duc\, `n timp, c\ci acum nuse observ\, la consecin]e neinten]ionate.Ajungem `ntr-o fund\tur\, cu riscul de apierde [i marile realiz\ri existente p`n\atunci. Lucrurile nu stau chiar at`t de dra-matic. Ce s-a inten]ionat, comparativita -tea [i compatibilizarea diplomeloracademice, mobilitatea profesional\ [i ac-ade mi c\ a studen]ilor [i a profesorilor,acestea clar s`nt benefice. Dar, faptul c\ace ea[i m\rime la p\l\rie credem c\ se po -tri ve[te tuturor, c\ putem opera aici a[acum oper\m cu [ublerul care m\soar\ eu[tiu ce confec]ie metalic\, la fel `n Ger-mania, America, ca [i `n Rom=nia [i `nJa po nia, este de-a dreptul dezarmant dinpunct de vedere intelectual. Prin formulaasta „3^2^3” n-am f\cut dec`t s\ unifor -mi z\m. Dar aceast\ uniformizare, `n timp,`n loc s\ ofere emula]ie tuturor institu]iilorde `n v\]\m`nt superior din Rom=nia [i s\constituie un imbold pentru unviersit\]ileca re nu s`nt la v`rf s\ accead\ c\tre acesta,tin de s\ ne aduc\ pe to]i la acela[i numitorco mun. Cel mai mic.

O.V.: Dac\ accentul se pune pe cer -cetare, care mai este rolul studen]ilor`n dezvoltarea institu]ional\ a universi -t\]ilor?

V. I.: Mai ironic sau ca o glum\ ne sa -rat\, un amic spunea c\ universitatea f\r\studen]i este una ideal\. Nu te `ncurc\ ni-meni, nu ai zgomot, nu ai b\taie de cap.Dar nu are sens. Este o contradic]ie `n ter- meni de la `ncepturile universit\]ii me- dievale p`n\ ast\zi. Se sub`n]elege!For mula din lege, universitatea centrat\pe stu dent este o stupizenie. Nici o in-stitu]ie care are prestigiu sau care `[idore[te s\ se dezvolte nu poate fi altfeldec`t centra t\ pe student, pe cine Dum-nezeu s\ fie? Rostul de a fi al universit\]iieste s\-l edu ce pe student. Distinc]ia seface `ntre cei care vor s\ se implice cuadev\rat [i cei care nu, pentru c\ tinerii s`ntpartenerii pro fesorilor, de la curs, laproiecte de cerce ta re. Acum, potrivit

Bologna, e[ti student din anul I, p`n\ c`ndtermini doctoratul, cu trei, patru sau cinciani. Ei s`nt peste tot, ei s`nt ra]iunea de afi a universit\]ii.

O.V.: {i este corect acest procent dereprezentare de 25% `n structurile deconducere ale universit\]ii?

V. I.: At`ta vreme c`t ei `[i pot re pre -zen ta interesele [i preocup\rile `n propor -]ia respectiv\ este bine. C`t\ vreme nu seproduc mari dezechilibre `ntr-o institu]ie.Ei s-au integrat firesc, natural, `n structu -ra universit\]ilor. Eu am `nv\]at de la pro-fesorii mei buni [i din c\r]ile bune, nu at`tde multe pe c`te a[ fi vrut s\ citesc, c\ undasc\l trebuie s\ fie corect, drept, just, ge -neros. Severitatea este un lucru, exigen ]aalta. Eu am spus-o, to]i studen]ii no[tris`nt importan]i, din punct de vedere uman.P`n\ la urm\, scopul unui pedagog este s\cultive c`t de c`t un sens `n mintea unuistudent [i o semnifica]ie `n inima lui.

UUnniivveerrssiittaatteeaa eessttee oo cciittaaddeell\\ccrriittiicc\\ `̀nn ssoocciieettaattee

O.V.: C`t de activ\ trebuie s\ fieuniversitatea `n societate?

V. I.: Universitatea exist\ `n societate[i `n afara ei. Cred c\ universitatea se im- plic\ prin proiectele de cercetare pe carele face, uneori prin practica studen]ilor,prin participarea mai multor persoane dincadrul ei `n proiecte ale comunit\]ii. Darnu se confund\ nici `n comunitatea local\[i nici `n societate `n general. Pentru c\ `ntradi]ia universitar\ european\, ea n-a fostun c`ine de paz\ cum pretinde c\ a fostmass media, dar a fost un soi de citadel\critic\ a societ\]ii. Societatea nu este niciea un tot omogen. Este o pluritate variat\,o multitudine de grupuri societ\]i orga-niza]ii persoane [i nu este nicicdecum unansamblu pe care eu `l pot modela dup\voin]a unor ingineri sociali. Prin urmare,`ntr-o societate plural\, care este eteroge -n\ inerent, universitatea este `n ea. Atun cic`nd vorbim de societate ca un tot omo gen,universitatea e bine s\ nu fie acolo. Pentruc\ acea societate totalizeaz\, dar re teaz\ ari -pile universit\]ii.

O.V.: Noua lege a educa]iei permi -te ca universit\]ile s\ `nfiin]eze societ\]icomerciale. Cum vede]i aplicat\ aceas -t\ prevedere `n cazul UAIC?

V. I.: S\ nu v\ g`ndi]i c\ universitatease va transforma `ntr-o societate comercia -l\, niciodat\. Nu ̀ n sensul rom=nesc, nu seva transforma ̀ n tarab\. De[i, o mi[care deprivatizare a universit\]ilor ar putea s\ dea

foarte bune rezultate `n Rom=nia. Con- cret, noi avem deja o societate comercial\`nfiin]at\, Conventus, dar asta nu ̀ n seam -n\ c\ trebuie s\-i facem propagan d\ petoate drumurile. Momentan are sco puri le -gate tot de educa]ia, de formarea stu-den]ilor, s\ produc\ mijloace pro mo ]io nalepe care s\ le distribuie, s\ aib\ un centrude multiplicare [i altele. Sigur c\ unele u -ni versit\]i vor alege s\ se transfor me `n`ntreprinderi economice. Dar dac\ o uni-versitate care are o istorie s-ar tranforma`n tr-o institu]ie economic\ ar fi o mareeroare.

O.V.: Anul trecut a fost publicat\ olist\ a lucr\rilor ISI ale rectorilor dinRom=nia [i mul]i dintre ace[tia aveau unnum\r redus de asemenea articole. Cîtde important este acest criteriu de„cercet\tor productiv” pentru un rector?

V. I.: Plec\m de la no]iunile de medi-ator [i ini]iator. Este important ca recto ruls\ fie un mare cercet\tor sau ca universi-tatea de care se ocup\ s\ existe cer ce t\ toricu performan]e deosebite [i s\ se poa t\forma astfel de cercet\tori? ~n al doilear`nd, este o mare doz\ de ipocrizie la mi-j loc. Apropo de rectorul manager. Pe de oparte vrei s\ fie manager administrator,ges tionar, dar s\-[i realizeze venitul dinnorma de profesor. Pe de alt\ parte vrei s\fie mare cercet\tor, la nivelul unui laureatNobel, a[a se punea problema. Dac\ sevor impune asemenea condi]ii `n mod le -gal, oficial se va `nt`mpla urm\torul lu cru:fie cel care e desemnat rector o s\-i pun\pe al]ii s\ lucreze [i se vor forma `ntregitrusturi de negri mititei, un soi de SandraBrown multiplicat\, fie se va ad\uga dincondei o list\ de autori [i vom avea 100de semantari la un articol ISI.

O.V.: Un profesor care nu are re -zultate notabile `n cercetare poate con-duce eficient o universitate?

V.I.: Derek Bok a fost 20 de ani pre -[edintele universit\]ii Harvard, Ger hardCarhrete a fost 12 ani universit\]ii Stan -dford. Nu s-au specilizat `n management.Nici unul dintre ei nu a fost un mare cer -ce t\tor. Dar au fost ni[te intelectuali eru -di]i, cump\ta]i, echilibra]i [i au moderat bineuniversit\]ile lor, interesele [i preocup\riledivergente [i au ini]iat proiecte remarca-bile. Nici unul nu a str\lucit `n teoria eco-nomic\ sau ̀ n filosofia juridic\ sau so ciologiajuridic\ sau oricare alt do meni u. Dar aceleuniversit\]i s-au bucurat `n vremea lor deo perioad\ de stabilitate [i de emula]iecreativ\. {i despre asta este vorba.

CC\\tt\\lliinn HHOOPPUULLEELLEEOpi

nia

vech

e —

Nr.

420

— 30

ianu

arie

- 5

febr

uarie

201

2

88 MMIICCRROOFFOONNUUL DE SERVICIU

O curs\ `n doi pentru func]ia de rector la „Cuza”Revista noastr\ continu\ seria de interviuricu candida]ii la func]ia de rector la in-

stitu]ii de `nv\]\m`nt superior de stat dinIa[i. ~n s\pt\m`na care urmeaz\, cei doicandida]i la Univer sitatea „Alexandru IoanCuza”, prof. univ. dr. Vasile I[an, actualulrector, [i conf. univ. dr. {tefan Marian Cojo-

caru `[i vor supune planurile de manage-ment la dezbatere, ca pe 3 februarie, celmai numeros electorat din mediul academic— aproxmativ 900 de aleg\tori — s\ `[ialeag\ conduc\torul pentru urm\torii patruani de zile.

O societate omogen\ reteaz\aripile universit\]ii

� interviu cu prof. univ. dr. Vasile I[an, profesor la Facultatea de Economie [i Administrare aAfacerilor

„Rostul de a fi al universit\]ii este s\-l edu ce pe student”

Page 9: Opinia Nr. 420

Opinia veche — N

r. 420 — 30 ianuarie - 5 februarie 2012

MICROFONUULL DDEE SSEERRVVIICCIIUU 99

O curs\ `n doi pentru func]ia de rector la „Cuza”

OPINIA VECHE: Un rector-man-a ger conduce o universitate, o ̀ ntrepri -ndere sau o afacere?

{TEFAN MARIAN COJOCARU:Rectorul reprezint\, `ntr-adev\r, un man-a ger, dar unul care trebuie s\ fie c`t maides chis pentru a duce universitatea c`tmai aproape de comunitate. Uni ver si t\ ]i -le, mai ales cele din Rom=nia, au ten din -]a de a fi izolate de realitatea care ne`nconjoar\. De aceea preg\tim absolven -]i care nu s`nt gata pentru pia]a muncii,fiindc\ nu exist\ un contact suficient defunc]ional cu realitatea. Din acest motivm\ g`ndesc, ca rector, s\ m\ concentrezca nu taxele studen]ilor s\ fie o principa -l\ resurs\, ci ca aceasta s\ fie re pre zen -tat\ de idei care s\ aduc\ baniuniversit\]ii [i comunit\]ii. Din p\cates`ntem refractari la parteneriate cu altetipuri de entit\]i, `n afara mediului aca-demic. De exem plu, a[ contacta toatefirmele din Mol dova, pe diferite domenii,s\ apli c\m `mpreun\ la proiecte pentru aob]ine fi nan ]are. {i atunci universitatea,`n cadrul unei ex ten sii, ar folosi banii dinpro iec tele res pec tive pentru cercetare iarfir me le ar aplica cercet\rile, rezultateleacestora `n practic\. Deci partea de im-plemen tare propriu-zis\ a activit\]ii, cares\ aduc\ un plus comunit\]ii, ar fi f\cut\de firme. Eu a[a `mi imaginez o univer-sitate. Una care s\ reprezinte un filon di-na mic pentru `ntreaga comunitate dinMol dova. Cu no[tiin]ele noastre s\mearg\ `n comunitate, s\ lu\m din socialinforma]ii [i s\ le ducem `napoi, un pro-ces din aces ta continuu de `mbog\]ire avie]ii `n care tr\im.

O.V.: Se va mai resim]i prezen]amanagerului `n spatele catedrei?

{. M. C.: Asta depinde de fiecare om`n parte. Poate fi o experien]\ `n care pre-feri s\ continui activitatea de profeso ratpentru c\ num\rul de ore `]i permite acestlucru. Din punctul meu de vedere cred c\este ok astfel, pentru c\ nu se pierde con- tactul cu studen]ii [i asta este foarte im- por tant. Pentru c\ rectorul nu devine pur[i simplu un manager, ci r\m`ne [i preiade la firul ierbii tot felul de informa]ii dinvia]a studen]ilor. ~n situa]ia mea, eu pre-fer s\ continui cu activit\]ile cu stu den]iicare m\ `mbog\]esc [i `ntotdeauna m-aumotivat.

O.V.: Faptul c\ Universitatea „A -lex andru Ioan Cuza” este cea mai ve -che institu]ie de `nv\]\m`nt superior din]a r\ exercit\ o presiune suplimentar\asu pra conducerii?

{. M. C.: Poate exercita o presiunemult mai mare pentru a ob]ine contracte!De ce? Pentru c\ are prestigiu [i poate s\fac\ lucrul acesta. Dar noi nu reu[im s\ie[im din carapace [i s\ demonstr\m `nafar\ c`t de buni s`nt oamenii de la Uni- versitatea „Cuza”. {i s\ nu uit\m c\ noiavem abolven]i foarte buni [i po]i lucra`n sistem de colaborare cu orice absolv-ent care are o idee de afacere [i vrea s\ opu n\ `n aplicare. Patrimoniul reprezint\o garan]ie extraordinar\ ̀ n ceea ce pri ve[ -te atragerea de resurse prin proiecte decercetare, de interven]ie, de dezvol ta re [ia[a mai departe [i este suficient s\ spui c\este ai un proiect din partea univer sit\]ii

ca s\ garantezi c\ acel proiect va fi man-ageriat cum trebuie.

NNuu vvrreeaauu ss\\ ssppuunn mmaaii mmuullttddee TToopp550000 ppeennttrruu cc\\ ss`̀nntt rree--aalliisstt

O.V.: Care s`nt [ansele reale caUAIC s\ intre `n topul celor mai bune500 de universit\]i din lume `n man-datul viitorului rector?

{. M. C.: Este un lucru foarte simplu.S-au f\cut multe cheltuieli `n univer si ta -te, c`nd se putea face altceva cu ba nii. ~nuni versitate s`nt aproape 900 de cadre di-dactice. G`ndi]i-v\ ce ar `nsemna s\ ob ]iiresurse financiare [i s\ aloci 1000 de europe an pentru o deplasare la o confe rin ]\ `nstr\in\tate penru toate ca dre le didacticecare vor [i au posibilita tea. As ta ar`nsemna `n termin maxmium, la ex trem,c\ ar fi 900 de deplas\ri la confe rin ]e in-terna]ionale `ntr-un an de zile. {ti]i ce`nseamn\ asta? Top500 dac\ du p\ aces teprezent\ri urmeaz\ [i articole. Nu vreaus\ zic mai mult de Top500 pentru c\ s`ntrealist, pentru c\ trebuie s\ `ndeplinim [ialte criterii. Dar noi nu vom putea intra `ntop at`ta timp c`t nu atra gem resurse fi-nanciare care s\ sus]in\ per forman]a ̀ n un-versitate. Pen tru c\ degea ba am invita]ies\ m\ duc la un congres dac\ eu trebuies\ pl\tesc din salariul meu o gr\ ma d\ debani pe care nu mi-i permit. {i s-a`nt`mplat lucrul acesta. Am avut in vita ]ii,am fost acceptat [i nu am reu[it s\ ajungacolo. Pe de alt\ parte, au fost [i situa]ii `ncare am cheltuit foarte mul]i bani ca s\ajung de unul singur. Am f\cut o solici tareuniversit\]ii la un moment dat de a pl\tim\car transportul, m\car ca za rea sau taxade participare. N-a pl\tit ni mic. {i os\pt\m`n\ s\ stai la Congresul Mondialde Sociologie, la toate ex pu ne rile, unul lacare au participat peste 13.000 de spe-ciali[ti din lume `nseamn\ ceva. Pu temintra, este o a[teptare extrem de realist\`n ceea ce prive[te Top500.

O.V.: Dar ̀ n condi]iile ̀ n care e xist\un accent at`t de mare pus pe cer c-etare, componenta didactic\ nu cade `nplan secund?

