ORDIN nr. 5.573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea

ORDIN 5573 07/10/2011 C.T.C.E. P. Neamt - LEGIS

ORDIN nr. 5.573 din 7 octombrie 2011privind aprobarea Regulamentului de organizare şi func ţionare a înv ăţământului special şi special integratEMITENT: MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCET ĂRII, TINERETULUI ŞI SPORTULUI PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 787 din 7 noiembrie 2011 Data intrarii in vigoare : 7 noiembrie 2011

În conformitate cu Hot ărârea Guvernului nr. 536/2011 privind organizarea şi func ţionarea Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, în temeiul art. 48, 49 şi 50 din Legea educa ţiei na ţionale nr. 1/2011 ,

ministrul educa ţiei, cercet ării, tineretului şi sportului emite prezentul ordin.

ART. 1 Se aprob ă Regulamentul de organizare şi func ţionare a înv ăţământului special şi special integrat, prev ăzut în anexa care face parte integrant ă din prezentul ordin. ART. 2 La data intr ării în vigoare a prezentului ordin se abrog ă orice prevederi contrare. ART. 3 Direc ţia general ă educa ţie şi înv ăţare pe tot parcursul vie ţii, Direc ţia general ă înv ăţământ în limbile minorit ăţilor, rela ţia cu Parlamentul şi partenerii sociali, Direc ţia general ă management, resurse umane şi re ţea şcolar ă, inspectoratele şcolare jude ţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucure şti şi unit ăţile de înv ăţământ preuniversitar duc la îndeplinire prevederile prezentului ordin. ART. 4 Prezentul ordin se public ă în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministrul educa ţiei, cercet ării, tineretului şi sportului, Daniel Petru Funeriu

Bucure şti, 7 octombrie 2011. Nr. 5.573.

ANEX Ă

REGULAMENT de organizare şi func ţionare a înv ăţământului special şi special integrat

PARTEA I Dispozi ţii generale

CAP. I Prevederi generale

ART. 1 În România, înv ăţământul special şi special integrat se adreseaz ă tuturor

Pagina 1


copiilor/elevilor/tinerilor cu cerin ţe educa ţionale speciale (CES). ART. 2 (1) Înv ăţământul special şi special integrat este parte integrant ă a sistemului na ţional de înv ăţământ din România, coordonat de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. (2) Înv ăţământul special şi special integrat, de nivel pre şcolar, primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal, pentru persoane cu CES (deficien ţe/dizabilit ăţi/dificult ăţi de înv ăţare, tulbur ări de limbaj şi comunicare, tulbur ări socioafective şi de comportament) se organizeaz ă şi func ţioneaz ă în conformitate cu prevederile Legii educa ţiei na ţionale nr. 1/2011 şi ale Regulamentului de organizare şi func ţionare a unit ăţilor de înv ăţământ preuniversitar (ROFUIP), precum şi în conformitate cu standardele cuprinse în documente na ţionale şi interna ţionale: pacte, tratate, conven ţii, declara ţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educa ţia copilului la care România este parte semnatar ă. ART. 3 Statul garanteaz ă dreptul la educa ţie al tuturor persoanelor cu CES. Înv ăţământul special şi educa ţia integrat ă sunt parte component ă a sistemului naţional de înv ăţământ preuniversitar. ART. 4 Înv ăţământul special şi special integrat reprezint ă forme de instruire şcolar ă diferen ţiate, adaptate şi de asisten ţă educa ţional ă, social ă şi medical ă complex ă, destinate persoanelor cu CES. ART. 5 Înv ăţământul pentru persoanele cu CES (dizabilit ăţi) care se desf ăşoar ă în unit ăţile de înv ăţământ special se nume şte înv ăţământ special. ART. 6 (1) Înv ăţământul special se organizeaz ă, dup ă caz, în unit ăţi de înv ăţământ special şi în unit ăţi de înv ăţământ de mas ă. (2) Înv ăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în clase de mas ă. ART. 7 Integrarea şcolar ă a copiilor cu CES se realizeaz ă dup ă cum urmeaz ă: a) prin clase şi grupe speciale - pentru copii şi elevi cu dizabilit ăţi - din unit ăţi şcolare speciale sau din şcoli de mas ă; b) prin şcoli de mas ă, individual, cu sau f ăr ă servicii educa ţionale de sprijin; c) prin grupe sau clase din unit ăţi sanitare în care sunt interna ţi copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit ă perioade de spitalizare mai mari de 4 s ăpt ămâni; d) la domiciliu ( şcolarizare itinerant ă), pe o perioad ă determinat ă; e) prin alte structuri şcolare. ART. 8 (1) Înv ăţământul special şi special integrat se realizeaz ă pe baza principiilor înv ăţământului democratic, a accesului tuturor copiilor l a orice form ă de educa ţie, a dreptului la educa ţie diferen ţiat ă şi la pluralism educa ţional, a dreptului la educa ţie la toate nivelurile, indiferent de condi ţia social ă sau material ă, de sex, ras ă, na ţionalitate, apartenen ţă politic ă ori religioas ă sau vreo alt ă îngr ădire ce ar putea constitui o discriminare. (2) Diagnosticarea abuziv ă a copiilor ca având CES, pe criterii de ras ă, naţionalitate, etnie, limb ă, religie, apartenen ţă la o categorie defavorizat ă, precum şi pe baza oric ărui alt criteriu, se sanc ţioneaz ă conform legilor în vigoare. ART. 9 CES pot fi derivate în principal din:

Pagina 2


a) dizabilit ăţi (handicap) - care au la baz ă o deficien ţă sau boal ă; b) dificult ăţi de înv ăţare şi tulbur ări de limbaj. ART. 10 Protec ţia social ă a copiilor/elevilor/tinerilor din înv ăţământul special şi special integrat se realizeaz ă în conformitate cu legisla ţia în vigoare privind protec ţia social ă a persoanelor cu dizabilit ăţi. ART. 11 Înv ăţământul special şi special integrat din România este gratuit, în conformitate cu prevederile legale. ART. 12 Înv ăţământul special din România este organizat, de regul ă, ca înv ăţământ cu frecven ţă. În func ţie de necesit ăţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, stabilite prin metodologii elaborate de Mini sterul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 13 Prevederile legale în vigoare privind organizar ea şi func ţionarea general ă a înv ăţământului din România sunt valabile şi pentru înv ăţământul special, dac ă nu sunt men ţionate expres prevederi specifice prin prezentul re gulament sau prin alte acte normative.

CAP. II Concepte şi principii

ART. 14 În în ţelesul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnifica ţii: a) deficien ţă - absen ţa, pierderea sau alterarea unei structuri ori a une i func ţii (leziune anatomic ă, tulburare fiziologic ă sau psihologic ă) a individului, rezultând în urma unei maladii, unui accident sau u nei perturb ări, care îl împiedic ă s ă participe normal la activitate în societate; b) educa ţie special ă - ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor, activit ăţilor de înv ăţare şi asisten ţă complex ă de recuperare-compensare (psihoterapeutic ă, medical ă, social ă, cultural ă) adaptate persoanelor care nu reu şesc independent s ă ating ă, temporar sau pe toat ă durata şcolariz ării, un nivel de dezvoltare corespunz ător vârstei, pentru formarea competen ţelor de baz ă în vederea preg ătirii pentru via ţa de adult; c) şcoal ă special ă - unitatea de înv ăţământ în care se asigur ă de c ătre profesori specializa ţi educa ţie şi interven ţie psihopedagogic ă persoanelor cu diferite tipuri şi grade de dizabilit ăţi/deficien ţe; d) cerin ţe educa ţionale speciale (CES) - necesit ăţi educa ţionale suplimentare, complementare obiectivelor generale ale educa ţiei adaptate particularit ăţilor individuale şi celor caracteristice unei anumite deficien ţe/dizabilit ăţi sau tulbur ări/dificult ăţi de înv ăţare ori de alt ă natur ă, precum şi o asisten ţă complex ă (medical ă, social ă, educa ţional ă etc.); e) integrare ( şcolar ă) - procesul de adaptare a persoanei cu CES la norm ele şi cerin ţele şcolii pe care o urmeaz ă, de stabilire a unor rela ţii afective pozitive cu membrii grupului şcolar (grup ă/clas ă) şi de desf ăşurare cu succes a activit ăţilor şcolare; f) incluziune ( şcolar ă) - procesul permanent de îmbun ăt ăţire a serviciilor oferite de unit ăţile de înv ăţământ pentru a cuprinde în procesul de educa ţie to ţi membrii comunit ăţii, indiferent de caracteristicile, dezavantajele s au dificult ăţile acestora; g) şcoal ă incluziv ă - unitatea de înv ăţământ în care se asigur ă o educa ţie pentru to ţi copiii şi reprezint ă mijlocul cel mai eficient de combatere a atitudinilor de discriminare şi segregare. Copiii/Elevii din aceste unit ăţi de

