Orasul Tg. Frumos

Raport de mediu pentru Planul Urbanistic General al oraşului Tg. Frumos, jud. Iaşi

41

Oraşul Târgu Frumos este aşezat în partea de SV a Câmpiei Moldovei, în apropierea zonei de contact a acesteia cu sectorul NV a Podişului Central Moldovenesc şi cel sudic al Podişului Sucevei. Mai exact este situat la extremitatea SV a depresiunii Jijia - Bahlui, în zona de confluenţă a pârâului Bahluieţ cu pâraiele Cucuteni şi Rediu. Din punct de vedere geomorfologic, oraşul este situat pe valea superioară a râului Bahluieţ, fiind dezvoltat în principal în zona teraselor acestuia şi într-o mai mică măsură în zona de şes sau pe interfluvii şi versanţi. Altitudinea maximă din cadrul oraşului este de 140 m, în partea de N la staţia de 110 KV, iar altitudinea minimă este de 96 m în şesul Bahluiului, la limita SE a perimetrului. Aceste valori dau o energie maximă de relief de 55 n, ceea ce înseamnă o fragmentare redusă. Principalele forme de relief care se diferenţiază în zona oraşului sunt şesurile Bahluieţului şi pârâului Rediu, terasele Bahluieţului, versanţii deluviali, interfluviul Bahluieţ-Rediu şi glacisurile de contact. Şesul Bahluieţului se prezintă sub forma unei suprafeţe plane, cu lăţimi de 250 – 500 m, supus parţial inundaţiilor. Altitudinea absolută este de 100 m în amonte de oraş şi de 85 m aval, realizându-se o pantă longitudinală de cca. 40‰, care a dat posibilitatea unei colmatări destul de accentuate, grosimea aluviunilor fiind de 8-10 m. Litologic şesul este alcătuit dintr-un orizont inferior de 3-5 m, nisipos, cu lentile de nisipuri grosiere şi pietrişuri, peste care se dispune un orizont superior argilos şi argilos-nisipos de 4-5 m. Apa subterană apare la 1-3 m adâncime. Albia minoră a Bahluieţului, regularizată în zona oraşului, a mai estompat caracterul inundabil al şesului, dar nu în totalitate, existând posibilitatea inundaţiilor pe versant. În partea de SE a oraşului unde Bahluieţul se uneşte cu pârâul Adâncata, există o zonă întinsă de mlaştină. La menţinerea caracterului umed al şesului mai contribuie şi o serie de izvoare, ca şi aportul afluenţilor torenţiali. Şesul pârâului Rediu, cu lăţimi de 200-300 m, este ocupat în cea mai mare parte de iazul Paharnicului, în situaţia actuală destul de colmatat şi chiar secat. Litologic este constituit din aceleaşi aluviuni ca şi şesul Bahluieţului, dar în grosimi mai mici. La debuşarea în seşul Bahluieţului, pârâul Rediu şi-a etalat un larg con de dejecţie, care fiind mai ridicat decât nivelul general, a generat o zonă mai uscată, ferită de inundaţii, folosită pentru construcţii. Terasele Bahluieţului se desfăşoară pe versantul stâng al văii, prezentându-se sub forma unei singure trepte cu podul uşor înclinat spre S, cu altitudini relative de 10-20 m la partea inferioară şi 30-40 m spre nivelul superior. Această treaptă înglobează primele 3 terase aşe Bahluieţului, de 10 m, 20 m, 35-40 m altitudine relativă, diferenţele dintre ele fiind estompate de coluvionare. Litologic terasele sunt constituite din luturi leossoide cu grosimi de 4-8 m în zona terasei joase şi 10-12 m în zona terasei înalte, sub care se întâlnesc nisipuri şi poetrişuri. Apa subterană se află la adâncimi cuprinse între 15-17 m în N şi 13-14 m în zona centrală şi 8-10 m în S, iar spre V de la 4-5 m şa 6-8 m.


42

Interfluviul Bahluieţ-Rediu se prezintă ca o suprafaţă relativ plană, uscată, ce coboară spre E-SE, oferind un teren favorabil părţii de SV a oraşului. Litologic este constituită la suprafaţă din luturi leossoide eluviale. Versanţii deluviali care mărginesc terasele şi interfluviul, sunt reprezentaţi de racordul terasei inferioare cu şesul, flancurile văilor Cucuteni şi Adâncata, flancul drept al Bahluieţului. În cadrul acestora se diferenţiază versanţii cu înclinări mici şi moderate, relativ stabili şi instabili, afectaţi local de degradări (eroziuni, alunecrări, surpări), aşa cum sunt versanţiii pârâului Adâncata, Cucuteni, versantul drept al Bahluieţului şi al pârâului Rediu. În categoria aceasta mai poate fi încadrat parţial racordul terasei cu şesul. Litologic, versanţii cu înclinări mici şi moderate sunt constituiţi la suprafaţă din aceleaşi luturi cu caracter leossoid, iar cei cu înclinări accentuate şi cu degradări sunt alcătuiţi dintr-un complex deluvial cuaternar cu grosimi variabile, format din argile, argile nisipoase, marne, nisipuri; local apare la zi substratul argilo-marnos sarmaţian. Glacisurile sunt forme de relief acumulativ dezvoltate la contactul dintre versanţi şi şesuri, constituite din materiale fine erodate din zonele de terasă şi versanţi, şi depuse peste aluviunile şesului, supraînălţându-l. După modul de formare, glacisurile sunt de natură proluvio-coluvială, constituite din depunerile văilor şi torenţilor la debuşarea în şes (conuri de dejecţie) şi aluviocoluviale, constituite din depunerile materialelor erodate de pe versanţi şi terase. Glacisurile sunt relativ uscate, afectate local de inundaţii de pantă, parţial umede, iar litologic sunt constituite din argile prăfoase, nisipuri prăfoase, prafuri argiloase şi chiar argile, cu apa subterană la 1-3 m. Din analiza acestor caracteristici geomorfologice ale terenului, pentru indicarea construcţiilor de fundare şi regimului de înălţime, terenul oraşului a fost zonificat din punct de vedere geotehnic astfel:

zona bună pentru construcţii, corespunde teraselor, interfluviului şi versanţilor cu înclinări mici şi moderate, având ca strat de fundare o argilă prăfoasă leossoidă macroporică, sensibilă la umezire;

zona bună pentru construcţii în urma unor amenajări, corespunde şesurilor şi glacisurilor, având ca strat de fundare argile prăfoase, local cu proprietăţi contractile; zona poate fi utilizată pentru construcţii cu condiţia executării lucrărilor hidrotehnice, în vederea evitării inundaţiilor şi excesului de umiditate;

zona improprie pentru construcţii, corespunde versanţilor deluviali cu înclinări accentuate şi local cu degradări.

2.2.4 Clima

Din punct de vedere climatic, oraşul se încadrează într-un climat de tip temperat- continental de nuanţă excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni geroase cu viscole. Temperatura medie anuală a aerului este de 9,30C, având un maxim în iulie între 200C şi 210C şi un minim în ianuarie între -30C şi -40C şi chiar mai mici pe valea Bahluieţului. Aceste valori dau o amplitudine termică anuală de 240C şi 250C, ceea ce denotă un continentalism excesiv. Îngheţul se produce în medie între 10 octombrie (primul îngheţ) şi 10-20 aprilie (ultimul îngheţ). Numărul zilelor cu îngheţ sunt de aproximativ 121. Umezeala relativă are o valoare medie anuală în jur de 75‰, cu un maxim iarna şi un minim vara.


43

Precipitatiile medii anuale au o valoare de 502,30 mm, regimul ploilor fiind însă neuniform, cele mai mari cantităţi căzând în iunie (65 - 70 mm in medie) iar cele mai mici cantităţi cazând iarna (18 - 25 mm in medie). Vânturile dominante sunt cele din direcţia nord-vestică, având valori de 21% (conform staţiei Podu Iloaiei). Alte direcţii cu frecvenţe relativ ridicate sunt N (9%), SE (8%), V (9%). Viteza medie a vântului este destul de ridicată (1 – 6 m/s, dar s-au înregistrat şi vânturi cu peste 35m/s), ceea ce poate constitui o premisă pentru valorificarea energiei eoliene.

2.2.5 Hidrografia

Apele de suprafaţă Teritoriul administrativ al oraşului Târgu Frumos aparţine bazinului hidrografic Bahluieţ, cu cei trei afluenţi ai săi Rediu, Cucuteni şi Adâncata. Bahluieţul, afluent de dreapta al râului Bahlui, are o lungime de 40 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 538 km2. Până la Târgu Frumos are o direcţie de NV-SE, după care se îndreaptă spre V şi confluează cu Bahluiul la Podu Iloaiei. Ca debite, media anuală este de (0,68 mc/s), cu un maxim în martie (1,93 mc/s) şi un minim în octombrie (0,19 mc/s). Analiza nivelelor arată un nivel mediu anual de 165 cm, media nivelelor maxime fiind de 282 cm, iar a nivelelor minime de 150 cm. Aceste variaţii ale nivelelor şi debitelor caracterizează Bahluieţul ca un râu cu scurgere neuniformă, cu regim hodrologic torenţial, având ca rezultat fenomene de inundaţii. Pârâul Cucuteni confluează cu Bahluieţul la NV de oraş, are o lungime de 10 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 16 km2. Pârâul Rediu confluează cu Bahluieţul la S de oraş, are o lungime de 11 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 42 km2. Ambele pâraie (Cucuteni şi Rediu) au spre zona de confluenţă câte un iaz artificial format prin bararea cursului lor inferior, dar care în prezent sunt secate. Mai important este lacul Paharnic de pe Rediu cu o suprafaţă de cca 50 ha. În partea de E a oraşului curge pârâul Adâncata, care are o lungime de cca 3 km şi este alimentat de o serie de izvoare cu debite destul de mici, ce apar pe fundul văii. Apele subterane Apele subterane, în zona oraşului sunt cantonate în principal la baza depozitelor cuaternare dar şi în unele lentile nisipoase intercalate în argila sarmatică, cele mai importante fiind acelea din şesul şi terasele Bahluieţului. În şesul Bahluieţului apa subterană este întâlnită sub forma a două strate acvifere, unul bazal, în nisipurile şi pietrişurile aluvionare, şi unul superficial şi discontinuu, cantonat în lentilele nisipoase de la suprafaţa aluvionară, iar în anotimpurile ploioase se ridică la suprafaţa terenului. În general, apele subterane din şesuri au debite relativ reduse, sunt bogate în săruri solubile şi sunt dure. Apele subterane din şesuri au nivelul hidrostatic foarte ridicat (-1/-2 m) şi local chiar la suprafaţa terenului, iar în terase, sunt cantonate în baza acestora, la adâncimi de 15-17 m, în N oraşului, 13-14 m în partea centrală şi 8-10 m în S. Spre V nivelul hidrostatic se întâlneşte la 4-5 m în zona străzii T. Vladimirescu şi la 6-8 m la N de aceasta. Apele subterane din terase sunt puse în evidenţă de izvoare şi emergenţe umede, care menţin permanent umezeala şi generează zone în exces de umiditate, aşa


44

cum este zona din spatele gării.

2.2.6 Solurile

Conform „Studiului Pedologic al oraşului Târgu Frumos”, elaborat de OSPA Iaşi, pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se diferenţiază următoarele clase de sol: Cernisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri şi Antrisoluri şi complexe de soluri. Suprafaţa de teren agricol este de 1778 ha.

2.2.7 Vegetaţia şi fauna

Din punct de vedere geobotanic teritoriul oraşului Târgu Frumos aparţine zonei de silvostepă. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc. Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voniceriul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voinicului, susai de pădure etc., voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul. Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui , etc. În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică, întâlnite în lungul văii Bahluieţului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri de dejecţie), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă. Vegetaţia stepică este formată din pajişti în care se intâlnesc asociaţii de colilie, negară , păiuş, pir, firuţă cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, ş.a. Izolat, apar tufişuri de arbuşti pitici ca porumbarul, migdalul pitic, vişinul pitic, trandafirul pitic, măcieşul, păducelul. Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane. Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele. Mai pot fi menţionate de asemenea, dihorul, nevăstuica, bursucul. Pasările caracteristice silvostepei sunt: prepeliţa, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. Dintre păsările răpitoare menţionăm şorecarul comun, gaia. Amfibienii sunt legaţi de un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, mai reprezentative fiind: broaştele, buhaiul de baltă.

2.2.8 Obiective industriale şi zone periculoase

Conform Raportului privind starea mediului în jud. Iaşi, 2010, în oraşul Tg. Frumos funcţionează următoarele unităţi industriale ciu potenţial impact asupra mediului: Industria energetică

- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mica de 50 MW - SC TERMOSERV TG. FRUMOS

Procesarea carcaselor de animale în abatoare:


45

- Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi – SC AVICOLA SA - ABATOR TG. FRUMOS

Textile şi - confecţii - Instalaţii pentru producerea de ţesături şi confecţii textile – SC EUROTEX SRL TG.

FRUMOS Construcţii - instalaţii:

- Instalaţii pentru fabricarea mixturilor asfaltice - SC EKY SAM SRL TG. FRUMOS; - Instalaţii pentru fabricarea betonului pentru construcţii - SC AS CONSTRUCT SA TG.

FRUMOS; Eliminarea deşeurilor nepericuloase:

- SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS – depozit de deşeuri Adâncata; termen de închidere 2012; depozit neconform;

Activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.

- fabricarea incălţămintei: 1 instalaţie (SC AURORA SA TG. FRUMOS). La data de 31.12.2009 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt conforme.

Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale- IPPC ( Directiva 96/61/CE)

- Agricultura: instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de: 40000 de locuri pentru păsări: SC AVICOLA SA Ferma Tg.Frumos SC AVI TOP SRL IASI Ferma Tg. Frumos;

Conform aceluiaşi raport, sursele majore de poluare a apelor în oraşul Tg. Frumos sunt: S.C. APA VITAL S.A. – staţie de epurare Tg. Frumos; emisar: r. Bahluieţ; volum ape uzate

evacuate: 1,436 mil mc (insufficient epurate); poluanţi specifici: substanţe organice, nutrienţi; grad de epurare: 84%.

Toate unităţile de mai sus sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Depozitul de deşeuri Adâncata este singurul depozit neconform din jud. Iaşi, însă el va trebui închis în anul 2012.

22..33 CCAALLIITTAATTEEAA FFAACCTTOORRIILLOORR DDEE MMEEDDIIUU

2.3.1 Calitatea aerului

Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluanţi, şi anume: SO2, NOx şi NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetaţiei şi a apelor de suprafaţă. Emisiile de substanţe acidifiante şi eutrofizante pe teritoriul oraşului Târgu Frumos provin în principal din următoarele surse staţionare: arderea combustibililor fosili, în scopul producerii energiei electrice şi termice, sursă

semnificativă de oxizi de azot şi oxizi de sulf; arderea deşeurilor de lemn şi rumeguşului în centrale termice, care reprezintă sursa de oxizi de

azot; managementul dejecţiilor şi fermentaţia enterică de la creşterea animalelor, reprezintă surse

semnificative de amoniac; administrarea de îngrăşăminte cu azot în agricultură, care reprezintă o sursă importantă de

amoniac. Sursele mobile, în principal autovehiculele rutiere, reprezintă o altă sursă semnificativă de gaze acidifiante, atât sub aspect cantitativ, cât şi din punct de vedere al caracteristicilor acestor surse de


46

emisie (surse difuze, răspândite pe tot arealul, cu emisii la nivelul solului). Poluarea sonoră a localităţii se datorează circulaţiei intense rutiere desfăşurată în principal pe DN 28 / E 58 şi DN 28 A, precum şi circulaţiei CF. Pe raza oraşului Tg. Frumos nu există staţii de monitorizare a calităţii aerului.