{. M. C.: Nu. Absolut nu. Pentru c\`n momentul ̀ n care faci cercetare, ex per-tiza profesorului, `n calitate de profesorpe activitatea didactic\, cre[te extraordi-nar de mult. Eu, prin faptul c\ am activat ̀ ndomeniul serviciilor sociale, cu nosc ser-viciile [i am participat la dezvoltareaacestora, pot s\ prezint studen]ilor reali-tatea. Nu vorbesc cu ei doar din c\r]i. A -tunci e un c`[tig pentru student faptul c\profesorul este implicat ̀ n cercetare, pen- tru c\ el vine cu lucrurile cele mai noicare s`nt cunoscute [i cercetate `n afa r\ [i`n orice domeniu. Un om implicat `n cer -ce tare nu-l v\d un slab profesor ci, dim-potriv\, unul dintre cei mai capabili s\adu c\ informa]ii noi, utile, studen]ilor.Tr\ im `ntr-o societate a incertitudinii `ncare s`nt distruse culturile locale dar uni-versitatea poate constitui un pilon `n con-stru ire a unor valori locale care s\ fieconsis ten te pentru individ.

O.V.: Cum arat\ `nv\]\m`ntul su-

perior `n Rom=nia dup\ ce au absolvitprimele genera]ii de studen]i Bo logna?

{. M. C.: S`nt ni[te genera]ii care au`n v\]at `n fug\. Un dezavantaj pe care `lv\d `n r`ndul studen]ilor este lipsa prac-ticii. Pentru c\ s-au redus anumite discipli -ne, cantitatea de informa]ii, dar dac\ acestlu cru ar fi compensat cu activitatea prac-tic\ [i adaptarea la un loc de munc\ credc\ n-ar fi fost o pierdere. Poate fi un c`[ -tig, mai ales `n situa]ia `n care s-ar fi con-struit aceste locuri de munc\ despre carevorbesc. Eu nici nu v\d facultatea treiani, v\d ciclul de cinci ani ̀ n care ai f\ cutcomponentele de baz\ `n primii trei [idup\ care, dac\ vrei s\ te specializezi, s\ocupi [i o pozi]ie mai important\ pe pia -]a muncii, trebuie s\ faci [i masteratul. E orealitate. Dar nu v\d ast\zi studen]ii maislabi dec`t acum zece, 20 sau 30 de ani.Fiecare etap\, perioad\, ̀ [i are proprii stu-den]i.

AArr ttrreebbuuii ss\\ rraaffiinn\\mm rroolluulluunniivveerrssiitt\\]]iiii `̀nn vviiaa]]aa ssttuuddeennttuulluuii

O.V.: Dac\ accentul se pune pecercetare, care mai este rolul studen ]i -lor `n dezvoltarea institu]ional\ a uni-versit\]ilor?

{. M. C.: O universitate din Top500cu care am colaborat avea la masteratgrupe de opt-nou\ studen]i care lu crau,aveau activit\]i practice [i aveau ma ximumpatru ore `n medie pe s\pt\m`n\ de cur-suri. ~n rest, desf\[urau doar activit\]ipractice [i de cercetare. Studentul c`[tig\[i mai mult `ntr-o universitate `n care seface cercetare. R\m`nem ancora]i `ntr-unmodel `n care universitate este o [coal\ [itransmite informa]ii, dezvolt\ caractere [ia[a mai departe. Cred c\ ar trebui s\rafin\m rolul universit\]ii `n via ]a studen-tului, ̀ n via]a comunit\]ii, ̀ n via]a ca drelordidactice, adic\ trebuie s\ fle xibiliz\m at`tde mult structura universit\]ii, `nc`t stu-dentul s\ devin\ automat centrul pre-ocup\rilor. Pentru c\ `n mo mentul `n careprofesorul face cercetare, `l ancoreaz\ pestudent `n cercetare [i el `nva]\ foartemult. Dar `n momentul `n care ne fix\mpe latura didactic\ nu r\m` nem de c`t la osimpl\ transmitere de informa ]ii dintr-odirec]ie `n alta cu eventuale feedback-uri[i at`t.

O.V.: {i este corect acest procent dereprezentare de 25% `n structurile deconducere ale universit\]ii?

{. M. C.: Mie mi se pare un procen-taj excelent. Pentru c\ dac\ calculezi nu -m\ rul studen]ilor [i c`te vie]i afecteaz\universitatea cred c\ este un procent foar -te bun. Dac\ universitatea trebuie s\ de -vi n\ din ce `n ce mai deschis\ stiluluiparticipativ de management, trebuie s\consulte c`] mai mul]i studen]i, ace[tia s\ia parte la de cizii pentru c\, `n cazul lor,studen]ia este o perioad\ foarte scur t\.Este normal c\ se face o degrevare aacestor responsabilit\]i de pe umerii per-sonalului ad mi nistrativ dac\ implici stu-den]ii. G`ndi]i-v\ la secretariatul uneifacult\]i `n mo men tul `n care vin sute detineri s\ cear\ o adeverin]\. Trebuie s\ de-

venim mult mai interactivi. S\ facem lu-crurile cu pl\ ce re, cu bune inten]ii, pen-tru c\ dac\ ai `n fa]a ta persoana [i orespec]i ca persoan\ f\r\ a fi gomos, e unlucru important, pentru c\ ob]ii sau dez -vol]i `n cealalt\ persoan\ un sentimentfantastic.

UUnniivveerrssiittaatteeaa ttrreebbuuiiee ss\\ ffiieeaannccoorraatt\\,, ss\\ ddeeaa ttoonnuullsscchhiimmbb\\rriiii

O.V.: C`t de activ\ trebuie s\ fieuniversitatea `n societate?

{. M. C.: Din punctul meu de ve de -re, Universitatea „Alexandru IoanCuza” din Ia[i trebuie s\ fie cea maiactiv\ in sti tu]ie din Moldova. Mai ac ti -v\ dec`t ori ce prim\rie, dec`t orice firm\,pentru c\ reprezint\ un semn al culturii,inova]iei, dezolt\rii, pe care `l poate po -ten]a `n par teneriat cu orice actor social.Este esen ]ial ca universitatea s\ devin\motorul dezvolt\rii sociale. O v\d foartedinami c\ [i foarte activ\. ~nchipui]i-v\ ceexem plu ar `nseamn\ acum ca universi-tatea s\ fac\ o invita]ie tuturor orga-niza]iilor non guvernamentale dinMol do va, s\ lu cre ze ̀ n parteneriat cu ele.Ar `nsemna ca uni versitatea s\ aib\ `ntr-un an de zile peste 200 de proiecte ori lanivelul Mol do vei s`nt mult mai mult de200 de pro iecte. A[a v\d universitatea,ancorat\, ea trebuie s\ dea tonul schim -b\ rii. S\ nu a[ tept\m societatea s\ neoblige s\ ne schim b\m, ci noi s\ venimcu propuneri pentru schimbare.

O.V.: Noua lege a educa]iei permi -te ca universit\]ile s\ `nfiin]eze socie -t\]i comerciale. Cum vede]i aplicat\aceas t\ prevedere `n cazul UAIC?

{.M.C.: Foarte simplu. Asta depindede voin]a Senatului pentru c\ poate fif\cut\ o firm\ ̀ n care s\ lucreze profesori,cercet\tori din facult\]i diferite, din toatedomeniile. {i Literele au posibilitatea,Economia nici nu mai spun, absolut `ntoate domeniile po]i s\ faci firme de ge -nul acesta. G`ndi]i-v\ Dreptul, ca re poa -te s\ ofere consultan]\ juridic\.

O.V.: Anul trecut a fost publicat\ olist\ a lucr\rilor ISI ale rectorilor dinRom=nia [i mul]i dintre ace[tia aveauun num\r redus de asemenea articole.Cît de important este acest criteriu de„cercet\tor productiv” pentru un rec-tor?

{. M. C. Este foarte important, pen-tru c\ rectorul reprezint\ imaginea uni-versit\]ii [i atunci, `n momentul `n careeu ca manager trebuie s\ sus]in cerce ta -rea, s\ sprijin, s\ cer oamenilor ceva, tre-buie s\ fac [i eu lucrul acela. Adic\ nuv\d deo camdat\ separat total func]ia demanager de activit\]ile de cercetare. A -tunci ar trebui s\ lu\m un manager dinafara universit\]ii. De ce nu facem lucrulacesta? Dac\ nu mergem pe criterii [ti in -]i fice, pu tem s\ lu\m un manager de ori-unde; „vi no [i condu universitatea”. Euam experien]a asta, am publicat ISI [inon ISI foarte mult dar c`nd am publicatISI am luat contact cu comunitatea [ti in -]ific\ in terna]ional\ [i asta e un avantajextraordinar pentru c\ `]i confrun]i ideilela ni vel mondial.

O.V.: Un profesor care nu are re -zultate notabile ̀ n cercetare poate con- duce eficient o universitate?

{. M. C.: Nu. De ce? Pentru c\ nu o s\respecte niciodat\ competen]a c`[ ti ga t\ deoamenii care au f\cut cercetare. Pen tru arespecta realizarea cuiva trebuie s\ `n ]e -legi foarte bine care este efortul aceleiper soane de a ajunge la acele rezultate.Eu pot s\ recunosc declarativ ca „da e uncer cet\tor foarte bun” [i nu [tiu ce. Toatea precierile acestea generale nu au nici ova loare dac\ nu s`nt detaliate. Eu trebuies\ `n]eleg foarte bine efortul pe care `lface o persoan\ care cerceteaz\, e vorbade un savant care nu are lini[te noaptea,st\ treaz [i se g`nde[te. Este o emula]iecreativ\ pe care trebuie s\ o ai [i atuncic`nd e[ti manager. Nu cred c\ o persoan\care nu se concentreaz\ pe cercetare poa -te fi at`t de deschis\ [i creativ\ `nc`t s\ fie[i un foarte bun manager.

CC\\tt\\lliinn HHOOPPUULLEELLEE

� interviuri cu candida]ii pentru func]ia de rector al Universit\]ii „Alexandru Ioan Cuza”

„Institu]ia de `nv\]\m`nt superior trebuie s\ fie cea mai activ\ din Moldova”

Nu v\d un cercet\tor dedicat ca fiind un slab profesor� interviu cu conf. univ. dr. {tefan Marian Cojocaru, profesor de la Facultatea de FIlosofie [i{tiin]e Social-Politice

Page 10: Opinia Nr. 420

Amintiri f\r\ p`ine [i sare

RREEPPOORRTTAAJJ1100O

pini

a ve

che

– N

r. 42

0 –

30 ia

nuar

ie -

5 fe

brua

rie 2

012

Patriotismul `nc\ st\ cuib\rit `n

Pe 28 ianuarie 1859, ziarul „Ro-m=nul” scria despre spectacolul bucu-riei `n care se sc\lda ]ara, proasp\t `m-pletit\ din principatele ei r\t\cite. Vor-beau r`ndurile acelea despre un poporde fra]i, care „se aruncau unii `n bra]e-le altora, f\r\ deosebire de condi]ii, ca[i cum to]i, `n general, ar fi sc\pat dejugul cel mai ap\s\tor”. Poporul `nv\-]ase despre unire [i fiecare dintre vl\s-tarii lui se hr\nea din ea, o respira.

Dup\ 153 de ani, pe masa noastr\dintr-un bar de subsol nu mai staum`ini `nsufle]ite de ve[tile venite dinPia]a Unirii [i `n jur nu r\sun\ acor-duri de hor\. ~n fa]a noastr\, c\nile devin fiert au un dram de am\r\ciune.De la licoarea amestecat\ cu prea multpiper sau de la o m`hnire adus\ de tim-pul a[ezat peste un moment istoric pecare am uitat s\-l pre]uim. Nici eu [i

nici R\zvan Ivanic\, arhitectul cu ca-re stau de vorb\, nu l-am cunoscut peAlexandru Ioan Cuza. N-am fostprin[i `n dansul libert\]ii unite, `ns\avem dreptul s\ credem `n momentulacela ca `ntr-o [ans\ pe care rom=niiau primit-o atunci.

Speran]e nnearborateR\zvan `[i construie[te [i cl\dirile [i

ideile din `ntreb\ri pe care ni le punemto]i, `ns\ nu le mai scoatem din nafta-lina problemelor ce ne `ncrunt\ zilnic.„Simt c\ ar trebui s\ privesc parteabun\ a lucrurilor”, se g`nde[te el, c`ndvine vorba de p\m`ntul care ne ]ine peto]i sub aceea[i tagm\. „Nu [tiu dac\oamenii se mai simt lega]i de o unitatedin aceea, mai mult dec`t administra-tiv-teritorial\, ca alt\ dat\”. Asta ar fiuna din problemele pe care i le-au pro-pus c\r]ile, mai mult sau mai pu]in is-torice, din care-a furat c`te ceva. ~ntimp, a `nv\]at c\, interpretat\, istoriacap\t\ culori interesante, dar m`zg`litede neputin]a noastr\ de a g`ndi `n spiri-tul celor despre care citim, pe care `ire`nviem cu c`te-o discu]ie la timp tre-cut. Poate de asta am ie[it cu m`inilegoale `n fa]a statuii lui Cuza, nepreg\-ti]i, ne[tiutori, nep\s\tori.

El n-a ie[it. „Mi-am «petrecut U-nirea» acas\, muncind”, `mi m\rturi-se[te cu senin\tatea unui om care n-a

fluturat vreun steag miniatural `n Pia-]a Unirii. „De multe ori cred c\ respec-tul fa]\ de zile ca aceasta, fa]\ de spiri-tul de neam, ram`ne undeva, asuns [i-ntr-un exces de bun\voin]\ [i de do-rin]\ de-a reface leg\tura `ntre oameni[i cei care-i reprezint\, el se va mani-festa”, militeaz\ R\zvan, schi]`ndu-[iideile cu m`inile `n aer.

Agnostic [i „de centru, sus” ar fidescrierea lui `n c`teva vorbe pres\ratecu un z`mbet ironic [i complice. Un ompe care l-am g\sit la mas\ cu o foaie`ndoit\ [i un creion cu v`rf tocit dea-supra ei, preg\tit. Recunoa[te, franc:n-ar putea pleca niciodat\ de-aici. Elegat de p\m`nt [i de oameni. „Nu-s deacord cu vorba asta, «ce ]ar\ frumoas\,p\cat c\-i locuit\». At`ta timp c`t vezinumai `n cercule]ul t\u, n-ai cum s\descoperi oamenii de calitate din ]araasta”, `mi spune, cu un dram de `ncu-rajare `n voce. ~ns\ oamenii aceia n-auie[it nici s\ huleasc\ de Ziua Unirii, darnici s\ joace hora ]in`nd de m`n\ peal]ii care nu [tiau, cu sufletul, s\-i respec-te ritmul. Cu at`t mai pu]in semnifica]ia.

„Pentru ca patriotismul s\ nu maifie privit ca o atitudine desuet\, ar tre-bui ca lucrurile s\ se pun\ la punct, s\se rescrie totul cu bune [i rele. Ca oexorcizare”. Patriotismul, ca [i ideiledin arhitectur\, n-are o re]et\ [i nu sevinde la kilogram. ~n acest 28 ianuar-ie n-au ap\rut ziare despre unirea `nsim]iri a poporului, dar dintr-o mintelimpede [i cana de vin fiert de pe mas\s-a `n\l]at, cuminte, un fir de abur debun\ voin]\ [i unul de respect.

Anca TTOMA

„nu [tiu dac\ oamenii se mai simt lega]i de o unitatedin aceea” „nu poate spune nimic, pentru c\ estemembru de partid acum”

~l g\sesc r\sfoind un teanc de zia-re cusute cu a]\ alb\ groas\. „Amu[,amu[.” Trebuie s\ a[tept, mai are der\sfoit c`teva pagini din ultimul Jur-nal de Chi[in\u. Al\turi, pe mas\, oBiblie jerpelit\, peste care st\ tr`nti-t\ o pereche de m\nu[i negre, groase,`mpletite. Dar John nu e om simplu,ci un tip solicitat [i atunci c`nd `i su-n\ telefonul, `l scoate din buzunarulinterior al paltonului [i vorbe[te tare,r`z`nd. Dar duminic\ dimnea]a nu stau`n bibliotec\ dec`t clien]ii fideli aiinstitu]iei, a[a c\ nimeni nu `ntoarcecapul [i nimeni nu-l prive[te cu re-pro[ – cet\]eanul moldovean JohnOnoje, originar din Sierra Leone,este o prezen]\ obi[nuit\. Totu[i, oangajat\ a bibliotecii demult trecut\de prima tinere]e, cu p\rul scurt tapat[i rotund\ ca un soare se apropie demas\ cu inelul cheilor pe degetul ar\-t\tor. „Ie[i]i imediat pe coridor ori`nchide]i”, strig\ enervat\. Dar Johnn-o vede [i abia dup\ ce pleac\ `mispune, destul de tare, „e bandid\, ru-soiac\, deranjeaz\ la mine. C`nd eum\ duc la veceu vine [i stinge lumi-na la mine”.