Pagina 3


înv ăţământ beneficiaz ă de toate drepturile şi serviciile educa ţionale, psihoterapeutice, medicale şi sociale, conform principiilor incluziunii sociale , echit ăţii şi al asigur ării egalit ăţii de şanse; h) adaptare curricular ă - corelarea con ţinuturilor componentelor curriculumului na ţional cu posibilit ăţile elevului cu CES, din perspectiva finalit ăţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolar ă şi social ă a acestuia; i) profesor itinerant şi de sprijin - cadrul didactic cu studii superioare în domeniul psihopedagogic care desf ăşoar ă activit ăţi de înv ăţare, stimulare, compensare şi recuperare cu persoanele cu CES integrate în unit ăţile de înv ăţământ de mas ă, în colaborare cu to ţi factorii implica ţi; j) plan de servicii personalizat - modalitatea de programare şi coordonare coerent ă a resurselor şi serviciilor individualizate pentru copiii/elevii/ tinerii cu CES integra ţi în unit ăţi de înv ăţământ de mas ă, focalizat ă pe nevoile de dezvoltare ale acestora; k) program de interven ţie personalizat - un instrument de proiectare şi implementare a activit ăţilor educa ţional-terapeutice utilizat pentru eficientizarea activit ăţilor de interven ţie şi atingerea finalit ăţilor prev ăzute în planul de servicii personalizat; l) centrul jude ţean/al municipiului Bucure şti de resurse şi de asisten ţă educa ţional ă (CJRAE/CMBRAE) - unitate conex ă a înv ăţământului preuniversitar, cu personalitate juridic ă, coordonat ă metodologic de inspectoratul şcolar, care desf ăşoar ă servicii de asisten ţă psihopedagogic ă pentru p ărin ţi, copii, cadre didactice şi care coordoneaz ă, monitorizeaz ă şi evalueaz ă, la nivel jude ţean şi al municipiului Bucure şti, activitatea şi serviciile educa ţionale oferite de c ătre centrele logopedice inter şcolare şi cabinetele logopedice, centrele şi cabinetele de asisten ţă psihopedagogic ă, mediatorii şcolari; m) certificat de orientare şcolar ă şi profesional ă - document/act oficial eliberat de c ătre CJRAE/CMBRAE, conform prevederilor cuprinse în Legea nr. 1/2011 , care precizeaz ă diagnosticul/deficien ţa şi orienteaz ă copiii, elevii şi tinerii cu CES în înv ăţământul de mas ă sau în înv ăţământul special; n) incapacitate - limit ări func ţionale cauzate de disfunc ţionalit ăţi (deficien ţe) fizice, intelectuale sau senzoriale, de condi ţii de s ănătate ori de mediu şi care reduc posibilitatea individului de a realiza o activitate (motric ă sau cognitiv ă) ori un comportament; o) handicap - dezavantaj social rezultat în urm a unei deficien ţe ori incapacit ăţi şi care limiteaz ă sau împiedic ă îndeplinirea de c ătre individ a unui rol a şteptat de societate; p) dizabilitate - rezultatul sau efectul unor r ela ţii complexe dintre starea de s ănătate a individului, factorii personali şi factorii externi care reprezint ă circumstan ţele de via ţă ale acestui individ. Datorit ă acestei rela ţii, impactul diverselor medii asupra aceluia şi individ, cu o stare de s ănătate dat ă, poate fi extrem de diferit. "Dizabilitatea" este termenul ge neric pentru afect ări, limit ări ale activit ăţii şi restric ţii de participare, conform Clasific ării interna ţionale a func ţion ării, dizabilit ăţii şi s ănăt ăţii; q) CIF - Clasificarea interna ţional ă a func ţion ării, dizabilit ăţii şi sănăt ăţii - document elaborat de Organiza ţia Mondial ă a S ănăt ăţii, Geneva, 2001; r) afectare - o pierdere sau o anormalitate a s tructurii corpului ori a unei func ţii fiziologice (inclusiv func ţiile mintale). Prin no ţiunea de "anormalitate" se în ţelege aici varia ţiile semnificative de la norma stabilit ă statistic (adic ă o devia ţie de la media popula ţiei stabilit ă conform normelor standard m ăsurate), iar aceast ă no ţiune trebuie utilizat ă exclusiv în acest sens, conform CIF; s) func ţionare - termen generic pentru func ţiile organismului, structurile corpului, activit ăţi şi participare. Acestea denot ă aspectele pozitive ale interac ţiunii dintre individ (care are o problem ă de s ănătate) şi factorii

Pagina 4


contextuali în care se reg ăseşte (factori de mediu şi personali) - conform CIF; ş) adaptare curricular ă - corelarea con ţinuturilor componentelor curriculumului na ţional cu posibilit ăţile elevului cu CES sau alte tipuri de cerin ţe educative, din perspectiva finalit ăţilor procesului de adaptare şi de integrare şcolar ă şi social ă a acestuia; t) educa ţie incluziv ă - proces permanent de îmbun ăt ăţire a institu ţiei şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existe nte, mai ales a resurselor umane, pentru a sus ţine participarea la procesul de înv ăţământ a tuturor persoanelor din cadrul unei comunit ăţi; ţ) şcoala profesional ă special ă - institu ţie şcolar ă care prin organizarea şi desf ăşurarea procesului de predare-înv ăţare-evaluare faciliteaz ă integrarea socioprofesional ă a elevilor prin certificarea calific ărilor profesionale; u) liceu special - unitate de înv ăţământ care organizeaz ă şi desf ăşoar ă procesul de predare-înv ăţare-evaluare în mod special pentru elevii/tinerii c u deficien ţe senzoriale şi motorii; v) centru de educa ţie special ă, centru de resurse şi asisten ţă educa ţional ă, centru de zi, centru de pedagogie curativ ă şi alte tipuri de centre - unit ăţi de înv ăţământ organizate de c ătre Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului sau de c ătre organiza ţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, care au ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi integrarea şcolar ă şi social ă a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. Acestea sunt considerate alternative de educa ţie special ă al c ăror con ţinut poate fi fundamentat şi pe anumite pedagogii experimentale (Montessori, Freine t, Waldorf etc.); w) atelier protejat - spa ţiul adaptat nevoilor persoanelor cu CES/dizabilit ăţi, în care acestea desf ăşoar ă activit ăţi de dezvoltare şi perfec ţionare a abilit ăţilor, în vederea integr ării în via ţa activ ă a tinerilor; poate func ţiona în loca ţii din comunitate, în centre de zi, în centre rezid enţiale sau în unit ăţi de înv ăţământ special.

CAP. III Scopul, specificul şi obiectivele înv ăţământului special şi special integrat

ART. 15 Scopul educa ţiei speciale şi speciale integrate este înv ăţarea, educarea, reabilitarea, recuperarea, adaptarea şi integrarea şcolar ă, profesional ă şi social ă a copiilor/elevilor/ tinerilor cu CES sau cu alte tipuri de cerin ţe educa ţionale. ART. 16 (1) Parte integrant ă a sistemului na ţional de înv ăţământ, educa ţia special ă şi special ă integrat ă este recunoscut ă ca o responsabilitate a tuturor persoanelor care lucreaz ă în înv ăţământ, este accesibil ă, flexibil ă şi comprehensiv ă şi are caracter na ţional. (2) Educa ţia special ă şi special ă integrat ă este practicat ă de c ătre cadre didactice calificate specializate şi devotate activit ăţii de înv ăţământ cu copiii cu CES. ART. 17 Educa ţia şcolar ă a copiilor cu CES trebuie s ă corespund ă nevoilor de dezvoltare ale copiilor, prin evaluarea adecvat ă a poten ţialului de dezvoltare şi prin asigurarea reabilit ării/recuper ării şi compens ării deficien ţelor ori tulbur ărilor, dificult ăţilor de înv ăţare. ART. 18 Educa ţia special ă şi special ă integrat ă trebuie s ă îi ajute pe copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerin ţe educa ţionale s ă ating ă nivelul posibil de dezvoltare individual ă cât mai aproape de dezvoltarea normal ă, prin acumularea