2.3.2 Calitatea apelor

Apele de suprafaţă Caracterizarea calităţii apelor s-a făcut în conformitate cu prevederile Legii Apelor nr. 107/1996 cu modificările şi completările ulterioare şi prescripţiile tehnice stabilite prin “Normativul privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă“ aprobat prin Ordinul nr. 161 din 16.02.2006. Pentru secţiunile de potabilizare încadrarea s-a făcut în conformitate cu H.G.100/2002 - NTPA 013, NTPA 014. Aprecierea stării ecologice a râurilor, ţinând cont de elementele biologice, hidromorfologice, fizico - chimice s-a făcut în conformitate cu cele cinci stări ecologice ce exprimă cinci clase de calitate, după cum urmează: foarte bună – clasa I, bună – clasa a II-a, moderată – clasa a III-a, slabă – clasa a IV-a şi proastă – clasa a V-a de calitate. Reţeaua hidrografică din acest teritoriu aparţine bazinului hidrografic al râului Bahluieţ, cu cu cei trei afluenţi ai săi Rediu, Cucuteni şi Adâncata. Din acest motiv vom lua în considerare datele referitoare la calitatea râului Bahluieţ pe secţiunea aval Târgu Frumos. Încadrarea generală în clase de calitate a râului Bahluieţ:

Secţiune de control aval Târgu Frumos

Anul 2010 - SEM I

Clasa de calitate I – V, conform Ordinul Ministerului nr. 161/ 2006

indicator Ian. februarie martie aprilie mai iunie

oxig.diz. I - I I II III

CCOMn IV - - - - -

Amoniu II - I I II I

rez. fix IV - - III III -

Sursa: Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2010 sem.I

Râul Bahlueţ este încadrat ca râu puternic modificat şi artificial şi are următoarea stare de calitate ecologică (sursa APM Iaşi, raport 2010):

Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, P-PO4, P Total): stare ecologică moderată;

Oxigen dizolvat: stare ecologică moderată

În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2008 un număr de 50 surse de poluare cu evacuare a apelor uzate în curs de apă, printre care şi staţiile de epurare a S.C. APA VITAL S.A. Iaşi secţiile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei care deversează apele uzate în râul Bahluieţ. Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi ale căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin autorizaţiile de gospodărire a apelor (limite stabilite pe baza NTPA 001/2005), astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.


47

Agent economic Domeniu de activitate Emisar Volum ape uzate evacuate

Poluanţi specifici la care s-au înregistrat depăşiri în anul 2010 sem I

S.C. APAVITAL S.A. IAŞI S.A. - secţia Târgu Frumos

Captare şi prelucrare apă pentru alimentare

Râul Bahluieţ

1,581 (insuficient epurate)

materii in suspensie, substanţe organice, nutrienţi

S.C. APAVITAL S.A. IAŞI S.A. - secţia Podu Iloaiei


Râul Bahluieţ

0,19 (suficient epurate)


Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2008”

Staţia de Epurare a oraşului Tg. Frumos are capacitatea proiectatã de epurare mecanobiologica de 80 l/s. Conform programului de investitii a SC APA VITAL SA Iasi, in anul 2011, unitatea si-a propus sa reabiliteze Statia de epurare a orasului Tg.Frumos, asigurati din fonduri de coeziune, fiind aprobat contractul de finantare; la ora actuala SC APAVITAL SA IASI se afla in procedura de licitatie contracte de lucrari, fiind in derulare Contractul de asistenta tehnica cu firma EPTISA Romania. Pe lângă evacuarea apelor uzate de la SC Apavital S.A secţiile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei, alte surse potenţiale de poluare a acestor râuri sunt apele reziduale provenite din gospodăriile populaţiei şi agenţilor economici, dejecţiile animaliere depozitate necorespunzător, deşeurile menajere depozitate pe malurile şi în albiile cursurilor de apă, substanţele chimice (insecticide, pesticide, ierbicide) folosite în agricultură şi ajunse în apele de suprafaţă prin scurgere superficială sau pătrunse iniţial în pânza freatică prin infiltraţii. Apele subterane Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele: infiltraţiile de la suprafaţă de substanţe organice sau chimice provenite din activităţi umane; depozitări necorespunzătoare de deşeuri menajere, industriale şi dejecţii zootehnice; dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor

chimice pe bază de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre aceştia (sau a produşilor de degradare);

efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese;

surse de apă (captări, fântâni) fără perimetre de protecţie.

Corpul de apa ROPR02 (Lunca si terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi) se situează în stare chimică slabă. Au fost luaţi în calcul Indicatori pentru care sunt stabilite valori de prag conform Ordinul MM nr.137/2009: NH4, Cl, SO4, NO2, PO4, Cd şi Pb si valori standard de calitate conform H.G. nr.53/2009: NO3, pesticide. Probele au fost prelevate din 46 foraje.

2.3.3 Calitatea solurilor

Poluarea solurilor Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005” preluat de pe site-ul http://www.icpa.ro/, oraşul Târgu Frumos este vulnerabil la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Principalul factor care poate cauza poluarea solurilor este depunerea întâmplătoare pe sol a deşeurilor menajere şi a reziduurilor şi dejecţiilor zootehnice. Dejecţiile zootehnice au un conţinut

http://www.icpa.ro/


48

mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente), constituind un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Aceste considerente, alături de mirosul neplăcut resimţit la distanţe mari, impun aplicarea acestora ca îngrăşăminte pe terenurile agricole în cantităţi moderate şi numai după ce au fost compostate în condiţii controlate. Administrate în cantităţi prea mari, dejecţiile zootehnice determină apariţia riscului poluării solului datorită depăşirii capacităţii de absorbţie a solului respectiv. Un potenţial poluator ar putea fi şi îngrăşămintele chimice, şi substanţele chimice pentru combaterea dăunătorilor administrate incorect. Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005”, din punct de vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilităţii la poluarea cu nitraţi, cel mai important parametru este raportul dintre precipitaţii şi evapotranspiraţia potenţială. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990, considerată ca serie de referinţă în studiile privind impactul climatic, este pentru oraşul Târgu Frumos 792 cu un domeniu de variaţie cuprins între 525 şi 1128. Din aceste valori rezultă că regimul hidroclimatic nu induce în general transferuri importante de apă din atmosferă către corpurile de apă prin intermediul solului. În anii cei mai ploioşi valoarea cumulată anual a precipitaţiilor este mai mare decât cea corespunzătoare evapotranspiraţiei potenţiale ceea ce induce un transfer de apă, prin sol, către corpurile de apă. Riscul de transfer al nitraţilor către corpurile de apă este ridicat, în aceşti ani putând să apară procese de tip piston prin care nitraţii spălaţi sub adâncimea frontului radicular sunt împinşi către corpurile de apă subterană. Parametrii climatici pe baza cărora se determină perioadele de interdicţie pentru aplicarea îngrăşămintelor organice sunt data de apariţie a primului înghet (toamna/iarna) şi cea de apariţie a ultimului îngheţ (primăvara). Pentru calculul bilanţului de azot se consideră că aplicarea îngrăşămintelor organice din gospodăriile populaţiei se face pe o suprafaţă care nu depăşeşte cu mai mult de 2,5 km limitele vetrei satului. Nu există limitări impuse de fluxurile medii de curgere ale corpurilor de apă subterane situate sub perimetrul comunei asupra încărcării cu animale a terenurilor agricole. În consecinţă valoarea maxim admisă pentru numărul de animale este dată de Codul de Bune Practici Agricole, fiind de 4.1 UVM/ha. Bilanţul azotului, definit ca diferenţa între cantitatea de azot introdusă în sol sub formă de îngrăşăminte organice şi cea extrasă din sol prin producţia principală şi secundară a culturilor agricole, este de -3 kg-N/ha/an. Bilanţul azotului corectat cu aportul adus de populaţie este de 65.862 t-N/ha, adică 19 kg-N/ha/an. PROGRAM DE ACTIUNE PENTRU COMUNA TARGU FRUMOS privind poluarea solului cu nitraţi: Aplicarea ingrasamintelor organice si a celor minerale se va face in zona vulnerabila pe baza

Planului de Management al Nutrientilor elaborat in acord cu prevederile Codului de Bune Practici Agricole. Perioadele de interdictie a aplicarii ingrasamintelor organice, pentru evitarea scurgerilor provocate de terenul inghetat sunt:

interdictie totala cuprinsa intre cea mai tirzie data de aparitie a primului inghet (29 noiembrie) si cea mai timpurie data de aparitie a ultimului inghet (21 martie) adica 112 zile.

interdictie maxim posibila cuprinsa intre cea mai timpurie data de aparitie a primului inghet (17 septembrie) si cea mai tirzie data de aparitie a ultimului inghet (21 mai)adica 246 zile.

interdictia cea mai probabila cuprinsa intre data medie de aparitie a primului inghet (16 octombrie) si data medie de aparitie a ultimului inghet (15 aprilie) adica 181 zile.

Capacitatile de stocare a gunoiului provenit din activitatile de crestere a animalelor trebuie sa fie de 6 luni.


49

In gospodariile in care incarcarea cu animale este mai mare decit valoarea de prag (4.1 UVM/ha/an) este necesara intocmirea documentelor privind importurile si exporturile gunoiului la nivelul fermei, conform modelelor propuse in Codul de Bune Practici Agricole.

In jurul riurilor din zona vulnerabila trebuie create benzi inerbate cu latimea de 5 m , pentru diminuarea scurgerilor de nitrati catre corpurile de apa de suprafata. Lungimea acestor benzi va fi de 1.334 km, ceea ce reprezinta o suprafata de 1.33 ha.

Pe terenurile cu pante cuprinse intre 5-8% (231 ha) se recomanda cresterea procentului culturilor de iarna la 30-35% si realizarea de benzi inerbate la baza pantelor. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.

Pe terenurile cu pante cuprinse intre 8-12% (56 ha) se recomanda acoperirea cu culturi a terenului in timpul iernii, sau neefectuarea araturii in toamna. La baza pantelor se vor realiza benzi inerbate de minimum 5 m latime. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.

Pe terenurile cu pante cuprinse intre 12-15% (4 ha) este obligatorie acoperirea cu culturi a terenului in timpul iernii. La baza pantelor se vor realiza benzi inerbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.

Pe terenurile cu pante mai mari de 15% (0 ha) se interzic culturile prasitoare. La baza pantelor se vor realiza benzi inerbate de minimum 10 m latime. Imediat dupa aplicare, ingrasamintele organice vor fi incorporate in sol.

Se recomanda impadurirea terenurilor arabile afectate puternic de procesele de eroziune hidrica (240 ha).

Pe terenurile afectate de procese de gleizare puternica (263 ha) se recomanda realizarea unor plantatii de plop si/sau salcii.

Pe pasunile din zona vulnerabila a comunei TARGU FRUMOS ( 8 ha), se vor acorda un numar de maximum 32 echivalent UVM autorizatii de pasunat. Acest numar corespunde incarcarii limita de 4.1 UVM/ha/an.

Comuna TARGU FRUMOS are retele de furnizare a apei si de canalizare, precum si statie de epurare.

Degradarea solurilor Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se deosebesc următoarele zone: interfluvii plane sau uşor înclinate, uscate parţial macroporice; poduri de terase, libere sau coluvionate, plane sau uşor înclinate, uscate macroporice, sensibile la

umezire; şesuri umede şi local foarte umede, cu potenţial de inundabilitate, în parte inundabile; glacisuri umede, parţial uscate, afectate local de inundaţii de pantă; versanţi cu pante mici şi moderate, stabili, parţial macroporici; versanţi cu pante mari şi moderate, stabili şi relativ stabili, local cu degradări; versanţi cu pante accentuate, stabili şi relativ stabili cu degradări accentuate; conuri de dejecţie; cornişe de alunecare sau prăbuşire; zone cu exces de umiditate.

Alunecările de teren - sunt forme de degradare care sunt favorizate de relieful cu pante mari, precum şi de microrelieful frământat de pe versanţi. Ca urmare a excesului de umiditate prevenit prin inundaţii datorită revărsării, solurile din zonă rămân o perioadă lungă de timp sub influenţa apei, ceea ce duce la apariţia fenomenului de înmlăştinire, iar din punct de vedere agrotehnic lucrările solului: arat, însămânţat, întreţinerea culturilor, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltatul culturilor şi transportul produselor este întârziat şi îngreunat, iar în unii ani imposibil de efectuat, solurile respective putând rămâne necultivate (pârloage).


50

În cazul efectuării lucrărilor agrotehnice pe solurile cu un grad ridicat de umiditate are loc fenomenul de tasare ducând la apariţia hardpanului, distrugerea structurii solului, scoaterea de curele prin arături şi diminuarea recoltei cu peste 50 %, iar în unii ani chiar compromiterea totală a culturii. În zonele cu drenaj slab, imperfect sau chiar moderat de pe formele de relief plane sau slab înclinate s-au format soluri cu diferite grade de stagnogleizare. Fenomenul de gleizare se realizează în zonele cele mai joase ale teritoriului, acolo unde apa freatică este la mică adâncime (0-3 metri) Aciditatea – fertilitatea scăzută a solurilor acide este datorată în principal, prezenţa aluminiului liber în soluţia solului, carenţei unor substanţe nutritive şi regimului aerohidric defectuos. Reacţia solului prezintă o deosebită însemnătate atât pentru caracterizarea în general a solurilor cât şi pentru practica agricolă. Activitatea omului asupra solului trebuie orientată spre o exploatare raţională a acestuia, care va contribui la formarea, refacerea structurii lor, la menţinerea echilibrului substanţelor fertilizante şi la combaterea spălării areolare, eliminarea excesului de umiditate, a combaterii şi diminuării poluării solurilor. Consecinţele poluării şi degradării solurilor se reflectă în primul rând asupra potenţialului lor productiv, în sensul limitării sau anulării calităţilor biologice şi de fertilitate. Cele mai grave efecte asupra solurilor sunt generate de fenomenele de degradare care determină scăderea potenţialului productiv, scoaterea din circuitul agricol, schimbări ale modului de folosinţă. De asemenea, poluarea solurilor cu reziduuri organice şi deşeuri menajere poate avea consecinţe negative asupra apelor, prin spălări, scurgeri şi infiltraţii, asupra plantelor, animalelor şi omului.

2.3.4 Calitatea vegetaţiei şi faunei

Din punct de vedere geobotanic teritoriul oraşului Târgu Frumos aparţine zonei de silvostepă. Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul, şi, mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pucios, arţarul tătărăsc. Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, etc. În cadrul zonei de silvostepă se diferentiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie stepică, întâlnite în lungul văii Bahluieţului, pe forme joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri de dejecţie), suprapunându-se în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă. Referitor la calitatea pajiştilor, acestea au fost deteriorate din cauza păşunatului excesiv. Neîntreţinerea şi exploatarea iraţională au condus la reducerea numărului şi vitalităţii speciilor ierboase, înmulţirea plantelor ruderale (buruieni) şi la desfiinţarea temporară sau definitivă a unor pajişti. Fauna este săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane. Datorită rolului important al faunei în alimentaţia populaţiei şi în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, rezultă necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate.