Acum 13 ani, r\zboiul civil dinSierra Leone l-a aruncat pe John `nMoldova [i, p`n\ `n 2010, [i-a p\s-trat statutul de refugiat de[i, din punctde vedere legal, ar fi trebuit s\ devi-n\ basarabean cu acte `n regul\ cutrei ani mai devreme. ~n 2001 au `n-ceput toate problemele lui, odat\ cuvenirea comuni[tilor la putere. „Eun-am drepturi, n-am libertate, nu pots\ circul. Comuni[tii `mpinge `n suspe ru[i, dar asta este problema, pro-blema, `n]elege]i?”.

Pe paginile ziarelor pe care toc-mai le r\sfoia, John a ap\rut demulte ori. {i televiziunile `l iubesc,pentru c\, mai ales `n zilele cu pu]i-ne [tiri, John este, cum ar veni, „opat\ de culoare”. ~n ultimul timp adevenit primul patriot al ]\rii, dup\ani de zile `n care a protestat `n fa]ainstitu]iilor de stat. Spune c\ n-aveacum altfel, l-au b\tut de trei ori.Odat\ l-au atacat cu un cu]it [i unpistol ni[te bandi]i, la Po[ta Veche,cartierul capitalei `n care n-ar trebuis\ ie[i pe strad\ dup\ ora opt seara.De alte dou\ ori i-au f\cut felul chiarpoli]i[tii, ]in`ndu-l [i c`te cinci zile`n izolator, f\r\ ap\ [i m`ncare, `nve-lit numai cu paltonul s\u vechi. Oda-

t\ l-a salvat un om de la autogara, lo-cul `n care vinde ziare, iar a doua oa-r\ chiar judec\toarea, o femeie care azis c\ John e b\iat de treab\ [i l-atrimis acas\.

Caut pprieten\ rromânc\„Limba român\ `nv\]at `n 2001,

la cursuri, rusa nu vorbesc niciodat\,niciodat\.” John accentueaz\ fiecarecuv`nt de c`teva ori, ca s\ fie sigur c\am `n]eles. {i-a cump\rat [i televi-zor odat\, ca s\ se uite la [tiri. „Eunu tr\iam singur, aveam o femeie”,dar n-a ]inut-o foarte mult, c\ numaivenea acas\ [i-o g\sea uit`ndu-se lacanale ruse[ti. A alungat-o.

„Acum e mai bine, f\r\ comu-ni[ti, dar e numai jum\tate de liber-tate. Atunci, am zis c\ m\ bag `npolitic\.” Acum c`teva luni [i-a che-mat toate cuno[tin]ele de pe la carelua ziare la o conferin]\ de pres\. Adoua zi, toate institu]iile de pres\ ti-trau: „John Onoje pre[edinte! Ac-]iunea lui venea tocmai la ]anc, du-p\ doi ani `n care moldovenii stauf\r\ [ef de stat. A avut [i platform\electoral\ – scris\ de m`n\, pe ofoaie alb\, cu litere mari [i mici gre-[eli de gramatic\ pe alocuri. Dar ni-meni nu l-a luat `n serios, dec`t Par-tidul Na]ional Liberal, membrul c\-ruia a devenit nu demult. Dac\ ajun-ge parlamentar, zice c\ nu le va davoie ru[ilor s\ voteze.

„Aaaa, Unirea Principatelor adi-c\... am defilat la mar[. A fost re-u[it”. Despre B\sescu nu poate spu-ne nimic, pentru c\ este membru departid acum: „eu sunt... neutru. Dartrebuie unire cu patria-mam\”.

~l `ntreb ce face de obicei de Ma-rea Unire [i ce va face anul acesta pe1 decembrie. ~mi r\spunde c\ mai emult p`n\ atunci [i c\ se g`nde[temai `nt`i la 28 martie, la Basarabia.

Anastasia CCONDRUC

P\m`nturile pe care s-a n\scut s`ntlocurile la care se `ntoarce `ntotdeau-na cu drag, s`nt r\d\cinile de care estem`ndru. Recunoa[te c\ este ceva `n ace-le locuri care `l duc cu g`ndul la copi-l\rie [i, de[i toat\ via]a [i-a dedicat-om\n\stirii, s`nt [i acele l\ca[uri un t\-r`m sf`nt. ~n felul lor.

P\rintele Vitalie Danciu, stare]ulM\n\stirii Golia, `[i str`nge straielelungi cu grij\ [i `[i propte[te coatele `ngenunchi. Poveste[te cu luare-amintec\ [i-a l\sat locul natal pentru c\ a avuto chemare l\untric\. „Nu po]i spune a[a,din senin , «vreau s\ merg `n m\n\sti-re, s\ `ncerc nu [tiu ce experien]e noi»,dac\ ai chemare pentru a[a ceva, ur-mezi calea asta, chiar dac\ ispitele vindin toate p\r]ile”, recunoa[te c\lug\rul.De[i admite c\ de multe ori s-a g`nditla c`t de pa[nic ar fi fost s\ stea `n pus-tiu, „s\ nu m\ deranjeze nimeni, `nafar\ de duhurile rele” pe care le-ar fialungat la fel de u[or cum [i-ar fi [tersun g`nd r\u din minte. ~ns\ a r\mas `nRom=nia pentru c\ [i aici s`nt oamenicare au nevoie de ajutor spiritual, „s`ntat`tea persoane neajutorate, dezn\d\jdu-ite, care au at`tea sup\r\ri `nc`t este maimare terenul de misiune `n ]ara noas-tr\ dec`t `n alte p\r]i”, spune p\rinteler\sufl`nd cu greu. ~[i hr\ne[te nevoiade a-[i ajuta aproapele zilnic, c`nd zecide credincio[i trec pragul chiliei sale

devenite un fel de l\ca[ al celor neaju-tora]i. „Rom=nii autentici s`nt oamenide omenie. Au un suflet frumos, nu [timnoi s\ `l coordon\m [i pentru c\ se las\prad\ ispitelor, de multe ori ne scap\ desub control”, recunoa[te stare]ul.

M\re[te ochii curio[i c`nd vine vor-ba despre originile sale despre care po-veste[te cu senin\tate `n voce, cobor`ndtonul parc\ pentru a spune un secret.„S`nt unul dintre ultimii urma[i ai ba-bei Vr`ncioaia”, spune l\s`nd s\ `i scapeun z`mbet complice pe sub musta]a bo-gat\. Are un chip bl`nd care nu te las\s\ `i ghice[ti v`rsta, a[a c\ l-ai crede pecuv`nt, dac\ nu ai [ti c\ totul nu este de-c`t o legend\.

Nu a avut nici un dubiu c\ urmea-z\ calea cea bun\ c`nd a plecat pentruprima dat\ la m\n\stire, la Sih\strie.{i-a men]inut drumul pentru c\ [tia c\va ajunge la un liman „[i acel limaneste m`ntuirea, dac\ nu o atingi, aipierdut tot ce ai c`[tigat `n via]\ [i aif\cut degeaba umbr\ p\m`ntului. Oriasta poate s\ o fac\ [i un copac”, recu-noa[te stare]ul Vitalie `nv`rtind dege-tele `ntr-un cerc imaginar. ~[i mai prin-de din c`nd `n c`nd m`inile `n barbalung\, c\ut`nd b\rbia pe care o m`ng`ieprivind `n gol, pentru a-[i ordona g`n-durile. „Trebuie s\ mergi drept pe dru-mul bun, \la sigur te va duce la o des-tina]ie precis\. {i `n toate trebuie s\

lup]i p`n\ la sf`r[it, nu doar un pic,apoi c`nd dai de greu s\ schimbi ma-cazul. Pentru c\ via]a toat\ este o lup-t\”, spune p\rintele arunc`ndu-[i privi-rea c\tre o bucat\ de h`rtie uitat\ pe ma-s\ de parc\ acolo ar fi stat scrise toate`nv\]\mintele sale.

„Dumnezeu a l\sat s\racii [i boga-]ii pentru ca ace[tia din urm\ s\ `i aju-te pe cei care au mai pu]in. }ara noas-tr\ este asemenea s\racilor”, crede p\-rintele, iar ]ara cere ajutor, numai c\ „nu[tim noi ce s\ facem cu ajutorul aces-ta”. {i, exact ca `n pilda talan]ilor, ne`ngrop\m b\nu]ul de aur `n speran]a c\de acolo vor cre[te copaci cu bani.

Cristina BBABII

Ne-ar pl\cea s\ cre-dem c\, dac\ am fi

fost acolo, la 24 ianuarie,nu am fi l\sat pe nimenis\ uite. Ne-am fi l\satsufletele r\boj iar ast\zi,la 153 de ani de c`nd s-an\scut numele de Româ-nia, am putea s\ ne um-fl\m pl\m`nii c`nt`nd im-nul Unirii `n toate col]u-rile ]\rii. ~ncet, `ns\, dela arhitec]i, la militan]i,preo]i sau istorici, p\s-tr\m amintirea unirii cape un secret pe care nuvrea s\-l asculte nimeni.{i cu el vom muri.

Vinul vechilor hore R\zvan `[i construie[te[i cl\dirile [i ideile din`ntreb\ri pe care ni lepunem to]i

Ultimul salut pentru România întregit\

Pastorul românilor r\t\ci]i [tia c\ urmeaz\ calea cea bun\, spre m\n\stire

Un pre[edinte aparte r\zboiul civil din SierraLeone l-a aruncat pe John`n Moldova

P\rintele Vitalie, `ntre enoria[i

Din polul opus

Page 11: Opinia Nr. 420

1111{coala r\zvr\tirilor uitate

RREEPPOORRTTAAJJ

Ion Mitican, ultimul ap\r\tor al monumentelor ie[ene

Opinia veche – N

r. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

„copacul libert\]ii trebuie udat din c`nd `n c`nd cu s`ngele patrio]ilor [i al tirani-lor” i se dusese vestea de ap\r\tor al Ia[ului vechi cel mai important lucru pecare l-a `nv\]at despre copii a fost c\ au voie s\ pl`ng\

suflete de `mprumut

C`nd nu e la facultate, Alex `mpartepe Facebook articole pe care le con-sider\ de interes, majoritatea cu temepolitice sau sociale, fie c\ s`nt din Ro-m=nia, Anglia, Germania sau alte ]\ri.„Pe multe le aleg dup\ titluri, `]i daiseama c\ pentru mine [tire nu e ce amai f\cut Crudu sau Oana Roman. Darc`nd v\d ceva legat de ]ar\ sau de po-litic\ [i consider c\ ar interesa un ce-t\]ean al acestei ]\ri, `i dau share, amajuns [i la 179 de share-uri pe zi”.

Ne a[ez\m la un ness [i un Win-ston de peste Prut [i mi-l citeaz\ peThomas Jefferson, care spunea: „co-pacul libert\]ii trebuie udat din c`nd `nc`nd cu s`ngele patrio]ilor [i al tiranilor”.~ns\ p\rerea lui este c\ „s\ fii patriot`n ziua de azi `nseamn\ s\ fii m`ndru c\e[ti rom=n, s\ nu la[i capul plecat c`ndcineva `]i vorbe[te de r\u ]ara”. ~mipoveste[te c\ aproape `n fiecare zi i se`nt`mpl\ s\ `i spun\ cineva c\ e greu `nRom=nia, c\ nu se mai poate a[a, „darnimeni nu face nimic. Nu trebuie s\ te`ntrebi ce a f\cut ]ara pentru tine, tre-buie s\ te `ntrebi ce ai f\cut tu pentru

]ar\, cum ai dus tu steagul”. {i `mi d\exemplul tuturor tinerilor care repre-zint\ Rom=nia la olimpiade interna-]ionale, „la matematic\, la informati-c\, unde te doare capul la ce `ntreb\ripoate s\-]i pun\”.

Avem [[i nnoi uusc\turilenoastre

Este dintr-un sat de l`ng\ Chi[in\u,e m`ndru c\ e rom=n [i `l deranjeaz\c`nd vede c\ `n pres\ se spune desprecineva care a comis o infrac]iune ̀ n afa-r\ c\ este de aici, c`nd persoana respec-tiv\ are doar cet\]enia noastr\, dar ede alt\ na]ionalitate. „Cum s-a `nt`m-plat `n America de Sud acum vreo doiani, c`nd trei unguri au furat un copil,`n toat\ presa a ap\rut c\ erau rom=ni.Un singur ziar online a spus c\ de fapterau etnici unguri cu cet\]enie rom=n\[i le-a dat [i numele [i localitatea deunde se trag, de prin T=rgu Mure[ deundeva”, `mi poveste[te. Admite bine-`n]eles c\ „avem [i noi usc\turile noas-tre” dar asta e valabil pentru orice ]a-

r\, „nu trebuie s\ fim noi acum pata nea-gr\ pe harta Europei”.

~n mai se fac cinci sau [ase ani dec`nd e `n Noua Dreapt\, `ns\ „eu sim-]eam rom=ne[te de mult”, nu participa-rea `n aceast\ organizare i-a st`rnit dra-gostea de ]ar\. „Am intrat [i am `nceputs\ citesc c\r]i [i s\ merg la ac]iuni [i am`nceput s\ v\d c\ da, cred c\ \[tia erau\ia pe care `i c\utam”, `mi spune Alex.Al\turi de ei merge la mar[uri, proteste,comemor\ri ale zilelor precum 24 ian-uarie, 1 Decembrie, 27 martie („ziuaunirii Basarabiei cu ]ara mam\”), ziuade na[tere [i cea de moarte a lui MihaiEminescu [i alte evenimente impor-tante pentru Rom=nia. Spune c\ nuconsider\ c\ a f\cut lucruri mari pen-tru ]ar\, `ns\ manifestarea patriotismu-lui `n cea mai pur\ form\ e „dac\ e[timuncitor la fabric\, du-te [i f\-]i turade opt ore, e[ti elev sau student, ia [i`nva]\, stai cu ochii [i `nva]\ pentru vi-itor, e[ti femeie de servici, f\-]i dato-ria, e[ti parlamentar, la fel, ia [i votea-z\ ni[te legi bune pentru ]ar\”. ~mi d\exemplul lui Boc, care a declarat acumc`teva zile c\ nici nu [tie `n ce condi]iiau semnat europarlamentarii rom=niTratatul Comercial Anti-Contrafa-cere, document care va `ngr\di grav li-bert\]ile tuturor utilizatorilor de Internet.

Cu toate astea, face tot ce `i st\ `nputere pentru ]ar\. Pe l`ng\ ie[itul lamanifest\ri [i proteste, „am dat c\r]ialtora ca s\ `nve]e istoria adev\rat\, nucea `nv\]at\ din [coal\ sau predicat\ `nnu [tiu ce c\r]i scrise de nu se [tie cine`n perioada din «trista amintire»”, [i ̀ mid\ exemplul c\r]ilor sovietice de isto-rie, care spun c\ basarabenii ar fi unneam aparte, [i nu unul [i acela[i cu po-porul rom=nesc. „C`t o s\ pot, c`t o s\am putere o s\ mai fac chestia asta”.

