ORDIN nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea

ORDIN 5547 06/10/2011 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

ORDIN nr. 5.547 din 6 octombrie 2011privind aprobarea Regulamentului de inspec ţie a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitarEMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 746 din 24 octombrie 2011 Data intrarii in vigoare : 24 octombrie 2011

În conformitate cu Hot ărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi func ţionarea Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, în temeiul art. 94 alin. (2) lit. s) din Legea educa ţiei na ţionale nr. 1/2011 ,

ministrul educa ţiei, cercet ării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

ART. 1 Se aprob ă Regulamentul de inspec ţie a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, prev ăzut în anexa care face parte integrant ă din prezentul ordin. ART. 2 Direc ţia general ă educa ţie şi înv ăţare pe tot parcursul vie ţii, Direc ţia general ă înv ăţământ în limbile minorit ăţilor, rela ţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direc ţia general ă management, resurse umane şi re ţea şcolar ă, inspectoratele şcolare jude ţene şi al municipiului Bucure şti, precum şi conducerile unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 3 Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educa ţiei, cercet ării, tineretului şi sportului, Daniel Petru Funeriu

Bucure şti, 6 octombrie 2011. Nr. 5.547.

ANEX Ă REGULAMENT de inspec ţie a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar

CAP. I Concept, tipuri şi niveluri ale inspec ţiei unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar

SEC ŢIUNEA 1 Conceptul de institu ţii de educa ţie. Conceptul de sistem na ţional de înv ăţământ preuniversitar ART. 1 Prezentul regulament reglementeaz ă modul de organizare şi desf ăşurare a inspec ţiei şcolare în sistemul de înv ăţământ preuniversitar. ART. 2 Institu ţiile de educa ţie sunt unit ăţile care asigur ă servicii de instruire, precum şi servicii asociate educa ţiei. Institu ţiile de educa ţie se clasific ă în institu ţii de instruire (unit ăţi de înv ăţământ preuniversitar şi institu ţii de înv ăţământ superior/universit ăţi) şi institu ţii de educa ţie care sprijin ă

Pagina 1


instruirea prin servicii specializate. ART. 3 În conformitate cu prevederile legale în vigoar e, sistemul na ţional de înv ăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul u nit ăţilor de înv ăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate, fiind organiz at pe niveluri, forme de înv ăţământ şi, dup ă caz, filiere şi profiluri.

SEC ŢIUNEA a 2-a Inspec ţia unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar. Taxonomia inspec ţiei unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar. Defini ţii. Niveluri ART. 4 Inspec ţia unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar reprezint ă evaluarea oficial ă de c ătre institu ţiile abilitate prin lege (Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului - MECTS sau inspectoratele şcolare, dup ă caz) a realiz ării scopurilor şi obiectivelor proprii diferitelor categorii de uni t ăţi de înv ăţământ, a şa cum sunt acestea definite prin legisla ţia în vigoare. ART. 5 Dup ă con ţinutul/obiectul principal al inspec ţiei se disting 3 tipuri fundamentale de inspec ţie a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar: inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, inspec ţia tematic ă şi inspec ţia de specialitate. ART. 6 (1) Inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar reprezint ă o activitate de evaluare general ă a performan ţelor diferitelor categorii de unit ăţi de înv ăţământ, prin raportare explicit ă la politicile educa ţionale, scopurile şi obiectivele dezirabile propuse sau la standardele asumate în func ţionarea acestora. (2) Pentru sistemul na ţional de înv ăţământ preuniversitar, inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar reprezint ă forma specific ă a inspec ţiei de evaluare institu ţional ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar. Obiectul principal al inspec ţiei şcolare generale a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar îl reprezint ă întreaga activitate a unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar, în calitate de furnizor direct de s ervicii educa ţionale. (3) O form ă special ă de evaluare institu ţional ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, diferit ă de inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, o reprezint ă evaluarea institu ţional ă în vederea autoriz ării, acredit ării şi evalu ării periodice a organiza ţiilor furnizoare de educa ţie, realizat ă de Agen ţia Român ă de Asigurare a Calit ăţii în Înv ăţământul Preuniversitar (ARACIP). (4) În cadrul sistemului educa ţional, alte forme de evaluare institu ţional ă pot viza diferite categorii de institu ţii de educa ţie, altele decât unit ăţile de înv ăţământ preuniversitar, spre exemplu, inspec ţia de evaluare a activit ăţii inspectoratelor şcolare sau inspec ţia de evaluare a unit ăţilor conexe din subordinea inspectoratelor şcolare/MECTS. ART. 7 (1) Inspec ţia tematic ă reprezint ă o activitate de evaluare sau control a/al unui domeniu/mai multor domenii particular(e) al/al e activit ăţii unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar sau a/al personalului care dese rve şte aceste institu ţii, în principal, a/al activit ăţii cadrelor didactice. În cadrul acestui tip de inspec ţie se realizeaz ă inclusiv activit ăţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate. (2) Obiectul principal al inspec ţiei tematice îl reprezint ă o secven ţă particular ă/un aspect a/al activit ăţii unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar sau a/al activit ăţii personalului acestora, în special a/al activit ăţii cadrelor didactice care deservesc aceste institu ţii.

Pagina 2


(3) Inspec ţia tematic ă poate include: activitatea de control al respect ării legisla ţiei şcolare, inspec ţia evalu ării activit ăţilor de formare şi perfec ţionare, inspec ţia activit ăţilor educative/extracurriculare, inspec ţia de evaluare a calit ăţii managementului unit ăţilor de înv ăţământ, inspec ţia activit ăţii profesorului-diriginte, a activit ăţii de orientare şcolar ă şi profesional ă, activitatea de analiz ă şi rezolvare a scrisorilor, sesiz ărilor şi reclama ţiilor, inspec ţia în vederea evalu ării preg ătirii începutului anului şcolar, completarea documentelor şcolare, realizarea planului de şcolarizare etc. ART. 8 (1) Inspec ţia de specialitate reprezint ă o activitate de evaluare a competen ţelor profesionale/activit ăţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/disciplinelor de studiu sau act ivit ăţilor educa ţionale pe care acestea le sus ţin. Inspec ţia de specialitate vizeaz ă, în mod direct, calitatea activit ăţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educa ţiei, respectiv antepre şcolarii, pre şcolarii şi elevii. (2) Obiectul principal al inspec ţiei de specialitate îl reprezint ă activitatea didactic ă a educatorilor, institutorilor/înv ăţătorilor, profesorilor, profesorilor pentru înv ăţământul primar, profesorilor pentru înv ăţământul pre şcolar, mai ştrilor instructori. (3) Inspec ţia de specialitate include: inspec ţia de specialitate curent ă, inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea ob ţinerii definitiv ării în înv ăţământ, inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea ob ţinerii gradelor didactice II şi I (inspec ţie şcolar ă special ă), orice alt ă form ă de evaluare, control şi consiliere a activit ăţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este încadrat. ART. 9 În func ţie de institu ţia care realizeaz ă activitatea de evaluare, consiliere şi control extern, inspec ţia unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar se poate realiza de c ătre: a) MECTS; b) inspectoratele şcolare.

CAP. II Inspec ţia unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar

SEC ŢIUNEA 1 Inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar. Aspecte generale ART. 10 Prezentul regulament asigur ă caracterul unitar al inspec ţiei şcolare generale la nivel na ţional şi stabile şte scopurile inspec ţiei, personalul abilitat s ă fac ă inspec ţia şi modul de realizare concret ă a inspec ţiei. Prezentul regulament va fi folosit în cadrul inspec ţiilor şcolare generale realizate în unit ăţile de înv ăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate. ART. 11 Scopul inspec ţiei şcolare generale îl constituie: a) evaluarea şi monitorizarea activit ăţii unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, concretizat ă prin furnizarea c ătre cei în drept a rapoartelor de inspec ţie; b) îmbun ăt ăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformit ăţii func ţion ării şi dezvolt ării unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar cu legisla ţia privind înv ăţământul în vigoare, cu politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educa ţiei şi cu nevoile individuale, comunitare, regionale şi na ţionale în domeniul educa ţiei; c) consilierea şi sprijinirea unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar şi a

Pagina 3


personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbun ăt ăţirea propriei activit ăţi. ART. 12 Inspec ţia şcolar ă general ă se realizeaz ă de c ătre MECTS şi inspectoratele şcolare jude ţene (ISJ)/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucure şti (ISMB), în toate unit ăţile de înv ăţământ preuniversitar care formeaz ă sistemul na ţional de înv ăţământ, vizând aspectele şi ariile tematice nominalizate în prezentul regulament. ART. 13 Unit ăţile de înv ăţământ preuniversitar care urmeaz ă s ă fie inspectate vor fi stabilite de ISJ/ISMB, în urma diagnozei locale, sa u de MECTS, în cazul unor priorit ăţi/obiective na ţionale specifice. ART. 14 Perioada dintre dou ă inspec ţii şcolare generale ale unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar va fi stabilit ă în urma unor constat ări şi analize fundamentate, luate la nivelul ISJ/ISMB sau la nivelul MECTS. ART. 15 Inspectorii vor face aprecieri asupra urm ătoarelor 7 arii tematice/domenii: a) managementul şcolar, managementul calit ăţii, dezvoltarea institu ţional ă, eficien ţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, material e şi informa ţionale), respectarea legisla ţiei în vigoare şi a regulamentelor; b) modul de aplicare a curriculumului na ţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare local ă, calitatea activit ăţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar; c) activitatea personalului didactic (proiectar e, predareînv ăţare, evaluare, reglare/remediere, diferen ţiere a demersului educa ţional); d) nivelul performan ţelor realizate de elevi în înv ăţare raportat la standardele educa ţionale na ţionale (curriculare şi de evaluare); e) modul în care unitatea de înv ăţământ sprijin ă şi încurajeaz ă dezvoltarea personal ă a elevilor şi motiva ţia acestora în înv ăţare (consiliere, orientare şcolar ă, asisten ţă individualizat ă), respectând principiile educa ţiei incluzive şi asigurarea egalit ăţii de şanse; f) rela ţiile unit ăţii de înv ăţământ cu p ărin ţii şi cu comunitatea local ă; g) atitudinea elevilor fa ţă de educa ţia pe care le-o furnizeaz ă unitatea de înv ăţământ. ART. 16 Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele d e informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când reali zeaz ă o inspec ţie şcolar ă general ă sunt prezentate în cadrul Metodologiei de aplicare a prevederilor privind inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar, prev ăzut ă în anexa nr. 1. ART. 17 (1) Lista unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar în care urmeaz ă s ă se desf ăşoare inspec ţia şcolar ă general ă împreun ă cu perioadele din graficul de activit ăţi semestriale ale ISJ/ISMB alocate acestui tip de i nspec ţie sunt propuse de c ătre inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentul ui curriculum şi controlul asigur ării calit ăţii şi avizate în consiliul de administra ţie al ISJ/ISMB la începutul fiec ărui semestru. (2) La nivelul MECTS, lista unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar în care urmeaz ă s ă se desf ăşoare inspec ţia şcolar ă general ă şi graficul activit ăţilor de inspec ţie se realizeaz ă la nivelul direc ţiei generale/direc ţiei de profil, respectiv Direc ţia general ă educa ţie şi înv ăţare pe tot parcursul vie ţii - Direc ţia inspec ţie şcolar ă, fiind înaintate spre aprobare secretarului de sta t pentru înv ăţământul preuniversitar.

Pagina 4


ART. 18 Dimensiunea echipei de inspectori şi disciplinele inspectate vor fi stabilite în func ţie de m ărimea şi complexitatea unit ăţii de înv ăţământ (num ăr de elevi, număr de structuri arondate unei unit ăţi cu personalitate juridic ă, distribu ţia geografic ă). Inspec ţia şcolar ă general ă este realizat ă, de regul ă, de o echip ă format ă din 2 pân ă la 8 inspectori şi va fi condus ă de un coordonator numit dintre ace ştia. Echipa va cuprinde inspectori care au competen ţele necesare pentru a inspecta un e şantion format din cel pu ţin 6 discipline incluse în curriculum. În şcolile cu limba de predare a unei minorit ăţi na ţionale, echipa de inspectori va fi înso ţit ă de inspectorul de minorit ăţi/de specialitate pentru limba maghiar ă, german ă, romani etc., respectiv de metodi şti vorbitori ai limbilor minorit ăţilor. ART. 19 Durata inspec ţiei şcolare generale este de 1-2 s ăpt ămâni, în func ţie de mărimea şi complexitatea activit ăţilor educa ţionale ale unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar inspectate.

SEC ŢIUNEA a 2-a Inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar: activitatea de preinspec ţie ART. 20 Inspectorul coordonator al echipei realizeaz ă urm ătoarele activit ăţi preparatoare pentru inspec ţie: a) informeaz ă unitatea de înv ăţământ preuniversitar care va fi inspectat ă şi stabile şte împreun ă cu directorul modul în care vor fi predate documen tele institu ţiei, precum şi data-limit ă la care va face cunoscut personalului rezultatul inspec ţiei; b) prezint ă unit ăţii de înv ăţământ lista cu documentele solicitate, formularele care trebuie completate şi stabile şte împreun ă cu directorul unit ăţii de înv ăţământ data-limit ă pân ă la care toate documentele vor fi preg ătite; c) stabile şte responsabilit ăţile ce revin fiec ărui membru al echipei, raportate la ariile tematice/domeniile inspectate. Stabilirea responsabilit ăţilor se va realiza dup ă consultarea membrilor echipei de inspec ţie. Inspectorul coordonator va furniza unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar lista cu numele şi responsabilit ăţile membrilor echipei, durata inspec ţiei, disciplinele şi aspectele ce vor fi inspectate, precum şi e şantioanele reprezentative pentru aplicarea chestionarelor grupurilor- ţint ă (elevi, cadre didactice, p ărin ţi etc.) şi colectarea datelor. Unitatea de înv ăţământ va fi informat ă dac ă apar schimb ări în componenţa echipei de inspectori; d) viziteaz ă unitatea de înv ăţământ înainte de inspec ţie pentru a discuta cu directorul aspectele inspec ţiei, pentru a explica personalului modalitatea de efectuare a inspec ţiei şi pentru a r ăspunde la întreb ările puse de acesta. Inspectorul coordonator explic ă modul în care va fi analizat ă documenta ţia şi cum va fi folosit ă de c ătre echip ă; e) în urma vizitei în unitatea de înv ăţământ, poate solicita centrului jude ţean de resurse şi asisten ţă educa ţional ă (CJRAE)/Centrului Municipiului Bucure şti de Resurse şi Asisten ţă Educa ţional ă (CMBRAE) elaborarea chestionarelor pentru grupurile- ţint ă, particularizat, în func ţie de specificul şi problemele-cheie identificate în unitatea de înv ăţământ care va fi inspectat ă. ART. 21 Pentru inspec ţia realizat ă de ISJ/ISMB, în cazuri temeinic justificate, unitatea de înv ăţământ va putea solicita schimbarea perioadei de insp ecţie sau datele/orele de desf ăşurare a unor activit ăţi specifice (din activitatea de preinspec ţie, de inspec ţie şi de postinspec ţie), adresându-se în scris consiliului de administra ţie al ISJ/ISMB. În cuprinsul solicit ării, unitatea de înv ăţământ preuniversitar va propune perioade/date noi pentru desf ăşurarea activit ăţilor

Pagina 5


respective. Planul modificat de inspec ţie devine efectiv în momentul aprob ării lui de c ătre consiliul de administra ţie al ISJ/ISMB. ART. 22 Inspectorul coordonator al echipei solicit ă conduc ătorului unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar documentele necesare preg ătirii activit ăţii de inspec ţie, cu cel pu ţin 7 zile înainte de începerea inspec ţiei. Directorul institu ţiei de educa ţie preg ăte şte documentele solicitate şi le pune la dispozi ţia echipei de inspec ţie. ART. 23 Inspectorul coordonator şi membrii echipei stabilesc programul inspec ţiei în aşa fel încât s ă se colecteze un e şantion suficient de date, s ă aib ă ocazia s ă discute despre situa ţia constatat ă şi s ă emit ă aprecieri ca echip ă. ART. 24 Înainte de inspec ţie, inspectorul coordonator al echipei colecteaz ă următoarele date şi informa ţii: a) o prezentare scris ă de director asupra activit ăţii unit ăţii de înv ăţământ (maximum dou ă pagini), care va cuprinde informa ţii asupra situa ţiei socioeconomice a zonei, elevilor/copiilor, managementului institu ţiei de educa ţie, managementului resurselor financiare, încadr ării cu personal, materialului didactic, cl ădirilor, curriculumului şi planurilor de dezvoltare ale institu ţiei de educa ţie; b) un formular cu date statistice privind unita tea de înv ăţământ, completat de către director; c) rezultatele ob ţinute de elevi la examenele na ţionale şi testele na ţionale în ultimii 3 ani, comparativ cu media la nivel jude ţean şi na ţional; d) raportul de evaluare intern ă al unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar; e) documentele unit ăţii de înv ăţământ privind încadrarea personalului angajat şi managementul general; f) documentele privind politica unit ăţii de înv ăţământ; g) cel mai recent raport de inspec ţie şcolar ă general ă; h) orarul unit ăţii de înv ăţământ în perioada inspec ţiei (pentru clase şi pentru cadrele didactice); i) orice alt ă informa ţie pe care personalul institu ţiei de educa ţie dore şte s ă o furnizeze inspectorilor. ART. 25 Dup ă colectarea acestor date de c ătre inspectorul coordonator, documentele vor fi analizate şi vor fi comunicate celorlal ţi membri ai echipei de inspec ţie. Dosarul activit ăţii de preinspec ţie este confiden ţial şi poate fi utilizat numai de inspectori.

