Un manual pentru veliti, prini si antrenori

"Tehnicile prezentate n aceast carte, te pot face campion."Ben Ainslie, Medaliat cu Aurul Olimpic

NAVIGAIA CU OPTIMISTULEdiia a II-a

" Phil Slater a fost primul meu antrenor de yachting, iar soia sa Jill m-a nvaat s navighez. Am folosit tehnicile descrise n aceast carte pentru a ctiga Naionalele de Optimist i pentru a participa la patru Campionate Mondiale de Optimist. Mai trziu, am folosit multe din aceste tehnici pentru a ctiga Naionalele, Europenele, Mondialele i Jocurile Olimpice la clasa Laser si Finn. Sunt sigur c v vor ajuta i pe voi. Ne vedem pe ap !"

Ben Ainslie Campion Olimpic la clasa Laser - 2000 Vicecampion Olimpic la clasa Laser - 1996 Campion Olimpic la clasa Finn - 2004

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

CuprinsINTRODUCERE PARTEA I - VITEZA1 2 3 4 ABC-UL VITEZEI VELA I GREEMENTUL VITEZA N VNT VITEZA SUB VNT 7 12 20 29 5

PARTEA A II-A - MANEVRAREA BRCII I TACTICA5 6 ABC-UL MANEVRRII BRCII TACTICA 37 44

PARTEA A III-A - ECHIPAMENT I REGLAJE7 8 NCLINAREA CATARGULUI ECHIPAMENT RAPID 52 56

PARTEA A IV-A - DESPRE VNT9 DETECTAREA VNTULUI 67

PARTEA A V-A - MINTE I TRUP10 11 12 PREGTIREA MENTAL UN CORP PERFECT PREGTIREA FIZIC 75 80 82

PARTEA A VI-A - PRINI I ANTRENORI13 14 PENTRU PRINI ANTRENORUL IDEAL 93 96

ANEXE1 2 OPTIMISTUL - PRI COMPONENTE ECHILIBRUL VELELOR 108 109

INTRODUCEREMult lume privete Optimistul ca pe un lucru hazliu. Este un fel de cutie bombat n care copiii nva s navigheze ! Nu sunt muli cei care realizeaz faptul c din punct de vedere numeric este cea mai mare clas din lume i c velistii foti Optimiti au ctigat medaliile de aur la toate categoriile de brci simple la Olimpiada de la Barcelona. Este de fapt o barc de curse de o singur persoan, cu un design remarcabil, este usor de manevrat, excelent pentru navigaie, pune n valoare cele mai mari caliti ale unui velist de top. Peste 170000 de tineri din peste 90 de ri folosesc Optimistul ca mijloc de navigaie. n toat lumea au loc concursuri fantastice, cu navigaie la cel mai nalt nivel i cu mult distracie pe mal. n fiecare an au loc concursuri open, campionate naionale, continentale i un Campionat Mondial pentru circa 250 veliti din 59 de ri. Navigaia pe ambarcaiunea Optimist este o aventur ! Ea ii ofer ansa de a-i ntemeia prietenii durabile cu veliti de top din alte ri i de a-i reprezenta ara la marile competiii internaionale. Aceast carte te va pune n micare. Scopurile ei sunt : S ajute velitii Optimiti s-i dezvolte tehnicile de manevrare i navigaie rapida. Ei vor putea fi capabili s se autoevalueze, s se autoinstruiasc i s-i dezvolte o atitudine psihologic pozitiv fa de stresul competiiei, s accead n vrful navigaiei naionale i internaionale. S-i ajute pe prini s neleag care sunt motivele pentru care trebuie s continue s sprijine navigaia copiilor lor i s evite aciunile care ar putea influena negativ performanele i fericirea acestora. S-i ajute pe antrenori s ntreasc relaia concurent/printe/antrenor, s neleag limitele datorate dezvoltrii copiilor i s dezvolte programe i tehnici specifice de antrenament.

Performana depinde de: pregtirea fizic, mental, tehnica vitezei brcii, aptitudinile de navigaie, cunostinele teoretice, cunoaterea regulamentului ISAF, experiena de concurs, un echipament adecvat, sprijinul din partea prinilor i competena antrenorului. Citii n continuare pentru a afla cum putei realiza toate aceste obiective.

VITEZA

Partea I

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1

ABC-UL VITEZEIViteza ! Simte-o, traieste-o si elimina orice lucru care ar putea sa o afecteze !

S navighezi repede este tinta tuturor velistilor de top ! Este grozav sa depasesti linia de start si sa simti barca cum te trage inainte, privind inapoi si stiind ca ai viteza iar celelalte barci nu te vor putea prinde. Dar cum sa dobandesti o asemenea viteza ? Unii oameni par sa navigheze rapid intr-un mod natural, in timp ce altii niciodata nu reusesc sa intre intre primii zece. Singurul lucru care te va ajuta sa mergi mai repede este s petreci ct mai mult timp navignd. Invata sa-ti simti barca - cum raspunde ea la schimbarea tariei vantului si a starii valului. Vei incepe sa simti cand barca este in echilibru, cand aceasta navigheaza singura doar miscand usor bara carmei. Vei recunoaste cum se modifica echilibrul prin orientarea barcii fata de vant, inclinarea catargului si a derivorului, reglajul velei si, mergand cu vant strans, cum sa navighezi rapid si lansat sau sa urci mai mult in vant dar sacrificand viteza. Invata cum sa navighezi in vant si sub vant pe vant slab, mediu si tare, pe ape line sau agitate, pe lacuri si pe mare deschisa. Invata cum sa stai deasupra centrului de pivotare al barcii, cum sa te apleci inapoi, echilibrand barca, mentinand bustul in echilibru in timp ce barca se deplaseaza usor printre valuri. Invata cum sa manevrezi eficient barca, cum sa stai in chingi si cum sa scoti apa din barca. Cauta sa-ti formezi reflexul de controla automat barca. Lasa-ti corpul sa navigheze liber iar tu concentreaza-te in acest timp la schimbarile de vant, reglarea velei, tactica, curent, etc. Invata sa navighezi relaxat, mergand pe drumul cel mai scurt !

ECHILIBRUO barca se afla in echilibru cand aceasta navigheaza singura avand carma orientata pe directia axei barcii, producand o frecare minima. O barca in echilibru este o barca rapida; intotdeauna cauta echilibrul.

CLR se deplaseaz napoi cnd derivorul este ridicat.

CLD este poziionat cam n acest punct.

8

O barca este ardenta (prova tinde sa se roteasca, sa urce in vant) atunci cand bara carmei trebuie sa fie trasa spre bordul din vant pentru a mentine dreapta directia de inaintare a barcii. O barca este moale (prova tinde sa se roteasca, sa se lase sub vant) atunci cand bara carmei trebuie sa fie impinsa catre bordul de sub vant pentru a mentine dreapta directia de inaintare a barcii. Folosirea carmei pentru a mentine directia de inaintare a barcii constituie o frana !

O barc ardent.

Centrul de rezistenta laterala al carenei* CRC (sau CLR - in limba engleza centrul tuturor fortelor care se opun deplasarii laterale a barcii), este punctul de sub barca in care actioneaza forta reactiva rezultanta (R) dintre rezistenta la inaintare (Z) si rezistenta la deplasarea laterala a barcii (A). Centrul velic CV (sau CLD - in limba engleza - centrul tuturor fortelor laterale care actioneaza asupra velei), este punctul din vela in care actioneaza forta activa rezultanta (F) dintre forta utila (U) care propulseaza barca si forta de deriva a barcii (D). Daca CV este aliniat cu CRC, barca este in echilibru. Daca CV este inaintea CRC, prova barcii va tinde sa se lase sub vant. Daca CV este in urma CRC, prova barcii va tinde sa urce in vant. Acest lucru inseamna o barca "ardenta". ( vezi pag.109 - ANEXA 2 ) * carena sau opera vie, este partea din barc care intr in ap

O barc n echilibru.

9

nclinarea catargului Inclinarea este importanta atunci cand urmaresti echilibrul unei barci. Daca catargul este inclinat inapoi, CV se muta in spatele CRC si barca se roteste in vant. Daca catargul este inclinat inainte, CV se muta inaintea CRC, iar barca se lasa sub vant. nclinarea si nalimea derivorului Cand derivorul este complet scufundat, poti folosi sandoul (atasat de marginile cutiei derivorului) pentru a-l pastra fie vertical, fie inclinat inainte sau inapoi. Cand partea scufundata a derivorului este inclinata inainte, CRC se muta spre prova, iar cand este inclinata inapoi, CRC se muta spre pupa. Daca presupunem ca barca se afla initial in echilibru cu derivorul in pozitie verticala, atunci, inclinand partea scufundata inainte, vei avea o barca ardenta si inclinand-o inapoi, vei avea o barca moale. Pe vant tare va trebui sa ridici derivorul pentru a micsora cuplul de rasturnare si a elimina ardenta barcii. Deoarece portiunea scufundata a derivorului scade, CRC se deplaseaza in sus si spre pupa, catre carma. Pentru a mentine barca in echilibru, catargul poate fi inclinat inapoi deoarece derivorul este ridicat. Velistii usori se vor banda pe vant tare, asa ca mentine echilibrul barcii ridicand derivorul cu catargul drept sau inclinat inainte. Reglajul din vel Pe masura ce vela este stransa catre axul barcii, CV se muta catre pupa si face ca barca sa urce in vant. Acest lucru poate fi folosit pentru a face volta in vant cu o barca aflata in repaus - pur si simplu tragi usor ghiul si barca va gira in vant. In mod similar, echilibrul se modifica in sens

invers atunci cand vela este slabita pe rafale. Forma velei Datorita croielii sau a modului in care este reglata, forma velei poate influenta considerabil echilibrul barcii. Un bord de scurgere exagerat de intins va muta CV catre pupa, in timp ce o unul deschis va avea un efect contrar. Picul si palanul sunt importante datorita efectelor pe care le produc asupra bordului de scurgere. Bandarea (reglajul lateral) Asimetria portiunii scufundate a barcii si in special efectul presiunii apei asupra portiunii scufundate din vecinatatea provei, provoaca rotirea barcii in sens opus portiunii scufundate. Bandarea poate fi folosita pe toate laturile cursei pentru a echilibra barca si a naviga mai rapid.

Dac stai prea n spate, oglinda (pupa), frneaz barca din cauza curenilor i a scurgerii turbulente a apei.

10

De exemplu, poti banda barca catre bordul din vant pe strans pentru a echilibra tendinta acesteia de urcare in vant; pe pupa, bandarea catre bordul din vant echilibreaza forta de rotatie a velei; lasarea sub vant la ocolirea balizei este mult mai usoara daca barca este bandata catre bordul din vant.

Reglajul nainte-inapoi (fa -spate) Cele doua obiective in reglajul inainteinapoi sunt de a incerca sa impiedici lovirea provei de valuri si de a incerca sa impiedici oglinda sa se scufunde prea adanc in apa. Acestea pot fi obtinute cand barca naviga pe linia de plutire proiectata. Sportivii usori vor trebui sa stea cat mai in spate pe vant moderat spre tare, pentru a impiedica scufundarea provei. Sportivii grei vor trebui sa stea mai in fata, acceptandu-se o usoara scufundare a pupei in timp ce barca este tinuta perfect dreapta, lucru care permite provei sa urce cat mai mult posibil in vant.

NAVIGAIA FR CRMFolosirea carmei intotdeauna incetineste barca. Puteti controla barca fara carma, folosind urmatoarele tehnici: 1. O barca moale poate fi echilibrata, sau o barca echilibrata poate fi facuta sa urce in vant prin : Bandarea acesteia (inclinarea) catre bordul de sub vant. Mutarea CV catre pupa - inclinand catargul catre inapoi, strangand mai mult vela, sau tensionand (inchizand) bordul de scurgere al velei.

Dac stai prea n fa, prova lovete valurile i te vei opri.

Dedesubt: Lsnd barca s se bandeze (careneze), aceasta va tinde s gireze .

PRESIUNEA APEI

Aceast parte a cocii este n ap

BARCA GIREAZ N ACEST SENS FUNDUL BRCII VZUT DIN AP

11

Mutarea CRC catre prova - inclinand partea scufundata a derivorului inainte.