Pagina 5


experien ţei necesare înv ăţării şcolare şi sociale, formarea abilit ăţilor necesare înv ăţării în şcoal ă, însu şirea cuno ştin ţelor, formarea priceperilor şi a deprinderilor func ţionale utile integr ării sociale, profesionale şi vie ţii culturale în comunitate şi asigurarea şanselor şi a condi ţiilor pentru continuarea preg ătirii şcolare pe diferite trepte de înv ăţământ. ART. 19 Pe timpul şcolariz ării, copiii cu CES au acces la toate resursele educ aţionale şi de reabilitare/recuperare psihointelectual ă, medical ă şi social ă, la alte servicii de interven ţie specifice, necesare şi disponibile în comunitate sau în unit ăţi specializate, inclusiv în cele de înv ăţământ special şi special integrat. ART. 20 Organizarea şi func ţionarea înv ăţământului special au la baz ă urm ătoarele obiective: a) prevenirea sau depistarea precoce a deficien ţelor, incapacit ăţilor şi a handicapurilor; b) interven ţia educa ţional ă timpurie; c) abordarea global ă şi individualizat ă a copilului cu CES sau alte tipuri de cerin ţe educa ţionale; acest aspect se refer ă la identificarea, valorificarea şi stimularea tuturor capacit ăţilor şi disponibilit ăţilor cognitive, de limbaj, psihomotorii, afectiv-rela ţionale şi social-adaptativ existente sau poten ţiale; d) accesul la educa ţie al tuturor copiilor cu CES sau alte tipuri de ce rin ţe educa ţionale; e) egalizarea şanselor; f) asigurarea educa ţiei de calitate similar ă celei oferite copiilor de aceea şi vârst ă din şcolile de mas ă; g) asigurarea educa ţiei de calitate specializat ă, adecvat ă particularit ăţilor specifice tipului şi gradului de deficien ţă ale fiec ărei persoane şi în concordan ţă cu planurile-cadru şi cu programele şcolare aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului; h) asigurarea serviciilor şi a structurilor de sprijin necesare în func ţie de amploarea, intensitatea şi specificul CES ale fiec ărui copil; i) cooperarea şi parteneriatul în educa ţia special ă şi special ă integrat ă; j) cooperarea şi parteneriatul dintre institu ţiile care ofer ă servicii de educa ţie special ă şi autorit ăţile locale.

PARTEA a II-a Organizarea înv ăţământului special şi special integrat

CAP. IV Structura înv ăţământului special şi special integrat

ART. 21 Înv ăţământul special se organizeaz ă şi se desf ăşoar ă în institu ţii de stat şi de profil. ART. 22 (1) Înv ăţământul special şi special integrat din România este parte component ă a sistemului na ţional de înv ăţământ şi cuprinde: a) gr ădini ţe speciale (care pot cuprinde şi grupe de interven ţie timpurie); b) grupe de gr ădini ţă special ă organizate în şcolile speciale; c) şcoli speciale pentru toate tipurile şi gradele de deficien ţe/dizabilit ăţi; d) grupe/clase de copii/elevi cu tulbur ări din spectrul autist; e) unit ăţi de înv ăţământ special profesional; f) licee speciale; g) centre şcolare speciale; h) clase/ şcoli postliceale speciale;

Pagina 6


i) centre de zi din centre şcolare pentru educa ţie incluziv ă; j) centre de educa ţie special ă; k) centre de pedagogie curativ ă; l) grupe/clase de copii/elevi cu deficien ţe senzoriale multiple (surdocecitate); m) şcoli de reeducare pentru elevii cu deficien ţe comportamentale; n) clase organizate în spitale, preventorii şi penitenciare; o) centre de zi pentru educa ţie/dezvoltare timpurie; p) ateliere protejate. (2) Unit ăţile de înv ăţământ special vor avea, de regul ă, cantine şcolare şi, după caz, internate şcolare. (3) În înv ăţământul special integrat pot func ţiona: a) grupe de gr ădini ţă special ă integrate în gr ădini ţele de mas ă; b) clase speciale compacte integrate în şcolile de mas ă; c) grupe de elevi cu CES integrate în şcolile de mas ă; d) elevi cu CES integra ţi individual în şcolile/gr ădini ţele de mas ă; e) clase speciale de profesionalizare integrate în şcoli de mas ă, în licee şi în grupuri şcolare din înv ăţământul de mas ă; f) grupe/clase de copii/elevi infesta ţi cu virusul HIV; g) centre jude ţene logopedice; h) centre şcolare pentru educa ţie incluziv ă; i) centre jude ţene de asisten ţă psihopedagogic ă; j) centre jude ţene de resurse pentru educa ţie incluziv ă; k) centre jude ţene/al municipiului Bucure şti de resurse şi de asisten ţă educa ţional ă. ART. 23 Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului aprob ă înfiin ţarea de tipuri de unit ăţi şi institu ţii de înv ăţământ special, în func ţie de necesit ăţile societ ăţii şi de cerin ţele minorit ăţilor na ţionale, în conformitate cu legisla ţia în vigoare. ART. 24 În vederea realiz ării ac ţiunii de integrare a copiilor/elevilor cu CES în şcoala/gr ădini ţa de mas ă, Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare jude ţene/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucure şti, poate dispune: a) înfiin ţarea sau desfiin ţarea unit ăţilor şcolare speciale; b) transformarea unor unit ăţi de înv ăţământ special în şcoli integratoare; c) transformarea unor şcoli de mas ă în şcoli integratoare; d) transformarea unor unit ăţi de înv ăţământ special în centre şcolare pentru educa ţie incluziv ă; e) înfiin ţarea unor alternative educa ţionale: centre de educa ţie special ă, centre de pedagogie curativ ă, centre de zi din centre şcolare pentru educa ţie incluziv ă etc. ART. 25 Înfiin ţarea, desfiin ţarea sau transformarea unor unit ăţi de înv ăţământ special se face în condi ţiile legii, cu respectarea prevederilor stipulate d e legisla ţia interna ţional ă în vigoare referitoare la protec ţia special ă şi drepturile copilului cu CES. ART. 26 Înv ăţământul special şi special integrat cuprinde urm ătoarele forme de înv ăţământ: a) înv ăţământ cu frecven ţă; b) înv ăţământ cu frecven ţă redus ă; c) înv ăţământ la domiciliu. ART. 27

Pagina 7


Înv ăţământul special obligatoriu pentru elevii cu CES est e, de regul ă, înv ăţământ de zi, cu excep ţia situa ţiilor speciale, prev ăzute de prezentul regulament sau de alte acte normative, precizate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 28 Inspectoratele şcolare aprob ă organizarea unor clase speciale constituite din elevi cu CES care nu au putut absolvi pân ă la vârsta de 14 ani primele 5 clase ale înv ăţământului general obligatoriu. Aceste clase func ţioneaz ă ca înv ăţământ cu frecven ţă sau cu frecven ţă redus ă, pe lâng ă unit ăţi de înv ăţământ special şi special integrat, cu efective de 4-12 elevi, în fun cţie de gradul deficien ţei. ART. 29 Copiii/Elevii cu CES şcolariza ţi prin formele de înv ăţământ special integrat beneficiaz ă de toate drepturile stipulate de legisla ţia în vigoare privind protec ţia special ă a copilului, precum şi de programe de compensare, recuperare, reabilitare, terapie din înv ăţământul special, care au ca finalitate reabilitarea şi integrarea şcolar ă şi social ă. ART. 30 În cadrul înv ăţământului special şi special integrat se organizeaz ă unit ăţi-pilot, experimentale şi de aplica ţie, cu aprobarea Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului.

CAP. V Func ţiile didactice, didactice auxiliare şi nedidactice

ART. 31 Func ţiile didactice din înv ăţământul special, centrele şi cabinetele de asisten ţă psihopedagogic ă, centrele logopedice inter şcolare, cabinetele şcolare şi din comisiile de expertiz ă complex ă sunt cele prev ăzute de legisla ţia în vigoare. ART. 32 Personalul didactic auxiliar este format din: a) bibliotecar, documentarist, redactor; b) informatician; c) laborant; d) tehnician; e) pedagog şcolar; f) instructor de educa ţie extra şcolar ă; g) asistent social; h) corepetitor; i) mediator şcolar; j) secretar; k) administrator financiar (contabil); l) instructor-animator; m) administrator de patrimoniu; n) medic şcolar; o) asistent medical. ART. 33 Personalul nedidactic este format din: a) magaziner, achizitor, func ţionar administrativ sau alte posturi cu atribu ţii similare - un post la 75 de elevi în şcolile cu internat şi un post la 100 de elevi în celelalte şcoli; b) buc ătar, muncitor buc ăt ărie - un post la 75 de mese servite la şcolile cu internat (excluzând gust ările de la orele 10,00 şi 17,00) şi un post la 100 de mese servite în celelalte unit ăţi; c) sp ăl ătoreas ă, lenjereas ă, infirmier ă, frizer, cizmar, muncitor calificat (inclusiv pentru lucr ări de între ţinere), muncitor necalificat - un post la 30 de

Pagina 8


elevi pentru şcolile cu internat şi un post la 50 de elevi pentru celelalte unit ăţi; d) fochist (muncitor calificat) - un post pe tu r ă pentru unit ăţile care au central ă proprie (inclusiv pentru lucr ări de între ţinere); e) îngrijitor - un post la 250 m² suprafa ţă de cur ăţenie pentru şcolile de elevi cu deficien ţe de vedere şi cu deficien ţe severe, profunde şi/sau asociate; un post la 450 m² suprafa ţă de cur ăţenie pentru celelalte unit ăţi şcolare speciale; f) supraveghetor de noapte - un post la dou ă clase de elevi interni; g) portar, paznic - un post pe tur ă la fiecare punct de paz ă stabilit de organele de poli ţie (ace ştia pot fi înlocui ţi de personal din cadrul poli ţiei comunitare); h) şofer, tractorist, vizitiu - un post pentru fiecare vehicul din dotare (fie maşin ă, fie vehicul cu trac ţiune mecanic ă sau animal ă); i) personal pentru gospod ăriile anexe: 1. un post pentru 10-40 de animale (porcine, bo vine, cabaline, ovine etc.); 2. dou ă posturi pentru 41-80 de animale; 3. 3 posturi pentru peste 80 de animale; 4. un post pentru 1-3 ha suprafa ţă arabil ă; 5. dou ă posturi pentru 3-10 ha suprafa ţă arabil ă; 6. 3 posturi pentru peste 10 ha suprafa ţă arabil ă.

