6
Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera de apus a spaţiului românesc, impresionează deopotrivă prin vechimea sa (prima atestare datează din cursul anului 1113), prin evenimentele politice şi militare care i-au marcat existenţa, prin şirul aproape neîntrerupt de calamităţi care s-au revărsat asupra-i, cât şi prin mulţimea locurilor şi spaţiilor din incinta sa, care, din felurite motive, prezintă un interes aparte din punctul de vedere al istoriei spiritualităţii, sensibilităţilor, arhitecturii civile, religioase şi militare etc. Nu în ultimă instanţă memorabilitatea urbei de pe malurile Crişului Repede rămâne pregnantă prin numărul mare de oa- meni de cultură, prin diferiţii reprezentanţi bisericeşti care au contribuit decisiv la impunerea în conştiinţa contempora- nilor lor sau în cea a generaţiilor următoare etc. Statutul oraşului, forţa s-a economică şi culturală, grandoarea şi masivitatea zidurilor cetăţii lui, coroborată cu eleganţa diferitelor palate, biserici, case particulare, ho- teluri, cafenele, restaurante, pieţe publice etc. au fost în măsură să reţină atenţia multor vizitatori şi să-i determine pe cei care şi-au consemnat impresiile şi amintirile despre locurile pe care le-au vizitat să consacre în jurnalele ori scri- erile lor de mai târziu spaţii generoase şi Oradei. Numeroase au fost şi sunt încă în urbe locurile ca- pabile să impresioneze privirea ori să stârnească imaginaţia vizitatorilor. Inclusiv naşterea sa şi a cetăţii sale se leagă de un astfel de spaţiu, identificat şi ales de regele Ladislau I pen- tru ridicarea unei mănăstiri dedicate Sfintei Fecioare şi care mai apoi va constitui nucleul viitoarei fortificaţii. Cronica lui Marcu din Kalt (mai cunoscută sub numele de Cronica pictată de la Viena) ne povesteşte în acest sens că acesta, aflat la vânătoare, „a găsit în parohia fortăreţei Bihor, între fluviile Criş (...) un loc unde, la îndemnul îngerilor, a hotărât să ridice în cinstea Fecioarei Maria o mănăstire”. În aceeaşi ordine de idei, Oradea a fost locul pe care ilustre capete încoronate şi înalţi prelaţi l-au ales pentru a-şi odihni rămăşiţele lor pământeşti. Din noianul acestora se detaşează, evident, Ladislau I (sanctificat în 1192 şi devenit Ladislau I cel Sfânt) al cărui mormânt, adăpostit în catedrala din interiorul cetăţii, va deveni nu doar un important loc de pelerinaj, ci şi de judecată prin obiceiul prestării de jurământ în faţa acestuia, considerat ca un garant al unei drepte judecăţi. În vecinătatea sa, câteva secole mai târziu, a ales să-şi aşeze mormântul şi Sigismund de Luxemburg, ilustră figură a politicii europene de la sfârşitul secolului al XIV-lea şi prima parte a celui următor, rege al Ungariei, Croaţiei, Boe- miei şi Germaniei, împărat romano-german, iniţiatorul cru- ciadei din 1396 finalizată prin confruntarea dramatică de la Nicopole şi organizatorul conciliului de la Konstanz menit a combate husismul (1414 – 1418). Oradea a fost apoi locul unde va activa o vreme vestitul astronom Georg von Peuerbach şi unde acesta va pune bazele unui observator astronomic, unul dintre cele mai vechi din spaţiul european, şi al efectuării unor observaţii şi calcule privind eclipsele de lună, multe dintre acestea având un caracter de pionierat. Numeroase au fost apoi personalităţile care, într- un fel sau altul, şi-au pus pecetea asupra destinelor oraşului, îmbogăţindu-i istoria, patrimoniul, zestrea arhitecturală etc. Alături de Ladislau I şi de Sigismund de Luxemburg (acesta va petrece, de altfel, Paştele anului 1412 în cetate, alături de Vladislav Iagello), şi alte capete încoronate îşi vor lega ac- tivitatea de această urbe: Andrei al II-lea, Ştefan al II-lea cel Sfânt, Ladislau al IV-lea Cumanul, reginele Maria şi Beatrix, Matia Corvinul, Ioan Sigismund, Sigismund Báthory (născut chiar în palatul episcopal din cetate), Gabriel Báthory (aces- ta va fi chiar ucis în vecinătatea acesteia), Gabriel Bethlen, Gheorghe Ráckóczi I, Gheorghe Ráckóczi al II-lea etc. Lungii liste de capi politici i se adaugă cea a înalţilor prelaţi: Demetrius, Andrea Scolari, Giovani de Curzola, Gio- vani de Dominis da Arbe, Ioan Vitez, Thurzó Zsigmond, Ioan Filipecz etc. Îi urmează numeroşi oameni de cultură, artişti

Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

  • Upload
    others

  • View
    12

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri

IstoriaOradei,unuldintreoraşelecelemai vechidelafrontieradeapusaspaţiuluiromânesc,impresioneazădeopotrivăprinvechimeasa(primaatestaredateazădincursulanului1113),prinevenimentelepoliticeşimilitarecarei-aumarcatexistenţa,prinşirulaproapeneîntreruptdecalamităţicares-aurevărsatasupra-i,câtşiprinmulţimealocurilorşispaţiilordinincintasa,care,dinfeluritemotive,prezintăuninteresapartedinpunctuldevederealistorieispiritualităţii,sensibilităţilor, arhitecturii civile, religioase şimilitareetc.NuînultimăinstanţămemorabilitateaurbeidepemalurileCrişuluiRepederămânepregnantăprinnumărulmaredeoa-menidecultură,prindiferiţiireprezentanţibisericeşticareaucontribuitdecisivlaimpunereaînconştiinţacontempora-nilorlorsauînceaageneraţiilorurmătoareetc. Statutuloraşului,forţas-aeconomicăşiculturală,grandoareaşimasivitateazidurilorcetăţiilui,coroboratăcueleganţa diferitelor palate, biserici, case particulare, ho-teluri, cafenele, restaurante, pieţe publice etc. au fost înmăsură să reţinăatenţiamultorvizitatori şi să-ideterminepe cei care şi-au consemnat impresiile şi amintirile desprelocurilepecarele-auvizitatsăconsacreînjurnaleleoriscri-erilelordemaitârziuspaţiigeneroaseşiOradei. Numeroaseaufostşisuntîncăînurbelocurileca-pabilesăimpresionezeprivireaorisăstârneascăimaginaţiavizitatorilor.Inclusivnaştereasaşiacetăţiisaleseleagădeunastfeldespaţiu,identificatşialesderegeleLadislauIpen-truridicareauneimănăstiridedicateSfinteiFecioareşicaremaiapoivaconstituinucleulviitoareifortificaţii.CronicaluiMarcudinKalt(maicunoscutăsubnumeledeCronicapictatăde laViena)nepovesteşte înacestsenscăacesta,aflat lavânătoare,„agăsitînparohiafortăreţeiBihor,întrefluviileCriş(...)unlocunde,laîndemnulîngerilor,ahotărâtsăridiceîncinsteaFecioareiMariaomănăstire”. În aceeaşi ordine de idei, Oradea a fost locul pe

careilustrecapeteîncoronateşiînalţiprelaţil-aualespentrua-şiodihnirămăşiţelelorpământeşti.Dinnoianulacestorasedetaşează,evident,LadislauI(sanctificatîn1192şidevenitLadislauIcelSfânt)alcăruimormânt,adăpostitîncatedraladininteriorulcetăţii,vadeveninudoarunimportantlocdepelerinaj,cişidejudecatăprinobiceiulprestăriidejurământîn faţa acestuia, considerat ca un garant al unei dreptejudecăţi.Învecinătateasa,câtevasecolemaitârziu,aalessă-şi aşeze mormântul şi Sigismund de Luxemburg, ilustrăfigurăapoliticiieuropenedelasfârşitulsecoluluialXIV-leaşiprimaparteaceluiurmător,regealUngariei,Croaţiei,Boe-miei şiGermaniei, împărat romano-german, iniţiatorul cru-ciadeidin1396finalizatăprinconfruntareadramaticădelaNicopoleşiorganizatorulconciliuluide laKonstanzmenitacombatehusismul(1414–1418). Oradea a fost apoi locul unde va activa o vremevestitul astronom Georg von Peuerbach şi unde acesta vapunebazeleunuiobservatorastronomic,unuldintrecelemaivechidinspaţiuleuropean,şialefectuăriiunorobservaţiişicalculeprivindeclipseledelună,multedintreacesteaavânduncaracterdepionierat. Numeroaseaufostapoipersonalităţilecare, într-unfelsaualtul,şi-aupuspeceteaasupradestinelororaşului,îmbogăţindu-iistoria,patrimoniul,zestreaarhitecturalăetc.AlăturideLadislauIşideSigismunddeLuxemburg(acestavapetrece,dealtfel,Paşteleanului1412încetate,alăturideVladislav Iagello), şialtecapete încoronate îşi vor legaac-tivitateadeaceastăurbe:AndreialII-lea,ŞtefanalII-leacelSfânt,Ladislaual IV-leaCumanul,regineleMariaşiBeatrix,Matia Corvinul, Ioan Sigismund, Sigismund Báthory (născutchiarînpalatulepiscopaldincetate),GabrielBáthory(aces-tavafichiarucisînvecinătateaacesteia),GabrielBethlen,GheorgheRáckócziI,GheorgheRáckóczialII-leaetc. Lungiilistedecapipoliticiiseadaugăceaaînalţilorprelaţi:Demetrius,AndreaScolari,GiovanideCurzola,Gio-vanideDominisdaArbe,IoanVitez,ThurzóZsigmond,IoanFilipeczetc.Îiurmeazănumeroşioamenidecultură,artişti

Page 2: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

ori savanţi care s-au născut ori au activat pentru o vremeaici:JeronimusdeSanctoMiniato,GrigoredeSanok,NicolausLassocki,Podocathoro,NicolausMachinensis(ultimiipatruauformatunadevărat„litterarumasylum”lacurteaepiscopuluiIoanVitez),NicolaeOlahus,EmanuilGojdu,IosifVulcan,AdyEndreetc.LegăturilestrânsealeacestuiadinurmăcuOradea(prin activitatea sadepoet, jurnalist, prinprietenii săi deaici)audeterminatorganizareaunuimuzeudedicatvieţiişipersonalităţiisale,inauguratla26mai1955.