2. O barca ardenta poate fi echilibrata, sau o barca echilibrata poate fi facuta sa se lase sub vant prin : Bandarea acesteia catre bordul din vant. Mutarea CV catre prova - inclinand catargul catre inainte, slabind vela, sau detensionand (deschizand) bordul de scurgere al velei. Mutarea CRC catre pupa - inclinand partea scufundata a derivorului catre inapoi, sau ridicandu-l. 3. Leaga strans bara carmei pe centrul barcii cu ajutorul unui sandou de jur imprejurul chingilor si apoi pune in practica tehnicile prezentate mai sus.

FOARTE IMPORTANT !ine prelungitorul ca pe un pumnal, cu degetul mic cel mai aproape de captul dinspre bar. ine cota velei n acelai mod, cu degetul mic cel mai aproape de scripete. Iei n chingi aplecat spre spate, trgnd cota randei pn la nivelul cotului. Menine barca si greementul n echilibru, iar crma pe axul brcii Nu lsa prova s loveasc valurile. Scoate apa i navigheaz astfel nct s o pstrezi uscat.

2 VELA I GREEMENTULFORMA VELEIForma velei constituie cheia urcrii n vnt i a navigaiei rapide. Urcarea n vnt depinde de intrarea vntului in vel - unghiul de atac al velei, care este unghiul dintre poriunea frontal a velei (cea mai apropiat de bordul de atac) i linia care unete bordul de atac cu bordul de scurgere al velei. Dac acest unghi este ascuit (B), intrarea este considerat a fi plat, iar barca va urca n vnt fr a fi impins napoi. Dac unghiul este mare, intrarea este plina (C), iar barca va urca n vnt cu greu. Punctul n care vela are adncimea maxim se mai numete "burta velei". Puterea care este generat de vel, depinde de adncimea i poziionarea burii. n general: Velele pline (curbate) genereaz o putere mai mare decat cele plate. Puterea generat de o vel creste pe masura ce burta ei se deplaseaza catre inainte. O vel are forma optim cand burta ei este situat la o distan fa de bordul de atac, cuprins ntre 3/8 i 1/2 din lungimea bordului de ntinsur. n stabilirea reglajului velei vei urmri cel mai bun compromis ntre urcarea n vnt si puterea generat de vel. Pe ape line, barca nu mai este incetinita de valuri si poate mentine viteza maxima cu o putere mai mica. Prin urmare, capacitatea de a urca n vnt este cea mai importanta, deci, reglajul va fi cu o intrare plat, burta mult napoi i o vel mai plat. Pe ape agitate, impactul valurilor ncetinete barca i este nevoie de puterea maxim pentru a menine viteza. Reglajul

va fi cu burta inainte, o intrare larg i o vel plin. Burta velei se deplaseaz ctre marginea velei care este relativ mai ntins nainte - dac bordul de atac este ntins, napoi - dac bordul de scurgere este ntins i n jos, daca bordul de intinsur pe ghiu este ntins. Fora activ rezultant n vel Forta activ rezultant ntr-o vela (F) este efectul diferenei de presiune ntre bordurile din vnt i de sub vnt ale velei. Forele care ncearc s mping barca lateral (D) sunt anulate de fora de rezisten a apei asupra crmei i derivorului (rezistena lateral - A). La o vel reglat corect, F va produce naintarea brcii. Bordul de scurgere rsucit Niciodata, antrenorul, cnd merge cu alupa chiar n urma brcii tale, nu trebuie s-i vad bordul de sub vnt al velei. Cnd bordul de scurgere este rsucit spre axul brcii, fora activ care acioneaz asupra scurgerii trage barca napoi, lucru care nu este indicat ! Un bord de scurgere rsucit constituie unul dintre motivele cele mai raspandite datorita caruia Optimitii merg ncet, dar cum se ntampl acest lucru ?

13

Cnd vela este reglat corect (scurgerea este paralel cu axul brcii), fora activ care acioneaz asupra scurgerii mpinge barca lateral.

axul brcii i ndreptat ctre pupa, atunci bordul de scurgere este rsucit. ATENIE ! Fumurile de pe scurgere nu-i arat ntotdeauna cnd scurgerea este rsucit.

ELEMENTELE DE CONTROL AL VELEIPicul Pentru a nelege efectul picului trebuie s realizezi c marginea superioar a velei (capul), nu poate fi ntins, fiind inextensibil. Intinderea picului ridic vrful velei i tensioneaz bordul de scurgere.Picul controleaz tensiunea bordului de scurgere

Cnd vela este reglat incorect (scurgerea este rsucit ctre axul brcii), fora activ care acioneaz asupra scurgerii are dou componente: una care mpinge barca lateral i una napoi.

GREELI FRECVENTE LA REGLAREA VELEI1. Emoie si strngere excesiv a cotei. 2. Nu se cunoaste cum arata o vela reglata corect. 3. ntindere excesiv a picului - greseala de a nu slabi picul la scaderea in intensitate a vntului, astfel ca bordul de scurgere ramane tensionat si barca se opreste intre rafale. 4. Vnt cu intensitate variabila - reglajul picului numai pentru rafale i nu i pentru scderea temporar a vntului. 5. Palan prea tensionat - nu se utilizeaz palanul pe vnt strans, dect atunci cand se dorete descrcarea velei (imprastierea vntului n exteriorul velei). 6. Bordul de ntinsur pe ghiu (piciorul velei) prea slabit. 7. Bordul de atac prea slbit sau gele legate greit. Este util s trasezi o dung orizontal pe marginea de cdere ntre balene. Pstreaz-o paralel cu axul brcii cnd navighezi cu strnsul. Dac dunga este oblic fa de

Colul de cot Cnd acesta este strns, pe lang faptul ca tensioneaz bordul de ntinsur, colul de cot departeaz bordul de scurgere fa de catarg, deschide bordul de scurgere i aplatizeaz vela. Ga orizontal a colului de nvergare* (* acest col mai este numit i colul de nvergare prova - al catargului, spre deosebire de colul de nvergare pupa - al picului), ga orizontal a colului de mur, gele bordului de atac Acestea modific curbura bordului de atac, care controleaz intrarea i burta (umplerea) velei.

14

Ga oblic a colului de nvergare, laul oblic al flcilor ghiului Acestea controleaz lungimea si tensiunea bordului de atac (intrarea si forma velei), poziioneaz vela pe catarg. Ga oblic a colului de nvergare mpiedic colul de nvergare s se ridice atunci cnd este ntins picul. Laul oblic al flcilor ghiului controleaz nalimea ghiului. Poate fi scurtat prin rsucirea sa de mai multe ori nainte de a fi agat de bulonul propriu de pe catarg. Palanul (cota palanului) Acesta mentine ghiul jos la navigaia sub vnt, tensioneaz bordurile de atac i de scurgere ale velei i opune rezistent mpingerii verticale a picului. Dac picul este ntins naintea palanului, pe vrful bordului de atac vor aprea pliuri. Pe vnt slab, cnd bordul de atac este liber, teoretic nu este nevoie de tensionarea palanului. Pe vnt mediu palanul trebuie s fie chiar liber cnd se navig cu vnt strns, dar destul de strns pentru a controla rsucirea velei atunci cnd se navig sub vnt. Pe vnt tare palanul trebuie strns pentru a tensiona bordul de atac i a menine tensiunea bordului de scurgere, atunci cnd vela este descarcat de vnt.

Pic ntins fr palan..

Palanul si cota randei tensioneaz bordurile de atac i de scurgere.

PREGTIREA GREEMENTULUI (VELATURII)1. Leag cu atentie gele bordului de atac, ga orizontal a colului de nvergare i a colului de mur, de catarg, pentru a obine forma dorit a velei. 2. Leag ga oblic a colului de nvergare de catarg. Aceast g nu poate fi reglat fr scoaterea i culcarea catargului. Pentru

Colul de cot aplatizeaz vela i deschide bordul de scurgere.

15

a potrivi vela fa de catarg, ga trebuie reglat astfel incat colul de nvergare al velei s ramana la aceeasi inaltime. Acest lucru se face marcand cu semne partea superioara a bordului de atac al velei si a catargului, cele doua semne trebuind s corespunda atunci cand ga oblica a colului de nvergare are lungimea corecta. Semnele trebuie poziionate astfel nct atunci cand bordul de atac al velei este liber, banda de masurare a velei se gaseste chiar sub banda superioara de masurare de pe catarg. Cand bordul de atac al velei este intins la maximum, banda de masurare a velei se va gasi chiar deasupra benzii inferioare de masurare de pe catarg. 3. Aeaz catargul in barca si leaga cu atentie saula de asigurare a catargului. 4. ntinde picul numai atat cat s tensioneze usor ga oblic a colului de nvergare. 5. Regleaza tensiunea dorita a bordului de atac alegand numarul de rasuciri ale laului oblic al falcilor ghiului. Lipeste o banda verticala gradata (cu repere orizontale) pe partea din fata a catargului, in dreptul falcilor ghiului. Reperele trebuie s corespunda cu marginea de sus a falcilor ghiului. Pastreaza o inregistrare a citirilor, in asa fel incat s poti regla vela perfect oricand. 6. Aplica palanului tensiunea dorita. Strangand initial scota randei, acest lucru se face mai usor. 7. Aplica picului tensiunea dorita. 8. In final, regleaza colul de scota.

i modul n care s-a comportat barca. Acest lucru te ajut la creterea ncrederii, a gradului de nelegere i a vitezei brcii. Reglaje pentru vnt slab (Forta 1-2 /1-4 noduri/ 0,3-1,6 m/s) Aerul lent se va desprinde usor de o vela plina, astfel incat cauta s obtii o forma plata a velei pentru a preveni inepenirea brcii i a optimiza acceleraia/urcarea n vnt. Caut s ai curbura velei la jumatatea bordului de ntinsur, cu bordurile de atac si de scurgere complet destinse. Vei dori s ai o vel cu profilul convex, aplatiznd burta i intrarea vntului n vel (reducnd unghiul de atac).

Folosete semne liniare pe vel i catarg. Ga orizontal a colului de nvergare/ ga orizontal a colului de mur ambele se regleaz astfel nct vela n aceste dou puncte s fie la o distan de 9 mm fata de catarg.

FORMA VELEI PENTRU DIFERITE TRII ALE VNTULUIDe fiecare dat cnd navighezi, nregistreaz forma velei pe o Fi de Analiz a Cursei de Antrenament (vezi pag.105), mpreun cu propriile comentarii privind vntul i condiiile de ap precum

16

Regleaz ga oblic a colului de nvergare pentru a alinia semnele trasate.

O band adeziv gradat pentru reglarea nivelului ghiului ii permite s nregistrezi exact tensiunea bordului de atac. Picul - Slbete-l pn apare o mic cut n dreptul colului de nvergare. Acest lucru iti arata ca nu ai picul prea strans, iar bordul de scurgere este deschis. Flcile ghiului - trebuie s fie stranse de catarg, dar trebuie s dea voie ghiului s se ridice la cresterea tensiunii in bordul de scurgere. Pentru a obtine acest lucru slefuieste marginea interioara superioara a centrului falcilor. Este foarte important ca mansonul din bancheta catargului (etambreul) si talpa catargului (etamboul) s fie bine lubrifiate pentru a impiedica intepenirea catargului la volta, fapt care modifica tensiunea picului si reglajul velei.

Ga din centrul bordului de atac - se regleaz astfel nct vela s fie in acest punct la distana de 1-2 mm fata de catarg. Celelalte ge orizontale ale bordului de atac se regleaza astfel incat s se obtina o curbare uniforma a acestuia, fata de punctul central. Bordul de atac destins - se rsuceste de cateva ori laul oblic al flcilor ghiului pentru ridicarea ghiului. Cu un bord de atac destins, burta velei se muta in spate, unghiul de atac se micsoreaza, iar bordul de scurgere se tensioneaza usor. Colul de cot - ntinde-l pn la semn, pentru a redeschide bordul de scurgere i a aplatiza vela. Palanul - Slbit la maximum.

17

Reglaje pentru vnt mediu si tare (Fora 2-4+/ 4-11+ noduri/ 1,6 - 5,5+ m/s) Regleaz-i vela cu bordul de atac ntins i bordul de ntinsur destins.