Ioan SSTOLERU

Conteaz\ cum ai dus tu steagul „nu trebuie s\ te `ntrebi ce a f\cut ]ara pentru tine, trebuie s\ te `ntrebi ce ai f\cut tu pentru ]ar\”

Bate v`ntul tare, dar flamura demult nu mai flutur\

Nu s-a mai s\rb\torit niciodat\Unirea a[a fastuos ca `n 1948. Peatunci, Ion era elev de liceu, iar pe24 ianuarie se afla `n Pia]a din Cen-tru unde se str`nsese toat\ suflarea Ia-[ului, p\rin]i, bunici [i copiii, pentruc\ era zi na]ional\ cu participare obli-gatorie la festivit\]i. B\tr`nul de acum`[i aminte[te c\, atunci, cuv`ntarea pri-marului [i a altor c`]iva oameni impor-tan]i din ora[ a fost `nt`mpinat\ cu ura-le de mul]ime, dup\ care acesta „n\-v\leau cu to]ii `n cele trei – patru be-r\rii [i cofet\rii, de unde se s\rb\to-rea adev\rata unire, cu ur\ri de noroc[i pove[ti [tiute de bunicii care auprins timpurile Unirii Mici”. Fiindelev la Liceul Na]ional, se afla prin-tre primele r`nduri de tineri veni]i las\rb\toare. Poveste[te c\ `n acea pe-rioada era obiceiul s\ se poarteuniforma [colii, sacou albastru cucozoroc, „dar c`nd coborau b\ie]ii dela «Vasile Lupu» [i fetele de la «Di-mitrie Sturza», portul lor atr\geatoate privirile. Veneau to]i cu iu]ari,sumane [i c\me[oaie bleumarine, cos-

tume foarte impozante pe l`ng\ noi,cei cu haine de r`nd”.

V\taful bbibliotecarului Ion Mitican a intrat `n Bibliote-

ca Central Universitar\ din Ia[i pri-ma dat\ `n 1947. De atunci a deschisu[ile Funda]iei Ferdinand aproape `nfiecare zi, cu foi pentru noti]e, cum`l `nv\]aser\ dasc\lii `n liceu [i mait`rziu `n facultate. Ca `ntr-un puzzle,b\tr`nul spune c\ unea „ce era deo-sebit [i notam fiecare idee, una dup\alta. A[a am descoperit `n 1994 zecel\zi cu c`te 50.000 sau 60.000 de fi[efiecare, pe care le-am pus cap la cap.Acum, spre exemplu, dup\ ce vorbim,merg la bibliotec\ s\ studiez din zia-rele vremii ceva care pe mine m-aatras dintotdeauna la Cuza”.

Dragostea pentru locurile dinora[ a dob`ndit-o din liceu, c`nd `nc\se f\cea educa]ie patriotic\, iar ele-vii erau trimi[i s\pt\m`nal la muzee.Vara se f\ceau cozi `n fa]a PalatuluiCulturii [i c`te [apte-opt grupe deelvi a[teptau s\ intre pe u[ile fostuluisediu judec\toresc. „Acum spune]i c`]ielevi mai stau la por]ile casei dom-ne[ti de pe L\pu[nenau” m\ `ntreab\z`mbind complice, pe sub must\]i.Mai t`rziu, c`nd societatea socialist\a vrut s\ d\r`me cl\dirile de pe CuzaVod\, Ion Mitican a [tiut la cine tre-buie s\ mearg\.

S-a dus direct la unul dintre mariiziari[ti din ora[. „Aurel Leon era prin-tre pu]inii care mai ridicau glasul `m-potriva demol\rilor. V\z`nd c\ se de-moleaz\ m-am dus la Cronica, le-amdat un material [i pentru c\ acolo erauoameni care sufereau c`nd se d\r`mac`te ceva, m-au acceptat, ba mi-au ce-rut [i altele”. I se dusese vestea deap\r\tor al Ia[ului vechi [i, `ntre timp,directorul s\u a `nceput s\ primeasc\noi propuneri pentru Ion Mitican. Ise sugera, dac\ se poate „s\ m\ mutela Vatra Dornei sau la C`mpulung,de unde s\ nu mai fac at`ta zarv\”. Al-t\dat\, aproape c\ era prins de din]iibuldozerului de marginea cl\dirii, c`ndsunau [efii [i anulau ordinul. „Atin-sesem pe cineva probabil”, se g`nde[-te acum b\tr`nul.

M\rturise[te c\ diminea]a cite[te[ase ziare: unul local, patru na]ionale[i dou\ din presa interna]ional\. Iarc`nd [i-a amintit c\ la bibliotec\ vi-nerea este mai liber, a plecat spreBCU. Din pragul u[ii `nc\-mi maispunea: „Cu c`t anii trec mai mult, cuat`t Cuza devine o figur\ luminoas\,pentru c\ cine se mai g`nde[te azi s\mai dea ]\ranilor m\car un plug,dar\mite hectare cu p\m`nt. Azi oa-meni s`nt lipsi]i de patriotism, nu mais`nt «uni]i `n cuget [i sim]iri»”.

Iulia CCIUHU

Probabil c\ prima dat\ c`nd a rea-lizat c\ va `nt`mpina dificult\]i `n dru-mul pe care `l alesese a fost c`nd unadin colegele sale i-a spus unui pu[tiu-lic\ s\ se schimbe de haine pentru c\venise `mbr\cat la fel la gr\dini]\ dec`teva zile. Otilia arat\ ca un copil.Clipe[te des din genele scurte [ib\laie [i ia `nghi]ituri mici din Milk-shake-ul de banane.

C`nd a `nceput s\ predea, era `ntimpul anului I de facultate, `n cadrulunui centru de plasament care apar]i-nea de Congrega]ia Fra]ii {colilorCre[tine din Ia[i. Era un fel de pro-gram „after-school” pentru copiii dinfamilii defavorizate. {i simplu n-afost, mai ales c\ majoritatea erau b\-ie]i, care preferau tratamentele de aca-s\ `n locul regulilor m\n\stirii [i alecadrelor didactice de acolo. „Am `n-cercat `n primul r`nd s\ le fiu prieten\.S\-i `n]eleg [i s\ le ofer alt\ perspec-

tiv\ dec`t cea dogmatic\ pe care oaveau despre locul `n care erau tri-mi[i.”

C`nd a fost angajat\ la centru, Oti-lia a `ncercat s\ impun\ reguli, s\ apli-ce ce `nv\]ase la cursurile LiceuluiPedagogic pe care-l absolvise nu de-mult. Dasc\l a continuat s\ fie p`n\ lalicen]\, c`nd a luat o pauz\ de c`tevaluni. Cel mai important lucru pe carel-a `nv\]at despre copii c`nd a lucrat laC\su]a Z`nelor, `n Buc[inescu, ime-diat dup\ absolvire, a fost c\ au voies\ pl`ng\. „Mul]e dintre cadrele didac-tice de la gr\dini]\ de acolo mi-au spusc\ nu s`nt cu picioarele pe p\m`nt, c\psihologia nu are leg\tur\ cu actul di-dactic [i c\ e imposibil s\-]i p\strezicalmul dup\ o period\ mai lung\ delucru cu copii pre[colari mai ales”. Oti-lia tace [i cade pentru un moment peg`nduri. {uvi]ele blonde [i dezordo-nate `i deseneaz\ chipul `n culori pas-tel, iar t\cerea dureaz\ pu]in, c`t pen-tru o epifanie. „Am ]inut-o pe-a mea.Mereu. M-am pliat pe personalitateacopiilor [i i-am `nv\]at despre r\bdare`nv\]`nd odat\ cu ei. Probabil asta `miplace cel mai mult, c\ `nv\] [i eu, chiardac\ cei mai mul]i nu v\d asta...”

Gre[eala pe care o fac adeseaadul]ii e c\ complic\ foarte mult lu-crurile. „Copiii nu vor asculta nicic`ndde reguli neexplicate”, spune Otiliagesticul`nd didactic, cu un calm carei se desprind din vocea infantil\. Deaproape doi ani pred\ la gr\dini]a dincadrul Congrega]iei Surorile Provi-den]ei. De 24 ianuarie, „copiii ei” auvizionat o interpretare dramatic\ a „Mo[Ioan Roat\ [i Unirea” [i au participatla un concurs de cultur\ general\. „Credc\ mai `nt`i de toate e important pen-tru ei s\ cunoasc\ istoria, dincolo deno]iunea de s\rb\toare na]ional\. {tii,e ca `ntr-o familie. E nevoie s\ [tii c`tmai multe despre membrii ei ca s\po]i s\ iei o pozi]ie argumentat\, s\ tecuno[ti poate mai bine pe tine.”Abiarespir\, vorbe[te trepidat [i z`mbe[tecopil\resc. Nu [tie dac\ patriotismulei este unul pur, `n sensul dic]ionare-lor, sau se g\se[te mai mult `ntr-o spe-cie de datorie moral\ pentru ]ara ̀ n carelocuie[te. Cu prec\dere una de cunoa[-tere. ~n str\in\tate a fost, tot `n cali-tate de voluntar, [i m\rturise[te aproa-pe jenat\ c\ t`rziu a realizat faptul c\vrea s\ se stabileasc\ aici. Indiferentdac\ va reu[i sau nu s\ plece la var\

`n Porto ca s\ participe `ntr-un pro-gram de asisten]\ social\. Este mai de-grab\ vorba de a aduce [i a pune `npractic\ aici experien]a educa]iei deacolo. Otilia este educatoare de destultimp c`t s\ realizeze c\ o s\ mai aib\de `nv\]at [i mult timp dup\ ce va `n-v\]a s\ predea.

Alexandra PPANAETE

Despre dragosteade cl\diri

i se sugera, dac\ sepoate, „s\ m\ mute laVatra Dornei sau laC`mpulung, de unde s\nu mai fac at`ta zarv\”

Lec]ia despre copilul-dasc\l nu [tie dac\ patrio-tismul ei este unul pur sauo datorie moral\ pentru]ara `n care tr\ie[te

La o „[ez\toare” cu poezii

Page 12: Opinia Nr. 420

~n fiecare zi, costum sau frac

1122 AACCTTUUAALLIITTAATTEEAA CCUULLTTUURRAALL||

Dac\ zilele acestea ]ara a d`r-d`it din toate `ncheieturile, PROTV s-a `nfofolit `n zece cojoace [ila final a fost de nerecunoscut. Ori-cine a putut observa c\ joia tre-cut\, 26 ianuarie, timp de [apteore `ncontinuu, [tirile de pe postulde televiziune au curs p`n\ searat`rziu. ~n aceast\ situa]ie, c`nd pedrumurile na]ionale nu puteau cir-cula nici tancurile armatei, repor-terii PRO TVAlex Dima [i Geor-ge Vintil\ au `mp\r]it alimente [iap\ c\l\torilor `ncarcera]i `n tro-ienile din jude]ul Ilfov. Imaginiledin n\me]ii `ncolona]i pe [oseleau fost difuzate din or\ `n or\,`ncep`nd de la amiaz\ [i p`n\ c`nda intrat `n direct M\ru]\. Mai t`r-ziu, principalul grupaj de [tiri alcanalului a fost organizat subforma unei edi]ii speciale care afost difuzat\ p`n\ la 21.30. Cuaceste materiale realizate de c\trecoresponden]ii gerului, postul deteleviziune a realizat programul„Rom=nia sub z\pad\” care aob]inut 4.1 puncte de audien]\,dep\[ind canalele specializate pre-cum Antena 3 sau Realitatea, pecare rulau acelea[i programe.

Emisiunile informative de lun-g\ durat\ ini]iate de c\tre PROTV nu se afl\ la prima „`mpache-tare” de acest fel. Tendin]a deschimbare a formatului grilei deprograme de pe canalul generalista fost sesizat\ `ncep`nd de s\pt\-m`nile trecute. Dup\ ce v\paia pro-testelor s-a r\sp`ndit `n toat\ ]ara,postul a acordat o aten]ie deose-bit\ evenimentelor din toate ma-rile ora[e, jurnalele speciale lu`ndlocul filmelor difuzate de at`teaori, `n reluare. ~n plus, miercuri,c`nd pre[edintele Traian B\sescus-a adresat cet\]enilor, dup\ maibine de zece zile `n care a primitsud\lmi din toate direc]iile, laPRO TV a fost integrat\ o alt\ e-di]ie special\ a jurnalului de la o-ra 19.00. Atunci s-a f\cut vizibil\tendin]a postului de a se transfor-ma `ntr-un canal specializat pe [tiri,`ntruc`t, pe l`ng\ faptul c\ a difu-zat `ntreg discurs al pre[edintelui,grupajul de [tiri din seara respec-tiv\ s-a `ntins p`n\ la ora 21.00,polemiz`nd pe seama declara]iilorf\cute. Astfel, pentru c\ progra-mul standard al jurnalului PRO, cucare eram obi[nui]i, s-a prelungit,„Sinteza zilei” de pe Antena 3 aavut mai pu]ini telespectatori,lucru a[teptat [i `n viitor, deoa-rece concuren]a s-a reprofilat.

Iulia CCIUHU

LENTILA DDE CONTACTA LLUMII

S\pt\m`na trecut\ am reu[it s\ a-d\ug\m o pies\ nou\ pe tabla de [aha revoltelor ce se ]in lan] de pe 13 ia-nuarie. Protestelor stradale `nceputemai mult sau mai pu]in din cauzaconflictului B\sescu – Arafat li s-adat un restart motiva]ional odat\ cu ie-[irea, `n mul]imea pestri]\ din Pia]aUniversit\]ii, a unui locotenent al Ar-matei Rom=ne. Alexandru Gheor-ghe, ofi]er `n cadrul Flotilei 71 Ae-

rian\ C=mpia Turzii, [i-a exprimatnemul]umirile fa]\ de guvern [i pre-[edinte `n uniform\ militar\, de[i re-gulamentul nu `i permite astfel deabateri. „«Este interzis\ participareacadrelor militare `n activitate la mi-ting-uri, manifest\ri, demonstra]ii saualte `ntruniri cu caracter politic. Seva analiza situa]ia particip\rii ofi]e-rului la mitingul din Pia]a Universi-t\]ii [i vor fi dispuse m\suri legalecorespunz\toare”, a declarat contra-amiralul Tiberiu Fr\]il\, purt\torulde cuvânt al MApN”(cotidianul.ro,luni, 24 ianuarie).

Dincolo de a fi o problem\ de e-tic\, gestul ofi]erului s-a transformat`ntr-o surs\ de inspira]ie la nivel na-]ional. Dup\ ce a afirmat c\ Raed A-rafat este pentru el un erou, Ale-xandru Gheorghe a devenit el `n-

su[i unul, locotenentul clujean fiindsus]inut de cei al\turi de care aprotestat, iar miercuri, 25 ianuarie, afost declarat „Omul zilei” de Jurna-lul Na]ional.

Nelipsite au fost [i criticile la a-dresa lui, at`t din partea poporului,c`t [i din partea [efilor s\i, care audemarat anchete `n ceea ce `l pri-ve[te. Mai mult dec`t at`t, locotenen-tul a declarat c\ a fost urm\rit `n zi-lele ce au urmat protestelor de luni.Cu toate acestea, el a protestat [imiercuri, de data aceasta `ns\ de peplatoul din incinta unit\]ii de careapar]ine. „«Am fost urm\rit înc\ dela plecarea mea din Capital\», a spusAlexandru Gheorghe. Tân\rul a po-vestit c\ nu a dormit acas\ în noapteade miercuri spre joi [i c\, miercurisear\, a observat un Audi A4 negru

cu num\r de Bucure[ti parcat l`ng\blocul în care a stat” (adev\rul.ro,joi, 26 ianuarie).

~n continuare, lucrurile par s\ e-volueze `mpotriva militarului, cutoate c\ acesta a su]inut c\ „se dis-cut\ în momentul de fa]\ o solu]iepropus\ de mine pentru detensiona-rea situa]iei mele dar mai ales asitua]iei din ]ar\. Am fost asigurat c\propunerea va fi luat\ în serios”(antena3.ro, miercuri, 25 ianuarie).Alexandru Gheorghe a aflat dinpres\ de faptul c\ a fost dat `n jude-cat\ [i cazul s\u urmeaz\ s\ fie pussub lupa Consiliului de Judecat\ alUnit\]ii Militare din C=mpia Tur-zii.

Nu [tie nimeni cu certitudine cel-a `mpins pe locotenentul de 27 deani s\-[i `ncalce jur\m`ntul, con[ti-ent fiind de posibilele urm\ri. Certeste c\ gestul lui a `mp\r]it poporul`n noi tabere care i-au a[ezat, alter-nativ, pe epolet, distinc]ia de „p\c\-lici” [i cea de „erou na]ional”.

Anca TTOMA

Sinteza dela PRO

Ofi]er cu grad de acuzat nu [tie nimeni cu certitudine ce l-a `mpins pe locote-nentul de 27 de ani s\-[i exprime nemul]umirile fa]\ deguvern [i pre[edinte `n uniform\ militar\

Opi

nia

vech

e –

Nr.

