Ordinul Presedintelui ANSVSA Nr. 17 Din 2011_18670ro

1

AUTORITATEA NAŢIONALĂ SANITARĂ VETERINARĂ

ŞI PENTRU SIGURANŢA ALIMENTELOR

ORDIN

pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere,

prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia

animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor

pentru anul 2011, precum ş i a Normelor metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi

control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011

Văzând Referatul de aprobare nr. 1094 din 24 martie 2011, întocmit de Direcţia Generală Sanitară Veterinară,

Direcţia Generală Siguranţa Alimentelor, Direcţia de Igienă Veterinară şi Epidemiologie, Direcţia de Coordonare

Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală şi Direcţia de Coordonare a Punctelor

de Inspecţie la Frontieră din cadrul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor;

având în vedere prevederile art. 2 şi ale art. 24 din Legea nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hranei

pentru animale, republicată;

ţinând cont de prevederile art. 63 şi ale art. 10 lit. b) din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea

activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea 215/2004,

cu modificările şi completările ulterioare;

în baza prevederilor art. 10 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-

veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor

transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor,

suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei

alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în

aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011;

în temeiul art. art. 3 alin. (1) şi (3), precum şi al art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1415/2009 privind

organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi a unităţilor din

subordinea acesteia, cu modificările ulterioare,

preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor emite următorul

ordin:

Art. 1 – (1) Se aprobă normele metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire,

control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia

mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzute în

anexa nr. 1 la prezentul ordin.

2

(2) Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul

siguranţei alimentelor pentru anul 2011, prevăzute în anexa nr. 2 la prezentul ordin.

Art. 2 - Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului

Bucureşti, institutele veterinare şi posturile de inspecţie la frontieră din cadrul Autorităţ i i Na ţ ionale Sanitare

Veterinare ş i pentru Siguran ţa Alimentelor vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 3 - Pentru asigurarea prin analize de laborator pentru realizarea acţiunilor de supraveghere, prevenire,

control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia

mediului, precum şi a unui autocontrol privind sănătatea animală şi siguranţa alimentelor conform prevederilor legale

în vigoare, operatorii economici pot încheia, în condiţiile legii, contracte cu laboratoarele centrale, zonale şi judeţene

ale autorităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor pentru efectuarea de analize pentru produsele supuse

supravegherii şi controlului, cuprinse în programele prevăzute la art. 1.

Art. 4 - Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor va controla modul de

aplicare a prevederilor prezentului ordin.

Art. 5 – Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. 6 – La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale

Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale

la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului pentru anul 2010 şi a Programului de supraveghere şi control în

domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2010, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din 21

ianuarie 2010, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 7 - Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare

şi pentru Siguranţa Alimentelor

Radu ROATIŞ CHEŢAN

Bucureşti, 30 martie 2011

Nr. 17

3

Anexa nr. 1

Norme metodologice de aplicare a Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile

de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011

Notă

1. În sensul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) proprietar de animale – persoană care are drept de proprietate asupra unor animale; b) deţinător de animale - persoana responsabilă pentru sănătatea animalelor aflate în grija ei, având obligaţia să protejeze animalele şi

oamenii de boli transmisibile ce are în posesie permanentă animale, în calitate de proprietar de animale şi/sau proprietar de exploataţie, sau are în posesie temporară animale în calitate de îngrijitor al acestora sau de persoană căreia i s-a încredinţat îngrijirea lor; această categorie include, fără a se limita la conducătorii grupurilor de animale, conducătorii mijloacelor de transport în care se găsesc animale, precum şi administratorii exploataţiilor comerciale, de tip târguri sau expoziţii de animale, tabere de vară, ferme de animale, centre de colectare a animalelor şi abatoare;

c) perioada de aşteptare/interzicere a mişcării - perioadă în care animalele nu pot ieşi în afara exploataţiilor; d) carantina profilactică - complexul de măsuri sanitar - veterinare ce se aplică de către proprietarul sau deţinătorul de animale asupra

animalelor nou introduse, în scopul depistării şi prevenirii introducerii bolilor transmisibile în efectivul de animale din exploataţie; e) localitate - sat - organizare teritorială cu cod siruta; f) supraveghere - colectarea, analiza, interpretarea şi raportarea sistematică a datelor referitoare la sănătatea animalelor; g) supraveghere specifică - supravegherea unei anumite boli sau infecţii; h) supraveghere pasivă - supravegherea de rutină, obişnuită, de obicei legată de vizualizarea animalelor din exploataţie, de

informaţiile şi notificările făcute de fermier, având ca scop de bază urmărirea unei populaţii de animale şi înregistrarea datelor şi documentelor cu posibilă semnificaţie epidemiologică, în scopul depistării precoce a bolilor, a menţinerii sau schimbării statusului de sănătate al exploataţiei sau în vederea certificării mişcărilor de animale sau a produselor obţinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasivă reprezintă examinarea clinică a cazurilor de animale bolnave dintr-o populaţie considerată până atunci liberă de boli;

i) supravegherea activă - orice activitate cu o frecvenţă şi intensitate prestabilite, care are ca scop stabilirea prezenţei sau absenţei unei anumite boli; de asemenea, supravegherea activă reprezintă prelevarea de probe, inclusiv examenele necropsice, asupra probelor dintr-o populaţie normală morfoclinic; supravegherea activă a animalelor acvatice cuprinde: inspecţia de rutină de către autoritatea competentă sau alt serviciu calificat şi agreat, în numele autorităţii, examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din fermele sau din zonele de creştere a moluştelor pentru depistarea unei boli manifestate morfoclinic, prelevarea probelor în scop de diagnostic în cazul suspiciunii bolilor listate sau observarea creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei şi notificarea imediată, obligatorie, în cazul apariţiei ori al suspiciunii de boli specifice sau a oricărei creşteri a mortalităţii;

4

j) controlul bolilor - totalitatea măsurilor individuale sau de grup care se dispun în cazul unor boli care evoluează în populaţiile de animale;

k) prevenirea bolilor - activităţi destinate protejării animalelor sau a oamenilor, în cazul zoonozelor, de riscuri prezente sau potenţiale, precum şi de consecinţele negative ale acestora;

l) controale oficiale - orice formă de control pe care autoritatea competentă o efectuează pentru verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare, produsele medicinale veterinare, precum şi cu regulile de sanătate şi bunăstare animală;

m) controale oficiale cu frecvenţă redusă - controalele oficiale efectuate pe principii veterinare non-discriminatorii, la faţa locului, la destinaţie şi/sau în timpul transportului ce pot implica şi prelevarea de probe. Prelevarea de probe se efectuează în acest caz în scopul verificării conformităţii cu cerinţele de certificare asumate la origine;

n) controale oficiale cu frecvenţă întărită - controalele oficiale efectuate ca urmare a rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă asupra lotului controlat. Controalele oficiale cu frecvenţă întărită se vor aplica următoarelor transporturi la aceeaşi destinaţie, până la obţinerea de rezultate favorabile ce vor readuce exploataţia/abatorul de destinaţie la principiul controlului oficial cu frecvenţă redusă;

o) data testării – data la care a fost prelevată proba; p) risc - posibilitatea de apariţie a unui defect de calitate cât şi severitatea urmărilor acestui posibil defect la un produs medicinal

veterinar vizat; q) incidenţă - posibilitatea ca un produs medicinal veterinar vizat să aibe un defect de calitate. În mod normal aceşti indicatori sunt

corelaţi cu modul de fabricare al produsului; r) expunere - gradul de distribuţie a produsului medicinal veterinar şi reflectă numărul potenţial de animale expuse unui produs cu

defect; s) efectele secundare adverse (nocive) - anticiparea severităţii consecinţelor la utilizarea unui produs medicinal veterinar cu defecte de

calitate.

2. Mişcările suinelor vii se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 136/2010 privind mişcarea suinelor vii pe teritoriul României şi pentru modificarea şi completarea unor norme sanitare veterinare. 3. Animalele vii importate din ţări terţe se supun regulilor de carantină profilactică timp de 30 de zile; pentru efectuarea carantinei profilactice, proprietarul exploataţiei de animale este obligat să deţină locuri special amenajate în acest scop.

4. Animalele vii provenite din comerţul intracomunitar pentru creştere şi reproducţie se supun izolării într-un spaţiu separat de alte animale aflate în exploataţie, aplicându-se o perioadă de aşteptare/interzicere a mişcării de maximum 30 zile în cazul porcilor şi de 21 zile în cazul celorlalte specii.

5

5. Proprietarii şi deţinătorii de animale sunt obligaţi să notifice direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti intenţia de a introduce animale din comerţul intracomunitar şi import în exploataţie, anterior sosirii animalelor, precum şi posibila dată a introducerii.

6. Examenul clinic acceptat şi decontat de către direcţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti se poate face în baza unei decizii scrise a directorului executiv, care stabileşte zona în care se face examenul clinic, frecvenţa şi documentele necesare pentru decont în următoarele situaţii:

a) în caz de suspiciune la animalele suspecte de contaminare;

b) în caz de confirmare a bolii la animalele din focar, din zona de supraveghere şi protecţie specifică fiecărei boli;

c) decizia directorului executiv este emisă la propunerea fundamentată a structurilor de specialitate din cadrul direcţiei sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, formulată anterior deciziei şi acţiunii de examinare clinică.

7. La propunerea direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor poate dispune, prin ordin al preşedintelui acesteia, în funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice, acţiuni imunoprofilactice de necesitate. Orice vaccinare este permisă numai cu vaccinurile înregistrate in România cu notificarea prealabilă de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; notificarea va fi însoţită de motivaţie, tipul de vaccin şi schema de vaccinare.

8. Medicul veterinar oficial poate dispune, în urma rezultatelor controalelor oficiale documentare, de identitate şi fizice efectuate în timpul transportului sau la destinaţie, teste şi prelevări de probe pentru examene de laborator; rezultatele testărilor vor fi comunicate proprietarului sau deţinătorului în perioada de carantină, aşteptare/interzicere a mişcării.

9. Probele prelevate şi testele efectuate în vederea evaluării statusului de sănătate în cadrul controalelor oficiale cu frecvenţă redusă, prin sondaj, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar sunt suportate de stat, cu condiţia precizării exprese a bolilor supuse supravegherii active pentru care se solicită testarea. În situaţia rezultatelor nefavorabile, exploataţia va fi supusă controalelor oficiale cu frecvenţă întărită.

10. Supravegherea statusului imun postvaccinal în cazul bolilor pentru care profilaxia este obligatorie, se realizează de către medicii veterinari oficiali; în acest caz, se interzice recoltarea probelor de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi care au efectuat vaccinarea.

11. La bovine, ovine, caprine şi suine, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul programului strategic, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate în exploataţia în care s-au născut. La ecvine şi carnasierele domestice, acţiunile sanitare-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om,

6

protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, suportate de la bugetul de stat se efectuează numai pe animale identificate, conform legislaţiei în vigoare.

12. Toate costurile privind realizarea acţiunilor de supraveghere, imunoprofilaxie şi de control, pentru exploataţii nonprofesionale sunt suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, în limita bugetului aprobat. 13. Prin excepţie de la prevederile pct. 12, costurile sunt suportate de proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale, după caz, în următoarele situaţii:

a) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cazul controalelor oficiale întărite, iniţiate în urma rezultatelor nefavorabile obţinute în cadrul controalelor cu frecvenţă redusă, efectuate în perioada de carantină sau în perioada de aşteptare/interzicere a mişcării, în cazul animalelor provenite din import sau comerţ intracomunitar; în această situaţie, perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării este prelungită până la clarificarea statusului de sănătate a animalelor şi a exploataţiei şi a situaţiei epidemiologice;

b) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, alte acţiuni de supraveghere, imunoprofilaxie şi control, realizate în centrele de colectare sau exploataţiile de origine, pentru certificarea loturilor destinate exportului şi comerţului intracomunitar;

c) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate a animalelor care fac obiectul importului, exportului, comerţului intracomunitar sau în cazul animalelor de sport, pentru participarea la expoziţii, târguri, concursuri, circuri, grădini zoologice, rezervaţii, adopţii internaţionale, evenimente culturale, mişcări noncomerciale ale animalelor de companie;

d) manopera şi testarea probelor prelevate în cadrul activităţilor de autocontrol, iniţiate conform legii de proprietarii sau deţinătorii de animale sau operatorii economici;

e) manopera pentru probele prelevate în vederea evaluării statusului de sănătate şi testele aferente acestora, în cadrul programelor de autocontrol;

f) manopera pentru probele prelevate în vederea reevaluării diagnosticului şi testele aferente acestora, în cazul în care proprietarul sau deţinătorul solicită o contraexpertiză; costurile contraexpertizei sunt suportate de solicitanţi, recoltarea probelor se realizează, în mod obligatoriu, sub supravegherea unui medic veterinar oficial.

g) manopera pentru probele prelevate şi testele efectuate la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de animale; h) activităţile încadrate în definiţia supravegherii pasive; i) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare împotriva bolii de Newcastle; j) contravaloarea vaccinului şi a manoperei de vaccinare antirabică a carnasierelor domestice neidentificate, în cazul în care proprietarul

refuză identificarea acestora; k) contravaloarea deparazitării animalelor pentru echinococoză; l) costul pentru operaţiunile de tuberculinare efectuate în centrul de colectare şi/sau exploataţia de origine în vederea certificării

mişcărilor de animale pentru export sau comerţ intracomunitar; m) proprietarii animalelor din exploataţiile nonprofesionale suportă în mod exclusiv costurile aferente realizării acţiunilor de

supraveghere, imunoprofilactice şi de control pentru:

7

i) avortul salmonelic al iepelor; ii) fascioloza; iii) trichomonoza bovină; iv) boala bacteriană a rinichiului la salmonide; v) loca americană; vi) diareea virală a bovinelor, respectiv Boala mucoaselor BVD - MD; vii) rinopneumonia ecvină; viii) bruceloza la canide; ix) bruceloza la iepuri; x) moluşte gasteropode Criptobya Heticis, Klossia Helicina, cestode, metacercari, nematode; xi) batracieni - trematode, acantocefali, pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze; xii) toxoplasmoza; xiii) oncopatii la mamiferele de producţie şi carnasiere; xiv) oncopatii de animale de producţie în libertate şi exotice; xv) supravegherea sanitară veterinară a materialului seminal congelat din import; xvi) supravegherea tulburărilor inflamatorii ale glandei mamare;

xvii) analiza apei din bazine piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare; xviii) anemie infecţioasă ecvină pentru toate ecvideele provenite din import, comerţ intracomunitar şi caii de sport reîntorşi în ţără;

14. Fondurile necesare realizării în cadrul exploataţiilor comerciale a acţiunilor sanitar-veterinare din cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, prevăzut la art. 1 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 114/2011 privind aprobarea acţiunilor sanitar-veterinare cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor, a acţiunilor prevăzute în Programul de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor, pe care Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor trebuie să le pună în aplicare, precum şi a tarifelor maximale aferente acestora pentru anul 2011, se asigură de către proprietarii acestora. 15. Costurile probelor recoltate şi ale analizelor efectuate în cazurile în care se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar, se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar, se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar sau se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, sunt suportate de persoana juridică responsabilă, după caz, de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare, producători, importatori, distribuitori, farmacii veterinare sau puncte farmaceutice.

8

16. Contravaloarea analizelor pentru produsele medicinale veterinare incluse în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România elaborat de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar se achită de către deţinătorul autorizaţiei de comercializare a produsului medicinal veterinar, în contul institutului respectiv, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. 17. Examenele şi testele de laborator necesare exportului de animale în ţările terţe se vor face ţinând cont de condiţiile impuse în certificatele transmise de către administraţiile veterinare ale ţării respective.

18. În cazul în care, conform precizărilor tehnice ale prezentelor norme metodologice, este necesară prelevarea unei probe pentru efectuarea mai multor teste de laborator, se decontează numai costul unei singure prelevări.

19. Formularele tipizate utilizate pentru înregistrarea şi raportarea acţiunilor din prezentele norme metodologice, precum tuberculina, vaccinul contra antraxului, vaccinul contra rabiei pentru vaccinarea carnasierelor domestice identificate se pun gratuit la dispoziţia medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi de către direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; vaccinul contra antraxului şi vaccinul contra rabiei trebuie să asigure imunitate postvaccinală pentru o perioadă de minimum 12 luni.

20. Laboratoarele sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti din cadrul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a păstra minim 60 de zile probele testate cu rezultate pozitive. 21. Direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia de a lua măsuri ca la data primirii buletinelor de analiză cu rezultate pozitive, copii ale acestora să fie distribuite inclusiv structurilor responsabile de monitorizarea bolilor, inspecţie şi control, precum şi medicului veterinar oficial responsabil din cadrul circumscripţiei sanitar-veterinare zonale. 22. Planul cifric anual se va elabora la nivelul direcţiilor sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, avându-se în vedere previziunile mişcării efectivelor pe specii şi categorii de animale şi nu efectivele existente în stoc la un moment dat. 23. Având la bază prevederile prezentelor norme metodologice, precum şi prevederile planului cifric anual, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti vor elabora grafice lunare detaliate privind prelevarea probelor şi transmiterii acestora la laborator, pe boli, pe localităţi şi exploataţii; pentru realizarea şi finalizarea la timp a acţiunilor cuprinse în Programul acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, graficele lunare sunt asumate prin semnătură de directorul executiv, directorul executiv adjunct (sanitar - veterinar), de directorul executiv adjunct economic, de şeful laboratorului sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, de medicii veterinari oficiali din cadrul circumscripţiilor sanitar-veterinare zonale, precum şi de medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi.

9

24. Numărul de probe prelevate în vederea efectuării testelor stabilite în cadrul prezentelor norme se stabileşte în baza numărului de animale ţintă existente la data operaţiunii. 25. Pentru evaluarea în timp util a riscurilor epidemiologice şi pentru aplicarea măsurilor prevăzute de legislaţia în vigoare, medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi raportează cazurile în care proprietarii refuză efectuarea acţiunilor sanitare veterinare obligatorii. 26. Refuzul efectuării acţiunilor sanitare veterinare obligatorii de către proprietarii sau deţinătorii de animale se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare şi întreaga responsabilitate a consecinţelor refuzului cade în sarcina acestora.

27. Tipurile de analize specifice diagnosticului de laborator pentru bolile cuprinse în prezentele norme metodologice trebuie să respecte precizările de diagnostic în conformitate cu reglementările europene specifice, respectiv cu Standardele Organizaţiei Mondiale pentru Sănătatea Animală, în cazul în care reglementările europene specifice nu cuprind astfel de precizări.

28. În situaţia supravegherii prin teste de laborator, în cazul declarării unui focar de boală, direcţiile sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze analize cost – beneficiu, prin care să identifice şi să utilizeze cele mai sigure şi mai eficiente metode pentru controlul bolii.

29. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să realizeze în cel mai scurt timp posibil calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor nonprofesionale de bovine şi al exploataţiilor comerciale de bovine înregistrate/autorizate şi să întocmească dosarele aferente acestora, pentru exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare pentru tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină. 30. Direcţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti au obligaţia să monitorizeze statusul exploataţiilor privind bruceloza bovină, conform prevederilor Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină. 31. Medicii veterinari oficiali prelevază probe ori de câte ori se impune, cu scopul stabiliriieficacităţii şi eficienţei unor acţiuni sanitare veterinare obligatorii efectuate de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, în cazul unor suspiciuni de îmbolnăvire sau în scopul confirmării unor boli, pentru precizări de diagnostic sau în oricare altă situaţie în care se dispune de autoritatea sanitară veterinară competentă.

32. În cazul acţiunilor imunoprofilactice la care se stipulează frecvenţa de execuţie (ex: 1/an, 2/an etc.) se va ţine cont ca produsele biologice achiziţionate care se utilizează să asigure obligatoriu imunitate minimă intervalului între acţiuni.

10

33. Pentru toate acţiunile suportate din bugetul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor şi cuprinse în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 114/2010, tariful indicat cuprinde şi costurile anexe care pot fi reprezentate de ac, seringă, dezinfectant, vacutainere, transport şi alte asemenea potrivit legii.

34. Produsele de diagnostic utilizate pentru realizarea examenelor de laborator prevăzute în prezentele norme metodologice trebuie să fie

însoţite de buletine de analiză pentru fiecare lot în parte, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor nr. 81/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind procedura de introducere pe piaţă şi de utilizare a reagenţilor şi a seturilor de diagnostic de uz veterinar, cu modificările ulterioare.

35. Produsele biologice utilizate pentru acţiunile de imunoprofilaxie şi diagnostic în vivo obligatorii, trebuie să fie însoţite de buletine de

analiză eliberate de Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar pentru fiecare lot în parte.

ABREVIERI AA-PAS – albastru alcian ADNS - Sistemul de Notificare al Bolilor pentru Animale AIE – anemie infecţioasă ecvină ANSVSA – Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor BCCC - Boala cronică cahectizantă a cervideelor

BND - Baza Naţională de Date CSVSA – circumscripţia sanitar – veterinară şi pentru siguranţa alimentelor

DDD – Dezinfecţie, Dezinsecţie, Deratizare DSVSA – direcţia sanitar-veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti EDTA – Etilen diamino tetraacetat de sodiu ElAs-yIFN – test imunoenzimatic pentru gamainterferon GPS – sistem de poziţionare globală HACCP - Principiile privind analiza riscurilor şi punctele critice de control (Hazard Analysis and Critical Control

Point) HE - hematoxilină-eozină, metodă de colorare histologică HEA – hematoxilină – eozină – albastru de metil HEV - hematoxilină – eozină – verde lumină Hb - hemoglobină IA - influenţa aviară IDSA – Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală IFD – imunofluorescenţă directă IISPV – Institutul de Igienă şi Sănătate Publică Veterinară

11

ICPBMV – Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar LEB – leucoză enzootică bovină LM - Reţea naţională de laboratoare de morfopatologie LNR – Laborator Naţional de Referinţă LNR EST - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR IA - Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Influenţa Aviară LSVSA – Laboratorul Sanitar -Veterinar şi pentru Siguranţa Alimentelor judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti NTG – număr total de germeni OIE - Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OMSA – Organizaţia Mondială pentru Sănătatea Animală OMS – Organizaţia Mondială a Sănătăţii PAS – periodic acid schiff PCR – reacţia de polimerizare în lanţ PIF – Post de inspecţie la frontieră PPD – extract proteic purificat PPD-J – derivat proteic purificat – Johnină - paratuberculină RFC – reacţie de fixare a complementului RSAR – reacţia de seroglutinare rapidă RMA – reacţia de microaglutinare SRAAF - Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje TB – Tuberculoză bovină TCS – Test comparativ simultan TIA – toxiinfecţie alimentară TU – Test unic UCPR – Uniunea Crescătorilor de Păsări din România

12

CAPITOLUL I

SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR LA ANIMALE

SECŢIUNEA 1 - PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE

1.1. FEBRĂ AFTOASĂ

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE 2

PRECIZĂRI EXECUŢIE 3

Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de febră aftoasă, fără vaccinare Supravegherea pasivă

Grupa de animale ţintă - animale din specii receptive, domestice şi sălbatice. România are statut liber de febra aftoasă fără vaccinare. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. Verificarea certificării sanitare veterinare a animalelor provenite din ţări cu statut de indemnitate cu vaccinare. Inspectarea periodică a zonelor recunoscute cu risc crescut de contaminare (graniţele României cu ţările terţe, târguri de animale vii, expoziţii, porturi, aeroporturi). Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de febră aftoasă. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă Supravegherea serologică - Pentru supravegherea transfrontalieră, pe zona de vecinătate cu ţări terţe, în scopul menţinerii capabilităţii de diagnostic a LNR, recoltarea de probe de sânge de la specia ovină, odată pe an - în

Va fi recoltat un număr de maxim 1100 probe de sânge, defalcat în mod egal între judeţele aflate la graniţa cu ţările terţe. În cadrul acestor judeţe, probele vor fi recoltate din efectivele aflate în localităţi de frontieră. Aceste probe vor fi recoltate cu prioritate din efectivele cu evoluţie masală a şchiopăturilor

Supravegherea serologică se realizează prin teste imunoenzimatice pentru anticorpi contra proteinelor structurale ale virusurilor febrei aftoase, pentru serotipurile O, A şi Asia 1. Probele cu rezultat pozitiv sau dubioase la serologie se retestează. Probele ce rămân pozitive se supun investigaţiilor prin teste imunoenzimatice pentru

13

trimestrul IV, după revenirea din transhumanţă sau în trimestrul I.

sau acolo unde se înregistrează o mortalitate ridicată la tineret.

anticorpi contra proteinelor nestructurale ale virusurilor febrei aftoase.

Supravegherea virusologică În caz de suspiciune clinică şi/sau de laborator se execută la animalele domestice şi sălbatice receptive incriminate conform Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009.

Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA pe probe recoltate în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Diagnosticul de confirmare în febră aftoasă se face în conformitate cu prevederile Manualului pentru Teste de Diagnostic şi Vaccinuri al OMSA/2009 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 113/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile pentru combaterea febrei aftoase.

În cazul diagnosticării bolii pe teritoriul României, se aplică măsurile prevăzute în Manualul operaţional şi în Planul de Contingenţă pentru febra aftoasă, aprobat prin Decizia 2007/18/EC a Comisiei din 22 decembrie 2006.

1.2. TUBERCULOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: calificarea statusului de sănătate al exploataţiilor şi atestarea acestora în vederea recunoaşterii statusului de ţară/zonă oficial indemnă de tuberculoză bovină. Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate, precum şi speciile sălbatice, susceptibile la infecţia cu Mycobacterium bovis (cervidee, porci mistreţi etc.)

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă A. În exploataţiile calificate ca oficial indemne de tuberculoză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: tuberculinare intradermică prin TCS o dată pe an

1. Animalele neconcludente la TCS se retestează. 2. Animalele pozitive la TCS se elimină din efectiv prin abatorizare. 3. Animalele neconcludente la două teste TCS sunt considerate pozitive şi se elimină obligatoriu din exploataţie prin tăiere de control în scop de

1. Controalele prin tuberculinare intradermică se planifică astfel încât să se execute cu cel puţin două săptămâni înaintea acţiunilor imunoprofilactice. 2. La execuţie se vor respecta precizările tehnice

14

la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni.

diagnostic în maximum 30 de zile de la tuberculinare. 4. Introducerea de animale într-o exploataţie calificată oficial indemnă de tuberculoza se face fară testare în prelabil, dacă animalele provin dintr-o altă exploataţie calificată oficial indemnă pentru tuberculoza. 5. Animalele care provin dintr-o exploataţie care nu este oficial indemnă pentru tuberculoză şi care urmează a fi introduse într-o exploataţie oficial indemnă, se testează obligatoriu prin TCS fie cu cel mult 30 de zile înaintea mişcării din exploataţia de origine, fie în maximum 30 de zile de la introducere în exploataţia de destinaţie.

ale producătorului testului de diagnostic utilizat. 3. Se vor tuberculina şi caprinele care sunt crescute în exploataţiile de bovine de la care se livrează lapte crud către procesare, conform secţiunii IX a Regulamentului (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală, cu amendamentele ulterioare. 4. Se interzice utilizarea pentru tuberculinare intradermică a tuberculinelor neînregistrate, netestate, alterate sau cu termen de valabilitate expirat, precum şi a instrumentarului de lucru defect. 5. Nu vor fi supuse testării prin tuberculinare intradermică: a) animalele aflate în ultima lună de gestaţie şi cele în primele 30 de zile după naştere; b) animalele bolnave, aflate în tratament sau cele în convalescenţă. 6. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei: a) se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sănătate a animalelor ce afectează comerţul intracomunitar cu animale din speciile bovine şi suine, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu tuberculoza bovină şi leucoza enzootică bovină; b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor şi furajelor, conform legislaţiei în vigoare. 7. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator, exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală. 8. Examenele de laborator pentru precizarea

15

diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

B. 1. Exploataţiile în curs de calificare sunt acele exploataţii care nu au îndeplinit criteriile pentru calificare în urma testelor efectuate în anul 2010, dar care au rezultate negative la testarea din decembrie 2010. Se efectuează tuberculinarea intradermică prin TU o dată pe an la toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni, la şase luni de la testul efectuat în decembrie 2010. 2. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile care nu au fost calificate ofical indemne şi care au fost testate anterior lunii decembrie 2010 vor fi testate de 2 ori la interval de 6 luni în vederea calificării oficial indemne pentru tuberculoză. 3. Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 6 săptămâni din exploataţiile nou înfiinţate, atunci când efectivul a fost alcătuit doar din animale originare din exploataţii calificate indemne de tuberculoză, vor efectua primul test la 60 de zile de la alcătuire iar cel de-al doilea test nu va mai fi solicitat.

1. Animalele pozitive la TU se retestează la 42 de zile prin TCS. 2. Laptele crud care provine de la animale din exploataţii care nu sunt calificate oficial indemne pentru tuberculoză, poate fi utilizat cu autorizaţia autorităţii competente: în cazul vacilor sau bivoliţelor care nu prezintă o reacţie pozitivă la testele de depistare a tuberculozei sau a brucelozei şi nici un simptom al acestor boli după ce a fost supus unui tratament termic astfel încât să prezinte o reacţie negativă la testul de fosfatază.

1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare ca oficial indemne de boală conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză bovină. 2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de tuberculoză după îndeplinirea condiţiilor.

C. În exploataţiile suspecte de contaminare. Se consideră exploataţie suspectă de contaminare acea exploataţie în care bovinele care au fost testate şi care au reacţionat pozitiv la testul alergic au fost eliminate.

Se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Medicul veterinar oficial elaborează şi controlează aplicarea planului de măsuri până la clarificarea situaţiei. 2. Până la clarificarea situaţiei epidemiologice a exploataţiei: a) se suspendă statusul de exploataţie oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010; b) se interzice orice fel de mişcare a bovinelor, furajelor, conform legislaţiei în vigoare. 3. Atunci când animalele tăiate în scop de diagnostic au fost negative la examenele de abator şi laborator exploataţia îşi recapătă statutul de oficial indemn de boală.

16

4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză.

D. În exploataţiile contaminat. Se consideră exploataţie contaminată, acea exploataţie în care bovinele cu reacţie pozitivă la testul alergic, au fost eliminate, iar examenele de abator şi laborator au confirmat tuberculoza: 1. Toate bovinele în vârstă de peste 6 săptămâni rămase în exploataţie sunt supuse testării oficiale pentru tuberculoză de două ori prin TCS la interval de 6 luni. 2. Orice bovină nou introdusă în efectiv înainte de finalizarea testărilor menţionate la pct. 1. va fi la rândul său testată de două ori la interval de 6 luni. 3. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind criteriile pentru planuri naţionale de eradicare accelerata a brucelozei, tuberculozei şi leucozei enzootice bovine, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri naţionale pentru eradicarea brucelozei, tuberculozei şi leucozei bovine şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Notificarea tuberculozei se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Este interzisă menţinerea animalelor pozitive în efectiv. 3. Este interzisă constituirea de centre de izolare pentru tuberculoză. 4. Este interzisă livrarea animalelor pozitive sau a celor din exploataţiile suspecte ori contaminate către alte exploataţii. 5. Se retrage statusul de oficial indemnă de tuberculoză şi se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit are responsabilitatea efectuării tuberculinărilor intradermice sub controlul şi coordonarea medicului veterinar oficial. 2. După declararea bolii, medicul veterinar oficial în a cărui responsabilitate este exploataţia, împreună cu medicul veterinar de liberă practică, efectuează ancheta epidemiologică şi întocmeşte programul de asanare. 3. Medicul veterinar oficial comunică în scris proprietarului sau deţinătorului de animale restricţiile privind circulaţia animalelor şi condiţiile de valorificare a produselor de origine animală provenite de la acestea. 4. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA are responsabilitatea pentru monitorizarea cazurilor reagente şi implementarea tuturor măsurilor de eradicare a bolii. 5. Bovinele cu rezultat pozitiv la TCS sau şi EIAs-γIFN se direcţionează către abator pentru tăiere în vederea efectuării expertizei de abator, precum şi a examenelor de laborator. 6. Aceste bovine se taie în partidă separată sub supraveghere sanitară veterinară şi cu aplicarea măsurilor de decontaminare şi protecţie a mediului. 7. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea şi după caz, cu sprijinul LNR din cadrul IDSA.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare, vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie calificată ca liberă de TB, iar ultima testare s-a efectuat în ultimele 30 de zile care preced plecarea din

17

centrul de colectare. F. Tăierea de control a animalelor pozitive la testele tuberculinice sau imunologice (EIAs-γIFN).

1. De la toate animalele reagente, tăiate pentru precizarea diagnosticului de tuberculoză, se prelevează obligatoriu probe individuale pentru examene de laborator, astfel:a) limfonodurile capului - retrofaringiene stâng şi drept, mandibulare stâng şi drept, parotidiene stâng şi drept; b) limfonodurile traheobronhice stâng şi drept, mediastinale anterior şi posterior; c) limfonodurile hepatice, iliac intern şi extern, retromamar superior şi inferior şi poplitei;d) porţiuni de ţesuturi şi organe pleură, pulmon, ficat, splină, rinichi, organe genitale, glandă mamară. 2. Prin grija medicului veterinar oficial din abator grupul de limfonoduri traheobronhice, pulmonare se ambalează separat şi tot separat se ambalează grupul de limfonoduri prelevate din regiunea capului; restul limfonodurilor limfatice recoltate se ambalează de asemenea separat.3. Confirmarea diagnosticului de tuberculoză se face conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, prin examene de laborator: morfopatologic, bacterioscopic, test biologic pe cobai. 4. Proprietarii animalelor reagente tăiate pentru stabilirea diagnosticului se despăgubesc potrivit legii, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 5. Precizările tehnice sunt în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză. În cazul izolării Mycobacterium spp, tulpinile se trimit la LNR pentru Tuberculoză şi Paratuberculoză în vederea tipizării fenotipice şi genetice. În imposibilitatea efectuării examenului cultural se vor trimite ţesuturi cu leziuni de la bovinele tăiate sau de la cobaii utilizaţi pentru test biologic.

18

G. Inspecţia în abator a animalelor vii Inspecţia oficială ante mortem şi post mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor la abator.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

H. Inspecţia cărnii şi a organelor 1. De la animalele pozitive la testele tuberculinice sau şi imunologice, la care după tăiere prin inspecţia post-mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următoarele limfonoduri:a) submaxilari, retrofaringieni, bronhiei;b) mediastinale, eventual şi limfocentrii mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. 2. În cazul suspiciunii de tuberculoză se recoltează probe de organe cu leziuni şi limfonoduri în vederea examinării morfopatologice şi bacteriologice, conform normelor sanitare veterinare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonoduri aferente. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonoduri cu leziuni.

Examinarea carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

I. Supravegherea bacteriologică a speciilor susceptibile din fondul cinegetic cu ocazia recoltării de trofee, pentru selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1.3. LEUCOZA ENZOOTICĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: eradicarea bolii şi clasificarea statusului de sănătate al exploataţiilor ca oficial indemne de LEB. Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate.


19

Supravegherea activă 1. Măsurile aplicate pentru supravegherea activă a bolii în exploataţii trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.2. Statusul de exploataţie oficial indemnă de leucoză enzootică bovină se suspendă sau se retrage conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

1. Exploataţiile care îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină. 2. Exploataţiile care nu îndeplinesc la această dată condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină după îndeplinirea condiţiilor.

A. În exploataţiile calificate ca oficial indemne de leucoză enzootică bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial indemnă de boală: supravegherea serologică la bovine, bubaline din exploataţiile nonprofesionale se realizează prin ELISA, o dată pe an, la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi; b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni din exploataţiile indemne de leucoză.

1. Examenele serologice se efectuează de regulă pe aceleaşi probe care se recoltează pentru bruceloza bovină. 2. Testele ELISA se efectuează pe pooluri de 10 probe, conform instrucţiunilor trusei de diagnostic şi recomandărilor LNR pentru leucoză enzootică bovină. 3. Animalele cu rezultat pozitiv la ELISA vor fi testate pentru confirmare prin ID; dacă există neconcordanţă între ELISA pozitiv şi ID negativ, confirmarea bolii se face prin recoltare de sânge şi examen prin ID după 30 zile de la prima recoltare. 4. Pentru expertiză de diagnostic, atunci când este cazul, probele se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA. 5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză. 6. Se suspendă statusul de sănătate al exploataţiei şi rămâne suspendat până când toate animalele în vârstă de peste 12 luni au reacţionat negativ la două teste serologice realizate în conformitate cu prevederile cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi aleOrdinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010.

Examenele serologice (ELISA şi/sau ID) se efectuează la LSVSA, iar în cazuri deosebite (expertiză) probele se trimit la Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Leucoză din IDSA.

B. În exploataţiile necalificate ca oficial indemne de LEB: supravegherea serologică la bovine şi bubaline se realizează prin ELISA, de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la: a) taurii şi bivolii de reproducţie autorizaţi;

1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 2. Exploataţiile ca îndeplinesc condiţiile de calificare conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 49/2010 vor fi atestate oficial indemne de leucoză enzootică bovină. 3. În cazul animalele diagnosticate pozitiv, acestea se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză.4. Animalele rămase în exploataţie după eliminarea celor pozitive se testează conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordinului preşedintelui ANSVSA

20

b) toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 24 de luni.

nr. 49/2010.

C. În exploataţiile contaminate supuse asanării prin extracţie: supravegherea serologică se realizează: a) de două ori pe an, la un interval de timp de cel puţin 4 luni şi cel mult 12 luni, la cel puţin 3 luni de la îndepărtarea animalului pozitiv şi a progeniturilor acestuia. b) s-a efectuat o anchetă epidemiologică cu rezultate negative şi toate exploataţiile legate epidemiologic cu exploataţia contaminată au fost supuse măsurilor stabilite la pct. a).

1. Testele ELISA se efectuează pe probe individuale de sânge. 2. Exploataţiile oficial indemne, în care un singur animal a reacţionat pozitiv la unul din testele la care se face referire în cap. II al anexei nr. 4 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se consideră contaminate şi intră în regim de asanare prin extracţie. 3. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 de zile de la eliberarea buletinului de analiză. 4. Viţeii proveniţi de la vaci reacţionate pozitiv la examenele serologice vor părăsi efectivul numai pentru sacrificare sub supravegherea autorităţilor veterinare. 5. DSVSA poate acorda derogare de la obligativitatea tăierii viţelului unei vaci infectate, atunci când acesta a fost separat de mama lui imediat după fătare şi înainte de a fi supt colostru. În acest caz, viţelul trebuie ca după identificare să rămână în exploataţie până la vârsta de 24 de luni şi să fie testat în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 6. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli transmisibile ale animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Măsurile aplicate pentru controlul bolii în exploataţiile contaminate trebuie să respecte prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Proprietarii animalelor tăiate se despăgubesc conform prevederilor Hotârârii Guvernului nr. 1214/2009 privind metodologia pentru stabilirea şi plata despăgubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale tăiate, ucise sau altfel afectate în vederea lichidării rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor, indiferent de rezultatele examenelor de laborator. 3. Notificarea se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2010, cu modificările şi completările ulterioare.