Vnt n rafale pentru toate triile de vnt Intotdeauna regleaza-ti greementul si in mod special picul pentru vntul mai slab care este in pauzele dintre rafale. Cand vine rafala, scurgerea se deschide si vei putea naviga prin rafala. Un greement cu tensiunea picului si a scurgerii reglate pentru rafale, va avea un bord de scurgere tensionat si rasucit intre rafale - lucru total defavorabil !

Nu lsa scurgerea s se rsuceasc ctre vnt n pauza dintre rafale. Regleaz forma velei corespunztor vntului mai slab dintre rafale i accept deschiderea bordului de scurgere pe rafale.

Gele bordului de atac, gele orizontale ale colului de nvergare si ale colului de mur - Regleaza-le astfel incat intre vela si catarg s fie o distanta de 3-4 mm, de-a lungul intregului bord de atac. Colul de cot - Slbete-l astfel nct custura de imbinare cea mai de jos s nu fie traversata de cutele bordului de ntinsur. Daca bordul de ntinsur este prea destins, atunci scurgerea se rasuceste. Palanul - Slbit atunci cand scota randei este strans pentru navigatia cu vnt strans. Picul - La fel ca pe vnt slab, cu o mica cut n dreptul colului de nvergare. Tensiunea bordului de atac - Se regleaza renuntand la destule rasuciri ale laului oblic al falcilor ghiului, pentru a tensiona bordul de atac. Pe msur ce vntul crete n intensitate, bordul de atac trebuie tensionat.

18

Pentru cei grei Velitii grei pot folosi vele pline pn cnd cursa este abandonat. Catargul se va curba, iar pentru a menine forma i puterea velei, este necesar s fie bine strnse gele orizontale ale colului de nvergare si ale colului de mur i s fie slbite gele din mijlocul bordului de atac pentru a produce o curbura uniform astfel nct n mijlocul bordului de atac s existe o distan de 9 mm ntre vel i catarg. VNT TARE : Catargul curbat reduce puterea n vel GELE STRNSE UNIFORM. BORDUL DE ATAC NTINS PE TOAT LUNGIMEA SA. Descrcarea velei Va trebui s reconsideri reglarea greementului in cazul cand, desi te afli iesit in chingi cu tot corpul, ai derivorul ridicat 10 cm i partea scufundat a acestuia nclinata ctre pupa, risipeti vntul pe rafale i pe creasta valurilor, totui nu reuesti s ii barca dreapt.

Strnge toate gele bordului de atac astfel nct capsele (rodanele) acestuia s ating catargul. ndeparteaz cat mai mult posibil bordul de scurgere fata de catarg, intinzand colul de scota pana la semnul de pe ghiu. Acest lucru aplatizeaza jumatatea inferioara a velei. Slbete ga orizontal a colului de nvergare pana la distanta de 8 mm intre vela si catarg. Acest lucru

aplatizeaza jumatatea superioara a velei. Este permis - in cazul intinderii - distanta maxima de 10 mm. Cele doua ge ale colului denvergare trebuie s fie foarte rezistente. Acestea preiau att fora de mpingere a picului asupra marginii oblice a velei, cat i forta de impingere a vntului asupra velei. Ele contribuie din plin la curbarea catargului, iar daca cedeaza, se poate rupe vela. Gele orizontal si vertical ale colului de mur trebuie bine strnse. Bordul de atac trebuie s fie cat mai strns legat. Cei grei descarc vela strngnd gele acestuia uniform, deoarece curbarea catargului micsoreaza unghiul de atac in cazul lor. Palanul are un rol important pe vnt strans - mentine tensiunea bordului de scurgere cand vela este descarcata. Strnge-l cat mai mult posibil. Picul trebuie intins cat mai mult posibil, cu exceptia celor uori care descarc vela pe vnt sub Fora 4, care vor regla vela cu o mic cut n dreptul colului de nvergare.

19

Pentru a descrca vela, foloseste un col de cot strns, un pic ntins, un bord de atac strns si un palan strns.

3 VITEZA N VNTOBICEIURI PROASTEArunca o privire la sportivii de top care concureaza intr-un concurs international navigand catre vant. Majoritatea dintre ei sunt agresivi, ies mult in chingi si par sa fie rapizi. Uite-te mai atent. In timp ce unii navigheaza cu miscari continue si line ale corpului, altii navigheaza rapid si apoi se opresc, incetinind inainte de a capata din nou viteza maxima, dupa care incetinesc din nou. Analizeaza-ti modul propriu de navigatie. Navighezi lin si cu viteza maxima, sau cu pauze ? Este usor sa analizezi obiceiurile proaste care sunt greu de recunoscut si de schimbat. Urci prea mult in vant pe rafale ? Asta deoarece lasi barca sa se bandeze prea mult ? Ar trebui cumva sa reglezi scota randei pentru a mentine barca dreapta ? Esti destul de rezistent fizic pentru a naviga rapid si in forta un strans intreg ? Sunt pantalonii tai de iesit in chingi confortabili ? Ai picioarele sustinute ferm de chingi si in locurile corecte ? Iti treci greutatea de pe un picior pe celalalt si ce efect are acest lucru asupra barcii ? Chiar tii barca dreapta sau este inclinata catre in vant ? Este usor sa te obisnuiesti cu un unghi de inclinare a barcii care este confortabil, dar care poate dezechilibra barca. Ce-ar fi sa montezi un poloboc pe traversa catargului ca sa te ajute sa-ti schimbi stilul ? Lovesti cumva valurile cu prova sau cu corpul ?

ANTRENAMENT I REGLAJE N DOIOptimistii de top au avut deseori parte de multe sfaturi din partea bine intentionatilor parinti si antrenori. Este mult mai bine sa-ti rezolvi singur problemele si alte aspecte ale reglajelor si vitezei barcii, iar modul cel mai indicat de a face acest lucru este antrenandu-te cu un prieten. Cauta-ti un prieten de marimea ta si apropiat ca viteza. Obisnuiti-va sa navigati impreuna, folosind orice prilej. Abordati diferite aspecte privind reglajele, tehnica de navigatie, inclinarea derivorului si a catargului, reglajul barcii si diferite stiluri de iesit in chingi. Observati si comentati stilul de navigatie al fiecaruia si formele velelor, avand in vedere reglajele din ziua respectiva. Daca una din barci navigheaza mai incet, doua capete sunt mai bune decat unul pentru a rezolva problemele. Antrenamentul in doi iti confera incredere - in ziua marelui concurs, dupa ce navigi 5 minute impreuna cu amicul tau, vei sti ca barca ta este mai rapida ca niciodata.

Antrenament in doi : navigai impreun, n vnt si sub vnt.

21

Tehnici similare antrenamentului in doi pot fi folosite dupa start. Daca simti ca barca nu se deplaseaza cum ar trebui, navigheaza paralel cu o alta barca si considera ca faci antrenamentul in doi. Verifica totul si apoi fa modificarile. Esti mai rapid ? Daca "Da !", atunci continua-ti cursa ! Lucrul mpreun Procedura standard pentru antrenamentul in doi presupune sa navighezi pe acelasi bord cu perechea ta, cu provele aliniate fata de directia vantului si cocile aflate la o distanta de 2-4 lungimi una fata de cealalta. In acest mod, nici una dintre barci nu se va afla in conul de devantare al celeilalte, si evadarea nu va fi o problema. Navigati asa pana cand una din barci capata un avantaj inainte. Opriti-va cand barca din spate primeste aer perturbat sau intra in siajul celeilalte. Faceti o plimbare impreuna si discutati despre ceea ce s-a intamplat. Apoi incercati din nou, schimbandu-va locurile fata de vant. Daca aceeasi barca s-a distantat inainte, reluati discutia si vedeti care este cauza. Daca nu aveti un raspuns, timonierul barcii mai rapide va trebui sa stea si sa urmareasca cum navigheaza barca mai lenta. Daca nici el nu gaseste raspunsul, atunci timonierul barcii mai lente va sta si va urmari cum navigheaza barca mai rapida. Puteti de asemenea sa va imbunatatiti modul de manevrare a barcii prin dueluri de tipul "Ajunge-l pe cel din fata !" sau "Tine-l la control pe cel din spate !". Apoi, dupa ce v-ati testat viteza si tehnica, puteti sa incercati sa lofati mai mult ca niciodata. Merge ? Daca "Da !", atunci continuati !

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele plate - toate fumurile sunt orientate napoi.

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele pline - are loc o separaie a aerului n bordul de sub vnt al velei.

Aerul lent se scurge de-a lungul unei vele pline si prea strnse - vela este inert (fora activ rezultant n vela, F=0), barca nu mai nainteaz, aerul s-a separat total - nu mai exist scurgere n bordul de sub vnt.

22

REGLAJE N GRUPFoloseste-te de un grup (cu sau fara antrenor) pentru a-ti verifica viteza, urcarea in vant, forma velei, reglajele si tehnica. Dupa ce au luat startul printr-o poarta, barcile tind sa se departeze la 3 lungimi departare, cu vant strans, avand aceleasi mure. Dupa un timp, vei vedea ca unele barci urca mai mult in vant, iar altele navigheaza mai rapid. Opriti-va, comparati reglajele, discutati, modificati reglajele si incercati din nou - pana cand toti veti urca in vant la fel si cu aceeasi viteza !

VNT STRANS - FR VALURIVnt slab nchipuie-i apa ca pe o sticl. Aerul se scurge foarte lent prin vel. Dac vela se scutur, curentul de aer se separ si poate dura chiar un minut ca s adere din nou la vel. In acel minut nu ai propulsie ! (F=0) Astfel ca trebuie sa stai absolut nemiscat si concentrat pe mentinerea velei nemiscata si plina, pe cea mai usoara miscare a fumurilor, pe vantul care-ti adie in obraz si pe semnele de vant de pe apa. Toate miscarile trebuie facute cu incetinitorul, fie din corp, fie cu scota sau cu bara carmei. Volta trebuie sa fie facuta lent si usor, cu balans maxim. Barca trebuie sa ramana sprijinita pe bordajul de sub vant pana cand vela devine plina si pana cand prova se indreapta spre sau sub noul curs; balansul de revenire trebuie sa fie lent si neintrerupt, fara socuri. Ar putea fi nevoie sa bandezi barca sub vant, astfel incat vela sa-si mentina forma si ghiul sa nu vina spre axul barcii. Cauta-ti o pozitie confortabila - stand pe fundul barcii cu picioarele intinse pana la bordul de sub vant, sau stand pe vine pe centrul barcii, cu greutatea corpului pe piciorul de sub vant. Fii sigur ca esti destul de in fata pentru a tine oglinda ridicata din

apa, altfel vor aparea turbioane in spate care te vor frana. Scufundarea provei nu conteaza atat timp cat nu exista valuri. Vela trebuie reglata cat mai plata, in asa fel incat aerul lent sa se scurga prin ea, fara sa se desprinda. O vela plina beneficiaza numai de o parte din forta generata de o vela plata, pentru conditiile de vant slab, deoarece curentul de aer se separa fata de jumatatea din spate a velei, in majoritatea timpului, iar separatia totala are loc mai usor. Reglajul trebuie sa fie, dupa cum s-a mentionat mai sus, cu catargul inclinat inainte, bordul de atac destins, gatele velei slabite si bordul de atac de forma unei curbe uniform convexe; bordul de scurgere trebuie sa fie destins, deci regleaza picul destul de slabit ca sa apara mici cute in dreptul coltului de invergare. O scota subtire, usoara, permite manevrarea mai usoara a velei, sensibilitatea ei putand fi imbunatatita si mai mult, dezlegand-o de capatul inferior al scripetelui ghiului, pentru a obtine o demultiplicare 2:1 - o mica carabina este cea mai potrivita pentru a face acest lucru. Nu uita sa mentii barca in miscare cu orice pret. Tactic, este mai important sa pastrezi fisiile de vant decat sa navighezi pe rotiri, asa ca daca fisia ta se termina, caut-o pe urmatoarea. Nu fii pesimist daca esti greu. Velistii grei au castigat regate de campionat in aceste conditii - pe vant slab cel care gandeste pozitiv castiga ! Vnt mediu Vantul este destul de tare pentru a mentine ghiul pe bordul de sub vant, iar barca se mentine usor inclinata catre in vant. Barca este atat de bine echilibrata, incat navigheaza drept, cu bara carmei pe axul barcii. Stai in fata, langa traversa, pentru a mentine oglinda ridicata din apa.