OimportanţăaparteaavutOradeaînSecolulLu-minilor.Graţieaportuluiunuimarenumărdeintelectualicareauactivatînurbe,aceastaadevenitunfocaralIluminismuluiînspaţiulromânesc.Ointensăactivitateaudesfăşurat-o înacestsensepiscopiiromano-catolici,precumCsákyImre,celcareastrânslacurteasaimportanţimuzicieni,aorganizatobibliotecăbogată în lucrări din celemaidiversedomeniietc.Succesoriisăi,CsakyMiklósşiForgácsPál,i-aucontinuatînliniimariactivitatea;oremarcăaparteomerităfiguraluiPatachichÁdám,ceamaideseamăpersonalitatedinfrunteaepiscopiei din cursul veacului al XVIII-lea, cel care s-a în-conjurat de numeroase personalităţi de seamă, oameni decultură,artiştietc. Statutul Oradei de centru al Iluminismului româ-nesc s-a consolidat şi mai mult după înfiinţarea Episcopieigreco-catolice de Oradea. Rezultate notabile sunt consem-nate încă din timpul episcopului Ignatie Darabant, al căruipalmaresgeneralelegatşideelaborareadocumentuluiintit-ulatSupplexLibellusValachorum,unimportantmemoriupol-iticalromânilortransilvăneni.Meritădeasemeneaamintiteeforturileluipentruorganizareauneireţeleşcolarecâtmaidense,pentru tipărireaunui câtmaimarenumărde cărţi,precum şi pentru suportulmaterial acordat unor corifei aiŞcoliiArdelene(GheorgheŞincai,SamuilMicu,IoanCorneli).Eforturilesaleaufostpreluateşicontinuatedeurmaşulsăuînînaltafuncţieecleziastică,SamuilVulcan,activitateaaces-tuiaurmărindconsolidareamişcăriideemanciparea româ-nilor transilvăneni, difuzarea cuceririlor ştiinţei în rândulpopulaţiei,creştereagraduluideculturăetc. Consideratăoadevărată„rezervaţiedearhitectură”,Oradeaafostdintotdeaunaşicontinuăsăfieîmpodobităcuunimpresionantnumărdeclădiri,multedintreeleadevărate„bijuterii”arhitecturale,operealeunorinegalabiliarhitecţişiproiectanţidinrândulcărorasedetaşeazăVápiMáté,FranzAntonHillebrandt,RimanócziKálmán(sen.şijun.),GuttmanJózsef, Busch David, Knapp Ferenc, Sztarill Ferenc, KomorMarcel,JakabDezsö,VagoJosefetc.Unroldeseamăl-ajucatmaiapoiOradeaînlungulprocesdeunireaTransilvanieicuRomânia,înoraş,încasaavoca-tului şi viitorului primarAurel Lazăr având loc, la data de12octombrie1918,oîntâlnirecareareunitmaimulţilideripoliticiromâni.Cuacestprilejafostelaborată„Declaraţiade la Oradea”, document care a fostmai apoi citit de dr.AlexandruVaida-Voevod înparlamentulde laBudapesta. Înprezent locuinţa acestuia găzduieşte un muzeu memorialdedicatimportantuluiompoliticromân.

Casa memOrială „aurel lazăr” (stradaAurelLazăr,nr.13)

MuzeulmemorialAurelLazăr(importantompoliticromân,militantpentrudrepturileromânilordinTransilvania)estegăzduitdeclădireacareaservitcareşedinţăafamilieiavocatuluidr.AurelLazăr.Colecţiacesedezvăluievizitato-rului acestuimuzeu este formată dinmobilierul unui salon

careaaparţinutluiAurelLazăr(masăcutăbliecucaseteşicupicioarelesculptate,câtedouăscauneînalte„bărbăteşti”şi„femeieşti”(sculptate),canapeasculptată…),numeroaseportreteşifotografiialefamilieiLazăr–portretulînuleialluiAurelLazăr(realizatdupăfotografia-portret),portret-fo-tografieînramăaltatăluiluiAurelLazăr,portret-fotografiealluiAurelLazăr,portret-fotografieînramăalmameiluiAurelLazăr,medalion cu portretele părinţilor, fotografie în ramăcuIuliaLazăr(mama)alăturidecopilulAurelLazăr,portre-tuldneiAureliaLazărîncostumnaţional,fotografiafamilieiAurel Lazăr (soţie,fiu), fotografiecufiul luiAurel Lazăr încurteacasei,fotografiealuiAurelLazărînatelierulpictoruluiE.Kovács, fotografie-portreta luiAurelLazăr încostumdegală–şipiesedeartădefacturăsecessionsaudeinfluenţăasiatică.

muzeul memOrial „iOsif VulCan” (stradaIosifVulcan,nr.16)

Muzeul Memorial „Iosif Vulcan” funcţionează înclădirea care a găzduit, între anii 1896 şi 1906, locuinţalui IosifVulcan şi redacţia revistei Familia.Aceastăunitatemuzealăareoapreciatăcolecţiececonţineoseriededocu-menteînoriginal,precumşiînreproduceri,numeredincelecinci serii ale revistei Familia, fondată de Iosif Vulcan înanul1865,mobilieraparţinândacestuia,obiectedeartă şitablouri. Vizitatorulpoatedescoperiaicicolecţiadevolumedinoperaautorului (istorie,poezie, teatru: Liramea,Pan-teonul Român, Ranele naţiunii, Gărgăunii dragostei (manu-scris),Soarecuploaie,ŞtefanVodăcelTânăr,Mireasăpentrumireasă),Colecţiaderevisteliterareşiistorice:Familia,se-riaI–V,Luceafărul,RevistaFundaţiilorRegale,Foaiepentruinimă,minteşiliteratură,CeleTreiCrişuri,documentecareconţinmaimulteacteşcolareaparţinândluiIosifVulcan,de-butulluiMihaiEminescuînrevistaFamilia,uneletextelegatedeprimireaînAcademiaRomânăacărturaruluiorădean,unimnînmanuscrisdedicatdeGeorgeEnescu întemeietoruluirevisteitransilvanesaumanuscriseprecumunpoemolografsemnat de Mihai Eminescu, texte semnate de Vasile Alec-sandrişiGeorgeCoşbuc.TotaicipotfigăsitereproducereadupăpaginadetitlualucrăriiDimitrieCichindeal.Discursderecepţiune de Iosif Vulcan,membru alAcademiei Române,reproduceri după corespondenţa dintre Dimitrie Sturdza şipublicistultransilvănean. Acestorpiesedeosebitecareţindeprodigioasaac-tivitateaintelectualuluiIosifVulcanliseadaugăşiobiectedeartă,tablourişialteobiecteprezenteîncasaluiIosifVulcan(tabloul întemeietorului revisteiFamilia, realizatdeTordayGross,opanoramăenormăasupraoraşuluiOradea,pictatăîn1864deKutrovicsIstván…). Reproducerea atmosferei creative în care şi-adesfăşuratviaţadr.AurelLazăresteîntregităprincolecţiademobiliercepoatefiadmiratăîninteriorulmuzeului,respec-tivomasăsculptată,obanchetăşiunbiroudelemnînstileclecticcuintarsiietc.