51

Conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei sălbatice constituie o condiţie a dezvoltării durabile a societăţii. Deşi în multe locuri nivelul poluării a scăzut şi protecţia naturii a fost din ce în ce mai mult integrată în planurile de dezvoltare, biodiversitatea rămâne totuşi sub ameninţarea unui mare număr de factori perturbatori. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversităţii Nerespectarea regimului silvic de exploatare şi tăieri ilegale, cu impact asupra ecosistemelor

forestiere; Braconajul, reprezentat de vânătoare si pescuit de specii de interes comunitar, vulnerabile sau

periclitate sau in perioade prohibite; Nerespectarea traseelor turistice şi amenajări improprii de vetre de foc in arii naturale protejate

unde se practică activităţi de turism; Păşunatul intensiv, neţinându-se cont de capacitatea de suportabilitate a habitatelor respective.

2.3.5 Măsuri necesare pentru ameliorarea factorilor de mediu

gospodărirea durabilă a apelor şi dezvoltarea resurselor de apă, satisfacerea cerinţelor de apă necesare activităţilor socio-economice, protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea supravegherii meteorologice şi hidrologice, perfecţionarea cadrului legislativ, a metodologiilor şi reglementărilor din domeniile gospodăririi apelor, meteorologiei şi hidrologiei pentru realizarea unui management durabil, în context naţional şi internaţional şi armonizarea cu cerinţele directivelor UE;

îmbunătăţirea calităţii aerului în scopul prevenirii, evitării sau reducerii efectelor dăunătoare sănătăţii umane şi a mediului ca întreg; reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; dezvoltarea sistemului naţional de monitorizare a calităţii aerului;

evaluarea impactului asupra mediului; controlul poluării industriale şi managementul riscului; gestionarea deşeurilor prin dezvoltarea sistemelor de management integrat; protecţia şi conservarea biodiversităţii, reconstrucţia ecologică; extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă şi reţelei de canalizare; controlul strict al depozitării deşeurilor zootehnice, cu respectarea normelor în vigoare; recuperarea terenurilor degradate de alunecări şi eroziune prin consolidări, plantaţii şi alte lucrări

de combatere a degradării solurilor; aplicarea de fertilizanţi şi utilizarea raţională a pajiştilor, prin evitarea suprapăşunatului,

păşunatul alternativ pe parcele.

22..44 EEVVOOLLUUŢŢIIAA PPRROOBBAABBIILLĂĂ AA CCAALLIITTĂĂŢŢIIII MMEEDDIIUULLUUII ÎÎNN SSIITTUUAAŢŢIIAA

NNEEIIMMPPLLEEMMEENNTTĂĂRRIIII PPUUGG În continuare este prezentată sub formă tabelară evoluţia factorilor de mediu ca: apă, aer, sol, biodiversitate, sănătatea populaţiei, patrimoniul arhitectonic, arheologic şi cultural, peisajul, mediul social şi economic, în situaţia neimplementării PUG al oraşului Tg. Frumos.


52

Tabelul 6. Evoluţia factorilor de mediu în situaţia neimplementării măsurilor din Planul Urbanistic General Factori de mediu

Aspect identificat Obiectiv P.U.G. Efecte în cazul neimplementării – alternativa,,0”

1. Apă Teritoriul orasului este traversat de cursul de apa Bahluiet, prin partea vestica de cursurile de apa Rediu si Cucuteni, iar la limita de est de cursul de apa Adâncata. Regimul hidrologic torential al apelor de suprafata ca si existenta zonelor cu exces de umiditate impun regularizarea cursurilor de apa Bahluiet si Rediu. Regularizări de albii existente: Regularizare rau Bahluiet la Tg

Frumos: km 2,9 Regularizare pârâu Rediu la Tg

Frumos: km 0,9 Apele subterane au un debit relativ mic si incarcari cu saruri solubile si germeni bacteriologici in special cele cantonate in sesuri. Pe teritoriul oraşului Tg. Frumos nu există amenajări piscicole (iazuri) sau amenajări hidrotehnice cu rol de apărare (lacuri de acumulare, baraje). Disfuncţionalităţi: Efecte distructive înregistrate ca

urmare a curgerii apei în regim torenţial;

Lucrări insuficiente de apărare a malurilor pe râul Iaşi şi pe pâraiele Bahluieţ, Adâncata

Existenţa unor zone cu risc de inundabilitate;

Nerespectarea zonei de protecţie a apei, de 30 de m faţă de orice construcţie;

Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei.

Lucrări hidroedilitare propuse pe teritoriul Târgu Frumos : modificarea cursului inferior al

râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin realizarea unor bazine temporare pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa revărsată – pe pârâurile Bahluieţ şi Adâncata;

realizarea de acumulări cu rol complex, sau pentru atenuare viituri: acumulări nepermanente sau amenajare poldere;

dirijarea controlată a apelor meteorice;

se va asigura protecţia sanitară în lungul cursurilor de apă de 30 m de la albiile minore, conform Legii Apelor 107, Anexa nr.2;

se va respecta HG 930/2005 privind caracterul şi mărimea zonelor de protecţie sanitară şi hidrogeologică la captările de apă.

Riscul de inundaţii este crescut şi poate afecta calitatea vieţii. Chiar dacă există câteva lucrări de regularizare şi protecţie, acestea nu fac faţă viiturilor, înregistrându-se fenomene de inundaţii în trecut.

2. Aer DN 28 (DE E583) leagă oraşul Roman de municipiul Iași și mai departe de graniţa cu Republica Moldova prin Albiţa, face joncţiunea cu DN 28 B dinspre Botoşani şi DN 28 A dinspre Paşcani, oraşul Tg. Frumos fiind un nod rutier important al judeţului Iaşi.

DN 28A pornește din DN28 din Târgu Frumos, merge până la Pașcani și mai departe înspre Târgu Neamţ, terminându-se în DN2 la Moţca.

DN 28B Târgu Frumos – Hârlău - Botoșani.

se propun măsuri de îmbunătăţire a parametrilor tehnici pentru reţeaua de circulaţie conform prescripţiilor tehnice în vigoare, urmărindu-se adaptarea soluţiilor la condiţiile existente şi utilizarea infrastructurilor actuale;

pietruirea întregii reţele de drumuri clasificate în drumuri interioare care sunt din pământ şi reprofilarea lor;

refacerea şanţurilor de scurgere (decolmatare şi execuţii de şanţuri noi) de-a lungul drumurilor aferente

Gradul de degradare al drumurilor va creşte. Relaţiile de comunicare dintre localităţi se vor restrânge. Consumul de carburanţi va creste şi implicit emisiile de gaze cu efect de seră. Nemulţumirea populaţiei şi creşterea fenomenului migrator. Intensitatea traficului pe DE583 este mare. Apare necesitatea unei şosele de centură. Traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul


53

Legătura oraşului Tg. Frumos cu comunele învecinate se face prin intermediul drumurilor judeţene şi comunale: DJ 280A Brăieşti – Tg. Frumos –

Cucuteni; D.C. 93 – Tg. Frumos – Braiesti

– Lungani ; DC 96 Tg. Frumos – Buznea; D.C. 118 – Tg. Frumos –

Cucuteni ; DC 120 Tg. Frumos – Costeşti.

Disfuncţionalităţi Uzura îmbracăminţilor

carosabile. Lipsa unor îmbrăcăminţi

carosabile permanente corelată cu deprofilarea, uneori accentuata, pe suprafeţele carosabile împietruite sau din pământ.

Elementele geometrice necorespunzatoare ale unei mari părţi ale releţei stradale, în profil transversal şi longitudinal.

Incomodări între tipuri de circulaţie, de exemplu între circulaţia autovehiculelor şi circulatia hipo, circulatia auto si pietonală.

Sistematizare verticală realizată defectuos

oraşului Târgu Frumos; corectarea unor trasee de

drumuri pentru eliminarea curbelor periculoase şi amenajarea unor intersecţii rutiere corespunzătoare ale drumurilor;

amenajarea profilelor transversale în intravilan conform PUG - ului oraşului Târgu Frumos;

îmbunătăţirea stării de mobilitate a drumurilor judeţene şi comunale urmărindu-se creşterea capacităţii portante prin consolidarea sistemelor rutiere (ranforsări), modernizări, tratamente bituminoase, alegerea soluţiei fiind determinată de condiţiile locale şi recomandărilor de specialitate.

Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte: Autostrada Iaşi - Tg. Mureş

care va trece prin partea de nord a localităţii Tg. Frumos, prin extravilan. Autostrada are o lungime de 306,93 km, fiind divizata in 3 tronsoane: Targu Mures – Ditrau; Ditrau - Targu Neamt; Targu Neamt - Iasi - Ungheni

Şoseaua Ocolitoarea oraşului, care ocoleste oraşul în partea de sud pe o lungime de 8 km.

3. Sol Conform OSPA Iaşi, pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se diferenţiază următoarele clase de sol: Cernisoluri, Luvisoluri, Hidrisoluri, Protisoluri şi Antrisoluri şi complexe de soluri. Suprafaţa de teren agricol este de 1778 ha. Poluarea solurilor Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005” oraşul Târgu Frumos este vulnerabil la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Utilizarea îngăşămintelor,

creşterea animalelor etc. Degradarea solurilor Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se deosebesc următoarele zone: interfluvii plane sau uşor

înclinate, uscate parţial macroporice;

poduri de terase, libere sau coluvionate, plane sau uşor înclinate, uscate macroporice, sensibile la umezire;

Intervenţii în zonele cu riscuri naturale şi în zonele de sol degradat

Măsuri pentru reducerea aportului de azot în sol

Restricţii in zonele cu riscuri naturale;

Adoptarea PROGRAMULUI DE ACTIUNE PENTRU COMUNA TARGU FRUMOS privind poluarea solului cu nitraţi

Fenomenele de degradare a solului se vor accentua Dacă nu se iau măsuri pentru prevenirea poluării cu nitraţi, apele subterane şi solurile vor fi poluate cu azot din surse agricole, cu consecinţe asupra sănătăţii populaţiei.


54

şesuri umede şi local foarte umede, cu potenţial de inundabilitate, în parte inundabile;

glacisuri umede, parţial uscate, afectate local de inundaţii de pantă;

versanţi cu pante mici şi moderate, stabili, parţial macroporici;

versanţi cu pante mari şi moderate, stabili şi relativ stabili, local cu degradări;

versanţi cu pante accentuate, stabili şi relativ stabili cu degradări accentuate;

conuri de dejecţie; cornişe de alunecare sau

prăbuşire; zone cu exces de umiditate.

4. Sănătatea umană

a. Apă potabilă – Oraşul Târgu Frumos dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă pe o lungime de 29,2 km (în anul 2009), care alimentează blocurile şi principalele obiective socio economice din oraş, dar şi o serie de alte locuinţe. Cantitatea de apă potabilă distribuită la consumatori în anul 2009 a fost de 766000 mc. Disfuncţionalităţi: Reţeaua de alimentare cu apă

existentă este învechită, funcţionarea acesteia este defectuoasă;

Pierderi de apă în sistemul de alimentare pe reţea şi în instalaţiile interioare;

Pierderile de apă duc la costuri ridicate în exploatare, consum mărit de energie, forţă de muncă.

Nerespectarea zonelor de protecţie sanitară în jurul surselor de apă potabilă, conform Legii apelor nr. 107 cu respectarea distanţei de 50 m faţă de posibilele surse de poluare a apei

Se propune reabilitarea şi extinderea sistemului centralizat de alimentare cu apă potabilă în oraşul Târgu Frumos pe baza următoarelor principii: Îmbunătăţirea distribuţiei apei

în zonele în care aceasta se efectuează deficitar;

Realizarea unui program continuu de furnizare a apei către consumatori fără întreruperi cauzate de lipsa apei;

Eliminarea pierderilor din reţelele de distribuţie;

Acoperirea întregului teritoriu administrativ cu reţele de distribuţie astfel încât toate locuinţele să fie branşate la sistemul centralizat;

Pentru acoperirea necesarului de apă la nivelul oraşului, pe perioada de perspectivă, se va implementa proiectul „Extindere şi reabilitarea reţelei de apă şi apă uzată în judeţul Iaşi” secţiunea – „Aglomerare Tg. Frumos apă şi apă uzată” realizat de APA VITAL Iaşi, 2010”.

Confort al locuitorilor scăzut; Condiţii igenico-sanitare precare – periclitează starea de sănătate a populaţiei. Scăderea numărului locuitorilor prin migrare spre urban.

b. Apa menajeră – In Targu Frumos reteaua de canalizare ape uzate este de tip unitar. Schema tehnologică şi funcţională a acestor sisteme cuprinde colectarea şi transportul apelor uzate menajere/pluviale, epurarea şi evacuarea în emisar. Lungimea totală a colectoarelor de canalizare este de 19,3 km, staţia de pompare ape uzate are o capacitate de 160mc/h. Staţia a fost proiectată pentru epurarea mecanică şi biologică a unui

Modernizarea SE a fost recent incheiata dar nu s-a adoptat tratare tertiara. Extindere retea apă uzată

veche Tg. frumos Canalizarile vechi – reabilitare

hidraulica Daca se considera lungimea curenta de cca 35,4 km, impreuna cu acest proiect lungimea totala retea AU extinsa pentru aglomerare Tg. Frumos va creste cu cca 53,8 km. Pentru ca apa uzata sa fie

Confort al locuitorilor scăzut; Condiţii igenico-sanitare precare– apariţia unor focare de infecţii. Poluarea pânzei freatice şi a solului. Staţia de epurare în prezent este o sursă majoră de poluare a apelor de suprafaţă (conform APM Iaşi), ceea ce face ca râul Bahluieţ să aibă starea de calitate moderată. De asemenea, având în vedere că aglomerarea Tg.


55

debit de 77 l/sec Disfuncţionalităţi Lipsa unui sistem centralizat de

canalizare a apelor uzate menajere care să deservească toţi locuitorii localităţii;

vehiculata in mod adecvat catre SE din toate sectoarele aglomerarii se prevede crearea a 6 mici SPAU pe reteaua de AU. Vechea staţie de epurare va fi extinsa prin adoptare de treapta tertiara

Frumos are mai mult de 10000 locuitori este obligatorie treaptă terţiară de epurare pentru eliminarea nutrienţilor din apa uzată.

c. Deşeuri. Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există un depozit pentru deşeuri menajere: Adâncata / Tg. Frumos, tip b; an deschidere / închidere: 1983/2012; capacitate ocupată: 75200 mc. Depozitul nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de Directiva Nr.99/31/EC (H.G.Nr.349/2005). Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca , in amestec. Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV S.A.Tg.FRUMOS Disfuncţionalităţi Amplasarea si administrarea necorespunzatoare a depozitelor de deseuri, lipsa unui control calitativ al deseurilor acceptate la depozitare si exploatarea necorespunzatoare a depozitelor , au determinat afectarea calitatii factorilor de mediu (apa,aer,sol,vegetatie) in zona limitrofa depozitelor, Din monitorizarea zonelor contaminate , au reieşit depăşiri ale unor indicatori,cum ar fi: CCOMn, amoniu, reziduu fix, metale grele (Ni, Cr, Pb), CBO5.

Colectarea deşeurilor pe teritoriul oraşului Târgu Frumos se va face conform Directivei Europene Strategiei Naţionale de Gestionarea Deşeurilor şi a Planului Naţional de Gestionare a Deşeurilor (aprobate prin H.G. nr. 1470/2004) şi a Strategiei Judeţene de Gestionare a Deşeurilor Iaşi. Colectarea primara, care se va realiza selectiv Transportul primar (de colectare) se va realiza cu autospeciale de tip monovolum cu trecere consecutiva pentru fractii diferite. Transferul deseurilor cuprinde: Statie de transfer cu

descarcare directa, cap fix de presare si baterie de containere, Targu Frumos

Sortarea deseurilor cuprinde linii semiautomate, la Targu Frumos,

Compostarea deseurilor se va realiza in halda, Targu Frumos

Depozitarea definitiva se realiza la viitorul depozit ecologic de la Tutora.