23

Velistii usori pot continua sa stranga vela mai aproape de axul barcii si sa urce cu vele plate, pe vant de pana la forta 3, pe ape fara valuri. Cand incep sa se formeze mici valuri care se ciocnesc de prova, este timpul sa stai mai in spate si sa navighezi prin valuri !

VNT STRNS - CU VALURIReguli de baz Multe stiluri de navigatie prin valuri pot fi vazute la concursurile internationale. Conditiile diferite de val pun diferite probleme, dar intotdeauna se aplica doua principii de baza : Este vitala mentinerea vitezei si pierderea unei cantitati cat mai mici din energia cinetica a barcii, in urma impactului cu fiecare val. Pierderea de energie apare atunci cand barca si timonierul sunt franate prin tangaj (miscarea oscilatorie a barcii in sens longitudinal, provocata de valuri), prin urcarea pe val si prin impactul valului asupra etravei, bordajului lateral al provei, sau timonierului. Tangajul Cand barca se afla in tangaj, capetele acesteia se misca in sus si in jos. Pe valuri, miscarea verticala a acestor capete se amplifica, absorbind energie cinetica si incetinind barca. Cu cat aceste capete se pot ridica mai usor, cu atat se va pierde mai putina energie. Acest lucru poate fi realizat : Pastrand capetele barcii cat mai descarcate de greutate. Mancarea, bautura, buretii uzi, barbeta si pagaia, trebuiesc asigurate de cutia derivorului.

Pe vant constant, poti incerca sa stai in barca pentru a echilibra barca, dar daca vantul este variabil sau esti preocupat de tactica, atunci e mai bine sa stai asezat pe bord. Vei vedea ca avand o vela inca plata, vei putea aduce vela mai aproape de axul barcii si vei putea urca mai mult decat in orice alte conditii. Miscarile din corp, reglajul scotei, manevrele si voltele pot fi facute cu intensitate mai mare. Pe masura ce vantul creste, poti slabi coltul de scota pentru a obtine curbura si puterea maxima in vela. Inainte de cursa, roaga pe cineva sa verifice ca nu ai bordul de scurgere rasucit. Daca barca ta este lenta, atunci este aproape sigur din cauza scurgerii, deci slabeste picul pana ce apare acea mica cuta in dreptul coltului de invergare, verifica ca ai dat drumul la palan, renunta la o rasucire a latului oblic al falcilor ghiului pentru a intinde putin bordul de atac si, daca inca mai esti lent, atunci strange coltul de scota cam 1-2 cm.

24

Stand deasupra punctului in care barca pivoteaza, astfel incat coca sa se deplaseze fara sa-ti misti corpul. Doar barca oscileaza - tu iti mentii echilibrul si astfel se pierde mai putina energie. La Mondialele din Argentina, acest lucru a fost demonstrat cel mai bine de Ramon Oliden. El se lasa pe spate, balansandu-si greutatea pe un picior aflat chiar deasupra punctului de pivotare al barcii si naviga uimitor de repede in conditii de apa agitata.

Strns in for Iei in chingi cu toata forta de care dispui, aruncandu-ti corpul catre pupa, cautand sa ridici prova barcii peste partea din fata a fiecarui val. Continua-ti efortul, accelerand pe spatele valului pana in scurta zona de calm dintre valuri. Repeta aceasta miscare exploziva pe fiecare val si vei fi mult mai rapid. Carmeste barca pe o traiectorie serpuita, lasandu-te putin sub vant daca esti amenintat de o gaura adanca sau de un val care este gata sa se sparga de prova.

Corpul este n echilibru : Barca este liber sa oscileze.

Descreterea natural a vntului n adncitura dintre valuri poate fi folosit pentru a nclina barca spre bordul din vnt i a scoate apa din barc cu ispolul. Impactul cu valul Impactul valului asupra etravei va produce franarea barcii. Bordajul lateral din vant al provei este foarte important, deoarece un impact produs in acest loc se soldeaza cu intrarea apei peste bord. Stai in spate pentru a ridica prova : velistii care cantaresc 45 kg sau peste, stau cam la 20 cm in spatele traversei derivorului, iar cei mai mici stau pana la 60 cm in spatele traversei, pe vant tare. Bandeaza barca cam 5 grade, pentru a ridica bordajul lateral din vant al provei. Echilibreaza barca prin ridicarea derivorului. Naviga rapid si liber.

Clreul este in echilibru - calul oscileaza Urcarea pe val Energia si viteza se pierd atunci cand barca trebuie sa se ridice ca sa treaca peste un val. Acest lucru nu constituie o problema pe valuri mici, dar devine neplacut pe masura ce valurile cresc. Mentine viteza cu orice pret, altfel vei intra in deriva deoarece derivorul nu-si mai poate indeplini rolul.

25

D voie barcii sa oscileze cu usurinta.

Cand un val mai mare ameninta sa se sparga de prova, intinde-te catre pupa pentru o clipa, pentru a ridica prova deasupra crestei. Barca va incetini, dupa care va accelera pe masura ce valul trece. Stand rigid in barca, greutatea corpului va deveni imobila, incetinind barca, deci lasati corpul sa se miste continuu si lin,fara socuri, inainte-inapoi, la nivelul taliei si al soldurilor - indiferent cat de ciudat se ridica barca ! Impactul valului asupra timonierului poate de asemenea sa incetineasca serios barca. Acest lucru se intampla in primul rand celor care ies in chingi cu corpul in forma de S, sub nivelul braului barcii. Rezolvarea este sa urmaresti atent valurile si sa-ti indrepti picioarele, ridicandu-ti corpul, oricand se aproprie unul mai mare.

Scoaterea apei: urc n vnt i bandeaz barca n vnt.

Apleac-te i scoate un ispol.

Aici prova se ngroap prea mult n val. Timonierul ar trebui s se ntind catre pupa pentru a ridica prova deasupra fiecrui val. Ca o regul general, stai i mai n spate, atunci cnd navighezi pe valuri de toate mrimile.

Vars-l in ap si las-te sub vnt.

26

VNT TARE - STRNSProbleme frecvente 1. Tehnica de scoatere a apei defectuoasa. 2. Bandare excesiva si incapacitatea de a arunca apa din barca spre bordul din vant, datorita strangerii in exces a velei, miscarii prea lente si tehnicii defectuoase de iesit in chingi. 3. Urcarea necontrolata a barcii in vant pe rafale si "intepenirea" barcii. 4. Rasturnarea - devine o problema doar atunci cand catargul iese din calcaiul sau. Daca se intampla acest lucru, catargul va crapa bancheta atunci cand redresezi barca. Deci, verifica saula de asigurare a catargului. De ce trebuie scoas apa ? Scoaterea apei este vitala pe vant tare. Daca nu poti pastra barca uscata, nu vei putea supravietui cursei ! Umple o galeata cu apa si vezi cat de grea este. Apoi vars-o in barca. Se va imprastia pana cand va fi greu de urmarit ! Daca cateva galeti de apa se revarsa in barca, ele vor ingreuna barca; aceasta nu va mai urca la fel de bine pe valuri; mai multa apa se va sparge de bord; si barca va fi greu de carmit si de mentinut dreapta. Greutatea apei de sub vant contrabalanseaza greutatea ta, barca se bandeaza si mai mult, iar tendinta ei de a urca in vant se amplifica la maxim. Tehnica de scoatere a apei Nu opri barca pentru a scoate apa. Daca barca continua sa inainteze, chiar daca mai lent atunci cand scoti apa, nu vei deriva sub vant. Slabeste scota randei atat cat sa bandezi barca catre in vant si tine-ti spatele destul de mult iesit din barca. Apleaca-te si aseaza ispolul cu gura catre traversa, sau in spatele traversei, cu gura catre portiunea superioara a bordului din vant. Foloseste carma pentru a mentine miscarea barcii catre inainte si

usor in vant, lofand daca vela ameninta sa bandeze barca sub vant si lasandu-te sub vant daca scota se detensioneaza sau daca barca incetineste prea mult. Scoaterea apei in for Acum incearca sa strangi mai mult vela, profitand de pauzele dintre rafale sau de bazele valurilor pentru a te apleca in barca rapid si a scoate apa fara sa pierzi din viteza. Vei vedea in cele din urma ca, tinand bara carmei intr-o mana si scota velei in cealalta, poti urca putin in vant in timp ce esti iesit in chingi si poti face astfel ca apa sa traverseze barca pe un val mic. Atunci poti sa te apleci rapid si sa scoti un ispol, in momentul cand apa ajunge la bordul din vant, apoi te intinzi afara din barca rapid si te lasi sub vant, dand barcii putere sa urce pe urmatorul val in timp ce tu versi apa. Ieitul in chingi Merita sa adopti stilul "iesit in chingi cu picioarele intinse" (ca la Laser), ridicandu-ti corpul din apa. Velistii inalti sunt obligati sa faca acest lucru oricum, iar pozitia iesit in chingi cu picioarele intinse s-a dovedit a fi mai putin daunatoare genunchilor. Mentine viteza de inaintare a barcii pe strans, iesind cat mai afara din barca, intr-o pozitie pe care s-o poti pastra intreaga cursa. Vei avea atunci o mica rezerva de putere pentru scurtele perioade de efort extrem. Navigaia pe rafale Mentine nivelul barcii slabind scota, prin intinderea bratului la nivelul cotului si iesirea cu putere in chingi in pozitie orizontala. Poti strange la loc scota, cat mai devreme posibil, astfel incat sa ai o rezerva de scota pe care sa o eliberezi data viitoare cand vei reveni la pozitia clasica de iesit in chingi.

27

ntinde-i corpul la orizontal pe rafale. Nu urca pe rafale atunci cand navigi pe ape deschise, deoarece vei pierde viteza din cauza impactului cu valurile si a scaderii fortei active de propulsie. Derivorul - Pentru cei grei Velistii mai grei pot naviga cu derivorul complet coborat, dar vor avea de castigat daca il vor inclina cu partea scufundata catre inapoi, daca barca devine ardenta. Derivorul - Pentru cei uori Velistii mai usori vor trebui sa ridice derivorul treptat, pentru a reduce cuplul de rasturnare si a mentine nivelul barcii pe masura ce vantul creste in intensitate. Cu

ine-i corpul ridicat vertical n pauzele de vnt. conditia ca barca sa se afle in miscare, acest lucru nu va crea o diferenta semnificativa catre sub vant, ci va face ca barca sa fie mult mai usor de manevrat.

28

Navig liber si cu vitez, cu captul ghiului n afara brcii, numai n cazul n care nu cntareti mult.

VNT TARE - STRNS REZUMAT Vela trebuie sa fie descarcata. Reglajul va fi cu bordul de atac tensionat, gatele bordului de atac stranse, gata orizontala a coltului de invergare al catargului slabita, picul si palanul foarte stranse.

Toti, cu exceptia celor usori, vor regla coltul de scota cam la 1 cm fata de semn, pentru a putea propulsa barca prin valuri. Foloseste reglajul talpii catargului. Stai destul de in spate pentru a ridica prova din apa (vezi pagina 25). Inclina barca 5 grade pentru a ridica portiunea din vant a provei. Iesi mult in chingi si condu barca. Scapa de vant pe rafale, nu urca in vant. In pauzele de vant, strange vela, apleaca-te in barca, scoate apa cand poti, dar pastreaza barca in miscare. Naviga liber si cu viteza. Toti, cu exceptia celor grei, vor merge spre in vant cu capatul ghiului dincolo de coltul din spate al barcii. Pastreaza echilibrul barcii ridicand derivorul cam pana la 25 cm. Gandeste-te inainte de a face volta. Cauta o portiune de apa mai neteda si fa volta pe creasta unui val. Ar putea fi un dezastru daca faci volta inainte de a urca pe creasta unui val. Intepenirea barcii in timpul unei volte constituie un dezastru. Barca se opreste si apoi incepe sa mearga cu spatele. Pentru a iesi din aceasta situatie, indreapta carma (safranul), spre directia in care vrei sa se deplaseze pupa si ridica derivorul cam 3/4 din portiunea scufundata. Impingerea ghiului spre vant poate provoca o bandare neprevazuta a barcii. Pentru a ajunge acasa pe furtuna, da jos picul si continua sa navighezi cu jumatatea inferioara a velei.