muzeul memOrial „ady endre” (ParculTraian,nr.1)

Muzeul memorial „Ady Endre” este găzduit declădirea fostei cafenele „Müller”, o clădire de patrimoniucare lacumpănadintresecoleleXIX-XXerafoartepopularăprintreintelighenţialocalăorădeană.Acestcochetlocal,cuterasă,afostunuldintrelocurilepreferatedetânărulpoet

Page 3: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

Ady Endre, el găsind aici spaţiu în care să poată crea. Încadrulsăupotfivăzutevolumedinoperascriitorului(ediţiialeoperelorpoetice,publicisticeşideproză,apăruteatâtîntimpulvieţiipoetului,câtşipost-mortem.Valoareamareaacesteicolecţiiestedatădeediţiileprinceps,câtevadintreelecudedicaţiaautorului),numeroasedocumente(tipărituricareatestăinteresulşirecunoştinţaposterităţiifaţădeper-sonalitatea lui Ady Endre, materializate prin manifestăricultural-literare, seri literare, simpozioane, recitări de po-ezii,spectacoleartistice,înfiinţareamuzeuluimemorial,in-augurarea statuii luiAdy, acordarea numelui său unor şcolisau străzi), precum şimanuscrisele luiAdy Endre (scrisori,cărţipoştaleadresateunorpersonalităţiapropiatepoetului,articole şi poezii semnate, altemanuscriseprovenitede lamembriisocietăţiiliterare„AHalnap”şiprieteniapropiaţiaipoetului, corespondenţamembrilor familieiAdy purtată cudiverşicercetătoriaiopereilui). Acestorremarcabilepiesedecolecţieliseadaugănumeroase reviste literare apărute de-a lungul secolului(colecţiarevisteiNyugat(Occidentul),careafiinţatîntreanii1908şi1937şiesteconsideratăceamaiimportantărevistăliterarămaghiarădinsecolultrecut).DeremarcataportulluiAdyEndrelafiinţareaacesteia,elfiinddelaînceputcolabo-rator, iarmaitârziuredactoralrevistei,maispecific,el îşiîndeplineşteaceastămenirepânălamoarteasaîn1919.Colecţiadefotografiiaferentăexpuneriidinincintamuzeuluiesteformatădinfotografiialepoetuluidindiferiteperioadealevieţiisale,alemembrilorfamilieiAdy,aleunorcolegideredacţieşiprieteniaipoetului. Deremarcatcăînpatrimoniulmuzeuluiseaflăşioimpresionantăcolecţiedefotografiivechi,proveniteînspe-cialdinadoua jumătatea secolului alXIX-lea şi începutulsecoluluialXX-lea.

muzeul de la Centrul eparhial Oradea(Str.CiorogariuRoman3)

Lanivelulspaţiuluibihoreanortodoxismuls-acon-fundatpânătârziu,cuînceperedinsecolulalXVIII-lea(cândisevaalăturagreco-catolicismul),cupopulaţiaromânească,acestaconstituindu-sedefaptînunuldintrestâlpiiidentităţiinaţionaleromâneşti. Avândo vechime considerabilă în aria noastră deinteres, ortodoxismul a oferit, de-a lungul anilor, cadruldesfăşurării unor multiple activităţi încadrabile domeniu-lui vieţii intelectual-artistice care îşi găsesc probitatea înnumărul mare de documente istorice şi diferite tipuri demanuscrise,înproducţiadetipăriturivechibisericeşti,înceadeicoanepelemnsausticlă,deobiectebisericeştietc. Începuturile unei colecţii muzeale ortodoxe laOradeaseleagădeactivitatealuiRomanCiorogariu,primulepiscop al reînviatei Episcopii ortodoxe române a Oradei;încădelaînceputulactivităţiisaleacestaaluatdeciziadeaadunalaCentrulEparhialtoateobiecteleşilucrurilevechibisericeşti de pe întreg cuprinsul eparhiei sale, în vedereaconstituiriiunuimuzeu,faptpentrucareaemisocircularăcareaveamaiapoi săfietrimisăcătretoateoficiileproto-prezbiterale şi parohii la data de 11/24 decembrie 1921.Creştereanumăruluideobiectedepatrimoniuintrateînpos-esiamuzeului,atâtdintimpulpăstoririisale,câtşidemaiapoi,afăcutnecesarăextindereaspaţiuluiaferentacestuia,astfelcăîntreanii1970şi1973aufostamenajatepatrusălideexpoziţieşidouăpentrudepozit,colecţiafiindinauguratăodatăcusfinţireaparaclisuluidelaCentrulEparhialladatade25noiembrie1973,decătreEpiscopulDr.VasileComanal

Oradei.Înprezent,colecţiamuzealăestestructuratăunitarpemaimultegrupedeexponate,respectiv:Colecţiadedocumente,Colecţia de manuscrise, Colecţia de carte veche, Colecţiadeicoanepelemn,Colecţiadeicoanepesticlă,Colecţiadeobiectedecult.

Colecţia de documente ColecţiamuzealădelaCentrulEparhialdinOradeadeţine documente de mare valoare şi de o importanţădeosebită pentru istoria Episcopiei Ortodoxe Române aOradiei,legate,depilda,deviaţaşiactivitateaepiscopuluiRomanCiorogariu,păstrateînoriginal:Gramatamitropolitanănr.225dindatade24septembrie1921,delaSibiu,caresereferă la învestirea arhimandritului RomanR. Ciorogariu îndemnitateadeepiscopalOradiei-Mari;actulFundaţieiJubil-iareEpiscopRomanCiorogariu,carealuatfiinţăla6decem-brie1927cuprilejulceleide-a75-aaniversăriazileisaledenaştere,pentruajutorareavăduvelorşiorfanilordepreoţi,şiTestamentulmoralalepiscopuluiRomanCiorogariu,redactatladatade27ianuarie1928etc.