D. În exploataţii contaminate supuse asanării totale

Bovinele din exploataţiile supuse asanării prin depopulare totală nu se mai examinează serologic, urmând procedura de lichidare a efectivului.

E. În centrele de colectare pentru export sau pentru comerţ intracomunitar, pentru asigurarea cerinţelor de certificare: vor fi introduse numai animale ce sosesc dintr-o exploataţie de origine calificată ca indemnă de LEB, ca urmare a rezultatelor negative obţinute asupra animalelor în vârstă de peste 24 luni.

În cazul în care este necesară testarea animalelor în perioada în care acestea se află în centrul de colectare, probele se recoltează de către medicul veterinar oficial.

21

F. Inspecţia în abator a animalelor vii Inspecţia oficială ante-mortem şi post-mortem se efectuează în mod curent şi obligatoriu, conform procedurilor, la abator.

1.În cazul în care se depistează tumori la animalele tăiate, se recoltează probe din tumoră, miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri, alte organe cu modificări cu aspect neoplazic pentru efectuarea examenelor histopatologice, metoda HEA, metoda Van Gieson, metoda Romanwsky-Giemsa/Pappenheim sau metoda Lillie-Pasternack, după caz. 2. În cazul unui diagnostic histopatologic care permite suspiciunea de LEB, se examinează serologic la LSVSA toate animalele din exploataţia din care provine animalul respectiv, rezultatul final infirmând sau confirmând diagnosticul histopatologic prezumtiv. 3. Destinaţia cărnii şi a subproduselor comestibile rezultate de la animalele diagnosticate pozitiv se stabileşte de medicul veterinar oficial de abator.4. Se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 104/2005, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 105/2005 şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Examinarea animalelor vii se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1.4. PESTA PORCINĂ AFRICANĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă porcină africană Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană.

Pe tot teritoriul ţării, la toate porcinele domestice şi mistreţi. Pe tot teritoriul ţării, la toate speciile domestice şi sălbatice receptive. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii care supraveghează animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire sau moarte. Responsabilitatea supravegherii pasive revine şi autorităţilor competente pentru controlul la frontieră efectuat asupra importurilor de alimente de origine animală, a animalelor de companie susceptibile, a alimentelor din bagajele călătorilor şi a oricăror alte eventuale puncte de risc. După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali.

22

Supravegherea activă Examinare clinică, aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta porcină africană, dar implementează un program de supraveghere activă pentru pesta porcină clasică. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine.

Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Se face în unităţi în care au fost introduse animale noi, la plecarea animalelor spre abator şi la sosirea în abator. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive se analizează imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Se notifică imediat ANSVSA. Toate probele provenite de la cazurile suspecte de pestă porcină clasică, cu rezultat negativ pentru această boală, sunt testate obligatoriu şi pentru pesta porcină africană. LNR monitorizează testele efectuate şi prezintă lunar la ANSVSA raport privind numarul testelor şi rezultatul acestora. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic în relaţie cu ţări sau zone vecine, ANSVSA va dispune implementarea de inspecţii clinice şi testări regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

1.După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. 2. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din cadrul IDSA. 3. Este obligatorie respectarea prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind metodologia de prelevare, prelucrare primară, ambalare şi transport al probelor destinate examenelor de laborator în domeniul sănătăţii animalelor. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Supravegherea serologică În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic crescut în relaţie cu ţări sau zone vecine, la dispoziţia ANSVSA va fi implementată supravegherea serologică la mistreţi asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA. Testarea se face pe probe de ser sau lichid

23

toracoabdominal prelevate de la mistreţi concomitent cu probele prelevate pentru pesta porcină clasică.

Supravegherea virusologică Se face prin PCR pe probe de organe, prelevate de la mistreţi găsiţi morţi la care testele virusologice pentru pesta porcină clasică au prezentat rezultat negativ; Se face pe probe prelevate de la porcinele domestice cu suspiciune de pestă porcină clasică la care testele de laborator pentru pesta porcină clasică au fost negative.

1.5. TURBAREA SAU RABIA

SUPRAVEGHERE 1



Scopuri: Realizarea eficientă a programului de control, supraveghere şi monitorizare a rabiei pentru apărarea sănătăţii publice şi a sănătăţii animale, scăderea răspândirii rabiei în populaţiile de animale domestice şi sălbatice care va duce treptat la eradicarea acestei boli. Pentru realizarea acestor scopuri, se au în vedere şi prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 26 mai 2003 privind cerinţele de sănătate animală aplicabile circulaţiei necomerciale a animalelor de companie şi de modificare a Directivei 92/65/CEE a Consiliului, prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010 al Comisiei din 6 mai 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 998/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului privind numărul maxim de animale de companie din anumite specii care fac obiectul circulaţiei necomerciale, prevederile Directivei 92/65/CEE a Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinţelor de sănătate animală care reglementează schimburile şi importurile în Comunitate de animale, material seminal, ovule şi embrioni care nu se

24

supun, în ceea ce priveşte cerinţele de sănătate animală, reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/CEE, prevederile Deciziei nr. 824/2004/CE a Comisiei din 1 decembrie 2004 de stabilire a unui model de certificat de sănătate pentru circulaţia necomercială a câinilor, a pisicilor şi a dihorilor domestici provenind din ţări terţe şi care intră în Comunitate, precum şi prevederile Deciziei 2010/684/UE a Comisiei din 10 noiembrie 2010 de modificare a anexei E partea 1 la Directiva 92/65/CEE a Consiliului în ceea ce priveşte modelul de certificat de sănătate pentru animalele care provin din exploataţii. Obiectiv: Supravegherea pasivă Animale de companie, domestice şi sălbatice, de circ şi din grădinile zoologice, deţinute în spaţii de vânzare tip pet-shop, în adăposturile de câini fără stăpân şi alte spaţii.

Grupa de animale ţintă: Toate animalele susceptibile la infecţia cu virusul rabiei în regiunile de risc din mediul urban, silvatic, rural. Observarea modificărilor de comportament care pot induce suspiciunea de rabie, pe tot timpul anului.

Administratori ferme, proprietari exploataţii nonprofesionale, administratori fonduri de vânatoare, grădini zoologice, circuri şi alte spaţii organizate conform legii şi care adăpostesc animale; medici veterinari de liberă practică, medici veterinari oficiali, instituţii descentralizate şi organizaţii non-guvernamentale.

Supravegherea activă a) Examinare clinică obligatorie a animalelor care au muşcat sau zgâriat persoane şi animale.

Grupa de animale ţintă: Animale care au muşcat şi/sau zgâriat. 1. În cazul animalelor suspecte de rabie şi care care au muşcat/zgâriat unul sau mai multe animale dintr-o exploataţie de orice fel se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile generale de prevenire şi control al rabiei la animale domestice şi sălbatice, cu modificările şi completările ulterioare. În cazul în care medicul veterinar oficial decide existenţa unui punct de risc, se vaccinează toate animalele receptive din focar conform metodei de vaccinare recomandată de producătorul de vaccin in instrucţiunile de utilizare ale acestuia. 2. În cazul animalelor din exploataţii în

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial.

25

care au pătruns carnivore domestice sau sălbatice turbate sau suspecte de turbare se procedează conform instrucţiunilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Cadavrele animalelor turbate sau suspecte de turbare se distrug în întregime nejupuite. 4. Dupa eliminarea animalelor pozitive, animalele sănătoase rămase în exploataţie pot părăsi exploataţia după cel puţin 30 zile, odată cu ridicarea restricţiilor oficiale. Excepţie fac animalele ucise. 5. Animalele ucise/ moarte, care au fost suspecte de rabie, se testează pentru rabie.

b) Prin examene de laborator la animale moarte suspecte şi ucise, suspecte de rabie care au manifestat tulburări de comportament ce pot fi atribuite rabiei.

Grupa de animale ţintă: Animale moarte şi ucise suspecte de rabie. Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea strictă a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi a Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru EST, boala Aujeszky, listerioză în funcţie de specie. Investigaţii de laborator în cazul suspiciunii de boală: 1. IFD; 2. Inoculare intracerebrală a şoarecilor;

1. Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial. 2. Examenele virusologice se efectuează la LSVSA desemnate de LNR şi/sau LNR din cadrul IDSA. 3. Inoculare pe culturi celulare se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

26

3. Examen histopatologic; 4. Inoculare pe culturi celulare.

c) În fonduri cinegetice, grădini zoologice, circuri şi alte locuri care adăpostesc animale receptive la rabie: obligaţia anunţării oricărei suspiciuni de rabie către autoritatea sanitară veterinară teritorială.

Grupa de animale ţintă: Animale domestice şi sălbatice. Probele recoltate pentru rabie se examinează şi pentru boala cahectizantă a cervideelor, EST, boala Aujeszky, listerioză în funcţie de specie. Cazurile suspecte se anunţă prin orice mijloc DSVSA şi a municipiului Bucureşti. Uciderea se realizează numai cu respectarea condiţiilor de bunăstare. Se recoltează probe în vederea realizării analizelor de laborator care confirmă sau infirmă diagnosticului de rabie.

Administratori unităţi, fonduri. Medicul veterinar de liberă practică, medicul veterinar oficial.

d) Supravegherea circulaţiei tulpinilor virale Grupa de animale ţintă: Fiecare specie pe care au existat cazuri pozitive. Se prelevează probe o dată pe an de LSVsa din cazuistica anuală a judeţului respectiv şi se transmit către LNR în funcţie de prelavenţa bolii în judeţ.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar oficial al LSVSA conform incidenţei anuale a bolii. Investigaţiile se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

e) Rabia la vulpe: în conformitate cu Programul de supraveghere, control si eradicare a rabiei pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE a Comisiei din 23 noiembrie 2010 de aprobăre a programelor anuale şi multianuale şi a contribuţiilor financiare din partea Uniunii pentru eradicarea, combaterea şi monitorizarea anumitor boli ale animalelor şi a anumitor zoonoze, prezentate de statele membre pentru 2011 şi anii următori şi cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 55/2008 pentru aprobarea programului strategic privind supravegherea, controlul şi eradicarea turbării la vulpe în România, cu modificările ulterioare.

Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic. 1. Prelevarea probelor (vulpilor) la minimum 45 de zile dupa terminarea perioadei de vaccinare, în cadrul vânătorii de vulpi organizate cu scopul verificării titrului de anticorpi postvaccinali. 2. Atunci când sunt găsite vulpi moarte.

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz. 2. Examinarea probelor la LNR din cadrul IDSA.

27

1.6. ANTRAX

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supraveghere si control in scopul monitorizarii bolii pentru prevenirea apariţiei acesteia la om. I. Supraveghere pasivă Examen clinic al bovinelor, ovinelor, caprinelor, ecvinelor, porcinelor, carnasierelor şi a speciilor receptive din fondul cinegetic.

Monitorizarea datelor referitoare la incidenţa cazurilor de boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

II. Supraveghere activă. 1. Se interzice deschiderea cadavrelor animalelor suspicionate a fi moarte de antrax 2. În caz de suspiciune se prelevează: a) de la animale vii: probe de sânge sau secreţii sangvinolente; b) de la cadavre nedeschise: secreţii sangvinolente şi probe de sânge; c) de la cadavre deschise accidental sau animale tăiate de urgenţă: probe de sânge recoltat prin puncţie cardiacă sau pe tampoane, splină, ficat, os lung nedeschis, fragmente piele cu resturi de ţesut conjunctiv şi muscular, rinichi, limfonoduri. 3. În cazurile de antrax localizat se prelevează: a) ţesut din regiunea glosofaringiană împreuna cu limfonodurile adiacente şi tonsile; b) lichid de puncţie din zona edematoasă. 4. De la animalele cu formă digestivă de antrax: fragmente intestin, limfonoduri aferente, conţinut digestiv sanguinolent.

Probele prelevate se examinează bacteriologic: microscopic direct şi cultural (izolarea Bacillus anthracis). Animalele rămase în exploataţii vor putea părăsi exploataţia după minimum 15 zile de la eliminarea cazurilor suspecte de îmbolnăvire cu excepţia dirijării spre sacrificare.

Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate, sub coordonarea LNR pentru Antrax din IDSA. Tulpinile de Bacillus anthracis izolate la LSVSA vor fi trimise, în condiţii de biosecuritate, la LNR din cadrul IDSA pentru studii suplimentare. Medicul veterinar oficial din cadrul LSVSA, resectiv IDSA.

INSPECŢIA ANIMALELOR IN ABATOR I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, ecvinele şi porcinele se supun inspecţiei ante şi post-mortem.

II. CARNE ŞI ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar –veterinar, de către medici veterinari oficiali sau personal

MĂSURI: 1. Animalele clinic sănătoase provenite din loturi în care au existat cazuri de antrax se taie în abator, în partidă separată, la sfârşitul zilei de lucru.

28

desemnat de către autoritatea sanitară veterinară competentă.

2. În toate situaţiile în care se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om şi a contaminării mediului. 3. Carcasele, organele şi subprodusele de la animale bolnave şi cele care au venit în contact cu acestea se confiscă şi se distrug.

1.7. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ

SUPRAVEGHERE

1 PRECIZĂRI TEHNICE

2 PRECIZĂRI EXECUŢIE

3 Supravegherea activă

Grupa de animale ţintă: păsări domestice vaccinate din exploataţii nonprofesionale situate pe o rază de 3 km. În jurul exploataţiilor comerciale. Metoda folosită (RIHA pentru testarea imunităţii postvaccinale) este aplicabilă în contextul în care România practică vaccinarea obligatorie şi se execută la 10-14 zile după cea de-a doua vaccinare. I. În exploataţiile noncomerciale, pe o rază de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale de păsări înregistrate/autorizate, se efectuează verificarea imunităţii postvaccinale, prin recoltarea randomizată a 10 probe de sânge pe localitate. Notele de însoţire a probelor de sânge recoltate în scopul testării imunităţii postvaccinale, trebuie să menţioneze: a) categoria de vârstă a păsărilor; b) vaccinul folosit; c) data vaccinării. Probele trebuie să fie identificate conform notei de însoţire.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar oficial.

29

1). În exploataţiile de reproducţie şi selecţie, precum şi în cele de găini ouă consum, după vaccinarea a 2-a şi a 4-a, se prelevează 30-50 de probe / ferma/serie; 2). În exploataţiile de pui de carne, după vârsta de 28 de zile, se prelevează 30 de probe/ fermă/serie. II. În exploataţiile comerciale înregistrate/autorizate, verificarea imunităţii postvaccinale se realizează în cadrul programelor de autocontrol. Supravegherea serologică -are valoare limitată în cazul aplicării programelor de vaccinare contra ND.

Prelevarea probelor se face sub responsabilitatea medicului veterinar de liberă practică împuternicit.

Grupa de animale ţintă: galinacee domestice si porumbei din asociaţiile de profil înregistrate/autorizate sanitar veterinar. Investigaţii virusologice -în cazul suspiciunii de boală; -în cazul obţinerii de titruri neuniforme şi mai mari de 1/512 la examenul serologic la porumbeii vaccinaţi; -supravegherea virusologică a porumbeilor aflaţi în evidenţa asociaţiilor de profil se efectuează pe tampoane cloacale la o prevalenţa de 10% cu o confidenţa de 95% ( 25 probe ).

Medicul veterinar oficial.

1.8. BOALA VEZICULOASĂ A PORCULUI

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de boală veziculoasă a porcului Supraveghere pasivă

Boala veziculoasă a porcului este o boală notificabilă pe teritoriul României. Grupa de animale ţintă porci domestici şi sălbatici România are statut liber de boala veziculoasă a porcului. Este interzis importul de animale vii şi

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita

30

produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea şi notificarea a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boala veziculoasă a porcului. În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

de investigare a oricărei suspiciuni.

Supraveghere activă

1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase. 3. În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere conform prevederilor Deciziei nr. 428/2000/CE şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care introduce măsuri generale pentru controlul unor boli ale animalelor şi masuri specifice referitoare la boala veziculoasa a porcului, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Întrucât, din punct de vedere al manifestărilor clinice evidente într-un efectiv de porcine, nu se poate face distincţie între boala veziculoasă a porcului şi febra aftoasă, recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului Operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat Centru Local de Combatere a Bolilor (CLCB) sau DSVSA. 2. Examenele serologice sunt realizate în cadrul LNR din IDSA.

31

1.9. STOMATITA VEZICULOASĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de stomatită veziculoasă Supravegherea pasivă

Grupa de animale ţintă specii de animale receptive domestice şi sălbatice. România are statut liber de stomatită veziculoasă. Este interzis importul de animale vii şi produse ale acestora provenite din ţări unde evoluează boala. Are ca scop identificarea şi notificarea oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de stomatita veziculoasă. În cazul în care România se va afla în situaţia unui risc epidemiologic, la dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice în acest scop.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, gestionarii fondurilor de vânătoare şi medicii veterinari de liberă practică raportează cazurile de morbiditate şi mortalitate la animalele din speciile receptive. Medicii veterinari oficiali gestionează conduita de investigare a oricărei suspiciuni.

Supravegherea activă 1. Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi infirmate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la LNR febră aftoasă şi boala veziculoasă a porcului. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA. 2. ANSVSA organizează instruiri periodice pentru medicii veterinari oficiali şi cei de liberă practică pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de bolile veziculoase.

Recoltarea de probe în caz de suspiciune va fi realizată în conformitate cu prevederile Manualului operaţional pentru febra aftoasă. Probele vor fi recoltate de către personal instruit, sub supravegherea medicului veterinar oficial cu echipamentul disponibil în cel mai apropiat CLCB sau DSVSA.

32

1.10. PESTA BOVINĂ (RINDERPEST)

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de pestă bovină. Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare, de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

România nu importă animale vii din speciile receptive la virusul pestei bovine şi nici produse de origine animală provenite de la acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind acţiunile sanitare veterinare de supraveghere şi imunoprofilactice obligatorii ale căror costuri sunt suportate de către proprietarii animalelor.

Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de pesta bovină, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii

33

risc epidemiologie. clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA

Supraveghere morfopatologică: în caz de suspiciune sau apariţie a bolii.

Se efectuează examen morfopatologic, necropsie, metoda HEA pe probe de limfonod retrofaringian, de ţesut prelevat de la baza limbii şi din pleaopa a IlI-a.

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care, în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

1.11. PESTA MICILOR RUMEGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberăde pesta micilor rumegătoare Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Pesta micilor rumegătoare este o boală notificabilă pe teritoriul României. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului. Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra micilor rumegătoare domestice sau sălbatice din speciile receptive provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Perioada de incubaţie este stabilită conform recomandărilor OIE la 21 de zile. Cazurile suspecte se investighează imediat.

România nu importă animale vii din speciile receptive la pesta micilor rumegătoare şi nici produse de origine animală provenite de la

34

Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare/interzicere a mişcării. Examene anatomoclinice şi necropsice a animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de carantină.

acestea, din ţări care nu au statut de ţară liberă de pestă bovină, recunoscut oficial de OIE. La animalele vii din speciile receptive nou introduse prin comerţul intracomunitar sau importul din ţări terţe, se respectă prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 62/2005.

Supravegherea activă Aplicabilă în contextul în care România este oficial liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

Cazurile suspecte de animale domestice sau sălbatice care, în mod întemeiat, nu pot fi rezolvate pe calea investigaţiilor epidemiologice şi clinice în cadrul supravegherii pasive, se vor analiza imediat prin prelevarea de probe şi transmiterea acestora la laborator. Suspiciunea se va notifica imediat ANSVSA.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Diagnosticul se realizează în cadrul LNR din IDSA.

În cazul în care, România se va afla în situaţia unui risc epidemiologie.

La dispoziţia ANSVSA vor fi implementate inspecţii clinice şi testări serologice regulate, cu o frecvenţă sporită, asupra grupurilor de animale de mare risc. Zonele şi ţintele vor fi stabilite în cadrul grupului de experţi constituit de ANSVSA.

Supravegherea serologică Toate cazurile în care s-a dispus în mod întemeiat, prelevarea de probe de la animale bolnave, ce prezintă semne clinice ce pot fi atribuite bolii şi care în urma investigaţiilor epidemiologice şi clinice nu exclude boala.

În caz de suspiciune pe probe de sânge trimise la LNR din cadrul IDSA.

Supravegherea virusologică Pentru examene virusologice de diagnostic, probele se trimit de IDSA, cu aprobarea ANSVSA, la laboratoare de referinţă naţionale şi/sau internaţionale şi sunt plătite de către DSVSA

35

1.12. PLEUROPNEUMONIA CONTAGIOASĂ BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pleuropneumonia contagioasă bovină. Supravegherea pasivă 1. Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA în condiţii de linişte epidemiologică.

Examene anatomoclinice şi necropsice ale animalelor susceptibile moarte sau tăiate în perioada de aşteptare.

2. Animalele suspicionate pentru această boală sunt investigate prin metode de la laborator: serologice (RFC sau ELISA) şi microbiologice.

Animalele cu reacţii serologice neconcludente sau pozitive se identifică, se examinează clinic şi sunt recontrolate serologic. De la animalele la care se reconfirmă un rezultat serologic pozitiv şi care prezintă simptome suspecte de pleuropneumonie se prelevează probe, mucus nazal şi lichid pleural recoltat prin puncţie aseptică, pentru examen bacteriologic, care se efectuează pentru confirmare la LNR din cadrul IDSA.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

3. Clinică, în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare

În caz de suspiciune sau apariţie a bolii, se aplică măsurile de diagnostic, supraveghere, profilaxie şi combatere şi prevederile legislaţiei comunitare.

4. În abatoare: inspecţia de abator trebuie să se realizeze prin proceduri adecvate în scopul decelării leziunilor pulmonare specifice.

De la toate animalele cu leziuni suspecte de pleuropneumonie contagioasă se prelevează probe de lichid pleural şi ţesut pulmonar, reprezentative pentru examene bacteriologice, histopatologice, în vederea precizării diagnosticului de pleuropneumonie contagioasă.

36

1.13. VARIOLA OVINĂ ŞI CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de variolă ovină şi caprină. 1.Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare.

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

2. Clinică: în zonele de protecţie şi de supraveghere în cazul suspiciunii de boală, conform legislaţiei în vigoare.

Inspecţia vizuală planificată a animalelor din speciile domestice receptive la virusul variolei ovinelor si caprinelor, aflate pe teritoriul Romaniei:a) în localităţile ţintă din judeţele ce au fost nominalizate ca zone cu risc major sau minim de contaminare transfrontalieră;b) în unităţile desemnate a efectua carantina pentru animale importate, pe perioada duratei maxime de incubaţie a bolii, la intervale de timp mai scurte decât durata minimă a perioadei de incubaţie.

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 133/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Nu există manual de diagnostic în domeniu.

37

3. Morfopatologică şi virusologică: în caz de suspiciune a bolii şi la animale importate din tari libere de boala dar cu risc epidemiologic de vecinatate.

Inspecţia obligatorie în abatoare şi puncte de tăiere a animalelor din specii susceptibile ce provin din localitati ţintă, precum şi a celor taiate în perioada de carantină după import, efectuată de personal veterinar instruit pentru recunoaşterea manifestărilor clinice şi a leziunilor produse de agentul cauzal.

Efectuarea de examene necropsice şi morfopatologice prin metoda HE, pentru punerea în evidenţă a incluziunilor intracitoplasmatice specifice pe probe de material recoltat prin biopsie, precum şi ţesut cutanat cu leziuni, fixat în formol.

Investigaţiile de diagnostic se realizează în cadrul IDSA. Diagnosticul de confirmare a unui focar de variolă ovină şi caprină se realizează numai de către IDSA - LNR pentru Variolă Ovină şi Caprină.

1.14. PESTA AFRICANĂ A CALULUI

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară liberă de pesta africană a calului. Supravegherea pasivă Aplicabilă în contextul în care România este liberă de boală, fără aplicarea unui program de vaccinare

În scopul depistării rapide a eventualelor cazuri de boală şi a menţinerii statusului de sănătate: vizualizarea animalelor din exploataţie, informaţii şi notificări făcute de fermier.

Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

38

Supravegherea activă 1. supraveghere serologică şi virusologică în caz de suspiciune; 2. se testează 0,5% din animalele provenite din comerţ intracomunitar, dar nu mai puţin de 2 probe pe lot; 3. se testează toate animalele din import ţări terţe.

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se trimit la IDSA, iar pentru examene virusologice de diagnostic se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA la laboratoare de referinţă. 2. În cazul apariţiei de probe pozitive, se aplică prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 135/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind măsurile de control şi combatere a pestei africane a calului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi prevederile legislaţiei comunitare în vigoare.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

1.15. BOALA AUJESZKY

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supraveghere şi control în scopul monitorizării bolii. Inspecţia planificată pentru efectivele de porcine libere de infecţie: în unităţile desemnate a efectua carantină pentru animalele nou introduse.

Conform prevederilor Deciziei nr. 185/2008/CE a Comisiei din 21 februarie 2008 privind garanţiile suplimentare în legătură cu boala Aujeszky în schimburile intracomunitare cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre această boală, ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 83/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind garanţii suplimentare în legatura cu boala Aujeszky în comerţul intracomunitar cu porci şi criteriile de furnizare a informaţiilor despre aceasta boală şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind problemele de sanatate a animalelor ce afecteaza comertul intracomunitar cu animale din speciile bovine si suine, cu modificările şi completările ulterioare.

Serologică (ELISA gE): a) la 5% din animalele de reproducţie din exploataţiile autorizate de porcine, care nu vaccineaza sau vaccineaza cu vaccin marker - o data pe an.

Probele de sânge se recoltează de la porcinele nevaccinate sau vaccinate cu vaccin marker.

Examenele serologice se efectuează la LSVSA şi /sau IDSA.

39

În caz de suspiciune de boală se efectuează examene virusologice, după caz, identificarea genomului viral prin PCR la LNR din cadrul IDSA.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky se vor examina concomitent şi pentru encefalopatii spongiforme transmisibile.

Probele de creier de la rumegătoarele cu simptomatologie de boală Aujeszky, se vor examina concomitent pentru boala Aujeszkzy (met. HEA, met. Mann) si pentru encefalopatii spongiforme transmisibile (metoda HE, test rapid) la LNR din IDSA.

1.16. PARATUBERCULOZA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: eradicarea bolii. I. Supraveghere pasivă

Pe tot teritoriul ţării, toate bovinele, ovinele şi caprinele domestice din ferme sau crescute în libertate.

Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

II. Supraveghere activă I. La taurine şi bubaline A. În exploataţii indemne: 1. Supravegherea bovinelor în vârstă de peste 24 luni prin examen serologic prin ELISA, cu faza de absorbţie, astfel: a) toţi taurii şi bivolii de reproducţie la autorizare şi de 2 ori pe an, în trimestrele II şi IV; b) 5% din vacile, bivoliţele, junincile şi viţelele din exploataţiile pentru reproducţie şi producţie de lapte, odată pe an; c) toate bovinele cu reacţii pozitive la tuberculina de tip aviar, la 14 - 21 de zile de la TCS, se controlează prin examen serologic; d) toate animalele pozitive serologic sau cu manifestări clinice ce conduc la suspiciunea de paratuberculoză se controlează prin examen bacterioscopic pe probe de fecale sau, în cazul animalelor moarte sau tăiate, prin examen necropsic şi de laborator.

1. Testările serologice se efectuează pe probele recoltate pentru leucoza enzootică. 2. Pentru precizarea diagnosticului de paratuberculoză, se fac tăieri în scop de diagnostic fiind selectate animalele, cu semne clinice suspecte de paratuberculoză, serologic, bacterioscopic şi/sau alergice pozitive, de la care se prelevează porţiuni de ileon terminal 25 - 30 cm pornind de la valvula ileo-cecală, alte segmente de intestin cu leziuni şi limfocentrii mezenterici aferenţi, care se examinează morfopatologic şi bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează prin examene de laborator: bacteriologice şi morfopatologice.

Examenul necropsic şi prelevarea probelor pentru examene de laborator se face de către medicii veterinari de liberă practică în prezenţa medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA sub coordonarea LNR pentru Tuberculoză şi paratuberculoză din IDSA.

40

B. În exploataţii suspecte de paratuberculoză. 1.Sunt considerate suspecte de paratuberculoză, acele exploataţii în care au fost depistate animale cu semne clinice, pozitive serologic şi/sau alergic.

Toate animalele care au fost diagnosticate ca bolnave cu paratuberculoză se elimină din efectiv, iar în cazul taurilor, materialul seminal recoltat de la aceştia nu se va comercializa decât după examenul de laborator cu rezultat negativ pentru paratuberculoză.

2. Animalele în vârstă de peste 12 luni din aceste efective, se supun de două ori pe an la examene serologice ELISA pe seruri adsorbite şi alergic TCS cu PPD-bovin, paratuberculină PPD sau PPD aviar.

1. La animalele pozitive serologic şi/sau alergic se execută, obligatoriu examen bacterioscopic pe probe fecale iar la animalele abatorizate, examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente. 2. Declararea oficiala a paratuberculozei se face când la unul sau la mai multe animale tăiate, dintr-o exploataţie, diagnosticul a fost confirmat postmortem prin examen morfopatologic şi bacterioscopic. 3. Atunci când, într-un interval de cel puţin 12 luni, examenele post-mortem, efectuate pe un număr reprezentativ de probe, nu au confirmat niciun caz de paratuberculoză, iar procentul de seropozitive şi reagente nu depăşeşte 5 % din efectivul controlat se aplică conduita pentru exploataţii indemne de paratuberculoză.

C. În exploataţii contaminate 1. Animalele pozitive bacterioscopic, serologic şi/sau alergic se elimină din efectiv, prin abatorizare, în conformitate cu programul de asanare elaborat. De la animalele tăiate se prelevează probe individuale pentru examene complexe de laborator. 2. Notificarea bolii se face în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

II. La ovine şi caprine domestice A. În exploataţii indemne, cu antecedente sau suspecte de boală.

1.Supravegherea prin examene serologice prin ELISA cu faza de absorbţie, a ovinelor şi caprinelor în vârstă de peste 12 luni:

1. Examenele de laborator se efectuează pe probe de sânge recoltate pentru examenul pentru Maedi –Visna, artrita-encefalită caprină sau bruceloza

41

a) berbecii şi ţapii de reproducţie de două ori pe an; b) 2,5% din oile şi caprele de reproducţie din exploataţii comerciale autorizate sanitar veterinar, o dată pe an;

produsă de B. melitensis.

2. Pentru animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe, se testeză un procent de 1% din animale.

1. Animalele cu semne clinice suspecte şi/sau pozitive serologic se controlează în totalitate prin examen bacterioscopic pe probe de fecale dacă numărul acestora este de pînă la 5% din efectiv. 2. În cazul în care acest procent este mai mare pentru examenul bacterioscopic se vor selecta animale dintre cele cu semne clinice suspecte de paratuberculoză şi/sau pozitive serologic dar nu mai puţine decât 5% din efectiv. 3. Dacă acestea au murit sau au fost tăiate se va efectua examen morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală şi limfonodurile aferente. 4. Declararea bolii se face când examenele paraclinice pozitive au fost confirmate prin buletin de analiza(pozitiv morfopatologic şi bacterioscopic pe probe de mucoasă intestinală.

B. În exploataţii contaminate Atunci când, în turmele contaminate, procentul de infecţie depăşeşte 10 % din animalele controlate, în efectivul respectiv se aplică măsurile prevăzute în programul de asanare prin depopulare totală sau prin extracţie. În cazul asanării prin extracţie, se testează serologic tot efectivul din exploataţie. Animalele pozitive serologic sau şi bacterioscopic se elimină din efectiv, prin abatorizare

La animalele moarte sau tăiate se efectuează examen necropsic şi se trimit pentru examene de laborator probe de mucoasă intestinală şi limfonoduri aferente.

Se efectuează examene morfopatologice şi bacterioscopice.

III. La rumegătoarele sălbatice în captivitate şi semicaptivitate din rezervaţii naturale, parcuri, grădini zoologice.

42

Supraveghere prin examen necropsic al tuturor animalelor moarte sau tăiate în captivitate, precum şi a celor vânate sau moarte în rezervaţii naturale. De la animalele cu leziuni suspecte de paratuberculoză se recoltează fragmente intestin cu limfonodurile aferente pentru examene de laborator bacterioscopic şi histopatologic

1. Se efectuează examene morfopatologice şi bacterioscopice. 2. Arealul în care au fost depistate animale cu paratuberculoză se supune acţiunilor de vânătoare intensivă sau prin depopulare totală în cazul animalelor crescute în captivitate.

1.17. BRUCELOZA LA BOVINE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: recunoşterea României ca stat membru al UE oficial liber de bruceloză bovină. Supravegherea pasivă

Bruceloza bovină este o boală notificabilă pe teritoriul României şi al Uniunii Europene. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de boală şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului Supravegherea pasivă este esenţială, mai ales asupra animalelor domestice sau sălbatice din speciile receptive, inclusiv a celor provenite din import, incluzând controalele documentare de identitate şi fizice a fiecărui lot importat.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Probe, de la toate cazurile de avort, se trimit la laborator pentru investigatii in directia infecţiei brucelice. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi după caz bacteriologic pentru bruceloză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

Supravegherea activă A. 1. Exploataţiile calificate ca oficial indemne de bruceloză bovină, cu atestat de indemnitate, pentru menţinerea statusului de exploataţie oficial

La toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se aplică unul dintre următoarele regimuri de testare cu rezultate negative, conform Ordinului

Probele de sânge sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi. Prelevarile de probe in caz de suspiciune se fac in

43

indemnă de boală, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 41/2010 privind calificarea exploataţiilor de bovine în raport cu bruceloza bovină.

preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare: a) în exploataţiile fără tanc de racire a laptelui: un test serologic efectuat la un interval de minimum 3 luni şi maximum 12 luni faţă de data testării efectuate in 2010, sau b) în exploataţiile cu tanc de racire a laptelui: trei teste ELISA efectuate pe probe de lapte, la intervale de cel puţin 3 luni, astfel încât de la testarea serologică din 2010 şi până la primul test Elisa pe probe de lapte să nu treacă mai mult de 12 luni. Prelevarea probei amestec de lapte din tancul de racire se face dacă în fermă sunt cel puţin 30% din vaci în perioada de lactaţie.

prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. Recoltarea probei de lapte se efectuează de medicul veterinar oficial. Probele de lapte se trimit spre examinare la LNR pentru Bruceloză în baza graficului elaborat de LNR în colaborare cu DSVSA.

2.Toate taurinele şi bubalinele în vârstă de peste 12 luni din exploataţiile nou infiinţate, precum şi cele din Exploataţiile care nu au fost calificate ofical indemne pentru bruceloza în anul 2010.

Vor fi testate serologic de 2 ori la interval de de minimum 3 luni şi maximum 12 luni in vederea calificarii oficial indemne pentru bruceloza.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi.

B.Vacile, bivoliţele şi junincile care au avortat sau care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei brucelice.

De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi probe de ser sanguin la 14 - 21 zile după avort. Probele de sange prelevate de la bovinele care au avortat se examinează serologic prin RSAR Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenta medicului veterinar oficial. Analizele pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

C. În exploataţii suspecte de contaminare.

Toate bovinele cu vârsta mai mare de 12 luni se supraveghează serologic pe probe individuale de sânge. 1.Probele pozitive la unul din testele serologice se trimit spre confirmare la LNR pentru Bruceloză. 2. Animalele care au reacţionat pozitiv la retestare se elimină prin abatorizare. 3. De la animalele tăiate se trimit probe de uter,

1. Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică împuterniciţi în prezenţa medicului veterinar oficial. 2. Examenele bacteriologice se efecuează la LSVSA acreditate/agreate pentru izolarea Brucella spp sau la LNR pentru Bruceloze. 3. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea

44

limfonoduri perechi genitale, retrofaringiene şi retromamare (pentru femele), respectiv inghinale (pentru masculi), în vederea efectuării examenului bacteriologic pentru izolare şi genotipare de Brucella spp. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

tipizării fenotipice sau şi genetice.

D. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe. Testare serologică pe probe individuale de sânge, randomizat un procent de 1% din efectiv, dar nu mai puţin de 5 probe pe lot.

Probele se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. Pentru confirmarea sau infirmarea infectiei brucelice in efectiv, animalele pozitive la recontrolul I in RFC (tehnica OIE), se sacrifică şi se prelevează de la acestea următoarele probe: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamară, ţestut şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriogic. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Se testează în intervalul de 30 de zile anterior sau ulterior datei la care au fost introduse în efectiv. În cazul în care testul este efectuat ulterior introducerii în efectiv, animalul (animalele) trebuie izolat(e) fizic de celelalte animale, pentru a se evita contactul direct sau indirect cu acestea până ce reacţia se dovedeşte negativă.

E. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimina de la reproducţie.

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

F. Specii susceptibile din fondul cinegetic la toate animalele vânate.

Testare serologică pe probe individuale de sânge. Probele se examineaza prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

G. În exploataţii contaminate: În cazul în care o exploataţie a fost diagnosticată pozitiv aceasta işi recapătă statutul de liberă de

Medici veterinari de liberă practică şi medici veterinari oficiali. Prelevarile de probe se fac în

45

boală, dacă: fie toate bovinele aflate în efectiv în momentul izbucnirii au fost tăiate, fie efectivul a fost supus unei testări de verificare şi toate animalele de vârstă mai mare de 12 luni au prezentat rezultate negative la două teste consecutive, efectuate la interval de 60 de zile, primul fiind efectuat la nu mai puţin de 30 de zile după eliminarea animalului(lor) pozitiv(e). În cazul bovinelor care erau gestante în momentul izbucnirii, controlul final trebuie efectuat la cel puţin 12 zile după ce ultimul animal gestant în momentul izbucnirii, a fătat.

prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

1.18. BRUCELOZA LA OVINE Şl CAPRINE (Infecţia cu Brucella melitensis)

SUPRAVEGHERE 1



Scop: menţinerea statutului de ţară oficial liberă de Brucella melitensis. Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare a mişcării se vor izola şi se vor investiga serologic si dupa caz bacteriologic in directia brucelozei.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. Conform Deciziei 2007/399/CE a Comisiei din 11 iunie 2007 de modificare a Deciziei 93/52/CEE privind recunoaşterea oficială a statutului României de stat indemn de bruceloză (B. melitensis) şi a Deciziei 2003/467/CE privind recunoaşterea oficială a statutului Sloveniei de stat indemn de bruceloză bovină, România a fost recunoscută oficial ca ţară oficial indemnă de bruceloză (Brucella. Melitensis).

46

Supravegherea activă A. Ovinele şi caprinele în vârstă de peste 6 luni se supraveghează serologic o dată pe an. Supraveghere serologică prin RSAR Roz Bengal, astfel: a) toti masculii necastraţi; b) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; c) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile nonprofesionale din fiecare localitate; d) 5% din efectivele de ovine existente în exploataţiile comerciale; e) 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile comerciale; f) toate animalele nou introduse în exploataţie.