SEC ŢIUNEA a 3-a Inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar: desf ăşurarea inspec ţiei ART. 26 Inspec ţia şcolar ă general ă va fi deschis ă de c ătre coordonatorul echipei de inspectori. Coordonatorul anun ţă consiliului profesoral domeniile şi activit ăţile care vor fi inspectate de c ătre membrii echipei de inspectori. ART. 27 Inspectorul coordonator al echipei are urm ătoarele atribu ţii: a) reprezint ă institu ţia din care provine, ISJ/ISMB sau MECTS, şi echipa de inspectori în rela ţiile cu unitatea de înv ăţământ inspectat ă; b) supravegheaz ă şi monitorizeaz ă derularea inspec ţiei şcolare generale; c) analizeaz ă şi solu ţioneaz ă, împreun ă cu directorul unit ăţii de înv ăţământ inspectate, orice neconcordan ţă sau problem ă ivit ă în leg ătur ă cu organizarea şi desf ăşurarea inspec ţiei; d) organizeaz ă şi conduce întâlnirile cu reprezentan ţii p ărin ţilor, ai

Pagina 6


elevilor, cu personalul didactic, didactic auxiliar şi nedidactic şi cu reprezentan ţii comunit ăţii locale; e) coordoneaz ă colectarea documentelor întocmite de membrii echip ei sau de personalul unit ăţii de înv ăţământ inspectate; f) coordoneaz ă elaborarea, aplicarea, colectarea şi prelucrarea chestionarelor pentru elevi, p ărin ţi şi cadrele didactice privind activitatea şcolar ă şi extra şcolar ă a unit ăţii de înv ăţământ inspectate; g) organizeaz ă întâlniri de lucru cu membrii echipei de inspector i, în scopul emiterii de judec ăţi comune; h) stabile şte datele la care se desf ăşoar ă întâlnirile pentru prezentarea rapoartelor verbale de inspec ţie pe discipline (catedre/comisii) şi pe aspecte (consiliul de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ); i) deruleaz ă activit ăţile care îi revin, în conformitate cu responsabilit ăţile specifice stabilite pentru fiecare membru al echipe i şi întocme şte documenta ţia necesar ă; j) pe baza documentelor şi analizelor realizate de membrii echipei, pe care le centralizeaz ă, elaboreaz ă raportul final al inspec ţiei şcolare generale. ART. 28 Inspec ţia şcolar ă general ă se va desf ăşura dup ă programul stabilit, de comun acord, cu conducerea unit ăţii de înv ăţământ. În cadrul inspec ţiei şcolare generale pot fi realizate urm ătoarele activit ăţi: a) observarea activit ăţilor desf ăşurate la clas ă prin inspec ţie/asisten ţă la lec ţii şi a altor activit ăţi desf ăşurate în spa ţiile şcolare. Aproximativ 60% din timpul general de desf ăşurare a inspec ţiei va fi alocat observ ării/asist ării diferitelor activit ăţi educa ţionale de la nivelul unit ăţii de înv ăţământ inspectate; b) discu ţii cu directorul/directorii unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar, cu membrii consiliului de administra ţie, ai consiliului profesoral şi ai diferitelor comisii constituite la nivelul unit ăţilor de înv ăţământ, între care cei ai comisiei de evaluare şi asigurare a calit ăţii, ai comisiei pentru prevenirea şi combaterea violen ţei în mediul şcolar etc.; c) discu ţii cu cadrele didactice, cadrele didactice auxiliar e şi cu personalul nedidactic. Aproximativ 20% din timpul general de d esf ăşurare a inspec ţiei va fi alocat discu ţiilor şi consilierii managerilor şi cadrelor didactice din unitatea de înv ăţământ inspectat ă; d) întâlniri, inclusiv informale, cu reprezenta nţii p ărin ţilor şi ai elevilor; e) întâlniri cu reprezentan ţi ai autorit ăţii administra ţiei publice locale şi cu al ţi reprezentan ţi ai comunit ăţii locale; f) aplicarea de chestionare; g) analiza documentelor. ART. 29 În timpul inspec ţiei, inspectorii vor colecta informa ţii prin analizarea documentelor şcolare, evaluând utilitatea şi eficien ţa utiliz ării lor. Din categoria acestor documente fac parte: a) planul de dezvoltare institu ţional ă (PDI)/planul de ac ţiune al institu ţiei de educa ţie (PAS); b) raportul anual de evaluare intern ă (RAEI)/raportul de autoevaluare (RA); c) rapoartele scrise ale evalu ărilor externe şi ale inspec ţiilor din ultimii 3 ani; d) cataloagele, registrele matricole; e) condica profesorilor; f) planurile opera ţionale ale diferitelor comisii constituite la nivel ul unit ăţii de înv ăţământ; g) documentele catedrelor/comisiilor metodice; h) portofoliile profesorilor;

Pagina 7


i) caietele elevilor, documentele care vizeaz ă rezultatele la examene şi teste, portofolii ale elevilor; j) alte documente relevante pentru politica ins titu ţiei de educa ţie şi procedurile specifice elaborate; k) orice fel de documente/informa ţii scrise distribuite p ărin ţilor; l) documentele şedin ţelor consiliului de administra ţie, planul financiar al institu ţiei de educa ţie şi orice alt document considerat necesar. ART. 30 Inspectorii vor inspecta/asista toate cadrele d idactice din unitatea de înv ăţământ, astfel încât fiecare cadru didactic s ă fie observat la cel pu ţin o lec ţie şi, în final, s ă rezulte un e şantion reprezentativ pentru specificul unit ăţii de înv ăţământ respective. Cadrele didactice au obliga ţia s ă primeasc ă inspectorul pentru observarea lec ţiei, conform orarului anun ţat. Când observ ă o lec ţie, inspectorii nu au dreptul s ă intervin ă pentru a întrerupe activitatea cadrelor didactice, evitând s ă distrag ă aten ţia elevilor. Inspectorii vor discuta cu profesorii şi cu elevii despre activitatea lor în afara orelor de clas ă. Aspectele urm ărite prin activitatea de observare sunt urm ătoarele: a) rela ţia profesor-elev şi aplicarea sistematic ă a strategiilor didactice centrate pe elevi; b) utilizarea achizi ţiilor anterioare de înv ăţare ale elevilor; c) concordan ţa dintre strategiile didactice utilizate şi caracteristicile grupurilor de elevi; d) individualizarea sarcinilor şi a situa ţiilor de înv ăţare în func ţie de nevoile identificate; e) caracterul interdisciplinar şi transdisciplinar - leg ături cu alte discipline de studiu, în cadrul aceleia şi arii, şi leg ături cu discipline din arii curriculare diferite; f) modul de selec ţie şi utilizare a auxiliarelor curriculare în func ţie de specificul unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar şi de achizi ţiile anterioare de înv ăţare ale educabililor; g) dezvoltarea capacit ăţii elevilor de a înv ăţa din experien ţă şi din practic ă; h) modul de r ăspuns al cadrului didactic la cererile elevilor sau ale părin ţilor privind acordarea de sprijin individual în înv ăţare; i) includerea, dac ă este cazul, în cadrul activit ăţilor de predare-înv ăţare-evaluare a elementelor specifice ale minorit ăţilor etnice, religioase sau de alt ă natur ă existente în institu ţia de educa ţie; j) utilizarea formelor de evaluare formativ ă şi sumativ ă a rezultatelor înv ăţării; k) respectarea recomand ărilor de igien ă şcolar ă privind echilibrul dintre activitatea şcolar ă a elevului şi celelalte tipuri de activit ăţi specifice vârstei (inclusiv în privin ţa temelor pentru acas ă); l) respectarea drepturilor şi îndatoririlor cadrelor didactice şi ale elevilor în cadrul proceselor de predare-înv ăţare-evaluare; m) utilizarea autoevalu ării şi interevalu ării elevilor în activit ăţile de înv ăţare; n) prezentarea produselor activit ăţii elevilor în s ălile de clas ă/grup ă şi în celelalte spa ţii ale unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar; o) caracterul obiectiv al evalu ării formative şi sumative. ART. 31 (1) În timpul inspec ţiei, inspectorul coordonator al echipei organizeaz ă întâlniri cu beneficiarii direc ţi şi indirec ţi ai educa ţiei furnizate de unitatea şcolar ă. La aceste întâlniri vor fi prezen ţi 2-3 inspectori, în func ţie de aria tematic ă de responsabilitate, pentru a informa beneficiarii /partenerii (p ărin ţi, elevi, personal, reprezentan ţi ai comunit ăţii) în leg ătur ă cu procesul de

Pagina 8


inspec ţie şi pentru a afla opiniile lor în privin ţa unit ăţii de înv ăţământ. (2) Inspectorii iau cuno ştin ţă de opiniile participan ţilor, comunicându-le faptul c ă opiniile lor despre institu ţia de educa ţie sunt numai o parte din datele ce vor fi colectate. Inspectorii administreaz ă chestionare pentru a afla p ărerile participan ţilor (p ărin ţi, elevi, personal, reprezentan ţi ai comunit ăţii) despre activitatea unit ăţii de înv ăţământ. Inspectorii vor valorifica ocaziile formale şi informale pentru a discuta cu ace ştia. (3) Discu ţiile le vor permite inspectorilor s ă aprecieze calitatea managementului, politicile şi planurile unit ăţii de înv ăţământ, precum şi modul în care acestea sunt puse în practic ă. Inspectorii vor evalua dac ă personalul acţioneaz ă ca o echip ă şi contribuie la crearea unui etos pozitiv al unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar. ART. 32 (1) Echipa de inspectori î şi planific ă o şedin ţă înainte de începerea inspec ţiei şi analizeaz ă documenta ţia colectat ă în perioada de preinspec ţie. De asemenea, ace ştia se întâlnesc periodic în timpul inspec ţiei, pentru a analiza ceea ce au constatat, pentru a ajunge la aprecieri comune în privin ţa unit ăţii de înv ăţământ şi a activit ăţilor pe care le vor inspecta în continuare. (2) În cadrul şedin ţei vor fi analizate urm ătoarele documente: a) RAEI; b) rezultatele evalu ărilor externe şi inspec ţiilor din ultimii 3 ani; c) proiectul de dezvoltare institu ţional ă/planul de ac ţiune al unit ăţii de înv ăţământ, împreun ă cu planurile opera ţionale/de implementare pe anul în curs; d) documentele consiliului de administra ţie; e) planul managerial; f) documentele care s ă ateste monitorizarea şi controlul activit ăţii metodice din partea conducerii unit ăţii de înv ăţământ (planul de asisten ţe la ore, fi şele de asisten ţă la ore etc.); g) portofoliile catedrelor/comisiilor metodice; h) portofoliile cadrelor didactice - inclusiv r ezultatele evalu ărilor; i) portofoliile elevilor; j) documente referitoare la participarea cadrel or didactice la programe şi activit ăţi de dezvoltare profesional ă; k) raportul de analiz ă al activit ăţii din anul şcolar/semestrul precedent; l) organigrama unit ăţii de înv ăţământ; m) raport ările statistice obligatorii (SC); n) orarul institu ţiei de educa ţie/schemele orare ale claselor; o) programele activit ăţilor extracurriculare; p) instrumente de monitorizare şi evaluare intern ă specifice unit ăţii de înv ăţământ; q) documente privind progresul în dotarea cu ec hipamente, materiale, manuale, auxiliarele curriculare, biblioteca/centrul de docu mentare şi informare (CDI); r) documentele şcolare prev ăzute de lege; s) alte documente (proiecte/programe europene, naţionale, jude ţene şi locale).

SEC ŢIUNEA a 4-a Inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar: activitatea de postinspec ţie ART. 33 În urma derul ării activit ăţilor de inspec ţie, vor fi prezentate urm ătoarele rapoarte: 1. rapoartele verbale par ţiale. Acestea sintetizeaz ă rezultatele şi concluziile preliminare ale inspec ţiei, sunt prezentate de c ătre fiecare inspector, la finalul fiec ărei activit ăţi desf ăşurate. Acestea vor fi furnizate comisiilor/catedrelor metodice/membrilor consiliulu i de administra ţie, cadrelor

Pagina 9


didactice inspectate, precum şi reprezentan ţilor elevilor şi ai p ărin ţilor, în func ţie de aria tematic ă şi disciplina inspectat ă; 2. raportul verbal general. În perioada imediat urm ătoare încheierii inspec ţiei, dar nu mai târziu de 4 zile de la finalizarea sa, inspectorul coordonator va furniza un raport verbal general, în cadrul unei întâlniri/ şedin ţe la care vor fi prezen ţi directorul/directorii, şefii de catedre, membrii consiliului de administra ţie şi profesorii inspecta ţi. Raportul este confiden ţial, în sensul c ă participan ţii la întâlnire/ şedin ţă nu vor discuta despre acesta în afara unit ăţii de înv ăţământ inspectate; 3. rapoartele verbale par ţiale şi raportul verbal general vor prezenta, în mod concis, punctele tari ale unit ăţii de înv ăţământ şi aspectele care trebuie ameliorate. Aprecierile inspectorilor trebuie s ă fie respectate şi nu vor fi modificate decât dac ă directorul sau personalul unit ăţii de înv ăţământ va demonstra c ă aceste aprecieri nu sunt conforme cu realitatea. R apoartele verbale ofer ă posibilitatea unor discu ţii în privin ţa aspectelor care este necesar s ă fie remediate; 4. rapoartele scrise individuale ale inspec ţiei şcolare generale. Acestea reprezint ă rapoartele individuale ale membrilor echipei de in spectori, realizate pentru fiecare arie tematic ă/domeniu, precum şi pentru fiecare disciplin ă inspectat ă. Rapoartele scrise individuale ale membrilor echip ei de inspectori, ale căror modele sunt prev ăzute în anexa nr. 2, sunt predate inspectorului coordonator; 5. raportul scris final al inspec ţiei şcolare generale. ART. 34 (1) Raportul scris final va fi redactat de insp ectorul coordonator al echipei. El trebuie s ă fie în concordan ţă cu rapoartele verbale şi rapoartele scrise individuale ale membrilor echipei. Raportul scris f inal, al c ărui model este prev ăzut în anexa nr. 3, trebuie s ă respecte criteriile de inspec ţie şi forma stabilite şi va acoperi toate domeniile indicate în regulament şi în metodologia de aplicare a acestuia. Raportul este evaluativ, fi ind structurat în dou ă p ăr ţi: raportul pe arii tematice şi raportul pe discipline; echipa de inspec ţie acord ă calificative fiec ărei arii tematice/domeniu, respectiv fiec ărei discipline inspectate. Managerii şi personalul unit ăţii de înv ăţământ trebuie s ă poat ă identifica în raport, pe baza recomand ărilor realizate, priorit ăţile pe care le vor avea în vedere în planul de îmbun ăt ăţire. (2) Raportul scris final va fi semnat de c ătre inspectorul coordonator al echipei şi va fi prezentat de c ătre acesta consiliului de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ în termen de cel mult 3 s ăpt ămâni de la finalizarea activit ăţii de inspec ţie. O copie a raportului scris final va fi înaintat ă inspectorului general şi, la cerere, MECTS. (3) Raportul scris final va fi înso ţit de un rezumat al acestuia. Pe baza raportului scris final, rezumatul va include în for mă sintetic ă constat ări/aprecieri, recomand ări şi calificativele acordate, pentru fiecare arie/tematic ă şi fiecare disciplin ă inspectat ă. Rezumatul va fi prezentat de c ătre directorul unit ăţii de înv ăţământ consiliului profesoral în cadrul unei şedin ţe în care vor fi invita ţi reprezentan ţii p ărin ţilor, reprezentan ţii elevilor, precum şi ai personalului didactic auxiliar şi ai personalului nedidactic. Rezumatul raportului scris final al inspec ţiei şcolare generale elaborat conform modelului prev ăzut în anexa nr. 4 con ţine numai informa ţii de interes public şi poate fi consultat, la cerere, şi de institu ţiile autorit ăţilor publice locale cu atribu ţii în domeniul educa ţional. (4) Dac ă inspec ţia este realizat ă de c ătre MECTS, copii ale raportului scris final vor putea fi transmise, la cerere: ISJ/ISMB d e unde provine unitatea şcolar ă inspectat ă, secretarului de stat pentru înv ăţământul preuniversitar, ministrului educa ţiei, cercet ării, tineretului şi sportului.

Pagina 10


ART. 35 (1) Raportul scris final al inspec ţiei şcolare generale reprezint ă documentul oficial referitor la rezultatele inspec ţiei. Acest raport se înregistreaz ă atât la ISJ/ISMB, dup ă ce a fost avizat de c ătre inspectorul şcolar general adjunct coordonator al Compartimentului curriculum şi controlul asigur ării calit ăţii, cât şi la unitatea de înv ăţământ preuniversitar inspectat ă. Cu aceast ă ocazie, în registrul de inspec ţii al unit ăţii de înv ăţământ inspectate se încheie un proces-verbal la care raportul general este anexat. (2) Raportul scris final al inspec ţiei trebuie s ă precizeze: a) denumirea unit ăţii de înv ăţământ şi perioada în care s-a desf ăşurat inspec ţia; b) componen ţa echipei de inspec ţie, cu men ţionarea responsabilit ăţii fiec ărui membru al echipei (aspect şi discipline inspectate); c) obiectivele inspec ţiei; d) descrierea pe scurt a contextului în care fu ncţioneaz ă institu ţia de educa ţie (demografic, geografic, economic, social, cultur al etc.); e) datele generale statistice privind unitatea şcolar ă - inclusiv indicatorii relevan ţi din Sistemul Na ţional de Indicatori pentru Educa ţie (SNIE); f) activit ăţile desf ăşurate pe parcursul inspec ţiei; g) constat ările rezultate din aplicarea instrumentelor de insp ecţie şi din colectarea e şantionului de date, precum şi aprecierile şi recomand ările inspectorilor pentru ariile tematice/domeniile eval uate, precum şi calificativul acordat, respectiv unul dintre calificativele: bine (B), acceptabil (A), slab (S); h) constat ările, aprecierile, recomand ările specifice fiec ărei discipline, precum şi calificativul acordat pe disciplin ă, respectiv unul dintre calificativele bine: (B), acceptabil (A), slab (S). ART. 36 (1) În termen de dou ă s ăpt ămâni de la primirea raportului scris final al inspec ţiei şcolare generale, unitatea de înv ăţământ va elabora un plan de îmbun ăt ăţire a activit ăţii, ţinând cont de recomand ările f ăcute în raport, şi îl va trimite spre aprobare inspectorului coordonator. În raport cu aspectele/domeniile vizate, planul de îmbun ăt ăţire a activit ăţii va include: obiective, activit ăţi/ac ţiuni/m ăsuri, termene/perioade concrete de realizare, desemnarea responsabililor, indicatori de m ăsurare a realiz ării obiectivelor propuse, fiind asumat de consiliul de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar inspectate. În termen de cel mult o săpt ămână de la primirea planului de îmbun ăt ăţire a activit ăţii inspectorul coordonator poate face observa ţii în leg ătur ă cu acesta, observa ţii de care unitatea de înv ăţământ are obliga ţia s ă ţin ă cont. Dup ă aprobare, unitatea de înv ăţământ va începe aplicarea primelor activit ăţi/ac ţiuni/m ăsuri din cadrul planului, respectând termenele/perioadele de realizare a acestora. (2) Planul de îmbun ăt ăţire a activit ăţii, aprobat de c ătre inspectorul coordonator, va fi ata şat dosarului de inspec ţie. Institu ţia care a realizat inspec ţia şcolar ă general ă va urm ări aplicarea planului de îmbun ăt ăţire a activit ăţii prin inspec ţia de revenire. Inspec ţia de revenire are un caracter obligatoriu şi va fi realizat ă la o dat ă/perioad ă stabilit ă de c ătre institu ţia care a efectuat inspec ţia şcolar ă general ă a respectivei unit ăţii de înv ăţământ. Cu cel pu ţin o s ăpt ămână înainte de efectuarea inspec ţiei de revenire, unitatea de înv ăţământ vizat ă va fi informat ă în leg ătur ă cu data/perioada în care se va realiza aceast ă inspec ţie. (3) Dac ă în urma inspec ţiei de revenire se constat ă neîndeplinirea obiectivelor asumate în cadrul planului de îmbun ăt ăţire, institu ţia care a realizat inspec ţia şcolar ă general ă ini ţial ă şi, respectiv, inspec ţia de revenire poate sesiza ARACIP, în vederea demar ării de c ătre aceast ă institu ţie a procedurilor de evaluare institu ţional ă specifice.