Colecţia de manuscrise Cuprindeunnumărde17manuscrise,celmaivechidatânddelajumătateasecoluluialXVII-lea,unOctoihslavo-român, scris în limba română şi slavonăcucaracterechiri-lice. Un mare număr dintre acestea au fost copiatede către diferiţi copişti fie locali, fie peregrini, care audesfăşurato intensăactivitateculturală înspaţiulBihorului(scriere, traducere, copiere demansuscrise etc.), din rân-dulacestoraremarcându-seVasileSturzeMoldoveanuldelacareavemdouăMolitvelniceşiunMinei,IoanPopadin„ŢaraLeşească”,delacareavemCazanialuiVarlaametc;dintrecopiştiiardelenimenţionămpeŞtefanPopadinVimaTurziiautoradouăMolitvelnice,şiTomaPopadinPoieni(Cluj)delacareavemunMinei-Triod.Delacopiştii locali,cumarfiFlorePopas-apăstratunOctoihşiunMolitvelnic,delaPavelMuncăceanulşiIoanPetrovicicâteunMinei,delaGavrilPopaunPenticostar,iardelaIoanPopadinLuncasprieunCodicereligiosscrisla1674înromână,cucaracterechirilice.

Colecţia de tipărituri Cuprinde un număr relativ mare de tipărituriapărute întremijloculveaculuialXVI-leaşicelalsecoluluialXIX-lea (1844). În condiţiile lipseiunor tipografiidornicesătipăreascacărţidedicatecultuluiortodox,unmarenumărdinceleexistenteprovindinaltespaţiialeTransilvanieisaudelaSuddeCarpaţi,dinŢaraRomânească.AstfelseexplicăprezenţaînBihoraEvangheliarului,tipăritlaBraşovîn1561,unexemplardinacestafiind identificat în localitateaBrus-turi,apoiaTâlculuiEvangheliilorşiaMolitvelnicului româ-nesc,ambeletipăritetotlaBraşovîntreanii1567-1568;estede remarcat si prezenţa Cazaniei – cartea de învăţătură aluiCoresi,colecţiamuzealămaideţinând încăunfragmentdin tipăriturile coresiene şi anume din Cartea româneascăde învăţătură, tipărită la Braşov în anul 1581, fragmentaparţinândbisericiidinLupoaia. Dintre celelalte tipărituri remarcabile amintim:Liturghierulslavon,tipăritlaKiev,înanul1629subpatronajulspiritualalmitropolituluicărturarPetruMovilă,scrisînlimbaslavonă,CazanialuiVarlaam,tipăritălaIaşi,în1643,decătremitropolitulcărturaralMoldoveiVarlaam,NoulTestamentdelaBălgrad,tipăritlaAlba-Iuliaînanul1648decătremitropol-itulSimionŞtefanşiÎndreptareaLegii,tipăritălaTârgovişte,

Page 4: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

înanul1652laîndemnulmitropolituluiSimionŞtefan.Alăturideacestecărţicolecţiamuzealăcuprindeşiunnumărde 5 cărţi străine (în latină şi slavonă): Psaltirea scrisă înlimbalatinăînanul1573,VechiulTestamenttipăritlaRomaînanul1588înlimbalatină,PsaltireatipăritălaMoscovaînanul1759,înlimbaslavonă,EvangheliatipăritălaMoscovaînanul1779,înlimbaslavonăşiEvangheliatipăritălaMoscovaînanul1857înlimbaslavonă.

Colecţia de icoane Colecţiadeicoanepelemn.Cuprindeaproximativ300 icoanepe lemnşipe sticlă,celemaivechidatânddinsecolulalXVII-lea. ColecţiacuprindetreiicoaneîmpărăteştidatoraterenumituluiartistDavidZugravul,dintrecaredouă,IisusHris-tosbinecuvântândşiMaicaDomnuluicuPruncul–Hodighitria,poartăsemnăturaautorului,toateproveninddelabisericadinGhighişeni.LuiisedatoreazăşirealizareaUşilorîmpărăteştidelabisericadinSeghişteexpusesieleincolecţie. Dintre zugravii locali care au activat în aceastăpartedeţară, sedetaşeazăactivitatea luiTeodordeMich-erechi(azilocalitateînUngaria),căruiaisedatoreazădouăicoanepelemndin(MaicaDomnuluicuPruncul–HodighitriaşiDeisis,datateîn1768),precumşi,MaicaDomnuluicuPrun-cul,aceastadinurmăpurtândchiarsemnăturazugravului. Întrecelelalteicoanedincolecţieseremarcăprinfrumuseţea şi bogăţia ornamentaţiei lor cele pe lemn careau ca simbol distinctiv motivul frânghiei răsucite, precumceaavândtitlulIisusHristosPantocratordatatăînanul1741şi semnată de zugravul Ştefan din Vicea după cum reiesedin inscripţia cu caractere chirilice care se află în parteasuperioarăa icoanei.DesecolalXVIII-lea,demarevaloareartistică şi pline de expresivitate sunt şi setul de icoanePrăznicarepictatepelemnîntemperaşifoiţădeaur,separedeacelaşiautoranonim,proveninddelaoşcoalăgrecească.Icoanepesticlă:suntprezentedeasemeneaînnumărmareremarcându-seprinpondereanumericăceleceoreprezintăpeMaicaDomnuluicuPruncul–Hodighitria,Eleusa(Mângâi-etoarea)şiMaicaDomnuluiÎndurerată.Nulipsescdesigurniciceleinspiratedinaltetemebiblice,precumNaştereaDomnu-lui,IntrareaDomnuluiînIerusalim,saucelelegatedesfinţi,patronişiprotectori,cumarfi:SfântulIerarhNicolaeşiSfân-tulMareMucenicGheorghe.MajoritateaprovindelacentrulNicula, alături de care sunt prezente trei icoaneprovenitede la centrul Iernuţeni pictate de către un iconar renumitşicuşcoalăPopaSanduşianume:MaicaDomnuluicuPrun-cul–Hodighitria,SfântulIerarhNicolaeşiSfântulArhanghelMihail.Eledateazădinanul1798şi sunt lucrăridevaloareexcepţională.