420

– 30

ianu

arie

- 5

febr

uarie

201

2

„T`n\r\ domni[oar\, un momentr\m`ne]i nemi[cat\, sta]i `n picioare,l\sa]i-m\ s\ v\ v\d. Da, a[a va mer-ge treaba. Ceea ce vreau eu de fapt,dureaz\ numai p`n\ la trei. Deja atrecut [i s-a [i `nt`mplat”.

Nu s`ntem `mbr\ca]i de gal\ [inici nu ni se spune c\ ar fi trebuit s\ nepreg\tim pentru o [edin]\ foto. Darc`nd purt\torul unui joben argintiu,foarte `nalt, anun]\ `ntr-o german\sacadat\, `n difuzoare, c\ ar trebui s\st\m „ca la poz\”, el profit\ de nea-ten]ia noastr\ [i d\ startul primeimelodii, „Kleines Fräulein” (n.r.:„Micu]ele Domni[oare”). Pe ea dan-seaz\ la unison personaje at`t de di-ferite, `nc`t nu te-ai fi a[teptat nicio-dat\ s\ le vezi pe aceea[i scen\.

Pus\ `n scen\ sub forma mai mul-tor mici momente ce reunesc eroiicabaretului german al anilor ’20-

’30, prima parte a[az\, undeva dea-supra norilor picta]i pe ni[te p`nzeimense, un yodler, dansator tra-di]ional german, [i o dam\ de com-panie `ntr-o rochie de charleston peal c\rei um\r s-a oprit un [al din pe-ne ro[ii. {i din schimbul de priviridintre cei doi se desprinde un senti-ment de nep\sare, de parc\ nici nu s-arcunoa[te.

De lla OOrient lla OOccidentNu s`ntem la vreun bal g\zduit

de Moulin Rouge, sub tutela boe-mului Toulouse-Lautrec `ns\ deBelle Epoque ne amintesc acum ba-lerinii Operei Na]ionale Rom=nedin Ia[i. Cu mi[c\ri `nv\]ate de lacoregrafa Yvette Bozsik, actorii depe scena Teatrului „Cub” urmeaz\,asemenea Lizei Minnelli, pa[ii din„Cabaret”, o ̀ nl\n]uire unitar\ de con-torsion\ri energice [i `ndelung antre-nate.

„A fost odat\ un muzician carec`nta `ntr-o cafenea [i toate feteledr\gu]e se a[ezau `n preajma lui. Elc`nta dulce `n major [i `n minor,c`nta pur [i simplu minunat”.

Spectacolului de variet\]i muzi-cale [i coregrafice i se aduc [i c`tevaelemente orientale atunci c`nd {ehe-rezada celor „O mie [i una de nop]i”deschide u[ile dulapului `n care seafl\ [i seduce c`]iva „b\ie]i-[arpe”,pentru a-i lua cu ea. Dup\ cum spu-ne [i c`ntecul „A fost o dat\ ca nicio-dat\/ O prin]es\ divin\ oriental\/Care s-a `ndr\gostit/ De un servitor”.Aceasta las\ locul unui Don Juan cebea dintr-un pahar de martini, `mbr\-cat `ntr-un costum rozaliu, cu ciupi-ci ro[ii `n picioare [i o floare asor-tat\, la reverul hainei. Pentru el se`ntrec `n pa[i de dans Beatrice Ran-cea, al\turi de o alt\ dansatoare, p`n\c`nd realizeaz\ c\ Don Juan-ul adisp\rut [i, `n loc s\ se mai certe, seunesc `ntr-o pereche ce plute[te, par-c\, pe acorduri de tango.

Rendez-vvous ccu pp\pu[iDe dup\ cortina sobriet\]ii apare

[i micu]a Heidi, care danseaz\ swingcu omul ei de z\pad\ `n timp ce unventriloc `[i prezint\ p\pu[a `mbr\-cat\ la fel ca el `ntr-un costum negru[i cu papion la g`t.

Str`ns\ `ntr-o rochie de catifearo[ie cu pene negre, o doamn\ `m-brac\ `ntreaga sal\ `n glasul ei sfios,`ntr-un moment de o t\cere vibrant\,parc\ mai intens\ dec`t p`n\ atunci.Ea nu vrea dec`t s\ i se aprind\ o ]i-gar\ si face un semn discret p\pu[a-rului spre port-]igaretul salvator. Else las\ cucerit de galanta prezen]\feminin\, dar momentul este `ntre-rupt de zgomotele pa[ilor st`ngaci aicelor trei clovni ce ies dintr-un dulapc`nd, sub o claie de p\r portocaliu,sp`rncenele unuia dinre ei se arcu-iesc peste m\sur\ [i las\ loc unei pri-viri melancolice. Cuminte, pe unscaun, el prive[te restul spectacolu-lui, `ntocmai ca un copil pedepsit.

Debutul celei de-a doua p\r]i anostalgiei coincide cu dispari]ia dincadru a dulapului, a patului, a chi-britului [i a prietenului uria[ care la-s\ `n locul lor un podium `nconjuratde nisip, pe care a c\rui trepte urc\`ncet micul clovn. {i, prevestind l\-sarea serii, panourile pictate str\lu-cesc `n b\taia luminii incandescentece aduce cu un cer `nstelat. Armoni-ile de Ceaikovski `i dau la `nceputb\t\i ce cap clovnului devenit dirijoral unei orchestre invizibile. Cu pri-viri ce nu tr\deaz\ nici o emo]ie, a-ce[tia `[i m`nuiesc impecabil instru-mentele imaginare, de care se las\p`n\ la urm\ cople[i]i, la apogeul tri-lului fantastic. Iar c`nd vede toate a-cestea, dirijorul face un gest contra-riat – `[i duce m`na prin p\rul colorat[i p\r\se[te speriat scena.

Luminile se sting, iar printre a-plauzele spectatorilor, care s`nt deja`n picioare [i trimit spre scen\ c`teun „bravo” sau o mic\ fluier\tur\, a-par [i actorii, ce trec [treng\re[teprin spatele unei rame de tablou [i a-fi[eaz\ c`te o grimas\ copil\reasc\.Z`mbesc, se `nclin\, trimit s\rut\ripublicului de parc\ piesa abia a`nceput [i nici prin g`nd nu le treces\ ne spun\ „la revedere”.

M\d\lina MMORARU

Seara de mar]i, 24 ia-nuarie, a fost una

culeas\ parc\ de pestr\zile boeme aleParisului [i inspirat\ decabaretul fran]uzesc. Pescena Teatrului „Cub”,actorii [i balerinii au`mpletit prin dans [imuzic\ firele noncon-formiste ale musical-ului„Kabaret – Nostalgie `ndou\ p\r]i”. ~ncep`nd cuora 18.30, reprezenta]iaadus\ `n aten]ia publiculuide c\tre fosta balerin\ [iactualul regizor BeatriceRancea, al\turi de core-grafa Yvette Bozsik, a datun nou sens teatrului dra-matic, iar tragedia [icomedia au `mbr\catstraie noi, neconven]ionalde multicolore.

este vizibil\ tendin]apostului de a se trans-forma `ntr-un canal spe-cializat pe [tiri

de Belle Epoque ne amintesc balerinii Operei Na]ionale Române din Ia[i specta-colului de variet\]i muzicale [i coregrafice i se aduc [i c`teva elemente orientale

Actorii urmeaz\ o `nl\n]uire unitar\ de contorsion\ri energice [i `ndelung antrenate

Pentru cine se ridic\ fustele

Page 13: Opinia Nr. 420

DDEEZZBBAATTEERREE 1133O

pinia veche – Nr. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

Semne rele anul are

Curtea Constitu]ional\ a Rom=-niei (CCR) s-a pronun]at: anul electo-ral 2012 nu va fi un an al „experimen-telor” [i „inova]iilor” de tipul comas\riialegerilor locale cu cele parlamentare.Dac\ nu s-ar fi înt`mplat astfel, Româ-nia risca s\ cunoasc\ cele mai nede-mocratice alegeri de dup\ c\derea co-munismului. Chiar [i a[a, nu este de-loc improbabil ca decizia CCR s\ fifost influen]at\ de mi[c\rile de protestcare au început pe 12 ianuarie [i numai contenesc de atunci. Oricum, [if\r\ aceste „aranjamente” al c\ror scoppolitic nedisimulat este favorizareapartidelor aflate la guvernare, alegeriledin ]ara noastr\ erau privite cu destulde mult\ suspiciune de opinia public\.

Partidele aflate la guvernare nu s-ausfiit s\ modifice „regulile jocului” ast-

fel înc`t s\ „c`[tige”: legea comas\riialegerilor locale cu cele parlamentarenu a fost nici dezb\tut\ cu societateaa[a cum cerea legea transparen]ei de-cizionale, nici negociat\ cu opozi]iacum indicau regulile de bun\ practic\,ci a fost adoptat\ f\r\ nici o dezbatereprin asumarea r\spunderii guvernamen-tale. Pe de alt\ parte, din acela[i pachetstrategic fac parte [i noua „reform\”electoral\ pentru alegerile legislative,[i „reform\” administrativ\ care presu-pune redesenarea jude]elor, ba chiar [imodificarea Constitu]iei. {i, pentruca totul s\ fie clar, „reformele” au fostpropuse cu nici un an înaintea alege-rilor, de[i Adunarea Parlamentar\ aConsiliului Europei propunea un setde „bunele practici” care cereau ex-pres ca nicio modificare legislativ\ s\nu se realizeze în domeniul electoral

cu cel pu]in un an înaintea alegerilor.În raportul asupra calendarului [i inven-tarului criteriilor politice de evaluare aalegerilor adoptat de Consiliul pentrualegeri democratice în octombrie 2010[i de Comisia de la Vene]ia c`teva zilemai t`rziu, se spune c\ „schimbarea re-gulilor jocului chiar înaintea sau întimpul alegerilor nu favorizeaz\ ale-gerile democratice” [i, chiar mai clar,în Codul bunelor practici în materieelectoral\ din 2007 se insista c\ „ele-mentele fundamentale ale dreptuluielectoral… nu trebuiesc deloc modifi-cate cu mai pu]in de un an înainteaalegerilor [i trebuie tratate la nivelconstitu]ional sau la un nivel superiorcelui al unei legi ordinare”. Dar aces-te recomand\ri par simple vorbe înv`nt!

Aceste „ini]iative” puneau în evi-den]\ o tactic\ electoral\ care se bazape ipoteza c\ electoratul român este u-[or de manipulat. Dar manifesta]iilecontinue de dup\ 12 ianuarie au sur-prins clasa politic\ [i au schimbat sta-rea de fapt. Dup\ ce noua versiune Fa-cebook a Pie]ei Universit\]ii s-a ma-nifestat, România nu mai pare at`t deu[or de manipulat. S\ fi fost ideea co-masatelor, al\turi de scandalul Arafat,pic\tura care a umplut paharul?

Oricare a fost motivul care a dusla aceast\ situa]ie faptul c\ democra]ianu mai este privit\ doar ca un set dereguli formale, [i acelea din ce în cemai pu]in respectate, este o schimbareimportant\ la nivelul comportamentu-lui politic. Ce urmeaz\ îns\?

Curtea Constitu]ional\ tr`nte[te Puterii u[a-n nas din acela[i pachetstrategic fac parte [i noua„reform\” electoral\ pen-tru alegerile legislative

Despre comasate,numai de bine!

De[i a invocat motivul economisirii unor bani princomasarea alegerilor, conducerea ]\rii a ignorat

Constitu]ia, mai ales faptul c\ nici o modificare nu tre-buie adus\ sistemului electoral cu mai pu]in de un an`naintea alegerilor. Astfel, ini]ativa a fost declarat\miercurea trecut\ neconstitu]ional\ [i, la fel ca p`n\acum, vom ie[i de dou\ ori la vot.

În mod normal, vom avea alegeri locale în iunie [i parlamentare,cel mai probabil, în noiembrie.

Începerea anului electoral 2012a adus pentru PDL si coali]ia de gu-vernare dou\ [ocuri majore. Primul afost valul de proteste populare iscatede proiectul legii s\n\t\]ii [i demisiasubsecretarului de stat Raed Arafat.Al doilea [oc a fost decizia Cur]iiConstitu]ionale de a declara necon-stitu]ional\ ini]iativa legislativ\ princare alegerile locale [i cele generaledin acest an erau comasate prin îm-

pingerea localelor p`n\ în luna no-iembrie. O conexiune exist\ între ce-le dou\ evenimente. M\car din punctde vedere al timing-ului lor.

S\ ne explic\m. Decizia Cur]iiConstitu]ionale era a[teptat\ pentruprimele zile din ianuarie 2012, [i pu-]ini erau cei care mizau pe o deciziecontrar\ intereselor coali]iei de gu-vernare. Începutul anului a adus îns\un eveniment neprev\zut – mitingu-rile antiguvernamentale [i antiprezi-den]iale din întreaga ]ar\. Iar Curteaa am`nat decizia. Nu a fost prima oa-r\ c`nd, în preajma unor decizii ma-

jore – vezi proiectul de reducere apensiilor – Curtea a a[teptat parc\ s\vad\ cum se înclin\ balan]a de putere.Dup\ ce lucrurile s-au mai limpezit,Curtea a decis. Comasarea alegeri-lor e neconstitu]ional\. Iar coali]ia dela Putere [i-a v\zut un atu electoralspulberat.

De ce ar fi fost benefic\ aceast\comasare pentru coali]ie? Din dou\motive:

1. Prin comasare ar fi crescut[ansele unui rezultat mai bun la ale-gerile generale, datorit\ implic\rii spo-rite a primarilor în campanie. Or, cufondurile guvernamentale la îndem`n\,p`n\ în noiembrie coali]ia mai puteamiza pe c`teva zeci bune de primariatra[i de la USL înspre partidele dela Putere (vezi „performan]a” UNPR).Implicit, ar fi avut mai multe [ansepentru candida]ii la parlamentare sus-]inu]i de ace[ti primari.

2. Împingerea localelor în no-iembrie ar fi crescut [ansele ca pri-marii PDL, UDMR [i UNPR caredeocamdat\ s`nt mai degrab\ reticen]is\-[i asume apartenen]a la o coali]iecare a girat m\suri de austeritate foar-te impopulare, s\ poat\ beneficia deo revenire a economiei [i o eventual\cre[tere a salariilor în mediul public[i a pensiilor.

Ce se va înt`mpla acum, c\ ale-gerile vor avea loc cel mai probabilla termen, dup\ cum a declarat dumi-nic\ [i pre[edintele Traian B\sescu?Efectul major pe care-l a[tept estecre[terea presiunilor populiste dins-pre liderii locali asupra liderilor par-tidelor de guvernam`nt. Liderii locali,care vor avea de ap\rat o func]ie de[ef de Consiliu Jude]ean sau de pri-mar, vor presa asupra Guvernuluipentru stoparea reformelor dureroa-se [i aplicarea unor m\suri populiste,precum cre[teri de salarii / pensii.Altfel, ei nu se vor putea prezenta cuo zestre prea bogat\ în lupta elec-toral\ împotriva unei USL pe careprotestele din primele zile ale anuluiau urcat-o din nou în sondaje.

Alegeri la termen: ce risc\partidele de la Putere

Comasarea alegerilor este deja ofost\ tem\ pentru spa]iul public ro-mânesc [i pentru c`mpul politic [imediatic. Decizia CCR care declar\neconstitu]ional actul prin care ac-tuala guvernare î[i asumase r\spun-derea în leg\tur\ cu o eventual\ co-masare, pentru toamna acestui an, aalegerilor locale [i a celor parlamen-tare închide o disput\ care dateaz\de cîteva luni bune.

Disputa era inevitabil\ în con-textul în care miza alegerilor din a-cest an este imens\ [i în ideea în ca-

re o modificare de regul\ a joculuiar provoca actan]ii politici s\ fac\,în plan strategic [i organiza]ional,mi[c\ri suplimentare, cronofage [ibugetofage. Pentru ca înfruntarea din-tre Putere [i Opozi]ie s\ fie [i maimare pe aceast\ chestiune a fost ad-us, pe bun\ dreptate, în discu]ie [iargumentul c\ o eventual\ comasarear oferi un avantaj competitiv par-tidelor care de]in mul]i primari.