Pagina 11


SEC ŢIUNEA a 5-a Inspec ţia de specialitate. Scop, obiective, tipuri, etape ART. 37 Inspec ţia de specialitate reprezint ă o activitate complex ă de evaluare a competen ţelor profesionale/activit ăţii profesionale ale/a cadrelor didactice la nivelul disciplinei/ disciplinelor de studiu sau ac tivit ăţilor educa ţionale pe care acestea le sus ţin. Inspec ţia de specialitate vizeaz ă, în mod direct, calitatea activit ăţilor didactice în raport cu beneficiarii primari ai educa ţiei, respectiv antepre şcolarii, pre şcolarii şi elevii. ART. 38 Obiectul principal al inspec ţiei de specialitate îl reprezint ă activitatea profesional ă a diferitelor categorii de cadre didactice. ART. 39 Scopul inspec ţiei de specialitate îl constituie evaluarea şi/sau monitorizarea activit ăţii didactice, în mod fundamental a activit ăţii de proiectare, predare-înv ăţareevaluare, prin raportare la sistemul de competen ţe al profesiei didactice, consilierea cadrelor didactice în leg ătur ă cu activitatea lor profesional ă şi posibilit ăţile de dezvoltare profesional ă şi evolu ţie în carier ă. ART. 40 Principalele obiective urm ărite în cadrul inspec ţiei de specialitate sunt: a) evaluarea competen ţelor cadrului didactic inspectat de a elabora, pe b aza unei lecturi personalizate a programei şcolare, planific ările calendaristice şi proiectele unit ăţilor de înv ăţare; b) consilierea cadrului didactic inspectat în l egătur ă cu realizarea activit ăţilor de planificare şi proiectare didactic ă; c) evaluarea capacit ăţii cadrului didactic inspectat de a proiecta şi utiliza strategii didactice corespunz ătoare înv ăţământului modern bazat pe competen ţe; d) consilierea cadrului didactic inspectat în l egătur ă cu proiectarea şi utilizarea unor strategii didactice corespunz ătoare înv ăţământului modern bazat pe competen ţe; e) evaluarea capacit ăţii cadrului didactic inspectat de a integra Tehnolo gia informa ţiei şi comunica ţiilor (TIC) şi lec ţiile din cadrul Platformei de eLearning (AEL) în activitatea didactic ă; f) consilierea cadrului didactic inspectat în l egătur ă cu integrarea TIC şi a lec ţiilor AEL în activitatea didactic ă; g) evaluarea competen ţelor cadrului didactic inspectat de a utiliza metod ele de înv ăţare diferen ţiat ă; h) consilierea cadrului didactic inspectat în l egătur ă cu utilizarea unor metode de înv ăţare diferen ţiat ă; i) evaluarea capacit ăţii cadrului didactic inspectat de a integra element ele de evaluare în cadrul activit ăţilor de predare-înv ăţare; j) consilierea cadrului didactic inspectat în l egătur ă cu integrarea elementelor de evaluare în cadrul activit ăţilor de predare-înv ăţare; k) consilierea cadrelor didactice în vederea di versific ării ofertei curriculare de cursuri op ţionale; l) consilierea cadrelor didactice în leg ătur ă cu posibilit ăţile de dezvoltare profesional ă şi evolu ţie în carier ă. ART. 41 Tipurile de inspec ţie de specialitate sunt: a) inspec ţia de specialitate curent ă; b) inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea ob ţinerii definitiv ării în înv ăţământ; c) inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea ob ţinerii gradelor didactice II şi I sau inspec ţia şcolar ă special ă;

Pagina 12


d) orice alt ă form ă de evaluare/control/consiliere a activit ăţii cadrului didactic în domeniul de specialitate în care este î ncadrat, realizat ă de inspectorii de specialitate la nivelul MECTS sau IS J/ISMB. Spre exemplu, inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea verific ării unor aspecte particulare ale activit ăţii didactice (modul de aplicare a curriculumului na ţional, modul de realizare a evalu ării curente etc.), sau inspec ţia de specialitate realizat ă în vederea verific ării unor aspecte ale activit ăţii cadrelor didactice, semnalate în cadrul unor memorii, peti ţii, reclama ţii. ART. 42 Tematica inspec ţiilor de specialitate se stabile şte în baza priorit ăţilor MECTS/ISJ/ISMB sau la solicitarea unit ăţilor de înv ăţământ. ART. 43 Inspec ţia de specialitate poate fi realizat ă şi ca urmare a existen ţei unor reclama ţii, sesiz ări, peti ţii privind activitatea unor cadre didactice, fie la solicitarea unit ăţilor de înv ăţământ, fie ca urmare a autosesiz ării institu ţiilor abilitate s ă realizeze inspec ţia de specialitate, respectiv MECTS şi ISJ/ISMB. Cadrele didactice nu pot refuza realizarea inspec ţiei de specialitate, cu excep ţia situa ţiilor în care, din cauze obiective, probate cu acte doveditoare, acestea nu î şi pot desf ăşura activit ăţile profesionale curente. ART. 44 La nivelul ISJ/ISMB graficul unic al inspec ţiei este aprobat în consiliul de administra ţie al ISJ/ISMB şi este f ăcut public. ART. 45 Etapele inspec ţiei de specialitate sunt urm ătoarele: a) planificarea inspec ţiei; b) organizarea inspec ţiei; c) realizarea unor convorbiri preliminare pentr u orientarea în context (cu persoanele abilitate pentru evaluarea competen ţelor profesionale ale cadrului didactic, respectiv cu cadrul didactic); d) asisten ţele la ore şi completarea fi şei de observare a lec ţiei, al c ărei model este prev ăzut în anexa nr. 5; e) autoevaluarea cadrului didactic inspectat; f) analiza activit ăţii şi consilierea cadrului didactic inspectat; g) redactarea raportului scris de inspec ţie şi consemnarea acestuia în registrul de inspec ţii al unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar.

SEC ŢIUNEA a 6-a Inspec ţia tematic ă. Scop, obiective, tipuri, etape ART. 46 Obiectul principal al inspec ţiei tematice îl reprezint ă o secven ţă particular ă/un aspect a/al activit ăţii unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar sau a/al activit ăţii personalului acestora, în special a/al activit ăţii cadrelor didactice care deservesc aceste institu ţii. ART. 47 Inspec ţia tematic ă este o form ă de evaluare, consiliere şi control, precum şi un mijloc eficient prin intermediul c ăruia se ob ţin date şi informa ţii necesare solu ţion ării unor probleme ale sistemului de educa ţie şi întocmirii unor baze de date, studii, analize diagnostice şi prognoze pe termen scurt pe probleme manageriale, de re ţea şcolar ă, referitoare la domenii sau aspecte particulare al e pred ării-înv ăţării-evalu ării uneia ori mai multor discipline de studiu, la cunoa şterea şi respectarea legisla ţiei şcolare în vigoare, realizarea componentei evaluative, realizarea execu ţiei bugetare, pentru verificarea aplic ării unor schimb ări la nivel de sistem (curriculare, metodologice, e valuative etc.) sau la activitatea compartimentelor func ţionale ale unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar.

Pagina 13


ART. 48 Scopul inspec ţiei tematice îl constituie colectarea şi analizarea informa ţiilor în vederea valorific ării aspectelor pozitive şi a solu ţion ării unor probleme ale sistemului de educa ţie. În cadrul acestui tip de inspec ţie se realizeaz ă inclusiv activit ăţi de consiliere, în raport cu obiectivele concrete vizate. ART. 49 Obiectivele inspec ţiei tematice se stabilesc, în mod concret, în conco rdan ţă cu temele vizate. ART. 50 (1) Inspec ţia tematic ă include consilierea/ monitorizarea/evaluarea pe do menii şi aspecte diferite, între care: a) respectarea legisla ţiei şcolare; b) completarea documentelor şcolare şi a actelor de studii; c) calitatea managementului institu ţiilor de educa ţie; d) calitatea managementului inspectoratelor şcolare sau a managementului unit ăţilor conexe; e) activitatea de preg ătire metodico- ştiin ţific ă sau, prin extensie, evaluarea tuturor activit ăţilor de formare şi perfec ţionare; f) activitatea profesorului-diriginte, activita tea de orientare şcolar ă şi profesional ă; g) activit ăţile de educa ţie, complementare procesului de înv ăţământ (mentorat, şcoala dup ă şcoal ă, înv ăţare pe tot parcursul vie ţii); h) activitatea diferitelor comisii instituite; i) activitatea profesorului documentarist din C DI; j) realizarea planului de şcolarizare; k) preg ătirea începutului/sfâr şitului de an şcolar; l) selec ţia resursei umane; m) activitatea de analiz ă şi rezolvare a scrisorilor, sesiz ărilor şi reclama ţiilor; n) gradul de utilizare a resurselor materiale; o) alte teme de interes educa ţional. (2) Tematica de inspec ţie se va stabili anual/semestrial, în func ţie de priorit ăţile MECTS şi ale ISJ/ISMB. ART. 51 (1) Etapele inspec ţiei tematice sunt urm ătoarele: a) planificarea inspec ţiei; b) organizarea inspec ţiei; c) colectarea, analizarea şi interpretarea datelor; d) formularea concluziilor şi consilierea persoanelor responsabile pentru domeniul/activitatea inspectat ă. (2) Consemnarea rezultatelor inspec ţiei tematice se face în registrul de inspec ţii al institu ţiei de educa ţie sub forma unui raport scris/proces-verbal/not ă de control, conform modelului prev ăzut în anexa nr. 6. ART. 52 Concluziile inspec ţiei tematice sunt formulate prin raportare la obiec tivele propuse. Acestea con ţin: a) constat ări; b) aprecieri; c) recomand ări adresate membrilor consiliului de administra ţie, directorului/directorilor institu ţiei de educa ţie, responsabililor compartimentelor func ţionale, cadrelor didactice, responsabililor şi membrilor diferitelor comisii etc. ART. 53 Concluziile inspec ţiei tematice sunt valorificate în:

Pagina 14


a) materialele de analiz ă ale institu ţiei care a ini ţiat controlul tematic; b) date statistice jude ţene, regionale sau na ţionale referitoare la aspecte ale sistemului de înv ăţământ; c) studii; d) inform ări; e) analize diagnostice; f) prognoze; g) decizii luate la nivelul MECTS sau al ISJ/IS MB.

SEC ŢIUNEA a 7-a Sistemul de asigurare a calit ăţii inspec ţiei la nivelul ISJ/ISMB ART. 54 Managementul calit ăţii inspec ţiei şcolare const ă în crearea unor sisteme şi proceduri prin care se asigur ă calitatea inspec ţiei, acest aspect fiind monitorizat, evaluat şi îmbun ăt ăţit periodic, dup ă caz. Aceste proceduri se refer ă la: a) planificarea/proiectarea activit ăţii de inspec ţie şcolar ă; b) desf ăşurarea activit ăţilor de inspec ţie planificate/ proiectate; c) evaluarea activit ăţii institu ţiilor de educa ţie şi/sau a persoanelor inspectate în func ţie de tipurile de inspec ţie şi obiectivele stabilite la nivelul ISJ/ISMB; d) valorificarea activit ăţii de inspec ţie prin ac ţiuni de îmbun ăt ăţire a calit ăţii (inclusiv corective şi preventive) atât la nivelul institu ţiilor de educa ţie/persoanelor inspectate, cât şi al activit ăţii inspectoratului şcolar (ca institu ţie) şi al activit ăţii fiec ărui inspector. ART. 55 Valorificarea rezultatelor inspec ţiilor prin ac ţiuni de îmbun ăt ăţire (corective şi preventive) cuprinde: a) planificarea, realizarea şi evaluarea activit ăţii de monitorizare a implement ării planurilor de îmbun ăt ăţire ale institu ţiilor de educa ţie inspectate; b) fundamentarea planului anual de inspec ţie al ISJ/ISMB pentru toate tipurile de inspec ţie, pornind de la rezultatele inspec ţiilor din anul şcolar anterior; c) monitorizarea adecv ării implement ării şi eficien ţei activit ăţilor din planul de îmbun ăt ăţire elaborat de institu ţia de educa ţie şi a concordan ţei acestora cu rezultatele din rapoartele anuale de ev aluare intern ă, cu rapoartele de inspec ţie şi cu rapoartele de evaluare extern ă realizate de c ătre ARACIP; d) utilizarea rezultatelor inspec ţiilor (de toate tipurile) din anul şcolar anterior pentru elaborarea programelor de dezvoltar e institu ţional ă şi de dezvoltare profesional ă de la nivelul ISJ/ISMB. ART. 56 Managementul calit ăţii inspec ţiei la nivelul ISJ/ISMB pune accent pe autoevaluare, ca element reglator al propriei activ it ăţi, şi consider ă evaluarea extern ă (realizat ă de MECTS sau de alte institu ţii) ca un element de adecvare a autoevalu ării în raport cu situa ţia real ă. ART. 57 Managementul calit ăţii inspec ţiei la nivelul ISJ/ISMB se bazeaz ă pe dovezi materiale care apar ţin urm ătoarelor tipuri de date/documente/informa ţii: a) reglement ări legale; b) politici na ţionale în domeniul educa ţiei şi al protec ţiei copilului şi de tineret; c) planuri şi proceduri specifice, rapoarte de inspec ţie (toate tipurile); d) date statistice referitoare la indicatorii şi standardele de calitate; e) date statistice referitoare la indicatorii d in cadrul SNIE şi la al ţi indicatori na ţionali şi europeni; f) rezultatele sondajelor de opinie, articole şi reportaje din mass-media;

Pagina 15


g) reclama ţii, sesiz ări, propuneri adresate ISJ/ISMB şi rezolu ţiile privind rezolvarea acestora (inclusiv ac ţiuni în instan ţă în care una dintre p ăr ţi este inspectoratul şcolar şi/sau o institu ţie de educa ţie din subordine); h) proiecte, parteneriate şi afilieri na ţionale şi interna ţionale. ART. 58 Indicatorii de calitate de la nivelul planific ării activit ăţilor de inspec ţie sunt: a) adecvarea documentelor de planificare la fun cţiile şi obiectivele inspec ţiei stabilite prin regulamentul specific; b) adecvarea documentelor de planificare la pol iticile şi strategiile naţionale din domeniul educa ţiei; c) corela ţia dintre obiectivele din planurile individuale de inspec ţie şi obiectivele planului de inspec ţie stabilit la nivelul ISJ/ISMB; d) adecvarea resurselor alocate pentru realizar ea inspec ţiei (financiare, umane, informa ţionale etc.). ART. 59 Indicatorii de calitate de la nivelul realiz ării activit ăţilor de inspec ţie sunt: a) realizarea activit ăţilor planificate; b) respectarea termenelor planificate; c) utilizarea eficient ă a resurselor alocate. ART. 60 Indicatorii de calitate de la nivelul evalu ării activit ăţilor de inspec ţie sunt: a) ob ţinerea rezultatelor stabilite (rapoarte de inspec ţie); b) atingerea indicatorilor de ie şire şi de rezultat stabili ţi; c) încadrarea în bugetul aprobat; d) folosirea eficient ă a resurselor alocate; e) cre şterea nivelului de satisfac ţie a beneficiarilor fa ţă de modul de evaluare a activit ăţii educa ţionale, în general, şi fa ţă de modul de evaluare a activit ăţii prin inspec ţie, în special. ART. 61 Indicatorii de calitate de la nivelul valorific ării activit ăţilor de inspec ţie sunt: a) eficacitatea interven ţiilor de reglare/remediere a problemelor/situa ţiilor apărute pe parcursul desf ăşur ării activit ăţilor; b) revizuirea planific ării activit ăţii, cu încadrarea în calendarul şi bugetul aprobate; c) identificarea operativ ă a situa ţiilor în care este nevoie de interven ţia din partea altor institu ţii sau autorit ăţi ale statului şi notificarea acestora; d) cre şterea nivelului de satisfac ţie a beneficiarilor fa ţă de îmbun ăt ăţirea calit ăţii activit ăţii educa ţionale, în general, şi fa ţă de îmbun ăt ăţirea calit ăţii activit ăţii de inspec ţie, în special.

CAP. III Competen ţele şi codul de conduit ă al inspectorilor

ART. 62 Competen ţele profesionale necesare unui bun inspector sunt: a) s ă fie capabil s ă evalueze eficien ţa strategiilor didactice alese de cadrul didactic la clas ă, precum şi alte activit ăţi care se desf ăşoar ă în institu ţia de educa ţie; b) s ă fie capabil s ă ac ţioneze ca expert în educa ţie care acord ă consultan ţă institu ţiei de educa ţie în procesul de dezvoltare institu ţional ă şi care d ă exemple de bun ă practic ă;

Pagina 16


c) s ă fie capabil s ă emit ă judec ăţi de valoare în ceea ce prive şte propunerea recomand ărilor şi m ăsurilor care decurg din rezultatele inspec ţiei. ART. 63 Inspectorii au dreptul de a intra în orice inst itu ţie de educa ţie în vederea îndeplinirii sarcinilor profesionale. Indiferent de tipul de inspec ţie pe care îl realizeaz ă în cadrul institu ţiilor de educa ţie, inspectorii vor respecta următoarele prevederi: a) vor ac ţiona în unit ăţile de înv ăţământ, respectând normele prezentului regulament; b) vor respecta personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea şcolar ă inspectat ă; c) vor respecta elevii în calitate de participa nţi la procesul educa ţional; d) vor comunica deschis, asigurând în acela şi timp confiden ţialitatea datelor care se refer ă la unitatea şcolar ă şi la personalul ei; e) vor evalua obiectiv personalul unit ăţii şcolare; f) se vor asigura c ă datele şi probele sunt colectate în mod corespunz ător şi sunt analizate corect; g) vor fi flexibili în evalu ări şi în aplicarea procedurilor de inspec ţie, pentru a se putea adapta situa ţiilor concrete întâlnite. ART. 64 Inspectorii vor ac ţiona în şcoli dup ă cum urmeaz ă: a) vor avea în vedere faptul c ă, de şi au dreptul de a intra în institu ţia de educa ţie, nu trebuie s ă perturbe desf ăşurarea normal ă a procesului educa ţional; b) vor ţine cont de faptul c ă rolul inspec ţiei este unul de evaluare şi de sprijin/consiliere, şi nu unul de control excesiv birocratic; c) nu î şi vor folosi func ţia în scopul ob ţinerii de profituri personale; d) vor avea în vedere faptul c ă personalul institu ţiei de educa ţie este alc ătuit din profesioni şti, pe care îi vor trata ca atare. În acest sens, l e vor comunica celor inspecta ţi obiectivele urm ărite, procedurile de inspec ţie aplicate şi criteriile de apreciere folosite; e) vor avea o discu ţie preliminar ă cu personalul didactic referitoare la activitatea care va fi inspectat ă, în urma c ăreia î şi vor expune cât mai echilibrat opiniile asupra celor observate; f) nu vor interveni în timpul lec ţiei decât dac ă observ ă c ă profesorul pune în pericol via ţa, s ănătatea elevilor, a lui sau a asisten ţei; nu vor solicita personalului didactic date, informa ţii sau lucruri nerelevante; g) vor discuta cele observate la clas ă mai întâi cu profesorii respectivi şi, ulterior, şi cu alte persoane implicate în procesul educa ţional. ART. 65 Inspectorii vor respecta personalul didactic, p ersonalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din unitatea şcolar ă inspectat ă: a) se vor asigura c ă personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic au în ţeles scopul inspec ţiei; b) vor realiza consilierea profesional ă a personalul didactic şi vor evita declan şarea vreunui incident. ART. 66 Inspectorii vor respecta elevii în calitate de participan ţi la procesul educa ţional: a) se vor asigura c ă elevii au în ţeles scopul inspec ţiei şi modul în care sunt implica ţi. Inspectorii trebuie s ă dialogheze formal şi informal cu elevi de diferite vârste şi grade de preg ătire şi s ă îi asculte cu aten ţie pe cei care doresc s ă î şi expun ă opiniile în leg ătur ă cu şcoala; b) se vor comporta ca ni şte profesioni şti cu elevii şi vor evita declan şarea vreunui incident. Inspectorii vor ac ţiona întotdeauna spre binele şi siguran ţa elevilor.