Colecţia de obiecte de cult Cuprinde unmare număr de obiecte liturgice dinpânză de omare valoare artistică (precum SfântulAntimisslavon,oxilogravurăpepânzădeindinanul1692);Obiecteliturgicedinlemn.îndeosebicrucidinlemnpentrubinecuvân-tare,pictateîntemperacelemaivechidatânddinveaculalXVIII-lea;colecţiacuprindeşiocrucecupostamentdesecolulalXVIII-leapictatăîntempera,oanaforniţăşicâtevadiscuridinlemn.unpotirdinlemnşiocutiepentrupăstrareaSfân-tuluişiMareluiMir;Obiecteliturgicedinmetal:cruci,potire,cădelniţe, truse pentru împărtăşanie, relicvarii, discuri,steluţe, copii, linguriţe, dicher, tricher ş.a., confecţionatedinmetal,argint,argintaurit,fiinddatateunele însec.alXVIII-lea,alteleînsecolelealXIX-leaşialXX-lea.Dintrecru-ci,ceamaivaloroasăestecruceafiligranatăcupostament,

din argint şi argint aurit din prima jumătate a secolului alXIX-lea,împodobităcupietresemipreţioase.Areîncorporatăîn interiorocrucedin lemndechiparoscareare sculptatăpeopartescenaRăstignireaDomnului,iarpecealaltăparteBotezul Domnului. Este o lucrare de excepţională expresieartistică. Menţionăm, de asemenea, prezenţa în colecţie atrei cădelniţe argintate din secolul al XVIII-lea, de valoareistoricăşiartisticădeosebită.Ceamaivecheestecădelniţade la1762,dăruitădefraţiiGavriletebisericiidinVelenţa,careprezintă inscripţia:„Ierei IoannGavriilovici,GheorghiiGavriilovici.1762–Anno1762”. Colecţiadeveşminteliturgicecuprindemaimulteveşmintearhiereştidintrecareseremarcăcelcareaaparţinutepiscopului Nicolae Popovici al Oradiei, confecţionat dinmătase,brodatcufirdeaurşiargint,compusdinstihar,sa-cos,epitrahil,omofor,brâu,mânecuţeşibederniţă. Desigur,categoriilorenumeratepânăînprezentliseadaugăAlteobiectedecultcuovaloareinestimabilădinpunctdevedereistoric,artistic,arhitecturalşianume.Din-treacesteaseremarcăjugulpentruclopotdin lemn,de la1686,proveninddelabisericadelemnmonumentistoricdinBoianulMare, judeţulBihor;clopotuldinbronzde la1746,proveninddelabisericadelemndinŞumugiu;uşadebisericădin lemn, de secol XVI-XVII, provenind de la biserica delemndinLazurideBeiuş,unexemplarrarisimdeartăvecheromânească, care prezintă un decor sculptural alcătuit dinrozete,vrejuri,motivulfrânghieirăsucite,imaginizoomorfe,inclusivbalaurul,untripticaieveacelorgoticeetc.

tezaurul episCOpiei rOmanO-CatOliCe(Str.SirulCanonicilor2)

Episcopia Romano-Catolică din Oradea e ceamaiveche dintre toate celelalte din oraș, întemeierea ei fiindprecedatădeaceeaamânăstiriiridicatederegeleLadislaucelSfântîncinsteaFecioareiMaria(înjurulcăreiaaveamaiapoisăaparăCetatea)șideceaaprepoziturii. Prezențade-alungultimpuluiînfrunteainstituțieiepiscpaleaunuimarenumărdereprezentanțicareauacor-datactivitățilorcultural-artisticeunroldeseamăafăcutcaOradeasăcunoascăsubacestaspect,înmulteetapealeisto-rieisale,oviațăînfloritoare.PefilierăitalianăauajunsaiciprimeleelementespecificeUmanismuluișiRenașterii. Lunga serie a fost deschisă de LadislauDéméndi,iardintreurmașiiimediațiaiacestuiasevaremarcaAndreaScolari„consideratcaoperfectăîncarnareaspirituluirena-scentist,unprelatdemndeperioadacarearămasînistoriapapalității subnumeledepontificatul de aur”. Pe întreagaperioadăcâtadeținutfuncțiadeepiscoplaOradeaaîncercatsăadunelacurteasaunnumărcâtmaimaredeartiștiital-ienicucareaaconstruitcapeleșiaridicataltareîmpodobiteapoicucelemailuxoasedecorații.Nicigrijapentrucartenua fost ocolită, lui Scolari atribuindu-i-se prima intenție deconstituirelaOradeaauneibiblioteci,maicuseamădupăceobunăpartedincărțileepiscopieiaufostarsedeunincendiuizbucnitînsacristiaceleadăpostea.Încet-încetumanismladepășitlimitelecurțiiepiscopale,revărsându-seșiînmediulorășenesc,influențândaicimoduldeviațăallocuitorilor. Continuarea tradiției cultural-umanistice înurbeadepemalurileCrișuluiRepedevacontinuașiînprimapartea veacului al XV-lea grație unei suite de alți înalți prelațideorigineitaliană:GiovannideMilanesidaPrato,GiovannideCuirzolașiGiovannideDominisdaArbe. Însă,„CeamaiimpresionantăpersonalitateaRenașteriidinEuropacentralăaacesteivremiafostepiscopulIoanVitezdeZredna,exem-