CAP. VI Planurile de înv ăţământ, programele şi metodologiile didactice

ART. 34 Înv ăţământul special şi special integrat dispune de planuri de înv ăţământ, de programe şcolare, de programe de asisten ţă psihopedagogic ă, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, aprobate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 35 (1) Con ţinutul înv ăţământului special şi special integrat se reglementeaz ă prin: a) curriculum specific pentru înv ăţământul special; b) curriculumul şcolii de mas ă adaptat pentru înv ăţământul special integrat; c) metodologii şi ghiduri specifice, elaborate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. (2) Con ţinuturile înv ăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi preg ătirea şi formarea personalului care î şi desf ăşoar ă activitatea în domeniul educa ţiei copiilor cu CES sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 36 Metodologiile didactice utilizate în înv ăţământul special şi special integrat sunt adaptate tipului şi gradului deficien ţei/dizabilit ăţii, nivelului şi poten ţialului individual de dezvoltare, precum şi specificului de înv ăţare la copiii cu CES. În activitatea curent ă de educa ţie special ă strategiile şi metodologiile didactice vizeaz ă diferen ţierea şi individualizarea demersului educa ţional, introducerea unor noi abord ări ale procesului înv ăţării şi utilizarea flexibil ă a tuturor resurselor disponibile. ART. 37 Planurile de înv ăţământ pentru înv ăţământul special, valabile pentru structurile şcolare prev ăzute de prezentul regulament, cuprind, la toate nivelurile de înv ăţământ special, discipline obligatorii şi op ţionale grupate în arii curriculare. Planul de înv ăţământ precizeaz ă disciplinele/ obiectele de studiu, num ărul de ore alocate, precum şi activit ăţile specifice de interven ţie,

Pagina 9


alte activit ăţi educa ţionale prev ăzute pentru fiecare clas ă, activit ăţi cu grupe de copii/elevi sau de munc ă individual ă, înso ţite de timpul afectat fiec ăruia. ART. 38 (1) Programele şcolare sunt elaborate pe niveluri de înv ăţământ special - pre şcolar, primar, gimnazial, profesional, pe tipuri de deficien ţă/dizabilitate, la toate disciplinele de înv ăţământ, precum şi la terapiile specifice. (2) În institu ţiile şi structurile de înv ăţământ special şi special integrat care utilizeaz ă planul de înv ăţământ de la şcoala de mas ă se aplic ă programele şcolare şi manualele corespunz ătoare acestui plan de înv ăţământ, adaptate tipului de deficien ţă/dizabilitate. (3) Pentru clasele de copii cu CES care nu pot urma curriculumul de mas ă se elaboreaz ă planuri de înv ăţământ, programe şcolare, manuale şi auxiliare şcolare specifice aprobate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 39 Comisiile interne de evaluare continu ă recomand ă adaptarea unui plan de înv ăţământ sau a unei programe şcolare ori pot stabili un anumit plan de înv ăţământ, dintre cele în vigoare pentru înv ăţământul special şi special integrat, pentru a fi aplicat la o anumit ă grup ă/clas ă de înv ăţământ special şi special integrat pentru un grup de copii/elevi cu C ES ori pentru copiii/elevii/tinerii integra ţi individual. Acest curriculum va fi specificat în documentele şcolare (catalog, registru matricol, portofoliu educ aţional). ART. 40 Comisia Na ţional ă pentru Educa ţie Special ă elaboreaz ă standarde specifice pentru evaluarea con ţinutului procesului de educa ţie şi înv ăţare din înv ăţământul special. ART. 41 Parcurgerea con ţinuturilor de înv ăţare pe perioada şcolar ă se realizeaz ă de fiecare cadru didactic prin proiectarea didactic ă a planific ărilor curriculare, după caz, precum şi prin aplicarea şi realizarea unor programe de interven ţie personalizate. ART. 42 (1) În înv ăţământul special şi special integrat se utilizeaz ă manuale şcolare aprobate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, precum şi manuale alternative, adaptate tipului şi gradului de dizabilitate, selectate inclusiv prin concurs la nivel na ţional. (2) Comisiile interne de evaluare continu ă pot recomanda, în func ţie de situa ţie şi de evolu ţia şcolar ă individual ă a fiec ărui copil/elev cu CES, unul sau mai multe manuale corespunz ătoare programelor analitice utilizate. (3) Fiecare cadru didactic din înv ăţământul special are dreptul de a recomanda elevilor un anumit manual, inclusiv manualele utili zate în înv ăţământul obi şnuit. ART. 43 Activitatea instructiv-educativ ă specific ă de reabilitare/recuperare şi compensare din grupele/clasele de înv ăţământ special şi special integrat se organizeaz ă, la clas ă, în conformitate cu prevederile legale generale pr ivind organizarea şi func ţionarea prin intermediul planific ărilor curriculare şi a proiectelor didactice.

CAP. VII Organizarea intern ă a activit ăţii înv ăţământului special şi special integrat

ART. 44 (1) Unit ăţile de înv ăţământ special şi special integrat se organizeaz ă, de regul ă, pe tipuri de deficien ţe/categorii de CES: deficien ţe intelectuale, fizice, motorii şi neuromotorii, senzoriale (auditive sau vizuale), socioafective şi de comportament sau deficien ţe asociate.

Pagina 10


(2) Organizarea şcolariz ării speciale pe grade de deficien ţă - moderat ă, sever ă şi profund ă, la copii/elevi cu deficien ţe asociate, se poate face prin unit ăţi şcolare separate, prin grupe/clase în aceea şi unitate şcolar ă special ă sau prin integrare într-o unitate de înv ăţământ de mas ă. ART. 45 În func ţie de condi ţiile existente se pot înfiin ţa şi pot func ţiona unit ăţi de înv ăţământ special care cuprind şi sec ţii de înv ăţământ profesional, liceal, postliceal, cu o conducere unic ă. ART. 46 Modul de organizare a unit ăţilor de înv ăţământ special şi special integrat este similar înv ăţământului de mas ă, cu excep ţiile prev ăzute de prezentul regulament sau alte preciz ări elaborate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 47 (1) Inspectoratele şcolare, în cooperare cu autorit ăţile administra ţiei publice locale, asigur ă condi ţiile necesare ca elevii cu CES s ă frecventeze cursurile pre şcolare, primare şi gimnaziale, de regul ă în localit ăţile în care ace ştia domiciliaz ă, cu satisfacerea cerin ţelor de educa ţie adaptat ă şi de interven ţie specific ă prin reabilitare/recuperare prin acordarea tuturor serviciilor de sprijin şi de asisten ţă educa ţional ă. (2) În situa ţia în care în localitatea de domiciliu nu exist ă o unitate de înv ăţământ special potrivit ă cu tipul şi gradul deficien ţei/dizabilit ăţii, iar copilul/elevul/tân ărul respectiv are orientare şcolar ă spre o astfel de unitate de înv ăţământ, atunci el va fi şcolarizat de cea mai apropiat ă unitate de înv ăţământ special de profil. ART. 48 (1) Inspectoratele şcolare, direc ţiile şi autorit ăţile administra ţiei publice locale, cu sprijinul Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, al agen ţilor economici, al comunit ăţilor locale, al societ ăţilor de binefacere, al organiza ţiilor neguvernamentale şi al altor persoane juridice sau fizice, asigur ă serviciile necesare pentru transport cu microbuze şcolare, mas ă şi cazare pentru elevii cu CES care frecventeaz ă cursurile şcolare într-o alt ă localitate. În cazul copiilor/elevilor cu dificult ăţi de autonomie locomotorie se asigur ă, dup ă caz, şi transportul în cadrul aceleia şi localit ăţi. (2) Unit ăţile de înv ăţământ (special, special integrat sau obi şnuit) asigur ă facilit ăţile şi serviciile necesare de ordin ambiental, inclusiv privind accesul în institu ţie, în raport cu nevoile respectivelor categorii de copii/elevi/tineri cu CES. ART. 49 Modalit ăţile de organizare a şcolariz ării speciale - prin unit ăţi speciale sau grupe/clase speciale (din punctul de vedere al dura tei r ămânerii în şcoal ă, pentru toate nevoile de înv ăţământ special) - sunt: a) şcolarizarea în regim de zi; b) şcolarizarea în regim de zi cu internat s ăpt ămânal; c) şcolarizarea în regim de internat semestrial. ART. 50 (1) Grupa/clasa special ă se organizeaz ă pentru copiii/elevii cu CES sau alte tipuri de cerin ţe educa ţionale în baza deciziei comisiei de evaluare, orien tare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE. (2) Organizarea, planul de înv ăţământ şi programele analitice ale grupelor/claselor speciale sunt flexibile şi adaptate la necesit ăţile de progres şcolar şi social pentru fiecare dintre copiii/elevii în cau ză. (3) Grupa/clasa special ă func ţioneaz ă în interac ţiune cu unitatea şcolar ă pe lâng ă care este organizat ă. Obiectivul organiz ării şi func ţion ării claselor/grupelor speciale, cu prioritate la nivelu l înv ăţământului pre şcolar şi