Pagina 17


ART. 67 Inspectorii vor comunica deschis, asigurând în acela şi timp confiden ţialitatea datelor care se refer ă la unitatea şcolar ă şi la personalul ei: a) vor dialoga cu p ărin ţii, cu personalul, cu membrii consiliului de administra ţie, sponsorii etc., pentru a-i face s ă în ţeleag ă scopul inspec ţiei şi modul în care ace ştia vor fi implica ţi în acest proces; b) vor prezenta personalului didactic un raport verbal asupra rezultatelor inspec ţiei, pentru a cunoa şte opiniile şi comentariile acestuia, înainte de a trece la redactarea raportului final de inspec ţie. Atât raportul verbal, cât şi cel scris vor cuprinde, în esen ţă, acelea şi aprecieri, vor evita limbajul extrem de specializat şi nu vor l ăsa loc ambiguit ăţilor; c) vor asigura confiden ţialitatea informa ţiilor primite privind unitatea şcolar ă, elevii şi personalul. ART. 68 Inspectorii vor evalua obiectiv personalul unit ăţii şcolare: a) î şi vor baza aprecierile pe criteriile stabilite la n ivel na ţional, pe datele şi probele colectate, bazându-se pe surse sigure şi neechivoce; b) vor evalua obiectiv personalul institu ţiei de educa ţie. Cadrele didactice au obliga ţia de a accepta evaluarea şi consilierea inspectorului. Prezen ţa la lec ţii a inspectorului nu se consider ă perturbare a activit ăţii didactice. ART. 69 Inspectorii se vor asigura c ă datele şi probele sunt colectate în mod corespunz ător şi sunt analizate corect: a) vor colecta date şi vor identifica aspectele care trebuie inspectate, a şa cum reies acestea din documentele şi din activitatea unit ăţii de înv ăţământ; b) vor colecta date în urma analizei documentel or institu ţiei de educa ţie, a discu ţiilor cu p ărin ţii, profesorii şi elevii şi dup ă observarea diferitelor activit ăţi educa ţionale care au loc în şcoal ă, inclusiv observarea lec ţiilor şi a comportamentului elevilor, a modului în care direct orul şi angaja ţii î şi îndeplinesc responsabilit ăţile. Inspectorii pot aplica chestionare adresate elevilor, conform anexei nr. 7, p ărin ţilor, conform anexei nr. 8, şi personalului didactic, conform anexei nr. 9; c) vor folosi şi datele care provin de la nivel jude ţean sau de la MECTS. ART. 70 Inspectorii vor fi flexibili în evalu ări şi în aplicarea procedurilor de inspec ţie, pentru a se putea adapta situa ţiilor concrete întâlnite: a) inspectorii vor evalua calitatea educa ţiei furnizate şi m ăsura în care elevii au atins sau nu standardele na ţionale (curriculare şi de evaluare); b) inspectorii vor face deosebire între chestiu nile minore şi cele majore, între aspectele pozitive şi cele negative şi vor elabora raportul f ăr ă team ă sau părtinire. ART. 71 Anexele nr. 1-9 fac parte integrant ă din prezentul regulament.

ANEXA 1 --------la regulament------------- METODOLOGIE de aplicare a prevederilor privin d inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar

Inspectorii vor ţine cont în activitatea de inspec ţie c ă, de şi vor fi evaluate separat, ariile tematice/domeniile inspectate forme ază un sistem care reflect ă

Pagina 18


ansamblul activit ăţii unit ăţilor de înv ăţământ. Inspectorii trebuie s ă emit ă aprecieri şi nu simple descrieri a ceea ce se întâmpl ă în unit ăţile de înv ăţământ. Pentru Fi şa de observare a lec ţiei (anexa nr. 5 la regulament), inspectorii vor folosi o scal ă cu 4 nivele de performan ţă, acordând pentru fiecare lec ţie asistat ă/observat ă unul dintre cele 4 calificative: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S). Descriptorii de performan ţă pentru ariile tematice/domeniile inspectate descriu nivelurile de calitate bine (B), acceptabil (A), slab (S), fiind incluse pentru a fi un ghid pentru inspectori şi şcoli, facilitând interpretarea criteriilor şi acordarea calificativelor generale pe arie temati că/domeniu. Echipa de inspectori acord ă calificative generale pentru fiecare arie tematic ă/domeniu inspectat - bine (B), acceptabil (A), slab (S) -, precum şi pentru fiecare disciplin ă de studiu inspectat ă - bine (B), acceptabil (A), slab (S). În acordarea calificativelor generale pentru fi ecare disciplin ă de studiu se vor avea în vedere atât calificativele acordate în urma activit ăţii de asisten ţă/observare a lec ţiei, cât şi raportarea la criteriile şi descriptorii de performan ţă precizate/preciza ţi pentru ariile tematice/domeniile incluse în cadru l prezentei metodologii. În mod special, în acordarea calificativelor generale pentru fiecare disciplin ă de studiu se vor avea în vedere criteriile şi descriptorii de performan ţă pentru ariile tematice/domeniile: - activitatea personalului didactic (proiectare , predare-înv ăţare, evaluare, reglare/remediere, diferen ţiere a demersului educa ţional); - nivelul performan ţelor realizate de elevi în înv ăţare raportat la standardele educa ţionale na ţionale (curriculare şi de evaluare). Ariile tematice/Domeniile inspectate, sursele d e informare consultate şi criteriile folosite de inspectori atunci când reali zeaz ă o inspec ţie şcolar ă general ă sunt urm ătoarele: 1. Managementul şcolar, managementul asigur ării calit ăţii, dezvoltarea institu ţional ă, eficien ţa atragerii şi folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informa ţionale), respectarea legisla ţiei în vigoare şi a regulamentelor Scopurile Evaluarea eficacit ăţii managementului conducerii unit ăţii de înv ăţământ şi a responsabililor/coordonatorilor corespunz ători diferitelor niveluri din structura de management. Evaluarea capacit ăţii institu ţiei de educa ţie de a- şi administra eficient resursele umane şi materiale. Evaluarea m ăsurii în care unitatea şcolar ă are cuno ştin ţă de legisla ţia în vigoare în ceea ce prive şte drepturile elevilor şi eficacitatea cu care o aplic ă. Sursele de informare consultate a) cel mai recent raport extern asupra unit ăţii de înv ăţământ; b) documentele manageriale, Raportul anual de e valuare (RAE); c) procesele-verbale de la şedin ţele consiliului profesoral şi ale consiliului de administra ţie; d) schemele orare ale unit ăţilor de înv ăţământ şi orarul cadrelor didactice; e) politicile şi procedurile; f) graficul activit ăţilor extracurriculare; g) fi şele posturilor; h) informa ţii statistice cerute de inspector; i) bugetul institu ţiei de educa ţie şi planul financiar; j) discu ţii cu personalul de la diferite niveluri din cadrul structurii manageriale; k) discu ţii cu elevii şi cu personalul; l) regulamentul de ordine interioar ă; m) reglement ările care privesc situa ţia copiilor;

Pagina 19


n) dosarele cu actele şi documentele elevilor; o) sanc ţiuni aplicate elevilor; p) codul de conduit ă sau normele care reglementeaz ă rela ţiile dintre cadrele didactice şi elevi şi dintre personalul didactic auxiliar şi administrativ şi elevi; q) m ăsurile pe care le-a luat institu ţia de educa ţie pentru s ănătatea şi siguran ţa elevilor, de exemplu, în laboratoare, pe terenul sau în sala de sport; r) reglement ări privind înso ţirea elevilor în timpul vizitelor în afara institu ţiei de educa ţie; s) orice alte reglement ări şi proceduri care se refer ă la protec ţia copilului; t) proceduri şi reglement ări care se refer ă la cazarea elevilor; u) discu ţii cu p ărin ţii şi cu reprezentan ţii organiza ţiilor care sprijin ă unitatea de înv ăţământ. Criteriile Direc ţia de dezvoltare a unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar este bine stabilit ă? (I) Inspectorii vor analiza scopurile, politici le, procedurile şi planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale institu ţiei de educa ţie pentru a stabili dac ă direc ţia de dezvoltare este bun ă. (II) Se va aprecia dac ă personalul şi comunitatea şcolar ă în ţeleg planurile de dezvoltare (PDI/PAS) ale institu ţiei de educa ţie şi le pun în practic ă. (III) Inspectorii vor evalua dac ă directorul şi ceilal ţi manageri asigur ă o conducere corespunz ătoare. Sunt elaborate politicile şi procedurile astfel încât institu ţia de educa ţie să î şi ating ă scopurile? (I) Inspectorii vor aprecia dac ă au fost stabilite politici şi proceduri corespunz ătoare. (II) Se va acorda aten ţie modului în care politicile şi procedurile au fost formulate, ar ătându-se cine a fost implicat şi cât timp. (III) Inspectorii vor aprecia dac ă politicile şi procedurile sunt în ţelese de comunitatea şcolar ă şi dac ă sunt puse în practic ă a şa cum trebuie. Sunt folosite eficient resursele institu ţiei de educa ţie (bani, personal, materiale, echipamente)? (I) Inspectorii vor analiza bugetul unit ăţii de înv ăţământ pentru a constata dac ă este cheltuit cum trebuie şi dac ă se exercit ă un control eficace. (II) Evaluarea are în vedere modul de folosire a resurselor, c ăutând r ăspunsuri la urm ătoarele întreb ări: Are unitatea de înv ăţământ suficient personal didactic calificat? Exist ă suficient personal nedidactic? Preg ătirea personalului didactic asigur ă realizarea unei activit ăţi eficiente? Are unitatea de înv ăţământ suficiente spa ţii de cazare şi mas ă la standarde corespunz ătoare? Are unitatea de înv ăţământ suficiente resurse educa ţionale pentru a- şi realiza curriculumul? Are unitatea şcolar ă reglement ări şi proceduri adecvate pentru protec ţia copilului? (I) Inspectorii vor evalua dac ă unitatea şcolar ă are proceduri bune şi dac ă sunt puse în practic ă în mod corespunz ător. (II) Inspectorii se vor informa asupra unor caz uri de abuzuri asupra copiilor şi vor evalua modul în care au fost rezolvate. (III) Vor fi evaluate rela ţiile pe care le are unitatea şcolar ă cu serviciile locale care r ăspund de copii. Are unitatea şcolar ă proceduri şi reglement ări corespunz ătoare în ceea ce prive şte protec ţia muncii? (I) Se va face o evaluare a normelor de siguran ţă din laboratoare şi a

Pagina 20


echipamentului care asigur ă protec ţia elevilor. (II) Vor fi evaluate calitatea şi eficacitatea m ăsurilor care se iau în caz de urgen ţă. (III) Inspectorii vor verifica dac ă elevii şi personalul cunosc normele de protec ţie a muncii. Sunt condi ţiile de cazare corespunz ătoare? (I) Vor fi apreciate condi ţiile de cazare şi de mas ă. (II) Inspectorii vor aprecia dac ă personalul are grij ă de elevi. (III) Se va aprecia dac ă elevii se simt proteja ţi şi sunt în siguran ţă. Descriptori Bine Echipa managerial ă a unit ăţii de înv ăţământ stabile şte politicile de dezvoltare în acord cu strategiile educa ţionale generale, selecteaz ă cele mai potrivite metode de aplicare a acestora şi define şte clar modalit ăţile de aplicare. Consiliul de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ utilizeaz ă eficient resursele financiare pentru men ţinerea şi dezvoltarea resurselor materiale şi umane. Deciziile consiliului de administra ţie sunt în acord cu obiectivele strategice ale unit ăţii de înv ăţământ şi cu legisla ţia general ă şi specific ă în vigoare. Directorul se intereseaz ă permanent de trasarea şi men ţinerea unei direc ţii bune de dezvoltare, coopereaz ă în mod eficient cu consiliul de administra ţie şi cu personalul didactic, acceptând un dialog constructi v. Echipa managerial ă a institu ţiei de educa ţie monitorizeaz ă accesul la formarea continu ă a resurselor umane, este interesat ă permanent de formarea continu ă a profesorilor, încurajeaz ă folosirea unor metode adecvate şi ini ţiativele ce vizeaz ă ajustarea curriculumului. Managerii unit ăţii de înv ăţământ monitorizeaz ă solu ţionarea punctelor slabe identificate şi men ţionate de c ătre comisia de asigurare şi evaluare a calit ăţii în raportul specific, raportându-se la standardele naţionale de acreditare. Echipa managerial ă supervizeaz ă starea cl ădirilor, inclusiv cantina, şi sprijin ă biblioteca/CDI în achizi ţionarea fondului de carte, asigurându-se c ă toate acestea permit elevilor o înv ăţare eficient ă. Echipa managerial ă a unit ăţii de înv ăţământ consult ă în permanen ţă comunitatea local ă şi p ărin ţii şi anticipeaz ă solu ţii pentru a satisface în mare m ăsur ă aştept ările acestora. Resursele financiare, materiale şi umane sunt subordonate procesului de înv ăţare, asigurând accesul egal la educa ţie de calitate şi încurajând performan ţele elevilor. Responsabilii de catedre/comisii/compartimente lucreaz ă conform obiectivelor stabilite în PDI/PAS şi raporteaz ă periodic îndeplinirea acestora. Managerii de la toate nivelurile au un stil de munc ă eficient şi î şi conduc bine echipele. Nu sunt înregistrate reclama ţii şi sesiz ări nesolu ţionate la adresa echipei manageriale. Şcoala respect ă legisla ţia şi regulamentele privind curriculumul, evaluarea, finan ţarea, drepturile elevilor şi protec ţia acestora. Şcoala are sisteme şi proceduri de monitorizare şi evaluare a modului în care sunt respectate cerin ţele legale, în special cele ce privesc protec ţia muncii. Aceste aspecte sunt în aten ţia conducerii şcolii, c ăreia îi revine responsabilitatea de a le analiza şi de a le revizui. Şcoala are politici, proceduri şi regulamente adecvate referitoare la protec ţia muncii. Legile şi regulamentele sunt expuse în locuri vizibile. Şcoala se asigur ă c ă personalul şi elevii cunosc aceste legi şi regulamente. Acceptabil Şcoala î şi define şte propriile scopuri şi politici, dar metodele de realizare

Pagina 21


a acestora nu sunt clar stabilite. Planurile de dez voltare sunt stabilite, dar monitorizarea implement ării cu succes a acestora este intermitent ă şi superficial ă. Echipa managerial ă coopereaz ă cu consiliul de administra ţie şi cu personalul didactic şi creeaz ă rela ţii de munc ă satisf ăcătoare. Directorul utilizeaz ă resursele financiare în conformitate cu cerin ţele legale. El sprijin ă formarea continu ă a profesorilor, dar nu exist ă un plan general şi las ă pe seama fiec ăruia perfec ţionarea profesional ă. Echipa managerial ă are o viziune satisf ăcătoare asupra a ceea ce se întâmpl ă în şcoal ă şi sprijin ă personalul didactic şi personalul didactic auxiliar, f ăr ă a-l conduce îns ă ca echip ă spre atingerea scopurilor. Şcoala este curat ă şi este într-o stare satisf ăcătoare. Directorul coopereaz ă în mod formal cu p ărin ţii şi cu reprezentan ţii comunit ăţii locale. Şcoala respect ă legisla ţia şi regulamentele la un nivel satisf ăcător. Ea are sisteme corespunz ătoare de monitorizare şi evaluare a procedurilor. Acestea sunt discutate din când în când în consiliul şcolii şi sunt revizuite ocazional. Regulamentele sunt expuse în locuri nu prea viz ibile şi se face prea pu ţin pentru aducerea lor la cuno ştin ţa elevilor şi a personalului. Protec ţia elevilor este asigurat ă satisf ăcător. Slab Şcoala nu î şi stabile şte propriile politici şi scopuri, directorul manifest ă un interes sc ăzut în ceea ce prive şte dezvoltarea unit ăţii de înv ăţământ şi nu implic ă consiliul de administra ţie în luarea deciziilor. Directorul nu respect ă legile şi regulamentele şi nu utilizeaz ă în mod corespunz ător resursele financiare. Directorul nu sprijin ă formarea continu ă a profesorilor şi în anumite cazuri chiar o obstruc ţioneaz ă. Starea cl ădirilor este neglijat ă, fapt care duce la deteriorarea condi ţiilor de lucru. Echipa managerial ă nu este interesat ă de sporirea fondului de carte al bibliotecii/CDI. Directorul nu coopereaz ă bine cu p ărin ţii şi cu reprezentan ţii comunit ăţii locale şi uneori este chiar în conflict cu ei. Şcoala nu respect ă legile şi regulamentele. Ea folose şte sisteme şi proceduri neverificate pentru a constata dac ă au fost îndeplinite condi ţiile legale. Elevii sunt expu şi la riscuri în privin ţa s ănăt ăţii. Cazarea şi masa sunt necorespunz ătoare. Conducerea nu acord ă aten ţie suficient ă st ării în care se afl ă şcoala şi pericolelor la care sunt expu şi elevii şi personalul. Personalul care se ocup ă cu cur ăţenia nu î şi face datoria. 2. Modul de aplicare a curriculumului na ţional, dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare local ă şi calitatea activit ăţilor extracurriculare realizate de personalul didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar Scopurile Se va verifica respectarea prevederilor legale referitoare la aplicarea la nivelul unit ăţii de înv ăţământ a curriculumului na ţional. Se va evalua calitatea curriculumului aplicat în unitatea de înv ăţământ, dac ă acesta respect ă curriculumul na ţional, calitatea şi diversitatea curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare local ă, precum şi calitatea, diversitatea şi eficien ţa activit ăţilor extracurriculare. De asemenea, se va evalua da că numărul şi calitatea celorlalte activit ăţi care sprijin ă curriculumul sunt corespunz ătoare. Sursele de informare consultate: a) curriculumul unit ăţii de înv ăţământ raportat la curriculumul na ţional; b) documentele curriculare ale cadrelor didacti ce; c) planul managerial al unit ăţii de înv ăţământ;

Pagina 22


d) planific ările şi proiectele didactice pentru fiecare disciplin ă; e) dosarele catedrelor şi comisiilor metodice; f) strategiile de evaluare; g) documente referitoare la activit ăţile extracurriculare; h) portofoliile educa ţionale ale elevilor. Criteriile Este curriculumul unit ăţii de înv ăţământ în concordan ţă cu cel na ţional? (I) Inspectorii vor analiza criteriile folosite de institu ţia de educa ţie la stabilirea curriculumului. (II) Se va verifica dac ă sunt respectate planurile-cadru în vigoare, avându -se în vedere inclusiv prevederile referitoare la rela ţia dintre disciplinele de trunchi comun (disciplinele obligatorii) şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii/în dezvoltare local ă (disciplinele op ţionale). (III) Se va analiza curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare local ă pentru a se vedea dac ă au fost consulta ţi p ărin ţii, membrii comunit ăţii locale şi profesorii. Se va aprecia dac ă curriculumul contribuie la dezvoltarea personal ă a elevilor. Este planificarea curriculumului bine structura t ă şi eficace? (I) Se vor avea în vedere procesul de planifica re (cine este implicat, când şi în ce m ăsur ă), precum şi calitatea planific ării. (II) Inspectorii vor evalua în ce m ăsur ă curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare local ă furnizat elevilor care au diferite vârste, aptitud ini, deprinderi, capacit ăţi intelectuale şi interese este potrivit şi dac ă este permanent rev ăzut pentru a asigura atingerea standardelor de c ătre elevi. (III) De asemenea, va fi apreciat modul în care curriculumul la decizia şcolii/în dezvoltare local ă furnizat ţine cont de experien ţa anterioar ă a elevilor. Sunt testele şi evalu ările în concordant ă cu curriculumul institu ţiei de educa ţie şi sunt ele folosite pentru a înlesni planificarea c urriculumului? (I) Este necesar s ă se analizeze modul în care se realizeaz ă evaluarea. (II) Inspectorii vor sta de vorb ă cu profesorii şi elevii şi vor analiza strategiile de evaluare. Pe baza analizei unui set de evalu ări, inspectorii vor aprecia dac ă modul în care se realizeaz ă evaluarea este corespunz ător unui înv ăţământ centrat pe competen ţe. (III) Inspectorii vor analiza portofoliile educ aţionale ale elevilor. Are unitatea de înv ăţământ o ofert ă de activit ăţi, proiecte sau programe extracurriculare adecvat ă nevoilor propriilor elevi? (I) Inspectorii vor aprecia calitatea ofertei d e activit ăţi, proiecte sau programe extracurriculare. (II) Inspectorii vor determina m ăsura în care aceast ă ofert ă corespunde nevoilor elevilor, este complementar ă şi îmbun ăt ăţeşte oferta curricular ă realizat ă prin curriculum na ţional. Descriptori Bine Şcoala furnizeaz ă elevilor un curriculum echilibrat, armonizând ofer ta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul curriculumului la decizia şcolii (CD Ş)/în dezvoltare local ă (CDL) - disciplinele op ţionale -, la nivelul tuturor ariilor curriculare. Şcoala stabile şte CD Ş/CDL prin consultarea reprezentan ţilor comunit ăţii, părin ţilor şi elevilor. CD Ş/CDL este bine elaborat în concordan ţă cu vârsta elevilor şi cu atingerea standardelor educa ţionale de c ătre ace ştia, precum şi cu asigurarea de şanse egale în educa ţie. Şcoala folose şte schemele orare astfel încât curriculumul este im plementat eficient, curriculumul este evaluat şi dezvoltat permanent pentru a se asigura c ă