Page 5: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

plu de om având toate preocupările importante ale epociisale, un strălucitmecenat” (cf. Liviu Borcea). Curtea sa adevenitunlocdeîntâlnirepentrumariînvățațisauoamenide cultură, precum polonezul Grigore de Sanock, cipriotulFilipPodocatharo,dalmatulNicolausMachinensis,umanistulitalianMarzioGaleottidelacurtealuiMateiCorvin,poetulGaspareTribracco etc. Strânse au fost legăturile sale și cucelebrulastronomGeorgPeuerbachcare, lacererea sa,vașiscrieuntratatdegeometrieșivaridicalaOradeaunob-servatorastronomic.Abeneficiat,deasemenea,depriete-niaumanistuluiEneaSilvioPiccolomini,ajunsulteriorpapăsubnumeledePiusal II-lea.A rămas înmemoriaurmașilorși ca un pasionat colecționar de carte,mare parte din elefiind procurate direct de la editorul florentin VespassianodaBisticci.Nobila-i preocupareavea săfie cântată apoi înversuride JanusPannonius,primulmarecreatordepoezierenascentistăînaceastăparteaEuropei. SuccesoriiluiIoanVitez,chiardacănusevorridicalaînălțimeaacestuia,vorcontinuasăducămaidepartevalo-rile renascentiste. Ioan Filipecz Pruis, de pildă, va depuneserioasestrădaniipentrucapoemul luiRogerius,păstrat laOradeasubformădemanuscris,săfietipăritlaBrnoîn1488;Váradi János a fost atras demuzică și poezie, atrăgând lacurteasamulțiartiști;KalmancsehiDomokosarămascunoscutpentrugusturilesalepentrucarte,comandândpentrunumer-oasedintreacesteaexcelenteornamentații,printreceicareau încercat să-i satisfacă setea de frumos numărându-se șiFranciscusdiCastello;aceiașipasiuneovaaveașiurmașulsău, Szatmári György, care, pentru îmbogățirea biblioteciisalevastabililegăturicudoimarieditoriitalieni,frațiiGior-danoșiAldoManuzio. Bogataactivitateatuturoracestorprelați,cașiacelorcareîivorsucceda,sevaconcretiza,întrealtele,încon-stituireaunuifonddepatrimoniudeovaloareinestimabilă,cuprinzândcărțivechi,obiectedecult,mobilierșiveștmintebisericești,picturi,icoane,tablourietc. În prezent Biblioteca Diecezană Romano-Catolicăposedăaproximativ10.000devolumetipăriteînaintedeanul1800,întreacesteafigurând23deincunabule(tipărituriante1501),peste350detitluriaparținândsecoluluialXVI-lea,220titluritipăriturivechimaghiare(ante1712),peste1.000detitluritipărituristrăineaparținândsecoluluialXVII-leaetc.

Dinnumeroaseletitluriexistentesepotaminti:

ANTONINUSFlorentinus:Decensuris.Desponsalibusetmatri-monio–Venezia,JohannesdeColoniaetJohannesManthen,23.Sept.1474.AUGUSTINUS,Aurelius,Sanctus:Opuscula–Strassburg,MartinFlach,11.Aug.1491.GERARDUSdeHarderwyck:Epitomata, seu reparationes to-tiusphilosophiaenaturalisAristotelis–Köln,HeinrichQuent-ell,29.Feb.1496.GRATIANUS:Decretum.CumapparatuJohannisTeutonicietadditionibusBartholomaeiBrixiensis(Ed.:SebastianusBrant.)–Basel,JohannAmerbachetJohannFroben,Kal.Jul.[1.Jul.]1500.HIERONYMUS,Sanctus:EpistolaeP.I-II.–Basel,NicolausKes-sler,8.Aug.1489.JOSEPHUSFLAVIUS:[Opera.P.II.](Ed.:SigismundusGelenius.)DeantiquitatibusJudaicislibriXX.AntiquitateIudaic.FlaviiJosephivita.DebelloIudaico.DeantiquitateIudaeorumcon-traApionemAlexandrinum. De Maccabeis. – Francofurti adMoenum,impensisSigismundiFeyerabendii,impressum…perPetrumFabricium,1588.

MÜNSTER, Sebastian: Cosmographiae universalis lib. VI. –Basileae,apudHenrichumPetri,1552.PLUTARCHOS:[VitaeParallelae.]Opus,quodparallelaetvitasappellant,inquovitaeillustrissimorumvirorumGraecorumacRomanorum…comparantur.(Comment.,Transl.:GuilielmusXylander.)–Heidelbergae,excudebatLudovicusLucius,1561.Basileae,perJohannemOporinum.SALLUSTIUSCrispus,Caius:HistoriaedeconjurationeL.Cat-ilinae,debelloJugurthino.Fragmentaquaedamexlibrishis-toriarum.–OratioinM.TulliumCiceronem.–CICERO, Marcus Tullius: Responsio ad Salustium. Orationesquatuor in Catilinam. Fragmentum orationis … de moribusCatilinae – PORTIUS Latro: Declamatio in Catilinam. (Cumaliis aliorum opusculis.)(Annot.: Henricus Glareanus, Jaco-busBononiensis,Caelius SecundusCurionis,UlrichHutten.)–Basileae,exofficinaHenricpetrina,1571.VERGILIUS,Maro, Publius:Opera. Bucolica&Georgica,Ae-neis. (cont.:) VEGIUS,Maphaeus: Liber XIII, additus XIIAe-neidoslibros.(Ed.,Comment.:ServiusHonoratus,AeliusDo-natus,AntoniusMancinelli,ProbusValerius,JodocusBadius,Augustinus Dathus, Domitius Calderinus, Philippus Beroal-dus.)–Lugduni,inofficinaJacobusSachon,impensasCiriacusHochperg,1517.OSUALDUS de Lasko (LASKAI Osvát): Sermones dominicalesperutilesBigasalutisintitulati.–Hagenau,impensisetsump-tibus Joannis Rynman per industrium Henricum, Gran, 10.Sept.1506.PÁZMÁNYPéter:Hodoegus.Igazsagra-vezerlökalauz.–Poson-ban,typ.Soc.Jesu,1637.