Pagina 11


primar, este integrarea/reintegrarea copiilor/elevi lor cuprin şi în grupe/clase din unit ăţi şcolare obi şnuite. (4) Grupele/clasele speciale sunt constituite, de regul ă, la nivelul pre şcolar şi primar din copii/elevi care nu au mai fost cuprin şi în unit ăţi de înv ăţământ de masă sau care provin din unit ăţi de înv ăţământ special şi special integrat. (5) Participarea unui copil/elev la activit ăţile unei grupe/clase speciale poate fi şi alternat ă cu frecventarea tuturor activit ăţilor de la o grup ă/clas ă obi şnuit ă (alternarea unor zile ori s ăpt ămâni) şi/sau par ţial ă pe parcursul unei zile (anumite activit ăţi se desf ăşoar ă în grupa/clasa special ă, iar altele în grupa/clasa obi şnuit ă). (6) Frecventarea grupei/clasei obi şnuite se face la activit ăţile pe care copiii/elevii cu CES le pot realiza cu succes (de e xemplu, exerci ţii pentru dezvoltarea fizic ă, abilit ăţi/dexterit ăţi manuale, activit ăţi de educa ţie plastic ă, activit ăţi extra şcolare). ART. 51 Încadrarea grupelor/claselor speciale se face î n mod similar cu sistemul înv ăţământului special cu cadre didactice calificate şi/sau specializate pentru educa ţia special ă, conform legisla ţiei în vigoare. ART. 52 Integrarea şcolar ă individual ă a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES în grupe/clase obi şnuite de înv ăţământ se realizeaz ă planificat şi gradual, având asigurate servicii de sprijin şi asisten ţă educa ţional ă psihopedagogic ă corespunz ătoare. ART. 53 (1) "Grupa/clasa integratoare" se constituie pe ntru integrarea a 2-4 elevi cu deficien ţe/dizabilit ăţi într-o grup ă/clas ă din înv ăţământul pre şcolar, primar sau gimnazial din înv ăţământul de mas ă. (2) Efectivul grupei/clasei integratoare este r edus fa ţă de media efectivelor obi şnuite, de regul ă cu câte 2-3 copii/elevi pentru fiecare copil cu CE S. ART. 54 (1) Copiii, elevii şi tinerii cu CES, integra ţi în înv ăţământul de mas ă, beneficiaz ă de suport educa ţional prin cadre didactice de sprijin/itinerante. (2) Organizarea serviciilor de sprijin educa ţional se face de c ătre CJRAE/CMBRAE şi se reglementeaz ă prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. (3) Copiii, elevii şi tinerii cu CES şcolariza ţi în unit ăţile de înv ăţământ special sau de mas ă, inclusiv cei şcolariza ţi în alt jude ţ decât cel de domiciliu, beneficiaz ă de asisten ţă social ă constând în asigurarea aloca ţiei zilnice de hran ă, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbr ăcămintei şi a înc ăl ţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii afla ţi în sistemul de protec ţie a copilului, precum şi de g ăzduire gratuit ă în internate sau centre de asistare pentru copiii cu CES din cadrul direc ţiilor generale jude ţene/a municipiului Bucure şti de asisten ţă social ă şi protec ţia copilului. (4) Copiii/elevii cu CES din unit ăţile şcolare obi şnuite au acces la resursele de educa ţie special ă şi de reabilitare/recuperare din unit ăţile de înv ăţământ special şi special integrat. ART. 55 (1) Durata calific ării profesionale a elevilor/tinerilor cu CES prin şcoli profesionale speciale sau clase din şcoli profesionale speciale (inclusiv cele din unit ăţi de înv ăţământ de mas ă) este de 3-4 ani. (2) Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educa ţionale de tip "a doua şans ă" în vederea promov ării înv ăţământului primar pentru persoanele care dep ăşesc cu 4 ani vârsta corespunz ătoare clasei şi care nu au absolvit acest nivel de înv ăţământ pân ă la vârsta de 14 ani.

Pagina 12


ART. 56 (1) Accesul elevilor/tinerilor cu deficien ţe/ dizabilit ăţi pe diferite trepte de înv ăţare postobligatorii se face în func ţie de capacitatea acestora de înv ăţare. (2) La încheierea studiilor gimnaziale, elevii absolven ţi ai înv ăţământului obligatoriu special pot continua educa ţia şcolar ă prin înv ăţământ tehnologic/profesional special, şcoli profesionale speciale. Înscrierea acestor elevi în înv ăţământul profesional special se face pe baza certific atului de expertiz ă şi orientare şcolar ă emis de comisia de expertiz ă complex ă din cadrul CJRAE. (3) Elevii care se excepteaz ă de la sus ţinerea evalu ării na ţionale sau care nu o promoveaz ă la încheierea studiilor gimnaziale, absolven ţi ai înv ăţământului obligatoriu special, pot continua educa ţia şcolar ă prin licee tehnologice cu clase speciale. (4) Înscrierea acestor elevi în licee tehnologi ce cu clase speciale se face pe baza foii matricole, a unei adeverin ţe eliberate de şcoala pe care a absolvit-o. ART. 57 Participarea elevilor cu CES la examenele care marcheaz ă accesul la trepte de înv ăţământ care conduc la înv ăţământul universitar, la evaluarea na ţional ă, la bacalaureat, la examenele de admitere la facultate ori la unele examene de diferen ţă se face prin asigurarea condi ţiilor de egalitate a şanselor şi prin adaptarea procedurilor de examinare, stipulate în t oate metodologiile de admitere în vigoare. ART. 58 (1) Alternativele educa ţionale func ţioneaz ă pe baza evalu ării şi a valid ării de c ătre Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, atât în unit ăţile de înv ăţământ special şi special integrat, cât şi în alte tipuri de unit ăţi de înv ăţământ. (2) Pot func ţiona structuri alternative de înv ăţământ special de tipul: a) centre de educa ţie special ă, pentru asigurarea interven ţiei specializate precoce, a interven ţiei multidisciplinare/ multiprofesionale de zi sau pentru facilitarea accesului la educa ţie pre şcolar ă şi şcolar ă în comunitate a unor categorii de copii exclu şi anterior de la înv ăţământ; b) centre de educa ţie preventiv ă, de regul ă pentru copii/tineri cu tulbur ări socioafective şi de comportament; c) centre de pedagogie curativ ă; d) centre de resurse şi de asisten ţă educa ţional ă, pentru înv ăţământ special şi special integrat, centre şcolare pentru educa ţie incluziv ă. ART. 59 Efectivele grupelor şi claselor de înv ăţământ special (în grupe/clase de gr ădini ţă ori şcoal ă special ă sau în clase/grupe speciale din unit ăţi şcolare obi şnuite) sunt: a) efectivele grupelor/claselor de copii/elevi cu deficien ţe moderate sau uşoare sunt de 8-12 copii/elevi, atât în unit ăţile de înv ăţământ special, cât şi în şcolile integratoare; b) efectivele grupelor/claselor speciale consti tuite din copii/elevi cu deficien ţe severe, profunde şi multiple sunt de 4-6 copii/elevi; c) efectivele grupelor/claselor speciale consti tuite din copii/elevi cu deficien ţe senzoriale asociate (surdocecitate) sau cu defici enţe senzoriale asociate cu alte tipuri de deficien ţe sunt de 2-4 copii/elevi; d) în situa ţii excep ţionale, Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului poate aproba înfiin ţarea de clase cu efective mai reduse. ART. 60 Grupele şi clasele de înv ăţământ special şi special integrat sunt, de regul ă, mixte. Acestea cuprind b ăie ţi şi fete.