Pagina 23


sunt luate în considerare nevoile tuturor grupurilo r de interese şi c ă se r ăspunde punctual şi eficient tuturor nevoilor de înv ăţare identificate în institu ţia de educa ţie. Cadrele didactice î şi elaboreaz ă documentele de proiectare, evaluare, reglare/remediere/dezvoltare corect şi eficient şi lucreaz ă în concordan ţă cu cerin ţele curriculumului. Şcoala organizeaz ă activit ăţi extracurriculare eficiente al c ăror con ţinut este complementar şi îmbun ăt ăţeşte oferta curricular ă realizat ă prin curriculumul naţional. Profesorii î şi elaboreaz ă planific ări de calitate, corespunz ătoare unui curriculum bazat pe competen ţe şi în concordan ţă cu reglement ările în vigoare. Acceptabil Şcoala furnizeaz ă elevilor un curriculum echilibrat, armonizând ofer ta pentru disciplinele obligatorii şi disciplinele din cadrul CD Ş/CDL (disciplinele opţionale). CD Ş/CDL se bazeaz ă pe resursele umane şi materiale ale institu ţiei de educa ţie, de şi consultarea reprezentan ţilor p ărin ţilor şi ai comunit ăţii locale este limitat ă. Elaborarea CD Ş/CDL ia în considerare experien ţa anterioar ă a unit ăţii de înv ăţământ. Schemele orare sunt satisf ăcătoare şi implementeaz ă curriculumul stabilit. Curriculumul este evaluat în mod ocaziona l ca proces şi exist ă o planificare deficient ă pe termen lung. Unele cadre didactice nu au planific ări adecvate. Exist ă activit ăţi extracurriculare, dar contribu ţia acestora la dezvoltarea ofertei curriculare nu este complet exploatat ă. Slab Curriculumul unit ăţii de înv ăţământ nu este echilibrat, nu ia în considerare cerin ţele, dorin ţele, aspira ţiile sau capacit ăţile elevilor. Prevederile planurilor-cadru în vigoare nu sunt respectate integral. Reprezentan ţii p ărin ţilor şi ai comunit ăţii locale sunt consulta ţi doar sporadic. CD Ş/CDL este stabilit mai mult ca r ăspuns la cerin ţele profesorilor f ăr ă să implice celelalte p ăr ţi. CD Ş/CDL este elaborat aleatoriu. Schemele orare sunt stabilite luând în consider are norma profesorilor şi sunt mai mult în concordan ţă cu interesele acestora decât cu ale elevilor. Planific ările profesorilor sunt slabe şi strategiile şi obiectivele pe care ei le adopt ă e şueaz ă în a satisface exigen ţele curriculumului na ţional. Curriculumul nu furnizeaz ă o educa ţie satisf ăcătoare pentru elevi şi nu este îmbun ăt ăţit cu o gam ă larg ă de activit ăţi extracurriculare. 3. Activitatea personalului didactic (proiectar e, predareînv ăţareevaluare, reglare/remediere, diferen ţiere a demersului educa ţional) Scopurile Se evalueaz ă activitatea de specialitate a personalului didacti c în unitatea de înv ăţământ. De asemenea va fi evaluat ă eficien ţa muncii fiec ărui cadru didactic. Se va evalua calitatea activit ăţii didactice referitoare la procesul de predare-înv ăţare-evaluare pentru fiecare disciplin ă în parte. Sursele de informare consultate: a) documente: strategii şi planuri, planific ări, proiecte ale unit ăţilor de înv ăţare, instrumente specifice de proiectare şi evaluare din portofoliul profesorului, proceduri specifice de reglare/remedi ere/dezvoltare a demersului didactic, tipologia auxiliarelor curriculare origin ale create de profesori, caietele de noti ţe ale elevilor, caietele de teme ale elevilor, eval uări, teste, cataloagele, dovezi ale progresului f ăcut de elevi (dosare, caiete), lucr ări ale elevilor/proiecte expuse în institu ţia de educa ţie; b) discu ţii cu directorii, şefii de catedr ă, profesorii, elevii şi p ărin ţii;

Pagina 24


c) observarea lec ţiei; d) portofoliile educa ţionale ale elevilor. Criteriile Este corespunz ător proiectul unit ăţii de înv ăţare elaborat de cadrele didactice? (I) Inspectorii vor observa dac ă profesorul respect ă programa şcolar ă, planificarea calendaristic ă, demersul didactic proiectat şi dac ă î şi ia m ăsuri pentru a se asigura c ă elevii lucreaz ă ceea ce a planificat, respectiv dac ă profesorul se asigur ă de în ţelegerea şi operarea cu noile cuno ştin ţe. De exemplu, specificitatea şi gradul de adecvare al obiectivelor/ competen ţelor la nivelul claselor/grupelor şi rela ţia lor cu cerin ţele curriculare. (II) Inspectorii vor evalua planificarea resurs elor folosite în cadrul lec ţiei, inclusiv resursele TIC, strategiile folosite e tc. St ăpâneşte cadrul didactic disciplina pe care o pred ă? Inspectorii vor avea la dispozi ţie informa ţii privind calificarea, experien ţa şi cursurile de formare urmate de cadrul didactic. P rin analiza proiect ării didactice, a con ţinutului acesteia şi a calit ăţii r ăspunsurilor date de elevi, inspectorii vor evalua preg ătirea profesional ă a cadrelor didactice. Folosesc cadrele didactice strategii didactice corespunz ătoare? Inspectorii vor evalua eficacitatea strategiilo r didactice, a metodelor, stilurilor şi creativit ăţii profesorului. De asemenea, va fi evaluat modul î n care profesorul pune întreb ări, explic ă şi organizeaz ă elevii. Creativitatea profesorului este un aspect care îi va ajuta pe ins pectori s ă fac ă deosebirea dintre o predare bun ă şi una obi şnuit ă. Folosesc cadrele didactice resursele în mod cor espunz ător? (I) Inspectorii vor analiza proiectele didactic e elaborate de profesor. Inspectorii vor evalua calitatea şi eficacitatea cu care sunt folosite diferitele categorii de resurse educa ţionale pentru a spori cunoa şterea, în ţelegerea şi deprinderile elevilor. Resursele includ nu doar c ăr ţi, material didactic şi echipamente, ci şi timpul şi cadrul/locul în care se desf ăşoar ă lec ţia. Se va urmări modul de integrare a TIC (lec ţii AEL, utilizarea de platforme educa ţionale, alte resurse de tip internet) în activitatea didact ic ă curent ă. (II) Este important s ă se aib ă în vedere modul în care profesorul organizeaz ă cadrul/locul în care se desf ăşoar ă lec ţia şi în ce m ăsur ă acest lucru îi ajut ă/stânjene şte pe elevi în procesul de înv ăţare. (III) De asemenea, va fi evaluat modul în care folose şte profesorul timpul avut la dispozi ţie. Este managementul clasei corespunz ător? (I) Inspectorii vor evalua modul în care conduc e profesorul activitatea. De asemenea, va fi evaluat ă rela ţia profesor-elevi, în special în ceea ce prive şte stimularea creativit ăţii şi motivarea elevilor. (II) Inspectorii vor analiza modul în care au f ost împ ăr ţi ţi elevii în grupuri, în func ţie de capacit ăţi. (III) Inspectorii vor evalua în ce m ăsur ă strategiile folosite de profesor şi rela ţiile de lucru stabilite de el contribuie la dezvolt area personal ă a elevilor. De exemplu, se va aprecia dac ă li se acord ă elevilor responsabilit ăţi. Îi evalueaz ă cadrul didactic pe elevi în a şa fel încât s ă stimuleze înv ăţarea eficient ă? (I) Se vor face aprecieri asupra evalu ării formative şi sumative, precum şi asupra modului în care aceasta a fost folosit ă în sprijinul lec ţiei. (II) Inspectorii vor aprecia cât de corect îi e valueaz ă profesorul pe elevi şi cum folose şte informa ţiile pe care le are pentru a le da o munc ă cu un grad de dificultate adecvat. (III) Inspectorii vor analiza şi vor face aprecieri referitoare la portofoliile educa ţionale ale elevilor.

Pagina 25


(IV) Va fi apreciat modul în care profesorul pl anific ă sprijinul pentru elevii care au un ritm mai lent sau pentru cei care au dif icult ăţi de înv ăţare. (V) Se va acorda aten ţie modului în care profesorul folose şte autoevaluarea şi interevaluarea realizate de c ătre elevi ca mijloc pentru îmbun ăt ăţirea înv ăţării. Care este impactul cursurilor de formare la car e au participat profesorii asupra amelior ării demersului didactic? (I) Inspectorii vor asista la lec ţii ale cadrelor didactice care au participat în anul şcolar precedent la cursuri/programe de formare cont inu ă. (II) Inspectorii vor formula constat ări, aprecieri şi recomand ări referitoare la formarea continu ă a cadrelor didactice inspectate, apreciind eficien ţa acestor activit ăţi şi nevoile viitoare de formare. Ce fel de teme pentru acas ă propune profesorul? Inspectorii vor analiza tema pentru acas ă pentru a constata dac ă este stimulativ ă şi dac ă înlesne şte procesul de înv ăţare. Are profesorul vreun mijloc de evaluare a reu şitei lec ţiei? Inspectorii vor analiza proiectele didactice al e profesorilor pentru a constata dac ă exist ă strategii şi metode pentru evaluarea lec ţiei. De asemenea, inspectorii discut ă cu profesorul pentru a afla cum a inten ţionat acesta s ă măsoare eficien ţa lec ţiei şi ce va întreprinde în urma afl ării rezultatelor. Descriptori Bine Profesorii au documente de planificare şi proiectare/evaluare/reglare/remediere/dezvoltare co rect întocmite şi func ţionale, în concordan ţă cu curriculumul na ţional şi local, adaptând creativ programele şcolare astfel încât s ă contribuie în mare m ăsur ă la dezvoltarea personal ă a elevilor şi la succesul lor în înv ăţare. Profesorii planific ă, organizeaz ă, desf ăşoar ă şi evalueaz ă activit ăţi diferen ţiate de înv ăţare în care valorific ă eficient nivelul diferit de cunoa ştere şi în ţelegere la care se afl ă elevii. Profesorii utilizeaz ă strategii didactice moderne care îmbin ă eficient o mare varietate de metode, forme de activitate (individua l ă, pe grupe, frontal ă), mijloace didactice centrate pe nevoile şi interesele specifice ale elevilor şi integreaz ă eficient resursele TIC în activit ăţile cu elevii. Elevii apreciaz ă modul în care profesorii organizeaz ă lec ţiile şi exist ă o foarte bun ă şi eficient ă comunicare profesor - elev. Sunt utilizate forme şi metode diferite de evaluare, notarea este ritmic ă, obiectiv ă şi furnizeaz ă informa ţii despre modul în care elevii î şi îmbog ăţesc înv ăţarea şi î şi dezvolt ă competen ţele specifice (capacit ăţile şi abilit ăţile - în cazul înv ăţământului primar şi preprimar). Temele pentru acas ă sunt bine concepute, contribuie la înv ăţare, sunt evaluate şi permit dezvoltarea creativit ăţii şi competen ţelor elevilor. Acceptabil Profesorii au documente de planificare ce con ţin cerin ţele curriculumului local şi na ţional. Strategiile didactice folosite sunt satisf ăcătoare şi în concordan ţă cu cerin ţele fiec ărei discipline, resursele TIC sunt utilizate în mod formal şi/sau foarte rar. Profesorii noteaz ă elevii sistematic, de şi ei furnizeaz ă rareori comentarii detaliate, care s ă îi ajute pe elevi în îmbun ăt ăţirea activit ăţii. Orele se desf ăşoar ă în mod corespunz ător, în condi ţii bune. Temele pentru acas ă sunt bine elaborate şi notate, dar rareori sunt creative. Slab Profesorii î şi planific ă şi proiecteaz ă sporadic activit ăţile didactice, iar atunci când fac acest lucru nu îndeplinesc cerin ţele curriculumului na ţional şi local.

Pagina 26


Strategiile de predare folosite nu sunt în conc ordan ţă cu cerin ţele disciplinelor sau ale resurselor disponibile, iar r esursele TIC nu sunt utilizate. Nu se dau teme sau dac ă se face acest lucru, nu sunt folositoare. Evaluarea şi notarea elevilor nu sunt sistematice. Managementul clasei este slab şi comportamentul necorespunz ător al elevilor nu este corectat. 4. Nivelul performan ţelor realizate de elevi în înv ăţare raportat la standardele educa ţionale na ţionale (curriculare şi de evaluare) Scopurile Inspectorii vor evalua ce ştiu, ce în ţeleg şi ce pot face elevii în diferite situa ţii de înv ăţare formale sau nonformale. Se va evalua nivelul pe rforman ţelor realizate de elevi raportat la standardele educa ţionale na ţionale şi se vor prezenta rapoarte complete asupra tuturor disciplin elor care sunt inspectate. Sursele de informare consultate: a) rezultatele elevilor la examene şi teste; b) rezultatele elevilor la clas ă conform evalu ării interne; c) discu ţii cu elevii; d) caietele de teme şi de noti ţe ale elevilor; e) interviuri formale şi informale cu elevii (e şantion corect stabilit); f) discu ţii cu profesorii; g) lucr ări ale elevilor; h) rezultatele la concursuri şi activit ăţi extracurriculare; i) portofoliile educa ţionale ale elevilor; j) date colectate prin observarea lec ţiilor. Criteriile Cât de mult se apropie performan ţele elevilor de standardele educa ţionale corespunz ătoare pentru vârsta lor la disciplinele curriculare ? Cât de bine se prezint ă elevii la examenele şi testele na ţionale şi interna ţionale? Exist ă diferen ţe majore între rezultatele ob ţinute la evalu ările interne şi externe? (acela şi elev la diferite discipline) (I) Inspectorii vor stabili gradul de atingere a standardelor de c ătre elevi, analizând întregul spectru de date amintite mai sus . O mare importan ţă o vor avea discu ţiile cu elevii, întâlnirile cu grupe mici de elevi şi care pot oferi informa ţii complementare datelor statistice. (II) Inspectorii vor stabili cât de bine citesc şi scriu elevii în limba română şi în limba matern ă, precum şi m ăsura în care acestea îi ajut ă sau le creeaz ă un handicap la studiul celorlalte discipline. (III) Inspectorii vor evalua r ăspunsurile verbale date de elevi, capacitatea lor de a formula idei, de a pune întreb ări, de a r ăspunde la întreb ări şi de a discuta diferite subiecte. Inspectorii vor evalua d eprinderea elevilor de a asculta, de a citi şi de a extrage ceea ce este important din ceea ce a u auzit şi modul în care folosesc informa ţiile selectate în construirea noilor cuno ştin ţe şi în solu ţionarea situa ţiilor-problem ă contextuale. (IV) Inspectorii vor evalua modul în care opere ază elevii cu cifrele, dac ă au deprinderi de calcul şi de gândire logic ă. (V) Inspectorii vor evalua cuno ştin ţele elevilor despre natur ă şi societate, despre impactul omului asupra mediului, despre cele mai importante elemente ale cunoa şterii din domeniul ştiin ţific, social, artistic şi tehnic. De asemenea, inspectorii vor aprecia competen ţele practic-aplicative ale elevilor, în mod particular, dac ă ace ştia aplic ă ceea ce au înv ăţat pentru a rezolva exerci ţii şi probleme specifice fiec ărei discipline de studiu. (VI) Inspectorii vor evalua în ce m ăsur ă elevii cu aptitudini foarte diferite ajung la nivele corespunz ătoare de performan ţă. (VII) Inspectorii vor evalua şi vor face comentarii asupra progresului f ăcut de elevi pe termen scurt, de exemplu, în timpul obs erv ării unei lec ţii; pe termen

Pagina 27


lung (pe parcursul mai multor lec ţii sau pe parcursul unui semestru). Descriptori Bine Elevii demonstreaz ă un nivel înalt al utiliz ării cuno ştin ţelor, deprinderilor şi aptitudinilor în situa ţii de înv ăţare diverse, cu grad înalt de complexitate, ei reu şesc s ă realizeze cu u şurin ţă şi siguran ţă conexiuni interdisciplinare, formuleaz ă întreb ări, identific ă probleme sau situa ţii-problem ă contextuale pe care le analizeaz ă din perspective diferite şi le solu ţioneaz ă aplicând eficient cele înv ăţate. Elevii demonstreaz ă şi exerseaz ă, în situa ţii diverse de înv ăţare, competen ţele generale stabilite în programele şcolare la toate disciplinele de studiu. Elevii citesc şi scriu bine în limba român ă şi în limba matern ă, având deprinderi bune care le înlesnesc studiul celorlalt e discipline. Ei au aptitudini bine definite în ceea ce prive şte ascultarea şi capacit ăţi în ceea ce prive şte exprimarea unor idei şi capacitatea de analiz ă, sintez ă şi esen ţializare. Elevii au deprinderi, talente şi abilit ăţi pe care le folosesc eficient în cursul procesului de înv ăţare. Ei sunt în stare s ă foloseasc ă eficient ceea ce au achizi ţionat în cursul lec ţiilor anterioare şi progreseaz ă corespunz ător. Elevii r ăspund bine la activit ăţile individuale de grup şi frontale propuse de cadrele didactice, la sarcinile de lucru propuse în cadrul metodelor activ-participative, pot ordona şi prelucra informa ţii, investiga, cerceta şi elabora proiecte. Elevii au rezultate bune la examenele şi testele na ţionale, precum şi la competi ţiile na ţionale şi interna ţionale. Acceptabil Elevii citesc şi scriu la un standard corespunz ător în limba român ă şi în limba matern ă şi au deprinderi acceptabile care îi ajut ă s ă lucreze corespunz ător la celelalte discipline. Ei au deprinderea de a asculta şi de a r ăspunde la întreb ări şi au capacitatea de a pune întreb ări şi de a exprima idei la un nivel superficial. Ei au nevoie de o îndrumare continu ă pentru a fi capabili s ă î şi foloseasc ă deprinderile în ceea ce prive şte achizi ţionarea de cuno ştin ţe noi. Elevii au cuno ştin ţe din domeniul curriculumului na ţional, dar au dificult ăţi în a le integra într-un corp coerent de cuno ştin ţe şi opereaz ă de pu ţine ori cu ele. Majoritatea elevilor pot folosi ceea ce au achi zi ţionat în timpul lec ţiilor anterioare la un nivel satisf ăcător. Progresul pe care îl fac nu e deosebit, înv ăţarea este preponderent bazat ă pe memorizare, r ăspund la un nivel satisf ăcător la sarcinile de înv ăţare implicate de activit ăţile individuale de grup şi frontale şi la metodele activ-participative. Elevii au rezultate satisf ăcătoare la examenele şi testele na ţionale şi la competi ţiile na ţionale. Slab Elevii pot cu greu s ă scrie şi s ă citeasc ă în limba român ă şi în limba matern ă şi în ţeleg cu dificultate ceea ce scriu şi citesc. Ei nu au deprinderea de a asculta atent şi concentrat şi nu sunt interesa ţi s ă r ăspund ă la întreb ări. Atunci când r ăspund, ace ştia nu dovedesc cuno ştin ţe corespunz ătoare. Elevii nu au deprinderea de a folosi eficient noile cuno ştin ţe. Ei au o în ţelegere superficial ă a lucrurilor pe care le înva ţă şi nu sunt capabili s ă le integreze într-un corp coerent de cuno ştin ţe. Mul ţi dintre ei nu ating un nivel acceptabil de performan ţă. Elevii au rezultate slabe la examenele şi testele na ţionale şi la competi ţiile