Se utilizează testul de aglutinare rapidă pe lamă cu antigen colorat cu Roz Bengal. Cazurile pozitive şi neconcludente se examinează şi prin RFC (tehnica OIE), iar apoi probele pozitive se trimit la LNR pentru Bruceloză pentru confirmare. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloză, prin examene serologice, bacteriologice şi de biologie moleculară. În cazul în care mai mult de 5% din probele testate (localitate sau ferma înregistrată/autorizată sanitar - veterinar) sunt serologic pozitive la testul Roz Bengal, se aplică prevederile din Anexa C la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991 privind condiţiile de sănătate animală care reglementează schimburile intracomunitare de ovine şi caprine. Tot efectivul se supune examinării serologice prin RFC (tehnica OIE). Când unul sau mai multe ovine sunt suspecte de a fi infectate cu B.melitensis, statusul fermei se suspendă provizioriu, iar animalele suspecte se izolează sau se distrug imediat, dar nu înainte de prelevarea de probe pentru confirmarea sau infirmarea infecţiei brucelice in efectiv: 3 perechi de limfonoduri (retro-faringieni, retro-mamari /inghinali la masculi, genitali), splina, glanda mamara, ţesuturi şi fluide uterine şi sânge. Probele se trimit la laborator pentru examen bacteriologic.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 3. De la animalele seropozitive tăiate probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică sub coordonarea şi controlul medicului veterinar oficial. 4. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 5. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

B. Se încadrează în programul de supraveghere şi se examinează serologic/ bacteriologic după caz: a). Toţi avortonii proveniţi de la caprine şi ovine (abomas, splină, pulmon); b) Animalele care prezintă manifestări clinice ce conduc la suspicionarea infecţiei (secreţii cervicovaginale, lichide articulare sau din higrome, învelitori placentare, lapte, material

Probele de sânge se examinează prin Roz Bengal şi RFC (tehnica OIE). Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

47

seminal); c) Probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză (splină, sistem nervos central, limfonoduri genitale şi mamare, uter, glandă mamară); d) Rumegătoarele sălbatice crescute în captivitate şi semicaptivitate, din rezervaţiile naturale, parcuri, grădini zoologice. C. Animalele domestice si sălbatice nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Se examinează un procent de 1% din animale prin Roz Bengal si RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

1.19. BRUCELOZA LA OVINE, respectiv infecţia cu Brucella Ovis

SUPRAVEGHERE 1



Scop: eradicarea bolii Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului


Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de asteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru epididimita infecţioasă a berbecilor.

Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

Supravegherea activă A. Se supun supravegherii serologice: a) toţi berbecii şi ţapii pentru reproducţie, cu 2 săptămâni înainte şi după perioada de montă, sau de însămânţări artificiale. b) berbecii şi ţapii cu manifestări de epididimită; c) oile şi caprele la 14-21 zile după avort.

Se utilizează testul RFC (tehnica OIE). De la berbeci/ţapi tăiaţi sau castraţi, cu forme clinice de epididimită sau serologic pozitivi prin RFC, se trimit probe de testicule în vederea efectuării examenelor bacteriologice pentru izolarea şi genotiparea Brucella ovis.

1.Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. 2.Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la

48

Se aplică prevederile din Anexa D la Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSVSA vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

B. Berbecii şi ţapii pentru reproducţie, proveniţi din comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Se testează animalele în procent de 2% utilizeazându-se testul RFC (tehnica OIE).

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice efectuate pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

1.20. BRUCELOZA LA PORCINE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: eradicarea bolii Supravegherea pasivă

Pe tot teritoriul ţării. Are ca scop identificarea, notificarea şi raportarea precoce a oricărui simptom ce poate fi atribuit unui caz de bruceloză şi menţinerea sau schimbarea statusului de sănătate a animalului.

Procedura de supraveghere cuprinde fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, vânătorii, administratorii fondurilor de vânătoare, medicii veterinari de liberă practică ce trebuie, conform legii să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Examinarea clinică Cazurile suspecte se investighează imediat. Cazurile suspecte, la controalele oficiale efectuate în timpul transportului sau la destinaţie în cazul importului sau comerţului intracomunitar, în perioada de carantină sau de aşteptare se vor izola şi se vor investiga serologic şi, după caz, bacteriologic pentru bruceloză. Se vor avea în vedere în mod deosebit, porcinele de reproducţie, în mod deosebit la cele aflate în localităţi învecinate cu zona silvatică.

Analizele serologice/bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/agreate pentru aceste investigaţii.

49

Supravegherea activă Supravegherea serologică: A.În exploataţiile comerciale înregistrate/ autorizate: 1. vierii de reproducţie - la intrarea în exploataţie şi apoi trimestrial; 2. 10 % din scroafele şi scrofiţele pentru reproducţie, o dată pe an; 3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv toate scroafele care au avortat, după 14-21 zile de la avort; 4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză. B. In exploataţiile nonprofesionale: 1. 10 % din scroafe, o dată pe an; 2. toţi masculii necastraţi, trimestrial; 3. scroafele şi vierii care prezintă semne clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică, inclusiv toate scroafele care au avortat, după 7-14 zile de la avort; 4. toate scroafele şi scrofiţele montate cu vieri diagnosticaţi cu bruceloză.

Supravegherea serologică prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE). 1.Cazurile pozitive şi neconcludente în RFC (tehnica OIE), se trimit la LNR pentru bruceloze pentru confirmare. 2. De la toate animalele care au avortat se trimit la laborator: avortoni, placentă, lichide fetale, precum şi ser sanguin după 14 - 21 zile de la avort. Se vor trimite la laborator şi probe de ser de la vierii cu care au fost montate scroafele care au avortat. 3. De la vierii cu rezultat pozitiv la testele serologice se trimit la laborator testicule şi eventual material seminal in vederea efectuării investigaţiilor bacteriologice de confirmare/infirmare a bolii. 4. Boala se confirmă la LNR pentru bruceloze, prin examene serologice, bacteriologice (izolarea şi identificarea B. suis). 5. În exploataţiile în care se confirmă infecţia brucelică se aplică sistarea reproducţiei şi asanarea. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit în prezenţa medicului veterinar oficial. 2. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectuează numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii. 3. Examenele de laborator pentru precizarea diagnosticului se realizează la LSVSA agreate sub coordonarea LNR pentru Bruceloze din IDSA. 4. Tulpinile de Brucella spp izolate în LSV teritoriale vor fi trimise la LNR pentru Bruceloze în vederea tipizării fenotipice sau şi genetice.

C. Animalele nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testarea se face serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE), in procent de 2% din animale conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 61/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

D. În abator: 1. animalele vii: se examinează ante-mortem şi post-mortem; 2. carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar.

a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.

Prelevarile de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

50

E. Supraveghere bacteriologică şi serologică obligatorie a speciilor susceptibile, 10% din mistreţi (din probele pentru PPC) şi iepuri cu leziuni din fondul cinegetic sau obţinuţi prin vânătoare.

Serologic prin RSAR Roz Bengal sau SAT şi RFC (tehnica OIE). De la animalele cu leziuni se recoltează probe pentru examene de laborator (aparat genital femel/mascul, splină, ficat, limfonoduri, pulmon, conţinut abcese ş.a.

Prelevările de probe se fac de către medicul veterinar oficial. Analizele serologice / bacteriologice pentru cazurile suspecte se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

F. Material seminal introdus prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe.

Testare şi trasabilitate pe probe individuale, randomizat un procent de 1%. Materialul seminal infectat se elimină de la reproducţie.

Probele sunt recoltate de medici veterinari oficiali. Analizele se efectueaza numai la laboratoarele acreditate/ agreate pentru aceste investigaţii.

1.21. CAMPILOBACTERIOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supraveghere în scopul menţinerii stării de sănătate şi nediseminării agenţilor abortigeni la reproducători I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la toate bovinele domestice din ferme sau crescute în libertate



II. Supraveghere activă 1. Prin examene de laborator pe probe de secreţii prepuţiale de la tauri şi bivoli pentru montă naturală din taberele de vară, de 2 ori la interval de 7 zile: a) înaintea sezonului de păşunat, într-o perioadă nu mai mare de 14 zile; b) imediat după întoarcerea la stabulaţie; c) mamelor de tauri prin examinare de mucus vaginal.

1. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaos sexual 7 zile. 2. De la femelele care au avortat se trimit la laborator avortoni şi învelitori placentare.

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

51

1.22. CAMPILOBACTERIOZA LA ALTE SPECII DE INTERES ECONOMIC: ovine, porcine, păsări

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supraveghere în scopul asigurării sănătăţii publice I. Supraveghere pasivă Pe tot teritoriul ţării, la ovine, porcine, păsări din ferme



II. Supraveghere activă prin examene de laborator

Recoltarea de probe de fecale proaspete, masa intestinală/probe cecumuri şi organe de la ovine, porcine şi păsări

Prelevarea probelor se realizează de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. Examenele de laborator la LSVSA, sub coordonarea LNR din cadrul IDSA. Tulpinile de Campylobacter spp. izolate vor fi trimise la LNR din cadrul IDSA pentru caracterizare fenotipică şi genetică

1.23. RINOTRAHEITA INFECŢIOASĂ BOVINĂ – IBR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supraveghere în vederea stabilirii statusului bovinelor privind infecţia cu IBR, ca etapă pregătitoare pentru implementarea programului de combatere şi eradicare a bolii. 1. Supraveghere serologică la 10%, dar nu mai putin de 10 animale, din efectivele în vârstă de peste 12 luni, din toate fermele de vaci de lapte şi carne înregistrate/autorizate. 2. Supravegherea serologică in Exploataţiile care furnizează material seminal, astfel: a) taurii şi bivolii autorizaţi pentru reproducţie pe teritoriul României, de două ori pe an, în semestrele I şi II; b) tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie,

1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA 2. Dacă în urma testării a 10% din animale rezultatele vor fi negative, atunci statusul fermei poate deveni indemn de IBR numai după testarea a 100% din animalele în vârstă de peste 12 luni, cu rezultate negative.

Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenle serologice se efectuează la LSVSA desemnate şi/ sau la IDSA. Probele prelevate pentru IBR se folosesc la cerere şi pentru testarea Diareei Virale Bovine – Boala Mucoaselor.

52

după împlinirea vârstei de şase luni, înainte de plecarea din ferma de origine şi la minimum 21 de zile de la intrarea în carantină în ferma de destinaţie; c) Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate anti - IBR-IPV sau vaccinate cu vaccin marker. 3. În caz de suspiciune de boală, se efectuează examene virusologice.

Izolare pe culturi celulare. Examenele virusologice se efectuează la IDSA.

1.24. TRICHOMONOZA BOVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supraveghere în vederea nediseminarii agenţilor abortigeni 1.Supraveghere clinică a efectivelor de bovine de reproducţie în special la montă şi la fătare, pentru efectivele indigene şi a celor aflate în perioada de carantină. 2.Supraveghere prin examene de laborator. 3.Monitorizarea datelor relevante despre boală.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Înainte de prelevarea probelor taurii şi bivolii se ţin în repaus sexual 7 zile. 3. În comerţul intracomunitar cu material seminal, paietele se trimit de către agentul economic/importator la laborator, în cantitate suficientă pentru efectuarea examenelor şi păstrarea pentru contraprobe. 4. Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea parazitului prin tehnica preparatului direct şi/sau prin tehnica cultivării pe mediu.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

1.25. ARTRITA/ENCEFALITA CAPRINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991.

1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID. 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 3. Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate reproducţiei, rămase în exploataţii

Probele se recoltează de medicul de libera practică împuternicit. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi, după caz, la IDSA.

53

1.Supravegherea serologică a caprinelor în varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de caprine existente în exploataţiile care fac comerţ cu animale de reproducţie şi care se află sub controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.dr.G.K.Constantinescu” –ANARZ.

după eliminarea cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de 3 luni. 4. Animalele importate din ţări terţe vor fi certificate oficial că provin din exploataţii libere de boală.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. 3. Toate animalele de reproductie care fac obiectul comertului intracomunitar cu 7 zile inainte de expediere.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.

1.26. MAEDI –VISNA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: certificare pentru comerţ intracomunitar în conformitate cu Directiva 91/68/CEE a Consiliului din 28 ianuarie 1991. 1.Supravegherea serologică a ovinelor în varstă de peste 12 luni la 5% din efectivele de ovine existente in Exploataţiile care fac comerţ cu animale de reproducţie şi care se află sub controlul oficial al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie „Prof.dr.G.K.Constantinescu” - ANARZ.

1. Examenele serologice se efectuează prin ELISA sau ID 2. Animalele pozitive vor fi eliminate din efectiv, nemaifiind folosite pentru reproducţie. 3.Animalele în vârstă de peste 12 luni, destinate reproducţiei, rămase în exploataţii după eliminarea cazurilor pozitive, se testează de 2 ori la interval de 3 luni. 4. Animalele importate din ţări terţe vor fi certificate oficial că provin din exploataţii libere de boală.

Probele se recoltează de medicul de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi, după caz, la IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează un procent de 1% din animale. 3. Toate animalele de reproducţie care fac obiectul comerţului intracomunitar cu 7 zile înainte de expediere.


Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică în prezenţa medicului veterinar oficial.

54

1.27. ECHINOCOCOZA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: controlul şi eradicarea bolii 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supravegherea gazdelor intermediare prin examene de laborator. 3.Supravegherea gazdelor definitive prin examene de laborator, inclusiv prin examen serologic ELISA- coproantigen.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pe probe (ficat, pulmon) prelevate de la gazdele intermediare pentru evidenţierea formelor larvare de Echinococcus spp. prin examen macroscopic şi microscopic. 3. Se efectuează examene de laborator pe probe de fragmente de intestin prelevate de la gazdele definitive pentru evidenţierea adulţilor de Echinococcus spp. 4. Se efectuează examene de laborator pe probe de materii fecale prelevate de la gazdele definitive prin tehnica ELISA coproantigen 5. Examenul ELISA coproantigen se efectuează obligatoriu la toti câinii din stâni si ferme. 6. Examenul de identificare a speciilor de Echinococcus se efectueaza pe probe expediate la LNR Echinococoză din cadrul IDSA.

7. Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA judeţene pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. 8.În baza rezultatelor analizelor de laborator care atestă infectarea animalelor cu Echinococcus spp, medicii veterinari din cadrul DSVSA au obligaţia să întocmescă ancheta epidemiologică în scopul stabilirii sursei de infestare. 9. După stabilirea sursei de infectare, este

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare (examene copro-parazitologice), LSVSA şi/sau LNR echinococoză din cadrul IDSA.

55

obligatoriu tratamentul câinilor depistaţi pozitiv la testul Elisa copro antigen. 10. Tratamentul câinilor pozitivi se va face de câte ori este nevoie cu respectarea procedurii de tratament ce implică în mod obligatoriu, restricţionarea deplasării în exterior a câinilor trataţi în primele 2 zile de la tratament. Materiile fecale eliminate în aceste 2 zile de la câinii pozitivi vor fi strânse şi inactivate.

1.28. DURINA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: monitorizarea bolii 1. Supravegherea serologică RFC a armăsarilor din herghelii şi depozite, o dată pe an;

Examen serologic prin RFC (tehnica OIE). Medic veterinar de liberă practică. Examenele se efectuează la IDSA.

2. Examenele serologice prin RFC în caz de suspiciune.

Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la IDSA.

Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1.29. ANEMIA INFECŢIOASĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop – eradicarea bolii 1. Supravegherea serologică a ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, astfel: a) armăsarii folosiţi în staţiunile temporare

1. Probele pentru expertiză se trimit şi se examinează LNR din cadrul IDSA. 2. Ecvinele care au reacţionat pozitiv la testul Coggins nu se mai retestează, iar proprietarul este obligat să izoleze aceste animale de alte ecvidee până în momentul uciderii sau tăierii.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Testul Coggins se efectuează la LSVSA, iar în caz de expertiză probele se trimit la LNR din IDSA.

56

de montă, la autorizare şi apoi de 3 ori pe an după cum urmează:

(i) cu 15 zile înainte de plecarea din depozit; (ii) cu 15 zile înainte de retragerea din staţiunile de montă; (iii) după 15 zile de la reîntoarcerea lor în depozit; b) armăsarii din staţiunile permanente de montă la autorizare şi de 2 ori pe an, la un interval de 6 luni; c) iepele de reproducţie, o dată pe an; d) ecvideele din herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice, ecvideele de competiţii şi din alte unităţi specializate, de două ori pe an, la un interval de 6 luni. 2 Supravegherea serologică a tuturor ecvideelor în vârstă de peste 6 luni, cu excepţia celor enumerate mai sus, se realizează o dată pe an.

3. Dacă în exploataţie sunt mai multe animale şi cel puţin unul a reacţionat pozitiv la testarea pentru anemie infecţioasă ecvină, animalele pozitive se elimină, iar restul animalelelor se supun la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni. Rezulatele celor două teste trebuie să fie negativ. 4. La animalele diagnosticate pozitiv se aplică o marcă specială cu înălţimea de 10 cm, de forma literei A, pe copita membrului anterior stâng. Operaţiunea se efectuează odată cu declararea bolii.

Animalele cu semne clinice de boală se ucid. 3. Exploataţiile nonprofesionale indemne, în care s-au înregistrat unul sau mai multe cazuri de AIE, se declară contaminate şi se aplică măsurile de eradicare a bolii, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 52/2010 privind aprobarea Planului pentru eradicarea anemiei infecţioase ecvine pe teritoriul României. 4. Se interzice circulaţia ecvideelor pozitive, cu excepţia sacrificării. 5. Se interzice scoaterea de armăsari sau iepe din staţiuni temporare de montă, herghelii, depozite de armăsari, hipodromuri, asociaţii hipice sau alte unităţi specializate, pentru a monta sau a se monta în localităţi cu animale contaminate. 6. Introducerea de armăsari sau iepe de reproducţie din exploataţiile şi localităţile contaminate în herghelii, hipodromuri, staţiuni temporare sau permanente de montă, depozite de armăsari, asociaţii hipice sau alte aglomerări specializate de cabaline este permisă numai după ce au fost supuşi/supuse la două teste Coggins la care au avut rezultat negativ, efectuate la interval de 90 de zile, înaintea acestui transfer. 7. Se interzice folosirea la montă a armăsarilor care au acţionat în staţiuni temporare de montă dacă nu au fost examinaţi serologic cu 30 de zile înainte de a fi introduşi în efectivul de origine. 8. Animalele care au obţinut rezultate negative la testul serologic, care provin din exploataţii contaminate, pot părăsi exploataţiile dacă, după ce animalele infectate au fost sacrificate, animalele rămase au o reacţie negativă la două teste Coggins efectuate la un interval de 3 luni. 9. Animalele negative din exploataţii libere de AIE pot părăsi exploataţiile în cazul în care au trecut 3 luni de la testare, numai după efectuarea unui nou test, la care s-au obţinut rezultate negative, în cele 10 zile premergătoare datei

57

mişcării. Excepţia o constituie mişcările ecvideelor către abator. 10. Atunci când consideră necesar, ANSVSA va elabora şi va transmite, în vederea implementării, instrucţiuni tehnice suplimentare privind supravegherea, controlul şi eradicarea AIE.

5. Animalele diagnosticate pozitiv se sacrifică în maximum 30 zile de la eliberarea buletinului de analiză.

11. Rezultatul testelor de laborator efectuate pentru diagnosticarea anemiei infecţioase ecvine se completează la secţiunea VII a paşaportului; în cazul animalelor diagnosticate pozitiv se completează corespunzător şi secţiunea VIII a paşaportului.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Medicul veterinar oficial.

6. Supravegherea prin examene morfopatologice a ecvinelor moarte în perioada de carantină sau în cazul suspiciunii bolii.

Efectuarea de examene morfopatologice, necropsie, metoda HEA sau metoda HEV, metoda Perls pe probe de miocard, pulmon, ficat, rinichi, splină, limfonoduri.


7. Pentru ecvideele care participă la competiţii internaţionale, testarea se execută în cele 10 zile premergătoare datei de expediere, prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins); pentru toate ecvideele din exploataţie şi pe o rază de 200 m în jurul exploataţiei autorizate se efectuează un test Coggins la care au obţinut rezultat negativ, efectuat pe o probă de sânge prelevată între 90 şi 180 de zile înainte de data preconizată a transportului intenţionat.

12. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare


8. Testarea serologică se realizează după cum urmează: a) în judeţele în care nu există focare de anemie infecţioasă prin ELISA; probele ELISA pozitiv se confirmă prin imunodifuzie în gel de agar (test Coggins); excepţie fac ecvideele prevăzute în Decizia 2010/346/UE a Comisiei din 18 iunie 2010 referitoare la

Laboratoarele de diagnostic îşi vor planifica recepţia şi introducerea în lucru a probelor de testat astfel încât să asigure citirile intermediare la 24 şi 48 ore şi citirea finală şi interpretarea rezultatelor la 72 ore. Pentru interpretarea rezultatelor testului Coggins nu sunt acceptate citirile care

58

măsurile de protecţie cu privire la anemia infecțioasă ecvină în România, care se testează numai prin test Coggins; b) în judeţele în care evoluează anemia infecţioasă, prin testul Coggins.

depăşesc 72 ore.

La ecvideele care sunt identificate şi prin dangalizare, în nota de însoţire a probelor către laboratoarele de diagnostic, pe lângă numărul de microcip se menţionează şi dangaua.

9. Toate ecvideele introduse prin comerţul intracomunitar sau import din ţări terţe se supun examenului serologic prin testul Coggins, în primele 15 zile de la achiziţie.


1.30. MORVA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: monitorizarea bolii Supraveghere obligatorie prin examen clinic, testarea alergică sau serologică şi post mortem prin examenul bacteriologic şi morfopatologic al tuturor animalelor suspecte

1. Examen clinic 2.Examen alergic 3. Examen serologic prin RFC (tehnica OIE) Tipul probelor: sânge condiţionat pentru exprimare ser sanguin 4. Efectuarea de examene necropsice, histopatiologice ( metodele HEA /HEV) 5. Examenele bacteriologice, pe probe de organe, ţesuturi.

1. Medicul veterinar de liberă practică sub supravegherea medicului veterinar oficial. 2.Medicul veterinar de liberă practică supervizat de medicul veterinar oficial 3. Examenele serologice se efectuează la IDSA sau la LSVSA acreditate pentru aceste investigaţii 4. Examenele se efectuează la IDSA sau la LSVSA. 5. Examenele bacteriologice se efectuează la IDSA

6. Notificarea bolii se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

59

1.31. INFECŢIA CU VIRUSUL WEST NILE

SUPRAVEGHERE 1


PRECIZĂRI EXECUŢIE

3 I. Supravegherea pasivă 1. Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale receptive ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie, potrivit prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 129/2007 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind controalele veterinare şi zootehnice aplicabile comerţului intracomunitar cu anumite animale vii şi produse de origine animală. 2.Observarea stării de sănătate a cabalinelor, efectuată de către proprietarii sau reprezentanţi ai acestora şi raportarea oricăror semne clinice medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau oficiali din cadrul DSVSA, semne ce pot fi atribuite infecţiei cu virusul West Nile.

1. Supravegherea infecţiei cu virus West Nile la animale se realizează în conformitate cu prevederile Ordinuluipreşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la cabaline sunt: a) ataxie; b) pareză; c) paralizia unuia sau mai multor membre; d) imobilitate; e) apatie, somnolenţă sau hiperexcitabilitate; f) reflex palpebral exacerbat; g) depresie; h) hiperestezie. 3. Semnele clinice care pot sugera infecţia cu virusul West Nile la păsări sunt: a) apatie; b) depresie; c) letargie; d) incoordonare a mişcărilor aripilor; e) incapacitate de zbor; f) mişcări de pedalare; g) paralizie.

Monitorizarea este efectuată de medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA, din LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA, precum şi din cadrul ANSVSA.

II. Supravegherea activă 1. Supravegherea serologică pentru depistarea imunoglobulinelor G (IgG) se efectuează lunar în perioada mai – octombrie, în toate judeţele, în localităţiţintă definite conform pct. 2 din coloana 2, altele decât cele stabilite în anul 2010, astfel: 2% din cabaline. Numărul de probe prelevate într-o lună trebuie să asigure o depistare a animalelor pozitive la prevalenţă maximă de2% cu grad de confidenţă de minimum 95%.

1. Numărul de probe rezultat prin aplicarea procentelor din coloana 1 pct. II. 1 la numărul total de cabaline din judeţ se repartizează egal pe parcursul fiecărei luni (perioada mai-octombrie). 2. Localităţile ţintă pentru supravegherea serologică se stabilesc în interiorul unităţilor epidemiologice desemnate pentru supravegherea bluetongue. Unităţile epidemiologice cu suprafaţa de 25/25 km şi localităţile ţintă se stabilesc de către DSVSA şi sunt avizate de LNR pentru arboviroze din

1. Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA. 2. Rezultatele obţinute prin supravegherea serologică vor fi raportate lunar de DSVSA către LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA. 3. Situaţia centralizată a

60

IDSA. În alegerea localităţilor ţintă se vor avea în vedere următoarele aspecte: prezenţa de ecosisteme propice pentru dezvoltarea populaţiilor de vectori (ţânţari) - terenuri umede, mlăştinoase, terenuri cu vegetaţie abundentă care menţine solul umed şi afânat, cimitire, gospodării sau ferme cu plantaţii irigate permanent, combinate cu existenţa unei populaţii locale de cabaline. 3. Localităţile pe teritoriul cărora se depistează anticorpi specifici virusului West Nile de tipul IgG vor fi considerate “zone de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om”. 4. Detectarea la cabalinele din “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” a imunoglobulinelor (IgM) confirmă prezenţa activă a virusului West Nile în zona respectivă, semnificând un grad ridicat de risc de îmbolnăvire a animalelor din specii receptive şi a oamenilor, urmare a circulaţiei vectorilor. 5. Pe o rază de 20 km în jurul “zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” se delimitează zone de supraveghere pentru infecţia cu virusul West Nile. 6. Depistarea de cabaline cu imunoglobuline M (IgM) contra virusului West Nile în “zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om” este urmată de prelevarea de probe pentru izolarea virusului West Nile sau identificarea genomului viral prin tehnici de biologie moleculară. Probele se recoltează de la animale cu semne clinice (cabaline, păsări) sau cadavre ori, în lipsa acestora, de la păsări capturate vii sau moarte, în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme, şi vectori transmiţători – ţânţari - capturaţi cu ajutorul capcanelor special destinate acestui scop. Probele prelevate de la animalele vii sunt reprezentate de sânge (cabaline, păsări) şi tampoane cloacale şi traheale (păsări). Probele care se vor preleva de la cadavre sunt creierul şi măduva spinării (cabaline) respectiv rinichi, inimă, creier, ficat sau intestin (păsări).

supravegherii serologice, lista zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om precum şi zonele de supraveghere sunt transmise lunar, sau la cerere, de LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA către ANSVSA. 4. ANSVSA va dispune transmiterea listei zonelor de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, a zonelor de supraveghere precum şi a rezultatelor testelor de laborator efectuate în aceste zone către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. 5. Raportarea rezultatelor supravegherii infecţiei cu virus West Nile în România către Comisia Europeană se face de ANSVSA în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

2. Supravegherea serologică lunară în perioada mai –octombrie, pentru prezenţa imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de risc pentru infecţii cu virusul

Probele pentru examene serologice de supraveghere se testează la LSVSA.

61

West Nile (definite conform pct. 3 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 0,5% cu grad minim de confidenţă de 95%.

3. Supravegherea serologică lunară în perioada mai -octombrie pentru depistarea imunoglobulinelor M (IgM) la cabalinele din zonele de supraveghere definite conform pct. 5 din coloana 2, pe un număr de animale care să permită depistarea celor seropozitive la o prevalenţă maximă de 2% cu grad minim de confidenţă de 95%

Probele pentru examenele serologice de supraveghere se testează la LSVSA.

4. Supravegherea virusologică şi prin teste de biologie moleculară pe probe de la păsări sălbatice prelevate pentru monitorizarea gripei aviare. 5. Testarea virusologică pentru identificarea acidului nucleic viral, antigenului, izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile de la cabaline, păsări, cu semne clinice sau cadavre în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om, şi în zonele de supraveghere. 6. În lipsa cabalinelor cu semne clinice sau moarte, se prelevează probe de la păsări din ecosisteme sălbatice şi sinantrope capturate vii sau moarte pentru izolarea, identificarea şi caracterizarea virusului West Nile (în special din ordinul Passeriforme, Columbiforme, Falconiforme). Numărul minim de prelevări lunare este de 10 în zona de risc şi 5 în zona de supraveghere.

Probele recoltate pentru izolarea virusului şi detecţia genomului viral prin tehnici de biologie moleculară se testează la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.

7. Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare lunar a vectorilor (ţânţari) în zonele de risc pentru infecţii cu virusul West Nile la animale şi om şi în zonele de supraveghere, în perioada de activitate a vectorului (mai – octombrie).

7. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 8. Monitorizarea vectorilor virusului West-Nile se efectuează prin: a) Capturarea sistematică de vectori cu capcane, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor (mai – octombrie). Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA. b) Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor.

Medicii veterinari de liberă practică, special instruiţi, împuterniciţi de către DSVSA. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor virusului West-Nile se efectuează la LSVSA desemnate de LNR din cadrul IDSA, iar confirmarea se face de către LNR pentru vectorii bolilor la animale şi ai zoonozelor din cadrul IDSA.

62

8. Pentru verificarea persistenţei infecţiei cu virusul West Nile în zonele de risc se va realizează un screening serologic al cabalinelor diagnosticate pozitiv pentru IgG în anul 2010.

9. Screeningul va fi efectuat în perioada mai – iunie 2011.

Probele vor fi analizate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) la LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA.

9. În cazul în care într-o localitate, alta decât localităţile ţintă stabilite pentru anul 2011, este diagnosticată infecţia cu virusul West Nile la om, în localitatea respectivă vor fi aplicate măsurile prevăzute la coloana 1, pct. 1 – 7.

Rezultatele testelor de laborator vor fi comunicate imediat de DSVSA către ANSVSA şi LNR pentru arboviroze din cadrul IDSA. ANSVSA va dispune comunicarea rezultatelor testelor de laborator către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate.

1.32. DIAREEA VIRALĂ A BOVINELOR - BOALA MUCOASELOR (BVD – MD)

SUPRAVEGHERE 1



1.Supravegherea taurilor şi bivolilor autorizaţi pentru reproducţie.

1. Supravegherea de laborator se realizează prin ELISA pentru detecţie de anticorpi (pentru confirmarea statusului de liber BVD-MD în unităţile specializate furnizoare de material seminal), ELISA pentru detecţie antigen, izolare pe culturi celulare, iar după caz PCR.

Probele sunt recoltate de medicul veterinar de liberă practică imputernicit. Examenele de laborator se realizează la IDSA.

2. Examenele virusologice se efectuează pe probe de organe, tampoane nazale, utilizând ca metodă alternativă şi PCR. Examene pentru depistarea virusului sau antigenului viral: a) la toţi taurii la autorizare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni pe probe de sânge sau ser sanguin; b) la toţi tăuraşii care se achiziţionează pentru reproducţie, după vârsta de şase luni, înainte de livrare, prin două examene efectuate la interval de minimum patru săptămâni, pe probe de sânge sau ser sanguin;

2. Taurii şi bivolii de reproducţie, pozitivi pentru virusul şi /sau antigenul BVD-MD se elimină de la reproducţie.

63

1.33. SEPTICEMIA HEMORAGICĂ VIRALĂ LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară ce stabileşte cerinţele de sănătate animală pentru animalele de acvacultură şi produsele acestora, precum şi pentru prevenirea şi controlul anumitor boli ale animalelor acvatice aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin ordinul respectiv. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE a Comisiei din 20 noiembrie 2008 privind orientări pentru programele de supraveghere a sănătăţii animale bazate pe evaluarea riscului prevăzute în Directiva 2006/88/CE a Consiliului. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind planurile de prelevare, metodele de diagnostic, determinarea şi confirmarea prezenţei septicemiei hemoragice virale - SHV - şi necrozei hematopoetice infecţioase - NHI - la peşti. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

64

1.34. NECROZA HEMATOPOIETICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR

65

1.35. VIREMIA DE PRIMĂVARĂ A CRAPULUI

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. În unităţile cu risc crescut de răspândire a bolilor se efectuează inspecţii de către serviciile de sănătate a animalelor din cadrul autorităţii competente. 2. În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Notificarea imediată a apariţiei ori a suspiciunii de boală se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR şi secvenţiere.

Supraveghere pasivă Pentru unităţile cu risc mediu şi scăzut, în cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de ciprinide şi/sau în mediul natural se examinează populaţia de animale acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea si notificarea se realizezaza ca şi în cazul supravegherii active.

Precizările de execuţie sunt aceleaşi ca în cazul supravegherii active.

1.36. BOALA CU VIRUSUL HERPES KOI

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art.10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel:

66

modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de crap sau în mediul natural.

nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Se prelevează probe de organe interne: rinichi, splină, hepatopancreas şi branhii. O probă este constituită din organele de la 2 exemplare de peşte pentru izolare de virus şi de la 5 exemplare de peşte pentru PCR. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

2.1. Supraveghere prin PCR; 2.2. Diagnostic prin detecţie de virus prin PCR, secvenţiere şi IF.

1.37. NECROZA PANCREATICĂ INFECŢIOASĂ A SALMONIDELOR

SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008, iar examenul de laborator în conformitate cu Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 471/2002 şi concomitent cu bolile SHV şi NHI.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare. 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin teste ELISA, IF, neutralizare, PCR.

67

1.38. BOALA BACTERIANĂ A RINICHIULUI LA SALMONIDE SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic; 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

1.39. NECROZA EPIZOOTICĂ HEMATOPOIETICĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural conform art.29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinulpresedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în culturi celulare; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin PCR şi secvenţiere.

68

1.40. SINDROMUL EPIZOOTIC ULCERATIV

SUPRAVEGHERE 1



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul presedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în exploataţii şi în mediul natural, se realizează similar specificaţiilor prevăzute în Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic; 2.2. Diagnostic prin examen microscopic direct, examen histopatologic, examen micologic; 3. Confirmarea bolii la LNR din cadrul IDSA.

1.41. ANEMIA INFECŢIOASĂ A SOMONULUI

SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor,

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare,

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA realizează inspecţiile, examinează populaţia animalelor acvatice şi prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin izolare de virus în

69

conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor acvatice pentru depistarea bolii clinice, conform prevederilor art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de salmonide sau în mediul natural.

constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea examenului clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice, potrivit prevederilor anexei la Decizia 2008/896/CE. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 2, pct. 9 lit. a), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28 şi 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

culturi celulare, PCR; 2.2. Diagnostic prin izolare de virus în culturi celulare cu identificare ulterioară prin IF, PCR şi secvenţiere; sau, 2.3.Detecţie virus prin IF în amprente tesut şi PCR .

1.42. GIRODACTILAZA -INFESTAŢIA CU GYRODACTYLUS SALARIS

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile şi în mediul natural, se realizează prin recoltarea de exemplare vii ce vor fi conservate în alcool 96°; în cazul exemplarelor mari de peşte se vor recolta înotătoarele. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere si diagnostic prin examen microscopic direct şi examen morfometric. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

70

1.43. BONAMIOZA -INFECŢIA CU BONAMIA OSTREAE, INFECŢIA CU BONAMIA EXITIOSA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinulpreşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobatăprin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006 privind aprobareaNormei sanitare veterinare ce stabileşte planurile pentru prelevarea probelor şi metodele de diagnostic pentru detectarea şi confirmarea prezenţei bonamiozei (Bonamia ostreae) şi marteiliozei (Marteilia refringens) la moluşte. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut şi examen histopatologic.

1.44. PERKINSOZA - INFECŢIA CU PERKINSUS MARINUS şi PERKINSUS OLSENI

SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a Autorităţii Competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările şi modificările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin cultivare în mediu tioglicolat, examen histopatologic.

71

creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1.45. MARTEILIOZA - INFECŢIA CU MARTEILIA REFRINGENS

SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Inspecţii efectuate de către autoritatea competentă în conformitate cu prevederile art. 7 din Norma sanitară veterinară aprobatăprin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de către serviciile de sănătate a animalelor, conformitate cu prevederile art.10 din Norma sanitară veterinară respectivă. 2. Examinarea populaţiei animalelor de acvacultură din exploataţiile de moluşte bivalve sau în populaţiile sălbatice pentru depistarea unei boli clinice, conform art. 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007,cu modificările şi completările ulterioare. 3. Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii bolii sau a observării creşterii mortalităţii în timpul inspecţiei în exploataţiile de moluşte bivalve sau/şi în mediul natural.

1. Frecvenţa inspecţiilor se stabileşte în conformitate cu art. 7 şi 10 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu partea B a anexei nr. 3 la norma sanitară veterinară respectivă. Inspecţiile efectuate conform art 10 din Norma sanitară veterinară aprobatăprin Ordinul preşedintelui ANSVSA constau în verificarea registrelor unităţilor de acvacultură şi realizarea de examen clinic şi anatomopatologic în scopul detectării modificărilor patologice. 2. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 şi cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 181/2006. 3. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările modificările şi ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin examen microscopic în amprente ţesut, examen histopatologic şi PCR.

72

1.46. MICROCITOZA - INFECŢIA CU MICROCYTOS MACKINI

SUPRAVEGHERE 1



Scop:Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în cazul apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţiile de moluşte bivalve sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 4 lit. a), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic, examen microscopic în amprente ţesut.

1.47. SINDROMUL TAURA - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE



3 Scop:Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

73

1.48. BOALA “CAP GALBEN”- LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu prevederile Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2. Diagnostic prin examen histopatologic şi PCR.

1.49. BOALA PETELOR ALBE - LA CRUSTACEE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă 1. Notificarea imediată, obligatorie a autorităţii competente în cazul a apariţiei ori suspiciunii bolii, sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural. 2. Efectuarea anchetei epizootologice. în caz de suspiciune a bolii şi/sau creştere a mortalităţii în exploataţiile de crustacee sau în mediul natural, conform art. 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Prelevarea probelor şi examenul de laborator se efectuează în conformitate cu Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008 cu modificările şi completările ulterioare, şi cu prevederile art. 26, 28, 29 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.170/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen histopatologic. 2.2 Diagnostic prin, examen histopatologic şi PCR.

74

1.50. ACARAPIOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE

1

PRECIZĂRI TEHNICE

2


3 Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de pe suprafaţa fagurelui. 2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică si/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. examen microscopic direct de evidenţiere a parazitului in traheile toracice, la LSVSA; 2.2. examen microscopic de identificare a endoparazitului Acarapis woodi (metoda disecţiei), la IDSA.

\

1.51. LOCA AMERICANĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a puietului. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Supraveghere clinică şi anatomopatologică a puietului căpăcit, în perioada aprilie - septembrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet căpăcit. Fagurii întregi pot conţine şi rezervă de hrană (miere căpăcită). 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel : 2.1. pentru supraveghere - examen AP şi microscopic direct (bacterioscopic); 2.2. pentru diagnostic - examen bacteriologic şi PCR convenţional.