Cu onestitate [i privind la rece,adev\rul e c\ nici una dintre celedou\ p\r]i nu au adus argumente

implacabile în confruntarea politic\despre comasate. Puterea nu a pututargumenta satisf\c\tor de ce e inevi-tabil\ ipoteza comasatelor, iar Opo-zi]ia nu a putut argumenta, pîn\ lacap\t, de ce comasatele s`nt nede-mocratice. E de spus c\ alegerile co-masate nu s`nt, pentru democra]iileliberale, o regul\. Dar, e de aseme-nea de spus c\ au mai fost cazuri încare acelea[i democra]ii au optatpentru formule electorale comasate.Chiar [i în România: preziden]ialelecu parlamentarele, europarlamentare-le cu referendum, preziden]iale cureferendum.

Decizia CCR marchez\ un e[ecpunctual al actualei coali]ii de guver-nare, dar disputele cu privire la ceva se va înt`mpla în inevitabila pers-pectiv\ electoral\ s`nt departe de ase fi încheiat.

În mod normal (ceea ce excludeposibilitatea anticipatelor), vom a-vea alegeri locale în iunie [i parla-mentare, cel mai probabil, în noiem-brie. Pentru asta vom fi, în viitorul i-mediat martorii unor momente dure,tensionate care vor marca desemnareacandidaturilor [i alian]elor din teri-toriu. Rezultatele localelor vor fi foar-te pre]ioase [i vor avea o for]\ depresiune imens\, indiferent `n ce felvor ie[i acestea. Va veni toamna, vomvedea noi alian]e formale sau în]ele-geri, vom fi martorii redesen\rii cole-giilor electorale pentru parlamentare.

În anul care marcheaz\ cente-narul Caragiale, nu vom avea timps\ ne plictisim. Poate c\ vom avea,pîn\ la urm\, [i pu]in noroc…

Cristian P~RVULESCU

Cristian PANTAZI

Comasate anulate

partidele aflate la guvernare nu s-au sfiit s\ modifice„regulile jocului” astfel încât s\ „c`[tige”

`mpingerea localelor în noiembrie ar fi crescut[ansele ca primarii PDL, UDMR [i UNPR s\ poat\ be-neficia de o revenire a economiei

Cristian P|TR|{CONIU

disputele cu privire la ce va se va înt`mpla în inevi-tabila perspectiv\ electoral\ s`nt departe de a se fi încheiat

„Asta e, b\ie]i.”

„Eu am `ncercat”

Page 14: Opinia Nr. 420

Opi

nia

vech

e –

Nr.

420

– 30

ianu

arie

- 5

febr

uarie

201

2

OOPPIINNIIAA DDEE LLAA CCEENNTTRRUU

Primul a fost Vasile, un porumbelalb [i [chiop. Ast\ prim\var\, Mari-an Cioroab\ l-a ademenit spre chio[-cul lui de la Pia]a Aviatorilor, i-apres\rat firimituri pe o revist\ [i, u[or-u[or, Vasile s-a pus pe picioare. Cînda venit vremea, Vasile [i-a luat nevas-t\ [i a adus-o la mas\. S-au strîns apoivreo zece porumbei gra[i, o partedintre ei se bat pe boabele puse pe„Enciclopedia Larousse – S\n\tateainimii, sângelui [i pl\mînilor”. „G\i-na” e aia gri, „Cînt\rea]a” e cea cu alb,maro [i mov. Se opresc s\-i admirepensionari cu saco[\ [i corporati[tila costum, posesori ai unor impeca-bile suflete de copil.

Sînt oameni care nu mai vor s\ iarestul, zic: „Las\, cump\r\ grîu pen-tru porumbei”. Iar Marian Cioroa-b\ chiar cump\r\ grîu, îl presar\ pes-te o revist\ în ]ipl\ [i a[teapt\. Pe la[ase diminea]a, dup\ ce a terminat dearanjat ziarele, încep s\ apar\ [i p\-s\rile. „Cînd sînt multe, încep s\ sebat\, a[a c\ nu le pun de mîncare. A-cum s-au înv\]at [i se a[az\ perînd”. Majoritatea porumbeilor do-miciliaz\ prin mansardele vestituluicartier Prim\verii. Boga]ii zonei n-autimp s\ hr\neasc\ porumbei [i poatee normal s\ se întîmple astfel. A[a c\în fiecare diminea]\, p\s\rile dau otur\ pîn\ la chio[cul acesta, s\ ciu-guleasc\ dintr-o mîn\ întins\, s\ seodihneasc\ pe un ziar colorat.

Joaca porumbeilor [i zîmbeteletrec\torilor îi mai distrag aten]ia luiMarian Cioroab\ de la h\ul în carese pr\bu[e[te afacerea sa: „Sînt depatru ani aici, am început cu c\r]i.Cînd n-au mai mers c\r]ile am trecutla ziare [i reviste. A fost bine o vreme,dar a[a slab ca acum n-a mers nicio-dat\. Mai nimic nu se vinde. Mergbine doar tonetele care vînd covrigi,orice înseamn\ mîncare”.

Observa]ia lui Marian Cioroab\e înt\rit\ de cifrele publicate de Bi-roul Român de Audit al Tirajelor:în vara anului trecut, tirajul ziarului„Adev\rul” sc\zuse de trei ori fa]\ deperioada similar\ a lui 2010, iar „Jur-nalul Na]ional” se pr\bu[ise la ju-m\tate. Sînt publica]ii care dispar cutotul. Dispar [i nimeni nu observ\,porumbeii se a[az\ pe un alt vraf deziare, tot hîrtie e, la urma urmei.Ceva mai bine vînd „Click” [i „Li-bertatea”: s-ar putea zice c\ cele dou\titluri ]in sus steagul presei tip\rite,dar prea sun\ a ironie.

Presa se pr\bu[e[te, chio[carulCioroab\ vinde mai pu]in [i se ocup\mai mult de porumbei, a[a merg lu-crurile. O suferin]\ banal\, un chio[cde ziare oarecare din nordul Bucu-re[tiului. Uite totu[i c\ printre titluri]ip\toare, femei de duzin\ [i revistede pescuit, printre buc\]i de cor\bii,instrumente de pictur\ [i [tiri cum-p\rate tocmai a urcat s\ ciuguleasc\ ovrabie. E un fapt neobi[nuit, caremerit\ semnalat.

Vlad OODOBESCU

JJuurrnnaalluull uunnuuii ooaarreeccaarree

S-au cam dus protestele. Dac-auv\zut sup\ra]ii c\ din Pia]a Universi-t\]ii nu mai transmite în direct nici oteleviziune, au spus [i ei c-or s\ salute]ara st`nd în fotoliu, acas\. {i totu[i ca-nalele de [tiri înc\ mai folosesc pro-mo-uri cu manifesta]ii, dar nu cele încare s-a strigat frumos „Nu v\ fie fri-c\, Boc o are mic\!”, ci fix momenteleîn care huliganii, aduna]i din toate ga-leriile cu antecedente `n înt`lnirile cupoli]ia, arunc\ cu piatra, în aer se îm-pr\[tie un fum gros, iar ]estoasele de lajandarmerie car\ bastoane pe spin\rileunora.

Cristi are 32 de ani [i lucreaz\ îndomeniul managementului de docu-mente. E ultra[. E fioros [i sup\rat pesistemul \sta aiurea, care nu-l las\ s\ secomporte gol\ne[te la un meci de fot-bal. Spune c\ n-are simpatii printre echi-pele de club. El [tie una [i bun\: „Pier-dem spiritul românesc dac\ nu mai]inem cu na]ionala asta, frate!”. {i el]ine. A ie[it [i în strad\, la bombarda-mentele cu pietre, s\-[i c`[tige dreptulde a sus]ine pe cineva.

În duminica aceea era sigur c\ dedata asta nu mai scap\ de jandarmi.Spune c\ e fix targetul for]elor de or-

dine: e tuns scurt, are barb\ [i poart\ ohain\ cu glug\. Duminic\ noaptea aparticipat la protestele din zona Cocor– Pia]a Unirii, al\turi de un grup deprieteni ghinioni[ti. Pe trei i-au s\ltatjandarmii [i i-au dus la poli]ie. „Auprimit c`te 500 de lei amend\ fiecare [ii-au plimbat pe la trei sec]ii, c\ în nici-una nu mai era loc de re]inu]i”, poves-te[te Cristi. T`n\rul din Bucure[ti sus-]ine c\ a ie[it s\ protesteze fa]\ de ati-tudinea tuturor politicienilor.

„Te ttreze[ti cc\ ddai ccu ppia-tra”

Pe traseul Universitate – Pia]aUnirii, ultra[ul a v\zut la protest totfelul de oameni. Sus]ine c\ majoritateaaveau p`n\ în 30 de ani, „erau rockeri,cu plete, ultra[i, a[a ca mine, copii, oa-meni simpli [i cocalari din Centrul Ve-chi". C`nd a început ploaia de pietre,el era în dreptul magazinului Cocor.Cu toat\ bolta de bolovani deasupracapului, ultrasul declar\ c\ mi[carean-a degenerat în violen]\: „Ar fi dege-nerat dac\ ap\rea Ponta [i spunea c\ emitingul lui. Eu n-am plecat de acas\cu g`ndul s\ ias\ cu b\taie. {i s`nt si-gur c\ s`nt mul]i ca mine. Dar exist\ opsihologie a maselor. E[ti calm, mergiacolo s\ protestezi pa[nic [i te treze[tic\ arunci cu piatra”.

De cce aau iizbucnitviolen]ele

Cristi a explicat de ce s-a ajuns laviolen]e în Pia]a Universit\]ii: „În ul-timii patru ani s-au acumulat ni[te frus-tr\ri. Zeci de mii de suporteri au fosttransforma]i într-o p\tur\ marginal\ asociet\]ii din cauza unor cazuri izolate,cum a fost cel de la Ploie[ti. S`ntemdiscrimina]i. Suporterii români nu s`nthuligani”. Ultra[ul este sup\rat c\ mi[-c\rile de pe stadioane au fost în\bu[itef\r\ nici o explica]ie. O furie l-a luat [ic`nd legea materialelor pirotehnnice aintrat în vigoare: „E scandalos. S\ daiîntre doi [i patru ani de închisoarepentru cel care folose[te în scopurinon-violente materiale pirotehnice. A-

dic\ eu nu pot s\ aprind o tor]\ pestadion. Au omorât orice spirit ultra[în România”. Un alt lucru pe care îlreclam\ suporterul este faptul c\ statulinveste[te mai mult în for]e de represiu-ne dec`t în educa]ie. Legea s\n\t\]ii,despre care s-a spus c\ a mobilizat oa-menii în strad\, este o necunoscut\:„Da, poate fi un pretext sau un context.Dar cine naiba a citit legea aia? Nou\nu ne lipse[te contextul pentru astfel demi[c\ri. Ne lipse[te victoria”. Totu[i,Cristian [i prietenii lui nu sper\ s\c`[tige ceva din revoltele de strad\. Vordoar s\-[i defuleze frustr\rile. Un singurlucru a avut de înv\]at: „Am plecat pela 12 noaptea. Nu e bine s\ r\m`i prin-tre ultimii la ac]iuni de genul \sta”.

Ionela SS|VESCU

1144

Î[i îngrijea copiii cu nespus\ bl`n-de]e [i pl`ngea c`nt`ndu-le de jale. A[aa fost copil\ria lor, a copiilor de ori-unde [i oric`nd, cu un strop de triste]e.Apoi au plecat pe unde au v\zut cuochii, iar ea a r\mas singur\. Mamamea, a ta, a celor care zac prin pu[-c\rii ori a celor pleca]i în lume, lamunci printre str\ini. Iar inima ei t`n-guie în fiecare noapte, plin\ de grij\.Oare are chiar de toate copilul ei, a[acum zice el la telefon c`nd sun\ deCr\ciun în fiecare an acas\? Oare fiulde dup\ gratii o s\ fie vreodat\ iertatde Dumnezeu pentru p\cate?

Oare îi ajung pomelnicile pe carele face ea, mama, la biseric\ în fie-care Duminic\? {i nu exist\ mam\ peP\m`nt care s\ se roage mai pu]inpentru copilul ei [i mai mult pentrusine. {i nu exist\, chiar dac\ orfelina-tele s`nt pline, chiar dac\ chiuretajelemerg pe band\ rulant\ în maternit\]i.{i nu exist\... un Dumnezeu pentruto]i. De pe urma fr\mânt\rilor ei se]ese tandre]ea [i poate niciodat\ noi,copiii l\sa]i slobozi din bra]e, nu îid\m crezare atunci c`nd vedem dure-re pe chipul ei. Iar ea [tie [i se întris-teaz\ în t\cere.

Mama despre care v\ vorbesc a-pare adesea [i la televizor, ucis\ decopilul ei cu un topor în cap, oriviolat\ de propriul fiu, care nu de multi-a stat la s`n, m`nc`ndu-i din via]\.Acea mam\ pe care nimeni nu a

[tiut-o de dureri, ci doar de nevoie.Acea femeie îmb\tr`nit\ la 30 de anide b\t\ile so]ului gelos, be]iv [iautoritar ca un coco[ pe gr\mada degunoi. Acea mam\ c\reia i se c`nt\ de8 Martie „E ziua ta m\mico” zaceacum într-o balt\ de s`nge. O cheam\morm`ntul în m\runtaiele lui s\ oacopere de p\m`nt mocirlos, plin der`me. {i pe el, copilul de la jurnalul desear\ spune c\ nu [tie cum, dar s-apierdut cu firea. Se certau des.

La [tirile de la miezul nop]ii ma-ma î[i arat\ iar chipul palid, plin dev`n\t\i. {i to]i o condamn\ [i o jude-c\, spun c\ ea e de vin\, nu [i-a cres-cut copiii cum trebuie. Doar i-a iubitprea mult. N-am [tiut c\ exist\ [i ast-fel de mame p`n\ nu am ajuns reporter[i am început s\ intru în vie]ile oame-nilor, uneori cu nesim]irea meseriei.Dar am mai descoperit [i durerea nes-f`r[it\ de a pierde un copil z\mislit înp`ntecul ei. Exist\ [i mame care a[teap-t\ s\ li se întoarc\ m\car un z`mbetînd\r\t, m\car o vorb\ bun\. C\ abiaatunci c`nd ajungi mam\ descoperi c\pruncul z`mbe[te prin somn, iar astareprezint\ lumea. C\ primele lacrimice se împ\ienjenesc pe genele lui s`ntsf`[ierea din inim\. Abia atunciîncetezi s\ mai respiri, de team\ s\nu destrami o clip\ din care s\-]i pre-lunge[ti via]a.

Paula SSC~NTEIANU

S\ruta]i [i nu ucide]i mame

Nu cred c\ s-ar fi g`ndit vreodat\Nicolae Filimon c\ ce iese din con-deiul s\u va ajunge subiect de reali-ty-show. C\ nop]i la r`nd buchiilenegre s-ar transforma `n stafii care serostogoleau greoi din gurile neobo-site c\tre min]ile insomniace. {i te-levizorul o d\ ̀ nainte cu nebunia sa, ̀ ntimp ce mintea continu\ s\-[i creezepropriile discursuri.

Se f\cea c\ pre[edintele Rom=-niei [i-a `nceput mandatul cu ominciun\. O minciun\ agreat\. „M\las de televiziune [i intru `n poli-tic\”. N-a putut `ns\ s\ renun]e la re-flectoare, a[a c\ un car de televiziunest\ la umbra sa mai ceva ca echipeleSPP-ului. {i electoratul s-a bucuratc\ poate s\ dea prim-plan pe fiecare[tampil\ din documentele oficiale.De dragul transparen]ei.

Se [tie deja c\ fiecare rom=n care`[i face o afacere prime[te 20.000 deeuro a[a c\ fiecare rom=n [i-a f\cutc`te trei cel pu]in, toate salariile [i pen-siile au crescut ca maiaua, au fost a-nulate toate taxele [i impozitele, aufost judeca]i „toti guvernan]ii care aujefuit Rom=nia”, iar TVA-ul a ajuns la10%. Singura problem\ e c\ a crescutmortalitatea `n prima lun\ de la gu-vernarea Partidului Poporului: ro-m=nii au murit pe capete de fericire.