Pagina 28


naţionale. 5. Modul în care unitatea de înv ăţământ sprijin ă şi încurajeaz ă dezvoltarea personal ă a elevilor şi motiva ţia acestora în înv ăţare (consiliere, orientare şcolar ă, asisten ţă individualizat ă), respectând principiile educa ţiei incluzive şi asigurarea egalit ăţii de şanse Scopurile Se va evalua dac ă unitatea de înv ăţământ acord ă elevilor sprijin şi îndrumare corespunz ătoare şi dac ă face ceea ce este necesar pentru dezvoltarea lor personal ă. O aten ţie deosebit ă este acordat ă procedurilor şi sistemelor prin intermediul c ărora unitatea de înv ăţământ ofer ă elevilor sprijin şi consiliere. Se stabile şte dac ă progresele pe care le realizeaz ă elevii sunt monitorizate şi dac ă unitatea de înv ăţământ furnizeaz ă consiliere în domeniul carierei pentru elevi pe tot parcursul şcolarit ăţii şi în special în anii terminali. Inspectorii evaluea ză dac ă institu ţia de educa ţie ofer ă sprijin elevilor pentru ca ace ştia s ă devin ă mai încrez ători în ei în şi şi şi s ă fie con ştien ţi de ceea ce li se întâmpl ă, ajutându-i s ă se maturizeze ca adul ţi echilibra ţi şi buni cet ăţeni. De asemenea, inspectorii verific ă în ce m ăsur ă sunt cunoscute, aplicate şi respectate principiile educa ţiei inclusive şi dac ă egalitatea de şanse func ţioneaz ă în mod real. Sursele de informare consultate: a) planurile opera ţionale şi procedurile specifice unit ăţii de înv ăţământ; b) regulamentul de ordine interioar ă; c) documente ale comisiei de prevenire şi combatere a violen ţei în mediul şcolar de la nivelul unit ăţii de înv ăţământ; d) situa ţia elevilor dup ă absolvire; e) discu ţii cu profesorii şi elevii; f) activit ăţile care se desf ăşoar ă cu clasa şi în institu ţia de educa ţie, care ar putea furniza indicii dac ă aceasta le acord ă elevilor responsabilit ăţi şi le d ă ocazia s ă ia decizii; g) documente care s ă ateste existen ţa consiliului elevilor sau a oric ărei alte forme de reprezentare a elevilor în conducerea inst itu ţiei de educa ţie; h) orice documente de uz intern, cum ar fi: cod ul de conduit ă a elevilor, indica ţii pentru personal asupra modului în care s ă trateze elevii etc.; i) documente care s ă ateste modul în care percep p ărin ţii institu ţia de educa ţie; j) documente care s ă ateste consultarea elevilor cu privire la modul în care curriculumul înlesne şte sau nu dezvoltarea personal ă a elevilor; k) documente care s ă ateste existen ţa resurselor extracurriculare care s ă fie folosite pentru l ărgirea experien ţei elevilor, în ţelegerea şi stimularea dezvolt ării lor ca persoane. Criteriile Exist ă reglement ări care ajut ă la men ţinerea ordinii în unitatea de înv ăţământ, la conservarea patrimoniului acesteia şi care le dau elevilor sentimentul de deplin ă siguran ţă? (I) Inspectorii vor evalua reglement ările institu ţiei de educa ţie care se refer ă la rela ţiile dintre elevi şi dintre elevi şi personal. Inspectorii vor stabili dac ă unitatea de înv ăţământ a elaborat Planul opera ţional minimal privind reducerea fenomenului violen ţei în mediul şcolar şi vor evalua realizarea obiectivelor propuse în cadrul acestui document. In spectorii vor aprecia dac ă elevii se simt în siguran ţă în institu ţia de educa ţie pe toat ă durata programului şcolar. (II) Inspectorii vor aprecia atmosfera din unit atea de înv ăţământ pentru a putea s ă î şi dea seama dac ă aceasta este propice sau nu desf ăşur ării activit ăţilor educa ţionale, dac ă exist ă o atmosfer ă care îi ajut ă pe elevi s ă capete încredere în ei în şi şi şi în personal. De exemplu, ce m ăsuri ia institu ţia de educa ţie dac ă

Pagina 29


unii elevi sunt deranja ţi de al ţii. (III) Inspectorii vor aprecia dac ă rela ţiile dintre personal şi elevi sunt bune şi dac ă elevii pot ob ţine sprijin atunci când au nevoie. Prin politicile, strategia şi planurile opera ţionale proprii furnizeaz ă unitatea de înv ăţământ consultan ţă elevilor, le acord ă posibilitatea de a lua decizii şi îi sprijin ă atunci când î şi hot ăr ăsc viitorul? (I) Evaluarea va avea în vedere politicile şi strategiile prin care institu ţia de educa ţie asigur ă sprijin şi consiliere pentru elevi şi p ărin ţi, de exemplu: consiliere şi orientare şcolar ă şi profesional ă. (II) Inspectorii vor evalua condi ţiile asigurate elevilor pentru a înv ăţa cum să ia decizii şi cum s ă aleag ă între mai multe op ţiuni. Se preocup ă unitatea de înv ăţământ s ă îi ajute pe elevi s ă cultive acele valori şi atitudini benefice pentru societate? (I) Inspectorii vor evalua modul în care unitat ea de înv ăţământ formeaz ă şi dezvolt ă spiritul civic al elevilor. (II) Inspectorii vor evalua modul în care elevi i sunt ajuta ţi s ă se ghideze după un cod etic care are în vedere propriile lor drept uri, precum şi drepturile celorlal ţi. (III) Inspectorii vor evalua modul în care inst itu ţia de educa ţie îi înva ţă pe elevi s ă se poarte civilizat, s ă se raporteze unul la cel ălalt ca membri egali ai comunit ăţii şi s ă contribuie la binele celorlal ţi. Se vor avea în vedere existen ţa şi evaluarea particip ării elevilor în cadrul unor programe, proiecte, act ivit ăţi de tipul serviciilor în beneficiul comunit ăţii sau diferite activit ăţi de voluntariat. (IV) Inspectorii stabilesc dac ă unitatea de înv ăţământ ia în considera ţie aspectele men ţionate mai sus şi dac ă rela ţiile dintre personal şi elevi sunt corecte. Li se acord ă elevilor responsabilit ăţi? (I) Inspectorii vor evalua m ăsura în care unitatea de înv ăţământ are politici, practici şi structuri destinate s ă îi ajute pe elevi s ă î şi asume anumite responsabilit ăţi. De exemplu, dac ă elevii mai mari îi ajut ă pe cei mai mici decât ei sau dac ă elevii îi ajut ă pe profesori, asumându- şi responsabilitatea pentru anumite aspecte din via ţa unit ăţii de înv ăţământ. (II) Inspectorii vor observa dac ă elevii joac ă vreun rol în via ţa unit ăţii de înv ăţământ, de exemplu, în ocazii oficiale. Inspectorii v or evalua dac ă elevilor li se ofer ă posibilitatea de a- şi asuma responsabilitatea în ceea ce prive şte studiul şi colaborarea cu al ţi elevi. Are unitatea de înv ăţământ un program de activit ăţi extracurriculare? Este acesta particularizat conform specificului institu ţiei de educa ţie, intereselor şi nevoilor elevilor? (I) Inspectorii vor urm ări activit ăţile extracurriculare programate şi procentul de elevi care particip ă la ele. De o mare importan ţă este calitatea experien ţelor tr ăite şi m ăsura în care ele contribuie la dezvoltarea personal ă a elevilor. De exemplu, inspectorii vor evalua în ce măsur ă activitatea unit ăţii de înv ăţământ se desf ăşoar ă astfel încât s ă îi ajute pe elevi s ă î şi însu şeasc ă ideile de corectitudine şi respect, atât pentru înving ători, cât şi pentru învin şi, atunci când elevii sunt angrena ţi în diverse competi ţii (sport, concursuri). (II) Inspectorii vor evalua valoarea formativ ă a unor activit ăţi extracurriculare, precum vizitele la muzee, teatre etc. Descriptori Bine În şcoal ă exist ă un cod de conduit ă pentru întregul personal şi pentru elevi, cod de conduit ă care îi încurajeaz ă s ă adopte un comportament civilizat în toate împrejur ările.

Pagina 30


Curriculumul cuprinde elemente care sprijin ă dezvoltarea personal ă a elevilor şi care reflect ă nevoile, interesele şi dorin ţele elevilor, p ărin ţilor şi comunit ăţii. Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violen ţei în mediul şcolar de la nivelul unit ăţii de înv ăţământ este corespunz ătoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului opera ţional minimal privind reducerea fenomenului violen ţei în mediul şcolar sunt realizate. Unitatea de înv ăţământ are un dosar personal al fiec ărui elev şi îl completeaz ă ritmic cu informa ţii relevante pentru dezvoltarea personal ă a acestuia. Dup ă absolvire institu ţia de educa ţie are o baz ă de date complet ă care con ţine informa ţii despre evolu ţia şcolar ă a absolven ţilor, precum şi despre integrarea lor social ă. Strategiile educa ţionale faciliteaz ă un nivel înalt de implicare a elevilor în ceea ce reprezint ă o contribu ţie pozitiv ă la dezvoltarea personal ă. Unitatea de înv ăţământ consiliaz ă şi comunic ă eficient cu elevii şi p ărin ţii. Acceptabil În unitatea de înv ăţământ exist ă un cod de conduit ă pentru profesori şi elevi. Curriculumul cuprinde câteva elemente care înle snesc dezvoltarea personal ă a elevilor. Activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violen ţei în mediul şcolar de la nivelul unit ăţii de înv ăţământ este satisf ăcătoare. Obiectivele propuse în cadrul Planului opera ţional minimal privind reducerea fenomenului violen ţei în mediul şcolar sunt atinse doar par ţial. Institu ţia de educa ţie are dosare personale ale elevilor, le ţine la zi, dar nu prea le folose şte. Integrarea social ă a elevilor nu este urm ărit ă regulat. Strategiile educa ţionale folosite în cadrul activit ăţilor curriculare şi extracurriculare sunt corespunz ătoare, dar nu îi ajut ă pe elevi s ă î şi asume r ăspunderea. Elevilor li se ofer ă consiliere, dar ea este formal ă. Slab În şcoal ă exist ă un cod de conduit ă pentru profesori şi elevi, dar multe cazuri de indisciplin ă r ămân nerezolvate. Curriculumul nu ţine cont de nevoile elevilor, se pune accent pe pre darea frontal ă şi elevilor nu li se acord ă şansa de a- şi asuma responsabilit ăţi în cadrul lec ţiilor şi al altor domenii. Nu exist ă o comisie de prevenire şi combatere a violen ţei în mediul şcolar sau activitatea acestei comisii de la nivelul unit ăţii de înv ăţământ este pur formal ă. Obiectivele propuse în cadrul Planului opera ţional minimal privind reducerea fenomenului violen ţei în mediul şcolar nu sunt realizate. Institu ţia de educa ţie neglijeaz ă urm ărirea modului în care evolueaz ă elevii. 6. Rela ţiile unit ăţii de înv ăţământ cu p ărin ţii şi cu comunitatea local ă Scopurile Aprecierea modului în care institu ţia de educa ţie încurajeaz ă p ărin ţii s ă se implice în educa ţia copiilor şi modul în care ea utilizeaz ă contribu ţiile părin ţilor. Evaluarea modului în care se realizeaz ă schimbul de informa ţii între părin ţi şi unitatea de înv ăţământ. Se va aprecia în ce m ăsur ă r ăspund p ărin ţii la cerin ţele institu ţiei de educa ţie. Se va evalua în ce m ăsur ă r ăspunde unitatea de înv ăţământ la nevoile comunit ăţii locale şi modul în care folose şte ea resursele oferite de comunitatea local ă. Sursele de informare consultate: a) planul managerial al unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar; b) documentele institu ţiei de educa ţie care se refer ă la rela ţiile cu părin ţii;

Pagina 31


c) informa ţii recente furnizate de comitetul de p ărin ţi; d) carnetele de note ale elevilor; e) orice documente care se refer ă la contactele avute de profesori cu părin ţii; f) m ăsurile disciplinare luate împotriva anumitor elevi; g) materialele informative trimise de unitatea de înv ăţământ preuniversitar părin ţilor; h) discu ţii cu directorul şi cu alte persoane implicate în rela ţia cu părin ţii; i) discu ţii cu p ărin ţii, inclusiv cu p ărin ţii care sunt membri ai consiliului de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ; j) orice informa ţie privind leg ăturile institu ţiei de educa ţie cu comunitatea; k) CD Ş/CDL, pentru a sesiza orice aspect care prive şte leg ătura acestora cu comunitatea local ă; l) orice alte documente, cum ar fi: fotografii, articole din ziare care dovedesc leg ăturile cu comunitatea; m) interviuri cu reprezentan ţi ai comunit ăţii locale şi discu ţii cu reprezentantul/reprezentan ţii primarului şi reprezentantul/ reprezentan ţii consiliului local care sunt membri ai consiliului d e administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ. Criteriile Cât de eficient comunic ă unitatea de înv ăţământ preuniversitar cu p ărin ţii? (I) Inspectorii vor trebui s ă afle cât de frecvent comunic ă institu ţia de educa ţie cu p ărin ţii şi în ce form ă. (II) Informa ţii despre acest aspect vor fi colectate atât de la părin ţi, cât şi din eviden ţele unit ăţii de înv ăţământ. Inspectorii vor aprecia calitatea informa ţiei şi modul în care aceasta îi ajut ă pe p ărin ţi s ă contribuie eficient la educa ţia propriilor copii. (III) Se va acorda aten ţie modului în care r ăspunde institu ţia de educa ţie la reclama ţiile şi sugestiile venite din partea p ărin ţilor. (IV) Inspectorii vor evalua calitatea rapoartel or trimise de institu ţia de educa ţie p ărin ţilor, în care se fac referiri la progresul copiilor şi la standardele pe care le-au atins. Sunt p ărin ţii implica ţi în managementul unit ăţii de înv ăţământ? (I) Inspectorii vor evalua eficien ţa ac ţiunilor comitetelor de p ărin ţi şi gradul de implicare a reprezentan ţilor p ărin ţilor care sunt membri ai consiliului de administra ţie în managementul unit ăţii de înv ăţământ. (II) Evaluarea m ăsurii în care activitatea p ărin ţilor contribuie la educa ţia copiilor. (III) Se va aprecia dac ă documentele comitetelor de p ărin ţi reflect ă interesul real al acestora fa ţă de problemele unit ăţii de înv ăţământ. (IV) Se va evalua contribu ţia p ărin ţilor la sporirea resurselor unit ăţii de înv ăţământ. Furnizeaz ă institu ţia de educa ţie programe de educa ţie pentru p ărin ţi? Se va avea în vedere sprijinul pe care institu ţia de educa ţie îl acord ă părin ţilor. Inspectorul va evalua dac ă institu ţia de educa ţie îi ajut ă pe p ărin ţi să în ţeleag ă ce fac copiii în timpul activit ăţilor educa ţionale. Aceasta ar putea însemna, de exemplu: şedin ţe cu p ărin ţii la care se discut ă probleme de curriculum. Ce face institu ţia de educa ţie pentru a îmbun ăt ăţi leg ăturile cu comunitatea? (I) Vor fi evaluate planurile institu ţiei de educa ţie în ceea ce prive şte implicarea comunit ăţii locale în munca ei şi cât de bine au fost îndeplinite aceste planuri. (II) Se va acorda aten ţie eforturilor pe care institu ţia de educa ţie le face pentru a ajuta comunitatea local ă, de exemplu: participarea elevilor la programe,

Pagina 32


proiecte, activit ăţi de tipul serviciilor în beneficiul comunit ăţii sau diferite activit ăţi de voluntariat cu caracter social. (III) Metodele folosite de institu ţia de educa ţie pentru a implica membrii comunit ăţii locale în munca ei prin participarea la activit ăţile diferitor comitete. Se va aprecia gradul de implicare a repre zentan ţilor primarului şi consiliul local, membri ai consiliului de administr aţie, în managementul unit ăţii de înv ăţământ. Folose şte institu ţia de educa ţie în folosul elevilor serviciile oferite de comunitatea local ă? (I) Inspectorii vor observa în ce m ăsur ă serviciile locale, cum ar fi poli ţia, pompierii, oficiul de munc ă şi protec ţie social ă etc., sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi s ă în ţeleag ă mai bine comunitatea în care tr ăiesc. Va fi evaluat nivelul implic ării acestor servicii în l ărgirea experien ţei educa ţionale a elevilor şi a activit ăţii curriculare. (II) Se va evalua modul în care unitatea de înv ăţământ folose şte leg ăturile cu aceste servicii pentru ca elevii s ă primeasc ă sfaturi privind cariera pe care o vor urma dup ă terminarea institu ţiei de educa ţie. (III) Inspectorii vor avea în vedere cât de efi cient folose şte unitatea de înv ăţământ mass-media pentru a- şi face publicitate şi pentru a ob ţine sprijin. Cum folose şte unitatea de înv ăţământ leg ăturile ei cu diverse organiza ţii locale pentru a completa educa ţia elevilor? (I) Inspectorii vor evalua ajutoarele financiar e ob ţinute de institu ţia de educa ţie. (II) Se va evalua modul în care institu ţia de educa ţie a ob ţinut resurse din partea comunit ăţii locale şi dac ă le-a folosit în interesul elevilor. (III) Inspectorii vor observa în ce m ăsur ă al ţi membri ai comunit ăţii locale decât cei reprezenta ţi în consiliul de administra ţie sunt implica ţi în conducerea şi administrarea unit ăţii de înv ăţământ. Folose şte unitatea de înv ăţământ spre beneficiul elevilor facilit ăţile pe care i le pune la dispozi ţie comunitatea local ă? (I) Va fi evaluat modul în care folose şte unitatea de înv ăţământ muzeele, teatrele, bibliotecile etc. care exist ă pe plan local. (II) Se va evalua modul în care elevii reflect ă activit ăţile din comunitatea local ă în activit ăţile şi lucr ările şcolare realizate, de exemplu, elaborând lucr ări despre activitatea economic ă, social ă sau cultural ă local ă. Cât de mult îi încurajeaz ă unitatea de înv ăţământ pe elevi s ă respecte mediul? Se va evalua modul în care se realizeaz ă educa ţia pentru mediu. În ce m ăsur ă serve şte institu ţia de educa ţie nevoilor comunit ăţii locale? (I) Inspectorii vor evalua în ce m ăsur ă institu ţia de educa ţie a avut în vedere nevoile locale. De exemplu, dac ă exist ă leg ături cu comunitatea care s ă îi îng ăduie elevului s ă sesizeze ce şanse i se ofer ă pentru propria carier ă şi propriul parcurs profesional dup ă ce va absolvi cursurile unit ăţii de înv ăţământ. (II) Se va aprecia dac ă facilit ăţile unit ăţii de înv ăţământ sunt puse la dispozi ţia comunit ăţii locale. De exemplu, dac ă cei implica ţi în diverse activit ăţi pe plan local pot utiliza facilit ăţile oferite de unitatea de înv ăţământ. (III) Inspectorii vor analiza şi vor evalua activit ăţile desf ăşurate de unitatea de înv ăţământ şi comunitate în beneficiul elevilor. Descriptori Bine Şcoala asigur ă o comunicare coerent ă şi eficient ă cu p ărin ţii. Şcoala r ăspunde prompt şi transparent sugestiilor şi propunerilor p ărin ţilor; îi încurajeaz ă s ă î şi aduc ă contribu ţia la oferta curricular ă (spre exemplu, la alegerea CD Ş) şi la planurile de dezvoltare a unit ăţii de înv ăţământ. P ărin ţii primesc în mod regulat rapoarte scrise care vize ază