75

1.52. LOCA EUROPEANĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În caz de suspiciune, supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri întregi sau porţiuni de 20 cm2/probă, fagure cu puiet necăpăcit şi căpăcit. 3. Pentru probele pozitive, diagnosticul de locă europeană se confirmă la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau la LNR din cadrul IDSA, astfel: examen AP şi bacteriologic complet, pentru diagnostic.

1.53. NOSEMOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1. Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Supraveghere clinică şi anatomopatologică a albinelor lucratoare, în perioada februarie – octombrie la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mătci"; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie, c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei; 3. Probele pentru examenele de laborator se constituie din 10 g/probă albine vii şi/sau moarte, recoltate de la urdiniş. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a sporilor Nosema sp. 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a numărului de spori de Nosema sp.

76

1.54. VARROOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere activă 1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit. 2. Supravegherea prin examene de laborator, iar în caz de necesitate diagnostic complet de laborator.

1.Supravegherea clinică şi anatomopatologică a albinelor lucrătoare, trântorilor şi puietului căpăcit, în perioada martie – octombrie, la: a) cel puţin 15% din coloniile stupinelor pepiniere mătci; b) 5% din coloniile stupinelor de producţie; c) primăvara după iernat şi toamna după stupăritul pastoral; d) la schimbarea vetrei stupinei. 2. Examenele de laborator se efectuează din 25 g/probă albine vii şi faguri întregi sau porţiuni de minimum 10/15 cm/probă, fagure cu puiet căpăcit de trântor şi/sau albină lucrătoare. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic de evidenţiere a ectoparazitului Varroa destructor; 2.2. pentru diagnostic - examen AP şi microscopic de determinare a nivelului infestaţiei.

1.55. TROPILELAPSOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop:Supravegherea bolii Supraveghere pasivă In caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe de figure cu puiet recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de evidenţiere a parazitului şi determinarea nivelului infestaţiei.

77

1.56. ATACUL GANDACULUI MIC DE STUP

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În caz de suspiciune supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2.Examenele de laborator se efectuează pe probe recoltate pentru varrooză. 3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la IDSA. 4. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA, astfel: pentru supraveghere şi diagnostic - examen AP şi microscopic de identificare a parazitului.

1.57. POLIEDRIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; b) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen microscopic direct de evidenţiere a cristaleleor poliedrice; 2.2. pentru diagnostic – examen anatomopatologic, microscopic şi histopatologic de identificare a cristalelor specifice virusului Borellina bombycis.

78

1.58. FLAŞERIA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: a) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; b) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi bacterioscopic; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi bacteriologic complet.

1.59. NOSEMOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1



Scop:Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 15 fluturi vii/ probă; 2.2.) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic de evidenţiere a sporilor de Nosema bombycis; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi microscopic de determinare a numărului de spori Nosema bombycis.

79

1.60. MUSCARDINA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1



Scop:Supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricărei creşteri a mortalităţii în exploataţii se prelevează probe pentru diagnostic complet de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Probele pentru examenele de laborator se constituie din: 2.1.) larve vii, 30 - 50 larve mici/probă vârstele I - III sau 15- 20 larve mari/probă, vârstele IV- V; 2.2.) 0, 25 gr. ouă. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

SECŢIUNEA 2 – SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL LA BOLI TUMORALE

2.1. ONCOPATII LA PĂSĂRI - LEUCEMII ŞI LIMFOAME, INCLUSIV BOALA MAREK, ALTE TUMORI

SUPRAVEGHERE 1



3 Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1. Supraveghere prin examen morfopatologic în abator şi trimiterea de probe provenite de la carcasele la care s-au depistat modificări tumorale. 2.O atenţie deosebită se va acorda următoarelor boli tumorale induse viral: a) boala Marek; b) leucoze aviare.

1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz. 2. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de Cancer la Animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de boli tumorale la păsări se face de către medicul veterinar de la unităţile avicole, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar – veterinară zonală. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

80

2.2. ONCOPATII LA MAMIFERELE DE PRODUCŢIE ŞI CARNASIERE

SUPRAVEGHERE



3 Scop: Supraveghere în scopul identificării riscului apariţiei bolilor tumorale la om. Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA

1. Se vor avea în vedere leucozele, leucemiile, limfoamele, adenomatoza pulmonară a oilor şi caprelor şi alte boli tumorale ale mamiferelor de producţie induse de retrovirusuri, precum şi carcinoamele de glandă mamară şi alte tumori în cazul carnasierelor. 2. Supraveghere prin examene morfoclinice şi morfopatologice post-operator sau post-mortem pentru animalele în vârstă de peste 6 luni, având în vedere posibila interrelaţie om - animal, animal - om în apariţia bolilor leucemice şi a altor boli tumorale cu etiologie virală.

1. Se efectuează examene anatomopatologice şi citohistopatologice. Metodele de diagnostic sunt cele folosite la IDSA, sectia de morfopatologie, şi anume: HE, HEA, Pappenheim, Gomori, Albastru de toluidina, AA-PaS, Van Gieson etc., după caz. 2. Tumorile se înregistrează în registrele de diagnostic de la fiecare LSVSA şi IDSA. 3. Centralizarea tumorilor în Registrul Naţional de cancer la animale se face pe baza confirmării diagnosticului la IDSA, secţia de morfopatologie.

Recoltarea, ambalarea şi transportul probelor de suspiciuni de tumori provenite de la carnasiere se realizează de către medicul veterinar clinician, medicul veterinar de liberă practică împuternicit sau medicul veterinar de liberă practică din cabinetele medicale veterinare. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA. Pentru probele de suspiciuni de tumori provenite de la animale de reproducţie, recoltarea ambalarea şi transportul se face de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit, medicul veterinar de abator sau sau medicul veterinar oficial din circumscripţia sanitar – veterinară zonală, după caz. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IDSA.

81

SECŢIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL BOLILOR ÎN FUNCŢIE DE ANTECEDENTELE

EPIZOOTICE LA ANIMALE

3. 1. LEPTOSPIROZA

SUPRAVEGHERE 1



3 Monitorizarea datelor relevante despre boală. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către

DSVSA .

Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA.

Supraveghere activă I. La bovine: 1. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 7- 9 serotipuri la: a) taurii şi bivolii de reproducţie, la autorizare şi ulterior o dată pe an;

b) 10 % din numărul de animale dinexploataţiile înregistrate/autorizate unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; d) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Examenele se efectuează pe probele de sânge recoltate pentru supravegherea brucelozei. 2. Setul de 9 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) grippothyphosa; g) australis; h) autumnalis; i) bataviae. 3. Setul de 11 serotipuri de Leptospira spp. pentru bovine din import/comerţ intracomunitar: a) pomona; b) ichterohaemorrhagiae; c) canicola; d) wolffi; e) hardjo; f) ballum; g) sejroe; h) bataviae; i) australis; j) grippothyphosa; k) autumnalis. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

82

2. Examinarea morfopatologică a avortonilor în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la viţei când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a prevenii instalarea fenomenelor de autoliză.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA

II. La cabaline: 1. Examen clinic şi anatomopatologic a cabalinelor în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri: a) armăsarilor reproducători din staţiunile temporare şi permanente de montă, a celor din herghelii, depozite, hipodroame, asociaţii hipice, circuri, alte unităţi specializate, exploataţia nonprofesională; b) 10% din numărul de animale/localităţile unde au fost declarate focare de boală în ultimii 5 ani, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10% din numărul de animale în cazurile de vânzare-cumpărare, la furnizor, cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; d) cabalinele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică. e) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului f) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippothyphosa; f) australis.

2. Pentru cabalinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar; Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

83

3. Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevarile de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

4. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă, probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.


Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează ca activitate de referinţă la LNR din cadrul IDSA.

III. La porcine

1. Examen clinic şi anatomopatologic în zonele în care: a) există antecedente de boală; b) s-a diagnosticat recent boala.

Medicul veterinar de liberă practică

2. Supraveghere serologică prin RMA cu setul de 6 serotipuri la: a) 10 % din vierii (vieruşii) nevaccinaţi antileptospiric, de două ori pe an, în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; b) 10 % din scroafele şi scrofiţele existente în efectivele mai mari de 100 de animale; sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe; c) 10 % din porcinele de reproducţie în cazurile de vânzare – cumpărare, la furnizor cu cel mult 30 zile înainte de livrare, sub 100 de animale se examinează cel puţin pînă la 10 probe. d) la autorizarea vierilor şi vieruşilor pentru însămânţări artificiale sau pentru monta naturală; e) animalele care prezintă semne clinice ce conduc la suspiciunea de infecţie leptospirică; f) în cazurile de avort, pe probe de sânge prelevate la 14-21 zile de la producerea avortului; g) la cerere, pentru determinarea statusului imunitar postvaccinal.

1. Setul de 6 serotipuri de Leptospira spp.: a) pomona; b) icterohaemorrhagiae; c) canicola; d) hardjo; e) grippothyphosa; f) australis. 2. Pentru suinele introduse prin import/comerţ intracomunitar se folosesc aceleaşi serotipuri ca pentru bovinele din import/comerţ intracomunitar; Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA

84

Examinarea morfopatologică a avortonilor şi în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate la purcei, când se suspicionează boala.

Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti pe probe de ficat şi rinichi.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz la LNR din cadrul IDSA

3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă ,probe de ficat, rinichi, post mortem şi probe de ficat, rinichi, creer, lichid pericardic şi peritoneal de la avortoni, în vederea efectuării examenului bacteriologic.


Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial.

IV. La câini 1.Examenele serologice se efectuează la cerere, prin RMA cu setul de 4 serotipuri: pomona, ichterohaemorrhagiae, canicola şi sejroe. 2. Examinarea morfopatologică în cazul înregistrării de pierderi prin mortalitate, când se suspicionează boala. 3. În caz de suspiciune, se recoltează probe de sânge şi urină de la animalele în viaţă sau probe de ficat şi rinichi, post mortem, în vederea efectuării examenului bacteriologic.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Se efectuează examene histopatologice, metoda HEA, metoda Levaditti, pe probe de ficat şi rinichi. Probele prelevate în vederea efectuării examenului bacteriologic vor fi trimise la laborator în cel mai scurt timp, 1-2 ore de la prelevare, moarte sau avort şi/sau vor fi transportate în recipiente sterile, în condiţii de refrigerare, pentru a preveni instalarea fenomenelor de autoliză.

Probele sunt recoltate de medici veterinari de liberă practică. Prelevările de probe în caz de suspiciune se fac în prezenţa medicului veterinar oficial. Examenele se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

INSPECŢIE ABATOR I. ANIMALE VII - bovinele, cabalinele, porcinele se supun inspecţiei ante- şi post - mortem.

II. CARNEA ŞI ORGANELE În cazul suspicionării anatomopatologice a bolii, se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate, pentru examen histopatologic prin metoda HEA, metoda Levaditti.

Prelevările de probe în caz de suspiciune se recoltează de medicul veterinar oficial.

III. MĂSURI: 1. Carnea şi organele se confiscă în totalitate, precum şi carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii. 2. Grăsimea se dă în consum după topire. 3. Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile anexei nr. 1 la Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Carnea şi organele se confiscă în cazul suspiciunii sau confirmarii boli de medicul veterinar oficial.

85

3.2. FEBRA Q

SUPRAVEGHERE



3 Supraveghere pasivă: 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală. 2. În caz de suspiciune a bolii se efectuează examen serologic, bacteriologic şi morfopatologic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Se efectuează examen morfopatologic, necropsic, metoda Romanowsky-Giemsa sau Lillie-Pasternack pe probe de limfonoduri, ficat, pulmon, rinichi, miocard, placentă.

Procedura de supraveghere este efectuată de fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă: 1.Supraveghere prin RFC sau ELISA a bovinelor, ovinelor şi caprinelor; în cazurile de avort la speciile receptive cu diagnostic neprecizat, pe probe de sânge recoltate după 14-21 zile. 2 Pentru confirmare se aplică precizările tehnice din coloana nr. 2.

A. Pentru confirmare în efectivele de bovine: 1. se prelevează probe în scopul testării PCR, după cum urmează: i) de la un număr de de maximum 3 bovine din tot efectivul de bovinele ce au avortat şi fetuşi în intervalul de 8 zile după avort, se vor preleva probe de tampoane vaginale sau placentă sau materiale rezultate în urma avortului (placentă şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat); ii) de la un număr de minimum 6 bovine cu respectarea proporţiei de 3 multipare şi 3 primipare din efectivul de bovine ce au avortat în urmă cu 15 zile şi mai puţin de 4 luni în urmă se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare; iii) de la bovine cu afecţiuni de reproducţie cum ar fi retenţii placentare, metrite exprimate în ultimele 4 luni, se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul de animale testate la 6 probe în total. 2. de la animale ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie se prelevează probe de sânge în scop de testare serologică prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge

Probele pentru confirmare se recoltează de către medicii veterinari oficiali şi se trimit la LSVSA şi/sau LNR din cadrul IDSA, după caz.

86

număul de animale testate la 6 probe în total. B. Pentru confirmare în efectivele de rumegătoare mici 1. De la un număr de 2 până la 6 probe prelevate de la capre şi oi ce au avortat în ultimele 8 zile se prelevează tampoane vaginale sau tampoane placentare sau probe din materialul avortat (placenta şi conţinut stomacal, splină, pulmon sau ficat de la fetuşi ) pentru examen PCR pentru a se putea efectua exanul diferenţial al avorturilor. Se vor efectua 2 teste PCR pe probe individuale sau 2 probe compuse în cazul în care sunt testate mai mult de 2 animale. 2. În cazul în care este disponibilă numai o singură probă pentru examen PCR sau o probă din cele două examinate cantitativ PCR, se va aplica următoarea schemă : i) de la capre şi oi ce au avortat cu 15 zile sau 3 săptămâni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; ii) de la capre şi oi ce au fătat prematur cu 15 zile sau 3 luni în urmă, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare., pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare; iii) de la capre şi oi din aceeaşi turmă ce nu prezintă afecţiuni de reproducţie cu trei luni în urmă după fătare, se prelevează probe de sânge pentru examen serologic prin ELISA, de preferat utilizând antigen preparat din izolatele de Coxiella de la rumegătoare, pentru a atinge număul minim de animale testate la 10, cu precădere cele ce au avortat - dacă este posibil 5 sau un număr mai mare.

87

3.3. AVORTUL SALMONELIC AL OILOR

SUPRAVEGHERE 1



3 Scop: monitorizarea bolii Supraveghere pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Monitorizarea cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire

Supraveghere activă Supraveghere bacteriologica a cazurilor de avort al ovinelor şi caprinelor.

Medicii veterinari de liberă practică.

3. 4. INFLUENŢA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: monitorizarea bolii


În caz de suspiciune, se efectuează examene virusologice - teste de biologie moleculară.

1. Examenele virusologice se efectuează pe probe de tampoane nazale, nazofaringiene, lavaj traheal. 2. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

88

3. 5. RINOPNEUMONIA ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: monitorizarea bolii


1. În caz de suspiciune: a) se efectuează examene serologice (ELISA) pe probe de seruri perechi la interval de 21 de zile ; b) avortonii se examinează prin examen morfopatologic şi virusologic.

Se efectuează examene morfopatologice necropsic, metoda HEA pe probe de pulmon, ficat, rinichi, limfonod.

Probele se recolteză de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

2. Pentru animalele de reproducţie nou introduse prin comerţ intracomunitar sau import din ţări terţe se examinează serologic (ELISA) un procent de 1 % din animale, dar nu mai puţin de 2 animale pe lot.

Medicul veterinar oficial. Examenele de laborator se efectuează la LNR din IDSA.

Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare;

3.6. ARTERITA VIRALĂ ECVINĂ

SUPRAVEGHERE 1



Scop: monitorizarea bolii Supravegherea pasivă Monitorizarea datelor relevante despre boală.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA

Supravegherea activă 1. Supraveghere serologică a: a) armăsarilor de reproducţie din herghelii şi depozite, o dată pe an, cu minim o lună înainte de autorizare şi începerea campaniei de montă;

1.Supravegherea serologică se efectuează prin ELISA sau seroneutralizare; în cazul probelor pozitive, animalele se vor retesta prin seroneutralizare, recoltându-se o nouă probă de sânge la un interval de cel puţin 15 zile. 2. Probele de sânge se recoltează de la animale nevaccinate contra arteritei virale ecvine.

Prelevarea probelor: medicul veterinar de liberă practică. Probele se testează la LNR din cadrul IDSA

89

3. Animalele cu titru constant sau în scădere sunt considerate negative, iar cele cu titruri crescătoare sunt considerate pozitive şi se testează virusologic, prin izolarea virusului pe culturi celulare şi/sau PCR pe probe de material seminal 4. Armăsarii eliminatori de virus se izolează şi se elimină de la montă. Pentru aceşti armăsari circulaţia va fi permisă numai dacă sunt castraţi. 5. Animalele seronegative nu sunt supuse restricţiilor de

circulaţie. 6. Ecvinele de sport şi pentru reproducţie, provenite din exploaţii certificate sanitar-veterinar ca oficial indemne de arterită virală în ultimele 6 luni, pot circula fără restricţii. 7. Notificarea oficială a bolii se face numai pe baza coroborării datelor clinice specifice cu rezultatele examenelor de laborator. 8. Vaccinarea pe teritoriul României se aplică numai la armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile dacă sunt sănătoşi clinic, serologic negativi sau cu titru constant/ în scădere şi care nu sunt eliminatori de virus. 9. Vaccinarea contra arteritei virale ecvine se face cu aprobarea ANSVSA, folosind un vaccin inactivat, omologat şi înregistrat oficial.

2. Pentru circulaţia intracomunitară / export ţări terţe, armăsarii necastraţi în vârstă de peste 180 de zile se testează serologic prin seroneutralizare pentru arterită virală cu 28 de zile înainte de îmbarcare, pentru destinaţia sport şi 21 de zile pentru ecvinele de producţie/reproducţie, cu plata de către proprietar.

Examenele se efectueaza la la LNR din cadrul IDSA.

Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

90

3.7. AVORTUL SALMONELIC AL IEPELOR

SUPRAVEGHERE 1

PRECIZĂRI TEHNICE

2


Supravegherea pasivă

Monitorizarea datelor relevante despre boală

Procedura de supraveghere este efectuată fermierii şi muncitorii implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică organizaţi conform legii, ce au obligaţia să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supravegherea activă Supraveghere bacteriologică a cazurilor de avort al iepelor.

1. Probele sunt recoltate de către medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial; 2. Examenele se efectuează la LSVSA şi confirmarea la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA 3. LSVSA au obligaţia de a trimite la LNR salmoneloze animale din cadrul IDSA toate tulpinile Salmonella izolate, în vederea tipizării serologice şi a monitorizării antibiorezistenţei.

3.8. TULAREMIA Supraveghere pasivă.

3.9. BRUCELOZA LA CANIDE

SUPRAVEGHERE 1



3 Scop: eradicarea bolii Supraveghere activă 1.Examen serologic,clinic, anatomopatologic şi bacteriologic în efectivele din canise de reproducţie şi al tuturor masculilor folosiţi la reproducţie, efectuat la cerere.

1. Probele cu rezultate pozitive, neconcludente serologic, vor fi reexaminate prin hemoculturi; de la femelele care au avortat şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului de laborator.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

2. Examinare serologică prin RFC/ ELISA, efectuată la cerere: a) canidele de reproducţie o dată pe an, cu ocazia acţiunilor imunoprofilactice; b) canidele care prezintă manifestări clinice care conduc la suspiciunea de infecţie brucelică inclusiv la câinii comunitari.

2. De la femelele avortate şi de la masculii seropozitivi care au fost castraţi în urma diagnosticului serologic pozitiv se trimit probe de avortoni cu învelitori fetale şi testicule, în vederea efectuării examenului complex de laborator.

2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

91

3.10. BRUCELOZA LA IEPURI

SUPRAVEGHERE 1



3 Scop: eradicarea bolii 1. Examinare serologică la 5% din iepurii din crescătorii, prin reacţia de seroaglutinare RSAR cu antigen colorat cu Roz –Bengal. 2. Examen anatomopatologic la iepurii domestici şi sălbatici morţi.

1. Probele pozitive prin RSAR se examinează prin RFC. 2. De la animalele seropozitive se prelevează probe de testicule,

limfonoduri, splina şi uter, în vederea efectuării examenului bacteriologic şi morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Brown şi Brenn.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinarea probelor de organe se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

3. În abator: a) animalele vii se examinează ante-mortem şi post-mortem; b) carnea şi organele se examinează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar

MĂSURI 1. De la iepurii din efectivele cu bruceloză: a) carnea şi subprodusele comestibile la care nu s-au constatat leziuni se dau în consum fără restricţii; b) organele cu leziuni se confiscă.

Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA.

2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3.11. FURUNCULOZA SALMONIDELOR CU AEROMONAS SALMONICIDA

SUPRAVEGHERE



3 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

92

3.12. YERSINIOZA, RESPECTIV BOALA GURĂ ROŞIE - LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE



3 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA

3.13. MIXOSOMIAZA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA judeţene şi/sau după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

93

3.14. BOALA COLUMNARIS LA SALMONIDE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de salmonide şi se prelevează probe pentru diagnostic.


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic. 3. Confirmarea bolii se realizează la LNR din cadrul IDSA.

3.15. ERITRODERMATITA LA CIPRINIDE SUPRAVEGHERE



3 Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de ciprinide şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de salmonide şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. .

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

94

3.16. IHTIOFTIRIAZA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic.


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

3.17. CRIPTOBIAZA

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de pesti şi se prelevează probe pentru diagnostic.


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic.

3.18. VIBRIOZA MOLUŞTELOR BIVALVE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de moluşte bivalve şi se

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte bivalve şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la

95

prelevează probe pentru diagnostic. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic

3.19. MOLUŞTE GASTEROPODE - CRYPTOBIA HELICIS, KLOSSIA HELICINA, CESTODE, METACERCARI, NEMATODE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de gasteropode şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în toate exploataţiile de moluşte gasteropode şi mediul natural, conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic.

3.20. BATRACIENI - TREMATODE, ACANTOCEFALI, PSEUDOMONOZE, AEROMONOZE ŞI MICOBACTERIOZE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau observarea creşterii mortalităţii în exploataţiile de batracieni şi/sau în mediul natural se examinează populaţia animalelor acvatice şi se prelevează probe pentru diagnostic.

Prelevarea probelor pentru diagnostic în cazul suspiciunii sau observării creşterii mortalităţii în populaţiile de batracieni se realizezază similar specificaţiilor din Cap. IX lit. B pct. 3, pct. 9 lit. b), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere şi diagnostic prin examen bacteriologic pentru pseudomonoze, aeromonoze şi micobacterioze; 2.2. Supraveghere şi diagnostic prin examen parazitologic pentru trematode, acantocefali.

96

3.21. PESTA RACILOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii sau a oricarei creşteri a mortalităţii în exploataţii sau în mediul natural se examinează populaţia de crustacee şi se prelevează probe pentru diagnostic

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile prevederilor Cap. IX lit. B pct. 5, pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Notificarea bolii se realizează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu completările şi modificările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează populaţia animalelor acvatice, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen micologic.

3.22. AMIBIAZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen microscopic directă

3.23. BRAULOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe


1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA

97

pentru diagnostic.

şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen macroscopic şi microscopic direct.

3.24. ASCOSFEROZA ŞI ASPERGILOZA ALBINELOR

SUPRAVEGHERE 1





1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin examen microscopic direct; 2.2. Diagnostic prin examen micologic complet.

3.25. PUIETUL ÎN SAC ŞI BOALA BOTCILOR NEGRE

SUPRAVEGHERE 1





1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic.

3.26. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE

SUPRAVEGHERE 1



Scop: supravegherea bolii Supraveghere pasivă

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA examinează familiile de albine, prelevează probe

98

În cazul suspiciunii bolii se prelevează probe pentru diagnostic.

conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

pentru diagnostic prin examene de laborator. 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: supraveghere şi diagnostic prin examen anatomopatologic, microscopic direct şi histopatologic.

3.27. ASPERGILOZA VIERMILOR DE MĂTASE

SUPRAVEGHERE 1




1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 3. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA şi/sau IDSA. 2. Examenele se efectuează la LNR din cadrul IDSA astfel: 2.1. pentru supraveghere - examen anatomopatologic şi microscopic direct; 2.2. pentru diagnostic - examen anatomopatologic şi micologic complet.

3.28. LISTERIOZA

SUPRAVEGHERE



3 Examene de laborator pe probe de la animale moarte ce au prezentat semne nervoase, învelitori placentare şi avortoni.

Probele de creier la care diagnosticul pentru boala Aujeszky, encefalopatiile spongiforme transmisibile, rabie, nu s-a confirmat, se vor examina pentru listerioză prin examen morfopatologic, necropsic, metoda HEA, metoda Romanowsky-Giemsa/Pappenheim şi bacteriologic pe aceleaşi probe de creier trimise la laborator pentru EST.

INSPECŢIA ANIMALELOR ÎN ABATOR I. ANIMALE VII Înspecţia ante- şi post-mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial, desemnat de către autoritatea sanitar -

ANIMALE VII - bovine, ovine şi porcine. Supraveghere prin examene de laborator.

Medicul veterinar oficial va controla prin inspecţie/monitorizare/recoltate de probe. Probele sunt trimise la LSVSA şi/sau IISPV după caz, pentru

99

veterinară competentă. testare. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile ordinului

Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3.29. TOXOPLASMOZA

SUPRAVEGHERE 1



1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene serologice (IFI, ELISA, micro – RFC) şi alte examene de laborator, pe probe prelevate de la speciile receptive, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

SECŢIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA ŞI CONTROLUL ALTOR BOLI TRANSMISIBILE, ZOONOZE ŞI

EMERGENTE LA ANIMALE

BOALA SUPRAVEGHEATĂ

1 SUPRAVEGHERE



4 1. BACTERIOZE 1.1. RUJETUL Supraveghere anatomopatologică

şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA.

1.2. STREPTOCOCIA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente.

1.3. STAFILOCOCIA Supraveghere anatomopatologică Raportare la autorităţile sanitar-

100

şi de laborator la speciile receptive.

veterinar- competente.

1.4. YERSINIOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


1.5. CHLAMYDIOZA AVIARĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Raportare la autorităţile sanitar-veterinar- competente

1.6. COLIBACILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


2. MICOZE

2.1. ASPERGILOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


2.2. DERMATO-MICOZA Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.


3. VIROZE

3.1. BOALA LYME Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive.

Notificare şi raportare la autorităţile sanitar- veterinare competente.

3.2. BOALA DE CRIMEEA CONGO (FEBRA HEMORAGICĂ DE CRIMEEA CONGO)

În cazul în care într-o localitate este diagnosticată infecţia cu virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo la om, vor fi aplicate următoarele măsuri: i) în localitatea respectivă se va efectua un screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo; ii) depistarea imunoglobulinelor G (IgG) este urmată de efectuarea unui screening serologic al populaţiei de rumegătoare, pentru identificarea imunoglobulinelor M (IgM) faţă de virusul febrei hemoragice de Crimeea Congo;

1. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. 2. Numărul de probe recoltate pentru detecţia imunoglobulinelor M (IgM) trebuie să asigure depistarea animalelor seropozitive cu o prevalenţă de 10% şi o confidenţă de 95%. Probele vor fi recoltate de la alte animale decât cele testate pentru detecţia imunoglobulinelor G (IgG).

1. Probele de capuse şi sânge se recoltează de către medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi special instruiţi de către DSVSA. 2. Probele prelevate pentru examenele serologice sunt testate in cadrul LNR pentru arboviroze din IDSA. 3. Identificarea genurilor şi speciilor de căpuşe şi evaluarea distribuţiei specifice a acestora se realizează în cadrul LNR pentru vectorii bolilor la animale şi ai zoonozelor din IDSA. 4. Rezultatele examenelor serologice şi a evaluării

101

iii) depistarea imunoglobulinelor M (IgM) este urmată de colectarea de căpuşe de la animale şi din habitatele propice dezvoltării vectorului în scopul identificării speciilor.

3. Colectarea căpuşelor se realizează săptămânal, timp de 2 luni consecutiv, în perioada de activitate a vectorilor (martie – octombrie). 4. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

entomologice vor fi transmise de IDSA către ANSVSA. 5. ANSVSA va dispune transmiterea rezultatelor investigaţiilor efectuate în localitatea respectivă, către Institutul Naţional de Sănătate Publică şi alte instituţii abilitate. Probele de sânge şi căpuşe se recoltează de către medicul veterinar oficial.

3.3. ENCEFALITA JAPONEZĂ



3.4. ENCEFALOMIELITA ECVINĂ VENEZUELEANĂ

Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la speciile receptive. Notificarea se realizează în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.


3.5. ENCEFALITA DE CĂPUŞE



3.6. ONCOPATII LA ANIMALELE DE PRODUCŢIE, ÎN LIBERTATE Şl EXOTICE.

Supraveghere anatomopatologică şi prin examene hematologice periodice la speciile receptive.


4. PARAZITOZE 4.1. CISTICERCOZA BOVINĂ

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere in abator a bovinelor sacrificate tinand cont de locurile de

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus bovis prin examen macroscopic

1.Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se

102

electie a parazitului. şi microscopic. efectuează în abator sau la LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

4.2. CISTICERCOZA PORCINĂ

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Supraveghere anatomopatologică şi de laborator la animalele receptive. 3. Supraveghere in abator a porcinelor sacrificate tinand cont de locurile de electie a parazitului.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pentru evidenţierea formelor larvare de Cysticercus cellulosae prin examen macroscopic şi microscopic.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, abator, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

4.3. TRICHINELOZA

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008 de la toate animalele suspecte de boală. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor şi larvelor de Trichinella prin trichineloscopie pentru suinele provenite din exploataţiile nonprofesionale destinate consumului familial. 3. Se efectuează examene de laborator pentru evidentierea larvelor de Trichinella prin digestie artificială pentru suinele provenite din exploataţiile comerciale. 4. Supravegherea speciilor receptive porc, mistreţ, urs, nutrie, cal, asin prin examen trichineloscopic şi/sau digestie artificială.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la, cabinete medicale veterinare, LSVSA, IDSA şi LNR.

103

4.4. LEISHMANIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală.în conformitate cu Ordinul ANSVSA 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la animalele. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificare a vectorilor.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Vectorii lieshmaniozei sunt insecte din genurile Phlebotomus şi Lutzomyia. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor este realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice - latitudine, longitudine, altitudine - se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor. 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează la cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

4.5. FASCIOLOZA

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală şi gasteropodele gazde intermediare, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Supravegherea gazdelor definitive, bovine, ovine, prin examen coproparazitologic şi examen serologic – ELISA, pe probe ale aceluiaşi animal, datorită ciclului biologic al parazitului. 3.Examenele copro-parazitologice şi serologice se

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare (examen copro-parazitologic), la LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

104

efectuează de două ori pe an toamna şi primăvara pe un procent de 1-3% din animalele în vârstă de peste 6 luni, în vederea atestări zonelor indemne de fascioloză. 4. Examenele de identificare a gasteropodelor gazde intermediare se efectuează în intervalul aprilie-octombrie.

4.6. FILARIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. .

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Vectorii filariozelor sunt: Musca autumnalis, ţânţarii din genurile: Culex, Aedes, Stegomya şi Anopheles, culicoizii, simulidele. 3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică. Înregistarea coordonatelor geografice (latitudine, longitudine, altitudine) se realizează cu dispozitive GPS în toate punctele de colectare a vectorilor 4. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

4.7. ANCILOSTOMOZA CARNIVORELOR

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din

105

ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator la speciile receptive.

preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA

4.8. BALANTIDIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive.

1. Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de evidenţiere a parazitului din materii fecale/conţinut intestinal prin examen microscopic, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor


4.9. HEMOSPORIDIOZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene de laborator la speciile receptive. 3.Supravegherea entomologică prin capturare şi identificarea vectorilor. .

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2.Se efectuează examene de laborator pe probe de sânge pe EDTA prelevate de la animalele receptive pentru evidenţierea paraziţilor (Babesia Anaplasma, Theileria, Piroplasma) prin examen microscopic al frotiurilor fixate şi colorate, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor 2. Vectorii hemosporidiozelor sunt căpuşe ixodide

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Notificarea bolii se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 3. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

106

3. Stabilirea punctelor de colectare a vectorilor va fi realizată de către DSVSA la propunerea LNR din IDSA şi ANSVSA în funcţie de situaţia epidemiologică

4.10. SARCOCISTOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene anatomopatologice şi de laborator, la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru detecţia chisturilor din ţesut muscular prin trichineloscopie.


4.11. TENIAZE 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examen anatomopatologic şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor zoonotice din genul Taenia prin tehnica flotaţiei şi/sau sedimentării, în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.


4.12. THELAZIOZA 1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea speciilor din genul Thelazia prin examen microscopic al secreţiilor lacrimale, în funcţie

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA

107

de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor

4.13. DERMATOZE PRODUSE DE ACARIENI, PARAZIŢII ANIMALELOR

1.Monitorizarea datelor relevante despre boală în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2.Supraveghere prin examene clinice şi de laborator la speciile receptive.

1.Prelevarea probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 2. Se efectuează examene de laborator pentru identificarea genurilor şi speciilor de ectoparaziţi prin examen microscopic în funcţie de situaţia epidemiologică sau la solicitarea proprietarilor.

1. Medicul veterinar de liberă practică şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examenele de laborator se efectuează în cabinete medicale veterinare, LSVSA şi/sau LNR din IDSA.

SECŢIUNEA 5 - ACŢIUNI STRATEGICE DE SUPRAVEGHERE SANITARĂ VETERINARĂ A REPRODUCŢIEI ŞI A TULBURĂRILOR GENETICE LA ANIMALE

1. SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A MATERIALULUI SEMINAL CONGELAT DIN IMPORT

SUPRAVEGHERE 1



3 Material seminal congelat din comerţ intracomunitar sau import: 1. Supraveghere prin examene specifice de laborator, numai în caz de suspiciune de contaminare cu organisme patogene, a materialului seminal congelat provenit de la bovine în cadrul comerţului intracomunitar, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele de sănătate a animalelor aplicabile comerţului intracomunitar şi importului de material seminal provenit de la animale domestice din specia bovine, cu modificările şi completările ulterioare; 2. Supraveghere prin examene specifice de laborator a materialului seminal congelat provenit de la bovine importat din ţări terţe, conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Supravegherea comerţului intracomunitar se efectuează pe baza certificatului de sănătate din ţara de origine, întocmit de medicul veterinar oficial al statului membru, în conformitate cu prevederile Ordinul preşedintelui ANSVSA. nr. 205/2006, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Materialul seminal destinat însămânţărilor artificiale trebuie să corespundă condiţiilor de calitate.

1. Prelevarea de probe se va face de către medicul veterinar oficial al autorităţii veterinare teritoriale competente; 2. Examenele de laborator se efectuează în cadrul LSVSA şi/sau IDSA.

108

2. SUPRAVEGHEREA TULBURĂRILOR INFLAMATORII ALE GLANDEI MAMARE

SUPRAVEGHERE 1



Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor.

1. Pentru depistarea mamitelor subclinice se efectuează examenul cu produse revelatoare pentru fiecare sfert al glandei mamare în parte, la începutul şi la jumătatea perioadei de lactaţie, la solicitarea proprietarilor sau deţinătorilor de exploataţii de animale producătoare de lapte.

2. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui de la vacile diagnosticate cu mamite subclinice, până la revenirea la starea fiziologică normală a glandei mamare, confirmată printr-un examen de laborator, numărătoare de celule somatice.

3. Se interzice livrarea pentru procesare şi pentru consumul uman a laptelui provenit de la animale producătoare de lapte care prezintă mastite clinice (inflamaţii vizibile ale ugerului), aflate sub tratament medicamentos sau în perioada de aşteptare după efectuarea tratamentului medicamentos pentru combaterea mastitelor.

Monitorizarea datelor privind supravegherea mamitelor.

109

SECŢIUNEA 6 - ACŢIUNI DE PROTECŢIE ECOLOGICĂ 1. ECOPATOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI, POTABILITATEA APEI

SUPRAVEGHERE 1



3 Monitorizarea documentelor privind analiza potabilităţii apei.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA .

2. ANALIZA APEI DIN BAZINE PISCICOLE, LACURI ŞI IAZURI AMENAJATE PENTRU PISCICULTURĂ, PRECUM ŞI DIN APE CURGĂTOARE

SUPRAVEGHERE 1


PRECIZĂRI EXECUŢIE3

Monitorizarea documentelor privind analiza apelor din bazinele piscicole, lacuri şi iazuri amenajate pentru piscicultură, precum şi din ape curgătoare.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

3. VERIFICAREA EFICIENŢEI DECONTAMINĂRII DUPĂ EVOLUŢIA UNOR BOLI, DE NECESITATE

SUPRAVEGHERE 1



3 1. Elaborarea şi respectarea Procedurilor specifice de efectuare a decontaminării în exploataţiile de animale şi în PIF. 2. Monitorizarea documentelor privind verificarea eficienţei decontaminării.

Raport trimestrial transmis la ANSVSA de DSVSA.

3. Prin verificarea eficienţei decontaminării, în exploataţiile comerciale de creştere a animalelor, după fiecare decontaminare de necesitate. 4. Elaborarea de instrucţiuni specifice.

Examenele se efectuează conform metodelor acreditate.