Pagina 13


ART. 61 (1) Pentru copii cu boli cronice se organizeaz ă, dup ă caz, grupe sau clase în cadrul unit ăţilor sanitare în care sunt interna ţi. Acestea sunt cuprinse în structura unei unit ăţi şcolare speciale ori a uneia obi şnuite din localitate sau din apropierea acesteia. (2) Pentru copiii/elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesit ă perioade de spitalizare mai mari de 4 s ăpt ămâni se organizeaz ă, dup ă caz, grupe sau clase în cadrul unit ăţilor sanitare prev ăzute la alin. (1). (3) Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilit ăţi, sunt nedeplasabili se organizeaz ă şcolarizarea la domiciliu, pe o perioad ă determinat ă. (4) Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiin ţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de c ătre inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educ aţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 62 Integrarea şcolar ă a copiilor cu CES din cadrul minorit ăţilor na ţionale se realizeaz ă corespunz ător prevederilor prezentului regulament, cu respect area prevederilor Legii nr. 1/2011 sau a altor acte normative din domeniul înv ăţământului, inclusiv în ceea ce prive şte cuprinderea copiilor cu CES în unit ăţi de înv ăţământ cu predare în limba minorit ăţilor na ţionale. ART. 63 Activitatea instructiv-educativ ă, de reabilitarerecuperare şi compensare din unit ăţile şi grupele/clasele de înv ăţământ special şi special integrat se organizeaz ă în conformitate cu prevederile legale generale pri vind organizarea şi func ţionarea înv ăţământului la nivel de institu ţii şcolare, corespunz ător prevederilor planurilor de înv ăţământ. ART. 64 Procesul de înv ăţământ de educa ţie special ă şi special ă integrat ă se realizeaz ă prin lec ţii, lucr ări practice în cabinete, laboratoare sau ateliere şcolare, activit ăţi complementare de educa ţie terapeutic ă complex ă şi integrat ă realizat ă de înv ăţători-educatori şi profesori-educatori şi activit ăţi de interven ţie specific ă, de reabilitare/recuperare, desf ăşurate de profesori speciali şti în cabinete special amenajate, practic ă în produc ţie, la şcoala profesional ă, activit ăţi extra şcolare şi/sau în afara şcolii. ART. 65 (1) Organizarea intern ă a activit ăţii din fiecare unitate de înv ăţământ special şi special integrat este stipulat ă prin regulamentul intern al respectivei unit ăţi de înv ăţământ. Regulamentul intern este un document şcolar obligatoriu. Acesta se elaboreaz ă în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. (2) Regulamentul intern respect ă cadrul legislativ general, dar reflect ă şi particularit ăţile specifice unit ăţii şcolare speciale, condi ţiile locale etc. (3) Regulamentul intern stabile şte normele generale, cu caracter obligatoriu pentru întregul personal al unit ăţii, precum şi normele specifice pe compartimente şi domenii de activitate. ART. 66 (1) Planificarea activit ăţii educative, de înv ăţare, reabilitare, terapeutice este structurat ă prin planurile manageriale, anuale şi semestriale, avizate de consiliul de administra ţie şi/sau de consiliul profesoral. (2) Planurile manageriale includ activit ăţile manageriale generale şi pe compartimente/domenii de activitate, precum şi proiecte de dezvoltare - reform ă la nivelul unit ăţii. ART. 67 Organizarea şi coordonarea activit ăţii institu ţiei de înv ăţământ special şi

Pagina 14


special integrat sunt asigurate de consiliul profes oral, de consiliul de administra ţie şi de directorul/directorii unit ăţii de înv ăţământ special şi special integrat, în conformitate cu prevederile le gisla ţiei în vigoare. ART. 68 Orarul activit ăţilor şcolare este elaborat de o comisie constituit ă prin decizia directorului, cu respectarea cerin ţelor psihopedagogiei speciale. ART. 69 (1) În înv ăţământul special şi special integrat, durata orei de curs şi a activit ăţilor realizate de cadre didactice de predare şi a activit ăţilor de interven ţie terapeutic ă specific ă este de regul ă de 45 de minute, iar a recrea ţiilor de 15 minute, cu excep ţia recrea ţiei mari, consecutive celei de-a doua sau a treia ore de curs, care este de 30 de mi nute. (2) Şcolile profesionale speciale au ora şcolar ă de 50 de minute, iar pauzele sunt de 10 minute. Pauza mare este de 20 de minute. (3) În unit ăţile şi grupele/clasele de înv ăţământ special şi special integrat care aplic ă planuri de înv ăţământ şi programe şcolare echivalente celor din înv ăţământul obi şnuit durata orelor de curs şi a pauzelor poate fi identic ă cu cea din institu ţiile similare de înv ăţământ obi şnuit. ART. 70 (1) Activitatea şcolar ă în unit ăţile de înv ăţământ special şi special integrat începe, de regul ă, diminea ţa, la ora 8,00. În cazuri justificate, inspectorate le şcolare pot aproba schimbarea temporar ă sau par ţial ă a orei de începere a cursurilor, cu obliga ţia realiz ării integrale a activit ăţilor normate şi planificate. (2) Activitatea instructiv-educativ ă din înv ăţământul special se compune din activit ăţile de predare-înv ăţare şi activit ăţile de terapie (terapie educa ţional ă complex ă şi integrat ă şi terapii specifice de corectare şi compensare). (3) Activitatea de predare-înv ăţare în înv ăţământul special obligatoriu se desf ăşoar ă în programul de diminea ţă, iar activitatea şcolar ă de terapie educa ţional ă complex ă şi integrat ă în unit ăţile de înv ăţământ special se desf ăşoar ă în programul de dup ă-amiaz ă. ART. 71 (1) Ordinea, disciplina, supravegherea şi securitatea copiilor/elevilor/tinerilor cu deficien ţe/dizabilit ăţi, în cadrul şcolii, al cantinei, al internatului şi/sau activitatea extra şcolar ă se asigur ă de conducerea şcolii, personalul didactic şi auxiliar, conform responsabilit ăţilor stipulate prin regulamentul intern şi graficului de prezen ţă şi de activitate zilnic ă/ săpt ămânal ă a personalului la grup ă/clas ă, atelier, laborator, cantin ă sau alte spa ţii şi alte contexte (planificate şi coordonate de unitatea şcolar ă). (2) P ărin ţii sau tutorii legali au obliga ţia s ă înso ţeasc ă copiii/elevii cu CES la venirea şi plecarea de la şcoal ă, precum şi la venirea şi plecarea în vacan ţă, s ă delege alte persoane pentru înso ţire sau s ă declare în scris c ă nu este cazul s ă îi înso ţeasc ă.

CAP. VIII Orientarea şcolar ă şi profesional ă a copiilor/elevilor cu CES

ART. 72 (1) Evaluarea, asisten ţa psihoeduca ţional ă, orientarea/reorientarea şcolar ă şi profesional ă a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu CES se realizeaz ă de c ătre CJRAE/CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolar ă şi profesional ă, pe baza metodologiei elaborate de Ministerul Educ aţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integr ării în înv ăţământul de masă. (2) Orientarea şcolar ă şi profesional ă a copiilor/elevilor cu CES se

Pagina 15


realizeaz ă prin serviciile de evaluare şi de orientare/reorientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE în baza gradului de defici enţă stabilit, în colaborare cu comisia intern ă de evaluare continu ă. ART. 73 (1) Comisiile interne de evaluare continu ă se organizeaz ă şi func ţioneaz ă în cadrul şcolilor speciale şi al centrelor şcolare pentru educa ţie incluziv ă, conform metodologiilor elaborate de Ministerul Educ aţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. (2) Comisiile interne de evaluare continu ă asigur ă anual evaluarea psihopedagogic ă a copiilor/elevilor/tinerilor şcolariza ţi în unit ăţile de înv ăţământ special şi a celor integra ţi în unit ăţile de înv ăţământ de mas ă sau la solicitarea unit ăţii de înv ăţământ, a cadrului didactic de la clas ă sau a familiei ori între ţin ătorilor legali ai copilului. ART. 74 Expertizarea, evaluarea şi diagnosticarea multidisciplinar ă includ examinarea medical ă, psihologic ă, pedagogic ă şi social ă.