Sursă generatoare de disconfort cu efecte negative asupra sănătăţii populaţiei. Risc crescut de afectare a factorilor de mediu. Depozitul de deşeuri Adâncata va trebui închis în anul 2012, moment în care va intra în funcţiune sistemul de management al deşeurilor propus prin PUG (staţie de transfer şi depozitare finală la depozitul Ţuţora). Procedura de închidere a depozitului trebuie începută din timp.

5. Riscuri naturale

Zone cu risc de inundabilitate Cursurile de ape de pe teritoriul oraşului Tg. Frumos se caracterizează printr-un regim cu frecvente şi accentuate variaţii de nivel şi debit. Acest caracter este materializat în zona cursurilor superioare prin fenomene de eroziune torenţială, iar în zona cursurilor medii şi inferioare prin fenomene de inundaţii. Zone afectate de alunecări de teren – nu s-au identificat

Intervenţii în zonele cu riscuri naturale şi în zonele de sol degradat

Drumuri degradate sau întrerupte; Pierderi materiale în gospodăriile populaţiei şi umane. Mărirea suprafeţelor degradate. Risc pierderi umane.

6. Schimbări climatice

Surse de emisii GES difuze. Nu sunt identificate utilizări ale substanţelor interzise prin Protocolul de la Montreal.

Nu se fac propuneri. Nu sunt efecte.

7. Conservarea resurselor naturale

Utilizarea de materiale de construcţie cu coeficient de transfer termic mare. Echipamente de producere a energiei termice cu randamente mici. Folosirea de combustibil cu putere calorică mică. Sistem central de încălzire cu randament scăzut, învechit moral şi tehnic

Eficientizarea energetică prin: -reabilitarea termică a clădirilor -modernizarea echipamentelor de producere a energiei termice; -folosirea de combustibili cu putere calorică mare, nepoluanţi - alimentarea cu gaze naturale. -Modernizarea sistemului central de încălzire

Tăieri de vegetaţie forestieră pentru asigurarea surselor de încălzire şi preparare hrană. Eficienţă energetică scăzută.


56

8. Biodiversi-tate

Pe teritoriul oraşului Tg. Frumos nu există arii naturale protejate

Nu se fac propuneri Nu sunt efecte

9. Patrimoniul cultural

Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există următoarele monumente istorice : IS-II-a-B-04260 – Ansamblul

bisericii "Sf. Nicolae” - datează sec. XIX;

IS-II-m-B-04260.01 - Biserica "Sf. Nicolae” - datează din anul 1801;

IS-II-m-B-04261 - Fosta şcoală de fete - datează din anii 1842 - 1859;

IS-II-m-B-04262 - Gară - datează din anul 1870;

IS-II-m-B-04263 - Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe strada Petru Rareş nr 5, datează din anul 1541;

IS-II-m-B-04263.01 - Biserica "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe str. Petru Rareş nr. 5, datează din anul 1541;

IS-II-m-B-04263.02 - Zid de incintă - str. Petru Rareş 5, datează din sec. XVI;

IS-III-m-B-04327 - Mausoleul Eroilor români din primul război mondial - localizat în cimitir;

IS-IV-m-B-04363 - Casa memorială a lui Garabet Ibrăileanu - Str. Cuza Vodă - înc. sec. XX.

- Instituirea zonelor de protecţie a monumentelor şi siturilor, - interdicţia de a se construi fără consimţământul instituţiilor cu atribuţii stabilite prin lege. - Restaurarea cu acordul instituţiilor abilitate pentru a nu distruge valoarea istorică şi arhitecturală.

Degradarea continuă a acestor monumente

10. Zonarea teritorială

Suprafaţa totală a intravilanului în prezent este de 736,24 ha. - Suprafaţa din intravilan destinată zonei de locuinţe mică în comparaţie cu existentul; - zone plantate, sport, agrement sunt în suprafaţă redusă - Se impune majorarea suprafeţelor zonelor pentru locuinţe, spaţii verzi, gospodărire comunală, transporturi

S-a pus de acord realitatea din teren cu nevoile şi cererile cetăţenilor şi perspectiva pe termen mediu de dezvoltare a localităţii. Se propune introducerea în intravilan a unei suprafeţe de 140,4 ha, condiţii în care suprafaţa totală a intravilanului va creşte la 876,64 ha. Extinderile se vor face exclusiv în zone cu posibilitate de construire. S-au evitat zonele inundabile, zonele de protecţie a obiectivelor de interes și alte zone cu interdictie de construire

Menţinerea suprafeţei actuale a intravilanului şi a funcţiunilor nu asigură o dezvoltare durabilă. Efecte negative asupra mediului ce decurg dintr-o zonare necorespunzătoare.

11. Spaţii verzi

Suprafaţa totală de spaţii verzi este de 33,4 ha. În acest moment procentul suprafeţei ocupate de spaţii verzi este de 7,3% din suprafaţa totală a intravilanului, fiecărui locuitor revenindu-i 25,03 mp. În prezent administraţia locală are în plan 2 proiecte: bază sportivă - supraf. de 3556

m2;

parc - 8166 m2.

După amenajarea acestor spaţii,

-Amenajarea spaţiilor verzi publice -Valorificarea spaţiilor publice inactive, cu vegetaţie în stare proastă, prin amenajarea unor scuaruri (vegetaţie, plantări de arbori, bazine, fântâni arteziene, bănci), care pot fi folosite ca locuri de odihnă, locuri de întâlnire, locuri de aşteptare, etc.; -Redimensionarea spaţiilor verzi ale domeniului public conf. OUG 114/17.10.2007 prin care se urmăreşte asigurarea unei

OUG 114/17.10.2007 prin care se urmăreşte asigurarea unei suprafeţe în intravilanul localităţilor de 26 mp spaţiu verde / cap de locuitor până în anul 2013 nu va fi respectată dacă nu se propun suprafeţe noi de spaţiu verde. Suprafeţele introduse în intravilan trebuie să prevadă min. 5% spaţiu verde.


57

suprafaţa totală de spaţii verzi va creşte la 345722 m

2, iar suprafaţa

aferentă fiecărui locuitor va creşte la 25,9 m

2.

suprafeţe în intravilanul localităţilor de 26 mp spaţiu verde / cap de locuitor până în anul 2013.

12. Conştientiza-rea publicului

Necesitatea implicării populaţiei în luarea deciziilor privind lucrările care vor avea loc în comună.

Supunerea spre dezbatere a PUG, a studiilor şi proiectelor ce se propun pentru dezvoltare. Şcoala – factor de educaţie pentru un mediu curat şi sănătos.

Degradarea factorilor de mediu. Regres economic şi social.

Din analiza alternativei „0” rezultă că neaplicarea obiectivelor din Planul de urbanism general al oraşului Tg. Frumos va duce la lipsa premiselor pentru dezvoltarea economică a localităţii; se vor menţine şi accentua presiuni asupra factorilor de mediu a căror calitate va fi în scădere ceea ce va crea nemulţumire în rândul populaţiei. Calculul riscului neimplementării Planului urbanistic al oraşului Tg. Frumos Aplicând valori pentru efectul pe care îl reprezintă neimplementarea măsurilor din PUG asupra factorilor de mediu rezultă riscul la care sunt expuşi (nesemnificativ = 0, minor = 1, major = 2, catastrofal = 3), rezultă următorul tabel: Tabelul 7. Calculul riscului neimplementării măsurilor din PUG

Factorii de mediu EFECTUL

nesemnificativ minor major catastrofal

Apă X

Aer X

Sol X

Sănătate umană X

Riscuri naturale X

Schimbări climatice X

Conservare resurse X

Biodiversitate X

Patrimoniu natural, cultural şi istoric

X

Zonarea teritoriului X

Spaţii verzi X

Creşterea gradului de conştiinţă

X

5 6 1 0

Din matricea de mai sus se poate aprecia că neimplementarea obiectivelor din PUG va avea efecte minore negative asupra factorilor de mediu ducând în timp la degradarea acestora. Dacă nu se iau măsuri imediate, este posibil ca efectele minore să se transforme în efecte majore. În cazul unor fonduri limitate, această evaluare permite administraţiei locale să fundamenteze decizii prin care să hotărască atacarea cu prioritate a acelor obiective necesare dezvoltării durabile a localităţii. În alegerea priorităţilor pe primul loc se vor situa obiectivele a căror neimplementare afectează sănătatea populaţiei.


58

333 CCCAAARRRAAACCCTTTEEERRRIIISSSTTTIIICCCIII DDDEEE MMMEEEDDDIIIUUU AAALLLEEE ZZZOOONNNEEEIII PPPOOOSSSIIIBBBIIILLL AAA FFFIII

AAAFFFEEECCCTTTAAATTTĂĂĂ SSSEEEMMMNNNIIIFFFIIICCCAAATTTIIIVVV LLLAAA IIIMMMPPPLLLEEEMMMEEENNNTTTAAARRREEEAAA PPPUUUGGG

33..11 AASSPPEECCTTEE RREELLEEVVAANNTTEE DDEE MMEEDDIIUU

3.1.1 Monumente ale naturii şi monumente istorice

Conform „Listei Monumentelor Istorice a judeţului Iaşi”, pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există următoarele monumente istorice de interes naţional (categoria A) şi de interes local (categoria B): IS-II-a-B-04260 – Ansamblul bisericii "Sf. Nicolae” - datează sec. XIX; IS-II-m-B-04260.01 - Biserica "Sf. Nicolae” - datează din anul 1801; IS-II-m-B-04261 - Fosta şcoală de fete - datează din anii 1842 - 1859; IS-II-m-B-04262 - Gară - datează din anul 1870; IS-II-m-B-04263 - Ansamblul bisericii "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe strada Petru Rareş

nr 5, datează din anul 1541; IS-II-m-B-04263.01 - Biserica "Cuvioasa Paraschiva” - este localizată pe str. Petru Rareş nr. 5,

datează din anul 1541; IS-II-m-B-04263.02 - Zid de incintă - str. Petru Rareş 5, datează din sec. XVI; IS-III-m-B-04327 - Mausoleul Eroilor români din primul război mondial - localizat în cimitir; IS-IV-m-B-04363 - Casa memorială a lui Garabet Ibrăileanu - Str. Cuza Vodă - înc. sec. XX.

Biserica de lemn Chiar dacă nu a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iași din anul 2004, această biserică este cea mai veche din oraş.

Situri arheologice:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Biserica_de_lemn_din_T%C3%A2rgu_Frumos.jpg


59

Baza Pătule - localizată pe strada Ştefan cel Mare nr. 25 - este un sit arheologic încadrat în epoca neolitică şi aparţinând civilizaţiei Precucuteni III, cu o suprafaţă de 100 000 mp şi a fost descoperită în anul 1990. Statiunea Arheologica Targu Frumos Baza Patule In anul 1990, statiunea Targu Frumos-Baza Patule devenea baza de practica arheologica pentru studentii Facultatilor de Istorie de la Universitatile din Iasi si Suceava. Timp de saisprezece ani (1990-2005), sub indrumarea colectivului alcatuit din prof. univ. dr. Nicolae Ursulescu, conf. univ. dr. Dumitru Boghian, asist univ. dr. Vasile Cotiuga, aproximativ 1000 de studenti, din diferite colturi din tara (azi profesori de istorie si practicanti ai altor ocupatii), de cele mai multe ori pe cont propriu (fapt pentru care le adresam multumirile noastre), au contribuit la dezvelirea unei parti (2100 m2) din cea mai mare statiune precucuteniana tarzie (Precucuteni III), cunoscuta pana acum in Romania (cca. 10 ha), in care se observa trecerea la faza Cucuteni A a culturii Cucuteni, datata C 14 la 3830 ± 100 bc (5830 ± 100 BP, Lv-2152). Asezarea se afla amplasata in partea de NNE a vetrei orasului, pe un martor de eroziune, delimitat din cuesta din dreapta paraului Adancata, afluent de stanga al Bahluietului, la 200 m NNE de fosta Fabrica de confectii “Donatric SA”, in perimetrul Bazei Patule a fostului RomCereal Iasi, azi proprietatea S.C Teoval SRL. De altfel, aceasta asezare reprezinta doar una dintre cele peste saptezeci de statiuni arheologice, repertoriate in zona orasului Targu Frumos, ale caror vestigii recuperate se afla expuse in Muzeul Liceului “Ion Neculce” din Targu Frumos http://ionneculce.licee.edu.ro/Muzeu/istoric_muzeu.html), conturand o deosebita densitate si continuitate de locuire din preistorie si pana in Evul Mediu.

3.1.2 Spaţii verzi, sport, agrement

Conform Legii 313 / 2009 (art.3) spaţiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităţilor: g. spaţii verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâşii plantate; h. spatii verzi publice de folosinţă specializată:

a. grădini botanice şi zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ;

b. cele aferente dotarilor publice: creşe, grădinişţe, şcoli, unităţi sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire

c. baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă; i. spaţii verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri şi baze sportive; j. spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă; k. culoare de protecţie faţă de infrastructură tehnică; l. păduri de agrement.

Conform „Strategiei de dezvoltare economico-socială a oraşului Târgu Frumos 2008-2015” spaţiile verzi din intravilan ocupă o suprafaţă de 14,95 ha constând în parcuri (3,6 ha) şi spaţii verzi de folosinţă generală. Parcurile includ grădina publică (1 ha), esplanada (1,2 ha), plantaţii de aliniament şi spaţii verzi în jurul blocurilor dar cu toate acestea la nivel de oraş există un deficit de spaţii verzi pe cap de locuitor. Oraşul Târgu Frumos dispune de două parcuri şi un teren de sport/stadion care însă necesită lucrări de consolidare şi modernizare. În afară de aceste obiective în categoria spaţii verzi intră şi spaţiile de pe malurile râurilor Bahluieţ şi Valea Adâncă.

http://ionneculce.licee.edu.ro/Muzeu/istoric_muzeu.html


60

Suprafaţa totală de spaţii verzi este de 33,4 ha. În acest moment procentul suprafeţei ocupate de spaţii verzi este de 7,3% din suprafaţa totală a intravilanului, fiecărui locuitor revenindu-i 25,03 mp. În prezent administraţia locală are în plan 2 proiecte: bază sportivă - supraf. de 3556 m2; parc - 8166 m2.

După amenajarea acestor spaţii, suprafaţa totală de spaţii verzi va creşte la 345722 m2, iar suprafaţa aferentă fiecărui locuitor va creşte la 25,9 m2.

3.1.3 Obiective industriale şi zone periculoase

Conform Raportului privind starea mediului în jud. Iaşi, 2010, în oraşul Tg. Frumos funcţionează următoarele unităţi industriale ciu potenţial impact asupra mediului: Industria energetică

- Instalaţii de ardere cu o putere termică nominală mai mica de 50 MW - SC TERMOSERV TG. FRUMOS

Procesarea carcaselor de animale în abatoare: - Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mică de 50 tone /zi –

SC AVICOLA SA - ABATOR TG. FRUMOS Textile şi - confecţii

- Instalaţii pentru producerea de ţesături şi confecţii textile – SC EUROTEX SRL TG. FRUMOS

Construcţii - instalaţii: - Instalaţii pentru fabricarea mixturilor asfaltice - SC EKY SAM SRL TG. FRUMOS; - Instalaţii pentru fabricarea betonului pentru construcţii - SC AS CONSTRUCT SA TG.

FRUMOS; Eliminarea deşeurilor nepericuloase:

- SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS – depozit de deşeuri Adâncata; termen de închidere 2012; depozit neconform;

Activităţi / instalaţii care intră sub incidenţa Directivei Consiliului nr.1999/13/CE privind limitarea emisiilor de compuşi organici volatili (COV) provenite din utilizarea solvenţilor organici în anumite activităţi şi instalaţii.