5 VITEZA SUB VNTREGLAJUL VELEIViteza sub vant nu vine automat prin lasarea dupa baliza din vant si slabirea velei. Este nevoie de la fel de multa munca si sensibilitate ca sa mergi repede sub vant, ca si pe vant strans. Sub vant, vela trebuie continuu reglata corespunzator fumurilor bordurilor de atac si de scurgere, pana la punctul in care barca incepe sa devina periculos de instabila - deoarece ghiul se deplaseaza inaintea catargului, o componenta a fortei active rezultante in vela, va impinge catargul catre bordul din vant. Pe vant slab este posibil si de dorit sa navighezi sub vant cu ghiul aflat binisor in fata catargului. In aceasta pozitie, cu barca bandata in vant (kiting), forta de greutate va mentine ghiul in afara barcii. Pe masura ce vantul creste, componenta laterala a fortei active in vela, i va ajuta pe cei usori sa navigheze mai bandati. Cand vantul creste si mai mult, velistii usori si apoi cei grei vor trebui sa stranga vela progresiv pentru a impiedica o rostogolire mortala spre in vant. In aceste conditii, palanul trebuie sa fie intins progresiv, pentru a minimiza rasucirea velei. Pe travers, vela trebuie sa fie plina. Pe pupa, atunci cand

Pe travers, toate fumurile trebuie s se scurg napoi. O uoar bandare n vnt a brcii poate mbunti echilibrul. devine imposibil sa mentii scurgerea fumurilor catre inapoi, vela va trebui aplatizata.

DERIVORULEste ceva obinuit sa vezi Optimistii mergand sub vant cu prea mult derivor in apa. Rostogoleste barca spre tine si

Slbeste cota barca se rostogolete n vnt.

Strnge cota barca se rostogolete sub vnt.

30

priveste cat de mult este iesit derivorul sub barca, fata de reglajul tau favorit pentru navigatia sub vant. Pe pupa, derivorul nu trebuie sa iasa deloc din cutia sa, cu exceptia cazului de vant tare. Pe traversuri, ai nevoie de derivor, numai atat cat sa nu derivezi sub vant. Reglaje Incearca diferite reglaje atunci cand faci exercitii de viteza si antrenament in doi - vei fi surprins de cat de putin derivor vei avea nevoie. Pentru fiecare cm de derivor ridicat, suprafata uda a barcii scade cu 58 cm si deci, se reduce corespunzator suprafata de frecare. Insemneaza-ti cu markerul muchia din spate a derivorului la intervale de 10 cm, ca semne de referinta.

BANDAREA BRCII N VNTBandarea barcii in vant este complicata, dar este de asemenea cea mai rapida cale de a naviga sub vant pentru toate conditiile de val, pana cand planajul devine posibil.

REGLAJUL BRCIIAprovare si frnare Reglajul corect fataspate este decisiv pentru a atinge viteza. Daca esti pozitionat prea in fata, bordajul provei se ingroapa, lovindu-se de val si creste cantitatea de apa care opune rezistenta provei. Acest lucru poate fi riscant pentru cei usori, deoarece poate produce aprovarea si revarsarea apei in barca. Daca esti pozitionat prea in spate, apa incepe sa faca bule si apar turbulente sub oglinda. Acest fenomen este daunator in special cand navighezi cu viteza mica. Apa trebuie sa se scurga in lateral, fara sa lase semne ca barca a trecut. Cei grei, de obicei scufunda atat bordajul provei cat si oglinda, pe vant slab si spera sa gaseasca un punct de echilibru in care frecarea este minima. Cei usori pot evita frecarea provei si a pupei aproape in totalitate. Problema lor este mai mult aceea de a se deplasa inapoi si in afara pentru a mentine nivelul barcii, ridicand prova pe rafale. 1. Centrul velic (CV) se afl deasupra centrului brcii (CRC), doar o muchie a brcii fiind in ap i o mare parte din derivor fiind ridicat pentru a micora suprafaa de frecare. Skipperul ine cota velei de deasupra cabestanului pentru a avea frecarea minim.

2. O tragere brusc a cotei mpiedic nceputul unei rostogoliri mortale n vnt.

31

Vnt travers/ Purttor strns Atunci cand nu exista conditii de planaj, barca trebuie bandata catre in vant, pentru a micsora suprafata uda a barcii si forta de frecare coca/apa. Vnt larg/ pupa Pe laturile mai largi ale traseului, barca tinde sa urce in situatia cand vela este slabita, deoarece forta activa rezultanta in vela devine asimetrica. Echilibreaza aceasta actiune, bandand barca catre in vant, pana cand mijlocul velei se afla deasupra cocii. Efectul scufundarii muchiei din vant a barcii, anuleaza efectul de rotatie dat de vela - o barca echilibrata cu o suprafata minima de contact cu apa, inseamna viteza. Tehnica Poti folosi diverse metode pentru a tine barca bandata in vant. Fixeaza-ti piciorul din spate sub chingi, sau tinand talpa aflata sub fund, paralela cu muchia barcii, cu piciorul din fata paralel cu muchia barcii si indreptat spre inainte. Incearca diferite pozitii - am vazut un velist greu, experimentat, care banda barca si plana, avand piciorul din fata inaintea traversei. Unii cuprind cu o mana derivorul, altii se agata cu mainile de chingi. Parerea mea este ca mana din fata trebuie sa tina scota velei de deasupra cabestanului, astfel incat scota sa poata fi rulata sau pompata dupa nevoie, pentru a mentune stabilitatea, propulsia si planajul. Cand incerci sa bandezi barca pe valuri, alege un curs mai drept si foloseste-te de reglajul din corp inainte-inapoi si de pomping, pentru a obtine forta maxima de propulsie de la valuri.

3. Slbind vela din nou, vei ctiga vitez.

4. Dar urmeaz o rostogolire mortal, deoarece vela mpinge catargul spre tribord, scufundarea muchiei din vnt a brcii mpinge prova spre babord i,ncercnd s mpingi crma, ii agravezi situaia. Singura soluie este s te apleci n barc i s tragi de cot.

PLANAJULEste nevoie de un vant bun pentru a ridica un Optimist, dar, de indata ce s-a lansat, acesta chiar naviga cu viteza.

5. napoi pe toat suprafaa cocii, gata s bandezi din nou barca..

32

Tehnica Atunci cnd exist ct de ct conditii de planaj, aseaza tot fundul barcii pe apa si urmareste rafalele. Navigheaza putin mai in vant (deasupra) intre rafale. Chiar atunci cand o rafala este gata sa loveasca, iesi in chingi (chiar daca esti putin bandat catre in vant) si lasa-te (coboara sub vant) cu rafala. Pompeaza (o data pe rafala) si esti lansat ! Mentine nivelul barcii cu orice pret, slabind scota pe cele mai violente rafale, dar imediat revenind cu ea stransa, pentru a putea avea ceva de descarcat data viitoare. Daca ai descarcat vela, dar barca este inca cantata, sau daca nu esti destul de puternic pentru a lucra cu scota, lasa-te sub vant atunci cand vin rafalele, pentru a mentine coca sub velatura. Cand rafala este pe terminate, urca in vant pentru a o prinde cat mai devreme pe urmatoarea si pentru a reveni la cursul tau initial. Cei usori trebuie sa fie capabili sa stea in chingi pe coltul din spate al barcii, pentru a opri aprovarea - regleaza-ti chingile pentru a putea face acest lucru.

1. Barca ncetinete pe spatele unui val.

2. Urmtorul val se apropie din spate. Las-te, pompeaz si apleac-te ctre pupa pentru a mpiedica aprovarea brcii.

VALURILE DE SUB VNTAcestea constituie esenta pura a navigatiei ! Durerea de pe strans dispare si are loc o magie pura. Scopul este de a mentine alunecarea pe partile frontale ale valurilor, sau de a naviga pe crestele valurilor cat mai mult posibil. Pe suprafata frontala a unui val beneficiezi de vant curat si tare, poti aluneca la vale si ai miscarea apei de partea ta. Aceasta este suprafata ta tinta. Evita adanciturile dintre valuri, deoarece pierzi vant, iar miscarea apei te incetineste. Prinderea valurilor Deci, ai iesit pe apa, intr-o zi cu vant puternic, cu valuri mari care se rostogolesc. A prinde un val este ca si o saritura pe un tren aflat in miscare. Trebuie sa alergi repede inainte de a sari,

3. Planeaz pe faa valului.

4. Planeaz pe creast - cea mai bun poziie dintre toate !

33

ntotdeauna s-i poziionezi greutatea destul de n spate atunci cnd navighezi sub vnt pe valuri. deci urca si strange vela pe masura ce coborarea ta se sfarseste si pompeaza daca intalnesti o rafala. (Este permisa o pompare pe fiecare val si pe fiecare rafala.) De indata ce valul incepe sa ridice spatele barcii, lasa-te brusc sub vant pe val, iesi in chingi cu corpul afara din barca si aplecat catre pupa si fereste-te de rostogolirea mortala. Trebuie sa simti accelerarea barcii. Barca trebuie sa ajunga la viteza valului sau sa ramana in urma acestuia, astfel ca apleaca-te in fata pentru a afunda prova barcii si a mari suprafata de alunecare. Pompeaza energic, echilibrand barca prin iesirea in chingi cu corpul atarnat in afara si spre pupa si barca va tisni din nou catre inainte, accelerand pana la viteza valului si alunecand pe fata acestuia. Tine minte ca daca cobori cu viteza perpendicular pe fata valului, vei depasi valul, vei ajunge intr-o adancitura si este posibil sa te aprovezi. Pentru a evita acest lucru, urca si navigheaza de-a lungul valului. Cum s navigi la coborrea pe val Lasa-te sub vant pe panta valului. Apleaca-te inainte si apoi intinde-te inapoi, inainte de a te afunda. Pompeaza !

Scopul este de a naviga mereu pe crestele valurilor, sau de a aluneca la vale pe feele acestora ct mai mult timp posibil. Cum s navigi la urcarea pe val Urca in vant. Intinde-te si mai mult inapoi. Slabeste vela. Pierderea vitezei Uneori vei incetini in adanciturile dintre valuri, ramanand fara vant si poticnindu-te, iar valul va trece de tine si te va lasa in urma. Sau, pur si simplu vei scapa valul. Solutia este sa urci pentru a-ti pastra viteza, sa navigi in vant si cu viteza de-a lungul spatelui valului si in adancitura, iar in final sa te lasi sub vant pe fata urmatorului val. Pe valuri neregulate, este necesar sa urmaresti evolutia acestora, la fel ca un soim care isi apuca prada. Pompingul Apleaca-te in barca si apuca scota velei, aproape de cabestan, sau de partea cuprinsa intre ghiu si cabestan, si trage-o cat de puternic, de repede si de departe poti. Pentru a echilibra barca, va trebui sa te intinzi in afara ei, iar cand pomparea s-a terminat, apleaca-te din nou in barca. Ai voie sa pompezi o singura data pe val, pentru a initia surfingul sau planajul si iti poti deplasa corpul pentru a regla pozitia barcii.

34

Rmi pe feele valurilor !