CAP. IX Înscrierea copiilor/elevilor în înv ăţământul special şi special integrat

ART. 75 În unit ăţile de înv ăţământ special pot fi înscri şi şi şcolariza ţi, de regul ă, copii/elevi cu deficien ţe/dizabilit ăţi medii, severe, grave, profunde, asociate în baza certificatului de orientare din cadrul CJRAE. ART. 76 În grupele/clasele integrate în înv ăţământul de mas ă pot fi înscri şi, de regul ă, copii/elevi cu dificult ăţi/tulbur ări de înv ăţare, dificult ăţi de adaptare, de integrare, precum şi cei cu deficien ţe/dizabilit ăţi u şoare sau moderate. O astfel de integrare se realizeaz ă şi individual. ART. 77 Elevii cu CES integra ţi în înv ăţământul de mas ă beneficiaz ă de servicii educa ţionale de sprijin şi de asisten ţă psihopedagogic ă şi/sau de alte tipuri de servicii educa ţionale, dup ă caz, logopedie, kinetoterapie etc. ART. 78 (1) În unit ăţile de reeducare din sistemul penitenciarelor pot f i înscri şi elevi cu tulbur ări de comportament care au s ăvâr şit o infrac ţiune, dar nu r ăspund penal, fiind minori. (2) Şcolarizarea minorilor şi a adul ţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adul ţi se realizeaz ă cu respectarea curriculumului na ţional. Resursa uman ă necesar ă pentru şcolarizarea acestora este asigurat ă de c ătre Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare. (3) Metodologia privind înfiin ţarea şi func ţionarea claselor/unit ăţilor de înv ăţământ pentru minori şi adul ţi din cadrul penitenciarelor se elaboreaz ă în baza unui protocol al Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului cu Direc ţia General ă a Penitenciarelor. ART. 79 (1) Orientarea şcolar ă şi profesional ă a copiilor/elevilor/tinerilor cu CES se face numai cu acordul familiei/între ţin ătorilor legali. (2) Unitatea de înv ăţământ de mas ă în care este şcolarizat copilul/elevul/tân ărul cu CES este obligat ă s ă îi acorde asisten ţă educa ţional ă corespunz ătoare nevoilor sale de dezvoltare, fie prin cadrul didactic de sprijin, fie prin programe de interven ţie personalizate. ART. 80 Copiii/Elevii cu deficien ţe severe, profunde şi asociate (surdocecitate) sunt

Pagina 16


orienta ţi spre grupele sau clasele de acest tip din unit ăţile de înv ăţământ special. ART. 81 Înscrierea copiilor/elevilor în înv ăţământul special se face în fiecare an şcolar, în perioada 15 august15 septembrie, cu posib ilitatea prelungirii acestui termen. ART. 82 Pentru înscrierea copilului într-o şcoal ă special ă sunt necesare urm ătoarele documente: a) certificatul de expertiz ă; b) certificatul de evaluare, orientare şcolar ă şi profesional ă emis de comisia de evaluare, orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE; c) copie de pe actele de identitate ale copilul ui/elevului şi ale părintelui/reprezentantului legal; d) planul de servicii al copilului propus de co misia de evaluare, orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE; e) documentele necesare stabilirii primirii dre pturilor sociale; f) alte documente stabilite prin metodologiile elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 83 Comisia intern ă de evaluare continu ă din fiecare unitate şcolar ă are obliga ţia de a monitoriza evolu ţia copilului/elevului/tân ărului repartizat de comisia de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE, pentru a propune men ţinerea elevului în şcoala/clasa respectiv ă sau pentru a i se schimba atât diagnosticul, cât şi forma de şcolarizare. ART. 84 (1) Vârsta de înscriere în înv ăţământul special poate fi cu 2-3 ani mai mult decât pentru înv ăţământul de mas ă. În clasa preg ătitoare din şcoala special ă sunt înscri şi, de regul ă, copiii care au frecventat gr ădini ţa, obi şnuit ă sau special ă, cei care au întrerupt şcoala, cei repeten ţi şi cei care nu au frecventat gr ădini ţa. (2) În cazuri excep ţionale, când copilul nu a fost diagnosticat sau nu a urmat nicio form ă de şcolarizare pân ă la vârsta de 14 ani, comisiile interne de evaluare continu ă din unit ăţile de înv ăţământ special pot propune comisiei de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE înscrierea minorului în clasa preg ătitoare şi continuarea şcolariz ării pân ă la finalizarea înv ăţământului obligatoriu. (3) Se pot organiza forme de înv ăţământ special cu frecven ţă redus ă pentru elevi cu CES care au dep ăşit cu mai mult de 4 ani vârsta corespunz ătoare clasei. Aceste forme se pot organiza şi pentru persoane cu CES nedeplasabile, în vârst ă de până la 30 de ani, pe durata înv ăţământului obligatoriu. (4) Elevul cu CES/alte tipuri de cerin ţe educa ţionale cu vârsta peste 16 ani, care nu a putut absolvi înv ăţământul obligatoriu, obi şnuit sau special, poate fi înscris într-o unitate de înv ăţământ special profesional ă, curs de zi, urmând ca în paralel s ă î şi completeze cele 9 clase prin forma de înv ăţământ cu frecven ţă redus ă. (5) Organizarea şi func ţionarea înv ăţământului cu frecven ţă redus ă pentru copiii/elevii/tinerii cu CES sunt identice cu cele din înv ăţământul de mas ă, forma frecven ţă redus ă. ART. 85 În clasa preg ătitoare din înv ăţământul special copiii cu CES sunt înscri şi în func ţie de tipul şi gradul deficien ţei/dizabilit ăţii. ART. 86 În celelalte clase speciale, pentru toate categ oriile de elevi cu CES, pot fi înscri şi:

Pagina 17


a) elevii care au promovat clasa precedent ă; b) elevii declara ţi repeten ţi în clasa anterior urmat ă; c) elevii care au întrerupt şcoala, dar nu au dep ăşit vârsta clasei cu cel mult 4 ani; d) elevii cu dubl ă repeten ţie în şcoala de mas ă, cu avizul comisiei de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul părin ţilor sau al sus ţin ătorului legal; e) elevii cu deficien ţe dobândite dup ă absolvirea unei/unor clase; f) copiii ne şcolariza ţi sau elevii în situa ţia de abandon şcolar. ART. 87 Înscrierea copiilor/elevilor cu dificult ăţi sau cu deficien ţe u şoare ori moderate în înv ăţământul de mas ă se realizeaz ă în conformitate cu ROFUIP, pe baza hot ărârii comisiei de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE.

CAP. X Transferul elevilor

ART. 88 (1) Elevii din înv ăţământul special şi special integrat se pot transfera la şcoli, clase sau grupe similare la sfâr şitul anului şcolar şi în vacan ţa intersemestrial ă. (2) Transferarea copiilor/elevilor cu CES dintr -o unitate de înv ăţământ special în alt ă unitate de înv ăţământ special poate avea loc în urm ătoarele cazuri: a) la solicitarea p ărin ţilor/tutorilor legali; b) la schimbarea domiciliului p ărin ţilor/tutorilor legali; c) apari ţia necesit ăţii pentru un copil/elev cu CES de a urma un tratame nt medical sau de a beneficia de servicii de reabilita re/recuperare care nu pot fi asigurate în localitatea unde este situat ă unitatea şcolar ă frecventat ă; d) ameliorarea/compensarea sau agravarea defici enţei. ART. 89 (1) Transferarea copiilor/elevilor cu CES de la o unitate de înv ăţământ special ă la alta de acela şi fel, pe raza localit ăţii, jude ţului sau dintr-un jude ţ în altul, se face cu acordul consiliilor de adminis tra ţie ale celor dou ă unit ăţi de înv ăţământ. (2) Transferarea/Reorientarea copiilor/elevilor de la o unitate de înv ăţământ de un tip la alta de un alt tip, ca tip de dizabili tate şi din punctul de vedere al categoriilor de vârst ă, sau de la o unitate de înv ăţământ special la una de înv ăţământ de mas ă şi invers se face la propunerea cadrului didactic al grupei/clasei, a psihologului şcolar şi/sau a p ărin ţilor/tutorilor legali, în baza certificatului de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă elaborat de comisia de evaluare şi orientare şcolar ă şi profesional ă din cadrul CJRAE/CMBRAE. (3) În func ţie de evolu ţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala special ă spre şcoala de mas ă şi invers.

CAP. XI Activitatea la grupa şi la clasa special ă

ART. 90 Formele de organizare a activit ăţii la grupele de gr ădini ţă special ă sunt: a) activit ăţi obligatorii cu grupa; b) activit ăţi la alegere; c) activit ăţi de grup/individuale de interven ţie specific ă; d) activit ăţi ludice şi distractive;

Pagina 18


e) activit ăţi gospod ăre şti; f) plimb ări, excursii şi alte activit ăţi în afara gr ădini ţei. ART. 91 Durata unei activit ăţi la grup ă, modul de constituire a grupei de interven ţie de gr ădini ţă special ă şi de organizare a activit ăţii de interven ţie a profesorului psihopedagog şi a educatoarei se stabilesc de la caz la caz, prec um şi la recomandarea comisiei interne de evaluare continu ă. ART. 92 Cadrele didactice care lucreaz ă la grupa special ă de gr ădini ţă au obliga ţia asigur ării interven ţiei psihopedagogice specializate şi stimul ării precoce a copiilor cu deficien ţe, în scopul asigur ării şanselor egale de dezvoltare şi de acces spre trepte superioare de şcolarizare. ART. 93 În proiectarea şi realizarea lec ţiilor şi a diverselor activit ăţi educa ţionale la nivelul clasei, personalul didactic d ă dovad ă de flexibilitate şi adapteaz ă situa ţiile de înv ăţare, strategiile, materialele, metodele, mijloacele şi resursele pentru realizarea progresului şcolar al fiec ărui elev.