- fabricarea incălţămintei: 1 instalaţie (SC AURORA SA TG. FRUMOS). La data de 31.12.2009 toate instalaţiile inventariate sub incidenţa Directivei COV solvenţi sunt conforme.

Activităţi industriale care se supun prevederilor Directivei privind prevenirea şi controlul poluării industriale- IPPC ( Directiva 96/61/CE)

- Agricultura: instalaţii pentru creşterea intensivă a păsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de: 40000 de locuri pentru păsări: SC AVICOLA SA Ferma Tg.Frumos SC AVI TOP SRL IASI Ferma Tg. Frumos;

Conform aceluiaşi raport, sursele majore de poluare a apelor în oraşul Tg. Frumos sunt: S.C. APA VITAL S.A. – staţie de epurare Tg. Frumos; emisar: r. Bahluieţ; volum ape uzate

evacuate: 1,436 mil mc (insufficient epurate); poluanţi specifici: substanţe organice, nutrienţi; grad de epurare: 84%.

Conform CSLU Târgu Frumos, alţi agenţi economici potenţiali poluatori pe teritoriul administrativ al oraşului Târgu Frumos sunt: SC Pado Impex SRL,


61

SC Petrom SA - staţiile 1 şi 2 SC AS Construct SA, SC Remat SA.

Toate unităţile de mai sus sunt autorizate din punct de vedere al protecţiei mediului. Depozitul de deşeuri Adâncata este singurul depozit neconform din jud. Iaşi, însă el va trebui închis în anul 2012.

3.1.4 Reţeaua principală de căi de comunicaţie

Teritoriul oraşului Târgu Frumos este strabătut de următoarele artere rutiere: DN 28 / E 58 - traversează localitatea de la E la SV şi de la N la S; DN 28 A - traversează V localităţii şi se intersectează cu DN 28 / E 58 în partea de S a oraşului; DJ 280 A - traversează S localităţii intersectându-se cu DN 28 / E 58; DJ 280 B - traversează localitatea de la NV-S, intersectându-se cu DN 28 / E 58 în centrul oraşului.

Accesul la transportul feroviar este asigurat de linia de cale ferată Iaşi - Paşcani, care trece prin partea de S a oraşului. Oraşul este deservit feroviar prin intermediul staţiei de cale ferată, amplasată pe linia Iaşi - Paşcani la km 30-755. Traficul auto este foarte intens pe aceste artere, influenţând negativ calitatea mediului ambiant prin emisiile de gaze de eşapament şi zgomot. Oxidul de azot este unul dintre principalii factori de poluare care se găsesc în fumul de eşapament emis de motoare. Împreună cu oxidul de sulf, această substanţă este responsabilă de ploile acide şi de norii care apar deasupra zonelor care se confruntă cu un trafic intens. Deficienţele de circulaţie sunt generate în primul rând de configuraţia reţelei stradale (traversarea oraşului de două artere de circulaţie rutieră majoră şi de CF) neexistând trasee care să ocolească oraşul traficul rutier derulându-se pe traseele obligate din zona centrală. Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte: Autostrada Iaşi - Tg. Mureş care va trece prin partea de nord a localităţii Tg. Frumos, prin

extravilan. Şoseaua Ocolitoare a oraşului, care ocoleste oraşul în partea de sud pe o lungime de 8 km.

Referitor la Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, proiectul este în curs de avizare. În luna august 2011, ANPM a luat decizia de respingere a solicitării de acord de mediu datorită unor vicii de procedură privind participarea publicului la luarea deciziilor. Traseul propus al autostrăzii în jud. Iaşi este prezentat în fugura de mai jos. Se precizează că traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul oraşului decât pe o porţiune redusă (propusă a fi introdusă în intravilan) în partea de nord a oraşului.


62

3.1.5 Depozite de deşeuri menajere şi industriale

Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există un depozit pentru deşeuri menajere cu următoarele caracteristici:

Denumire depozit / localitate

Tip An deschidere /an inchidere

Supr. proiectata (ha)

Capacit proiectata (mc)

Capacitate ocupată (mc)

Adâncata / Tg. Frumos b 1983 / 2012 2,7 100000 75200

Sursa: “Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Iaşi”

Depozitul de deseuri existent nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de Directiva Nr.99/31/EC , transpusa in legislatia nationala prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor. Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca, in amestec. Sporadic, din depozitele de deseuri se valorifica mici cantitati de deseuri reciclabile (in special hirtiie si cartoane, deseuri metalice, materiale plastice), sortate, in conditii improprii si neavizate, de catre persoane neautorizate. Utilajele folosite nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează sporadic si doar parţial. Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV S.A.Târgu Frumos.


63

33..22 IIDDEENNTTIIFFIICCAARREEAA SSUURRSSEELLOORR SSEE PPOOLLUUAARREE Principalele domenii care pot reprezenta potenţiale surse de poluare a mediului oraşului Târgu Frumos sunt agricultura, industria, transporturile şi turismul.

Agricultura este una din sursele importante de agenţi poluanţi cu impact negativ asupra calităţii mediului ambiental, generând degradarea sau chiar distrugerea ecosistemelor naturale, poluarea solului şi a apei. Conform „Studiului ICPA Bucureşti – Comune vulnerabile la poluarea cu nitraţi, 2005” preluat de pe site-ul http://www.icpa.ro/comune_vulnerabile/index.htm, oraşul Târgu Frumos este vulnerabil la poluarea cu nitraţi din surse agricole. Activităţile agricole legate de cultura plantelor constituie surse indirecte de degradare, a solului în principal, dar şi a apelor, prin utilizarea iraţională a terenului, neîntreţinerea sistemelor de îmbunătăţiri funciare, folosirea fără discernământ a substanţelor chimice ameliorative şi împotriva dăunătorilor, lucrări agricole inadecvate, etc., în condiţiile existenţei a numeroase terenuri supuse în mod natural unor acţiuni distructive. Nerespectarea cu stricteţe a agrotehnicii antierozionale determină degradarea accelerată a calităţii solului, iar neexecutarea lucrărilor agrotehnice la timp optim determină distrugerea structurii solurilor. Păşunatul excesiv duce la distrugerea biodiversităţii pe terenurile unde acesta se practică. Neaplicarea măsurilor de agrotehnică antierozională duce la declanşarea eroziunii accelerate a solurilor. Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultură contribuie în mod brutal la reducerea biodiversităţii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngrăşămintelor chimice în exces şi în perioade neadecvate duce la apariţia nitriţilor/nitraţilor în apele curgătoare/apa freatică şi la eutrofizarea acumulărilor de apă de la baza versanţilor. Emisiile rezultate din agricultură constau în principal din gaz metan şi amoniac, gaze rezultate din procesele de fermentaţie enterică şi managementul dejecţiilor animalelor precum şi emisiile din procese naturale. Creşterea animalelor în complexe de mari dimensiuni reprezintă o sursă majoră a poluării în agricultură. Unităţile zootehnice evacuează ape reziduale, dejecţii, deşeuri şi gaze (emisii de amoniac) scurgeri de azot şi fosfor în sol, în apele subterane şi de suprafaţă. Industria - ca urmare a exploatării de către acest sector a resurselor naturale, a consumului de energie, a proceselor de producţie generatoare atât de poluanţi cât şi de deşeuri, activităţile din sectorul industrial sunt printre principalele cauze care au ca efect deteriorarea mediului. Activităţile industriale exercită, în mai mare sau mai mică măsură, impacturi multiple asupra tuturor factorilor de mediu, afectând calitatea aerului, apelor, solului, generând deşeuri de diverse tipuri şi ocupând suprafeţe de teren pentru depozitarea deşeurilor, consumând resurse naturale şi energie, ceea ce face necesară reglementarea şi controlul acestora de aşa manieră încât să se asigure respectarea legislaţiei în domeniul protecţiei mediului şi a principiilor dezvoltării durabile. Impactul industriei asupra mediului se desfaşoară sub o multitudine de aspecte afectând toţi factorii de mediu:

poluarea aerului cu poluanţi organici şi anorganici;

poluarea solului prin depuneri atmosferice şi de reziduri;

http://www.icpa.ro/comune_vulnerabile/index.htm


64

poluarea apei de suprafaţă şi subterană prin emisii neepurate suficient;

poluare fonică. Transporturile Circulaţia şi transporturile feroviare concentrează activităţi în staţii, depouri, triaje, care generează gaze, fum, pulberi, ape şi uleiuri uzate, zgomote, deşeuri. Dacă pentru sursele fixe (staţii, depouri) există sisteme de protecţie, în principal staţii de epurare, sursele mobile (circulaţia trenurilor) nu dispun de astfel de sisteme. Problemele de mediu sunt date, în principal, de zgomot dar şi de inexistenţa sistemelor de protecţie sau funcţionarea necorespunzătoare a celor existente. Dintre sursele de poluare specifice activităţii feroviare, menţionăm, în principal, staţiile şi depourile CFR, care au un impact mare asupra mediului. O altă sursă semnificativă de poluare, îndeosebi a aerului, o reprezintă circulaţia rutieră. Autoturismele reprezintă surse mobile de poluare, ceea ce favorizează gradul mare de răspândire a poluanţilor, diferenţele de concentraţii depinzând de intensitatea traficului şi posibilităţile de dispersie. Starea tehnică necorespunzătoare a unor autovehicule permite emisia unor cantităţi mai mari de oxid de carbon, de compuşi organici, oxid de azot, diverse particule printre care şi fum, aditivi pentru carburanţi şi produsele lor de combustie, mirosuri. Vidul legislativ sau neaplicarea legilor care există referitor la poluarea aerului au avut implicaţii dintre cele mai negative, şi abia odată cu introducerea de la 1 iulie 1998 a prevederilor Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 537/1997 privind limitele maxime ale emisiilor poluante pentru autoturisme şi autoutilitare sub 3,5 t (normele EURO 2) probabil că va scădea şi poluarea produsă de emisiile automobilelor. Aceleaşi prevederi s-au aplicat de la 1 septembrie 1998 pentru emisiile poluante ale autovehiculelor peste 3,5 t. Din păcate şi aplicarea acestor norme se face destul de diferenţiat şi nu se aplică pentru moment decât automobilelor importate sau vândute, celelalte beneficiind de clemenţă pentru o anumită perioadă de timp, ori tocmai acestea din urmă sunt o adevărată problemă pentru mediu prin starea lor tehnică necorespunzătoare. Circulaţia şi transporturile rutiere generează zgomote şi trepidaţii, gaze de eşapament (SOX, NOX, CO, CO2), praf şi pulberi, iar prin sursele fixe (autobaze, garaje, autogări, staţii de mixturi asfaltice) elimină ape şi uleiuri uzate, deşeuri de cauciuc, gaze şi pulberi, componente uzate. Problemele de mediu sunt legate de deficienţe de organizare şi funcţionare a categoriilor de trafic în interiorul localităţii (deficienţe ale reţelei stradale, folosirea unor combustibili de proastă calitate, exploatarea parcurilor de transport auto cu uzură sporită, etc). Străzile nu mai corespund din punct de vedere al capacităţii portante şi nici din punct de vedere al elementelor geometrice în plan şi în profil transversal pentru a asigura trecerea volumului actual de trafic. Deplasarea autovehiculelor este îngreunată şi de închiderea temporară a circulaţiei rutiere la trecerile peste căile ferate. Turismul Experienţa turistică a demonstrat, de-a lungul timpului, că indiferent de forma de turism practicată, în general rezultă impacte de amploare diferită, resimţite la nivelul mediului natural. Deşi, la prima vedere, activităţile turistice sunt poate cel mai puţin poluante, în timp, ele pot avea efecte nedorite, în special atunci când, în dezvoltarea turismului în anumite arii nu se ţine cont de două condiţii fundamentale: respectarea capacităţii de încărcare ecologică şi particularităţile fiecărei


65

zone. Turismul acţionează negativ asupra mediului înconjurător generând: distrugeri ale solului şi vegetaţiei, perturbarea faunei, supraîncărcare cu elemente de infrastructură, degradarea peisajului prin acumularea deşeurilor, poluarea apei, poluarea aerului şi poluarea solului, zgomot, perturbarea proceselor naturale, distrugerea speciilor floristice, pescuit şi vânătoare necontrolată.


66

444 OOORRRIIICCCEEE PPPRRROOOBBBLLLEEEMMMĂĂĂ DDDEEE MMMEEEDDDIIIUUU RRREEELLLEEEVVVAAANNNTTTĂĂĂ PPPEEENNNTTTRRRUUU

PPPUUUGGG Principalele probleme de mediu relevante pentru PUG sunt: 1. Staţia de epurare a apelor uzate 2. Sistemul centralizat de termoficare a oraşului 3. Autostrada Tg. Mureş – Iaşi şi Şoseaua de centură a oraşului Tg. Frumos 4. Depozitul de deşeuri Adâncata

44..11 SSTTAAŢŢIIAA DDEE EEPPUURRAARREE AA AAPPEELLOORR UUZZAATTEE În judeţul Iaşi au fost supravegheate în anul 2008 un număr de 50 surse de poluare cu evacuare a apelor uzate în curs de apă, printre care şi staţiile de epurare a S.C. APA VITAL S.A. Iaşi secţiile Târgu Frumos şi Podu Iloaiei care deversează apele uzate în râul Bahluieţ. Aceste ape uzate sunt încărcate cu diverşi poluanţi ale căror concentraţii trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite prin autorizaţiile de gospodărire a apelor (limite stabilite pe baza NTPA 001/2005), astfel încât acestea să nu devină un potenţial pericol după deversarea în receptorii naturali.

Agent economic Domeniu de activitate Emisar Volum ape uzate evacuate

Poluanţi specifici la care s-au înregistrat depăşiri în anul 2010 sem I

S.C. APAVITAL S.A. IAŞI S.A. - secţia Târgu Frumos


Râul Bahluieţ

1,581 (insuficient epurate)


S.C. APAVITAL S.A. IAŞI S.A. - secţia Podu Iloaiei


Râul Bahluieţ

0,19 (suficient epurate)


Sursa: “Raportul privind starea mediului în judeţul Iaşi pe anul 2008”

Staţia de Epurare a oraşului Tg. Frumos are capacitatea proiectatã de epurare mecanobiologica de 80 l/s. În urma lucrãrilor de modernizare realizate la staþia de epurare a apelor uzate, fluxul tehnologic este urmãtorul: Linia apei: Treapta mecanicã: Gratar cu ochiuri de 40 mm, amplasat în canalul existent, materialul reþinut este evacuat

automat printr-o instalaþie de tip HUBER; staþie de pompare ape uzate prevãzutã cu pompe centrifuge submersibile (noi), cu convertor de

frecvenţã comandate prin intermediul senzorilor de nivel minim-maxim; instalaþie automatã de sitare, din oþel inoxidabil cu deshidratarea şi evacuarea automatã a

materialului obþinut;


67

douã instalaþii automate de deznisipat şi separat grãsimi prin flotaþie cu bule de aer fine, având capacitatea de 40 l fiecare – fucţionarea acestora realizându-se astfel:

o colectarea grăsimilor se face prin raclare şi transmitere în zona de sedimente de unde grãsimile colectate sunt evacuate în bazinul de aspiraþie al staţiei de pompare ape uzate de la intrarea în staþie; colectarea nisipului se face prin raclare, preluare cu şnec, ridicare cu banda transportoare în remorci şi transportate la groapa de gunoi a oraşului Tg. Frumos; instalaþie automatã de separat nisip;

o la ieºirea din treapta mecanicã dupã ce se unesc cele douã conducte de evacuare a apelor rezultate de la instalaþiile de deznisipare şi separatie grãsimi este prevãzutã o instalaþie automatã pentru determinare: suspensii, amoniu (care in prezent este nefunctionala).