Pagina 33


progresul/dificult ăţile elevilor în activit ăţile şcolare. P ărin ţii sunt organiza ţi în comitete/asocia ţii şi identific ă resursele financiare necesare moderniz ării bazei materiale şi/sau activit ăţilor extracurriculare. Unitatea de înv ăţământ a selectat strategii clare de colaborare cu co munitatea local ă şi a definit clar metodele de aplicare a acestora. CD Ş/CDL şi activit ăţile extracurriculare se armonizeaz ă cu a ştept ările de natur ă economic ă, social ă, cultural ă ale comunit ăţii locale. Consiliul de administra ţie al unit ăţii de înv ăţământ ia decizii în acord cu nevoile şi aspira ţiile beneficiarilor secundari şi ter ţiari ai educa ţiei. Institu ţia de educa ţie î şi proiecteaz ă oferta educa ţional ă în acord cu oportunit ăţile oferite de comunitate. Unitatea de înv ăţământ se implic ă în parteneriate cu institu ţiile şi organiza ţiile locale (publice sau private, guvernamentale sa u neguvernamentale). Nu sunt înregistrate reclama ţii şi sesiz ări ale comunit ăţii nesolu ţionate. Activitatea reprezentan ţilor p ărin ţilor şi ai autorit ăţilor locale în consiliul de administra ţie este eficient ă şi responsabil ă. Acceptabil Şcoala men ţine un nivel acceptabil de comunicare cu p ărin ţii. Exist ă rapoarte scrise despre fiecare elev, care sunt trimise p ărin ţilor, dar acestea nu sunt suficient de detaliate şi nu permit p ărin ţilor s ă sesizeze care sunt nevoile copiilor. Informa ţiile despre activit ăţile şcolii sunt furnizate f ăr ă s ă se ţin ă cont dac ă sunt utile sau nu. P ărin ţii sunt consilia ţi, dar adesea ei sunt cei care au ini ţiativa dac ă vor să afle care sunt rezultatele copiilor, precum şi poten ţialul acestora. Şcoala admite parteneriatul cu familia, dar acesta n u este la fel de eficient ca în cazul unei şcoli bune. În general, şcoala este receptiv ă la sugestiile şi propunerile p ărin ţilor. Şcoala nu folose şte în mod sistematic resursele materiale, financiare şi umane oferite de c ătre p ărin ţi. Şcoala are prev ăzute în planul managerial câteva referin ţe la parteneriatul cu comunitatea local ă. Ea discut ă curriculumul local cu reprezentan ţii comunit ăţii locale. Şcoala face eforturi satisf ăcătoare de a strânge fonduri în scopul de a- şi spori resursele, de şi fondurile nu sunt îndestul ătoare. Ea uzeaz ă de institu ţiile culturale în mod satisf ăcător pentru a îmbun ăt ăţi educa ţia elevilor şi apeleaz ă din când în când la serviciile din cadrul comunit ăţii pentru acordarea de consiliere elevilor. Niciuna dintre aceste activit ăţi nu este planificat ă în mod sistematic. Informa ţiile privind oportunit ăţile ce vizeaz ă cariera sunt bune, dar contactele locale nu sunt exploatate în totalitate. Activitatea reprezentan ţilor p ărin ţilor şi ai autorit ăţilor locale în consiliul de administra ţie este pu ţin eficient ă şi responsabil ă. Slab Unitatea de înv ăţământ comunic ă rar cu p ărin ţii. Şcoala trimite sporadic părin ţilor rapoarte asupra activit ăţii şi progresului elevilor. Ea nu reu şeşte s ă stabileasc ă un parteneriat cu familia şi nu consider ă ca fiind important acest lucru. Sugestiile şi propunerile p ărin ţilor sunt adesea neglijate. Şcoala face pu ţin pentru a ob ţine sprijin material, financiar şi uman din partea p ărin ţilor. Planul managerial nu con ţine referin ţe clare privitoare la parteneriatul cu comunitatea local ă. Curriculumul şcolar nu reflect ă contextul social şi economic al zonei în care este situat ă unitatea de înv ăţământ. Elevilor nu le sunt furnizate informa ţii decât sporadic sau deloc în privin ţa oportunit ăţilor ce vizeaz ă cariera la nivel local. Activitatea şcolii nu este promovat ă în comunitate şi nu se manifest ă interes pentru colectarea de fonduri din sponsoriz ări.

Pagina 34


Şcoala nu se folose şte decât sporadic de serviciile locale pentru a cul tiva experien ţa educa ţional ă a elevilor. Activitatea reprezentan ţilor p ărin ţilor şi ai autorit ăţilor locale în consiliul de administra ţie este pur formal ă sau inexistent ă. 7. Atitudinea elevilor fa ţă de educa ţia pe care le-o furnizeaz ă unitatea de înv ăţământ Scopurile Evaluarea atitudinii elevilor fa ţă de înv ăţătur ă, fa ţă de comunitatea şcolar ă şi fa ţă de tot ceea ce le furnizeaz ă institu ţia de educa ţie, pentru a decide dac ă ei contribuie pozitiv la procesul de înv ăţare. Sursele de informare consultate: a) statistici privind frecven ţa, comportamentul şi notele elevilor; b) rezultatele la test ările stabilite de unitatea şcoal ă, la testele na ţionale şi la concursuri; c) participarea elevilor la activit ăţile facultative; d) discu ţii cu profesorii, elevii, p ărin ţii şi personalul institu ţiei de educa ţie; e) observarea comportamentului elevilor în clas ă şi în afara clasei, atitudinea lor fa ţă de înv ăţătur ă şi rela ţiile dintre ei. Criteriile Care este atitudinea elevilor fa ţă de înv ăţătur ă? (I) Inspectorii vor aprecia interesul elevilor fa ţă de activit ăţile în care sunt angrena ţi şi cât de mult î şi doresc s ă progreseze. (II) Se va aprecia dac ă elevii sunt mul ţumi ţi de curriculum şi de modul în care le este furnizat acesta. De exemplu, prin disc uţii cu elevii. (III) Inspectorii vor aprecia cât de mult se im plic ă elevii în timpul activit ăţilor, dac ă doresc s ă î şi asume responsabilit ăţi în ceea ce prive şte înv ăţătura şi dac ă manifest ă curiozitate fa ţă de lucrurile noi care le sunt prezentate. (IV) Se va aprecia dorin ţa elevilor de a- şi l ărgi orizontul cunoa şterii prin perseveren ţă şi concentrare. (V) Vor fi cercetate şi evaluate motivele pentru care elevilor le place s au nu le place şcoala. (VI) Inspectorii vor evalua rezultatele elevilo r şi capacitatea lor de a folosi metode şi tehnici de înv ăţare, de exemplu, c ăutarea, ordonarea şi prelucrarea informa ţiilor, cercetarea, rezolvarea de probleme şi elaborarea de proiecte. Cum se comport ă elevii? (I) Va fi evaluat comportamentul elevilor în cl asă şi în institu ţia de educa ţie. (II) Inspectorii vor aprecia respectul ar ătat profesorilor şi colegilor. (III) Inspectorii vor aprecia dac ă comportamentul elevilor îi ajut ă în procesul de înv ăţare. Ce fel de etos are institu ţia de educa ţie şi cum contribuie elevii la păstrarea lui? (I) Se va aprecia modul în care reac ţioneaz ă elevii la ceea ce le ofer ă institu ţia de educa ţie şi felul în care ei contribuie la atmosfera din şcoal ă. (II) Va fi apreciat ă contribu ţia elevilor la crearea unui climat pozitiv de înv ăţare în unitatea de înv ăţământ şi grija pe care o arat ă pentru echipamente, materiale, mobilier. De exemplu, mâzg ălirea pere ţilor institu ţiei de educa ţie şi alte pagube produse de elevi vor fi avute în vedere de inspectori. Descriptori Bine Elevii sunt interesa ţi de activit ăţile organizate de profesori şi se implic ă cu responsabilitate şi pl ăcere în realizarea sarcinilor. Ei se str ăduiesc s ă

Pagina 35


r ăspund ă corect şi de multe ori reu şesc; le cer colegilor şi profesorilor sugestii, caut ă informa ţii, î şi fac temele în mod regulat şi sunt capabili s ă realizeze proiecte individual sau în echip ă. Elevii particip ă activ la cursuri şi se str ăduiesc s ă progreseze. Ei particip ă în num ăr mare la activit ăţile extracurriculare şi cu anumite ocazii ei în şi şi organizeaz ă astfel de activit ăţi. Consiliul elevilor este activ şi desf ăşoar ă activit ăţi, programe şi proiecte implicând un num ăr mare de elevi. Elevii se comport ă civilizat, protejeaz ă resursele institu ţiei de educa ţie şi î şi amenajeaz ă clasele. Ei î şi îndeplinesc responsabilit ăţile. Acceptabil Elevii au o atitudine corespunz ătoare fa ţă de înv ăţătur ă şi r ăspund în mod satisf ăcător cerin ţelor profesorilor. Ei sunt interesa ţi de activitatea din şcoal ă, de şi fac destul de pu ţin din ceea ce li se cere s ă fac ă. Elevii r ăspund acceptabil la întreb ările profesorilor, dar nu dau semne de curiozitate şi nu î şi pun întreb ări. Elevii manifest ă un interes sc ăzut şi au doar rareori ini ţiative. Când aleg disciplinele op ţionale se bazeaz ă pe sfatul celor din jur şi nu pe propria judecat ă. La activit ăţile extracurriculare particip ă un num ăr mic de elevi (mai pu ţin de 50%). Consiliul elevilor propune activit ăţi, programe şi proiecte, f ăr ă a reu şi s ă implice un num ăr mare de elevi. În general, comportamentul lor este corect. Ei sunt disciplina ţi şi respect ă regulamentele şcolare. Slab Elevii nu manifest ă interes în leg ătur ă cu propria educa ţie. Ei nu sunt interesa ţi de propria dezvoltare şi nu particip ă la luarea deciziilor, cum ar fi alegerea disciplinelor op ţionale. La activit ăţile extracurriculare particip ă foarte pu ţini elevi. Consiliul elevilor are doar o prezen ţă formal ă, f ăr ă a propune activit ăţi, programe şi proiecte educa ţionale. Elevii au un comportament violent unul fa ţă de cel ălalt, nu îi respect ă pe profesori şi p ărin ţi, distrug mobilierul unit ăţii de înv ăţământ şi scriu pe pere ţi. Atmosfera din şcoal ă este încordat ă.

ANEXA 2 -------la regulament--------------

RAPORT SCRIS INDIVIDUAL AL INSPEC ŢIEI ŞCOLARE GENERALE - model -

Raport scris individual pe arie tematic ă/domeniu Aria tematic ă/Domeniul: ................................................... ......................................................

Inspector: ........ Calificativ .............*T* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐

Pagina 36


│Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplic are │ │a prevederilor privind inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ│ │preuniversitar │ ├────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤ │Constat ări/Aprecieri: │Recomandări: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘*ST*

Raport scris individual pe discipline Disciplina: ................................................... ...............................................................

Inspector: .............. Calif icativ ...................*T* ┌────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐ │Pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplic are │ │a prevederilor privind inspec ţia şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ│ │preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din fi şa de observare a lec ţiei │ ├────────────────────────────────────┬───────────────────────────────────────┤ │Constat ări/Aprecieri: │Recomandări: │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └────────────────────────────────────┴───────────────────────────────────────┘*ST*

ANEXA 3 -------la regulament-------------

RAPORT SCRIS FINAL AL INSPEC ŢIEI ŞCOLARE GENERALE - model -

1. Denumirea unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar ................................................... ....... 2. Perioada inspec ţiei ................................................... ...................................

Pagina 37


3. Echipa de inspec ţie: Coordonatorul echipei de inspec ţie ................................................... .......................*T* ┌─────┬────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────────┐ │Nr. │Numele şi prenumele │Aria tematic ă/ │Disciplina/Aria curricular ă│ │crt. │inspectorului │Domeniul inspectat │inspectat ă │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ ├─────┼────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────────┤ │ │ │ │ │ └─────┴────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────────┘*ST*

4. Obiectivele inspec ţiei: 5. Descrierea sintetic ă a contextului în care func ţioneaz ă institu ţia de educa ţie (demografic, geografic, economic, social, cultur al etc.): 6. Date generale statistice privind unitatea de înv ăţământ preuniversitar: 7. Activit ăţile desf ăşurate pe parcursul inspec ţiei: 8. Constat ări/Aprecieri şi recomand ări pentru fiecare arie tematic ă/domeniu:*T* ┌────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────┐ │Nr. │ Aria tematic ă/Domeniul şi │ Constat ări/Aprecieri │Recomandări │ │crt. │ calificativul acordat │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 1. │Managementul şcolar, managementul │ │ │ │ │calit ăţii, dezvoltarea institu ţio- │ │ │ │ │nal ă, eficien ţa atragerii şi folosi- │ │ │ │ │rii resurselor (umane, financiare, │ │ │ │ │materiale şi informa ţionale), res- │ │ │ │ │pectarea legisla ţiei în vigoare şi a │ │ │ │ │regulamentelor │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 2. │Modul de aplicare a curriculumului │ │ │ │ │naţional, dezvoltarea şi aplicarea │ │ │ │ │curriculumului la decizia şcolii/în │ │ │ │ │dezvoltare local ă şi calitatea acti- │ │ │ │ │vit ăţilor extracurriculare realizate │ │ │ │ │de personalul didactic şi unele ca- │ │ │ │ │tegorii de personal didactic │ │ │ │ │auxiliar │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 3. │Activitatea personalului didactic │ │ │

Pagina 38


│ │(proiectare, predareînv ăţare, evalu- │ │ │ │ │are, reglare/remediere, diferen ţiere │ │ │ │ │a demersului educa ţional) │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 4. │Nivelul performan ţelor realizate de │ │ │ │ │elevi în înv ăţare, raportat la stan- │ │ │ │ │dardele educa ţionale na ţionale │ │ │ │ │(curriculare şi de evaluare) │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 5. │Modul în care unitatea de înv ăţământ│ │ │ │ │sprijin ă şi încurajeaz ă dezvoltarea │ │ │ │ │personal ă a elevilor şi motiva ţia │ │ │ │ │acestora în înv ăţare (consiliere, │ │ │ │ │orientare şcolar ă, asisten ţă indivi- │ │ │ │ │dualizat ă) respectând principiile │ │ │ │ │educa ţiei incluzive şi asigurarea │ │ │ │ │egalit ăţii de şanse │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 6. │Rela ţiile unit ăţii de înv ăţământ cu │ │ │ │ │părin ţii şi cu comunitatea local ă │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ 7. │Atitudinea elevilor fa ţă de educa ţia │ │ │ │ │pe care le-o furnizeaz ă unitatea de │ │ │ │ │înv ăţământ │ │ │ │ │Calificativul acordat: │ │ │ └────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘*ST*

NOT Ă: Constat ările/aprecierile şi calificativele pentru fiecare arie tematic ă/domeniu se realizeaz ă/se acord ă pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a regulamentulu i de inspec ţie şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar.

9. Constat ări/aprecieri şi recomand ări pentru fiecare disciplin ă inspectat ă:*T* ┌────┬────────────────────────────────────┬──────────────────────┬───────────┐ │Nr. │ Disciplina şi calificativul │ Constat ări/Aprecieri │Recomandări │ │crt. │ acordat │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ │Aria Curricular ă ............... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina ................... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina .................... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................ │ │ │ ├────┼────────────────────────────────────┼──────────────────────┼───────────┤ │ │Aria curricular ă ............... │ │ │

Pagina 39


│ │ │ │ │ │ │Disciplina ................... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................. │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina .................... │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................ │ │ │ └────┴────────────────────────────────────┴──────────────────────┴───────────┘*ST*

Inspector coordonator Numele şi prenumele ....... Semn ătura ......... Data:

NOT Ă: Constat ările/aprecierile şi calificativele pentru fiecare disciplin ă se realizeaz ă/se acord ă pe baza criteriilor şi a descriptorilor din cadrul Metodologiei de aplicare a regulamentului de inspec ţie şcolar ă general ă a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar şi a criteriilor de evaluare din cadrul fi şei de observare a lec ţiei.


Rezumatul raportului scris final al inspec ţiei şcolare generale - model -

1. Denumirea unit ăţii de înv ăţământ preuniversitar ................................................... ................................. 2. Perioada inspec ţiei ................................................... ............................................................. 3. Echipa de inspec ţie: Coordonatorul echipei de inspec ţie ................................................... .................................................*T* ┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┐ │Aria tematic ă/Domeniul şi calificativul │Constat ări/Aprecieri │ Recomand ări │ │ acordat │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │1. │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │2. │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │3. │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │4. │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │5. │ │ │

Pagina 40


├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │6. │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │7. │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┘

┌────────────────────────────────────────┬──────────────────────┬─────────────┐ │ Disciplina şi calificativul acordat │ Constat ări/Aprecieri │ Recomand ări │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │Aria Curricular ă ............... │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina ................... │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................. │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina .................... │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................ │ │ │ ├────────────────────────────────────────┼──────────────────────┼─────────────┤ │Aria curricular ă ............... │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina ................... │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................. │ │ │ │ │ │ │ │Disciplina .................... │ │ │ │ │ │ │ │Calificativ: ................ │ │ │ └────────────────────────────────────────┴──────────────────────┴─────────────┘*ST*

Inspector coordonator Numele şi prenumele ........ Semn ătura ........... Data:


Fi şa de observare a lec ţiei - model -

Unitatea de înv ăţământ: ................................................... ........................................................... Data: .......................... Numele şi func ţia cadrului didactic inspectat/asistat: ................................................... ............................ Specialitatea: ................................................... .................................................................... Clasa: ............................... Num ărul de elevi prezen ţi şi num ărul de elevi absen ţi: ........................................