CAP. XII Evaluarea

ART. 94 (1) Evaluarea progresului şcolar se face continuu, formativ, prin evaluarea secven ţial ă de la fiecare lec ţie/activitate, precum şi evaluarea periodic ă, sumativ ă şi cea semestrial ă a activit ăţii şcolare. (2) Progresul poate fi evaluat prin probe diver se: chestionarea oral ă, probe scrise, probe practice, sc ările de apreciere, verificarea cu ajutorul ma şinilor, evaluarea prin proiecte, portofoliul, testul didact ic, precum şi prin examene. Evaluarea copiilor/elevilor cu CES ţine cont de tipul/gradul de dizabilitate a elevului. La evaluare se asigur ă un timp de lucru mai mare, 30-60 de minute, precum şi alte adapt ări specifice în vederea elabor ării lucr ărilor. (3) Pentru copiii cu deficien ţe grave/profunde/asociate, inclusiv surdocecitate, se va utiliza evaluarea func ţional ă, nu probe standardizate, şi se vor utiliza calificative. (4) În cazul elevilor cu CES, integra ţi individual sau în grupe/clase în înv ăţământul de mas ă, se va realiza o evaluare diferen ţiat ă în func ţie de evolu ţia proprie a copilului, pe baza unor descriptori de pe rforman ţă, stabili ţi de înv ăţătorul/profesorul clasei şi de cadrul didactic de sprijin. (5) Pentru asigurarea de şanse egale în vederea evalu ării, un elev cu dificult ăţi de înv ăţare beneficiaz ă, în mod obligatoriu, de educa ţie remedial ă. ART. 95 (1) Elevii cu CES care urmeaz ă curriculumul din înv ăţământul de mas ă sus ţin evalu ările prev ăzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011 în conformitate cu metodologiile specifice înv ăţământului de mas ă, potrivit curriculumului studiat. (2) Elevii prev ăzuţi la alin. (1) beneficiaz ă de adapt ări specifice, cum ar fi: asigurarea posibilit ăţii de comunicare prin utilizarea sistemului Braille , la elevii nev ăzători, respectiv a limbajului mimico-gestual, la ele vii cu deficien ţe de auz, inclusiv posibilitatea asigur ării, dup ă caz, a unui interpret autorizat, mărirea timpului destinat efectu ării lucr ării scrise de c ătre candida ţii cu deficien ţe motorii sau neuromotorii, care îi împiedic ă s ă scrie normal, sau de către cei cu deficien ţe vizuale grave, asigurarea scrisului cu caractere mărite la candida ţii ambliopi, transmiterea prin dictare, la elevii c u anumite deficien ţe, a informa ţiilor corespunz ătoare subiectelor de examen afi şate/prezentate vizual, realizarea probei scrise prin dictarea con ţinutului acesteia, de c ătre candidatul cu deficien ţe c ătre un profesor asistent etc.

Pagina 19


(3) Elevii cu CES care urmeaz ă curriculumul de mas ă adaptat sau curriculumul specific înv ăţământului special pot sus ţine evalu ările prev ăzute la art. 74 din Legea nr. 1/2011 , la solicitarea scris ă a p ărintelui/tutorelui legal instituit.

CAP. XIII Activitatea educativ ă nonformal ă (extracurricular ă şi extra şcolar ă)

ART. 96 Con ţinutul educa ţiei speciale se completeaz ă, la toate nivelurile de organizare a înv ăţământului, cu activit ăţi extracurriculare şi extra şcolare. ART. 97 Activit ăţile extracurriculare se desf ăşoar ă în unitatea special ă de înv ăţământ, în unit ăţi şcolare obi şnuite sau combinat, în ambele tipuri de unit ăţi şi în alte loca ţii. Aceste activit ăţi se organizeaz ă pentru copiii cu CES/alte tipuri de cerin ţe educa ţionale, pe cât posibil împreun ă cu copiii/elevii voluntari din şcoala de mas ă. ART. 98 Copiii/Elevii cu CES au acces liber, în condi ţiile de participare cu şanse egale cu ale celorlal ţi copii, la toate activit ăţile extracurriculare organizate în cadrul cluburilor şi palatelor copiilor, în tabere şcolare, baze sportive, turistice şi de agrement ale altor unit ăţi care organizeaz ă alte activit ăţi, beneficiind de drepturile stipulate în legisla ţia în vigoare a înv ăţământului special. ART. 99 Se pot organiza activit ăţi extra şcolare în colaborare cu asocia ţiile de profil. Calendarul acestora se întocme şte la începutul fiec ărui an şcolar, se aprob ă de c ătre CJRAE şi se comunic ă Comisiei Na ţionale pentru Educa ţie Special ă. ART. 100 Participarea copiilor/elevilor cu CES la activi t ăţile extracurriculare este stabilit ă de comun acord cu corpul profesoral al clasei, cu părin ţii şi elevii. ART. 101 În unit ăţile şi structurile de înv ăţământ special se pot organiza activit ăţi extracurriculare şi ca activit ăţi polivalente, sub forma unor cercuri tehnico-aplicative, cultural-artistice, sportive, gospod ăre şti.

CAP. XIV Dispozi ţii tranzitorii şi finale

ART. 102 Finan ţarea înv ăţământului special şi special integrat se asigur ă de la consiliile jude ţene/ale sectoarelor municipiului Bucure şti. ART. 103 Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului şi inspectoratele şcolare asigur ă, în conformitate cu prevederile legale, resursele necesare privind dotarea corespunz ătoare a bazei didactico-materiale a unit ăţilor şi structurilor de înv ăţământ special şi special integrat, potrivit specificului procesulu i de înv ăţare şi al necesit ăţilor financiare. Sursele de finan ţare se pot completa în conformitate cu prevederile legisla ţiei în vigoare. ART. 104 Normele de încadrare şi salarizare a personalului didactic şi a celorlalte categorii de personal din institu ţiile de înv ăţământ special şi special integrat, precum şi formele de organizare a ocup ării posturilor/catedrelor vacante se stabilesc prin metodologie aprobat ă de Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. ART. 105

Pagina 20


(1) La încadrarea personalului didactic şi la organizarea/desf ăşurarea activit ăţilor de formare a cadrelor didactice din înv ăţământul special şi special integrat sunt obligatorii asigurarea cu prioritate a calific ării şi perfec ţion ării corespunz ătoare cu privire la disciplina/disciplinele predat ă/predate, dar şi preg ătirea în domeniul psihopedagogiei/educa ţiei speciale. (2) În func ţie de cerin ţele specifice înv ăţării la o anumit ă categorie de CES, cum ar fi înv ăţarea elevilor surzi, nev ăzători sau cu deficien ţe senzoriale asociate, perfec ţionarea personalului didactic include şi asimilarea unor limbaje/coduri speciale de comunicare, scrierea Bra ille la nev ăzători ori limbajul gestual/mimico-gestual la copii cu deficien ţe de auz. ART. 106 Formarea, perfec ţionarea şi încadrarea personalului didactic, de conducere, auxiliar şi a personalului nedidactic din înv ăţământul special şi special integrat se reglementeaz ă prin metodologii şi instruc ţiuni ale Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, conform legisla ţiei în vigoare. ART. 107 (1) Evaluarea înv ăţământului special şi special integrat se realizeaz ă de către Ministerul Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului, prin serviciul de specialitate, în colaborare cu Comisia Na ţional ă pentru Educa ţie Special ă, respectiv de c ătre inspectoratele şcolare, prin inspectorii şcolari de specialitate pentru înv ăţământ special şi special integrat din fiecare jude ţ şi din municipiul Bucure şti, pe baza unor criterii specifice comune tipurilo r de deficien ţe, stabilite la nivel na ţional. (2) La nivelul fiec ărui inspectorat şcolar va fi încadrat un inspector şcolar de specialitate pentru înv ăţământ special integrat dup ă cum urmeaz ă: cu jum ătate de norm ă, pentru jude ţele unde exist ă pân ă la 3 unit ăţi de înv ăţământ special şi special integrat, şi cu norm ă întreag ă pentru jude ţele unde func ţioneaz ă 3 sau mai mult de 3 unit ăţi de înv ăţământ special şi special integrat. ART. 108 Întocmirea, completarea şi elaborarea actelor de studii pentru elevii cu CES se realizeaz ă potrivit prevederilor legale aplicabile sistemului de înv ăţământ şi reglement ărilor Ministerului Educa ţiei, Cercet ării, Tineretului şi Sportului. _________

Pagina 21

Documents

ORDIN nr. 5.573 din 7 octombrie 2011 privind aprobarea