Treapta biologicã: bazin in care are loc defosforizarea biologica(V=624 mc) amenajat in bazinul radial cu rol de

decantor primar ce detine si pod raclor ; bazin tratare cu namol active, cu nitrificare-denitrificare si stabilizare namol, aerarea realizandu-

se in cele 4 compartimente de aerare . Acestea au fost dotate cu senzori de oxygen dizolvat si senzori pentru determinarea concentratiei de namol activ;

decantor secundar (Dn 25m) cu pod raclor si deversor ce permite evacuarea apei limpezite; statie automata de preparare si dozare reactivi pentru defosforizare chimica in care are loc

dozrea solutiei de clorura ferica 40% ce se introduce in decantorul secundar pentru precipitarea fosforului;

statie de pompare a namolului biologic recirculat si in exces dotata cu 1+1 R pompe submersibile cu functionare automata si un debitmetru electromagnetic pentru namol;

statie de masura automata a parametrilor efluentului, care este prevazuta cu debitmetru electromagnetic si senzori de masurare pentru nitrati, amoniu, fosfor si turbiditate.

Linia Namolului: unitate de reactie, ingrosare, stocare si stabilizare namol in exces a carui rezervor are V=18 mc; instalatie automata de deshidratare namol; unitate de stocare si pompare apa pentru spalarea instalatiei de deshidratare namol; transportor elicoidal pentru evacuarea namolului deshidratat in remorca; tractor cu 2 remorci basculante pentru transport namol deshidratat; acesta fiind depozitat pe

platformele de namol alcatuite din 5 celule. Instalatia de deshidratare a namolului poate prelucra zilnic o cantitate de 1420 kg namol in exces, din care rezulta un volum de namol deshidratat de 7,54 - 8,38 mc/zi. In cursul anului 2010 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 45,5 l/s. Apele uzate epurate in anul 2010 au fost de natura menajera si ape preepurate rezultate din industria prelucrarii si industrializarii carnii. Având în vedere că aglomerarea Tg. Frumos are mai mult de 10000 loc. Echiv., este necesar ca staţia de epurare să fie prevăzută cu treaptă terţiară de epurare pentru eliminarea nutrienţilor din apa uzată. Conform programului de investitii a SC APA VITAL SA Iasi, in anul 2011, unitatea si-a propus sa reabiliteze Statia de epurare a orasului Tg.Frumos, asigurati din fonduri de coeziune, fiind aprobat contractul de finantare; la ora actuala SC APAVITAL SA IASI se afla in procedura de licitatie contracte de lucrari, fiind in derulare Contractul de asistenta tehnica cu firma EPTISA Romania.


68

44..22 SSIISSTTEEMMUULL CCEENNTTRRAALLIIZZAATT DDEE TTEERRMMOOFFIICCAARREE AA OORRAAŞŞUULLUUII Alimentarea cu energie termică a blocurilor de locuinţe, a dotărilor de cartier şi a principalelor obiective social-culturale din oraşul Tg. Frumos se face printr-un sistem de termoficare aflat în administrarea S.C. TERMOSERV S.A., societate cu acţionar unic Consiliul Local al oraşului Tg. Frumos. Sursa de agent termic primar o constituie centrala termică de zonă, echipată cu cazane de apă fierbinte, amplasată la 0,3 km de zona urbană. Agentul termic pentru încălzire şi apa caldă de consum sunt preparate în cinci puncte termice. Acestea deservesc un număr de 130 tronsoane de blocuri de locuinţe. Suprafaţa termică echivalentă totală a consumatorilor racordaţi la punctele termice este 23.494 m2. Cantitatea totală de energie termică (încălzire şi apă caldă de consum) furnizată de punctele termice este 14,55 Gcal/h. Punctele termice sunt echipate cu aparate în contracurent cu fascicule pentru încălzire şi schimbătoare cu plăci pentru prepararea apei calde de consum. Reţelele termice sunt executate în soluţia clasică, din ţevi de oţel izolate cu vată minerală, montate în canale termice şi însumează o lungime de 6,5 km. Sistemul de alimentare cu căldură al oraşului Tg. Frumos este deficitar atât în ceea ce priveşte sursele de agent termic primar şi secundar cât şi în ceea ce priveşte reţelele. Astfel centrala termică de zonă furnizează agent termic primar la parametri necorespunzători, atât datorită presiunii reduse a gazelor naturale utilizate la cazane cât şi datorită gradului avansat de uzură al utilajelor. Cele cinci puncte termice se confruntă în general cu aceleaşi probleme ca şi punctele termice nemodernizate din municipiul Iaşi: echipamente uzate fizic şi moral, consumuri mari de energie electrică şi agent termic primar, utilizarea apei netratate, lipsa instalaţiilor de automatizare. Reţelele termice prezintă un grad avansat de uzură şi în consecinţă înregistrează pierderi mari de energie termică. Acest lucru este amplificat de prezenţa apei în canalele termice prin refulare din subsolurile inundate şi reţelele de canalizare. Toate acestea au condus la creşterea costului energiei termice livrate către populaţie. În aceste condiţii, la solicitarea asociaţiilor de locatari, a fost redus numărul de ore zilnic de furnizare a agentului termic şi apei calde de consum. Alimentarea cu căldură a locuinţelor care nu sunt racordate la sistemul centralizat se realizează în cea mai mare parte cu sobe cu combustibil solid (lemne, deşeuri agricole etc.). Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică al oraşului Târgu Frumos

Nr. crt.

Sursa termică

Consumuri de energie termică (Gcal/h) Consumatori (număr blocuri de locuinţe)

Reţele termice secundare (ml)

Încălzire locuinţe

Încălzire alti consumatori

Apă caldă de consum

Total

1. Punct termic PT1 2,21 2,34 0,80 5,35 29 2300

2. Punct termic PT2 2,33 - 0,55 2,88 33 1250

3. Punct termic PT3 2,50 0,43 0,58 3,51 32 1350

4. Punct termic PT4 1,70 - 0,40 2,1 32 1550

5. Punct termic PT5 0,26 - 0,06 0,32 4 120


69

Nr. crt.

Sursa termică

Consumuri de energie termică (Gcal/h) Consumatori (număr blocuri de locuinţe)

Reţele termice secundare (ml)

Încălzire locuinţe

Încălzire alti consumatori

Apă caldă de consum

Total

TOTAL 9,00 2,77 2,39 14,16 130 6570

Îmbunătăţirea alimentării centralizate cu căldură implică şi o serie de măsuri în ceea ce priveşte instalaţiile interioare ale consumatorilor şi chiar clădirile deservite. Astfel pentru eliminarea pierderilor de energie termică este necesară remedierea instalaţiilor interioare şi în special a conductelor de distribuţie din subsolurile blocurilor de locuinţe. Într-o foarte mare proporţie acestea au depăşit durata normală de funcţionare, sunt corodate, cu termoizolaţiile degradate şi înregistrează pierderi de agent termic şi apă caldă menajeră. În paralel se recomandă igienizarea subsolurilor inundate şi evacuarea apei care grăbeşte procesul de corodare a conductelor şi degradarea izolaţiilor termice. Principala cauză a prezenţei apei în subsoluri o reprezintă instalaţiile interioare de canalizare degradate, astfel încât repararea lor este o măsură care se impune. În ceea ce priveşte blocurile de locuinţe sau clădirile cu mai mulţi proprietari ce se vor realiza pe viitor şi vor fi racordate la sistemele centralizate de alimentare cu căldură, încă din faza de proiectare a instalaţiilor se va asigura posibilitatea contorizării la nivel de apartament sau proprietar a agentului termic şi apei calde menajere consumate. O importanţă mai mare se va acorda izolării termice a clădirilor prin utilizarea unor materiale noi, uşoare dar cu rezistenţă mare la transfer termic pentru realizarea elementelor de închidere a construcţiilor. Chiar dacă vor ridica valoarea iniţială a investiţiei, măsurile suplimentare de izolare termică a construcţiilor se vor dovedi benefice în timp prin importante economii energetice. Cu toate inconvenientele pe care le prezintă sistemele centralizate vor constitui şi pentru următorii ani soluţia de alimentare cu căldură pentru cei mai mulţi consumatori din centrele urbane, mai ales pentru ansamblurile de blocuri de locuinţe. În paralel cu modernizarea şi eficientizarea acestor sisteme se va urmări descentralizarea alimentării cu căldură prin extinderea sistemelor local-centralizate şi individuale. Aceste sisteme, faţă de sistemele centralizate, au o serie de avantaje evidente cum sunt: autonomia în asigurarea cu energie termică a consumatorilor, cheltuieli mai mici pentru producerea energiei termice, reţele termice cu lungimi reduse şi implicit pierderi de energie termică mai mici, posibilitatea unei mai bune reglări a parametrilor şi reducerea consumului de combustibili. În consecinţă, se propune utilizarea sistemelor local-centralizate mai ales pentru alimentarea cu energie termică a agenţilor economici şi obiectivelor social-culturale extinse. Sistemele local-centralizate vor fi adoptate şi în cazul unităţilor de sănătate şi asistenţă socială (spitale, sanatorii, cămine de bătrâni, etc.) şi unităţilor de învătământ (grupuri şcolare, cămine de copii, etc.) Multe dintre acestea sunt în prezent racordate la sistemele centralizate şi datorită fondurilor reduse de care dispun fac faţă cu greu costului energiei termice. Având în vedere importanţa acestor obiective se propune dotarea lor, încă din perioada imediat următoare, cu sisteme proprii de alimentare cu energie termică.


70

Sistemele individuale reprezintă o soluţie alternativă de alimentare cu căldură. Sistemele individuale prezintă un mare grad de flexibilitate în reglarea parametrilor, înregistrează cele mai mici consumuri de combustibil, elimină reţelele termice şi pierderile aferente şi implică cele mai mici cheltuieli pentru producerea energiei termice. Totodată sistemele individuale dau fiecărui utilizator posibilitatea alegerii regimului dorit de furnizare a agentului termic pentru încălzire şi apei calde menajere. Cunoscând în ultima vreme o utilizare pe scară tot mai mare, aceste sisteme reprezintă o soluţie alternativă pentru alimentarea cu energie termică a locuinţelor individuale, sediilor de firme şi obiectivelor social-culturale de dimensiuni relativ restrânse. Sistemele individuale de alimentare cu căldură pot fi întâlnite în număr tot mai mare în ultimul timp în cadrul ansamblurilor de blocuri de locuinţe sub forma centralelor termice de bloc sau a centralelor de apartament. Totuşi, extinderea masivă a sistemelor individuale, mai ales în cadrul ansamblurilor de blocuri de locuinţe trebuie privită şi sub alte aspecte. Dintre acestea menţionăm analiza capacităţilor de transport a conductelor de distribuţie a gazelor naturale şi emisia de noxe în atmosferă prin răspândirea unui număr totuşi mai mare de surse de poluare, chiar de capacităţi mici, mai ales în zonele centrale, istorice şi de agrement al localităţilor. De asemenea în cazul echipării unor blocuri de locuinţe cu centrale termice proprii şi deracordării acestora de la reţelele termice se va verifica în ce măsură este afectat echilibrul hidraulic al sistemului şi se vor lua măsurile necesare.

44..33 AAUUTTOOSSTTRRAADDAA TTGG.. MMUURREEŞŞ –– IIAAŞŞII ŞŞII ŞŞOOSSEEAAUUAA DDEE CCEENNTTUURRĂĂ AA OORRAAŞŞUULLUUII Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt proiectate traseele a două importante proiecte: Autostrada Iaşi - Tg. Mureş care va trece prin partea de nord a localităţii Tg. Frumos, prin

extravilan. Autostrada are o lungime de 306,93 km, fiind divizata in 3 tronsoane: o Targu Mures – Ditrau o Ditrau - Targu Neamt o Targu Neamt - Iasi - Ungheni

In judetul Iasi, autostrada ar urma sa treaca prin 19 comune. Autostrada va incepe din comuna Ungheni, apoi va trece prin Golaiesti, Aroneanu, Victoria, Popricani, Rediu, Letcani, Dumesti, Podu Iloaiei, Baltati, Ion Neculce, Târgu Frumos, Strunga, Costesti, Helesteni, Pascani, Stolniceni-Prajescu, Miroslovesti si va iesi din judet pe teritoriul comunei Motca. In judetul Iasi, viitoarea autostrada se intinde pe 96,6 km, cu doua benzi pe sens, o latime de 26 m, parapet metalic intre sensuri si cu 5 noduri rutiere. Referitor la Autostrada Iaşi – Tg. Mureş, proiectul este în curs de avizare. În luna august 2011, ANPM a luat decizia de respingere a solicitării de acord de mediu datorită unor vicii de procedură privind participarea publicului la luarea deciziilor. Traseul propus al autostrăzii în jud. Iaşi este prezentat în fugura de mai jos. Se precizează că traseul autostrăzii nu intersectează intravilanul oraşului decât pe o porţiune redusă (propusă a fi introdusă în intravilan) în partea de nord a oraşului.


71

Şoseaua Ocolitoarea oraşului, care ocoleste oraşul în partea de sud pe o lungime de 8 km. Soseaua va ocoli Târgu Frumos printr-o bucla în drumul european E 583. Soseaua va incepe dinspre Strunga, va merge prin zona iazului Paharnic, va supratraversa soseaua spre Brătesti, va continua spre Ion Neculce, si va iesi undeva in zona piriului Gugii, undeva spre Baltati. Va supratraversa si calea ferata in satul Prigoreni, in dreptul fermelor de porci.

Proiectul şoselei ocolitoare de la Tirgu Frumos a fost demarat de Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR), beneficiar si initiator al proiectului. Aceasta şosea are rolul de a devia traficul greu care vine de la Pascani si Hârlau pe DN 28/E 583. Proiectul mai prevede cinci pasaje rutiere pentru trafic comercial si trei poduri noi.