Între celelalte piese de mare valoare artistică șiistoricăpecareMuzeulEpiscopieiRomano-Catoliceledeținesau care sunt legate de trecutul acestei comunități (fiindpăstrate în Palatul Episcopiei Romano-Catolice de Oradea)se remarcă: Portretul Cardinalului Schlauch Lőrinc (pictorBenczúrGyula,uleipepânză),anul1900,mărime:150×250cm.;MateiCorvinînfaţaVienei(pictor:KoroknyaiOttó,uleipepânză),anul1895,mărime:400×600cm.;Portretulepis-copuluiPatachichÁdám,secoulul18.,uleipepânză,mărime:80×100cm.;PortretulîmpăratuluiFranzIosefI.,sf.sec.19.,uleipepânză,mărime:90×130cm.; IcoanaÎnălţareaMaiciiDomnului (pictor: Vinzenz Fischer, 1779, ulei pe pânză)mărime:2500×6000mm.;IcoanaSfăntulLadislau(pictor:Vin-zenzFischer,1778,uleipepânză)mărime:2000×5000mm.;Relicviarul (Herma) Sfântului Ladislau, 1892, argint-email,maistru:LinkFülöp.

COleCţia muzeului episCOpal refOrmat(StradaLibertatiinr.42)

Răspândită în spațiul bihorean mai cu seamă dela jumătatea secolului al XVI-lea, Reforma a contribuitsubstanțialnudoarlaamplificareaviețiispiritualeaacestuiarealcișiladezvoltareaculturii. Unadinconsecințelerăspândiriimișcăriireformateîn zonanoastrăde interes a fostaceeaa întemeierii uneitipografii,măsurajustificând,odatăînplus,constatareacăaceastaafost„prunculcărțiitipărite”(cureferirelafaptulcăinvențiatiparuluiacontribuitmultlarăspândireaideilorluiLutherșiCalvin). Întemeiată de Hoffalter Rafael, aceasta a tipăritmaicuseamăcărțibisericești.PrimulvolumscosaiciafosttraducereașiexplicareacărțiiluiIovdinBiblie,datoratăluiMeliusJuhászPéter. I-aurmat în1566unvolumdecântăribisericeștiîngrijitdeSzegediGergely,pânălacădereaOradiei

Page 6: Oradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri memorabila-ro.pdfOradea memorabilă – Locuri, oameni, amintiri Istoria Oradei, unul dintre oraşele cele mai vechi de la frontiera

subturciînanul1660aiciapărândpeste100devolume.

Ceamainotabilărămâne,desigur,BibliadelaOradea,muncalatipărireaeidebutândîncădinanul1657,tirajulajungândla10000deexemplare.Într-oprimăfazăactivitateas-acon-centratpetipărireaNouluiTestament,acestaieșinddesubtiparînvaraanului1660cândOradeaeraasediatădeturci;în aceste condiții tipografia va fimutată la Cluj, tipărireacompletă a Sfintei Scripturi finalizându-se în cursul anului1661.

Alături de un număr însemnat de biserici refor-mate,multe dintre elemici bijuterii arhitecturale (ca, depildă,celedinAlbiș,Acâș,EpiscopiaBihor,Ciumești,Ip,Finiș,IermataNeagră,Crasna,Recea,MeseșeniideJos,Remetea-îninteriorulcăreias-apăstratofrescădinsecolulalXV-leareprezentându-i pe regii Ștefan, Ladislau și Emeric,Mineu,Mișca etc.), inventarul aparținând acestui cult e fericitcompletatdeexistențaunuimarenumărdepahare,pocale,potire,patene,cănidecultetc.,acărorexpozițiesepoateconstituioricândîntr-unpunctdeatracțieturistică.

DintrepahareledecultpăstratepânăînprezentseremarcăceldeargintauritaparținândbisericiidinNușfalău,datânddinsecolulalXVII-lea,gravatcufigurizoomorfe;celcusocluaparținând localitățiiAdoni, lucratdinargintauritîntr-unateliergermanînadouaparteasecoluluialXVI-lea;cele al localitățiiGhenci, îmbogățite cu decorații în formădesolzidepește;desprecelmicseștiecăafostrealizatînBratislava de către Sebastianus Liebhardt (1575 -1577) saudecătreEligiusSattler(1576-1592);celmareafostexecutatdupăcelmicînanul1758;celaparținândbisericiidinSuplacudeBarcău,înacărui„solzi”sereliefeazăfigurilerusticeale

celor12apostoli;celecusoclualeEpiscopieiBihor,realizateînprimajumătateasecoluluialXVII-leadinargintaurit;celeale localității Mișca, realizate în intervalul dintre sfârșitulsecoluluialXVI-leașiînceputulsecoluluialXVII-leacelmaiprobabilînspațiulgerman,elementulprincipaldecorativalacestoraredândformauneilacrimicesimbolizeazăsuferințaluiIsus;celallocalitățiiSălacea,înfrumusețatcunumeroaeformeaparținândbaroculuimatur,lucratlasfârșitulsecoluluialXVII-leaînatelieruldeargintăriedelaSibiu(probabilsubauspiciileilustruluimeșteraurarSebastianHann). DincategoriapocalelorseremarcăceleaparținândbisericilordinEpiscopiaBihor,CadeașiCetariu,datânddelaînceputul secolului al XVII-lea, luxuriante, având formă deananas(foarterareînspațiultransilvănean,celdinultimalo-calitatefiindlucratdeSeresIstvanjunior,argintarulprincipalalprincipeluiGabrielBethlen);remarcabilestedeasemeneașipocalulcunucădecocosaparținândparohieidinCrasna,creat într-un atelier din Augsburg, datând de la inceputulsecoluluialXVII-lea.