Evit adnciturile ! te sub vant, tinand prelungitorul de capatul dinspre bara (la piesa de imbinare universala) si ghemuieste-te in barca, aplecat catre interiorul barcii. Slabeste scota randei progresiv, continua sa te lasi sub vant pana ajungi cu ghiul inaintea catargului, iar vantul traverseaza vela dinspre bordul de scurgere spre catarg. In acest punct, daca continui sa te lasi, barca va ajunge in vant si se produce descarcarea velei, in timp ce daca urci in vant, vela se umple cu vant, bandand barca sub vant. Ramai putin in aceasta pozitie, apoi incearca sa te lasi sub vant si mai mult, pana cand marginea bordului de scurgere incepe sa fluture: te afli langa punctul de ampanare. Fie urci putin in vant, fie dai drumul putin scotei pentru a umple vela. Distractiv ! Pentru a reveni la o pupa normala, urca incet in vant, tragand de scota in acest timp. Foarte bine ! Cand esti in cursa nu vei naviga asa de sus - vei pastra ghiul la 90 de grade fata de axul barcii (mai putin pe vant tare). Pe vant tare, tine-ti picioarele mai mult catre centrul barcii, cu prelungitorul deasupra braului de sub vant, cu corpul aplecat catre sub vant si cu fata catre inainte. Totul se petrece invers ! Descarca vela pe rafale lasandu-te mai mult sub vant si/sau tragand de scota. In pauzele dintre

NAVIGAIA CU VNT DE MARE LARG DE SUB VNT (BY THE LEE)De-a lungul ultimilor zece ani, velistii din clasele cu velaturi fara sarturi, si-au dezvoltat abilitatea de a naviga "cu vant de mare larg de sub vant". Aceasta tehnica imbunatateste performantele de navigatie sub vant, conferind : Facilitatea executarii manevrelor si mai multe optiuni pe pupa. O sansa mai buna de a ajunge la interiorul balizei de sub vant. Avantajele murelor tribord pentru intreaga pupa. Abilitatea de a te lasa sub vant, pentru a scapa de barcile care te devnteaza. Abilitatea de a te lasa sub vant pentru a intrerupe angajarile. Facilitatea de a naviga pe fetele valurilor in orice directie. Regulile de Cursa pentru Veliere definesc notiunile de in vant si sub vant astfel: "Cand o ambarcatiune naviga cu mare larg de sub vant sau direct sub vant, partea ei de sub vant este partea pe care sta randa sa. Cealalta parte este partea sa din vant." Incepe sa practici navigatia cu vant de mare larg de sub vant, pe vanturi slabe si nu incerca sa bandezi barca in vant. Lasa-

35

rafale incarca vela urcand in vant sau eliberand putin scota ! Pe ape linistite poti banda barca in vant navigand cu mare larg de sub vant. Navigaia pe valuri cu mare larg de sub vnt iti confera abilitatea de a alege traseul cel mai rapid sub vant, pe valuri iti permite sa stai pe fetele valurilor mai mult timp si te ajuta sa eviti dosurile valurilor care te incetinesc. Iata un exemplu. La baliza din vant te lasi sub vant, dar se apropie de baliza un competitor cu vant strans si mure babord. Da-i acestuia mai mult timp sa te evite, mergand direct cu mare larg de sub vant. Da drumul rapid la scota pana cand te vei banda catre in vant, treci in barca si lasa-te brusc pana cand presiunea din vela va scadea. Acum, nu mai ai presiune in vela ! Trage de cot ! Vine valul ! Pompeaz !

Plannd pe faa valului, valul se deplaseaza spre stanga, deci da drumul la scota si lasa-te sub vant. Planeaza cu vant de mare larg de sub vant. Valul trece de tine, deci urca in vant si incearca sa-ti pastrezi viteza pe spatele lui. Iata un alt val. Da drumul la scota si lasa-te sub vant. Pompeaza ! Planeaza din nou ! Rezultatul este un traseu cu vant curat permanent, o apropiere rapida de baliza de sub vant, unde vei avea dreptul la interior ! Exersarea face ca totul sa mearga perfect ! Trebuie sa navigi sub vant pe valuri, pana cand vei raspunde automat la caracteristicile fiecarui val, astfel incat sa poti trece peste ele in modul cel mai eficient.

MANEVRAREA BRCII & TACTICA

Partea a II-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

5 ABC-ul MANEVRRII BRCIIVOLTAVolta cu rostogolire Viteza barcii poate fi mentinuta in decursul unei volte, printr-o volta cu rostogolire. Iata cum se face aceasta: 1. Cand te-ai decis sa faci volta, lasa-te putin sub vant si bandeaza barca spre sub vant. 2. Apoi, rostogoleste usor barca chiar peste bordul din vant, in timp ce urci spre in vant. In momentul cand coca este indreptata spre noul drum cu vant strans, fostul brau din vant va atinge apa. Trebuie sa-ti tii picioarele sub tine, plasate pe interiorul muchiei dintre fundul barcii si bordajul lateral al vechiului bord din vant. 3. Ridica-te in picioare, lasa-te putin mai sub vant, in asa fel incat barca sa se afle chiar sub noul drum cu vant strans si mutati fostul picior din spate chiar pe interiorul muchiei actualului bord din vant. 4. Uor si cu atentie, muta-ti greutatea de pe un picior pe celalalt, rostogolind barca spre verticala, catre noua sa pozitie de mers cu vant strans. 5. Traverseaza barca si aseaza-te pe celalat brau. Nu lasa prelungitorul din mana, ci carmeste cu bratul in spatele corpului tau. Numai atunci cand barca navigheaza corect pe noul bord, iti poti schimba mainile. Cand exersezi volta, incearca sa numeri in gand toate aceste miscari. Apoi incearca sa faci volta cat mai lent posibil, in aceeasi secventa de numarare. Dupa aceea, incearca sa numeri si sa faci volta mai rapid - vei gasi un ritm specific de a face volta, care ti se va parea rapid si confortabil. Continua sa exersezi pana vei face volta perfect, fara a mai fi nevoie de numarare sau chiar fara de a mai fi macar atent la ceea ce faci. Un velist mai usor va trebui sa dea drumul putin la scota in timpul unei volte si sa o stranga indata ce

1. Un val mic - las-te sub vnt !

2. Rostogolete barca spre tine i apleacte.

38

barca este echilibrata si merge pe noul sau drum. Nu fa volta niciodata din impuls ! Cand volta este necesara, mergi in continuare, verifica daca nu sunt barci cu drept de trecere si priveste catre inainte pentru a gasi o portiune cu apa plata. Fa volta pe varful valului, printr-o singura miscare.

VOLTA DUBLVolta dubla in regim de stationare, reprezinta o indemanare esentiala pentru Optimisti in minutele dinaintea startului. In timp ce te deplasezi foarte incet pe strans cu tribordul, fa volta pe babord, naviga cam o lungime de barca, dupa care fa din nou volta pe tribord si opreste-te. Intreaga volta dubla trebuie realizata cat mai rapid posibil, pentru a evita riscul impiedicarii unei alte barci cu mure tribord. Volta initiala din pozitia stationara cu tribordul, catre babord, se realizeaza prin rostogolirea corecta a barcii catre bordul din vant, pentru a obtine accelerare si apoi prin impingerea ghiului spre bordul opus, pentru a mari viteza de rotatie. Barca trebuie mentinuta bandata pana se orienteaza sub drumul de mers cu vant strans cu mure babord. Apoi rostogoleste

barca catre vertical, pentru a obtine propulsia maxima de la vela. Dupa ce ai navigat cat mai aproape posibil de barcile aflate in vant (strigandule "Mergeti pe drumul vostru !"), fa din nou volta pe tribord, prin rostogolire si opreste barca, tinand nemiscat ghiul pe axul barcii timp de cateva secunde, timp in care treci pe celalalt bord. Te afli acum intr-o pozitie de invidiat, avand un spatiu frumos dedesubtul tau, in care poti accelera, lasandu-te sub vant inaintea semnalului de start ! Exerciii pentru volta si volta dubl : Fa 10 volte la comanda ta, pe parcursul unei laturi scurte de vant strans. Naviga intr-un cerc larg in jurul salupei antrenorului. Pe latura de strans fa 5 volte, sau una singura si doua volte duble. Incepe apoi impreuna cu alti colegi, destul de departati, aflati pe acelasi bord. Toti trebuie sa faceti volta la fluierul antrenorului. Ca o variatie, acest exercitiu poate fi facut cu ochii inchisi !

3. Las vela s se umfle nainte s traversezi barca i crmete cu prelungitorul n spatele tu.

4. ncepe s navigi pe noul bord, apoi schimb minile i iei n chingi.

39

1. Asigur-te c marginea de sus a derivorului se afl sub ghiu. Strnge cota 50 cm

2. Apuc cele trei pri ale cotei i trage ghiul spre bordul opus.

3. Apleac corpul !

4. D drumul la cot n timp ce traversezi barca, ndreptnd crma pentru a menine direcia dreapt.

5. Rmi n picioare i privete nainte n timp ce ii aranjezi minile.

6. Aeaz-te pe bord i echilibreaz barca.

40

AMPANAREAAmpanarea poate fi dificila si trebuie sa o exersezi pana cand iti intra in reflex: 1. Pregateste-te mental, printr-o gandire pozitiva. Incearca sa te relaxezi, respira adanc si fa-o. 2. Asigura-te ca ghiul sau scota randei nu se vor agata de derivor. 3. Strange scota aproximativ 50 cm, mentine pozitia barcii sau bandeaz-o putin catre in vant si lasa-te usor sub vant. 4. Aleaca-te in barca si apuca toate cele trei parti ale scotei, cam la 50 cm de deasupra scripetilor din barca. In momentul cand scota se detensioneaza, trage ghiul spre bordul opus. 5. Apoi, simultan: Traverseaza barca si aseaza-te pe noul bord din vant - destul de in spate. Muta bara carmei inapoi pe axul barcii, pentru a mentine directia dreapta a barcii, pana cand vei recapata controlul - vei carmi cu prelungitorul in spatele corpului tau. In timpul ce ghiul traverseaza barca, da drumul putin la scota pentru a absorbi o parte din forta acestuia.

Dreapta : 1. Poziia brcii pare corect la nceperea ampanrii. 2. nca arat bine, dar bara crmei este deasupra genunchilor timonierului. 3. Trecerea pe cellalt bord este lent, iar privirea este ndreptat spre o direcie greit. 4. Barca este pe cale de a se aprova, datorit lipsei controlului crmei,n momentul traversrii.

Barca se mpiedic din cauza unui derivor prea scufundat. ndreapt crma i treci pe cellalt bord pentru a redresa barca. Daca esti usor, nu incerca sa apuci scota de deasupra scripetilor din barca. Concentreaza-te sa mentii pozitia barcii in timpul cand rotesti lin barca cu ajutorul carmei, apoi traverseaza si aseaza-te foarte repede pe bordul opus pentru a echilibra barca. Este foarte importanta mentinerea carmei pe axul barcii in timpul cand ghiul traverseaza barca si imediat dupa traversare. Mentinerea controlului si supravietuirea sunt mai importante decat dublarea stransa a balizei. Broarea Pierderea controlului chiar nainte ca ghiul s vin spre tine, urmat de nurubarea brcii napoi spre drumul ei anterior, este cauzat fie de bandarea brcii spre sub vnt, (muchia de sub vnt se scufund i crmete barca napoi ctre n vant), fie de o vel care este prea deprtat fa de barc i care este greu de tras spre tine. Aprovarea Se produce de obicei la intrarea unei cantiti mari de ap n barc i/sau dac timonierul nu st n barc suficient de n spate. Fcut artistic, aceasta poate provoca rostogolirea oglinzii deasupra provei i aterizarea timonierului peste vel sau chiar n ap, naintea provei.

GREELI LA AMPANAREmpiedicarea n derivor Daca girezi brusc, cu viteza, avand derivorul prea mult in apa, imediat dupa ampanare, barca tinde sa alunece in lateral, sub vant, in timp ce portiunea scufundata a derivorului este prinsa de apa ca intr-o menghina. Rezultatul este o rostogolire sub vant a barcii, uneori cu fundul in sus.

42

OPRIREATrebuie s fii capabil s opresti barca cu ocazia manevrelor de pre-start, atunci cnd te apropii de baliza de start pe sub vntul altor brci i urmreti ocuparea poziiei de interior, sau atunci cnd participi la o curs pe echipe care se poate transforma adesea ntr-o curs de genul Navig lent. Pentru ncetinirea sau oprirea brcii: 1. Treci alternativ de pe un bord pe cellalt, folosind crma mai mult dect este necesar. 2. D drumul la vel. 3. Aeaz-te pe oglind i scufund pupa. Acest lucru mreste enorm frecarea. 4. Urc n vnt cu vela slbit.

ACCELERAREAAccelerarea este o deprindere vital care te ajut s treci de linia de start cu vnt curat. Trebuie s ai un spaiu sub vntul tu la start, dup ce te-ai apropiat de linie cu o micare controlat, ncetinit. Chiar naintea semnalului de start: 1. Orienteaz barca (cu ajutorul crmei) ctre drumul ideal de mers cu vnt strns i n acelai timp, strnge vela spre poziia de strns, cu ghiul chiar deasupra colului oglinzii, dar nu mai mult. 2. Rostogolete barca spre vertical sau bandeaz-o puin ctre n vnt i apoi, cu atenie, verific reglajul fa-spate. Atenie s nu loveti vreun val ! 3. Iei n chingi la maximum dac vntul cere acest lucru.