72

În continuare se prezintă principalele efecte asupra factorilor de mediu a proiectelor de drumuri şi măsurile de diminuare a acestor efecte. Fiecare proiect, în funcţie de decizia etapei de încadrare din procedura EIM, va fi supus evaluării de mediu şi, după caz, evaluării adecvate, unde se vor detalia şi analiza fiecare impact în parte. Factor de mediu Efecte posibile - Proiecte pentru construcţia / reabilitarea de drumuri Măsuri de prevenire/reducere/compensare

Soluri şi geologie

Construcţie

Schimbarea temporară a folosinţei terenurilor (loturile ocupate de şantier, punctele de lucru şi drumurile temporare de acces şi de transport, gropile de împrumut, stocarea pământului vegetal şi a rocilor din excavaţii pentru utilizare ulterioară în lucrări de peisagistică sau umpluturi etc.) şi efecte ulterioare cum ar fi deteriorarea profilului de sol

Redistribuirea încărcării geologice, modificarea stării de tensiune a masivelor, activarea alunecărilor de teren şi eroziunii pantelor

Degradarea solului în zona săpăturilor o Decopertarea şi îndepărtarea solului vegetal o Compactarea solurilor o Eroziunea solului şi alunecări de teren

Poluarea solului şi modificarea în continuare a calităţii solului sub acţiunea poluanţilor datorită:

o Împrăştierii pe sol sau infiltrării de substanţe poluante ca urmare a evacuărilor necontrolate sau accidentale de hidrocarburi (uleiuri, lubrifianţi, combustibili, vopsele, solvenţi) pe amplasament şi pe drumurile publice în urma utilizării şi întreţinerii maşinilor şi echipamentelor inclusiv la staţiile de preparare a asfalturilor şi betoanelor, etc.

o Depunerii pe sol a pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi din săpături, traficul de transport, staţiile de asfalt, betoniere, încărcarea şi descărcarea materiilor prime, etc.

o Depunerii pe sol a substanţelor poluante (SO2, NOx şi metale grele) din precipitaţii

o Împrăştierii pe sol a scurgerilor din reţeaua de canalizare şi de apă încărcată cu lianţi, lapte de ciment şi suspensii de pe platformele de preparare a betoanelor sau din locurile în care se utilizează betoane

o Infiltrării în sol a levigatului din depozitele necontrolate de deşeuri şi materiale de construcţie

Operare

Schimbări permanente ale folosinţei terenurilor

Erodarea şi poluarea solului pe traseul drumului, datorită scurgerii apelor meteorice pe taluzurile drumului

Limitarea suprafeţelor de teren ocupate temporar sau permanent

Prevederea în proiect a măsurilor de protecţie împotriva alunecărilor de teren/eroziunii terenurilor şi a poluării solului şi apei prin dotări pentru interceptarea şi tratarea scurgerilor de apă de pe suprafaţa drumului

Utilizarea unor echipamente şi echipamente de construcţie dotate cu motoare mai puţin poluante

Respectarea de câtre şoferii vehiculelor de transport şi utilajelor de construcţii a rutelor de transport prestabilite

Măsuri destinate prevenirii şi controlului poluării: Buna întreţinere a echipamentelor de transport şi construcţie, Manevrarea şi transportul materiilor prime şi materialelor din excavaţii, Depozitarea temporară a stratului de sol vegetal decopertat şi a rocilor din excavaţii numai în locurile special destinate şi în condiţii adecvate, Managementul celorlalte deşeuri, Managementul staţiilor de preparare a asfalturilor şi betoanelor

Prevenirea proceselor de eroziune a solurilor în timpul exploatării drumului prin întărirea şi reabilitarea la timp a structurii acestuia

Utilizarea unor produse anti-inghet mai puţin poluante

Interceptarea/ colectarea şi tratarea apei încărcate cu poluanţi în instalaţii adecvate; evacuarea efluentului tratat potrivit prevederilor legale


73

Factor de mediu Efecte posibile - Proiecte pentru construcţia / reabilitarea de drumuri Măsuri de prevenire/reducere/compensare

Degradarea solului pe traseu datorită lucrărilor de întreţinere a taluzurilor

Poluare accidentală, incidentala şi sezonieră a solurilor în urma: o Împrăştierii pe sol şi infiltrării de substanţe poluante ca urmare a

accidentelor rutiere sau defecţiunilor (mai ales, dar nu numai, din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe utilizate la întreţinerea drumurilor, zăpezii topite încărcate cu produse chimice anti-inghet sau nisip

o Depunerii pe sol a substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi metale grele) în urma precipitaţiilor

Apă de suprafaţă şi apă subterană

Construcţie

Redirecţionarea temporară a cursurilor de apă, perturbarea temporară a altor elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici eventuale influente temporare asupra pânzei freatice; în special în zona unor structuri hidrotehnice precum poduri, podeţe, viaducte, etc.; depinde de structura caracteristicilor de proiectare şi/sau de metoda de construcţie adoptată

Poluarea apelor de suprafata şi contaminarea apei subterane cu modificarea calităţilor fizice, chimice şi biologice datorita acelorasi cauze descrise mai sus pentru soluri şi celor similare care afectează direct caracteristicile apei si implicit ale mediului acvatic.

Operare

Deviere permanentă a albiei cursului de apă, modificare permanentă a altor elemente morfologice şi/sau caracteristici de curgere (viteză, nivel) şi de aici influente asupra pânzei freatice (v. mai sus)

Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită scurgerii pe taluzurile drumului a apelor meteorice care au spălat suprafaţa carosabilă.

Poluare accidentală, incidental şi sezonieră a apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a:

o Substanţelor poluante provenite din accidente rutiere sau defecţiuni (mai ales, dar nu numai, din transportul mărfurilor lichide), scurgerilor incidentale de substanţe utilizate la întreţinerea drumurilor, zăpezii topite încărcate cu produse chimice anti-inghet sau nisip

o Depunerii substanţelor poluante din trafic (SO2, NOx şi metale grele) în urma precipitaţiilor

Efecte potenţiale pozitive

În cazul proiectelor de modernizare de drumuri, în faza de exploatare pot fi identificate şi efecte benefice:

Creşterea fluidităţii circulaţiei cu efecte benefice de reducere a emisiilor

Bunele metode de proiectare şi construcţie cu scopul de a limita/ restricţiona activităţile ce conduc la modificarea / perturbarea cursurilor de apă

Măsurile destinate prevenirii şi controlului poluării atât, în faza de construcţie cât şi în cea de operare sunt similare celor descrise la capitolul Sol şi geologie.


74


poluante şi indirect a poluării apelor meteorice

Alte măsuri de prevenire/ reducere a poluării apelor inclusiv colectarea riguroasă şi tratarea apelor meteorice şi evacuarea efluentului epurat

Introducerea facilitatilor de epurarea apelor în spatiile de servicii, parcări, etc.

Calitatea aerului Construcţie

Poluare atmosferică datorită: o Pulberilor potenţial contaminate cu alţi poluanţi atmosferici rezultaţi

din săpături, traficul de transport, staţiile de asfalt, betoniere, încărcarea şi descărcarea materiilor prime etc.

o Emisiilor de poluanţi atmosferici proveniţi din transport şi de la utilaje de construcţie motorizate; acestea constau din emisiile de pulberi de la motoare diesel, NOx, compuşi organici volatili, monoxid de carbon şi diferiţi alţi poluanţi atmosferici periculoşi, inclusiv benzen.

Operare

Construcţia de drumuri noi şi modernizarea celor existente poate avea atât efecte pozitive cât şi efecte negative asupra calităţii aerului:

o Efectele negative constau din poluare atmosferică datorită: emisiilor provenite de la vehicule şi prafului antrenat de roţile vehiculelor

o Dimpotrivă, devierea circulaţiei în afara zonelor construite poate crea o mai bună calitate a aerului în zonele în care circulaţia s-a redus semnificativ

Natura şi însemnătatea efectelor proiectelor de construcţii rutiere asupra calităţi aerului trebuie evaluate cu grijă, luându-se în considerare condiţiile iniţiale ale calităţii aerului din diferite puncte din zona de influenţă a proiectului şi noile condiţii de trafic:

o În cazul unui drum nou: calitatea aerului se poate inrautati în imediata vecinătate a tronsonului de drum, dar se poate îmbunătăţi în zonele locuite traversate de drumurile existente, datorită scăderii intensitatii traficului pe acestea.

o În cazul modernizării drumurilor urbane, se poate obţine acelaşi efect: calitatea aerului poate fi influentata negativ prin creşterea intensităţii traficului şi pozitiv prin fluidizarea circulaţiei

Impactul poluării atmosferice asupra factorilor de mediu precum sănătatea populaţiei (efecte asupra bolilor respiratorii inclusiv reacţiilor alergice), vegetaţie (prin expunere la NOx datorită impurificării), solul, apele de suprafaţă şi subterane, construcţii (prin creşterea agresivităţii atmosferice încărcate cu gaze acide NO2, SO2) este tratat în subcapitolele corespunzătoare.

Reducerea emisiilor de gaze şi de pulberi prin: o Inspecţii tehnice auto la vehiculele de mărfuri şi utilajele de

construcţii o Aspersarea periodică cu apă în timpul transportului a

materialului excavat şi spălarea cu apă a roţilor vehiculelor pentru diminuarea emisiilor de pulberi

o Supravegherea transportului materialelor vrac; supravegherea locurilor de depozitare a materialelor din săpături

o Controlul încălzirii, preparării şi aşternerii straturilor de asfalt o Controlul curăţeniei pe carosabilul drumurilor utilizate in

perioada de constructie si a drumului care face obiectul proiectului in perioada de operare

Reducerea impactului în zona critică de o parte si de alta a axului drumului prin:

o Întreţinerea zonelor destinate serviciilor o Acoperirea cu iarbă a zonelor critice, precum marginile de

drum Surse de impact rezultat din efectele unor măsuri de prevenire/ reducere

Dacă nu sunt atent controlate, stropirea cu apă şi spălarea roţilor vehiculelor nu ar face decât să modifice modul de transport al pulberilor. Norii de praf (pana de poluare cu pulberi) vor fi înlocuiti de noroi în apa care se scurge pe taluzuri şi care apoi poate bălti în zonele mai joase.

Zgomot şi vibraţii Construcţie Includerea criteriilor acustice în proiectarea drumului:


75


Circulaţia vehiculelor motorizate, traficul şi activitatea utilajelor de construcţie vor genera zgomot ce poate afecta muncitorii, populaţia şi animalele care stationeaza sau se deplasează în vecinătatea punctelor de lucru.

Vibraţiile generate în faza de construcţie din activităţi precum detonări, excavaţii, extracţie de roci, fundarea diferitelor structuri, plantarea pilonilor, trafic greu mai ales pe suprafeţe denivelate, pot:

o cauza diferite grade de deteriorare a fatadelor şi/sau structurii clădirilor

o afecta maşinile sau echipamentele sensibile la vibraţii o cauza perturbarea activitătilor din vecinătatea sursei de vibratii,

disconfort pentru populatie si chiar afectarea sanatatii populatiei in cazul vibratiilor de nivel ridicat

Operare

Zgomotul rutier generat de traficul motorizat poate crea disconfort pentru populaţia din localitatile traversate sau limitrofe, mai ales în cazul drumurilor pe care se circulă mai rapid, în apropierea intersecţiilor şi pe porţiunile ascendente; zgomotul poate afecta şi animalele din vecinatate.

Însă drumurile noi care redirijează circulaţia în afara localitatilor au şi un impact pozitiv de reducere a traficului si deci a zgomotului în zonele locuite.

Se consideră în general că vibraţiile din exploatare (vibraţia drumului produsă de traficul rutier) nu pot cauza vibraţii perceptibile pentru structura constructiilor amplasate în apropierea unor suprafeţe de drum netede şi bine întreţinute.

o Suprafaţa carosabilului şi, dacă este cazul, tipurile de căptuşeli pentru tuneluri

o Relaţia reciprocă dintre geometria drumului şi cea a terenului înconjurător (în măsura în care aceasta este cunoscută în faza de proiectare)

o Tipul şi poziţia barierelor antifonice ţinând cont de elementele micrometeorologice precum diferenţe de intensitate a vântului şi termocline sau alte elemente ca de exemplu intrări şi ieşiri existente de pe proprietăţile învecinate, pentru care trebuie rezervate spaţii deschise

o Geometria structurilor din zona înconjurătoare o Localizarea denivelărilor pentru reducerea vitezei amplasate de

obicei în zonele construite şi care fac să crească poluarea sonoră, mai ales dacă pe drum circulă vehicule mari si în special noaptea

Includerea măsurilor adecvate în Planul de management al construcţiei: o Stabilirea programului de lucru (ore pe zi) în care se vor

desfăşura activităţile de construcţie de drum o Organizarea traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei

de traversare a zonelor rezidenţiale o Prevederea şi utilizarea unor bariere antifonice temporare

acolo unde este cazul

Limitarea impactului zgomotului provenit din trafic asupra zonelor rezidenţiale din vecinătatea drumului prin:

o Elaborarea unui plan de organizare a traficului de şantier în vederea limitării frecvenţei de traversare a zonelor rezidenţiale

o Stabilirea şi controlul respectării limitelor de viteză si tonajului pentru camioanele care traversează zone rezidenţiale

o Efectuarea de măsurători de control al nivelului de zgomot rutier în vederea adoptării măsurilor de corecţie a poluării fonice excesive

o Instalarea de panouri antifonice suplimentare fata de cele prevazute initial de-a lungul carosabilului acolo unde este necesar (de remarcat că geometria structurilor din zona înconjurătoare se modifică în timp)

Clima Emisiile provenite de la vehiculele cu motor reprezintă o contribuţie importantă la concentraţiile de CO2 atmosferic şi deci la încălzirea globală. Nu este însă necesar să se trateze acest aspect în cadrul EIM, atâta vreme cât emisiile atmosferice de poluanţi principali şi gaze cu efect de seră (SO2, CO2,

Prevederea prin proiect a tipului adecvat şi a pozitiei barierelor antifonice ţinând seama de elementele de micrometeorologie precum intensitatea vântului şi termoclinele

Instalare de parazăpezi permanente sau temporare


76


NOx, pulberi) au fost calculate prin analiza cererii şi au fost incluse în studiul de fezabilitate.

Dimpotrivă, condiţiile climatice/meteorologice pot influenţa activităţile de construcţie ca şi pe cele de exploatare şi întreţinere; în acest capitol trebuie discutate asemenea influenţe. De exemplu: diferenţele de intensitate a vântului si termoclinele pot influenţa nivelul de zgomot prin refractarea undelor sonore; temperaturile foarte ridicate pot genera incendii ale vegetaţiei din vecinatatea traseului şi reacţii în lanţ provocate de fum şi accidente; consecinţele temperaturilor scăzute, viscolelor şi îngheţului trebuie rezolvate prin măsuri adecvate de prevenire/ reducere a efectelor

Semnalizare adecvată şi includerea de sisteme de monitorizare şi avertizare

Programarea activitătilor de constructie corelat cu caracteristicile elementelor climatice

Fauna Dispariţia ireversibilă a faunei sedentare sau care se deplasează lent din perimetrul noului drum şi din toate zonele de acces, zona şantierului, zonele de operare a echipamentelor grele utilizate în construcţie şi săpături, depozitelor temporare de materiale generate din excavaţii, etc.