110

SECŢIUNEA 7 - ACŢIUNI GENERALE DE MEDICINĂ VETERINARĂ PREVENTIVĂ, DE PROTECŢIE

ŞI BUNĂSTARE A ANIMALELOR ŞI PROTECŢI A MEDIULUI

7.1. URMĂRIREA, RESPECTAREA REGULILOR GENERALE DE BIOSECURITATE

SUPRAVEGHERE 1



Monitorizarea documentelor privind instituirea şi respectarea măsurilor de biosecuritate, prin controlul permanent privind: a)ap licarea şi respectarea normelor sanitare veterinare, în organizarea şi desfăşurarea fluxului tehnologic; b) accesul în exploataţiile de animale; c) livrările de animale şi produse; d) condiţiile de igienă din adăposturi, spaţiile de prelucrare şi incinte; e) parametrii de microclimat f) atestările medicale privind sănătatea personalului; g) amplasarea şi sistematizarea unităţilor zootehnice, de producere a furajelor, de industrie alimentară şi alte unităţi cu profil zooveterinar indiferent de proprietate; h) potabilitatea apei; i) salubritatea furajelor; j) instituirea măsurilor de supraveghere a animalelor nou introduse în exploataţie; k) evaluarea stării de sănătate a animalelor din zona de protecţie a exploataţiilor; l) controlul privind condiţiile sanitare veterinare pentru functionarea târgurilor, bazelor de achiziţii, pieţelor şi altor locuri cu aglomerări temporare de animale; m) controlul legalităţii circulaţiei animalelor, în cadrul localităţilor şi în afara lor;

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Asigurarea împrejmuirii, în vederea opririi accesului şi ieşirii necontrolate a animalelor şi personalului. 3. Asigurarea funcţionalităţii dezinfectorului rutier şi a filtrului sanitar -veterinar. 4. Amplasarea rampei de încărcare/descărcare animale la nivelul împrejmuirii. 5. Asigurarea spaţiului pentru executarea necropsiilor. 6. Ecarisarea corespunzătoare a exploataţiilor, exploataţiilor individuale şi a teritoriului. 7. Asigurarea echipamentului de protecţie şi materialelor de igienizare. 8. Respectarea prevederilor următoarelor acte normative: a) Regulamentului (CE) nr.1069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002; b) Regulamentul (CE) nr. 152/2009 al

111

n) controlul legalităţii comerţului intracomunitar, importului, tranzitului şi a exportului, verificarea documentară şi fizică; o) evaluarea condiţiilor de bunăstare a animalelor. p) protecţia mediului. q) controlul şi supravegherea privind:

(i) vânzările şi cumpărările de animale; (ii) aplicarea şi respectarea condiţiilor de

carantină pentru animalele nou introduse în exploataţie;

(iii) respectarea regulilor de protecţie şi bunăstare a animalelor, recoltarea, prelucrarea şi valorificarea produselor de origine animală;

(iv) controlul respectării interdicţiei creşterii animalelor pe gropile de gunoi.

Comisiei din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor; c) Legea nr. 72/2002 a zootehniei, cu modificările şi completările ulterioare; d) Legea nr. 71/2006 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor în timpul transportului internaţional (revizuită), semnată la Chişinău la 6 noiembrie 2003; e) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; f) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările şi completările ulterioare; g) Hotărârea Guvernului nr. 100/2002 pentru aprobarea Normelor de calitate pe care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă, cu modificările şi completările ulterioare; h) Hotărârea Guvernului nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase, cu modificările şi completările ulterioare; i) Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare

112

veterinare şi pentru siguranta alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare; j) Ordinul ministrului sănătăţii nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei, cu modificările şi completările ulterioare; k) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 197/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte condiţiile care reglementează prepararea, punerea pe piaţă şi utilizarea furajelor medicamentate în Comunitate; 9. Se identifică şi se apreciază pe obiective, acţiuni şi efective de animale.

7.2. Protecţia animalelor în timpul transportului

Supraveghere 1

Precizări tehnice 2

Precizări de execuţie 3

Protecţia animalelor din România Animale cu sau fără deţinător; Legea nr.205/2004 privind protecţia

animalelor, cu modificările şi completările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Protecţia animalelor în timpul transportului Ecvine, rumegatoare mari şi mici, porcine, păsări;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.83/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind respectarea condiţiilor de bunăstare a animalelor pe durata transportului;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.201/2007 privind Procedura de eliberare a Certificatului de competenţă

Medici veterinari oficiali. Persoana responsabilă de animale, şoferul, însoţitorul transportului de animale vii şi orice altă persoană implicată în operaţiuni cu animale.

113

profesională pentru conducătorii şi însoţitorii de pe vehiculele rutiere care transportă animale vii;

Regulamentul (CE) nr. 1/2005 al Consiliului din 22 decembrie 2004 privind protecţia animalelor în timpul transportului şi al operaţiunilor conexe şi de modificare a Directivelor 64/432/CEE şi 93/119/CE şi a Regulamentului (CE) nr. 1255/97.

Bunăstarea găinilor ouătoare Găini ouătoare, ouă consum; Ordinul preşedintelui ANSVSA

nr.136/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind standardele minime pentru protecţia găinilor ouătoare, cu modificările ulterioare;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.73/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind înregistrarea exploataţiilor care deţin găini ouătoare;

Directiva 1999/74/CE a Consiliului din 19 iulie 1999 de stabilire a standardelor minime pentru protecţia găinilor ouătoare;

Directiva 2002/4/CE a Comisiei din 30 ianuarie 2002 de înregistrare a unităţilor de creştere a găinilor ouătoare, reglementată de Directiva 1999/74/CE a Consiliului.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietariii şi deţinătorii de animale, fermierii, precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Bunăstarea puilor crescuţi pentru producţia de carne Pui crescuţi pentru producţia de carne;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.30/2010 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind stabilirea normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne;

Directiva 2007/43/CE a Consiliului din 28 iunie 2007 de stabilire a normelor minime de protecţie a puilor destinaţi producţiei de carne.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Asigurarea şi menţinerea condiţiilor de bunăstare cuprinde proprietarii şi deţinătorii de animale, fermierii precum şi orice altă persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor .

114

Bunăstarea porcinelor Porcine; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte standarde minime pentru protecţia porcinelor;

Directiva 2008/120/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime de protecţie a porcilor.


Bunăstarea viţeilor Viţei; Ordinul preşedintelui ANSVSA

nr.72/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare ce stabileşte standarde minime pentru protecţia viţeilor;

Directiva 2008/119/CE a Consiliului din 18 decembrie 2008 de stabilire a normelor minime privind protecţia viţeilor.


Bunăstarea viţeilor - determinarea concentraţiei de Hb

Probe de sânge prelevate pe EDTA de la viţei în vârstă de o lună.

După caz, probele pot fi recoltate de medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Analizele se realizează în cadrul LSVSA, specialist de laborator

Bunăstarea animalelor de fermă din specii neacoperite de legislaţie specifică

Ecvine, rumegătoare mari şi mici, păsări de fermă;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.75/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor de fermă;

Directiva 98/58/CE a Consiliului din 20 iulie 1998 privind protecţia animalelor de fermă.


Protecţia animalelor în timpul tăierii şi uciderii Ecvine, rumegatoare mari şi mici, porcine, păsări;

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.180/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi

Medici veterinari oficiali. Orice persoană implicată în operaţiuni cu animale şi în mod special persoana care execută operaţiunea de ucidere.

115

uciderii; Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.

74/2009 privind asigurarea condiţiilor tehnice pentru aplicarea Normei sanitare veterinare privind protecţia animalelor în timpul sacrificării şi uciderii, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 180/2006;

Directiva 93/119/CE a Consiliului din 22 decembrie 1993 privind protecţia animalelor în momentul sacrificării sau uciderii.

Bunăstarea animalelor sălbatice în captivitate Supraveghere pasivă şi activă; tuberculinare la speciile susceptibile

Animale sălbatice; Legea nr.191/2002 a grădinilor

zoologice şi acvariilor publice, cu modificările şi completările ulterioare;

Directiva 1999/22/CE a Consiliului din 29 martie 1999 privind animalele sălbatice din grădini zoologice.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în creşterea, îngrijirea, manipularea animalelor.

Protecţia câinilor fără stăpân Populaţia de câini fără stăpân; Ordonanţa de urgenţă a Guvernului

nr. 155/2001 privind aprobarea programului de gestionare a câinilor fără stăpân, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.227/2002, cu modificările ulterioare.

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale.

7.3. Protecţia animalelor folosite pentru experimente sau în alte scopuri

Supraveghere 1

Precizări tehnice 2


Protecţia animalelor folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

Animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice;

Ordonanţa Guvernului nr. 37/2002 pentru protecţia animalelor folosite în scopuri ştiinţifice

După caz, medici veterinari de liberă practică sau oficiali. Orice persoană implicată în îngrijirea şi manipularea animalelor, precum şi orice persoană

116

sau în alte scopuri experimentale, aprobată cu modificări prin Legea nr. 471/2002, cu modificările şi completările ulterioare;

Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului apelor şi protecţiei mediului nr. 143/400/2002 al pentru aprobarea Instrucţiunilor privind adăpostirea şi îngrijirea animalelor folosite în scopuri ştiinţifice sau în alte scopuri experimentale.

implicată în efectuarea procedurilor pe animale folosite în scopuri experimentale sau ştiinţifice.

7.4. Acţiuni generale de medicină preventivă, de identificare şi înregistrare a animalelor

a) Expertiza pajiştilor naturale şi a păşunilor b) Expertiza parazitologică a pajiştilor naturale şi a păşunilor

c) Expertiza sanitară veterinară a furajelor care au contribuit la apariţia morbidităţii şi mortalităţii crescute

SUPRAVEGHERE 1



Supravegherea prin examene de laborator în toate stările de morbiditate sau de mortalitate, în care sunt incriminate furajele: de volum, suculente, materii prime vegetale, materii prime de origine minerală, făinuri proteice, premixuri vitaminice şi minerale.

1. Se prelevează probe de furaje, materii prime, premixuri. 2. Probele se examinează: organoleptic, bacteriologic, micologic, micotoxicologic, toxicologic, chimic, biochimic. 3. Metodele de analiză utilizate sunt cele stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

Analizele se efectuează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

117

d) Expertiza sanitară veterinară a zonelor de recoltare a moluştelor bivalve (i) contaminanţi bacterieni şi virali în moluşte bivalve

SUPRAVEGHERE



3 Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A pct. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 de stabilire a normelor specifice de organizare a controalelor oficiale privind produsele de origine animală destinate consumului uman, cu amendamentele ulterioare.

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve. 2. Evaluarea surselor de poluare microbiologică şi a cantităţii de poluanţi 3. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor. 4. Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. b), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea prelevează probe pentru detecţia contaminanţilor bacterieni 2. Examenele de laborator se efectuează la LSVSA Constanţa şi Tulcea şi/sau, după caz, LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Supraveghere prin aplicarea metodei prevăzute la pct. 1.17 şi 1.24 din Cap. I al anexei 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi la pct. (27) din preambulul Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a măsurilor de aplicare privind anumite produse reglementate de Regulamentul (CE) nr. 853/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi organizarea unor controale oficiale prevăzute de Regulamentele (CE) nr. 854/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi (CE) nr. 882/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului, de derogare de la Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004 şi (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.

118

(ii) biotoxine marine

SUPRAVEGHERE 1



Supraveghere activă Supraveghere prin examene de laborator a zonelor de producţie a moluştelor bivalve în conformitate cu Cap. II lit. A alin. (2)-(5) din anexa nr. II la Regulamentul (CE) nr. 854/2004, cu amendamentele ulterioare.

1. Identificarea amplasării şi delimitarea geografică a zonelor de producţie moluşte bivalve. 2. Stabilirea numărului de staţii de recoltare şi a frecvenţei de recoltare a probelor. 3. Probele trebuie să conţină atât moluşte bivalve cât şi probe de apă pentru furnizarea informaţiilor referitoare la prezenţa speciilor toxice de fitoplancton. 4. Prelevarea probelor se realizează conform prevederilor Cap. IX lit. B pct. 4 lit. c), pct. 9 lit. c), d) şi e) şi pct. 10 lit. a) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA Constanţa şi Tulcea prelevează probe pentru detecţia biotoxinelor marine 2. Examenele de laborator se efectuează la LNR din cadrul IDSA, astfel: 2.1. Detecţie prin metodele de diagnostic prevăzute în Anexa III la Regulamentului (CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele ulterioare.

(iii) icre embrionate

SUPRAVEGHERE 1



Supraveghere prin diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de către DSVSA. 2. Determinarea contaminanţilor şi a substanţelor interzise, o dată pe an, în perioada obţinerii icrelor embrionate.

119

SECŢIUNEA 8 - SUPRAVEGHERE TOXICOLOGICĂ

SUPRAVEGHERE 1



Monitorizarea datelor din programul de supraveghere.


1. În cazuri de intoxicaţie sau suspiciune de intoxicaţie. 2. Expertiză de necesitate.

1. Probe necesare pentru stabilirea diagnosticului sunt: sânge, urină, lapte, păr sau conţinut gastric, organe, ţesut muscular, precum furajele şi apa folosite în hrănirea şi adăparea animalelor, sau orice element ce poate conduce la stabilirea diagnosticului în cazurile de intoxicaţie. 2. Pentru depistarea toxicului din probele prevăzute la pct. 1 se utilizează metodele de analiză stabilite de laboratorul naţional de referinţă.

SECŢIUNEA 9 - ACŢIUNI IMUNOLOGICE OBLIGATORII SAU DE URGENŢĂ PENTRU UNELE BOLI LA ANIMALE

1.1. ANTRAX

CONDUITA DE EXECUŢIE 1


NIVELUL EXECUŢIEI 3

Scop :Păstrarea indemnităţii teritoriale prin aplicarea vaccinării şi a măsurilor de biosecuritate.

1. Vaccinarea anticărbunoasă a tuturor animalelor din speciile receptive este obligatorie, o dată pe an, la îndeplinirea condiţiilor fiziologice şi de vârstă impuse în prospectul vaccinului, cu vaccin care să asigure imunitate minim 12 luni; 2. Se execută lunar vaccinări de completare la animale din specii receptive care la data efectuării vaccinării nu aveau vârsta de vaccinare, sau a celor care nu au putut fi vaccinate în campanie datorită contraindicaţiilor stabilite de producător. 3. În zona Deltei Dunării se execută obligatoriu a doua vaccinare de urgenţă în cazul apariţiei unui focar în această zonă, cu aprobarea ANSVSA.

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

120

1.2. BOALA DE NEWCASTLE SAU PSEUDOPESTA AVIARĂ CONDUITA DE EXECUŢIE


2 NIVELUL EXECUŢIEI

3 Scop: păstrarea indemnităţii teritoriale prin aplicarea preventiva a vaccinării şi a măsurilor de biosecuritate I. ÎN EXPLOATAŢIILE NON-PROFESIONALE: Se execută în mod obligatoriu, pe o rază de 10 km în jurul exploataţiilor comerciale, 3 vaccinări/an. A. Primăvara se execută în mod obligatoriu următoarele vaccinări: 1. vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni; 2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent. B. Toamna se execută în mod obligatoriu o vaccinare în covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral. La cererea proprietarilor sau deţinătorilor de păsări situaţi în afara razei de 3 km în jurul exploataţiilor comerciale, se pot efectua 3 vaccinări/an. A. Primăvara se pot executa următoarele vaccinări: 1. vaccinare cu vaccin viu atenuat, administrat oculoconjunctival, exclus parenteral, la puii eclozionaţi în sezon la vârsta de 3-4 săptămâni 2. vaccinare cu vaccin inactivat adjuvantat, parenteral, la adultele din anul precedent B. Toamna se poate executa o vaccinare în covor, întregul efectiv, cu vaccin inactivat adjuvantat, administrat parenteral.

1. Programele de vaccinare împotriva bolii de Newcastle a păsărilor din gospodăriile populaţiei se avizează de către DSVSA. 2. Administrarea vaccinului se realizează obligatoriu individual, la toate categoriile de păsări receptive la virusul bolii de Newcastle;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit.

121

II. ÎN EXPLOATAŢIILE AVICOLE COMERCIALE A. În judeţele/exploataţiile indemne de boală de Newcastle. 1. Pui de carne.

a) obligatoriu 2 vaccinări, la vârsta de 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene;

b) căile de vaccinare: oculo-nazal sau prin aerosoli; fiind exclusă vaccinarea prin administrarea vaccinului în apa de băut;

c) opţional se pot aplica 3 vaccinări, la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile. 2. Găini de reproducţie – părinţi rase uşoare şi grele. Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual oculo- nazal sau injectabil;

c) la transfer, se efectuează o vaccinare cu vaccin inactivat, urmată optional de 2 vaccinări, 32 - 36 săptămâni şi 42- 48 săptămâni cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene. 3. Găini ouătoare. Sunt respectate în mod obligatoriu urmăroarele măsuri:

a) vaccinări cu vaccinuri vii preparate din tulpini lentogene la vârsta de o zi în staţiile de incubaţie, 9-10 zile, 23-24 zile, 41-42 zile, 83-84 zile şi la transfer;

b) vaccinul se administrează în masă – sub formă de aerosoli sau individual, oculo-nazal sau injectabil;

1. Procedura de vaccinare în exploataţiile avicole, autorizate sanitar-veterinar, se aplică la propunerea administraţiei acestora, cu avizul DSVSA care este obligata sa verifice existenţa şi funcţionalitatea aparaturii şi instrumentarului necesar vaccinării. 2.Având în vedere sensibilitatea curcilor la sinuzite, în fermele comerciale de curci se pot folosi şi alte metode de vaccinare decât cele menţionate în coloana nr.1. 3. Pentru exploataţiile comerciale, strategia de vaccinare este în mod obligatoriu însoţită de măsuri de biosecuritate specifice. 4. În exploataţiile avicole şi grădinile zoologice autorizate sanitar - veterinar.

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit. 2. La acţiunea de recoltare a probelor de sânge în scopul evaluării imunităţii postvaccinale participă medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA.

122

c) după transferul păsărilor se efectuează vaccinări la interval de 2-3 luni.

B. In judeţele/exploataţiile cu antecedente de boală de Newcastle in ultimele 12 luni Pui de carne: a) obligatoriu 3 vaccinări la vârsta de o zi, 9-10 zile şi 23-24 zile cu vaccinuri vii atenuate preparate din tulpini lentogene; b) opţional vaccinarea la vârsta de o zi cu vaccin viu atenuat, sub formă de aerosoli, poate fi dublată de o vaccinare efectuată injectabil, cu vaccin inactivat. III. Vaccinarea porumbeilor voiajori participanţi la concursurile columbofile naţionale şi internaţionale.

1.3. TURBAREA SAU RABIA




Scop: aplicarea corectă a programului de vaccinare în populaţiile de animale domestice şi sălbatice în vederea eradicării rabiei pe teritoriul Romaniei. Conform recomandărilor producătorului de vaccin. Vaccinurile recunoscute la nivel comunitar sunt acele vaccinuri care sunt fabricate în conformitate cu Farmacopeea Europeană respectiv vaccinuri inactivate de uz veterinar. În conformitate cu prevederile: 1. Deciziei nr.275/94/CE a Comisiei din 18 aprilie 1994 privind recunoaşterea vaccinurilor antirabice;

I. Vaccinarea profilactică a animalelor de companie/domestice: 1. Vaccinarea obligatorie a animalelor de companie, câini de stână, animale din adăposturi speciale, animale sălbatice din gradini zoologice, circuri şi alte spaţii în care sunt adăpostite animale sălbatice. Vaccinarea antirabică se realizează după efectuarea catagrafiei, o dată pe an, în perioada toamnă-iarnă, dar nu mai târziu de un an de la ultima vaccinare, urmată de vaccinări de completare la tineretul peste 3 luni. Proprietariul are obligaţia de a deţine un carnet de sănătate în care să fie menţionate următoarele: vaccinarea antirabică, tratamentele antiparazitare, rezultatul titrării anticorpilor, când este cazul, în cadrul mişcărilor intracomunitare către unele state membre ale Uniunii

Medicul veterinar de liberă practică realizează vaccinarea profilactică a câinilor şi pisicilor inclusiv câinii de stână şi a animalelor sălbatice.

123

Europene în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 388/2010. Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Regulamentului (CE) nr. 998/2003, statele membre pot autoriza circulaţia animalelor enumerate la anexa I părţile A şi B care au o vârstă mai mică de trei luni şi care nu sunt vaccinate, dacă sunt însoţite de un paşaport şi au fost ţinute la locul unde s-au născut, fără să intre în contact cu animale sălbatice susceptibile de a fi fost expuse unei infectări sau dacă sunt însoţite de mamă, de care sunt încă dependente. Pentru circulaţia animalelor de companie între statele membre ale UE, se completează şi eliberează paşaportul în conformitate cu prevederile Ordinul presedintelui ANSVSA nr.8/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte modelul de paşaport pentru mişcarea intracomunitară a animalelor de companie: câini, pisici şi dihori domestici, precum şi procedurile cu privire la tiparirea, completarea şi legalizarea acestuia. Vaccinarea, tratamentele antiparazitare, testele de anticorpi antirabici se realizează conform Regulamentului (CE) nr. 998/2003 şi în funcţie de condiţiile speciale din unele state membre ale Uniunii Europene, atunci când este cazul.

2. Vaccinarea animalelor domestice cu risc din focare de rabie, la confirmarea unui focar de rabie, dacă se consideră necesar de către medicul veterinar oficial pe baza anchetei.

Medic veterinar de liberă practică sau medic veterinar oficial, după caz.

2. Deciziei 2006/876/CE a Comisiei din 30 noiembrie 2006 de aprobăre a programelor de eradicare şi de monitorizare a anumitor boli ale animalelor şi a anumitor encefalopatii spongiforme transmisibile, precum şi a programelor de prevenire a zoonozelor prezentate de Bulgaria şi de România pentru anul 2007 şi de modificare a Deciziei 2006/687/CE; 3. Deciziei 2010/712/UE; 4. Hotărârii Guvernului nr. 55/2008, cu modificările ulterioare; 5. Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 29/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

II. Vaccinarea populaţiei de vulpi din mediul silvatic cu momeli vaccinale: 1. Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafeţe întinse sau în zonele greu accesibile; DSVSA monitorizează şi gestionează circulaţia vaccinului antirabic în teritoriul de competenţă şi asigură instruirea personalului responsabil pentru vaccinarea privind respectarea condiţiilor de transport, depozitare şi aplicare a momelilor vaccinale, utilizate conform recomandărilor producătorului. 2. Vaccinarea prin distribuţie manuală se realizează de către gestionarii fondurilor de vânătoare asistaţi de medicul veterinar oficial. După minim 45 de zile de la finalizarea campaniilor de vaccinare, se efectuează în mod obligatoriu vânători de control a eficienţei vaccinării conform procedurilor legale.

Gestionarii fondurilor de vânătoare şi medici veterinari oficiali.

124

SECŢIUNEA 10 - ACTIVITĂŢI DE ELABORARE, OMOLOGARE, EVALUARE, PREGĂTIRE PROFESIONALĂ, ANALIZĂ, MONITORIZARE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

1. Activitatea de elaborare şi difuzare de materiale ştiinţifice în domeniul sanitar - veterinar. 2. Activitate de instruire şi perfecţionare continuă a specialiştilor din cadrul ANSVSA şi din structurile subordonate, pe domeniile de competenţă, prin organizarea de cursuri de profil, în ţară şi în străinătate. 3. Analize epidemiologice, de statistică medicală veterinară, analiză de risc şi prognoze sanitare veterinare şi protecţia consumatorului. 4. Acţiuni de instruire, informare şi educaţie sanitară veterinară a populaţiei pentru apărarea sănătăţii publice şi protecţiei consumatorilor. 5. Monitorizarea activităţilor şi a situaţiei sanitar-veterinare la nivel judeţean, al institutelor veterinare de profil şi al ANSVSA, astfel:

Nr. crt.

TIPUL DE MONITORIZARE

PRECIZĂRI TEHNICE

1.

MONITORIZAREA DE CĂTRE ANSVSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞL PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor obţinute din activităţile de supraveghere a bolilor transmisibile de la animale la om. 2. Efectuarea de analize epidemiologice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

2.

MONITORIZAREA DE CĂTRE IDSA A BOLILOR INFECŢIOASE ŞI PARAZITARE LA ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM.

1. Prelucrarea statistică a datelor privind activitatea de supraveghere furnizate de LSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor şi informarea populaţiei.

3.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND ECOPATOLOGIA ŞI IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC PENTRU SĂNĂTATEA ANIMALELOR ŞI SĂNĂTATEA PUBLICĂ

1. Monitorizarea datelor obţinute la nivelul DSVSA şi raportarea semestrială la IDSA şi IISPV. 2. La nivelul DSVSA, monitorizarea datelor legate de controlul şi supravegherea mediului înconjurător; monitorizarea datelor se va face pe circumscripţii şi localităţi. 3. Monitorizarea datelor de supraveghere ecopatologică la LSVSA şi IDSA, realizată semestrial în zone cunoscute ca fiind zone poluate; se vor monitoriza: arealul privind perimetrul de dispersie al poluantului şi gradul de poluare; unităţile poluatoare care pot influenţa sănătatea animalelor şi calitatea producţiei animalelor. a) Identificarea şi monitorizarea bolilor produse de agenţi poluanţi. b) Monitorizarea condiţiilor de colectare, epurare şi evacuare a apelor uzate în mediu, provenite din activităţile zootehnice, sanitare-

125

veterinare sau de industrie alimentară. 4. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

4.

MONITORIZAREA AVORTURILOR LA ANIMALE

1. Monitorizarea datelor se va efectua pe specii de animale şi boli şi se raportează semestrial la IDSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor şi informarea populaţiei.

5.

MONITORIZAREA DATELOR PRIVIND SUPRAVEGHEREA ECOTOXICOLOGICĂ

1. Rezultatele examenelor de laborator obţinute la LSVSA se transmit trimestrial la IDSA în vederea monitorizării. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

6.

MONITORIZAREA UNITĂŢILOR DE PRODUCERE A FURAJELOR

1. Monitorizarea condiţiilor de producere, depozitare, comercializare şi utilizare a produselor furajere. 2. Monitorizarea condiţiilor de funcţionare a unităţilor producătoare de nutreţuri combinate. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor. 4. Rezultatele se raportează anual la ANSVSA.

7.

MONITORIZAREA PROGRAMULUI DE SUPRAVEGHERE ÎN DOMENIUL SANITAR - VETERINAR

1. Gestionarea şi prelucrarea statistică a activităţii pe linie de supraveghere prin inspecţie şi examene de laborator, a zoonozelor, a reziduurilor de la animalele vii şi a produselor acestora, a furajelor, a gradului de contaminare radioactivă a produselor de origine animală şi furaje se realizează de IISPV şi se raportează trimestrial la ANSVSA. 2. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de control al bolilor.

8.

MONITORIZAREA REZISTENŢEI ANTIMICROBIENE A BACTERIILOR PATOGENE PENTRU ANIMALE, INCLUSIV A CELOR TRANSMISIBILE LA OM

1. Efectuarea testelor de sensibilizare la substanţele antimicrobiene la toate tulpinile de Salmonella spp., trimise la IDSA pentru tipizare şi la alte specii bacteriene patogene, Staphilococcus spp, Escherichia coli, Listeria spp, Streptococcus spp, izolate de LSVSA. 2. Înregistrarea şi prelucrarea computerizată a datelor privind rezistenţa la antibiotice. 3. Utilizarea rezultatelor obţinute pentru activităţi de cercetare şi control al bolilor.

126

CAPITOLUL II

PROGRAME NAŢIONALE DE SUPRAVEGHERE, CONTROL ŞI ERADICARE A BOLILOR LA ANIMALE APROBATE PRIN DECIZIA NR. 2010/712/UE ŞI COFINANŢATE DE COMISIA EUROPEANĂ

1. Programul pentru monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE



3 Scop: recunoaşterea statutului de ţară liberă de pestă porcină clasică şi includerea României în partea II din anexa la Decizia 2008/855/CE a Comisiei din 3 noiembrie 2008 privind măsurile zoosanitare de combatere a pestei porcine clasice în anumite state membre A. Supravegherea în exploataţiile nonprofesionale I. Supravegherea clinică 1. Zilnic proprietarul de animale. 2.Medicul de liberă practică - când este solicitat de proprietar să investigheze cazurile de porci bolnavi sau morţi. 3. Medicul veterinar de liberă practică - odată cu vizitarea exploataţiei în vederea certificării mişcării porcinelor pentru vânzare. 4. Medicii veterinari oficiali responsabili de inspecţii şi de sănătate animală – lunar randomizat 10% din exploataţiile nonprofesionale cu porcine din fiecare localitate. Un exemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi, este înregistrată şi arhivată la DSVSA. II. Supravegherea serologică nu se efectuează. III. Supravegherea virusologică 1. Se recoltează probe de organe şi stern de la porcii bolnavi cu semne clinice, de la porcii

A. Procedura de diagnostic prin examene de laborator şi supraveghere a pestei porcine clasice În cazul suspiciunii unui focar primar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA. În cadrul LSVSA, primul test care se efectuează este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală. 1. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă este pozitiv confirmarea diagnosticului de pestă porcină clasică se face prin testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali sau RT-PCR. 1.1. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. Laboratoarele care nu sunt incluse în lista laboratoarelor desemnate pentru a elibera rezultate pozitive, trebuie să expedieze probele la LNR din cadrul IDSA pentru confirmare care va elibera buletinul de analiză. 1.2. Dacă testul de imunoperoxidază (IP) este negativ pentru virusul sălbatic al pestei porcine clasice se va emite rezultat negativ pentru pesta porcină clasică. 1.3. În cazul în care cel de al II-lea test utilizat este RT-PCR, iar rezultatul este pozitiv LSVSA inclus în lista laboratoarelor desemnate de LNR

1.Supravegherea clinică este efectuată de proprietarul de animale, medicul veterinar de liberă practică, medicul veterinar oficial zilnic şi periodic în funcţie de tipul de exploataţie şi atribuţiile medicilor veterinari. 2.Autorităţile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi sunt: a) ANSVSA, care coordonează implementarea procedurii; b) LNR pentru PPC din cadrul IDSA; c) DSVSA; d) alte instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare. 3.Recoltarea probelor este efectuată de medicul veterinar de liberă practică şi medicul veterinar oficial în funcţie de responsabilitatea fiecaruia, conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 4. Responsabilitatea efectuării testelor aparţine laboratoarelor sanitare veterinare si pentru siguranta alimerntelor judeţene respectiv a municipiului Bucuresti si IDSA iar în cazuri de expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA. 5. Monitorizarea, controlul şi eradicarea pestei porcine clasice sunt reglementate prin: a) Decizia 2010/712/UE; b) Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind

127

morţi şi care au leziuni tipice de pestă porcină clasică. 2. Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică. 3. Se recoltează probe pentru efectuarea examenului virusologic (IFD) de la porcii sacrificaţi pentru consum familial în timpul anului şi prezentaţi pentru examen trichinoscopic. 4. Se recoltează probe de organe şi stern pentru examenul virusologic (IFD) de la 5% din porcii sacrificaţi în luna decembrie şi prezentaţi pentru examen trichinoscopic. B. Supravegherea în exploataţiile comerciale de tip A I. Supravegherea clinică 1. Zilnic - proprietarul de animale. 2. Săptămânal - medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploataţie, fişa fiind înregistrată în registrul de consultaţii şi tratamente. 3. Lunar - medicul veterinar oficial. Un exemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi (fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi) sunt înscrise şi arhivate la DSVSA. II. Supravegherea serologică 1% pe an, randomizat, din toate categoriile de porcine sănătoase, planificat lunar III. Supravegherea virusologică 1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice şi de la porcii morti şi au leziuni tipice de pestă porcină clasică. 2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică. C. Supravegherea în exploataţiile comerciale

pentru pesta porcină de a elibera rezultate pozitive va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. 1.4.Dacă rezultatul la RT-PCR este negativ, având în vedere rezultatul pozitiv la testul de imunofluorescenţă, trebuie făcut testul de imunoperoxidază cu anticorpi monoclonali şi în funcţie de rezultatul acestui test se va elibera buletinul de analiză: pozitiv pestă porcină dacă IP este pozitiv şi negativ pestă porcină dacă IP este negativ. In cazul unor rezultate finale negative pentru pesta porcină clasică probele vor fi trimise la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană. 1.5. Probele pozitive provenite dintr-un focar primar vor fi trimise la LNR pentru pesta porcină clasică din cadrul IDSA unde se va face izolarea pe culturi celulare şi secvenţierea izolatelor virale în vederea studiilor de epidemiologie moleculară. Toate tulpinile de virus al pestei porcine izolate vor fi trimise la Laboratorul Comunitar de Referinţă de la Hanovra pentru realizarea unei bănci cu izolatele virale. 2. În situaţia în care testul de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală este negativ, toate probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR care are o sensibilitate mai mare. 2.1.Dacă testul RT-PCR este negativ se va elibera Buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică, iar probele se vor trimite la LNR pentru a fi testate pentru pesta porcină africană. 2.2.Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se vor preleva probe suplimentare de la alţi porci existenţi în exploataţia respectivă, care prezintă semne clinice şi/sau leziuni specifice de pestă porcină, probe care vor fi supuse testelor de diagnostic menţionate mai sus (IFD + IP sau RT-PCR). Dacă în exploataţia respectivă nu mai există alte animale din specia suine probele vor fi

organizarea activităţii sanitar – veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 215/2004, cu modificările şi completările ulterioare; c) Hotărârea Guvernului nr. 1189/2009 privind organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Centrului Naţional de Combatere a bolilor şi ale structurilor din componenţa acestuia; d) Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare cu privire la masurile pentru controlul pestei porcine clasice, cu modificările ulterioare; e) Ordinul presedintelui ANSVSA nt. 77/2005 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind notificarea bolilor animalelor, cu modificările ulterioare;

128

autorizate sanitar - veterinar I. Supravegherea clinică 1. Zilnic - proprietarul de animale. 2.Săptămânal - medicul veterinar de liberă practică responsabil de exploataţie, fişa fiind înregistrată în registrul de consultaţii şi tratamente. 3.Lunar - medicul veterinar oficial. Un exeemplar al fişei întocmite de medicii veterinari oficiali şi medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi, fişă în care sunt înregistrate şi neconformităţi, sunt înscrise şi arhivate la DSVSA. II. Supravegherea serologică 1% pe an, randomizat, din toate categoriile de porcine sănătoase, planificat lunar. III. Supravegherea virusologică 1.Se recoltează 10 probe de organe şi stern/lunar de la porcii bolnavi cu semne clinice care au murit şi care au leziuni tipice de pestă porcină clasică. 2.Se recoltează sânge pe EDTA pentru efectuarea PCR de la porcii bolnavi cu febră şi semne clinice de pestă porcină clasică. D. Supravegherea porcilor mistreţi Se colectează probe de la toţi mistreţii vânaţi sau găsiţi morţi,accidentaţi, care vor fi supuse examenelor virusologice şi serologice. Pentru supravegherea pestei porcine clasice se vor preleva următoarele probe: a) organe: rinichi,, tonsile, limfonoduli, porţiuni de ileon si vezica urinara; b) sânge sau lichid toracoabdominal; c) stern. Probele prelevate sunt examinate în cadrul LSVSA.

trimise la LNR din cadrul IDSA, iar rezultatul final va fi dat în urma examenului de izolare pe culturi celulare. În cazul unui focar secundar de pestă porcină clasică probele recoltate conform procedurii de prelevare sunt trimise la LSVSA şi vor fi supuse investigaţiilor de laborator: În cadrul LSVSA primul test care se efectuează este cel de imunofluorescenţă directă pe frotiuri de măduvă sternală. 1. Dacă testul de imunofluorescenţă este pozitiv, LSVSA va emite buletin de analiză cu diagnosticul de pestă porcină clasică. 2. Dacă testul de imunofluorescenţă este negativ probele care provin dintr-o suspiciune de pestă porcină clasică vor fi testate şi prin RT – PCR, care are o sensibilitate mai mare. 2.1. Dacă testul RT - PCR este negativ, se va elibera un buletin de analiză cu rezultat negativ pentru pesta porcină clasică. 2.2. Dacă testul RT – PCR este pozitiv, se va elibera buletin de analiză pozitiv pentru pesta porcină clasică. Monitorizarea pestei porcine clasice prin examene de laborator are următoarele obiective: a) evaluarea privind pesta porcină clasică la mistreţi; b) evaluarea situaţiei pestei porcine clasice la porcinele domestice din exploataţiile comerciale şi din exploataţiile nonprofesionale care au fost vaccinate de urgenţă în cadrul unor programe aprobate de Comisia Europeană şi a rezultatelor vaccinării de urgenţă; c) aplicarea rapidă şi eficientă a măsurilor de control şi eradicare a bolii; d) înregistrarea, procesarea şi utilizarea datelor epidemiologice în relaţie cu pesta porcină clasică; e) stabilirea măsurilor de control şi eradicare a bolii; f) stabilirea fondurilor necesare realizării acţiunilor de supraveghere;

129

I. Examene virologice: a) testul RT-PCR pentru detecţia genomului viral specifică, pe probe prelevate de la: 1. mistreţi găsiţi morţi, accidentaţi; 2. mistreţi vânaţi, care prezintă leziuni ce induc suspiciunea de pestă porcină clasică; 3. toţi mistreţii cu vârsta de până la 1 an. Testul RT-PCR se poate efectua pe probe comasate – pool-uri de câte 10 probe. b) testul de imunofluorescenţă pe probe de la toate animalele vânate sau găsite moarte; c) testul de izolare a virusului pe culturi celulare în toate cazurile pozitive. II. Supravegherea serologică se va efectua astfel: a) în fondurile de vânătoare în care vaccinarea va continua în 2011 testele serologice se vor face la toţi mistreţii vânaţi indiferent de categoria de vârstă. b) în fondurile de vânătoare în care în 2010 nu s-a efectuat vaccinarea contra pestei porcine clasice testele serologice se vor efectua la toţi mistreţii vânaţi. Se vor folosi următoarele teste serologice: 1. Testul ELISA pentru detecţia anticorpilor pe probe de ser sau lichid toracoabdominal; 2. Testul de virusneutralizare în cazul probelor pozitive la ELISA provenite din fondurile de vânătoare unde nu se vaccinează. Interpretarea rezultatelor serologice se va face ţinând cont de vaccinarea sau nu contra pestei porcine în fondurile de vânătoare respective. E. Supravegherea în abatoare In abatoare pot fi sacrificaţi doar porci din exploataţiile comerciale insoţite de certificat de sănătate. Supravegherea se va face prin examen clinic consecutiv inspecţiei ante- şi post-mortem. Deasemenea se vor recolta în cazul animalelor

g) evaluarea imunizării mistreţilor ca rezultat al aplicării vaccinării de urgenţă pe cale orală a acestora, aprobată de Comisia Europeană; h) realizarea de examene clinice şi prelevare de probe pentru examene de laborator, ce trebuie efectuate cu respectarea instrucţiunilor conţinute în prezenta normă sanitar - veterinară. B. Procedura de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi. Obiectivele procedurii de vaccinare şi parametrii de evaluare a eficienţei acesteia sunt: 1. mistreţii împuşcaţi sau găsiţi morţi, accidentaţi inclusiv în zona de vaccinare, sunt supuşi examenelor de laborator pentru pesta porcină clasică, conform prevederilor art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare. 2. evaluarea rezultatelor vaccinării se realizează separat pe judeţe şi pe grupe de vârstă, de către LSVSA din cadrul DSVSA, iar în cazuri de expertiză, de către LNR pentru Pesta Porcină Clasică din cadrul IDSA. 3. principiul de evaluare a eficienţei vaccinării antipestoase îl constituie estimarea raportului dintre mistreţii serologic negativi şi incidenţa virusului la mistreţii virusologic pozitivi; probele virusologic pozitive sunt investigate în primele 28 de zile după distribuirea momelilor, pentru tipizare prin secvenţializare în vederea diferenţierii între virusul vaccinal şi virusul sălbatic; trimestrial se realizează tipizarea tulpinilor izolate. Zonele de vacinare sunt: a) Zonă infectată – zona definită conform art. 2 şi art. 15 alin. (2) lit.a) coroborat cu art. 16 alin.(7) lit.b) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare;

130

bolnave cu febră şi alte semne clinice – sânge pe EDTA pentru PCR. La 5% de la porcii sacrificaţi se recoltează probe pentru efectuarea examenelor virusologice.

b) Zonă de vaccinare pentru mistreţi – aplicarea unei de politici de vacinare de urgenţă a mistreţilor in zonele cu risc epidemiologic la graniţa cu ţările terte vecine (Ucraina si Moldova), pe cordoane de 20 Km (buffer zone), unde situaţia epidemiologică nu este cunoscută, luând in considere densitatea mistreţilor şi circulaţia acestora; c) Loc specific de vaccinare – locul ales de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, în colaborare cu medicul veterinar oficial, în care se distribuie hrană pentru mistreţi pentru inducerea unui reflex condiţionat de loc şi în care, ulterior, se distribuie momelile vaccinale în vederea imunizării orale a mistreţilor; monitorizarea aplicării planului de vaccinare de urgenţă a mistreţilor se realizează prin testarea probelor prelevate de la toţi mistreţii găsiţi morţi, accidentaţi sau împuşcaţi, în vederea depistării cazurilor pozitive şi pentru testarea eficienţei imunizării postvaccinale; d) Centru de colectare vânat sălbatic – unitatea cu spaţii şi dotări adecvate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia, identificarea, sortarea, răcirea şi prelucrarea primară a vânatului sălbatic provenit direct din fondurile de vânătoare, respectiv decapitare, recoltarea trofeului, toaletare, curăţare, eviscerare, jupuire parţială şi livrarea produselor rezultate către unităţi autorizate sanitar-veterinar, vânzare cu amănuntul, în conformitate cu legislaţia în vigoare; e) Spaţiu de refrigerare fix sau mobil – mijloc auto izoterm prevăzut cu agregat de refrigerare, unde vânatul se păstrează la temperatura de +7 C, până la primirea rezultatelor de laborator pentru pesta porcină clasică, trichineloza, carcasele de mistreţi pentru consumul propriu, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

131

Autorităţile competente pentru implementarea Procedurii de vaccinare de urgenţă contra pestei porcine clasice la mistreţi sunt: a) ANSVSA, care coordonează implementarea procedurii; b) LNR din cadrul IDSA; c) DSVSA; d) alte instituţii publice, conform prevederilor legale în vigoare. Examenele de laborator pentru depistarea bolii la mistreţi sunt realizate de către LSVSA din cadrul DSVSA, desemnate pentru efectuarea investigaţiilor în vederea diagnosticării pestei porcine clasice; pentru judeţele în care LSVSA nu sunt abilitate pentru realizarea unor astfel de investigaţii, probele prelevate de la mistreţi se trimit la IDSA. Expertiza de diagnostic şi examenele pentru testarea eficienţei imunizărilor antipestoase la mistreţi se realizează de IDSA. Tipizarea prin secvenţializare a tulpinilor de virus pestos porcin, precum şi definirea relaţiilor epidemiologice ale acestora se realizează de LNR pentru Pesta Porcină Clasică şi de LNR pentru Biologie Moleculară şi Biochimie din cadrul IDSA. DSVSA, în cooperare cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, coordonează campania locală de vaccinare antipestoasă. ANSVSA examinează lunar rezultatele campaniei de vaccinare, prin analiza cazurilor pozitive diagnosticate la mistreţi şi a testelor referitoare la evaluarea eficacităţii vaccinării orale. Inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, în colaborare cu DSVSA, stabilesc numărul de mistreţi ce urmează a fi supuşi vaccinării în anul 2011. DSVSA au responsabilitatea organizării

132

procedurii de achiziţie a momelilor vaccinale pentru anul 2011. DSVSA gestionează momelile în condiţii de depozitare corespunzătoare şi cu respectarea prevederilor producătorului şi le distribuie gestionarilor fondurilor de vânătoare în momentul în care este preconizată efectuarea vaccinării orale de urgenţă. Gestionarii fondurilor de vânătoare, sub supravegherea medicului veterinar oficial, distribuie momelile vaccinale la locurile stabilite pentru a fi consumate de mistreţi. Cu ocazia vânătorilor, gestionarii fondurilor de vânătoare, în prezenţa medicului veterinar oficial, prelevează probe pentru depistarea cazurilor de pestă porcină clasică şi pentru testarea eficacităţii imunizării orale; probe similare se prelevează şi de la mistreţii morţi, accidentaţi; acestea se trimit la LSVSA acreditate pentru realizarea investigaţiilor specifice. Vaccinarea de urgenţă contra pestei porcine clasice se efectuează la populaţie de mistreţi, conform situaţiei prevăzute. Obiectivele vaccinării de urgenţă împotriva pestei porcine clasice la mistreţi sunt următoarele: a) asigurarea unei perioade de linişte epidemiologică prin protejarea populaţiei de mistreţi împotriva virusului pestei porcine clasice, astfel încât boala să nu mai prezinte un risc major pentru populaţia de porcine domestice; b) menţinerea statusului imun al mistreţilor din fondul cinegetic, pentru a fi protejaţi împotriva virusului pestei porcine clasice; c) supravegherea sanitar-veterinară continuă a efectivelor de mistreţi prin examene anatomopatologice şi de laborator efectuate la toţi mistreţii morţi, accidentaţi sau vânaţi; d) diminuarea presiunii virale în relaţia cu virusul pestei porcine clasice în fondul cinegetic şi reducerea semnificativă a numărului de mistreţi afectaţi de boală.