Casa Poporului a fost transfor-mat\ `n cel mai mare teatru din lume.Sorin Ovidiu B\lan, noul Minis-tru de Interne, nu crede c\ to]i ac-

torii s`nt actori [i `i caut\ pe spioniiru[i printre ei. ~mbr\cat `n camuflajprinde cu m`inile goale mojici. Pentruputerea exemplului.

Doru Iuga a fost eliberat pentruprea bun\ purtare [i [i-a ocupat sca-unul de Ministru al Educa]iei. Iar sin-gurul Ministru al Justi]iei care este [iministrul Ap\r\rii Na]ionale, al Ex-ternelor [i al Muncii este FlorinCondur\]eanu. Prim-ministru esteTudor Barbu [i pentru prima dat\ `nistoria Rom=niei prim-ministrul estem`na dreapt\ a pre[edintelui. Nimenin-a mai v\zut a[a ceva!

El a hot\r`t ca parlamentarii, mi-ni[trii [i p`n\ sus, la DD, to]i s\ fievoluntari [i munca lor s\ se traduc\ `ncredite ca la facultate. Credite care s\poat\ fi echivalate ̀ n orice stat al lumii.Nimeni nu-[i mai dore[te s\ emigre-ze, dec`t dac\ vrea s\ `ndeplineasc\planul conduc\torului iubit [i s-ocaute pe Elodia `n lumea larg\.

Dar cel mai tare deziderat alnoului guvern este faptul c\ timp de12 luni nici un rom=n nu va mai pl\tirate. De altfel, nimeni nu [tie ce seva `nt`mpla dup\ un an, a[a c\ hais\-l ascult\m pe Ludovic al XV-lea: Dup\ DD, potopul.

{i rom=nul se treze[te la acela[iBoc de nezdruncinat. {i dac\ SorinOvidiu B\lan are totu[i nevoie de unnou `ndreptar de identificare a infrac-torilor, tot la Nicolae Filimon s-arputea `ntoarce: „Ciocoiul este, tot-deauna [i în orice ]ar\, un om venal,ipocrit, la[, orgolios, lacom, brutalp`n\ la barbarie [i dotat de o ambi]i-une nem\rginit\, care eclat\ ca o bom-b\ pe dat\ ce [i-a ajuns ]inta aspira]i-unilor sale.”

Andreea AARCHIP

Vise de m\rire

Bucure[tean f\r\ cauz\

„Pierdem spiritul dac\ nu mai ]inem cu na]ionala asta, frate”

Andreea AARCHIP eeste reporter lla ppostul dde televiziune TTVR

Ionela SS|VESCU eestereporter lla ccotidianul„Evenimentul zzilei”

Din via]a unorporumbei de

pres\ boga]ii zonei n-autimp s\-i hr\neasc\ [ipoate e normal s\ seîntîmple astfel

DDiinn CCeettaatteeaa lluuii {{tteeffaann

nu exist\ mam\ pe P\m`nt care s\ se roage maipu]in pentru copilul ei [i mai mult pentru sine

Vlad OODOBESCU eestesenior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

Cristi sus]ine c\ a ie[its\ protesteze fa]\ de ati-tudinea politicienilor

„M\ llas dde tteleviziune[i iintru `̀n ppolitic\”, oominciun\ aagreat\

Andreea ARCHIP, Dana BALAN – BÂLU, Oana BALAN, Alina B|ISAN, Andrei CIURCANU, Florentina CIUVERCA, Anastasia CONDRUC

Ionu] FANTAZIU, George GURESCU,Diana IABRA{U,Liviu IOLU, Roxana LUPU,Nicoleta NASTASE, Vlad ODOBESCU,

Diana ROTARU,Ionela S|VESCU,Paula SC~NTEIANU,Andrei UDI{TEANU, Lina VDOV~I

SENIORIEDITORI: »

Spirit rom=nesc

Paula SSC~NTEIANU eeste senior eeditor lla rrevista„Opinia vveche”

Page 15: Opinia Nr. 420

MMOOZZAAIICC 1155O

pinia veche – Nr. 420 – 30 ianuarie - 5 februarie 2012

Evenimentuls\pt\m`nii

Vineri, 3 februarie, `n Un-derground Pub va concerta tru-pa Alternosfera, ora spectaco-lului urm`nd a fi anun]at\ pesite-ul www.iconcert.ro

~n seara concertului biletul vacosta 20 de lei, cu cinci lei maimai mult fa]\ de pre]ul anun]atpentru zilele anterioare.

CCOONNCCEERRTT

Dintr-o mie de CD-uri

Cine ar fi spus vreodat\ c\ me-lodiile de protest cu parfum de a-narhism de metrou au r\mas pr\fuite`n bootleg-urile lui Bob Dylan dinvremurile bune, cu siguran]\ nu a r\-mas uitat cu ochii ̀ n tavan [i cu o du-zin\ de chi[toace arse `n scrumier\savur`nd versurile folkului cinic al luiAni Difranco. E fata cu chitara, con-[tient\ [i saturat\ de felul `n care amutilat-o o societate diform\ desprecare nu a ̀ ncetat ̀ n ultimii ani s\ scrieversuri, chiar dac\ nu toate au alune-cat pe partituri. Albumul “¿ Whichside are you on ?” e mai degrab\ o ̀ n-toarcere la stilul pieselor precum„Recoil” din cea]a anilor ’90. O ba-lad\ recitat\, incisiv\ [i stropit\ cu untorent de critici aspre aduse unui ca-pitalism pervertit.

Piesa care d\ titlul albumului cusiguran]\ a atras aten]ia nostalgicilorprotestelor studen]e[ti n\scute `ns`nul agita]iei din jurul r\zboiului dinVietnam. {i asta pentru c\ piesa esteo reinterpretare a variantei cu acela[inume din 1931, popularizat\ de PeteSeeger, o icoan\ American folk mu-sic revival de dup\ al II-lea R\zboiMondial. Partea interesant\ e c\ ve-teranul folkist o acompaniaz\ pe c`n-t\rea]\ vocal [i la banjo.

Piese ca „Promiscuity” sau „Li-fe boat” descriu un bohemianismperpetuu, cultivat de un `ndemn f\-r\ perdea la dedare unui hedonism alnomadismului, al unui du-te-vinoeliberator: „some of us like to stickclose to home; and some of us areColumbus. What can I say?” (n.r.

Unora dintre noi le place s\ steaaproape de cas\, al]ii s`nt Columb. Cepot s\ spun?). Iar “Splinter” este obalad\ ciupit\ la chitar\ despre `n-corset\rile `n comoditatea tehnolo-giei ce ne face s\ uit\m de organiculcare ne define[te ca oameni.

Probabil c\ sunetul curat de chi-tar\ `nso]it\ deseori doar de unbanjo [i tobe de bongo o face pe AniDifranco s\ sune at`t de natural, maiales c\ sunetul a r\mas unul de o con-secven]\ patentat\ de-a lungul ca-rierei ultimelor dou\ decenii. C`n-t\rea]a, o Joan Baez a capitalismu-lui zilelor noastre, [i-a p\strat tonulcaustic c`nt`nd despre o Americ\ ce[i-a pierdut inocen]a pe fundul uneiurne p\tate de vot.

Alexandra PPANAETE

Fata cu suflet de Columb

Ani Difranco – „¿ Which sideare you on ?”, 2011

Nu de pu]ine ori jucam `n cur-tea [colii ho]ii [i vardi[tii care erau`nlocui]i de pistolari ce ap\rau lu-mea de extratere[tri r\i. Era modaanilor ’90 ̀ n care western-urile [i fil-mele SF stimulau imagina]ia copii-lor din acea perioad\. Un astfel de e-fort de imagina]ie face [i Jon Fa-vreau, regizorul filmului „Cowboys& Aliens”, care reu[e[te s\ `mbine

spa]iul cu de[ertul folosind doar c`-teva nave [i ni[te cactu[i uria[i.

Filmul are ca loc de desf\[urarede[ertul Arizona de la jum\tatea se-colului al XIX-lea. Protagonistul fil-mului Jake Lonergan, (DanielCraig), un cowboy ce [i-a pierdut me-moria [i la bra]ul c\ruia se afl\ o br\-]ar\ de origine necunoscut\ `nc\,este nevoit s\ lupte cu extratere[tiipentru a r\m`ne ̀ n via]\, dar [i cu tre-cutul pe care nu [i-l mai aminte[te.

P`n\ aici, filmul nu are nimic di-ferit fa]\ de un western veritabil.Clasicile dueluri [i `mpu[c\turile s`ntprezente, barul cu por]i pliante, bachiar [i c`teva b\t\i spontane cu sti-

cle sparte `n timp ce pe fundal c`n-t\ un pian dezacordat `]i dau impre-sia c\ filmul e una din peliculile cuClint Eastwood. Ac]iunea acestuiaia alt\ turnur\ c`nd `[i fac apari]ia c`-teva nave extraterestre care `ncep s\r\peasc\ oameni, iar br\]ara miste-rioas\ se transform\ `ntr-o arm\ culaser.

A[a `ncepe o v`n\toare de ex-tratere[tri `n care s`nt implica]i oa-meni din ora[, membrii fostei ban-de de t`lhari ai lui Jake, dar [i untrib de indieni. De[i la prima vedereal\turarea indienilor cu extratere[tri[i cowboy `ntr-un film sun\ mai cu-r`nd a parodie, `n „Cowboys & A-

liens” aceast\ al\turare este ̀ ns\ unainspirat\. ~n plus jocul actorices es-te unul reu[it, filmul reunind numeprecum Daniel Craig, HarrisonFord sau Olivia Wilde.

~ns\ motivul pentru care extrate-re[trii au venit pe P\m`nt este unulc`t se poate de neinspirat, ei c\ut`nds\ extrag\ aur. Pe deasupra s`nt [imult prea u[or r\pu[i de suli]ele [is\ge]ile indienilor. Cu toate acestesc\p\ri, scenele de ac]iune, graficareu[it\, personajele clasice ale unuiwestern [i jocul actoricesc te ]incaptivat p`n\ la final.

Andrei MMIHAI

Stop cadru Cu [aua pe OZN

Totul, `n afar\ de copil\rie,p`n\ la 12 ani, este [ters. Din b\r-batul care intr\ acum `n camer\nu recunoa[te nimeni nimic [i astanu doar din cauz\ c\ poart\ pe capun bandaj de incizie, iar p\rul i-afost ras. Ci pentru c\ n-a mai r\-mas din el dec`t o curioas\ capa-citate de a scrie o nou\ memorie peun disc zg`riat de uitare [i de ni-sipul de[ertului.

Volum de debut al scriitoareiNicole Krauss, „Un b\rbat intr\ `ncamer\” este departe de a fi la fel deimpersonal precum titlul pe care-lpoart\. ~ns\ acesta se justific\ prinfaptul c\ povestea din spatele co-per]ii este cea a unui om r\masf\r\ amintiri, golit de semnifica-]iile lucrurilor [i oamenilor care-l`nconjoar\. Pe Samson Greene,un t`n\r profesor de la ColumbiaUniversity g\sit `n timp ce r\t\-cea prin de[ertul Nevada, `l recu-nosc prietenii, so]ia [i Frank. Lui,`ns\, tumora cerebral\ extirpat\ demedici i-a furat totul, mai pu]inprimii 12 ani de via]\.

Pe parcursul acestui jurnal,cititorul descoper\ profunzimileunui om confuz [i traumatizat defaptul c\ amintirile idilice ale co-pil\riei [i singura persoan\ pe carear recunoa[te-o, mama, s`nt de multpierdute. Implicarea personajului`ntr-un experiment `ndoielnic al

unui om de [tiin]\ pasionat de ideiprecum clonarea [i transferul deamintiri, antreneaz\ cititorul `ntr-o incursiune prin volupt\]ile uit\-rii. C\utarea sinelui r\t\cit ̀ n cica-tricea opera]iei, dar [i cea l\sat\ `nsuflet de sentimentul de gol pe ca-re-l tr\ie[te Samson, e un parcurstulbure, care `mprumut\ din savoa-rea unei scriituri halucinante [i a n\-lucilor cu care t`n\rul se confrunt\`n de[ert.

„Un b\rbat intr\ ̀ n camer\” e opoveste imprevizibil\ despre c\uta-rea identit\]ii, pierdut\ printre pei-saje bucolice [i descrieri vii ale per-sonajelor, v\zute prin ochii uneimin]i r\t\cite. F\r\ edulcora]ii li-vre[ti, dar cu un calm fermec\tor [iempatic, scriitoarea `ntreab\ `n a-ceste pagini, prin vocea lui Sam-son Greene, ce `nseamn\ s\ pierzitotul atunci c`nd nu `]i aminte[ticum este s\ pierzi ceva.

Anca TTOMA

albumul e o `ntoarcere lastilul pieselor din anii ’90

ac]iunea filmului ia o alt\ turnur\ c`nd `[i fac apari]iac`teva nave extraterestre care r\pesc oameni

„Flerul ss\u ppopulist aa `̀nglobatmereu vviziunea ccreativ\

singular\ aa aartistei”

www.entertainment.time.com

„Cowboys && AAliens”, 22011 Gen: AAc]iune, SSF

Regia: JJon FFavreau

Cu istoriastins\

cititorul descoper\profunzimile unui omconfuz [i traumatizat

De dragul diversit\]ii, cite[te o carte

Editura HHumanitas240 dde ppagini, 22011

28 dde llei

HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP HOROSCOP

GEMENI: Iar ]i-ai notatgre[it toate datele de predarea proiectelor la facultate [i,

cum ai profesori foarte stric]i, nici unulnu ]i-a primit temele `nt`rziate.

LEU: Ai vrut s\ scapi destresul sesiunii [i s\ pleci `n-tr-o mini-vacan]\. Nici bine

n-ai ajuns la gar\ [i deja ]i-ai scr`ntit pi-ciorul.

FECIOAR|: C`nd `]iera lumea mai drag\ [i ]i sep\reau c\ toate merg bine,

tocmai ai aflat c\ te-a p\r\sit priete-nul. Pe Facebook.

BALAN}|: De[i ̀ ]i pro-pusesei s\ ̀ nve]i [i s\ mergi latoate examenele, c`nd te-au

v\zut profesorii [i nici nu te-au recunos-cut, te-au trimis acas\.

SCORPION: Pentruprima oar\ c`nd ai vrut [i tus\ duci gunoiul de c`nd a `n-

ceput anul universitar, au s\rit c`inii del`ng\ ghen\ pe tine [i ]i-au rupt geaca.

S|GET|TOR: Te-ai`mpiedicat pe sc\rile din fa]ac\minului [i ]i-ai scr`ntit glez-

na. Nu mai po]i merge, `n consecin]\, lafacultate. De asemenea, nici ̀ n c`rcium\.

CAPRICORN: Dup\ olun\ `ntreag\ `n care ai mersca [eful f\r\ bilet sau abona-

ment, `n sf`r[it te-au prins controlorii. {iamenda compenseaz\ cu v`rf [i `ndesat.

V|RS|TOR: S\pt\m`-na asta nu mai prime[ti pa-chet. De c`nd au aflat p\rin]ii

c\ vinzi m`ncarea pe bani de ]ig\ri, auhot\r`t s\ nu-]i mai trimit\ nimic.

PE{TI: Din p\cate pen-tru tot efortul depus de tine`n a scrie, imprima [i decu-

pa fi]uici, sesiunea asta vei pica la toa-te examenele.

BERBEC: ~]i merg toa-te a[a de bine c\ ai hot\r`t ca,dac\ `n semestrul al doilea

treci la tax\, s\ te la[i de facultate [i s\pleci acas\.

TAUR: Tocmai te-audat afar\ de la McDonald’s[i ai realizat c\ din semestrul

al doilea nici burs\ nu mai prime[ti. Ecazul s\ te la[i de facultate.

RAC: Dup\ ce ai realizatc\ nu mai ai cum s\ str`ngidestui bani ca s\-]i pl\te[ti

toate datoriile, ai hot\r`t s\ faci sacrifi-ciul suprem [i s\-]i vinzi laptopul.

Superbowl este unul dintrecele mai importante [i mai a[tep-tate evenimente televizate dinAmerica, edi]ia de anul trecutreu[ind s\ devin\ cel mai vizionatprogram din istorie, cu 111 mili-oane de telespectatori. ~n esen]\,este vorba despre un meci de fot-bal american disputat `ntre cam-pioanele ligilor National FootbalConference (NFC) [i AmericaFootball Conference (AFC).