MERSUL CU SPATELEMerit s-l ncerci acum i oricnd, pentru distracie, sau ca un exerciiu pentru a scpa de nepenirea brcii. Este o deprindere esenial pentru manevrarea cu ncredere a brcii la start, cnd adesea ai nevoie s mergi att napoi cat i nainte, cu control deplin. Urc n vnt i nepenete barca. ncearc s crmesti sub vnt, fr s atingi vela, mergnd cu spatele, cu tribordul. Pupa se ndreapt n direcia spre care este orientat bara crmei. Iei din nepenire i navig ct mai rapid posibil cu mure tribord. Cnd vrei s iei din nepenire, ridicarea derivorului este mai util decat tragerea sau mpingerea velei.

Pentru a opri, urc n vnt, las vela complet liber, aeaz-te pe oglind i scufund pupa. Pentru a nainta lent, apleac-te nainte i strnge puin cota.

ine ghiul afar din barc pentru a naviga cu vitez cu spatele !

6 TACTICATactica constituie un subiect foarte vast. Va recomand sa cititi cartea editurii Fernhurst - "Tactica" de Rodney Pattison, care acopera toate situatiile care se pot ivi. In acest capitol, vom urmari doar cele mai importante parti ale cursei. vor aseza linia cu o inclinare de 10 catre capatul din babord. Daca crezi ca vei putea lua un start bun la capatul din babord, vei castiga un avantaj asupra intregii flote. Profitand de o mica rotire, vei putea face volta si trece inaintea tuturor. Exerseaza startul de la capatul din babord al liniei. Capatul din babord, voltele pe babord dupa start sunt imprudente, dar Ben Ainslie a reusit doua asemenea starturi, traversand flota, ambele reusite petrecandu-se la Mondialele de Optimist din Argentina. Acolo exista o inclinare a liniei de 10 catre capatul din babord, dar deoarece nava de start avea o parama de ancorare lunga, cei care au luat startul din tribord au fost nevoiti sa plece binisor de sub linie. Ben a reusit sa faca volta pe babord de langa barca de start din babordul liniei si a travesat flota de doua ori. Identifica frecventa si unghiul rotirii corespunzator celui mai dezavantajos start cu tribordul, de langa nava starter. Foloseste-te de aceste informatii pentru a te afla in locul programat de tine, in momentul semnalului de start. Mentine-ti pozitia umflandu-ti vela, castigand un usor avans, apoi urca in vant pana cand barca se opreste. Atunci, barca va incepe sa alunece sub vant, deci lasa-te, castiga din nou avansul pierdut si urca din nou in vant. Incearca sa presezi barcile din vantul tau. Acest lucru iti va mentine prova in fata, astfel ca vantul tau ramane curat si iti mentii drepturile de a lofa. Evita sa te apropii prea mult de barca din

STARTULPrioritile la start sunt : Sa iei startul in prima linie. Sa ai un spatiu sub vant pentru accelerare. Sa iei startul la capatul avantajos al liniei. Fii ocupat ! Fii activ ! Fii dinamic ! Fii agresiv ! Fii cel care domina ! Nu-i atinge pe altii. Respecta regulamentul. Liniile de start la cursele de Optimisti sunt foarte aglomerate, exista un remarcabil numar de contacte intre barci, intre vele si se intalnesc anumite practici dubioase. Vei supravietui daca vei ramane vigilent, cu ambii ochi deschisi. Striga in timp util daca consideri ca cineva te va incomoda in orice fel. Tehnicile de start Fixeaza-ti reperele liniei de pe mal si foloseste-te de un reper la fiecare start. Invata sa fii sigur de aprecierea facuta asupra liniei. Naviga peste si sub ea, vino peste ea de dedesubtul liniei, lasate sub linie plecand de deasupra acesteia. Exista o inclinare a liniei fata de vant ? La majoritatea Campionatelor, arbitrii

45

vantul tau, deoarce aceasta te poate atinge si veti ramane amandoi intepeniti. Tot ceea ce poti face in acest caz este sa protestezi, deoarece ti-a compromis startul. Daca il impingi in spate la nervi, esti descalificat ! Incearca sa nu lasi barcile din vant sa navigheze deasupra ta. Mentine-ti prova orientata catre inainte, urca in vant si opreste-le pe acestea. Foloseste volta dubla pentru a ocupa locurile libere din vant si pentru a pastra un spatiu liber sub tine. Executa o "dubla" cu orice ocazie favorabila. Barcile care naviga cu tribordul vor naviga intentionat mai incet si nu vor putea sa accelereze prea mult ca sa te prinda pe babord. Conform Regulilor ISAF 15 si 16, ele nu-si pot schimba drumul fara sa-ti dea "loc sa le eviti". Un strigat puternic de genul "Mentineti drumul !" si/sau "Fa loc te rog !" le va opri.

Reperele liniei. Barca X vede captul exterior (din stnga) al liniei aliniat cu o biseric. Barca Y vede nava starter(din dreapta) aliniat cu o vale aflat n spatele acesteia.

Dedesubt : Un pachet de veliti aflai cu tribordul ii pstreaz poziiile aproape de linie.

Majoritatea liniilor de start ale campionatelor au o nclinare de 5-10 spre captul din babord. Lund startul de la captul din babord poi obine un avantaj imediat asupra flotei. Cu ajutorul unei mici rotiri de cca 10, poi face volta pe babord i vei trece de toi.

46

Procedeul de a naviga cu vant purtator - babord in spatele flotei, cu cateva minute inaintea startului, sperand sa-ti gasesti un drum spre prima linie, necesita practica, nervi de otel si multa bafta ! Nu va da roade intr-o flota mare, formata din sportivi de top. Fii sigur ca stapanesti perfect regulile de cursa cu privire la start; apoi fii sigur ca toti cei din jurul tau stiu acest lucru si nu te vor putea inlatura. Ameninta barcile din vant cu glas tare; striga la cei cu tribordul sa-si mentina drumul; cere-le "loc si timp pentru a evita" barcile aflate sub vant. Fa galagie daca este necesar, dar nu te enerva !

doilea rand; poti chiar sa intepenesti barca si aterizezi in al treilea rand sau mai rau. Nu lasa barcile din vant sa te incomodeze sau sa navigheze deasupra ta (in vantul tau).

Rechemrile generale cu regula pavilionului negru Nu continua sa navigi in vant daca este o rechemare generala la un start cu regula pavilionului negru. Opreste imediat barca, aseaza-te pe oglinda, da drumul la scota si lasa-te sub vant. Exersarea startului Exercitiile cu linii de start scurte pot fi facute pentru a dezvolta manevrarea barcii aproape de salupa cu motor, cunoasterea regulamentului si sporirea increderii in sine. In functie de numarul de velisti, stabiliti o linie rezonabil de scurta intre doua balize, si o baliza aflata la 50 m in vant, pentru ocolire. Exersati cu semnale sonore la 3 si 1 minut inainte de start. Luptati-va pentru capatul din tribord al liniei. Ideea este sa patrunzi si sa-ti pastrezi pozitia pe linie, cea mai aproapiata de capatul din tribord. Luptati-va pentru capatul din babord al liniei. Castiga cel care reuseste sa patrunda si sa-si mentina pozitia cea mai apropiata de capatul din babord. Acest lucru este teoretic imposibil, dar constituie un exercitiu util pentru apropierea lenta, controlata, pentru volte in spatii mici si volte duble. Asezati-va jumatate din grup pe linie si apoi, cu un minut inainte de start, cealalta jumatate va incerca sa patrunda in primul rand. Pentru a aglomera si mai mult linia, puneti o cutie sub linie, in exteriorul careia nu este permisa navigatia.

Startul perfect cu babordul, de langa capatul din babord al liniei de start, pe care l-a luat Ben Ainslie in Argentina. Lucruri care trebuie evitate naintea startului : Nu urca peste drumul cu vant strans, deoarece nu vei putea sa te lasi si sa accelerezi atunci cand vei avea nevoie si in plus, risti sa intepenesti barca. Nu te apropia prea mult de barcile de sub vant. Cand esti situat la o distanta de pana la 10 cm de acestea, nu poti urca sau face volta fara sa-ti lovesti oglinda si esti nevoit sa stai pe loc pana cand concurentul de sub vant pleaca. Pana atunci, vei ajunge in al

47

STRNSULPrima jumtate a strnsului: Nu fa volta prea des si niciodata (cu greu vreodata !) in primii 100 m. Naviga conform propriului tau plan de cursa. Foloseste-ti busola si naviga pe bordul favorabil (pe rotiri). Pastreaza-te in aer curat si naviga repede. A doua jumtate a strnsului: Evita liniile extreme ale traseului de strans si naviga in "conul median". Pe masura ce te apropii de baliza, naviga pe bordul care te apropie cel mai mult de aceasta.

aceasta extremitate, lofand barcile din spate daca este nevoie, pana cand esti sigur ca poti ajunge usor la baliza. Fa volta si naviga cu viteza catre baliza, deasupra barcilor aflate sub vant, care se devanteaza una pe alta. 4. Niciodata sa nu faci volta sub vantul sau in mijlocul barcilor care vin cu tribordul pe linia extrema. Daca nu vei reusi sa prinzi baliza, va trebui sa faci ampanarea pentru a le evita pe acestea. Daca incerci sa urci in vant pentru a prinde baliza si nu vei reusi, vei pierde multe locuri - retine ca un Optimist nu va putea niciodata sa urce in vant, impotriva curentului, pentru a dubla o baliza ! Daca esti pe punctul de a atinge baliza, mai intai asigura-te ca o vei dubla, apoi executa rotirea de penalizare de 360 ! n cea de-a doua jumtate a strnsului evit liniile extreme (cele care duc direct ctre baliz)!

Flota se mprtie odat cu intrarea n cea de-a doua jumtate a strnsului.

BALIZA DIN VNT (DE STRNS)Apropierea de baliza din vnt : 1. Scoate apa din barca inainte de a ajunge la baliza. 2. Avand doar cateva barci langa tine, poti naviga rapid cu vant curat, chiar pana la baliza. Incearca-ti norocul intarziind alegerea bordului cu care sosesti la baliza. 3. Daca esti in pluton, aseaza-te pe extremitatea din tribord, mai devreme decat celelalte barci. Naviga chiar pe

Nu naviga pe liniile extreme ! Dac vntul se rotete, vei ajunge deasupra balizei. Dac rotirea vine pe bordul opus, nu vei mai putea face volta pentru a profita de aceasta i poti depi baliza mai trziu. Nu vei mai putea evita brcile care fac volta naintea ta sau n vntul tu. Nu vei mai avea nici o ans de a recupera distana.

A3 A2

Caut spaii

A1

Eti prins n pluton ? Barca "A" traverseaz i depete linia extrem din tribord, pn cnd prinde vnt curat. Apoi va face volta i va naviga cu vitez deasupra liniei de brci de sub vnt. Fiecare dintre acestea se vor frna una pe alta, iar unele vor avea probleme la baliz. Rezultatul ? - cteva locuri ctigate. Dublarea (ocolirea) balizei din vnt : Indreapta-te catre pupa repede, fiecare doua lungimi parcurse cu vant larg, reprezinta numai o lungime si jumatate catre baliza de pupa. Cu toate acestea, va trebui sa lasi barcilor care vin la baliza cu vant strans - babord, loc sa te evite (Regula ISAF nr. 16). Ramai pe tribord pana cand ai degajat zona balizei si naviga pe drumul cel mai direct catre urmatoarea baliza (foloseste un reper), pastrandu-ti vantul curat ! curat. Naviga sub vant daca un grup de barci se afla in fata ta. Daca esti greu, ignora-i pe cei usori care planeaza, apropiindu-se din spate. Ameninta-i ca-i vei lofa la tentativa acestora de a te depasi prin vant. Pastreaza-ti drumul direct. Daca acestia se lasa sub tine, lasa-i sa se duca ! Cauta sa te plasezi la interiorul balizei. Daca esti al 2-lea sau al 3lea in exteriorul ei, intra in zona de doua lungimi fata de baliza, apoi franeaza brusc si ocoleste baliza in spatele barcii aflate la interior.