133

Vaccinul utilizat pentru vaccinarea de urgenţă a mistreţilor împotriva pestei porcine clasice este un vaccin viu, înglobat în momeli vaccinale, astfel încât să fie protejat faţă de variaţiile de temperatură din mediul extern. Produsul medicinal veterinar utilizat trebuie să fie autorizat pentru comercializare conform prevederilor Directivei 2009/9/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului de instituire a unui cod comunitar cu privire la produsele medicamentoase veterinare. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA instruiesc gestionarii fondurilor de vânătoare şi personalul implicat în plasarea momelilor vaccinale cu privire la condiţiile de depozitare şi utilizare a produsului precizate de producător. Personalul din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare judeţene răspund de plasarea momelilor vaccinale în locurile stabilite, sub coordonarea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Se efectuează 3 campanii cu rapel, respectiv 6 administrări, primăvara: martie-aprilie; vara: iunie-iulie; toamna: octombrie-noiembrie, aprobate prin Decizia 2010/712/UE. Plasarea momelilor vaccinale se face la locurile de hrănire, iar numărul de momeli va fi calculat în funcţie de numărul de mistreţi care se hrănesc în fiecare dintre aceste locuri; la fiecare administrare trebuie să fie plasate câte două momeli vaccinale pentru fiecare mistreţ. După fiecare plasare de momeli, se interzice vânătoarea la locurile specifice de vaccinare timp de 4 zile, pentru a nu deranja mistreţii şi pentru a se asigura consumul în totalitate al momelilor; după 5 zile de la administrare, momelile neconsumate şi eventual capsulele momelilor consumate sunt colectate de către vânători şi returnate prin responsabilitatea medicului veterinar oficial la DSVSA.

134

Distribuirea momelilor vaccinale este organizată de gestionarii fondurilor de vânătoare împreună cu medicul veterinar oficial de la CSVZ; acesta notifică la DSVSA datele referitoare la efectuarea vaccinării orale de urgenţă a mistreţilor. DSVSA organizează activităţi de informare a populaţiei şi de instruire a personalului propriu şi a gestionarilor fondurilor de vânătoare cu referire la modalităţile practice detaliate de efectuare a vaccinării orale de urgenţă contra pestei porcine clasice, monitorizarea mistreţilor vaccinaţi şi prelevarea de probe în vederea efectuării examenelor de laborator. În vederea obţinerii unei imunizări eficiente a mistreţilor din categoria tineret, pentru vaccinarea acestora trebuie să se utilizeze cuşti sau ţarcuri de aproximativ 1,5 m înălţime, confecţionate din bare, astfel încât să permită numai accesul mistreţilor din categoria tineret. Locul specific de vaccinare trebuie să aibă o arie de cel puţin 200 mp, care să permită accesul tuturor mistreţilor din arealul arondat. Numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi se determină pe baza unor evaluări efectuate de gestionarii fondurilor de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, de paznici, vânători, gestionari ai fondurilor de vânătoare, la sfârşitul fiecărui sezon de vânătoare; numărul de mistreţi ce trebuie vaccinaţi în anul 2011 este de aproximativ 3000. Cota anuală de vânat este alcătuită din aproximativ 30% mistreţi din categoria tineret în vârstă de sub un an, 10% mistreţi între 1 – 2 ani şi 60% mistreţi adulţi în vârstă de peste 2 ani. Mistreţii din categoria tineret sunt purtători şi eliminatori ai virusului pestei porcine clasice şi constituie principalul element de risc în lanţul epidemiologic al bolii; vânarea mistreţilor din categoria tineret constituie elementul esenţial pentru reducerea presiunii virale. Durata programului vaccinării de urgenţă a

135

mistreţilor aprobat se poate prelungi în situaţii epidemiologice nefavorabile sau când riscul privind pesta porcină clasică se menţine. Gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să asigure următoarele condiţii pregătitoare pentru vaccinarea de urgenţă: a) catagrafierea populaţiei de mistreţi de pe fiecare fond de vânătoare, la sfârşitul sezonului de vânătoare, suprafaţa fondului de vânătoare şi densitatea populaţiei de mistreţi, stabilind numărul de mistreţi ce urmează să fie vaccinaţi; b) stabilirea necesarului de momeli vaccinale pentru fiecare fond de vânătoare; c) solicitarea adresată, în scris către DSVSA pentru asigurarea necesarului de momeli vaccinale; d) stabilirea de către gestionarul fondului de vânătoare a personalului responsabil pentru plasarea momelilor, sub control sanitar-veterinar oficial; e) efectuarea instruirii teoretice şi practice a personalului prevăzut la lit. d) şi a medicilor veterinari oficiali şi a medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi care participă la acţiunea de imunizare orală a mistreţilor. Pentru realizarea în condiţii corespunzătoare a vaccinării de urgenţă a mistreţilor contra pestei porcine clasice, gestionarii fondurilor de vânătoare trebuie să dispună asigurarea: a) necesarului de furaje la locurile de hrănire/administrare a momelilor vaccinale; b) transportului, depozitării şi manipulării momelilor vaccinale în condiţiile precizate de producătorul acestora; c) ustensilelor necesare plasării momelilor vaccinale; d) echipamentelor de protecţie constituite din: halat, bonetă, salopetă, combinezon de unică folosinţă, cizme de cauciuc, mănuşi de unică folosinţă; e) unei hărţi a fondului de vânătoare şi a zonei în

136

care se aplică vaccinarea. DSVSA trebuie să asigure formularele necesare întocmirii evidenţelor sanitare veterinare: a) formular pentru receptia momelilor de către gestionarii fondurilor de vânătoare; b) formular pentru înregistrarea datelor privind vaccinarea de urgenţă; c) formular pentru examinarea de laborator a mistreţilor; d) macheta pentru raportarea vaccinarii de urgenta la mistreţi. Pentru efectuarea vaccinării, personalul instruit pentru aplicarea momelilor, în coordonarea şi supravegherea medicului veterinar oficial sau de liberă practică împuternicit, urmăreşte: a) stabilirea locurilor de hrănire unde se aplică momelile vaccinale pe fiecare fond de vânătoare; b) marcarea locurilor unde sunt administrate momelile vaccinale; c) furajarea continuă a mistreţilor pe o perioadă de 10-14 zile înainte de plasarea momelilor vaccinale; d) plasarea momelilor vaccinale şi a furajului în gropi aflate în perimetrul delimitat din 2 în 2 metri şi acoperite cu pământ ce nu trebuie tasat, în vederea protejării vaccinului; e) interzicerea vânătorilor şi a circulaţiei persoanelor în zonele specifice de vaccinare; f) colectarea momelilor vaccinale neconsumate şi a capsulelor după 5 zile de la administrarea acestora, în vederea predării acestora la DSVSA pe baza de proces - verbal de predare/primire. Măsurile pentru prevenirea răspândirii virusului vaccinal la porcinele domestice sunt următoarele: a) plasarea manuală a momelilor în locurile specifice de vaccinare şi îngroparea acestora în sol la o adâncime de cel mult 20 cm, pentru a le proteja faţă de variaţiile de temperatură din mediu şi faţă de alte specii de animale existente în biotop; b) pentru porcinele domestice şi mistreţi în zona

137

infectată, cele prevăzute de Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare, precum şi alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în care se execută vaccinarea de urgenţă orală a mistreţilor: 1. interzicerea creşterii liber a porcinelor domestice; 2. gestionarea resturilor menajere, a gunoiului şi a aşternutului în exploataţiile de porcine, astfel încât acestea să nu vină în contact sau să fie accesibile mistreţilor; 3. interzicerea accesului vânătorilor în exploataţiile de porcine cel puţin 21 de zile după participarea la vânători; 4. depistarea şi declararea de către gestionarii fondurilor de vânătoare a mistreţilor morţi, accidentaţi, prelevarea de probe pentru stabilirea cauzelor care au dus la moartea/accidentarea acestora; 5. asigurarea ecarisării în spaţiul cinegetic naţional; 6. depistarea şi sancţionarea braconierilor, confiscarea şi denaturarea vânatului ilegal; 7. expertiza sanitar-veterinară a carcaselor de mistreţi. c) prelevarea de probe de la mistreţii morţi, vânaţi şi accidentaţi, pentru examene de laborator, care se efectuează conform Manualului de diagnostic aprobat prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 66/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care aproba un manual de diagnostic stabilind proceduri de diagnostic, metode de prelevare a probelor si criterii pentru evaluarea testelor de laborator pentru confirmarea pestei porcine clasică. d) interzicerea comercializării mistreţilor vii şi a cărnii proaspete de mistreţi vânaţi din zonele infectate, în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu

138

modificările ulterioare. Măsuri suplimentare pentru controlul vânatului: a) imediat după vânătoare, fiecărui mistreţ împuşcat i se aplică un număr de identificare de către gestionarul fondului de vânătoare din cadrul inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, conform instrucţiunilor medicului veterinar oficial în a cărui arie de competenţă are loc vânătoarea;acest numar va fi inscris pe nota de insotire a probelor, asigurand trasabilitatea acestora. b) mistreţii vânaţi trebuie să fie transportaţi, prin grija gestionarului fondului de vânătoare, la centrul de colectare vânat sălbatic, sau la mijloacele auto dotate cu instalaţii mobile de refrigerare pentru mistreţii care fac obiectul autoconsumului; pe durata transportului trebuie să se evite contactul direct sau indirect cu porcinele din exploataţiile de porcine domestice; carcasele de mistreţi se păstrează în aceste centre de colectare, până când rezultatele de laborator privind pesta porcină clasică si trichineloza sunt disponibile; probele prelevate de la mistreţi în centrele de colectare vânat sălbatic se trimit la laborator pentru efectuarea examenelor în relaţie cu pesta porcină clasică, conform Normei sanitare veterinare aprobate prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 67/2005, cu modificările ulterioare. c) în cazul unui rezultat pozitiv, copii ale buletinului de analiză se trimit la ANSVSA, la IDSA, la DSVSA şi la medicul veterinar oficial care a trimis probele spre examinare; d) distrugerea cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi pentru care investigaţiile de laborator au relevat rezultate pozitive este în responsabilitatea gestionarilor centrelor de colectare vânat sălbatic şi a mijloacelor mobile; e) DSVSA controlează distrugerea în siguranţă a cadavrelor şi a carcaselor de mistreţi; măsurile trebuie să asigure că nici o carcasă provenită de la

139

mistreţii la care investigaţiile de laborator au fost pozitive nu este scoasă din centrul de colectare vânat sălbatic sau din zona infectată, inclusiv în cazul cadavrelor de mistreţi; f) pentru examinarea de laborator a mistreţilor se foloseşte modelul formularului prevăzut. Pentru comercializarea carcasei de mistreţi, aceasta se marchează în conformitate cu prevederile Ordinului presedintelui ANSVSA nr. 10/2008 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste procedura pentru marcarea si certificarea sanitara veterinara a carnii proaspete si marcarea produselor de origine animala destinate consumului uman. C. Instrucţiuni privind transportul, depozitarea şi utilizarea vaccinurilor antipestoase sub formă de momeli vaccinale cu administrare orală, de urgentă a mistreţilor I. Instrucţiuni privind transportul: personalul din cadrul depozitului farmaceutic veterinar implicat în operaţiunile de transport al momelilor vaccinale către DSVSA este instruit de către medicul veterinar care are calitatea de şef al depozitului farmaceutic veterinar sau persoana responsabilă cu calitatea produselor medicinale veterinare din cadrul depozitului, la locul de încărcare a momelilor vaccinale, cu privire la tehnicile speciale de transport şi manipulare a acestora; la finalizarea instruirii se întocmesc procese-verbale de instruire. II. Instrucţiuni privind depozitarea: personalul implicat în operaţiunile specifice activităţii de depozitare a momelilor vaccinale din DSVSA este instruit de căre medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia vaccinului pe raza judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA. III. Instrucţiuni privind utilizarea: a) DSVSA eliberează momelile vaccinale către personalul care plaseaza respectivele momeli sub

140

supravegherea medicul veterinar oficial; b) eliberarea momelilor vaccinale se face după instruirea personalului responsabil, de către medicul veterinar oficial cu responsabilitate în recepţia, depozitarea şi distribuţia momelilor vaccinale pe raza judeţului, numit prin decizia directorului executiv al DSVSA cu privire la modul de transport, depozitare şi utilizare a acestuia prin întocmirea unui proces-verbal de instruire; d) personalul care plasează momelile vaccinale este instruit de către medicul veterinar oficial în ceea ce priveşte condiţiile de folosire a momelilor vaccinale; e) instrucţiunile producătorului privind condiţiile de utilizare a momelilor vaccinale se aplicî intocmai. DSVSA, prin Compartimentul de coordonare tehnică a activităţii farmaceutice veterinare şi nutriţie animală, verifică respectarea instrucţiunilor de transport, depozitare şi utilizare la nivelul judeţului a momelilor vaccinale, completează fişa de inspecţie, iar rezultatele verificării sunt raportate lunar la Direcţia Coordonare Tehnică a Institutelor de Referinţă, LSVSA, Farmacovigilenţă şi Nutriţie Animală din cadrul ANSVSA.

141

2. Programul naţional de supraveghere a influenţei aviare la păsările domestice şi sălbatice în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1



Supravegherea pasivă

Grupa de animale ţintă: păsările sălbatice de apă, migratoare din speciile ţintă. Inspectarea periodică a habitatelor păsărilor sălbatice. Supravegherea păsărilor salbatice de apa, migratoare în special din speciile ţinta cu risc mare de contaminare cu H5N1 HPAI din zonele apropriate de mare, lacuri si alte cursuri de apa unde au fost descoperite păsări moarte, conform prevederilor Părţii 2 din Anexa II la Decizia 2010/367/UE a Comisiei din 25 iunie 2010 privind punerea în aplicare de către statele membre a unor programe de supraveghere a gripei aviare la păsările de curte şi la păsările sălbatice. Colaborarea autorităţile sanitar - veterinare competente teritorial cu inspectoratele teritoriale de regim silvic şi de vânătoare, cu asociaţiile vânătorilor şi pescarilor sportivi din România şi cu Asociaţia Ornitologică Română, în scopul culegerii de date referitoare la speciile de păsări sălbatice existente pe teritoriul României şi la starea de sănătate a acestora.

Medicii veterinari oficiali în colaborare cu asociaţiile de profil prevăzute în coloana nr. 2. Perioada execuţiei: perioada migraţiei şi când se constată existenţa unor factori de risc.

Supraveghere activă Grupa de animale ţintă: păsări domestice din exploataţiile comerciale, îndeosebi cele care sunt situate în zone cu risc crescut sau nu deţin condiţii severe de biosecuritate. Păsări domestice din exploataţiile noncomerciale, situate în zone cu risc crescut. Păsări sălbatice prevăzute în Partea 2 din Anexa II la Decizia 2010/367/UE. Pentru păsări domestice: 1. examene serologice - RIHA H5/H7;

Medicul veterinar de liberă practică împuternicit deţine responsabilitatea recoltării, ambalării, etichetării şi expedierii probelor la DSVSA sub controlul şi responsabilitatea medicului veterinar oficial. Perioada execuţiei: pe toată durata unui an calendaristic, cu transmiterea datelor la Comisia Europeană în sistem on-line.

142

2. examene virusologice – teste de biologie moleculara, izolare de virus, tipizare, secvenţiere, analize filogenetice. Pentru păsări sălbatice: 1. eşantionare; 2. examene de laborator virusologice - teste de biologie moleculară, izolare de virus, tipizare, secvenţiere, analize filogenetice. La păsările domestice, gripa aviară se suspicionează la obţinerea de rezultate pozitive la examenul serologic şi se confirmă prin examene virusologice. La păsările sălbatice, gripa aviară se suspicionează prin teste de biologie moleculară şi se confirmă prin teste de izolare de virus.

3. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 SUPRAVEGHERE



3 1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de găini de reproducţie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de găini de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de găini de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. Enteritidis, S. Typhimurium (inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium), S. Infantis şi S. Hadar, S. Virchow. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 17 noiembrie 2003 privind controlul salmonellei şi al altor agenţi zoonotici specifici, prezenţi în reţeaua alimentară; 2. Regulamentul (UE) nr. 200/2010 al Comisiei din 10 martie 2010 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul UE de reducere a prevalenţei anumitor serotipuri de Salmonella la efectivele reproducătoare adulte din specia Gallus gallus; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006 al Comisiei din 1 august 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară.” 2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului naţional de control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze animale din cadrul IDSA.

143

de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

Parlamentului European şi al Consiliului privind cerinţele în vederea utilizării de metode de control specifice în cadrul programelor naţionale de control al salmonelei la păsările de curte; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveţte controlul şi testarea salmonelei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Notificarea suspiciunii/confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului Preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

3. Probele oficiale pentru testarea prezentei agentilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Categorii de testat şi frecvenţa: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pentru fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret – fiecare efectiv din exploataţie (hală populată): 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din două în două săptămâni în fiecare efectiv(hală populată): 1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de

144

cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv(hală populată); 2. la sol: i) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) din fiecare efectiv (hală populată), sau ii) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) sau iii) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programului Naţional de Control al salmonelzelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

a) Control oficial de rutină în toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. o prelevare oficială de rutină în termen de 4 săptămâni de la începutul perioadei de ouat sau de la mutarea păsărilor în unitatea de ouat; 2. o prelevare oficială de rutină spre sfârşitul perioadei de ouat, cel mai devreme cu 8 săptămâni înainte de terminarea ciclului de producţie; 3. o prelevare oficială de rutină în cursul producţiei, într-un moment suficient de îndepărtat de cele 2 prelevări anterioare. Se prelevează următoarele categorii de probe: i) în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150 g fiecare din fiecare efectiv(hală populată); ii) la sol - 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“), din fiecare efectiv (hală populată), sau cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf din fiecare efectiv (hală populată) ori cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete din fiecare efectiv (hală populată). b) Prelevarea oficială pentru confirmare: 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

145

2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile de reproducţie din România pentru anul 2011. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării; în cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se repetă acţiunile de decontaminare, după care se recoltează încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de găini de reproducţie din România pentru anul 2011 este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA.

4. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1



1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 350 găini ouătoare (Gallus gallus) ce produc ouă destinate consumului uman vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de găini ouătoare este reprezentat grup sau mai multe grupuri de găini ouătoare ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 1168/2006 al Comisiei din 31 iulie 2006 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului cu privire la stabilirea unui obiectiv comunitar de reducere a

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din

146

adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Programarea caledaristică a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supusă aprobării acesteia.

prevalenţei anumitor serotipuri de salmonela la găinile ouătoare din specia Gallus gallus şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005; 3. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 1237/2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 şi a Deciziei 2006/696/CE cu privire la comercializarea ouălor provenite din efectivele de găini ouătoare infectate cu Salmonella, cu modificările şi completările ulterioare; 4. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

etapa de producţie primară.” 2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 4. Punerea pe piaţă a ouălor provenite din efective de găini ouătoare ce produc ouă destinate consumului uman se face în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1237/2007 al Comisiei din 23 octombrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Deciziei 2006/696/CE în ceea ce priveşte introducerea pe piaţă a ouălor provenind din efective de găini ouătoare infectate cu Salmonella. 5. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la DGSV din cadrul ANSVSA.

147

A.Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Se recoltează probe din toate efectivele (hale populate), astfel: a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre potrivit prevederilor lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret - cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat din fiecare efectiv (hale populate) ; Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată); c) adulte - la un interval de 15 săptămâni din fiecare efectiv (hală populată): 1. în baterii - cel puţin 2 probe de materii fecale de cel puţin 150g fiecare din fiecare efectiv (hală populată); 2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“).

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează: a) în toate efectivele (halele populate) o dată pe an; b) la vârsta de 24 săptămâni ( ± 2 săptămâni) a unui efectiv nou ce a fost introdus într-o hală/adăpost în care efectivul anterior a fost depistat pozitiv pentru Salmonella enteritidis sau Salmonella typhimurium; c) când se suspectează o infecţie cu S.enteritidis sau S.typhimurium, ca rezultat al investigaţiei epidemiologice asupra focarelor de toxiinfecţie alimentară; d) în toate efectivele din exploataţie în cazul în care se confirmă în urma controlului oficial sau în urma autocontrolului prezenţa Salmonellei enteritidis sau a Salmonellei typhimurium într-unul dintre efectivele din exploataţie; e) în cazul în care autoritatea competentă consideră necesar. În cadrul controlului oficial se recoltează: 1. în baterii - 2 probe compuse de materii fecale

148

proaspete plus cel puţin o probă compusă de materii proaspete în funcţie de mărimea efectivului, sau 2. la sol - 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“), plus cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) în funcţie de mărimea efectivului. DSVSA poate decide înlocuirea unei probe compuse de materii fecale proaspete sau a unei perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane şosete) recoltate în cadrul controlului oficial cu o probă oficială de praf de cel puţin 100g. Odată cu prelevarea oficială a probelor prevăzută la lit. b), c), d) şi e) se verifică documentele care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. D din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de găini ouătoare incluse în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la găinile ouătoare din România pentru anul 2011 este

149

opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA, care are obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA. 5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1



1. Toate exploataţiile cu efective de pui de carne (broileri) ce cuprind cel puţin 500 de păsări din specia Gallus gallus vor fi incluse în program. 2. Un efectiv de pui de carne (broileri) este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de pui de carne (broileri) ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu - aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. Typhimurium. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării acesteia.

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 646/2007 al Comisiei din 12 iunie 2007 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la puii de carne şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1091/2005; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 5. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară.” 2.Probele de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în

150

exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de pui de carne din exploataţie (hală populată) va fi testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca puii de carne să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011 sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop

Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puţin un efectiv de pui de carne din cel puţin 10% din exploataţii; b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol); c) din toate efectivele nou introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d) ori de câte ori este necesar. Probele constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv (hală populată). Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la

151

lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile Anexei lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de broileri din România pentru anul 2011. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

6. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011 6.1. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat

SUPRAVEGHERE 1



1. Sunt incluse în program toate exploataţiile cu efective de curcani pentru îngrăşat ce cuprind cel puţin 500 de curcani pentru îngrăşat. 2. Un efectiv de curcani pentru îngrăşat este reprezentat de grup sau mai multe grupuri de curcani pentru îngrăşat ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop 3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S.

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul (CE) nr. 584/2008 al Comisiei din 20 iunie 2008 de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte obiectivul comunitar de diminuare a prevalenţei Salmonella Enteritidis şi Salmonella Typhimurium la curcani; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară.” 2. Probele de încălţăminte de unică folosinţă

152

Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program se va găsi la nivelul fiecărui DSVSA. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

5. Prevederile Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani din România pentru anul 2011 aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

(tampoane “şosete“) recoltate în cadrul Programului Naţional de Control a salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat (probele de autocontrol şi probele oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Fiecare efectiv de curcani pentru îngrăşat din exploataţie (fiecare hală populată) este testat într-un interval de 3 săptămâni înainte de începerea depopulării şi expedierii păsărilor către abator. Pentru ca curcanii pentru îngrăşat să poată fi expediaţi către abator, este obligatoriu să se cunoască rezultatul testării şi să se completeze documentele care furnizează informaţiile privind lanţul alimentar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv.

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programul naţional de control al

Prelevarea oficială de probe de realizează: a) anual din cel puţin 10% din exploataţii;

153

salmonelozelor zoonotice în efectivele de curcani pentru îngăşat sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

b) din toate efectivele din exploataţie în cazul în care în aceea exploataţie a fost depistat un efectiv pozitiv pentru S. enteritidis şi/sau typhimurium la controlul realizat la iniţiativa operatorului (autocontrol); c) din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; d) ori de câte ori este necesar. Probele recoltate constau în 2 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) pentru fiecare efectiv. În cazul prelevării de probe oficiale în conformitate cu prevederile lit. b), se recoltează probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. Odată cu prelevarea oficială de probe prevăzută la lit. b) se verifică documentele relevante care atestă că păsărilor nu li s-au administrat agenţi antimicrobieni şi se prelevează şi probe pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie.

În caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. E din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii pentru îngrăşat. După depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

154

6.2. Programul naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie

SUPRAVEGHERE 1



1. Toate exploataţiile ce cuprind cel puţin 250 de curcani de reproducţie sunt incluse în program. 2. Un efectiv de curcani de reproducţie este reprezentat de un grup sau mai multe grupuri de curcani de reproducţie ce împart aceeaşi unitate de producţie, sunt adăpostite în acelaşi spaţiu-aer sau în aceeaşi zonă de creştere şi sunt exploatate în acelaşi scop. 3. Serotipuri relevante: S. enteritidis, S. Typhimurium, inclusiv tulpinile monofazice de S. typhimurium. 4. Lista actualizată a exploataţiilor şi a efectivelor incluse în program este disponibilă la nivelul fiecărei DSVSA. 5. Programarea caledaristică, pe săptămâni, a recoltării de probe din cadrul controlului realizat de către operatorul economic (autocontrol) pentru fiecare exploataţie şi pentru fiecare efectiv din exploataţie se trimite DSVSA şi este supus aprobării din partea acestuia.

Cadrul legal: 1. Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; 2. Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului nr. 584/2008; 3. Regulamentul (CE) nr. 1177/2006; 4. Regulamentul (CE) nr. 213/2009 al Comisieidin 18 martie 2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2160/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 1003/2005 în ceea ce priveşte controlul şi testarea Salmonellei în efectivele de reproducţie din specia Gallus gallus şi de curcani; 5. Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 6. Prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. Notificarea suspiciunii/ confirmării se face în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare

1. Depistarea serotipurilor de Salmonella spp. se efectuează în conformitate cu amendamentul 1 al standardului EN/ISO 6579-2002/Amd1:2007. „Microbiologia alimentelor şi a hranei pentru animale – Metoda orizontală de detectare a Salmonella spp. – Amendamentul 1: Anexa D: Depistarea Salmonella spp. în fecale de animale şi în probele de mediu din etapa de producţie primară.” 2. Probele de materii fecale, tampoanele şosete şi praf recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează numai în cadrul LSVSA agreate de către LNR pentru Salmoneloze zoonotice din cadrul IDSA. 3. Probele oficiale pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene, recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie se testează în cadrul LSVSA în cadrul cărora se realizează controlul substanţelor antimicrobiene – antibiotice şi sulfamide. 4. Utilizarea produselor antimicrobiene în exploataţiile incluse în program este permisă numai cu respectarea prevederilor art. 2 al Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. 5. Lunar se efectuează raportarea probelor prelevate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie (probele de autocontrol şi probe oficiale) de către responsabilul din cadrul DSVSA la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA.

A. Controlul realizat de către operatorul Categorii de testat şi frecvenţa:

155

economic (autocontrol) - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

a) pui de o zi - maxim 10 probe meconiu pt fiecare 500 pui livraţi şi maxim 60 cadavre, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003; b) tineret, potrivit lit. B din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003, din toate efectivele (hale populate) din exploataţie: 1. la 4 săptămâni; 2. cu aproximativ 2 săptămâni înainte ca păsările să intre în faza de ouat sau să fie mutate în unitatea de ouat. Se recoltează minimum 2 perechi de “tampoane şosete“ sau 2 probe compuse de materii fecale din fiecare efectiv (hală populată). c) adulte - din trei în trei săptămâni din toate efectivele (hale populate): 1. 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau 2. cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau 3. cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată).

B. Programul de control oficial - probele recoltate în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie sunt recoltate numai de personal instruit în acest scop.

Prelevarea oficială de probe de realizează prin: A. Control oficial de rutină în toate efectivele din exploataţie: 1. o dată/an, din toate efectivele (hale populate) din toate exploataţiile de curcani de reproducţie adulţi cu vârsta cuprinsă între 30 şi 45 de săptămâni; 2. din toate efectivele noi introduse într-o exploataţie unde Salmonella enteritidis şi/sau Salmonella typhimurium a fost depistată într-un efectiv anterior; 3. în toate exploataţiile de curcani de reproducţie de elită, străbunici şi bunici; 4. ori de câte ori este necesar. Se recoltează următoarele probe: a) 5 perechi de încălţăminte de unică folosinţă (tampoane “şosete“) dintr-un efectiv (hale populate), sau

156

b) cel puţin o pereche de încălţăminte de unică folosinţă şi o probă de praf dintr-un efectiv (hală populată), sau c) cel puţin 2 probe compuse de materii fecale proaspete de cel puţin 150g fiecare dintr-un efectiv (hală populată). B. Prelevarea oficială pentru confirmare 1. odată cu prelevarea oficială de probe pentru confirmare se prelevează şi probe suplimentare pentru testarea prezenţei agenţilor antimicrobieni sau a efectului inhibitor al proliferării bacteriene compuse din cel mult cinci păsări/hală, din toate efectivele din exploataţie. 2. în caz de confirmare a prezenţei serotipurilor de Salmonella relevante se aplică prevederile lit. C din Anexa II la Regulamentul (CE) nr. 2160/2003 şi prevederile Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie. 3. după depopularea unui efectiv confirmat pozitiv, este obligatoriu să se recolteze probe oficiale de verificare a eficienţei decontaminării. În cazul în care aceste teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării nu sunt corespunzătoare, se vor repeta acţiunile de decontaminare, după care se vor recolta încă o dată teste oficiale de verificare a eficienţei decontaminării.

Vaccinarea antisalmonelică a efectivelor de curcani de reproducţie incluse în cadrul Programului naţional de control al salmonelozelor zoonotice la curcanii de reproducţie este opţională şi se face în conformitate cu prevederile art. 3 din Regulamentului (CE) nr. 1177/2006. Această acţiune se realizează numai la solicitarea scrisă a proprietarului/administratorului, cu aprobarea DSVSA care au obligativitatea înştiinţării în scris a Direcţiei Generale Sanitare Veterinare din cadrul ANSVSA.

157

7. Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1



Supraveghere pasivă 1.Monitorizarea documentelor ce pot furniza date relevante, inclusiv a documentelor sanitare veterinare şi a altor documente ce însoţesc transporturile de animale ce provin din alte state membre ale Uniunii Europene sau ţări terţe, înainte de debarcarea animalelor la destinaţie 2. Examen clinic pasiv.

Fermieri şi muncitori implicaţi zilnic în relaţia cu animalele, medicii veterinari de liberă practică care trebuie, conform legii, să raporteze orice caz de îmbolnăvire.

Supraveghere activă 1. Inspecţia animalelor receptive din specii domestice şi sălbatice existente pe teritoriul României: a) animale situate în localităţile sau efectivele ţintă; b) toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare; c) rumegătoarele autohtone tăiate în abatoare autorizate, rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar sau cele importate din ţări terţe cu destinaţia abatorizare; d) rumegătoarele sălbatice cu ocazia recoltării de trofee, selecţie şi alte acţiuni ce sunt prevăzute în Legea nr. 407/2006, cu modificările şi completările ulterioare.

1. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau cei de liberă practică împuterniciţi. 2. Acţiunile de inspecţie planificată vor fi efectuate, certificate şi cuantificate de către medici veterinari oficiali conform instrucţiunilor prevăzute în legislaţia în vigoare. 3. Examenele serologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau LNR din cadrul IDSA. Testele de seroneutralizare se efectuează la LNR din cadrul IDSA 4. Examenele PCR şi virusologice se efectuează la LNR din cadrul IDSA, iar probele pentru confirmarea serotipului viral se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă. 5. Examenele de identificare a genului şi speciei vectorilor culicoizi se efectuează la LSVSA

158

desemnate; probele pentru confirmarea speciilor de vectori se trimit de IDSA cu aprobarea ANSVSA, la Laboratorul Comunitar de Referinţă pentru bluetongue şi/sau la alte laboratoare internaţionale de referinţă.

2. Supravegherea serologică: A. În perioada de linişte epidemiologică, se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE, pentru a se asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenta de 95%. B. În exploataţiile în care s-au introdus animale receptive din zone de restricţie seropozitive, vaccinate sau imunizate prin infecţie naturală, ori material seminal recoltat de la tauri rezidenţi în zone de restricţie, supravegherea serologică se efectuează pe animale indigene seronegative din exploataţia respectivă sau din cea mai apropiată exploataţie din vecinătate pentru a asigura depistarea la o prevalenţă de 2% şi o confidenţă de 95%. C. În cazul importului sau achiziţiei prin schimburi intracomunitare: Toate rumegătoarele care intră în România ca urmare a comerţului intracomunitar nevaccinate sau netrecute prin infecţie naturală şi toate rumegătoarele importate din ţări terţe, pe durata perioadei de aşteptare.

6. Localităţile şi efectivele ţintă, sunt stabilite de DSVSA de comun acord cu LNR din cadrul IDSA. 7. Probele de ser pentru supravegherea serologică şi probele de sânge prelevate pe EDTA pentru detecţia genomului viral bluetongue prin PCR se transportă la laborator în decurs de maximum 48 ore de la prelevare. Din momentul prelevării şi până la recepţia probelor în laborator, acestea se menţin permanent la tempertaura de refrigerare (+4 - +8o C).

3. Supravegherea prin detecţia genomului viral, pe probe de sânge prelevate pe EDTA imediat după fătare, de la produşii obţinuţi din mame seropozitive la bluetongue (vaccinate ori imunizate natural), care provin din zone de restricţie, în baza derogărilor prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1266/2007 al Comisiei din 26 octombrie 2007 referitor la normele de punere în aplicare a Directivei 2000/75/CE a Consiliului în ceea ce priveşte combaterea, monitorizarea, supravegherea febrei catarale ovine, precum şi restricţiile privind deplasările unor animale din specii receptive la aceasta, cu amendamentele ulterioare, sau provin din zone care au fost supuse restricţiilor pentru bluetongue şi au fost incluse în cadrul unui program de vaccinare dar care au ieşit din zona de restricţie la sfârşitul anului 2010 sau vor ieşi în cursul anului 2011.