Pagina 41


Disciplina/disciplinele la care se realizeaz ă inspec ţia/asisten ţa: ................................................... ................ Unitatea de înv ăţare/unit ăţile de înv ăţare: ................................................... ....................................... Tema lec ţiei/temele lec ţiilor: ................................................... .................................................... Tipul lec ţiei/tipurile lec ţiilor: ................................................... ................................................. Tipul inspec ţiei: ................................................... ................................................................. Numele inspectorului/metodistului: ................................................... ................................................*T**Font 9* ┌──────────────┬──────────────────────────────────────┬─────────────────────┬───────────┐ │ Aspect │ Criterii de evaluare │ Constat ări/Aprecieri │Recomandări │ ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤ │Evaluarea │Planificarea şi proiectarea activit ă- │ │ │ │activit ăţii │ţii didactice │ │ │ │cadrului │- Planificarea activit ăţii didactice │ │ │ │didactic │- Proiectarea activit ăţii didactice │ │ │ │ │- Corelarea elementelor proiect ării │ │ │ │ │didactice │ │ │ │ │- Tipul, calitatea şi diversitatea │ │ │ │ │strategiilor şi metodelor didactice │ │ │ │ │incluse în cadrul proiect ării acti- │ │ │ │ │vit ăţilor didactice de predare- │ │ │ │ │înv ăţare-evaluare │ │ │ │ │- Elemente de creativitate în selecta- │ │

Pagina 42


│ │ │rea strategiilor şi metodelor │ │ │ │ │didactice │ │ │ │ │- Elemente de tratare diferen ţiat ă a │ │ │ │ │elevilor, incluse în cadrul proiect ă- │ │ │ │ │rii didactice, în special a elemen- │ │ │ │ │telor care vizeaz ă elevii cu nevoi │ │ │ │ │speciale │ │ │ │ │Desf ăşurarea activit ăţii didactice │ │ │ │ │- Concordan ţa activit ăţii didactice │ │ │ │ │realizate cu planificarea şi proiec- │ │ │ │ │tarea didactic ă propus ă │ │ │ │ │- Cunoa şterea con ţinuturilor discipli- │ │ │ │ │nei │ │ │ │ │- Corectitudinea ştiin ţific ă a con ţi- │ │ │ │ │nuturilor transmise │ │ │ │ │- Organizarea informa ţiilor transmise │ │ │ │ │- Claritatea explica ţiilor │ │ │ │ │- Strategia didactic ă realizat ă: │ │ │ │ │- metode şi procedee utilizate │ │ │ │ │- activit ăţi de înv ăţare │ │ │ │ │- forme de organizare a activit ăţilor │ │ │ │ │elevilor │ │ │ │ │- mijloace de înv ăţământ │ │ │ │ │- Respectarea particularit ăţilor cla- │ │ │ │ │sei de elevi (ritm de lucru, accesi- │ │ │ │ │bilizarea con ţinuturilor, predarea │ │ │ │ │diferen ţiat ă, sarcini suplimentare) │ │ │

Pagina 43


│ │- Integrarea elementelor de evaluare │ │ │ │ │în cadrul strategiei didactice (tipuri │ │ │ │ │de evaluare, metode) │ │ │ │ │- Conducerea activit ăţii didactice │ │ │ │ │(stil de conducere, crearea motiva ţiei │ │ │ │ │necesare, încurajarea elevilor şi sti- │ │ │ │ │mularea interesului pentru studiu, │ │ │ │ │dozarea sarcinilor, comunicarea cu │ │ │ │ │elevii) │ │ │ │ │- Tema pentru acas ă ( modul de utili- │ │ │ │ │zare, volum, individualizare) │ │ │ ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤ │Evaluarea │Atitudinea fa ţă de înv ăţare │ │ │ │activit ăţii │- Atitudinea şi responsabilitatea ele- │ │ │ │elevilor │vilor fa ţă de rezolvarea sarcinilor de │ │ │ │ │lucru din clas ă şi a sarcinilor de │ │ │ │ │lucru pentru acas ă │ │ │ │ │- Rela ţiile elevilor cu profesorul, │ │ │ │ │colaborarea cu acesta în procesul de │ │ │ │ │înv ăţare │ │ │ │ │- Rela ţiile elevilor cu colegii, cola- │ │ │ │ │borarea cu ace ştia în procesul de │ │ │ │ │înv ăţare │ │ │ │ │Competen ţele dobândite de elevi │ │ │ │ │- Competen ţele şi nivelul competen ţe- │ │ │ │ │lor specifice disciplinei demonstrate │ │ │ │ │de elevi (cuno ştin ţe, deprinderi, ati- │ │ │

Pagina 44


│ │tudini) │ │ │ │ │- Gradul de utilizare a cuno ştin ţelor, │ │ │ │ │deprinderilor şi atitudinilor în con- │ │ │ │ │texte noi de înv ăţare │ │ │ │ │- Progresul realizat de elevi în │ │ │ │ │timpul lec ţiei │ │ │ ├──────────────┼──────────────────────────────────────┼─────────────────────┼───────────┤ │Alte componen- │Mediul educa ţional │ │ │ │te şi observa- │- Locul de desf ăşurare la unitatea de │ │ │ │ţii │înv ăţământ a lec ţiei │ │ │ │ │- Dispunerea mobilierului în func ţie │ │ │ │ │de activitate │ │ │ │ │- Dotarea, resursele materiale şi │ │ │ │ │auxiliarele curriculare utilizate în │ │ │ │ │lec ţie │ │ │ │ │- Expunerea materialelor/lucr ărilor │ │ │ │ │elevilor │ │ │ │ │- Atmosfera general ă în clas ă │ │ │ │ │Alte observa ţii │ │ │ └──────────────┴──────────────────────────────────────┴─────────────────────┴───────────┘*ST*

Numele şi prenumele persoanei care realizeaz ă inspec ţia/asisten ţa ................................................... ..........................................

Semn ătura .........................

NOT Ă: Fiecare or ă de inspec ţie/asisten ţă a lec ţiei se evalueaz ă acordându-se în mod corespunz ător unul din calificativele: foarte bine (FB); bine (B); acceptabil (A); slab (S). În cazul în care se reali zeaz ă mai mult decât o or ă de inspec ţie/asisten ţă se vor men ţiona, dup ă caz, toate disciplinele la care se

Pagina 45


realizeaz ă inspec ţia/asisten ţa, unit ăţile de înv ăţare, temele lec ţiilor şi tipurile de lec ţie vizate.


INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI ................./INSPECTORATUL ŞCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTI Nr. de înregistrare: .................

RAPORT ÎNCHEIAT ÎN URMA INSPEC ŢIEI TEMATICE - model -

Unitatea de înv ăţământ/institu ţia de educa ţie: ................................................... ........................................ Tematica inspec ţiei: ................................................... .................................................................. ................................................... .................................................................................. ..... ................................................... .................................................................................. ..... ................................................... .................................................................................. ..... ................................................... .................................................................................. ..... Perioada de desf ăşurare: ............... Inspector/Inspectori: ................................................... ........................ Obiectivele inspec ţiei: ................................................... ............................................................... ................................................... .................................................................................. ..... Metode şi procedee de documentare, control, îndrumare, eval uare: ................................................... ...................... ................................................... .................................................................................. .....

Constat ări şi aprecieri pentru obiectivele urm ărite:*T* ┌──────────────────────┬───────────────────┬───────────────────────┐ │ Obiectivul urm ărit │ Aspecte pozitive │ Aspecte de îmbun ăt ăţit │ ├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │

Pagina 46


├──────────────────────┼───────────────────┼───────────────────────┤ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ └──────────────────────┴───────────────────┴───────────────────────┘*ST*

Data întocmirii raportului: ................... ..........

Inspector, .........................

Sunt/Nu sunt de acord cu aspectele men ţionate în raport*1). Director, .......................------------- *1) Vor fi men ţionate aspectele pentru care s-a exprimat dezacordu l.


R ăspunsurile la acest chestionar au caracter confiden ţial.

CHESTIONAR PENTRU ELEVI - model -

Î ţi place cum se desf ăşoar ă orele de curs în şcoala ta? a) Da b) Nu Motiveaz ă r ăspunsul t ău! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ai participat, în cursul acestui an şcolar, în afara orarului obi şnuit al clasei, la ore în care ai primit un sprijin suplime ntar la înv ăţătur ă? a) Da b) Nu c) Nu a fost cazul d) Dac ă da, la ce discipline? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ai participat la concursuri şcolare în acest an şcolar? a) Da b) Nu c) Dac ă da, precizeaz ă disciplina sau denumirea concursului şi etapa maxim ă de participare (pe şcoal ă, pe jude ţ, na ţional ă, interna ţional ă) ................................................... .................................................................................. .........................................................

Pagina 47


Ai participat, în cursul acestui an şcolar, la ore de preg ătire suplimentar ă în vederea particip ării la concursurile şcolare? a) Da b) Nu Ai manuale pentru toate disciplinele? Dac ă nu, ce manuale î ţi lipsesc? ................................................... .................................................................................. .......................................................... Cum te în ţelegi cu colegul/colega de banc ă? Dar cu ceilal ţi colegi? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Care este activitatea care î ţi place cel mai mult la şcoal ă? De ce? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Dirigintele clasei v-a prezentat/informat în le gătur ă cu: [] prevederile regulamentului intern al şcolii (elaborat de şcoal ă) [] drepturile şi îndatoririle pe care le ai ca elev [] sanc ţiunile care se aplic ă elevilor [] orarul clasei [] activit ăţile extra şcolare organizate de şcoal ă [] semnele de identificare şcolar ă (uniform ă, insign ă etc.) Po ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. Care sunt disciplinele op ţionale pe care le studiezi la clas ă? ................................................... ............................ ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ai fost consultat în alegerea acestor disciplin e op ţionale? a) Da b) Nu P ărin ţii t ăi au fost consulta ţi în alegerea acestor discipline op ţionale? a) Da b) Nu c) Nu ştiu Ai carnet de elev? a) Da b) Nu Dac ă ai carnet de elev, este completat cu notele/mediil e pe care le-ai obţinut? a) Da b) Nu c) Par ţial completat Au primit p ărin ţii t ăi, acas ă, vreo adres ă/scrisoare de la şcoal ă ? a) Da b) Nu c) Nu ştiu În caz afirmativ, con ţinutul adresei/scrisorii se referea la: a) num ărul de absen ţe pe care le-ai avut b) felicit ări pentru rezultatele foarte bune pe care le-ai avu t la înv ăţătur ă

Pagina 48


c) invita ţie la şedin ţa cu p ărin ţii d) altele: ................................................... ............................................................... Po ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. P ărin ţii t ăi vin la şcoal ă: [] o dat ă pe semestru [] o dat ă pe lun ă [] o dat ă pe s ăpt ămână [] la şedin ţele cu p ărin ţii [] la solicitarea dirigintelui [] din propria ini ţiativ ă alt r ăspuns ................................................... ......................................................... Po ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. P ărin ţii t ăi au participat la activit ăţi organizate de şcoal ă? Dac ă da, în ce a constat participarea p ărin ţilor? D ă un exemplu de astfel de activitate. ................................................... .................................................................................. ......................................................... Cum apreciezi rela ţia ta cu dirigintele clasei? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Dar cu ceilal ţi profesori ? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Î ţi place cum arat ă sala/s ălile de clas ă, laboratoarele din şcoal ă? a) Da b) Nu Motiveaz ă r ăspunsul t ău! ................................................... ....................................................................... ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ai contribuit tu sau p ărin ţii t ăi la îmbun ăt ăţirea condi ţiilor din clas ă/laborator sau la confec ţionarea de material didactic? Dac ă da, d ă un exemplu de astfel de activitate. ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ce ai vrea s ă se îmbun ăt ăţeasc ă în şcoal ă? a) comportamentul cadrelor didactice fa ţă de tine b) baza material ă a clasei/ şcolii c) colaborarea cu dirigintele clasei d) altele: ................................................... ...............................

Pagina 49


......... Po ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. Ai participat la vreo ac ţiune organizat ă de şcoal ă ? Dac ă da, d ă un exemplu de astfel de activitate! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ce alte activit ăţi ţi-ar pl ăcea s ă se organizeze în şcoal ă? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Şcoala în care înve ţi este implicat ă în proiecte na ţionale sau interna ţionale ? a) Da b) Nu c) Nu ştiu În caz afirmativ, precizeaz ă titlul/domeniul proiectului! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Transmite un mesaj şcolii tale sau persoanelor din şcoal ă! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Î ţi mul ţumim pentru colaborare!

(Acest chestionar se poate modifica/reduce/adap ta la specificul unit ăţii de înv ăţământ.)


CHESTIONAR PENTRU P ĂRINŢI*) - model ------------ *) R ăspunsurile la acest chestionar au caracter confiden ţial.

Cunoa şte ţi numele înv ăţătorului/dirigintelui clasei în care înva ţă fiul/fiica dvs., precum şi disciplina pe care acesta o pred ă? a) cunosc şi numele, şi disciplina b) cunosc doar numele c) cunosc doar disciplina d) nu cunosc nici numele, nici disciplina În ce mod a ţi luat leg ătura cu dirigintele clasei? a) participare la şedin ţe cu p ărin ţii b) întâlniri individuale c) în calitate de membru al comitetului de p ărin ţi al clasei d) o alt ă modalitate (spre exemplu, prin e-mail) Pute ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri.

Pagina 50


Preciza ţi motivele pentru care a ţi luat leg ătura cu dirigintele clasei? a) la solicitarea dirigintelui clasei b) pentru a urm ări evolu ţia copilului dvs. c) pentru a participa la organizarea de evenime nte şcolare (serb ări etc.) d) îmbun ăt ăţirea condi ţiilor de studiu pentru elevii clasei (repara ţii, confec ţionarea de materiale didactice etc.) e) alte motive (preciza ţi): ................................................... .................................................................................. ......................................................... Pute ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. În cadrul întâlnirilor cu dirigintele clasei, a cesta v-a prezentat/informat cu privire la: a) prevederile regulamentului intern (elaborat de şcoal ă) b) absen ţele copilului dvs. c) poten ţialele situa ţii de corigen ţă, de amânare a încheierii situa ţiei şcolare, de aplicare a unor sanc ţiuni disciplinare copilului dvs. d) altele (preciza ţi) ................................................... .......................................................................... Pute ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri. A ţi primit acas ă adrese/scrisori de la şcoal ă? a) Da b) Nu c) În caz afirmativ, care a fost motivul? ................................................... .................................................................................. .............. Care este frecven ţa cu care a ţi luat leg ătura cu dirigintele clasei? a) semestrial b) lunar c) s ăpt ămânal d) alt ă frecven ţă (preciza ţi) ................................................... ................ Face ţi parte din comitetul de p ărin ţi al clasei ? Dac ă da, ce probleme a ţi discutat/rezolvat împreun ă cu dirigintele clasei? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Copilul dvs. are carnet de note ? a) Da b) Nu c) Nu ştiu În caz afirmativ, este completat cu notele şi mediile ob ţinute de copilul dvs.? a) Da b) Nu c) Nu ştiu Cum aprecia ţi starea de disciplin ă şi comportamentul elevilor din clasa în care înva ţă copilul dvs.? ................................................... .................................................................................. ...............................

Pagina 51


.......................... V ă place cum arat ă şcoala în care înva ţă copilul dvs.? a) Da b) Nu c) Nu ştiu Motiva ţi r ăspunsul dvs.! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Cum aprecia ţi atitudinea dirigintelui, a cadrelor didactice fa ţă de copilul dvs. şi fa ţă de dvs.? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Şcoala în care înva ţă copilul dvs. este implicat ă în proiecte na ţionale sau interna ţionale? a) Da b) Nu c) Nu ştiu În caz afirmativ, preciza ţi titlul/domeniul proiectului! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Dup ă p ărerea dvs., în şcoal ă se acord ă importan ţă sporit ă: a) educa ţiei b) activit ăţilor extracurriculare c) înv ăţării centrate pe elev d) moderniz ării metodelor de lucru cu elevii e) dezvolt ării culturii organiza ţionale f) moderniz ării managementului şcolar g) asigur ării unor condi ţii de lucru potrivite h) realiz ării unui înv ăţământ de calitate Pute ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri, dar nu mai multe de 3! A participat copilul dvs., în cursul acestui an şcolar, la ore de sprijin la înv ăţătur ă, desf ăşurate în afara orarului obi şnuit al clasei? a) Da b) Nu c) Nu a fost cazul Dac ă da, la ce discipline? ................................................... ................................................................. A participat copilul dvs. la concursuri şcolare în acest an şcolar? a) Da b) Nu Dac ă da, preciza ţi disciplina sau denumirea concursului şi etapa maxim ă de participare atins ă (pe şcoal ă, pe jude ţ, na ţional ă)! ................................................... .................................................................................. ...................................................... A participat copilul dvs., în cursul acestui an şcolar, la ore de preg ătire suplimentar ă în vederea particip ării la concursurile şcolare?

Pagina 52


a) Da, în cadrul orelor organizate de şcoal ă b) Nu c) Da, prin preg ătire cu profesor meditator acas ă A ţi vrea s ă se îmbun ăt ăţeasc ă: a) comportamentul cadrelor didactice fa ţă de copilul dvs. b) baza material ă a clasei/ şcolii c) colaborarea cu dirigintele clasei d) altele ................................................... ............................... Pute ţi alege unul sau mai multe r ăspunsuri (prin încercuirea r ăspunsului/r ăspunsurilor). A ţi contribuit la îmbun ăt ăţirea condi ţiilor din clas ă/laborator sau la confec ţionarea de material didactic ? Dac ă da, da ţi un exemplu de astfel de activitate! ................................................... .................................................................................. ......................................................... A ţi participat la activit ăţi organizate de şcoal ă ? Dac ă da, în ce a constat participarea dvs.? Da ţi un exemplu de astfel de activitate! ................................................... .................................................................................. ......................................................... Ce activitate/activit ăţi şcolare prefer ă copilul dvs.? ................................................... .................................................................................. ......................................................... Orice alte comentarii personale: ................................................... .................................................................................. ......................................................... V ă mul ţumim pentru colaborare!

(Acest chestionar se poate modifica/reduce/adap ta la specificul unit ăţii de înv ăţământ.)

ANEXA 9 -------la regulament--------------

CHESTIONAR pentru personalul didactic *) - model ------------- *) R ăspunsurile la acest chestionar au caracter confiden ţial.

În scopul diagnostic ării procesului institu ţional din şcoala dvs., a stabilirii unor repere de sprijin şi dezvoltare, v ă rug ăm s ă exprima ţi, punctual, părerea dumneavoastr ă asupra urm ătoarelor chestiuni: 1. Ave ţi contract individual de munc ă? DA NU 2. Ave ţi o fi şă a postului? DA NU

Pagina 53


3. Fi şa postului cuprinde îndatoriri care deriv ă din sarcini conexe procesului de înv ăţământ (diriginte, şef de catedr ă, profesor de serviciu, responsabil al altor activit ăţi etc.)? DA NU 4. Ave ţi contribu ţii la planul de dezvoltare a şcolii? DA NU Dac ă ave ţi asemenea contribu ţii, men ţiona ţi succint în ce constau acestea! 5. V ă aduce ţi contribu ţia la deciziile care se iau în şcoal ă? DA NU V ă rug ăm s ă detalia ţi comentarii sau propuneri privind modul de luare a deciziilor în şcoal ă! 6. Exist ă metode şi criterii clare de evaluare a activit ăţii pe care o desf ăşura ţi în şcoal ă? DA NU 7. Ave ţi observa ţii/propuneri referitoare la îmbun ăt ăţirea activit ăţii educa ţionale din şcoal ă? DA NU Dac ă ave ţi observa ţii/propuneri, v ă rug ăm s ă le detalia ţi! 8. Care sunt criteriile pe baza c ărora evalua ţi eficien ţa propriei activit ăţi didactice? 9. Cum asigura ţi resursele materiale necesare unui înv ăţământ interactiv? 10. Ce metode folosi ţi pentru evaluarea progresului elevilor pe parcursu l înv ăţării? Sumative: ................................................... ........................................................................... Formative: ................................................... .......................................................................... 11. Cum regla ţi procesul didactic ca o consecin ţă a evalu ărilor? 12. Ce metode se folosesc în unitatea de înv ăţământ pentru evaluarea nevoilor şcolii, a punctelor slabe ale procesului de înv ăţământ? 13. Ce propuneri ave ţi în leg ătur ă cu dezvoltarea şcolii? 14. Sunte ţi mul ţumit de modul în care se apreciaz ă rezultatele muncii dumneavoastr ă de c ătre conducerea unit ăţii şcolare? DA NU 15. Aprecierile v ă motiveaz ă în dezvoltarea profesional ă proprie? DA NU 16. V ă place s ă lucra ţi în aceast ă şcoal ă? DA NU 17. Orice alte comentarii personale: ................................................... .................................................................................. ......................................................... V ă mul ţumim pentru colaborare!

(Acest chestionar se poate modifica/reduce/adap ta la specificul institu ţiei de educa ţie.)

----

Pagina 54

Documents

ORDIN nr. 5.547 din 6 octombrie 2011 privind aprobarea