PURTTORUL Incearca sa navigi pe drumul cel mai drept, folosind un reper daca poti avea vreunul (in fata sau in spate). Nu lasa alte barci sa se apropie prin vantul tau. Naviga in vant daca ai un grup de barci in spatele tau, dar numai atat cat sa-ti pastrezi vantul

49

BALIZA DE SUB VNT (DE PUPA)Nu vreau s te lofez, vreau doar s-mi pstrez vntul curat Cu ct urc mai mult, cu att ctig mai mult.

Lupt strns pe purttor. Dac nu exist interferene ntre brci, navig direct ctre baliz.Tactica pe purttor : n acest caz, cu ct ei vor lofa mai mult, cu att vei ctiga mai mult.

Este foarte important sa incepi un strans din pozitia la interior fata de baliza de sub vant. Din orice alta pozitie, nu vei avea optiunea imediata de a face volta pentru a te degaja si va trebui sa navigi mult timp cu vant perturbat. Daca esti al 2-lea sau al 3-lea la exterior, intra in zona de doua lungimi fata de baliza, apoi franeaza brusc si ocoleste baliza in spatele barcii aflate la interior. Fii atent la barcile din fata care incearca acelasi truc. Daca erai in "drum liber inapoi" fata de ele in momentul cand acestea au intrat in zona de doua lungimi, nu vei avea ulterior nici un drept de trecere si va trebui sa executi o franare de urgenta pentru a le evita. (Regula ISAF nr. 18.2 (c)).

SOSIREASosirea cu vnt strns Este usor sa pierzi locuri la sosire. Trebuie sa-ti desprinzi privirea de la concurenta si sa te fortezi sa privesti catre linia de sosire. Daca te vei specializa in sosirea cu sange rece, aproape intotdeauna vei castiga locuri. In timp ce te apropii de linie, intreaba-te : Care capat se afla mai sub vant ? si apoi planifica-ti sa te apropii de acel capat, cu viteza, de preferat cu tribordul. Cand te apropii, ai grija sa nu fii blocat in exteriorul liniei. Daca capatul din babord este cel mai apropiat, fa volta, navigand pe drumul confortabil care duce in mod cert direct la baliza de sosire, strigand puternic pentru a indeparta pe oricine ar crede ca poate incearca sa se strecoare intre tine si baliza. Daca capatul din tribord este cel mai apropiat, pozitioneaza-te cat mai devreme pe drumul direct de ajungere cu

La finalul purttorului are loc ampanarea ! Abordeaz-o cu o atitudine optimist i nu vei nota !

50

tribordul, numai daca barca din fata ta nu iti ia vantul. Evita sa fii fortat sa treci dincolo de capatul din babord al liniei de catre barcile care naviga in vantul tau cu tribordul. Cand te aperi, incearca sa-ti fortezi adversarul direct sa navige dincolo de drumul direct, spre capatul favorabil al liniei. Cand fortezi un adversar sa treaca dincolo de capatul din babord al liniei, fii sigur ca ati mers suficient de departe peste baliza pentru a-l impiedica pe acesta sa obtina o angajare la interior atunci cand faceti amandoi volta catre baliza. Sosirea cu vnt purttor Cand te apropii de sosire cu purtatorul, pastreaza-ti vantul curat si indreapta-te spre capatul cel mai apropiat. Incearca sa-ti dai seama daca linia era marcata atunci cand te-ai apropiat de baliza de sub vant in tura anterioara. Daca capatul din vant este cel mai apropiat, mergi spre capatul din vant, lofand, daca este necesar. Daca linia este perpendiculara, mergi spre capatul din vant, dar daca esti in disputa cu concurenti mai usori, lasate sub vant, lasandu-i pe acestia sa lofeze in timp ce tu te indrepti spre capatul de sub vant. Daca capatul de sub

vant este cel mai aproape, lasa-te catre el cu aproape orice pret. Sosirea cu vnt de pupa Pentru a sosi cu pupa, pastreaza-ti vantul curat, naviga cat mai direct posibil folosind un reper si indreapta-te spre capatul cel mai apropiat. Nu naviga cu vant mare larg de sub vant decat daca trebuie sa ramai pe tribord din motive tactice. Ampaneaza si naviga cu viteza !

n Poziia 1, barca care navig rapid cu babordul, spre cel mai apropiat capt al liniei, va depi perechea de brci care navig cu tribordul i care vor parcurge o distan mai mare nainte de a sosi. n poziiile 2 i 3, barca aflat la interior mpiedic barca de la exterior s fac volta pentru a sosi, pn n momentul cnd barca de la interior poate s fac volta i s rmn n drum liber nainte.

ECHIPAMENT & REGLAJE

Partea a III-a

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

7 NCLINAREA CATARGULUInclinarea catargului constituie cel mai misterios element de control al greementului, care a fost probabil mai blamat pentru rezultate slabe, decat orice alt element insesizabil care contribuie la realizarea unei curse reusite. Ceea ce conteaza cu adevarat este in primul rand faptul ca el este important in echilibrarea barcii, iar in al doilea rand ca skipperul are incredere ca inclinarea catargului sau este corecta. lucru se bazeaza pe teste care au concluzionat faptul ca barcile merg cel mai bine cu o inclinare medie cuprinsa intre 277-279 cm (109-110 oli) pe vnt mediu, si cu o inclinare mai catre napoi a catargului cuprinsa intre 269-274 cm (106108 oli) pe vnt tare. O vela nclinata are coarda mai intinsa si este proportional mai plata, avand o intrare si o iesire mai buna decat o vela dreapt, de tip Bermudian. La alte clase, s-ar parea ca exista un avantaj al inclinarii catargului pentru navigatia pe vnt strans, dar acesta se poate datora obtinerii unei axe mai verticale a unei vele Bermudiene. Axa unei vele cu pic este relativ mai verticala decat a unei vele bermudiene. Principala greseala a acestei teorii o constituie faptul ca atunci

MSURAREA NCLINRII CATARGULUITehnica Inclinarea catargului se masoara de la marul catargului, pana la partea superioara a oglinzii barcii, folosind urmatoarea metoda. Catargul trebuie sa atinga partea din spate a etambreului, iar calcaiul sau trebuie sa fie atat de in fata cat ii permite cursa. 1. Deoarece majoritatea catargelor au acum varful scobit, agata ruleta de marginea din spate a varfului catargului. 2. Deruleaza ruleta pana deasupra mijlocului brului oglinzii. 3. Efectueaza citirea, privind dincolo de ruleta, astfel incat punctele cele mai ridicate ale oglinzii si ale provei sa fie aliniate. Citirile se incadreaza in valorile de 274-290 cm (108-114 oli). Calcaiul catargului trebuie etalonat cu semne, pentru a indica inclinarea catargului, astfel incat sa o poti regla cand esti pe apa.

ABORDRI INTERNAIONALE ALE NCLINRIIAbordarea Britanic Catargul trebuie sa aiba o inclinare medie pe vnt mediu si o inclinare catre napoi pe vnt tare. Acest Folosirea ruletei pentru msurarea nclinrii catargului.

53

Urmrete alinierea provei fa de oglind pentru a msura corect nclinarea. cand velatura se deplaseaza catre napoi, CV (centrul velic) face acelasi lucru, si, daca nu este ridicat derivorul (pentru a deplasa napoi CRC), sau barca nu este bandat catre in vnt, rezulta o tendinta inacceptabila de urcare in vnt a barcii. Abordarea Olandez Inclinarea trebuie reglata tot timpul pentru a pastra nivelul ghiului. Acest lucru a fost supus atentiei de Serg Katz, Campion Mondial in 1984 si 1985, fiul celebrului Masurator IOCA. El isi regla inclinarea catargului pentru toate conditiile de vnt, cu scopul de a mentine ghiul orizontal, lucru care implica doua avantaje: Micsoreaza frecarea ghiului. Mentine CV al velei in aceeasi pozitie fata de barca, astfel incat echilibrul si simtul barcii raman constante. Catargul este nclinat suplimentar catre in fata, pe masura ce vntul creste, pe vnt slab inclinarea sa fiind cam 274-279 cm (108-110 oli), iar pe vnt tare, in functie de greutatea velistului si de curbarea corespunzatoare a catargului, este aproximativ 279-287 cm (110-113 oli). Acest sistem pare a fi foarte logic. CV nu se deplaseaza, iar echilibrul poate fi mentinut prin reglarea pozitiei barcii fata de apa sau prin ridicarea derivorului. Abordarea Argentinian Inainte de a deveni constienti de ceea ce faceau acestia, am fost uluiti de viteza continua a Argentinienilor precum si de faptul ca acestia pareau sa-si pastreze derivoarele mai mult timp in apa, permitand o inclinare si mai mare a barcii. Ei navigau in toate conditiile de vnt cu inclinari de 284-290 cm (112-114 oli). Avantajele teoretice sunt: O axa mai verticala a velaturii. O inaltime mai mare a velaturii. O coarda a velei mai ingusta. CV destul de in fata, usurand echilibrarea barcii , chiar si cu o mica bandare sub vnt a acesteia. Abordarea Suedez Suedezii au fost din totdeauna foarte rapizi. Ei folosesc un unghi de 90 intre catarg si bancheta catargului, pentru vnt mediu, deplasand putin calcaiul catargului catre inainte, pentru vnt slab si catre napoi, pentru vnt tare. Acest lucru este echivalent cu o inclinare a unui catarg drept de: 289 cm (114 oli) pentru vnt tare, 287 cm (113 oli) pentru vnt mediu si 284 cm (112 oli) pentru vnt slab.

54

Sistemul Olandez: ntotdeauna regleaz nclinarea catargului astfel nct s menii ghiul orizontal, cu captul ghiului aflat aproximativ la nlimea de 12 oli fa de brul brcii.

Vnt slab : Catarg drept cu 108-110 oli nclinare.

Vnt mediu :1-2 oli curbarea Vnt tare :2-4 oli curbarea catargului, cu 109-111 oli catargului, cu 110-112 oli nclinare. nclinare.

Concluzie Prefer teoria Olandeza, dar cred ca ar trebui aplicata initial o inclinare mai mare, ca cea Argentiniana. Incearca sa mentii nivelul ghiul cat mai aproape, dar putin nclinat catre pupa, pentru toate conditiile de vnt. Aceasta inclinare a catargului va fi cuprinsa intre 110-113 oli, in functie de curbarea catargului. Velistii usori, pe vnt tare, avand derivorul ridicat, vor avea nevoie de o inclinare mai mare a catargului - cam de 109 oli.

55

N CUTAREA ECHILIBRULUIFora vntului 0-1 Bf 0-2 noduri 0-1 m/s 1-2 Bf 3-6 noduri 1,5-3 m/s 3-4 Bf 7-16 noduri 3,5-8 m/s 5 Bf 17-21 noduri 8,5-10,5 m/s 6 Bf 22-27 noduri 11-13,5 m/s 7-8 Bf 28-40 noduri 14-20 m/s Categorii de greutate toate toate toate toate toate toate toate toate -35kg -35kg +50kg +50kg 45kg -35kg -35kg +55kg +55kg 45kg -35kg -35kg +55kg +55kg 45kg 45kg -35kg nclinarea brcii perfect dreapt bandat sub vnt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt bandat in vnt bandat in vnt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt bandat sub vnt perfect dreapt bandat sub vnt bandat sub vnt Curbarea catargului 0 0 0 0 0 0 0 1-2 oli* 1 ol 1 ol 2-3 oli 2-3 oli 2-3 oli 2 oli 2 oli 3-4 oli 3-4 oli 3 oli 2 oli 2 oli 4 oli+ 4 oli+ 3-4 oli 3-4 oli 2-3 oli Poziia derivorului n cutie vertical vertical nclinat inapoi nclinat inainte vertical vertical nclinat inainte vertical nclinat inapoi nclinat inapoi vertical nclinat inapoi nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 10 cm vertical nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 20 cm ridicat 20 cm nclinat napoi ridicat 10 cm ridicat 20 cm ridicat 20 cm ridicat 30 cm nclinarea catargului (oli/cm) 111/ 282,0 112/ 284,5 111/ 282,0 112/ 284,5 111/ 282,0 110/ 279,5 111/ 282,0 112