159

4. Supravegherea prin examene de detecţie a genomului viral şi de izolare a virusului pe probe prelevate de la animale la care datele epidemiologice, alături de informaţii obţinute prin investigaţii serologice şi/sau clinice ori anatomopatologice, conduc către suspicionarea bluetongue ori a riscului de bluetongue. 5. Supravegherea virusologică sau prin teste de biologie moleculară a rumegătoarelor sălbatice moarte, vânate în condiţii normale ori vânate datorită faptului că prezintă simptome ce ar putea fi atribuite bluetongue

6. Monitorizarea vectorilor şi a parametrilor mediului ambiant insecte din genul Culicoides: a) în perioada de linişte epidemiologică se realizează în conformitate cu Programul pentru supravegherea Bluetongue în România pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE. b) în situaţia apariţiei bluetongue în ţările vecine, a extinderii zonelor de restricţie din ţările vecine pe teritoriul României, a depistării unor specii noi de vectori competenţi şi în alte situaţii de risc major pentru bluetongue, prin capturarea sistematică de vectori cu capcane mobile, pe durata sezonului de activitate intensă a vectorilor în perioada mai – octombrie, conform unui grafic stabilit ad hoc.

8. Punctele de recoltare a vectorilor, sunt stabilite de către DSVSA de comun acord cu LNR din IDSA şi, atunci când este necesar, cu grupul de experţi pentru bluetongue, constituit de ANSVSA. 9. Înregistrarea coordonatelor de latitudine, longitudine şi altitudine pentru fiecare punct de colectare a vectorilor se face cu mijloace GPS.

8. Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011 8.1. Encefalopatia Spongiformă Bovină

SUPRAVEGHERE 1




I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de ESB şi atunci când prezenţa unei forme de ESB nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul şi eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă, cu amendamentele

1. Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA privind situaţia bovinelor suspecte clinic de ESB, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la bovinele suspecte de ESB, în condiţii de linişte epidemiologică. 2. Probele prelevate de la bovinele suspecte de ESB, se transmit la LNR pentru EST din cadrul IDSA (LNR-EST) pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Proprietarii şi deţinătorii de bovine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi a medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA cu privire la oricare semne clinice nervoase.

160

teste de depistare în laborator;

ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

2. Medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi/sau medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi prelevează capul animalelor moarte, sacrificate, ucise în scop de diagnostic, suspecte de ESB şi transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator.

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul României sau într-unul din judeţele acesteia.

1. Supraveghere prin examene de laborator. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Raport lunar transmis la ANSVSA de către DSVSA, în condiţii de linişte epidemiologică. 2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru controlul ESB, centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din cadrul ANSVSA, situaţia privind numărul testelor rapide efectuate la bovinele din grupele ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare a ESB. 3. Prelevarea probelor de creier se realizează prin: a) tehnica de prelevare a creierului integral; b) tehnica foramen magnum se efectuează conform instrucţiunilor, în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de probe din incinta unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 şi de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om. 4. Conform prevederilor anexei III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare, probele de creier provenite de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, sacrificate în regim de urgenţă, cu semne clinice la inspecţia antemortem, precum şi probele de creier provenite de la toate bovinele sănătoase în vârstă de peste 30 luni sacrificate în regim de tăiere normală se prelevează prin tehnica foramen magnum numai în abatoarele autorizate pentru a sacrifica bovine.

1. Medici veterinari oficiali din cadrul DSVSA. 2. Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, nominalizaţi prin decizie a directorului executiv al acesteia, pentru controlul ESB. 3. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial. 4. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza procedurilor stabilite conform legii, numai de medicii veterinari abilitaţi. 5. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

161

5. De la toate bovinele domestice şi rumegătoarele din mediul silvic şi exotice, care prezintă semne clinice nervoase/suspecte de ESB, se prelevează creierul în întregime în vederea examinării de laborator pentru ESB, inclusiv cu trunchi cerebral şi se efectuează investigaţii complexe pentru rabie, boala lui Aujeszky, listerioză, precum şi pentru alte boli, după caz. 6. De la toate bovinele suspecte de ESB, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de ESB, precum şi de la toate bovinele în vârstă de peste 24 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a ESB, se prelevează si se trimite capul nedeschis la LNR-EST în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru ESB. 7.Transportul probelor la LNR-EST/LSVSA desemnate pentru diagnosticul ESB, după caz, se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 8. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru ESB se realizează în exclusivitate în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA (LM), coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA. 9. Metodele uzitate pentru diagnosticul ESB sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. De la animalele moarte, precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii, probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 9 de mai sus şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST. 11.Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 12. Evidenţele privind efectivele de bovine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se actualizează zilnic de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.

162

Monitorizarea şi eradicarea se realizează în conformitate cu Programul pentru eradicarea şi monitorizarea encefalopatiilor spongiforme transmisibile pentru anul 2011, aprobat prin Decizia 2010/712/UE.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE

I. ANIMALE VII 1. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru ESB nu se va utiliza pentru consum şi nici la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi a medicamentelor;

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA

Se examinează ante- şi post-mortem. 2. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din IDSA

II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate/aprobate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

Medicii oficiali din abatoare recoltează şi trimit, în fiecare lună, la laboratoarele de morfopatologie nominalizate, probe pentru depistarea materialului de risc specific, SNC, în carne.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.


163

8.2. Scrapia la ovine si caprine

SUPRAVEGHERE 1

CONDUITA DE EXECUŢIE2



I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

1.Raport lunar transmis la ANSVSA, de către DSVSA, privind situaţia ovinelor şi caprinelor suspecte clinic de scrapie, precum şi situaţia rezultatelor testelor efectuate la ovinele şi caprinele suspecte de EST, în condiţii de linişte epidemiologică. 2.Probele prelevate de la ovinele şi caprinele suspecte de scrapie se transmit la LNR - EST din cadrul IDSA pentru a fi supuse examinarilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

1. Proprietarii şi deţinătorii de ovine şi caprine au obligaţia anunţării medicilor veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau a medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de scrapie - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă. 2. Medicii veterinari de liberă practică împuterniciţi şi/sau medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA prelevează capul animalelor moarte sacrificate sau ucise în scop de diagnostic, suspecte de scrapie şi transmit probele la LNR pentru EST din cadrul IDSA în vederea efectuării testelor specifice de laborator

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele sacrificate de urgenţă, animalele care

1. Supraveghere prin examene de laborator. 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 3. Genotiparea ovinelor

1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau în spaţii destinate prelevării de probe din incinta Unităţilor de procesare categoria 1, unităţilor intermediare categoria 1 si de incinerare care recepţionează cadavre categoria 1 cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii bolilor de la animale la om; prelevarea probelor de creier se efectuează astfel încât să se evite reprezentarea excesivă a unui grup în ceea ce priveşte

1. Medicul veterinar de liberă practică împuternicit şi/sau medicul veterinar oficial.

2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza

164

prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia.

conform prevederilor Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului nr. 999/2001/CE, cu amendamentele ulterioare, şi ale Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 133/2005 privind aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte cerinţele minime pentru studiul genotipurilor de proteine prionice la rasele de ovine. 4. Efectuarea testelor moleculare discriminatorii conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.

originea, vârsta, rasa, tipul de producţie sau orice alte caracteristici. Probele prelevate trebuie să fie reprezentative pentru fiecare regiune şi sezon. Eşantionarea multiplă în aceeaşi turmă trebuie evitată pe cât posibil. 2. Se prelevează probe de creier provenite de la ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă,:

a) animale sănătoase sacrificate pentru consum uman; b) animale nesacrificate pentru consum uman; c) animale din turmele infectate care au fost ucise pentru distrugere,

conform prevederilor capitolului A, partea II, pct. 2, 3 şi 5 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 3. De la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni, din grupele tinta supuse testarii pentru EST, cu excepţia ovinelor şi caprinelor încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST” înscrise la pct. 4 din prezenta coloană, se prelevează obligatoriu următoarele probe: cerebel, trunchi cerebral, cortex cerebral, măduvă rahidiană din regiunea cervicală si limfonoduri retrofaringiene. 4. De la toate ovinele şi caprinele încadrate în grupa ţintă “suspecte de EST”, indiferent de vârstă, care după 15 zile de observaţie clinică rămân suspecte de EST, precum şi de la toate ovinele şi caprinele în vârstă de peste 18 luni, moarte sau ucise în cadrul măsurilor de eradicare a EST, se prelevează şi se trimite capul nedeschis la LNR-EST, în vederea efectuării examenelor de laborator speciale pentru EST. 5. DSVSA trebuie să urmărească, prin programele proprii de monitorizare, să se prelevează probe de creier provenite de la ovinele si caprinele în vârstă de peste 18 luni din toate exploataţiile înregistrate/autorizate sanitar-veterinar cu peste 100 de animale şi exploataţiile unde nu au fost depistate niciodată cazuri de scrapie, pe parcursul mai multor ani consecutivi de eşantionare. 6.Medicii veterinari epidemiologi din cadrul DSVSA, numiţi prin decizie a directorului executiv, pentru controlul EST, centralizează în mod corelativ şi transmit lunar la Direcţia Generală Sanitară Veterinară din ANSVSA situaţia privind numarul testelor rapide efectuate la ovinele si caprinele existente pe raza de activitate a DSVSA, pentru fiecare grup

procedurilor stabilite conform legii, numai de medicii veterinari instruiţi în acest sens. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA şi/sau, după caz, la LNR din cadrul IDSA.

165

ţintă de testare, tipul de test rapid efectuat şi rezultatele testelor rapide efectuate în vederea raportării la Comisia Europeana a datelor de monitorizare şi eradicare a scrapiei. 7. Genotiparea tuturor ovinelor pozitive confirmate de LNR-EST, conform capitolului A, Partea II, pct. 8.1 din anexa III la Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 8. Genotiparea ovinelor din turma infectată (focar), în situaţia în care se adoptă aplicarea măsurilor de eradicare din Capitolul A, pct. 2 şi 3 lit. (b) pct. (ii) din anexa VIII la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 9. Genotiparea prin selectie a ovinelor, conform Capitolul A, Partea II, pct. 8.2 din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 10. Genotiparea, in vederea cresterii rezistentei genetice a ovinelor la scrapie, a 3000 de berbeci de reproductie proveniti din judete unde au fost confirmate focare de scrapie. 11. Probele pentru genotipare prin selectie se vor preleva de la ovinele sacrificate pentru consumul uman, ovinele moarte şi ovinele vii. 12. În vederea genotipării se recoltează probe de sânge pe EDTA pentru ovinele vii şi probe de creier în cazul cazurilor de scrapie confirmate şi a ovinelor moarte. Genotiparea se realizează de către structura competentă din cadrul IDSA. 13.Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 14. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la ovine şi caprine, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie din LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR-EST din cadrul IDSA. 15. Metodele uzitate pentru diagnosticul EST sunt cele precizate de LNR - EST din cadrul IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare. 16. De la animalele moarte precum si de la animalele sacrificate şi confiscate în abator sau in diverse exploataţii,

166

probele de creier vor fi procesate prin test rapid, conform punctului 13 de mai sus şi histologic, conform procedurii specifice, cu aplicarea de metode de colorare HE, HEA, Mann, Pappenheim s.a., după caz, conform precizărilor LNR-EST din cadrul IDSA. Probele cu rezultat histologic pozitiv şi/sau test rapid pozitiv se vor trimite la LNR-EST din cadrul IDSA. 17. Confirmarea diagnosticului, inclusiv discrimnarea suselor responsabile de infectiile prionice, se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 18.Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru scrapie nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor; 19. Evidenţele privind efectivele de ovine si caprine indigene şi din import, inclusiv mişcarea acestora, pe categorii de exploatare, sex şi vârstă se întocmesc şi se ţin la zi de specialiştii epidemiologi din fiecare DSVSA.

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare. 3. Se aplică măsurile de eradicare a bolii conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare.


II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

167



8.3. Boala cronică cahectizantă a cervideelor - BCCC şi EST la alte rumegătoare aflate în mediul silvatic sau în captivitate

SUPRAVEGHERE 1

CONDUITA DE EXECUŢIE2



I. Supraveghere pasivă Semnalarea tuturor animalelor bănuite de a fi infectate cu o formă de EST şi, atunci când prezenţa unei forme de EST nu poate fi exclusă printr-o examinare clinică, efectuarea pe animalele respective a unor teste de depistare în laborator.

1. Supraveghere şi/sau monitorizare conform Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare 2. Supraveghere clinică în caz de suspiciune sau de confirmare a bolii.

Prelevarea probelor provenite de la cervideele suspecte de BCCC şi transmiterea la Laboratorul Naţional de Referinţă, pentru a fi supuse examinărilor specifice, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare

Orice persoană care observă semne nervoase la cervidee are obligaţia anunţării medicilor veterinari oficiali din cadrul DSVSA asupra oricărei suspiciuni de BCCC - semne clinice nervoase ce nu pot fi atribuite, pe baza anamnezei şi a examenului clinic, altor boli cu simptomatologie nervoasă

II. Supraveghere activă Efectuarea de teste de depistare pe animalele care nu au fost semnalate ca fiind bănuite de a fi infectate cu o formă de EST, precum animalele

1. Supraveghere prin examene de laborator 2. Supraveghere şi/sau monitorizare conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare,

1.Prelevarea probelor de creier se efectuează în spaţii special amenajate în abatoarele autorizate sau în sălile de necropsie din incinta laboratoarelor EST sau la nivelul fondurilor de vânătoare, cu respectarea măsurilor de prevenire a transmiterii unor boli infecţioase de la animale la om; 2. Se preleveaza probele de creier provenite de la cervidee în vârstă de peste 18 luni din grupele ţintă:

1. Medicul veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Recoltarea probelor de creier se realizează cu truse de unică folosinţă în baza procedurilor stabilite conform legii, numai de

168

sacrificate de urgenţă, animalele care prezintă semne de boală în momentul inspecţiilor ante-mortem, animalele găsite moarte, animalele sănătoase sacrificate şi animalele sacrificate în legătură cu un caz de EST, în special pentru a determina evoluţia şi prevalenţa formelor de EST pe teritoriul unei ţări sau într-una din regiunile acesteia.

pentru bovidee, cervidee şi alte rumegătoare aflate în mediu silvatic sau în captivitate.

a) cervidee sănătoase vânate b) cervidee sănătoase sacrificate în abatoare c) cervidee prezentând semne clinice de boală d) cervidee rănite sau ucise pe şosele e) cervidee moarte/ucise,

conform prevederilor Deciziei 2007/182/CE a Comisiei din 19 martie 2007 privind un studiu asupra bolii cronice caşectizante a cervidelor. 3. Pentru genotipare se recoltează probe de creier pentru cazurile de BCCC confirmate. Genotiparea se realizează de Serviciul de biologie moleculară şi organisme modificate genetic din cadrul IDSA. 4. Transportul probelor la LSVSA pentru diagnosticul EST se efectuează cât mai curând posibil după recoltare, în ambalaje etanşe, conform prevederilor legislaţiei sanitare veterinare în vigoare. 5. Procesarea şi examinarea probelor de creier pentru EST la, cervidee, alte specii de rumegătoare mici sălbatice, se realizează în cadrul reţelei naţionale de laboratoare de morfopatologie LM din LSVSA ale DSVSA, coordonate tehnic de LNR pentru Encefalopatii Spongiforme Transmisibile LNR -EST din cadrul IDSA. 6. Metodele uzitate pentru diagnosticul BCCC sunt cele precizate de LNR - EST din IDSA în baza prevederilor Manualului OIE de standarde pentru teste de diagnostic şi vaccinuri şi a cerinţelor specificate în Regulamentul (CE) nr. 999/2001,cu amendamentele ulterioare. 7. Confirmarea diagnosticului se efectuează în exclusivitate la LNR - EST din cadrul IDSA. 8. Până în momentul în care prin examenul de laborator se va stabili un diagnostic negativ, nicio parte din corpul animalelor care au făcut obiectul sacrificării şi investigaţiei pentru BCCC nu se va da în consum şi nici nu se va utiliza la fabricarea produselor alimentare, a produselor cosmetice şi medicamentelor.

medicii veterinari instruiţi în acest sens. 3. Examinarea probelor se realizează la LSVSA, şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.

169

INSPECŢIA ANIMALELOR ABATORIZATE I. ANIMALE VII Se examinează ante şi post-mortem.

1. Notificarea în cazul suspiciunii şi/sau confirmării bolii se realizează conform prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare. 2. Carnea, organele şi subprodusele se confiscă, aplicându-se prevederile Regulamentului (CE) nr. 999/2001, cu amendamentele ulterioare şi ale Regulamentului (CE) nr.1069/2009.


II. CARNE şi ORGANE Examinarea carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali.

1. Medic veterinar oficial din cadrul DSVSA. 2. Examinare la LSVSA şi/sau după caz, la LNR din cadrul IDSA.


9. Programul pentru supravegherea, controlul şi eradicarea rabiei la vulpi în România pentru anul 2011

SUPRAVEGHERE 1



Vaccinarea antirabică cu momeli vaccinale a întregului efectiv de vulpi prin distribuire aeriană şi manuală pe întregul teritoriu al României. Vaccinurile antirabice vii folosite pentru vaccinarea orală a vulpilor trebuie să îndeplinească cerinţele Farmacopeei Europene şi recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în privinţa

Vaccinarea vulpilor se va desfăşura în două campanii, de primăvară şi de toamnă, cu o distribuire predominant aeriană, cu avionul şi/sau elicopterul, distribuindu-se 20 doze vaccinale/campanie/km2, evitându-se teritoriul localităţilor, al luciului de apă, autostrăzilor, etc. În aceste zone, precum şi în zonele submontane până la altitudinea de 1000 m, distribuirea de momeli vaccinale se va face manual, la vizuină, prin depunerea acestora la gurile de intrare în vizuină. Numărul de momeli aplicate la vizuină va fi de 25 doze vaccinale/campanie/km2 .

Vaccinarea orală a vulpilor se face prin distribuirea momelilor vaccinale cu ajutorul avioanelor sau elicopterelor, pe suprafeţe întinse sau în zonele greu accesibile, iar in jurul localităţilor, manual, prin gestionarii fondurilor de vânătoare, cu asistenţă din

170

eficacităţii şi siguranţei în utilizarea acestora.

partea medicilor veterinari oficiali.

Grupa de animale ţintă: vulpi din mediul silvatic. Prelevare probe şi examen de laborator: probele se recoltează, transportă cu respectarea exigentelor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 25/2008. 1. Supravegherea virusologică: Testul de imunofluorescenţă directă (IFD) În privinţa supravegherii rabiei se vor preleva probe de la animalele suspecte în urma examinării clinice şi de la cele găsite moarte. Incidenţa virusului rabic se va efectua pe 4-8 probe/100 km², prioritate vor avea probele provenite de la animale care manifestă comportament de animal turbat. 2. Supravegherea serologică: Test imunoenzimatic (ELISA), care permite determinarea cantitativă a anticorpilor antirabici postvaccinali din serurile recoltate de la vulpe. Se vor recolta de la vulpile vânate sau de la vulpile moarte probe pentru testarea nivelului de anticorpi.

Supraveghere activă: se vor preleva probe de la vulpile găsite moarte sau împuşcate.

Testul pentru depistarea markerului tetraciclină: Controlul eficacităţii vaccinării se realizează prin depistarea prezenţei biomarkerului tetraciclină în întreaga aria de vaccinare prin examinarea oaselor şi dinţilor (mandibulei) vulpilor împuşcate, la microscop în lumină ultravioletă. Această identificare a tetraciclinei are rol important în monitorizarea consumului de momeli vaccinale de către speciile ţintă (vulpi), cât şi în identificarea cauzelor de eşec a vaccinării. La 45 de zile după fiecare campanie de vaccinare, va fi efectuată vanătoarea de vulpi în scopul evaluarii eficienţei vaccinării, pentru aceasta vor fi împuşcate 4 vulpi/100 km2 . De la vulpile vânate se vor recolta probe pentru testarea nivelului de anticorpi (ELISA), precum şi pentru detectarea biomarkerului tetraciclinei.

1. Personalul fondurilor de vânătoare instruit în cadrul DSVSA, medicul veterinar oficial al DSVSA şi medicul veterinar de liberă practică, după caz. 2. Examenele virusologice de supraveghere, se efectuează la LSVSA desemnate şi/sau LNR din cadrul IDSA. 3. Testele ELISA şi Testele pentru depistarea markerului tetraciclină se efectuează la LNR din cadrul IDSA.

171

CAPITOLUL III

EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A FURAJELOR

SECŢIUNEA 1 - DEPISTAREA PRINCIPALELOR ZOONOZE LA ANIMALE

Nr. crt.

Boala

Strategia şi conduita de execuţie Precizări tehnice***

0 1 2 3

1.

BRUCELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

III. LAPTE

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, leporidele Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice II. CARNE şi ORGANE Se recoltează organe în următoarele cazuri: a) de la animalele reacţionate pozitiv, dubioase sau neconcludente la testele pentru brucella; b) de la animalele sacrificate la abator, probele provenite de la carcase cu leziuni suspecte de bruceloză. III. MĂSURI 1. În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precauţiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator. 2. Carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidenţă a unei bruceloze acute trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman. 3. Mamelele, tractusul genital şi sângele care provin de la animalele la care a fost depistată o reacţie pozitivă sau neconcludentă la un test de depistare a brucelozei trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, se confiscă şi se distrug, chiar dacă nu a fost detectată nici o leziune de acest tip. Laptele crud care provine de la animale care prezintă o reacţie pozitivă la testele de supraveghere privind bruceloza nu va fi utilizat pentru consum uman.

CAMPILOBACTERIOZA* I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, porcinele

I. ANIMALE VII - bovine, ovine, porcine, păsări. Supraveghere de laborator pentru speciile receptive - a se vedea

172

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

2.

şi păsările se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar - veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/ porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os), de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, pentru testarea Campylobacter spp., conform programului specific elaborat de ANSVSA.

Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE Recoltarea de probe de carne de pasăre (carne tranşată/porţionată, cu sau fără piele, cu sau fără os) din reţeaua de desfacere cu amănuntul. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. III. MĂSURI Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care s-a decelat prezenţa de specii de Campylobacter termofile. 1. Carnea şi organele vor fi supuse tratamentului termic înainte de a fi

consumate, nefiind supuse restricţiilor sanitare veterinare. 2. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute

în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme.

3. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) programul HACCP şi în mod special formulele de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine şi porcine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

d) evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Campylobacter jejuni şi Campylobacter coli, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Campylobacter trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

ECHINOCOCOZA* I. ANIMALE VII

Animalele din speciile

I. ANIMALE VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

173

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

3.

(HIDATIDOZA)

receptive tăiate pentru consum uman se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă şi organele de bovine, porcine, ovine, caprine, ecvine şi cervide destinate consumului uman. III. MĂSURI GENERALE Interzicerea prezenţei câinilor în abatoare si ferme. IV. MĂSURI SPECIFICE Carnea şi organele infestate se supun următoarelor măsuri:

a) Carnea şi organele infestate şi/sau cu chişti hidatici se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă;

b) Se recoltează fragmente de organe cu modificări chistice de către medicii veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar de la nivelul abatoarelor şi se transmit la LSVSA pentru efectuarea examenelor de laborator în vederea stabilirii genului Echinococcus (examen parazitologic şi morfopatologic); probele pozitive pentru genul Echinococcus se transmit la LNR pentru Echinococcus din cadrul IDSA pentru identificarea speciei. c) Grăsimea se dă în consum fără restricţii; d) Interzicerea recuperării organelor parazitate pentru folosirea în alimentaţia carnivorelor.

4.

LISTERIOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE, PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT

1.Inspecţia post - mortem se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II.a. CARNE ŞI ORGANE În caz de suspiciune se recoltează probe: capul întreg sau creierul, os lung şi porţiuni de ficat; probele se examinează prin inoculări pe medii uzuale în ziua primirii, iar creierul se examinează după păstrarea la frigider (4-8 oC) timp de 48 de ore. II. b. PRODUSE DIN CARNE, PRODUSE LACTATE, PEŞTE ŞI PRODUSE DIN PESCUIT: Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează la IISPV. III. MĂSURI 1. În cazul confirmării bolii, carnea, organele şi grăsimea, care nu

prezintă modificări senzoriale se dirijează pentru prelucrare în produse supuse tratamentului termic.

2. În cazul confirmării prezenţei L. monocytogenes în produse din carne, produse lactate, peşte şi produse din pescuit, acestea se retrag din consum se declară improprii consumului uman, se denaturează şi se îndepărtează în condiţii de siguranţă, conform Regulamentului (CE) nr.1069/2009, cu amendamentele ulterioare.

174

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 către personalul auxiliar oficial.

2. Recoltarea probelor de către medici veterinari oficiali şi efectuarea examenelor în LSVSA şi în IISPV.

3. Tulpinile de L. monocytogenes izolate din produsele alimentare de origine animală, se trimit la IISPV pentru confirmare.


a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie, lapte, peşte, moluşte;

b) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică, în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum, cu termen lung de valabilitate;

c) Alimentele cu termen lung de valabilitate să fie depozitate la temperatura de refrigerare (brânzeturi cu pastă moale, produse din carne tip pate şi produse din carne feliate, produse din carne sau peşte ambalate sub vid);

d) Prelevarea de teste de sanitaţie de pe suprafeţele cu care vin în contact alimentele după tratamentul termic în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

e) Recoltarea de probe de apă potabilă şi gheaţă utilizată în procesare, unde este cazul, în cadrul Programului de autocontrol în unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, precum şi în unităţile de alimentaţie publică, în vederea efectuării examenului microbiologic;

f) Evitarea contaminării prin manipularea alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică, de către personalul angajat.

175

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

5.

SALMONELOZA*

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele, cabalinele şi păsările se supun inspecţiei ante - mortem în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE

1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor precum şi recoltarea de probe se efectuează în abatoare autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. Verificarea şi recoltarea de probe include şi sălile de tranşare sau unităţile de tranşare şi reambalare a cărnii roşii şi a cărnii de pasăre, precum şi depozitele destinate pentru aceste cărnuri.

3. Recoltarea de probe de piele, din zona gâtului, de la carcase de pasăre, de către medici veterinari oficiali, de la nivelul abatoarelor, pentru testarea Salmonella spp., conform programului specific elaborat de

I. ANIMALE VII (bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, lagomorfe, păsări): Programul de control pentru Salmonella la animalele vii se efectuează conform normelor sanitare veterinare în vigoare - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi SUBPRODUSE COMESTIBILE Programul de control pentru Salmonella, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene, cuprinde recoltarea de probe şi analize, după cum urmează : 1. Carcasele de bovine, ovine, caprine, porcine şi cabaline: se recoltează probe de pentru analiza Salmonella spp. se realizează prin metoda nedistructivă cu ajutorul bureţilor abrazivi de pe suprafaţa carcasei conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat de ANSVSA.; 2. Carcase de păsări: se recoltează porţiuni din pielea gâtului, conform prevederilor Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi programului specific elaborat de ANSVSA. Recoltarea de probe este efectuată de către inspectorii din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. III. MĂSURI: A. 1. În cazul cărnii roşii şi a cărnii de vânat se declară improprie consumului uman carnea de la animalele la care a fost diagnosticată salmoneloza acută. În cazul identificării în carnea roşie şi în carnea de vânat a prezenţei S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, aceasta se declară improprie consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la carnea roşie şi carnea de vânat, aceasta se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv executării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 2. În cazul produselor din carne roşie, carne de vânat şi carne de pasăre la care s-a decelat prezenţa S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, acestea se declară improprii consumului uman. În situaţia identificării altor serotipuri de Salmonella la produsele din carne roşie şi carne de vânat, pot fi puse în consum uman numai acele produse care mai pot suporta un alt tratament termic efectuat sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic. 3. a) În cazul loturilor de păsări destinate abatorizării care provin din efective de păsări în care a fost decelată prezenţa S. enteritidis şi/sau S.

176

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 ANSVSA.

III. OUĂ

Verificarea şi recoltarea de probe se efectuează în centre de colectare, centre de ambalare ouă unităţi producere ouă lichide, unităţi de procesare ouă, depozite, unităţi de alimentaţie publică şi unităţi de desfacere autorizate şi înregistrate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol.

IV. ALIMENTE DE ORIGINE ANIMALĂ

Alimentele de origine animală sunt supuse analizelor de laborator pentru Salmonella, conform legislaţiei în vigoare - a se vedea Secţiunile 1, 2, 3 şi 4 din prezentul capitol.

V. HRANA ANIMALĂ (Furaje) – a se vedea Capitolul III, Secţiunea 9 din prezentele Norme metodologice

typhimurium în probele recoltate în cadrul controalelor oficiale, aceste loturi vor fi tăiate în partidă separată şi se vor recolta în mod obligatoriu în abator probe de piele din zona gâtului de la carcasele de păsări după răcire, conform procedurii elaborate de către ANSVSA, probe care vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. b) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări,din abator, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial, având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. c) În cazul identificării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de piele recoltate din zona gâtului de la carcasele de păsări în abator, se vor recolta în mod obligatoriu probe de carne ce vor fi trimise la laborator pentru efectuarea analizelor în vederea decelării S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. d) Tăierea în partidă separată a loturilor de păsări la care în fermă s-a decelat prezenţa în mod sporadic de Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, şi luarea măsurilor ce se impun, atât la ferme cât şi la abator. e) În cazul abatorizării unor loturi de păsări, la care a fost decelată în mod sporadic Salmonella spp., serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele, tăiate în partidă separată, carnea de pasăre se poate admite în consum uman în mod condiţionat, după procesare şi tratament termic sub supraveghere sanitară veterinară şi consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. Decizia admiterii în consum este luată de către medicul veterinar oficial având în vedere situaţia epidemiologică a efectivelor. f) În cazul decelării serotipurilor S. galinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson şi altele în produsele din carne de pasăre şi/sau alte produse care au în compoziţie carne de pasăre, se aplică următoarea procedură: i) produsele din carne care nu mai pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; ii) produsele din carne care mai pot fi supuse unui alt tratament termic, se tratează termic sub supraveghere sanitară veterinară şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că acestea sunt corespunzătoare microbiologic; iii) semipreparatele culinare din carne de pasăre care nu pot fi supuse unui alt tratament termic se declară improprii consumului uman; iv) în toate cazurile la care la examenul microbiologic s-a decelat Salmonella spp., supravegherea sanitară veterinară va superviza

177

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

înregistrarea grafică a temperaturilor şi a duratei tratamentului termic, consecutiv efectuării unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic; DSVSA organizează şi monitorizează programul pentru recoltarea probelor în vederea decelării germenilor din genul Salmonella. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA orice situaţie în care se depistează germenii din genul Salmonella la animale vii, produsele acestora, alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive de difuzare a bacteriei, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare. g) Loturile de carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium se declară improprii consumului uman; loturile din carne de pasăre separată mecanic la care s-a decelat Salmonella spp., (serotipurile S. gallinarum, S. pullorum, S. ifantis, S. berta, S. thompson. S. Virchow şi altele) se prelucrează sub supraveghere sanitară veterinară în produse din carne tratate termic, în unităţi autorizate sanitar-veterinar care dispun de echipamente tehnice dotate cu aparatură pentru înregistrarea grafică a temperaturii şi duratei tratamentului şi se supun unui control microbiologic pentru fiecare şarjă de fabricaţie care să ateste că aceasta este corespunzătoare microbiologic. 4. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate a fi contaminate/care sunt contaminate cu anumite serotipuri de Salmonella, pentru care a fost stabilit un obiectiv de reducere a prevalenţei (de ex., S. enteritidis şi/sau S. typhimurium.), sau care au fost identificate ca fiind sursa de infecţie în cadrul unui focar specific de toxiinfecţie alimentară la om, se pot admite în consum uman numai după ce au fost supuse unui tratament, astfel încât să se garanteze distrugerea serotipului S. enteritidis şi/sau S. typhimurium. Ouăle provenite din efective cu statut veterinar necunoscut sau care sunt suspicionate de a fi infectate/care sunt infectate cu Salmonella spp: a) sunt considerate ouă de categoria B, conform art. 2 alin. (4) din

Regulamentul (CE) nr. 589/2008 al Comisiei din 23 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului privind standardele de comercializare aplicabile ouălor;

b) sunt marcate înainte că acestea să fie introduse pe piaţă, conform art.10 din Regulamentul (CE) nr. 589/2008;

c) sunt distribuite către centrele de ambalare numai în cazul în care DSVSA avizează în mod favorabil măsurile implementate de către operatorul de industrie alimentară, în vederea prevenirii contaminării încrucişate cu ouă provenite din alte efective. B. În toate cazurile în care a fost depistată prezenţa Salmonella spp. în carnea roşie, carnea de pasăre, alimentele de origine animală sau în furaje tulpina izolată se va trimite la IISPV, pentru confirmare şi tipizare.

178

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 C. Notificarea fermelor furnizoare asupra rezultatelor inspecţiei ante şi post - mortem, precum şi a rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme. Măsurile anterior precizate luate în cazul cărnii roşii, cărnii de vânat, cărnii de pasăre şi ouălor se notifica ANSVSA. D. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe: i) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare carne pasăre, carne roşie, lapte, peşte, moluşte, ouă; ii) Respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iii) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; iv) Efectuarea examenelor medicale periodice ale operatorilor de industrie alimentară în vederea identificării şi eliminării purtătorilor de germeni din genul Salmonella din toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică; v) Evitarea contaminării prin manipularea de către personalul angajat a alimentelor gata preparate pentru consum în unităţile de alimentaţie publică. vi) În toate cazurile în care la examenul microbiologic s-a decelat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium în probele de carne roşie, carne de vânat, carne de pasăre, produse din carne, carne preparată, carne tocată, carne separată mecanic, lapte şi produse din lapte, peşte şi produse din pescuit, ouă şi produse din ouă, DSVSA comunică medicilor veterinari oficiali din unităţile situate pe teritoriul judeţelor în care au fost diagnosticate acestea, precum şi la DSVSA din judeţele de provenienţă a animalelor, prin SRAAF. vii) În toate cazurile în care, la examenul microbiologic s-a izolat serotipul S. enteritidis şi/sau S. typhimurium, carnea roşie, carnea de vânat, carnea de pasăre, produsele din carne, carnea preparată, carnea tocată şi carnea separată mecanic, laptele şi produsele din lapte, peştele şi produsele din pescuit şi produsele din ouă se declară improprii consumului uman.

TRICHINELOZA*

I. ANIMALE VII

Animalele tăiate pentru consum uman, respectiv porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive, trebuie examinate la tăiere pentru Trichinella

I. ANIMALE VII - porci domestici, mistreţi, urşi, cabaline şi alte specii receptive Supraveghere prin examene de laborator pentru speciile receptive – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II.CARNE Recoltarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. se face conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele

179

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

6.

spp.

II. CARNE

1. Carnea proaspătă provenită de la speciile de animale receptive se admite pentru consum uman numai după efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. de către medici veterinari oficiali sau medici veterinari de liberă practică împuterniciţi de către DSVSA.

2. Efectuarea examenului pentru decelarea Trichinella spp. poate fi realizata şi de personalul auxiliar oficial sau de personalul din unităţile de tăiere autorizate sanitar-veterinar, care îşi desfăşoară activitatea sub supravegherea şi responsabilitatea medicului veterinar oficial sau a medicului veterinar de liberă practică împuternicit, decizia finală privind admiterea în consum a cărnii fiind luată de către medicul veterinar oficial.

3. În conformitate cu prevederile art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2075/2005 al Comisiei din 5 decembrie 2005 de stabilire a normelor specifice aplicabile controalelor oficiale privind prezenţa de

ulterioare. Examenul pentru depistarea trichinei se efectuează printr-una din următoarele metode, după cum urmează: 1. Metoda digestiei: a) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective, utilizând un agitator magnetic – metoda de referinţă; b) metoda digestiei eşantioanelor combinate/colective cu asistenţă mecanică:

i) tehnica sedimentării- metoda echivalentă; ii) tehnica de izolare prin filtrare-metoda echivalentă. c) metoda de digestie automată pentru eşantioane combinate/colective până la 35g – metoda echivalentă.

2. Examen trichineloscopic direct prin compresie pe lamă în condiţiile prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 2075/2005, cu amendamentele ulterioare.

Marcarea cărnii care a fost supusă examenului pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează conform prevederilor legale. III. MĂSURI a) Carnea de la animalele la care a fost diagnosticată Trichinella spp.

se declară improprie consumului uman. b) DSVSA vor lua măsuri pentru interzicerea punerii pe piaţă a cărnii

la care a fost depistată Trichinella, vor dispune distrugerea acestora, vor iniţia investigaţii epidemiologice în vederea identificării fermei şi a eliminării surselor.

c) În situaţia în care se constată că produsele din carne, carnea preparată şi carnea tocată cu origine necunoscută, care au stat la baza declanşării unor episoade de trichineloza la om, DSVSA au obligaţia ca în timpul investigaţiilor din cadrul anchetei epidemiologice să recolteze şi să examineze toate probele suspecte.

d) Toate eşantioanele pozitive sunt trimise la LNR din cadrul IISPV pentru a fi identificate speciile de Trichinella în cauză.

180

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 Trichinella în carne, cu amendamentele ulterioare, tot personalul implicat în examinarea probelor pentru decelarea Trichinella spp. trebuie să fie instruit corespunzător şi să participe la:

a) un program de control al testelor utilizate pentru decelarea Trichinella spp;

b) o evaluare periodică a procedurilor de testare, înregistrare şi analiză utilizate în laborator.

4. Examenul pentru decelarea Trichinella spp. se efectuează în cadrul institutelor naţionale de referinţă, la LSVSA din cadrul DSVSA, în circumscripţiile sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, în laboratoarele din circumscripţiile sanitar - veterinare de asistenţă, în laboratoarele special amenajate şi dotate pentru decelarea trichinei din abatoarele în care se sacrifică porcine şi/sau cabaline, ori în laboratoarele din unităţile care manipulează carne de vânat sălbatic.

181

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 5. Contravaloarea examenelor pentru decelarea trichinei se va efectua în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

7.

TUBERCULOZA*

(produsă de Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

- se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


1. Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

2. În cadrul inspecţiei post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

3. În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la

I. ANIMALE VII - bovinele, caprinele, porcinele, leporidele şi vânatul sălbatic:

Supravegherea speciilor receptive în ferme prin teste alergice şi/sau serologice pentru tuberculoză şi expedierea animalelor reagente către abator în vederea sacrificării în partidă separată - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE

Se recoltează probe în următoarele cazuri: a) În cazul animalelor care au reacţionat pozitiv la testele alergice şi/sau serologice, la care după tăiere prin inspecţia post - mortem nu se constată leziuni, se vor recolta următorii ganglioni limfatici: 1. submaxilari, retrofaringieni, bronhici; 2. mediastinali, eventual şi mezenterici, dacă sunt măriţi în volum, portali şi retromamari. b) În cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare în vigoare. Se recoltează porţiuni de organe cu leziuni şi limfonodulii aferenţi. În lipsa organelor afectate se recoltează numai limfonodulii cu leziuni. c) Medicul veterinar oficial va notifica la DSVSA toate cazurile de suspiciune/leziuni detectate la examenul post - mortem.