Perturbări datorită activităţii generale, iluminatului pe timp de noapte, zgomotului şi vibraţiilor din zonele de săpături/construcţie ce pot tulbura mamiferele, păsările şi reptilele din vecinătatea acestor zone

Fragmentarea habitatelor cu efectele sale ulterioare: împiedicarea recolonizării zonelor de către speciile care au dispărut pe plan local; restricţionarea accesului la resurse disponibile sezonier sau răspândite pe suprafeţe mari; divizarea unor populaţii continue mari în grupuri populaţionale mai mici şi mai izolate care la rândul lor devin vulnerabile la scadere endogamica (deprecierea vigorii si capacitatii de reproductie a urmasilor prin consangvinizare); creşterea riscului de declin populaţional şi dispariţie

Modificarea habitatelor acvatice şi/sau terestre datorită efectelor poluării sau schimbărilor morfologice

Modificări de comportament: Multe specii nu vor mai traversa spaţiile deschise din apropierea drumului datorită ameninţării răpitorilor

Creşterea mortalităţii animalelor prin coliziune în trafic

Stres cauzat de creşterea nivelului de zgomot şi vibraţii în rândul păsărilor, liliecilor şi altor mamifere mici care pot chiar să părăsească zonele apropiate drumului

Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra apelor de suprafată si subterane, solului, vegetatiei, calităţii aerului şi măsuri de reducere a zgomotului (conform celor de mai sus)

Asigurarea de coridoare biologice /pasaje pentru deplasarea nestingherita a speciilor de faună, de exemplu coridoare de dirijare a liliecilor şi alte ecrane de protecţie pentru animale

Asigurarea de coridoare verzi pentru reptile şi mamifere mici; se pot proiecta podeţe de scurgere care să permită şi utilizarea în acest scop

Asigurarea plaselor de siguranţă pentru porţiunile sensibile de drum şi componentele structurale; de exemplu garduri pe marginea drumurilor pe segmentele în care sunt construite poduri noi

Lucrările de construcţie să se desfasoare în afara sezonului de reproducţie a animalelor protejate identificate în apropierea amplasamentului lucrărilor

Reducerea probabilităţii accidentelor rutiere şi a mortalităţii directe

Flora Dispariţia ireversibilă a vegetaţiei din perimetrul noului drum şi din toate zonele drumurilor de acces, amplasamentele de şantier etc.; tăierea sau scoaterea copacilor/arbuştilor izolaţi şi distrugerea plantaţiilor de iarbă/flori în cazul proiectelor de modernizare a drumurilor urbane

Distrugerea potenţială totală sau parţială a vegetaţiei de pe amplasamentul noului drum prin decopertarea solului, tăierea şi defrişarea vegetaţiei; distrugerea parţială a vegetaţiei în cazul proiectelor de modernizare a

Măsurile de mai sus destinate prevenirii si reducerii efectelor asupra solului, apelor de suprafaţă şi subterane şi calităţii aerului si cele pentru prevenirea şi reducerea numărului de accidente şi incidente în timpul construcţiei şi în traficul de serviciu

Măsurile specifice de protecţie a vegetaţiei în etapele de construcţie şi operare, precum:

o conservare maximă a vegetaţiei arboricole (salvarea cât mai


77


drumurilor

Efecte indirecte provocate de: depunerea pulberilor pe sol şi pe plante, expunerea la impurificare cu NOx, modificarea calităţii solului şi/sau apei subterane, modificări ale nivelului pânzei freatice, scurgere de poluanţi, scurgeri de carburant şi deversări din fluxurile de evacuare, accidente care pot cauza distrugerea arborilor plantaţi pe marginea drumului.

multor arbori şi arbuşti de la tăiere în zonele de lucru), o îmbrăcarea arborilor şi arbuştilor cu plase protectoare şi

stropirea lor cu apă pentru spălarea prafului depus o Refacerea în cât mai mare măsură a vegetaţiei în zonele

afectate o Impiedicarea/ starpirea promptă şi eficientă a oricărei

răspândiri ulterioare a speciilor invazive periculoase.

Fiinţe umane Perturbări demografice în localităţile traversate de drumul modernizat

Perturbare, disconfort şi risc crescut de boli respiratorii transmise pe calea aerului pentru populaţie şi muncitori în fazele de construcţie şi exploatare, datorate zgomotului, vibraţiilor şi poluării atmosferice

Risc crescut de accidente de circulaţie legat de îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare cu mare viteză; poate fi contracarat de reducerea numărului de accidente rutiere datorită îmbunătăţiri condiţiilor de fluidizare şi siguranţă în trafic

Efecte pozitive asupra sănătăţii populatiei datorită îmbunătăţirii calităţii aerului şi reducerii poluării în zonele locuite în care traficul a fost diminuat sau au fost îmbunătăţite condiţiile de circulaţie

Efecte sociale cu caracter pozitiv prin îmbunătăţirea condiţiilor de transport (reducerea timpului de deplasare, a congestionării traficului şi accidentelor de circulaţie) care pot apoi influenţa dezvoltarea economică a zonei, noi posibilităţi de investiţii şi dezvoltare socială în zonele mai liniştite şi mai puţin poluate ale localităţilor degrevate de trafic

Proiectare şi construcţie

Reducerea riscurilor pentru sănătatea la locul de muncă

Utilizarea echipamentelor de protecţie individuală şi a uniformelor de lucru adecvate fiecarui sezon.

Utilizarea carburanţilor, echipamentelor de înaltă calitate în activitatile de transport şi construcţie

Controlul emisiilor

Reducerea mortalitatii prin prevenirea accidentelor datorita asigurarii mijloacelor de traversare a drumului în condiţii de siguranţă (pasarele şi/sau pasaje subterane)

Reducerea riscurilor pentru sănătate la locul de muncă şi în zonele rezidenţiale

Măsuri tehnice: utilizarea de utilaje/ echipamente noi, foarte eficiente şi fiabile la construcţia drumului

Măsuri organizatorice: introducerea unei mai bune organizări a muncii – trasee strict delimitate pentru utilajele de construcţii, program şi calendar de lucrări

Măsuri medicale: bună cooperare cu serviciile de medicină a muncii de resort

Operare

Reducerea riscurilor pentru sănătatea publică din punct de vedere al zgomotului şi vibraţiilor, poluării atmosferice şi accidentelor de circulaţie

Monitorizarea calităţii aerului

Măsurare efectivă a debitului de trafic şi poluării fonice după punerea în exploatare a drumului proiectat

Introducerea de noi măsuri de reducere a zgomotului şi poluării adaptate la rezultatele monitorizării

Peisajul Efectele asupra structurii fizice şi esteticii peisajului depind de schimbările de scară şi dimensiuni introduse prin structurile proiectului comparativ cu caracteristicile peisajului existent (înălţime, dimensiuni în plan şi omogenitate)

Efectele asupra valorii vizuale a peisajului pentru receptori: persoane care locuiesc în aşezări limitrofe – receptori mai sensibili datorită expunerii

Includerea în proiectul rutier a considerentelor de amenajare peisagistică, inclusiv prin plantarea zonelor adiacente, pantelor şi taluzurilor, care ajută şi la consolidarea (biologică) a acestor structuri: trebuie determinată poziţia exactă a plantărilor, suprafeţelor/lungimii segmentelor plantate, speciile utilizate pe baza compatibilităţii cu


78


permanente la proiect după construcţia lui; viitorii utilizatori ai drumului – receptori mai puţin sensibili.

Fiecare tip de impact ca şi nivelul de însemnătate al acestuia poate fi diferit şi trebuie evaluat pe diferite tronsoane ale proiectului în raport cu caracteristicile iniţiale ale peisajului şi probabilitatea prezenţei receptorilor.

Efectele semnificative localizate asupra peisajului vor apărea cel mai probabil în punctele de realizare a intersecţiilor, viaductelor şi podurilor

cerinţele ecologice pentru anumite specii şi cu condiţiile climatice şi edafice)

Propunerea de măsuri pentru punerea in evidentă a peisajelor cu valoare deosebită aflate în raza vizuală a utilizatorilor drumului.

Patrimoniu cultural (arheologie şi arhitectură)

Ca şi în cazul altor proiecte majore care presupun săpături, există riscul descoperirii unor obiective de patrimoniu arheologic încă necunoscute

Creşterea agresivităţii chimice a aerului atmosferic ca şi vibraţiile pot influenţa mediul construit, inclusiv monumentele arhitectonice şi arheologice

Sunt incluse măsurile necesare pentru a asigura protecţia unor astfel de obiective în condiţiile legii.

Bunuri materiale (altele decât patrimoniul cultural)

Evaluarea trebuie să se refere la orie efecte potenţiale altele decât exproprierea, între care:

Efecte directe datorate accidentelor în fazele de construcţie şi exploatare, care duc la distrugerea sau deteriorarea respectivelor bunuri

Efecte indirecte, ca de exemplu: asupra surselor individuale de alimentare cu apă (ce pot fi afectate de modificările nivelului sau calităţii pânzei de apă freatice); asupra resurselor materiale pentru activităţi agricole (reducerea resurselor de apă, deteriorarea reţelelor de irigaţii) şi/sau asupra culturilor; asupra serelor, dacă există, prin depunerile de pulberi; asupra construcţiilor (pagube provocate de vibraţii, agresivitate chimica atmosferică, degradarea faţadelor datorită depunerilor de praf)

Trebuie menţionat de asemenea impactul pozitiv, ca de exemplu creşterea turismului şi a cantităţilor de mărfuri şi alte bunuri transportate

Măsurile obişnuite de prevenire a accidentelor

Măsuri destinate atenuării efectelor directe asupra calităţii apei şi apei subterane, solului, aerului

Măsuri de prevenire/ reducere a efectelor indirecte inclusiv prin compensare, precum refacerea sistemelor de irigaţii şi reţele noi şi reabilitate de alimentare cu apă


79

44..44 DDEEPPOOZZIITTUULL DDEE DDEEŞŞEEUURRII AADDÂÂNNCCAATTAA Pe teritoriul oraşului Târgu Frumos există un depozit pentru deşeuri menajere cu următoarele caracteristici:

Denumire depozit / localitate

Tip An deschidere /an inchidere

Supr. proiectata (ha)

Capacit proiectata (mc)

Capacitate ocupată (mc)

Adâncata / Tg. Frumos b 1983 / 2012 2,7 100000 75200

Sursa: “Planul judeţean de gestionare a deşeurilor, judeţul Iaşi”

Depozitul de deseuri existent nu indeplineste conditiile de amplasare si/sau exploatare impuse de Directiva Nr.99/31/EC , transpusa in legislatia nationala prin H.G.Nr.349/2005 privind depozitarea deseurilor. Colectarea si depozitarea deseurilor se realizeaza, inca, in amestec. Sporadic, din depozitele de deseuri se valorifica mici cantitati de deseuri reciclabile (in special hirtiie si cartoane, deseuri metalice, materiale plastice), sortate, in conditii improprii si neavizate, de catre persoane neautorizate. Utilajele folosite nu asigură o compactare corespunzătoare a deşeurilor, iar acoperirea se realizează sporadic si doar parţial. Colectarea şi transportul deşeurilor sunt asigurate de 1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERV S.A.Târgu Frumos. Având în vedere că depozitul urmează să se închidă în anul 2012, procedura de închidere trebuie demarată urgent, ţinând cont de durata procedurii. În continuare sunt prezentate câteva aspecte relevante privind închiderea depozitului, conform prevederilor HG 349/2005 si a normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin ord. 757/2004.

Propunere de Plan cuprinzand operatiunile de inchidere si urmarire post închidere conform prevederilor HG

349/2005 si a normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin ord. 757/2004

Situaţia conformării depozitului cu legislaţia specifică Depozitului de deşeuri Adâncata este catalogat ca fiind neconform cu legislaţia specifică privind depozitarea deşeurilor. Pentru stabilirea unor măsuri obiective şi fezabile din punct de vedere economic şi tehnic, este necesară o evaluare concretă a gradului de neconformitate. Pentru acesta s-a realizat o analiză de paralelism între cerinţele legislative şi realitatea din teren, astfel putându-se identifica cu exactitate neconformităţile depozitului în raport cu mediul şi sănătatea populaţiei. Relaţia de paralelism este prezentată în tabelul de mai jos. Situaţia conformării depozitului cu cerinţele legislative

Cerinţă generală de conformare, în acord cu prevederile HG 349/2004 privind depozitarea deşeurilor

Grad de conformare

1. Cerinţe generale la amplasarea şi proiectarea depozitului

Se vor analiza condiţiile în care a fost amplasat şi proiectat depozitul

1.1. Cerinţe generale pentru amplasarea unui depozit Depozitul Adâncata, ca de altfel majoritatea depozitelor de deşeuri neconforme din ţară a fost înfiinţat ad-hoc, fără existenţa unui proiect care să cuprindă studiu de fezabilitate, proiect tehnologic, studiu de necesitate etc. Locaţia Depozitului a fost aleasă într-o şedinţă a Consiliului

1.1.1. Amplasarea unui depozit de deşeuri se face ţinându-se seama de planurile de urbanism general şi de planurile de urbanism zonal.


80

1.1.2. Alegerea unui amplasament se face conform unei scheme specifice.

Local, fără a se consulta specialişti şi fără a se analiza impactul asupra mediului. Nu s-a ţinut cont de planurile de urbanism general sau zonal. Amplasamentul a fost ales fără a se analiza mai multe alternative şi fără a se ţine seama de criteriile de bază în alegerea amplasamentului Până la apariţia legislaţiei cu privire la protecţia mediului (1995), depozitul de deşeuri nu necesita o autorizaţie specifică de mediu. Abia în anul 2004, în urma realizării bilanţurilor de mediu, s-a putut emite o autorizaţie de mediu cu program pentru conformare. Acesta conţinea măsuri minimiale care să asigure protecţia factorilor de mediu.

1.1.3. Analiza amplasamentelor acceptate

1.1.4. Distanţele minime de amplasare faţă de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentraţiilor de poluanţi în atmosferă, estimate în cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului şi sănătăţii.

1.1.5. Criteriile pentru analiza amplasamentelor sunt: ▪ Criterii geologice, pedologice şi hidrogeologice: ▪ Criterii climatice: ▪ Criterii economice: ▪ Criterii suplimentare:

1.1.6. Depozitul poate fi autorizat numai în cazul în care caracteristicile amplasamentului din punct de vedere al condiţiilor menţionate anterior sau al măsurilor de remediere care trebuie luate respectă legislaţia de mediu în vigoare.

1.2. Cerinţe generale la proiectarea şi realizarea unui depozit

Se vor analiza condiţiile de proiectare şi realizare a depozitului Adâncata

1.2.1. Proiectul depozitului trebuie să respecte următoarele: a) dimensiunile depozitului trebuie să fie corelate cu volumul total de deşeuri ce urmează a fi acceptat la depozitare din zona sau zonele deservite, pe baza prognozelor de dezvoltare municipală ori zonală; b) perioada de exploatare să fie de minimum 20 de ani.

Depozitul a fost amplasat într-o zonă depresionară naturală. Nu au fost făcute prognoze de generare a deşeurilor. Perioada de exploatare a depăşit 18 ani. La momentul închiderii, depozitul va avea 19 ani de funcţionare.

1.2.2. Proiectul unui depozit trebuie să prezinte: a) natura şi provenienţa deşeurilor care urmează să fie depozitate; b) cantităţile de deşeuri care vor fi eliminate final prin depozitare; c) tehnologiile de tratare a deşeurilor înainte de depozitare şi/sau în incinta depozitului; d) modul de realizare a bazei depozitului, adică: e) sistemul de colectare, înmagazinare şi valorificare a gazelor de depozit, unde este cazul, sau sistemul de ardere controlată a gazelor de depozit; f) organizarea tehnică a depozitului, utilităţile; g) instrucţiunile de exploatare a depozitului; h) procedura de închidere a depozitului; i) sistemul de control şi de supraveghere a depozitului; j) măsurile de siguranţă în timpul exploatării, cum ar fi prevenirea incendiilor, prevenirea şi combaterea exploziilor şi planul de intervenţie în caz de accidente sau avarii într-un depozit; k) măsuri pentru asigurarea condiţiilor igienico-sanitare: deratizare, dezinsecţie; l) măsuri de protecţie a muncii.

Nu există un proiect al depozitului. Amplasamentul acestuia a fost stabilit ad-hoc. Deşeurile pur şi simplu au fost depozitate în grămadă fără un plan.

1.2.3. După atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizată acoperirea finală cu continuarea acţiunii de captare a gazelor de depozit şi a drenării apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

Cota finală a depozitului va fi atinsă în anul 2012. Prin Planul de măsuri pentru închidere, se vor prevedea sisteme de acoperire a depozitului, captare şi tratare a gazelor de depozit şi a levigatului

1.3. Cerinţe generale pentru impermeabilizarea depozitelor

1.3.1. În vederea protecţiei solului şi a apei subterane şi de suprafaţă, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protecţie şi acoperişul depozitelor trebuie impermeabilizate.

Digurile de protecţie sunt naturale. La partea nordică a depozitului nu există nici un dig de protecţie

1.3.2. Un depozit trebuie să fie amplasat şi proiectat astfel încât să satisfacă condiţiile necesare pentru a preveni poluarea solului, apei subterane şi/sau de suprafaţă şi a

În timpul funcţionării, taluzurile interioare ale depoziutlui nu au fost impermeabilizate suplimentar. Se realizează doar o impermeabilizare naturală printr-un strat de argilă a

Documents

Orasul Tg. Frumos