Duminica ce vine vom trage [inoi un ochi la jocul dintre NewYork Giants [i New EnglandPatriots, deoarece printre juc\-torii de pe teren se va reg\si [i pri-mul rom=n prezent vreodat\ laSuperbowl. Zoltan Mesko s-an\scut la Timi[oara, iar `n 1997c`nd avea doar 10 s-a mutat `nAmerica dup\ ce familia sa a c`[-tigat la loteria vizelor. Acesta, `nprezent joac\ ca „punter” pentruPatriots, pozi]ie de pe care trebuies\ [utezi balonul c`t mai departede terenul propriu, pentru a `n-greuna atacul adversarilor.

Timi[oreanul este consideratde c\tre jurnali[tii de la „WallStreet Journal” drept „cel mai in-teresant juc\tor din NFL”datorit\celor cinci limbi pe care le vor-be[te [i diplomei de licen]\ `n a-faceri [i management sportiv. Pri-mul contact cu mingea ]uguiat\l-a avut la o or\ de sport, c`nd dingre[eal\ a spart un neon cu o mingede kick-ball. Prin preajm\ se afla[i antrenorul de fotbal american,care i-a dat de ales `ntre a-i pl\ti`napoi becul [i a intra `n echipaacestuia. Acum, chiar dac\ pri-me[te cel mai mic salariu din e-chip\, Zoltan a ar\tat c\ `[i merit\postul, dovad\ fiind [i recordulNFL pentru un debutant pe care-lde]ine, cu o medie a punturilorde 43 de yarzi.

Timi[oreanul recuno[tea `n-tr-un interviu c\ la `nceput jucafotbal, dar s-a l\sat din cauzafaptului c\ soccer-ul nu este at`t depopular `n state. Un singur g`ndnu-mi d\ pace. Dac\ r\m`nea `nRom=nia s\ joace fotbal, c`t dedeparte ar fi ajuns, [i mai ales c`ttimp ar fi durat p`n\ s\-l desco-pere cineva?

Iulian BB~RZOI

Scor la pauz\

Eseu pesteocean

Giants [i Patriots se`nt`lnesc pe teren

Page 16: Opinia Nr. 420

Stau pe scaune, piti]i `n col]uri,„cei mari”. Cei care au crescut cu mu-zica lor, cu vocea copil\reasc\, r\-mas\ neschimbat\ [i chitara puterni-c\ a lui C\lin Pop. ~n picioare, cu ple-tele despletite [i berile ag\]ate `n m`-n\, stau „tinerii”. Cei care s-au trezitascult`nd „Dac\ vrei” sau „Iarb\ prinp\r” la nu [tiu care post de radio di-fuzat pe o frecven]\ secret\. Ei `i i-dentific\ pe membrii trupei cu stilulboem amestecat cu izbucnirile nest\-vilite ale chitarei [i tobelor furioase, unstil ren\scut parc\ pentru genera]ia lor.

Printre bocancii mari ai „vetera-nilor” se amestec\ [i c`]iva pu[ti dep`n\ `n zece ani, cu breton care le a-coper\ ochii pe jum\tate [i pe care `lferesc la fiecare 20 de secunde. Nupar s\ [tie unde se afl\, c\ci privescmereu curio[i la cei mai mari, celmai probabil p\rin]ii care i-au luat cu

ei pentru a-i introduce `n universulrock. Unii stau rezema]i de pere]i [i sejoac\ pe telefon, dar majoritatea seferesc din calea boxelor, prefer`nd s\se ]in\ ag\]a]i de gecile negre ale „ce-lor mari”.

~n HHand nnu-ii cca-nn VVam\Unul dintre „veterani” [i-a tras

[apca pe ochi [i cu pletele cre]e `nfo-iate, a `nceput s\ se plimbe printre ti-neri. Mul]i `l privesc curio[i, c\cipoart\ dup\ el un disc colorat, proba-bil primul album lansat de trup\ pen-tru c\ nici scrisul nu se mai vede.

Jocul de lumini demn mai degra-b\ de un concert pe scena de la Pa-latul Culturii, dec`t cea din Hand,ascunde instrumentele trupei [i intra-rea soli[tilor se face mai mult „incog-nito”. Abia dup\ primele 30 de mi-

nute, c`t a ]inut intro-ul, trupa salut\publicul [i `l dumire[te cu privire lacele „3 ore de c`ntec”. Un v\l\tuc depiese vechi [i noi, o trecere `n revist\plin\ de energie [i chef de c`ntec.

Leontin Iovan ofer\ un momentantrenant de joc cu tobele, ar\t`nd c\ sesimte extraordinar `n pozi]ia de „di-rijor” al trupei. F\r\ acompaniament,scoate sc`ntei din instrumentele salede percu]ie [i aplauzele publicului s`nttributul pe care `l prime[te `n schi-mbul momentului solo.

~n col]ul s\u, ferit de forfota dinsal\, un b\rbat trecut de prima tinere-]e bate cu putere tobele imaginare `nritmul `n care o face [i tobo[arul pescen\. ~nchide ochii [i `i str`nge tare, deparc\ imaginea sunetelor i-ar fi scri-s\ pe retin\. ~n cel\lalt cap\t al s\lii, unt`n\r care aduce a Charlie Chaplin`[i r\suce[te [mechere[te must\]ilelungi [i `[i `ndeamn\ prietenul s\ sea[eze direct pe podea. „Hai, c\ nus`ntem `n Vam\, dar m\car st\m [i noijos”, `ncearc\ s\ `l conving\, tr\g`n-du-l de m`nec\. Se a[az\ turce[te [i,ignor`nd muzica, ̀ ncep a-[i povesti cuvoce tare la ureche.

Conteaz\ cc`t dde llung aaip\rul

„Soarele lumina, soarele ne z`m-bea”, spune vocea bl`nd\ a solistuluicu `nf\]i[area prea calm\ pentru heavymetal-ul care urmeaz\ `n momentulinstrumental. Muzica celor de la „Ce-

lelalte Cuvinte” are rolul unui medi-cament pe care `l prime[te un bolnavcare sufer\ de plictiseal\: antreneaz\spiritele [i agit\ g`ndurile cumin]i alecelor din public. Nu e nici at`t de an-trenant\ `nc`t s\ se fac\ headbang-ing, dar se poate cu u[urin]\ bate rit-mul din picior [i ridica m`inile `n aer.

Melodiile curg una dup\ alta `n-tr-o ordine haotic\, acordurile puter-nice reu[ind s\ ridice unul dintre„veterani” `n picioare. Poart\ blugi e-vaza]i [i `[i trage dup\ ureche p\rulcare `i curge p`n\ aproape de genun-chi. L`ng\ el, un cuplu danseaz\ deparc\ ̀ n boxe s-ar auzi un fel de bluess.Pe scena pictat\ pe pere]ii din clubapare dubios un personaj `mbr\catcu o bluz\ mulat\, care `[i acoper\g`tul cu un fular de un albastru des-chis, deloc potrivit cu atitudinea gri pecare publicul o eman\. Reu[e[te s\ a-trag\ c`teva priviri mirate, dar el le

ignor\, `ncruci[`ndu-[i bra]ele la piept`n pozi]ia unui gardian.

„Pe t`mpla mea r\s\rind sub]iri fi-re de argint”, s`nt versurile piesei „O-glinda” pe care publicul o gust\ f\r\prea mult\ forfot\, dar cu ochii a]in-ti]i pe chitara lui Pop. Solistului nu i-aur\s\rit fire de argint, `n schimb `[i mai[terge din c`nd `n c`nd pic\turile desudoare care `i trec pe frunte. ~[i pri-ve[te colegul la bas [i `mpreun\, `n]e-leg`ndu-se din priviri, fac un duet ca lacarte care se las\ cu aplauze puterni-ce din sal\.

Pozi]ia mea de intrus `mi pare in-grat\ c`nd Bogdan, b\iatul cu p\rulcre], singurul pe care l-am recunoscut`n mul]ime, ̀ mi spune prietene[te: „d\-]i [i tu drumul la p\r, s\ sim]i pletele`n v`nt”. C\ altfel n-a[ fi avut cum s\simt spiritul celor de la „CelelalteCuvinte”.

Cristina BBABII

~n perioada urm\toare, vedetele dela Hollywood trebuie s\ se preg\teas-c\ pentru un dans la nunta cupluluiBrad Pitt – Angelina Jolie. Pentruace[tia, via]a `n doi abia `n cur`nd vacunoa[te oficializarea. Confirmarea c\actorii s`nt preg\ti]i, dup\ [apte ani derela]ie, s\ se c\s\toreasc\ a fost f\cut\`ntr-un interviu acordat recent publi-ca]iei The Hollywood Reporter.

Ini]ial, cei doi au sus]inut c\ vorface acest pas abia atunci c`nd maria-jele ̀ ntre persoane de acela[i sex vor fi

legalizate la nivel na]ional [i `n `ntrea-ga lume. ~ns\ nu au mai avut r\bdare,iar principalul motiv invocat a fost fap-tul c\ [i copiii acestora ̀ [i doresc acestlucru, `ncep`nd s\ pun\ `ntreb\ri des-pre oficializarea rela]iei. ~n declara-]ia f\cut\ public\, actorul sus]inea fap-tul c\ este un eveniment extrem deimportant, care trebuie s\ se ̀ nt`mple c`tmai repede. „~nseamn\ foarte mult pen-tru copii, ne `ntreab\ mereu ”, a de-clarat actorul.

Pe l`ng\ eventualitatea unei c\s-nicii, cuplul nu a exclus posibilitateade a-[i m\ri familia cu `nc\ un copil,datorit\ unui echilibru existent `n casaacestora. Brad [i Angelina mai au treicopii biologici [i trei copii adopta]i.„Conteaz\ mult [i pentru mine s\-miiau un asemenea angajament ”, a maicompletat actorul `n v`rst\ de 48 deani. De asemenea, a mai recunoscutfaptul c\ este ̀ ndr\gostit [i c\ ar fi pur[i simplu absurd s\ nu poat\ face unasemenea leg\m`nt c`t mai repede cuputin]\. “Vreau s\ m\ `nsor cu Ange-

lina” a fost titlul care a ]inut primapagin\ a ziarelor zile la r`nd. Pitt nu seafl\ la primul eveniment de acest gen,iar presa interna]ional\ crede c\ cere-monia va fi total diferit\ de cea pecare a avut-o la nunta sa cu JenniferAniston din anul 2000, care a costataproape un milion de dolari. Data e-xact\ c`nd va avea loc evenimentul nua fost stabilit\ `ns\, potrivit revisteiUS Weekly, trei surse separate auconfirmat faptul c\ nunta va avea loc`n urm\toarele luni, iar ceremonia s- arputea ]ine `ntr-un castel din Fran]a,care are propria capel\, veche din sec-olul XVI.

Anul 2012 este pentru lumea mon-den\, comparativ cu anul 2011, un anal f\g\duin]elor [i jur\mintelor carevor `ncepe `n fa]a altarului [i vor con-tinua `n lumina reflectoarelor. Alte ve-dete care `[i vor pune inele de logodn\pe deget s`nt Britney Spears, JustinTimberlake, Jessica Biel sau HalleBerry.

M\d\lina OOLARIU

VVIIPP,, VVIIPP,, UURRAA!!

DIRECTOR: Laura P|ULE}REDACTOR-{EF: C\t\lin HOPULELEREDACTOR-{EF ADJUNCT: Oana OLARIUSECRETAR GENERAL DE REDAC}IE: Ioan STOLERU{EFI DE DEPARTAMENT: Cristina BABII, Iulia CIUHU, Alexandra PANAETEREDACTORI: Alexandra IV|NESCU, Dan CONDREA, Iulian B~RZOI, Georgel COSTI}| (Polonia), Anca MATCOVSCHI, AndreiMIHAI, M\d\lina MORARU, M\d\lina OLARIU, Livia RUSU, Anca TOMACOLABORATORI: Paul ANDRICI, Alexandra FILIPPUBLICITATE: Bogdan COBUZEDITOR: Daniel CONDURACHE

Opinia veche – N

r. 420 – 30 ianuarie -5 februarie 2012

1166

{ase copii pentru o verighet\

„Celelalte cuvinte” s`nt scrise pe portativ

Casa de Cultur\ a Studen]ilorStr. Vasile Conta nr. 30, et. 2, 700106 Ia[i. Tel.:0746/230.032, 219520,e-mail: [email protected]

Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P. Punctul pe V.I.P.

C\lin Pop, unul dintre veteranii trupei

clubul Hand a fost n\v\lit de un v\l\tuc de piese vechi [i noi `n local a avut loco trecere `n revist\ a anilor de demult melodiile s`nt antrenante ca un energizant

Brangelina preg\tesc invita]iile

„Vreau s\ m\ `nsor cu Angelina” a ]inut prima pa-gin\ a ziarelor zile la r`nd

Dac\ nu ai crescut cu Phoenix, atunci ai copil\ritcu cei de la „Celelalte Cuvinte”. Arti[tii care au

insuflat lini[te prin poezie [i curaj prin muzic\ gene-ra]iei anterioare. Vineri, `n Hand, am putut sim]i 30de ani de muzic\ `n doar trei ore. O retrospectiv\reu[it\ a trupei vechi, care a `mp\cat trei genera]ii,f\r\ s\ fie nevoit\ s\ schimbe brusc ritmul sau stilul.Toat\ schimbarea s-a f\cut `n timp, iar noi nu amsim]it-o deloc.

{edin]ele de redac]ie au loc luni [i miercuri, de la ora 20.00. Revista se poate procura [i de la sediul redac]iei.

»

Amplasat\ la parterul din IuliusMall, Cafeneaua Nescafe ]ine locde ̀ nt`lnire pentru studen]ii din cam-pusul Tudor Vladimirescu, dar [ipentru cei care doresc pu]in\ odihn\dup\ o sesiune de cump\r\turi prinmall.

Dac\ mergi pentru prima oar\acolo, este bine de ]inut minte c\ deafar\ nu se poate intra [i trebuie s\intri mai `nt`i `n mall, apoi s\ facist`nga, u[a de la intrare fiind folo-sit\ probabil doar `n cazurile extre-me `n care izbucne[te vreun incen-diu. ~n\untru, cafeneaua arat\ ca unhol uria[, precum cele de la univer-sitate, `n care de[i mesele [i sca-unele nu s`nt foarte `ngr\m\dite, totnu reu[e[ti s\ scapi de senza]ia c\cineva te urm\re[te [i este cu ochiipe tine. Asta probabil [i din cauz\ c\majoritatea viitorilor ingineri ce segr\besc s\ ajung\ `n c\min s\ `nve-]e pentru sesiune, trec prin parcarearunc`nd c`te o privire ̀ n]eleas\ doarde c\tre cunosc\tori.

Ca elemente de decor, ne-aupl\cut mesele, scaunele colorate toa-

te `n ro[u cu negru, [i becurile ca-re coborau c\tre fiecare mas\, pri-nse de un fel de sfoar\, `ncerc`nds\ creeze iluzia unui loc intim. Cenu ne-a pl\cut `ns\, a fost radioul,care dup\ fiecare melodie povesteadespre reducerile din magazine, laun volum la care `]i era greu s\ te`n]elegi la telefon cu cineva cunos-cut. De asemenea, dac\ a existatvreun sistem de `nc\lzire `n\untru,acesta nu [i-a f\cut treaba preabine, deoarece la un moment datam realizat c\ ni s-a f\cut foarte frig[i am decis s\ ne refugiem la ad\-postul gecilor.

Din p\cate, localul nu se poatel\uda cu o diversitate prea mare deproduse, excep]ie f\c`nd frappe-u-rile [i cafelele al c\ror pre] mediue cinci lei. Am fost iar\[i dezam\-git c\, de[i m\ aflam `n CafeneauaNescafe, nu aveau 3 `n 1, unul dintrecei mai buni alia]i din sesiune. Un altlucru bine de [tiut este c\ cea maiieftin\ ap\ mineral\ cost\ exact c`tcea mai ieftin\ bere (patru lei), a-jut`ndu-te s\ iei decizia corect\ `ncaz c\ ]i-e doar sete.

Iulian BB~RZOI

Pe buza unui gigant cafeneaua arat\ caun hol uria[, precumcele de la universitate

Localul Troian

30 de ani `n trei ore