III. MĂSURI a) În cazul în care animalele prezintă o reacţie pozitivă sau

neconcludentă la tuberculină sau în cazul care există alte motive pentru suspectarea unei infecţii, acestea trebuie să fie sacrificate separat faţă de celelalte animale, luându-se toate precautiile necesare pentru evitarea riscului de contaminare a celorlalte carcase, a liniei de sacrificare şi a personalului prezent în abator;

182

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 tăiere în partidă separată. b) Sancţiunile de abator la carnea şi organele mamiferelor se

aplică în funcţie de localizare şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare;

c) Toată carnea care provine de la animale la care inspecţia post-mortem a permis punerea în evidentă a unor leziuni tuberculoase în mai multe organe sau părţi ale carcasei trebuie să fie declarată improprie pentru consumul uman;

d) În cazul în care a fost evidentiată o leziune tuberculoasă în ganglionii limfatici ai aceluiaşi organ sau în aceeaşi parte a carcasei, numai organul afectat sau această parte a carcasei şi ganglionii limfatici asociati trebuie să fie declarata improprii pentru consumul uman.

III. LAPTE CRUD

A) În exploataţiile de animale producătoare de lapte. B) În unităţi de procesare a laptelui supuse autorizării şi/sau înregistrării sanitare veterinare.

III. MĂSURI LAPTE CRUD A.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la testul unic (TU) în perioadă de 42 zile până la efectuarea testului comparativ simultan (TCS) nu va fi utilizat în consum uman. A.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză poate fi livrat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline. B.1. Laptele provenit de la vacile cu reacţii pozitive sau dubioase la TU (în perioadă de 42 zile până la efectuarea TCS) nu va fi recepţionat şi admis la procesare în unităţile supuse înregistrării sanitare veterinare (centrele de prelucrare a laptelui) şi în unităţile de procesare autorizate sanitar-veterinar. B.2. Laptele provenit de la animalele care nu prezintă semne clinice de boală şi nu au dat reacţii pozitive la testele de tuberculinare, provenite din exploataţii care nu sunt oficial libere de tuberculoză, poate fi recepţionat şi utilizat pentru procesare, cu aprobarea DSVSA, în vederea obţinerii de produse lactate, cu condiţia să fie supus unui tratament termic care să dea o reacţie negativă la testul fosfatazei alcaline.

ESCHERICHIA COLI VEROTOXIGENĂ*

I. ANIMALE VII

Bovinele şi ovinele se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere

I. ANIMALE VII (bovine) Supraveghere prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

183

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

8.

autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARNE Recoltarea de probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine, de către medici veterinari oficiali, din reţeaua de desfacere cu amănuntul, conform programului specific pentru monitorizarea prevalenţei E. coli O157 elaborat de ANSVSA. III. LAPTE CRUD

II. CARNE

Se recoltează probe de carne tocată de bovine şi ovine, probe de carne tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi probe de carne preparată de bovine şi ovine. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV şi în cadrul LSVSA desemnate de către ANSVSA la propunerea IISPV. Tulpinile de E. coli verotoxigene trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

III. MĂSURI Carne

1. În cazul izolării E. coli O157, carnea tocată de bovine şi ovine, carnea tocată tocată amestec, care conţine carne de bovine şi ovine, precum şi carnea preparată de bovine şi ovine se confiscă şi denaturează. 2. Medicul veterinar oficial controlează prin supraveghere/monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP în toate unităţile de abatorizare bovine şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) evitarea contaminării carcaselor cu fecale în abatoarele de bovine, ovine si caprine;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termene de valabilitate lungi;


IV. LAPTE Respectarea igienei mulsului.

9. INFLUENŢA AVIARĂ**

I. PĂSĂRI VII

Păsările vii se supun

I. PĂSĂRI VII A se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.

184

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar şi în ferme, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. MĂSURI: 1. DSVSA au obligaţia de a notifica prin SRAAF în regim de urgenţă cazurile suspecte. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea măsurilor de curăţire, spălare şi dezinfecţie a mijloacelor de transport şi cuştilor;

b) abatorizarea pe loturi urmată de dezinfecţia între tăieri; c) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a

programului HACCP în toate unităţile de abatorizare a păsărilor;

d) prevenirea contaminării încrucişate în timpul tăierii şi procesării;

e) îndepărtarea subproduselor rezultate în urma abatorizării păsărilor, respectiv pene, viscere şi a cadavrelor în condiţii de siguranţă;

f) interzicerea prezenţei animalelor indezirabile, cum ar fi câinii, pisicile, rozătoarele în incinta abatoarelor de păsări;

g) interzicerea recuperării subproduselor pentru alimentaţia carnivorelor.

3. În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intră în contact cu păsările vii destinate abatorizării şi/sau carcase.

10.

RABIA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele si vânatul sălbatic se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial. II. CARCASE

Inspecţia post - mortem a carcaselor precum şi recoltarea de probe se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, ecvinele, vânatul sălbatic Supraveghere – a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se prelevează capul întreg pentru examen virusologic, inclusiv bioprobă şi histologic. Diagnostic diferenţial EST, Aujeszky şi Listeria, conform Capitolul I din prezentele Norme metodologice. III. MĂSURI

a) În cazul în care au existat semne clinice de turbare sau au trecut mai mult de 6 zile de la muşcătura infectantă se declară impropriu consumului uman animalul în întregime;

b) În cazul în care animalele au fost tăiate după mai puţin de 6 zile de la muşcătură, fără semne clinice de turbare, se declară impropriu consumului uman locul muşcăturii, capul şi coloana

185

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

vertebrală; c) Restul cărnii şi subproduselor comestibile se livrează pentru

consum uman, fără restricţii.

11.

BOTULISM **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporidele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE şi ORGANE - bovine, ovine, caprine, porcine şi leporide


III. Produse din carne, lapte, peste sau produse compuse in recipienti ermetic inchisi

Controlul organoleptic al recipienţilor in vederea identificării eventualelor modificări ulterioare obţinerii, verificarea închiderii acestora, termostatarea, de către

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, porcinele şi leporide Supraveghere specii receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE, ORGANE ŞI PRODUSE DE ORIGINE ANIMALĂ În caz de suspiciune se recoltează probe din loturile de produse de origine animală. Determinarea prezenţei toxinei botulinice în probe se face prin bioprobă pe şoareci şi testele imunologice ELISA, RIA. III. MĂSURI

1. În cazul în care este diagnosticată boala, carnea se declară improprie consumului uman;

2. În cazul în care se identifică prezenţa toxinei botulinice în produse de origine animală, acestea se distrug;

3. DSVSA au obligaţia de a notifica la ANSVSA toate situaţiile de suspiciune şi confirmare a cazurilor de botulism sau orice situaţie în care se depistează toxina botulinică, în alimente de origine animală sau furaje, în vederea luării măsurilor preventive, precum şi de a efectua investigaţiile epidemiologice pentru a elimina sursa de infecţie sau contaminare;


a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic, durata, presiunea şi temperatura de sterilizare şi/sau pasteurizare în toate unităţile de procesare carne, lapte, peşte;

b) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică;

c) identificarea şi eliminarea conservelor şi semiconservelor bombate sau alte defecte fizice, cu modificări senzoriale ca urmare a controlului oficial în unităţile de procesare,

186

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 medicii veterinari oficiali.

Controlul modului în care sunt respectaţi şi monitorizaţi parametrii de tratament termic etc., de către medicii veterinari oficiali.

depozitare şi comercializare.

12.

LEPTOSPIROZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII -bovine, porcine, cabaline Supraveghere serologică prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE şi ORGANE

Se prelevează porţiuni de rinichi şi ficat de la animalele tăiate ; III. MĂSURI 1. Carnea şi organele:

a) Se declară improprii consumului uman în totalitate carcasele icterice, marasmatice sau cu modificări importante ale musculaturii;

b) Se sterilizează prin fierbere sau autoclavare în cazul prezenţei leziunilor degenerative numai în ficat şi a examenului bacteriologic pozitiv;

c) Grăsimea se dă în consum după topire, iar glandele endocrine şi sângele se confiscă;

d) Pieile se prelucrează prin sărare uscată şi se livrează după 14 zile. 2. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) Respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă şi a programului HACCP în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

b) Evitarea contaminării carcaselor cu excreţii de la speciile receptive prin utilizarea de tehnici de tăiere şi inspecţie adecvate care includ protejarea vezicii urinare şi a rinichilor;

c) Îndepărtarea şi eliminarea în condiţii de siguranţă a excreţiilor de la speciile receptive, din boxele de aşteptare;

d) Evitarea contaminării surselor de apă potabilă cu excreţii provenite de la speciile receptive;

e) Respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare, precum şi în unităţile de alimentaţie publică;

În toate cazurile se vor lua măsuri de protecţie a personalului operator care intra în contact cu animalele vii destinate abatorizării şi/sau

187

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 III. LAPTELE

carcase. 3. Laptele:

a) Respectarea igienei mulsului; b) Evitarea contaminării cu excreţii provenite de la animalele

receptive.

13.

TUBERCULOZA** (alta decât cea produsă de

Mycobacterium Bovis)

I. ANIMALE VII

Porcinele, ovinele, cabalinele şi păsările se supun examenului ante mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.


1. porcine, ovine, cabaline

a) Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

b) La inspecţia post - mortem se examinează inclusiv ganglionii limfatici ai capului şi organelor.

c) În cazul în care nu s-au constatat semne clinice specifice la examenul ante mortem, animalele se dirijează la tăiere în condiţii normale, în caz contrar animalele se dirijează la tăiere în partidă separată.

I. ANIMALE VII - porcine, ovine, cabaline, păsări Supraveghere - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice.


1. porcine, ovine, cabaline:

a) în cazul suspiciunii de TBC se recoltează probe de organe cu leziuni şi ganglioni limfatici aferenţi în vederea examinării bacteriologice şi histologice, după caz, conform normelor sanitare veterinare;

b) în lipsa organelor afectate se recoltează numai ganglionii limfatici cu leziuni.

2. păsări: în caz de suspiciune se recoltează carcase întregi şi organe cu leziuni (ficat, splină). III. MĂSURI

1. porcine, ovine, cabaline: măsurile de abator la carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor şi în conformitate cu prevederile normelor sanitare veterinare în vigoare.

2. păsări: Măsurile de abator pentru carne şi organe se aplică în funcţie de localizarea şi extinderea leziunilor. Se declară improprii consumului uman carcasele şi organele în caz de:

a) infecţie generalizată; b) leziuni pe organe însoţite de cahexie şi infiltraţii în

musculatură. În cazurile în care carcasa nu prezintă modificări, dar există leziuni pe organe se confiscă organele cu leziuni, iar carnea se admite în consum după sterilizare prin fierbere.

188

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 2. păsări

Pasările se supun inspecţiei post - mortem individuale după tăiere, prin examinarea carcasei şi organelor.

14.

YERSINIOZA **

I. ANIMALE VII

Porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE

1.Inspecţia post - mortem a carcaselor şi organelor de porcine se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - porcine : Supraveghere anatomopatologică şi de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. LA NIVELUL ABATOARELOR 1. Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe:

a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de tratament termic în toate unităţile de procesare a cărnii de porc;

b) prevenirea contaminării în abator prin utilizarea de tehnici de tăiere adecvate care includ protejarea rectului cu pungă de plastic;

c) respectarea măsurilor de prevenire a contaminării încrucişate în toate unităţile de procesare, alimentaţie publică şi în mod special contaminarea post tratament termic a alimentelor gata preparate pentru consum cu termen lung de valabilitate;


Programul specific elaborat de ANSVSA în baza specificaţiilor tehnice transmise de Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor –EFSA. Recoltarea de probe este efectuată de către medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA şi analiza acestora se efectuează în cadrul IISPV.

ANISAKIDOZA ** ŞI ALTE PARAZITOZE LA PEŞTI

1. Fiecare lot de peşte, icrele şi lapţii se supun examenului prin inspecţie vizuală.

2. Se prelevează probe reprezentative din fiecare

I. Înainte de prelucrare sau comercializare, loturile de peşte, icrele şi lapţii sunt supuse inspecţiei vizuale randomizate de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial în vederea depistării şi îndepărtării paraziţilor vizibili cu ochiul liber.

II. MĂSURI Medicul veterinar oficial va controla prin supraveghere/ monitorizare/recoltare de probe modul în care se prelucrează peştele,

189

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3

15.

lot de peşte, icre şi lapţi. icrele şi lapţii: a) peştele parazitat sau părţile parazitate din acesta nu vor fi

comercializate pentru consum uman; b) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare

doar la nivelul viscerelor şi care pot fi îndepărtate în totalitate, se dirijează la procesare sub supraveghere sanitară veterinară într-o unitate autorizată sanitar-veterinar care dispune de facilitaţi pentru îndepărtarea eficientă a părţilor parazitate şi în care sunt respectate condiţiile de igienă pentru evitarea posibilităţilor de contaminare;

c) peştele întreg la care au fost evidenţiate formaţiuni parazitare la nivelul musculaturii sau la nivelul musculaturii şi a viscerelor se declară impropriu pentru consum uman şi nu se acceptă valorificarea acestuia pentru consumul uman.

16.

CISTICERCOZA **

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

II. CARNE ŞI ORGANE

1. Carnea proaspătă provenită de la animale receptive se supune inspecţiei post - mortem imediat după tăiere.

2. Inspecţia post - mortem a carcaselor se efectuează în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.

I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, porcinele Supravegherea prin examene de laborator - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. CARNE ŞI ORGANE Se examinează fiecare carcasă de bovine, ovine, porcine destinată consumului uman. III. MĂSURI 1. Carnea şi organele infestate trebuie să fie declarate improprii pentru consumul uman, cu următoarele precizări:

a) în cazul infestaţiei generalizate sau dacă musculatura prezintă modificări senzoriale carnea şi organele se declară improprii consumului uman;

b) în cazul infestaţiei localizate, porţiunile infestate se confiscă, iar restul cărnii se poate pune în consum condiţionat după tratament termic prin fierbere sau prin congelare, atunci când caracterele senzoriale ale cărnii, organelor şi subproduselor sunt normale;

c) grăsimea de porc se topeşte la 1000C după care se poate utiliza pentru consum;

d) masa gastrointestinală se poate utiliza în procesare fără restricţii, dacă nu prezintă chişti.


a) respectarea bunelor practici de fabricaţie şi igienă, a programului HACCP şi în mod special a formulelor de

190

Nr. crt.

Boala


0 1 2 3 tratament termic în toate unităţile de procesare carne roşie;

b) respectarea programelor DDD în toate unităţile de procesare şi alimentaţie publică;

c) interzicerea prezenţei câinilor în abatoare.

17.

ANTRAX ** (B-051)

I. ANIMALE VII

Bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele şi porcinele se supun inspecţiei ante - mortem în unităţi de tăiere autorizate sanitar-veterinar, de către medici veterinari oficiali sau de către personalul auxiliar oficial.



I. ANIMALE VII - bovinele, ovinele, caprinele, cabalinele, porcinele: Supraveghere anatomopatologică şi de laborator pentru speciile receptive - a se vedea Capitolul I din prezentele Norme metodologice. II. MĂSURI:

a) animalele clinic sănătoase, provenind din loturi în care au existat cazuri de antrax, se dirijează la abator pentru sacrificare în partidă separată;

b) în forma localizată la porci (glosantrax), animalele sunt izolate sub restricţii şi se recoltează porţiuni de splină, ganglioni limfatici şi os lung nedeschis;

c) în toate situaţiile în care se suspicionează o formă de antrax în abator trebuie suspendate toate activităţile până la confirmarea diagnosticului;

d) în cazul în care se depistează un caz pozitiv de antrax toate carcasele contaminate trebuie distruse şi îndepărtate în condiţii de siguranţă;

e) reluarea activităţii se poate face numai după efectuarea unei dezinfecţii severe astfel încât agentul chimic utilizat să rămână în contact timp de 8 ore cu suprafeţele supuse dezinfecţiei;

f) în toate situaţiile în care se suspicionează sau se confirmă o formă de antrax, se iau măsuri de prevenire a transmiterii la om/personalul operator şi a contaminării mediului de lucru.

Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare referitoare la monitorizarea zoonozelor şi agenţilor zoonotici, cu modificările şi completările ulterioare:

* Zoonoze care trebuie monitorizate; **Zoonoze ce se vor monitoriza în conformitate cu situaţia epidemiologică.

*** MĂSURI LE CARE SE APLICĂ DUPĂ EFECTUAREA CONTROALELOR - COMUNICAREA REZULTATELOR CONTROALELOR: 1. Medicul veterinar oficial trebuie să consemneze şi să evalueze rezultatele activităţilor din cadrul controlului. 2. a) În cazul în care controlului pun în evidenţă prezenţa unei boli sau a unei stări patologice care ar putea afecta sănătatea publică sau animală sau ar putea

periclita bunăstarea animalelor, medicul veterinar oficial trebuie să informeze operatorul din sectorul alimentar despre aceasta.

191

b) În cazul în care problema identificată a apărut în cursul producţiei primare, medicul veterinar oficial trebuie să informeze despre aceasta medicul veterinar de liberă practică împuternicit responsabil de supravegherea stării de sănătate a animalelor din exploataţia de origine, operatorul din sectorul alimentar, DSVSA şi după caz, fondul de vânătoare respectiv. c) În cazul în care animalele în cauză provin dintr-o crescătorie a unui alt stat membru al Uniunii Europene sau dintr-o ţară terţă, medicul veterinar oficial trebuie să informeze DSVSA.

3. Rezultatele controalelor şi testărilor vor fi monitorizate în bazele de date ale ANSVSA şi DSVSA. 4. Medicul veterinar oficial care, în timpul unei inspecţii ante - mortem sau post-mortem sau în cursul oricărei alte activităţi de control, suspectează prezenţa

unui agent infecţios menţionat în lista A a OIE, este obligat să informeze imediat DSVSA şi să ia, împreună cu aceasta, toate măsurile şi precauţiile care se impun pentru a împiedica eventuala răspândire a agentului infecţios, în conformitate cu legislaţia comunitară care se aplică.

Secţiunea 2 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE AUTORIZATE SANITAR –VETERINAR

CONDUITA CONTROALELOR OFICIALE

PRIN RECOLTAREA DE PROBE PENTRU EXAMENE DE LABORATOR PRIN AUDIT, VERIFICARE SUPRAVEGHERE, MONITORIZARE

(***) I . AUDIT medicii veterinari din cadrul

Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA

II. Verificare, supraveghere medicii veterinari oficiali din cadrul unităţilor

sau/şi CSVSA

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Secţiunea 4 din prezentul capitol

Precizări tehnice*) **)

UNITATEA

Categ. III Categ. II Categ. I

Natura probei

Categ. III Categ. II Categ. I

Nr. crt.

Categorie

1. 2. 3. 4. 5.

6. 7. 8. 9.

I. Lunar Trimestrial Semestrial a) Depozit frigorific

II. Săptămânal Lunar Trimestrial

Produse depozitate care necesită regim termic

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

I. Lunar Trimestrial Semestrial b) Unitate de reambalare

II. Săptămânal Lunar Trimestrial

Produse alimentare de origine animală

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse reambalate

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse reambalate

I. Semestrial Anual 18 luni

1. Unităţi cu activitate generală

c) Piaţă en-gros II. Săptămânal Lunar Trimestrial

Produse expuse la vânzare O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse.

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse

I. Lunar Trimestrial Semestrial 2. Carne de ongulate

domestice

a) Abator

II. Permanent Permanent Permanent

Ţesut muscular, subproduse comestibile

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, ovine, caprine, cabaline, porcine

O dată pe lună pentru fiecare specie O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe

O dată pe trimestru pentru fiecare specie O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în

O dată pe semestru pentru fiecare specie O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei

192

cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

I. Lunar Trimestrial Semestrial b) Unitate de tranşare


Carne tranşată

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.

I. Lunar Trimestrial Semestrial

a) Abator


Probă comună de piele recoltate din zona gâtului de la carcase de pasăre (broileri şi curcani) pentru testarea Salmonella spp.

O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe

O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export în ţări terţe


3. Carne de pasăre şi de lagomorfe

b) Unitate de tranşare II. Permanent Permanent Permanent

Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de carne pe specii

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de carne pe specii.

O dată pe an pentru fiecare categorie de carne pe specii.

I. Lunar Trimestrial Semestrial 4. Carne de vânat de

crescătorie

a) Abator


Ţesut muscular, organe (ficat, rinichi, splină, ganglioni).

Probe de pe suprafaţa carcaselor de bovine, porcine

O dată pe lună pentru fiecare specie O dată pe lună conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe

O dată pe trimestru pentru fiecare specie O dată pe trimestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor autorizate pentru export in ţări terţe

O dată pe semestru pentru fiecare specie O dată pe semestru conform reglementărilor UE în vigoare sau a programelor specifice aplicate suplimentar în cazul unităţilor

produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare; b) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională; c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă; d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP,

193

autorizate pentru export in ţări terţe

I. Lunar Trimestrial Semestrial b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat de crescătorie


Carne tranşată O dată pe trimestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe trimestru din carnea tranşată

O dată pe semestru pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe semestru din carnea tranşată

O dată pe an pentru fiecare specie intrată la tranşare şi o dată pe an din carnea tranşată

I. Lunar Trimestrial Semestrial a) Unitate care manipulează carnea de vânat salbatic II. Permanent Permanent Permanent

Produse finite O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse.


5. Carne de vânat salbatic

b) Unitate de tranşare a cărnii de vânat salbatic

II. Permanent Permanent Permanent Carne tranşată

O dată pe semestru pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată

O dată pe an pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată

O dată la 18 luni pentru fiecare specie şi categorie de carne tranşată

I. Lunar Trimestrial Semestrial 6. Carne tocată, preparată şi carne separată mecanic

a) Unitate pentru carne tocată

II. Permanent Săptămânal Lunar

Produse finite O dată pe trimestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

O dată pe semestru comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

O dată pe an comform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post - tratament termic); e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate; f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară

194

veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată

195

deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

I. Lunar Trimestrial Semestrial b) Unitate pentru carne preparată

II. Permanent

Săptămânal Lunar




I. Lunar Trimestrial Semestrial c) Unitate pentru carne separată mecanic

II. Permanent Săptămânal Lunar

Produse finite O dată pe semestru pentru fiecare categorie carne

O dată pe an pentru fiecare categorie carne

O dată la 18 luni pentru fiecare categorie carne

I. Lunar Trimestrial Semestrial 7. Produse din carne Unitate de procesare





I. Lunar Trimestrial Semestrial a) Centru de colectare II. Săptămânal Lunar Trimestrial

Moluşte bivalve vii Apă de contact

O dată pe trimestru O dată pe semestru

O dată pe an


8. Moluşte bivalve vii

b) Centru de purificare II. Saptămânal Lunar Trimestrial

Moluşte bivalve vii Apa de contact

O dată pe trimestru O dată pe semestru

O dată pe an

196

a) Vas fabrică Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din pescuit

O dată pe semestru pe fiecare specie

O dată pe an pe fiecare specie

O dată la 18 luni pe fiecare specie

b) Vas congelator

Semestrial Anual La 18 luni Peşte si produse din pescuit congelate

O dată pe semestru pe fiecare specie



I. Trimestrial

Semestrial Anual Peşte si produse din pescuit pescuite

O dată pe semestru pentru fiecrare specie



c) Unitate pentru produse proaspete din pescuit (cherhana) *****

II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse proaspete din pescuit obţinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse din pescuit obţinute

I. Lunar Trimestrial Semestrial Materii prime O dată pe trimestru pentru fiecare categorie

O dată pe semestru pentru fiecare categorie

O dată pe an pentru fiecare categorie

d) Unitate procesare a produselor din pescuit II. Săptămânal Lunar Trimestrial Produse finite O dată pe trimestru pentru

fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru fiecare categorie de produse obţinute

I. Trimestrial

Semestrial Anual e) Piaţă de licitaţie

II. Lunar Trimestrial Semestrial

Produse valorificate O dată semestru de la 1% dintre comercianţi

O dată an de la 1% dintre comercianţi

O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi

I. Trimestrial Semestrial Anual

9. Peşte şi produse din pescuit

f) Piaţă de desfacere


Produse valorificate O dată semestru de la cel putin 1% dintre comercianţi

O dată an de la 1% dintre comercianţi

O dată la 18 luni de la 1% dintre comercianţi

I. Trimestrial Semestrial Anual a) Exploataţii de animale producătoare de lapte care livrează laptele la unităţile de procesare ****


Lapte crud materie primă O dată pe trimestru , pentru 1% din obiective care livreaza cea mai mare cantitate de lapte - determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004

O dată pe semestru , pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate de lapte - determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004

O dată pe an , pentru 1% din obiective care livrează cea mai mare cantitate - determinarea parametrilor din Regulamentul (CE) nr. 853/2004

I. Trimestrial Semestrial Anual O dată pe trimestru O dată pe semestru

O dată pe an b) Unitate de procesare a laptelui materie primă

II. Permanent Săptămânal

Lunar

Lapte crud materie primă înainte de procesare Produse finite, inclusiv lapte pasteurizat pentru determinarea fosfatazei alcaline

O dată pe lună pentru fiecare categorie de produse finite obţinute

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute

O dată pe semestru pentru fiecare categorie de produse finite obţinute


10. Lapte crud şi produse din lapte

c) Unitate de procesare a produselor lactate II. Săptămânal Lunar Semestrial

Materie primă intrată la procesare, inclusiv lapte pasteurizat, alte produse finite

O dată pe lună pentru fiecare categorie in parte

O dată pe trimestru pentru fiecare categorie în parte

O dată pe semestru pentru fiecare categorie în

197

parte I. Trimestrial Semestrial Anual a) Centru de

ambalare a ouălor

II. Săptămânal Lunar Semestrial Ouă O dată pe trimestru O dată pe

semestru O dată pe an

I. Trimestrial Semestrial Anual b) Unitate pentru producere a ouălor lichide

II. Săptămânal Lunar Semestrial

Ouă şi/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute


11. Ouă şi produse din ouă

c) Unitate de procesare a ouălor II. Săptămânal Lunar Semestrial

Ouă si/sau produse finite

O dată pe trimestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe semestru pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

O dată pe an pentru ouă şi/sau pentru fiecare categorie de produse obţinute

I. Trimestrial Semestrial Anual 12. Pulpe de broască şi melci

Unitate de procesare


Materii prime şi produse finite

O dată pe lună pentru materii prime şi o dată pe trimestru pentru produsele finite

O dată pe semestru

O dată pe an

I. Trimestrial Semestrial Anual a) Centru de colectare a grăsimilor animale

II. Săptămânal Lunar Semestrial Materii prime O dată pe semestru pe

fiecare categorie în parte O dată pe an pe fiecare categorie în parte

O dată la 18 luni pe fiecare categorie în parte


13. Grăsimi animale, untură, jumări

b) Unitate de procesare a grăsimilor animale


Produse finite O dată pe trimestru pe fiecare categorie în parte

O dată pe trimesru pe fiecare categorie în parte

O dată pe trimesru pe fiecare categorie în parte

I. Trimestrial Semestrial Anual a) Centru de colectare a materiilor prime pentru gelatină


Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie in parte

O dată pe an pe fiecare categorie în parte



14. Gelatină

b) Unitate de procesare a gelatinei

II. Săptămânal Lunar Semestrial Produse finite O dată pe trimestru pe

fiecare categorie in parte O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte


I. Trimestrial Semestrial Anual a) Centru de colectare a materiilor prime pentru colagen


Materii prime O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte




15. Colagen

b) Unitate de procesare a colagenului

II. Săptămânal Lunar Semestrial Produse finite O dată pe trimestru pe

fiecare categorie în parte O dată pe semestru pe fiecare categorie în parte


16. Alte activităţi a) Unitate de procesare a

I. Trimestrial Semestrial Anual Materii prime şi produse finite

O dată pe trimestru pentru mierea intrată la procesare

O dată pe semestru pentru

O dată pe an pentru mierea

198

mierii de albine şi/sau a altor produse apicole

II. Lunar Trimestrial Semestrial şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute

mierea intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute

intrată la procesare şi/sau fiecare categorie de produse in parte obţinute

b) Mijloc de transport

Anual

De pe suprafaţa interioară şi echipamentele din interior

Probe de sanitaţie în caz de suspiciune

* I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi dispun următoarele măsuri: A. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă. 1. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor; d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolelor/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 2. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 3. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat; 5. DSVSA dispune reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinelor de analiză; 6. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.), precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înregistrate în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat); 7. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de risc şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatura etc.); 8. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolelor/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau de oprire a producerii alimentului incriminat; 9. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA; B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileşte principiile ce reglementează organizarea controalelor veterinare privind produsele ce intră în Comunitatea Europeană din ţări terţe, cu modificările şi completările ulterioare. 1. În situaţia în care, urmare a controalelor prevăzute în Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA iau următoarele măsuri: a) notificarea ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine - următoarele 10 transporturi care au aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare; 2. În situaţia în care controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare; În cazul în care, controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art. 20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modificările şi completările ulterioare; C. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere de rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgentă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă, procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea; 5. colaborează cu autorităţile sanitar- veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/incriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/pericolului pentru alimentul implicat. ** Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice (prevăzute la coloana 6) vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele Norme metodologice, după cum urmează: 1. în cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar-veterinară locală prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; 2. ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu.

199

*** Rezultatele auditurilor, verificărilor etc. se vor finaliza cu întocmirea unui document (raport de audit, notă de constatare, proces - verbal etc.), care va fi adus la cunoştinţa operatorului, în care vor înscrise aspectele constatate si dupa caz, masuri, remedieri de deficinte ca urmare a recontrolului etc. **** Inclusiv centrele de colectare a laptelui. ***** Inclusiv centru de colectare peşte, fermă cu centru integrat.

Fişa de evaluare care cuprinde criteriile în baza cărora se realizează încadrarea pe grupe de risc a unităţilor care produc, prelucrează şi depozitează produse de origine animală, întocmită o dată la 6 luni de către medicii veterinari oficiali din cadrul Serviciului de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al DSVSA

Denumirea societăţii comerciale Data auditului: Sediul societăţii comerciale Adresa unităţii de producţie Activitatea pentru care a fost emisă autorizaţia Număr de autorizare

Medic veterinar oficial:

Categoria Criteriile de evaluare Evaluare Punctaj Factor de corecţie

Total Nota

1a Dată construcţiei sau a renovării semnificative

Construcţie nouă (0) Renovare recentă

(10) Relativ recenta (20) Veche

(30) 1. Caracteristicile unităţii

1b Condiţii generale de întreţinere a unităţii şi echipamentelor

Foarte bune (0) Bune

(20) Acceptabile (40) Insuficiente

(70)

0.12

2a Dimensiunile unităţii şi capacitatea de producţie

Foarte mici (0) Mici (15) Medii (30) Mari (50) 2. Capacitate de producţie

2b Aria de distribuţie a produselor Locală (0) Naţională (15) Comunitară

(30) Ţări terţe (50)

0.1

3a Categoria de alimente A (0) B (15) C (30) D (50) 3. Caracteristicile

produsului

3b

Destinaţia utilizării Aliment care nu poate fi consumat decât după un tratament termic (0)

Aliment care poate fi consumat înaintea gatirii sau transformării (15)

Aliment din categoria B, C şi D gata pentru consum (30)

Alimente pentru categorii speciale (copii, bolnavi etc.) (50)

0.18

4a Proceduri preoperaţionale Complete şi

implementate (0) Necesită completări şi sunt implementate (15)

Necesită completări şi sunt implementate parţial (20)

Nu sunt elaborate şi nu sunt implementate (40)

4. Sistemul de autocontrol

4b Program HACCP Aplicat şi adecvat (0) Carenţe minore

(15) Carenţe majore (40) Inadecvat, neaplicat (60)

0.2

5a Trasabilitatea Sistem elaborat şi

implementat (0)

Sistem elaborat, parţial implementat (15)

Sistem în curs de elaborare şi implementare (30)

Sistem neelaborat şi neimplementat (50)

5. Criterii specifice

5b Criterii microbiologice

Plan de control elaborat şi respectat (0)

Plan de control elaborat şi parţial respectat (15)

Plan de control în curs de elaborare şi implementare (30)

Plan de control neelaborat şi neimplementat (50)

0.2

6. Antecedente

6a

Istoric - nereguli sau neconformităţi constatate în verificările anterioare

Nesemnficative sau formale (0)

Nesemnficative sau formale repetate (30)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (60)

Substanţiale sau grave, izolate şi rezolvate (100)

0.2

200

Categoriile de risc, criterii şi punctaje pentru încadrarea unităţilor de industrie alimentară în baza analizei riscului: 1. CATEGORIA I II– Unităţi cu risc înalt – peste 50 de puncte; 2. CATEGORIA II – Unităţi cu risc mediu – între 30 şi 50 de puncte; 3. CATEGORIA I – Unităţi cu risc scazut – mai puţin de 30 de puncte. Clasificarea alimentelor in funcţie de risc: 1. Grupa A – lapte praf, lapte UHT sau altfel sterilizat, brânzeturi opărite sau maturate mai mult de 6 luni, conservele, mierea, peşte uscat; 2. Grupa B – Produse din carne crud uscate sau/şi maturate, produse din carne semiuscate, produse din carne tratate termic, smântană,lapte pasteurizat, unt, branzeturi maturate mai mult de 60 de zile, lapte bătut, iaurt, produse din lapte fermentate, produse din ouă pasteurizate sau sterilizate, paste cu carne; 3. Grupa C – Carne proaspată de la bovine, cabaline, porcine, caprine, ovine, păsări şi lagomorfe, carne tocată şi carne preparată, branza proaspată sau maturată mai puţin de 60 zile, peşte proaspat, fileuri de peşte, ouă; 4. Grupa D – Lapte crud, produse din lapte nepasteurizate, produse din peşte preparate, icre, produse din peşte afumate, marinate, moluşte, produse din carne tăiate, sosuri proaspete.

SECŢIUNEA 3 - CONTROLUL OFICIAL ÎN UNITĂŢILE ÎNREGISTRATE SANITAR –VETERINAR

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE

Recoltare de probe pentru examene de laborator

Nr. crt.

Categoria de produs/ activitate

Unitatea

Frecvenţa verificărilor/

supravegherii/ monitorizării efectuate de medicii veterinari

oficiali, CSVSA, Serviciul de Igienă Veterinară şi Epidemiologie al

DSVSA

Natura probei

Frecvenţa recoltării probelor pentru examenele prevăzute la Secţiunea 4

din prezentul capitol

Precizări tehnice*

0 1. 2. 3. 4. 5. 6.

Materii prime

Anual pentru fiecare specie

a) Carmangerie Lunar

Produse finite

Semestrial, pentru fiecare categorie de produse, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

1.

Carne

b) Măcelărie

Lunar Carne proaspătă Anual pentru fiecare specie

1. Recoltarea de probe se efectuează de către DSVSA în scop bine determinat în cadrul controlului oficial, în vederea verificării siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului cu criteriile de siguranţă prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează: a) verificarea siguranţei produsului şi, respectiv, a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile

201

c) Centru colectare a vânatului sălbatic***

Semestrial în sezoanele de vânătoare - -

de siguranţă prevăzute în Regulamentul Comisiei nr. 2073/2005/CE, cu amendamentele ulterioare; b) verificarea siguranţei produsului şi respectiv a conformităţii alimentului din punct de vedere microbiologic cu criteriile de siguranţă care nu sunt prevăzute de legislaţia comunitară, dar care sunt cuprinse în legislaţia naţională; c) obţinerea de informaţii privind statusul microbiologic a unor alimente comercializate pe piaţă; d) verificarea sistemului de proceduri şi programe implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea asigurării siguranţei alimentelor (proceduri de bune practici de igienă şi producţie, program HACCP, sistem de trasabilitate, proceduri de retragere/rechemare, evitarea contaminării încrucişate şi/sau a contaminăriii post tratament termic); e) verificarea conformităţii alimentului/ lotului/ loturilor suspicionate; f) dezvoltarea investigaţiilor în cursul anchetelor de toxiinfecţii alimentare, reclamaţiilor, sesizărilor; g) obţinerea de informaţii cu

202

d) Centru pentru sacrificarea păsărilor şi/sau lagomorfelor la nivelul fermei

Semestrial Carcase păsări/lagomorfe

Semestrial, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

Lapte a) Centru de prelucrare a laptelui **

Semestrial Produse finite

Semestrial pentru fiecare categorie de produse obţinute, conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele

privire la noi hazarde, rezultate în urma evaluării riscului. 2. În cazul în care în urma controlului se suspicionează sau se constată o neconformitate care necesită investigaţii de laborator recoltarea de probe va fi însoţită întotdeauna şi de o notă de control, în care autoritatea sanitară veterinară locală va înscrie rezultatul controlului oficial şi va argumenta scopul recoltării. 3. Recoltarea de probe de către autoritatea sanitară veterinară locală se realizează planificat în baza unei strategii stabilite de către DSVSA, care trebuie să urmărească obţinerea de informaţii – date comparabile, necesare autorităţii sanitare veterinare locale. În stabilirea strategiei de recoltare DSVSA trebuie să ţină cont de următoarele principii de: a) recoltare randomizată şi reprezentativă pentru lot; b) recoltare selectivă – când se adresează unor categorii de alimente cu risc înalt (în baza informaţiilor, investigaţiilor şi a experienţei anterioare); c) recoltare în caz de suspiciune – care se bazează pe o analiză şi o experienţă privind lotul şi circumstanţele recoltării (de exemplu, recoltarea efectuată ca parte a investigaţiei în focarele de TIA, sau în timpul unei evaluări a programului HACCP în urma cărora se constată deficienţe care afectează siguranţa produsului). În scopul obţinerii de date relevante, al monitorizării şi

203

2.

ulterioare

a) Ambarcaţiune comercială de pescuit

Anual

Igiena suprafetelor ce intră în contact cu peştele Anual - teste de sanitatie

b) Punct de debarcare *** Anual Peşte Anual - pentru fiecare specie

c) Magazin de desfacere (pescărie)

Anual Peşte şi produse din peşte Anual pentru fiecare categorie de produse

3.

Peşte şi produse din pescuit

d) Centru de colectare a batracienilor, gasteropodelor

Anual Batracieni, gasteropode Anual - pentru fiecare specie

a) Centru colectare a mierii şi a altor produse apicole Anual Miere şi produse apicole Anual - pentru fiecare categorie de

produse b) Centre de extracţie a mierii Anual Miere Anual - în perioada iulie-septembrie

4.

Miere c) Magazin de desfacere a mierii Anual Miere Anual - pentru fiecare categorie de

miere

a) Restaurant şi alte unităţi în care se prepară şi servesc mâncăruri gătite; b) Pizzerie; c) Laborator patiserie; d) Pensiuni turistice; e) Unităţi cu vânzare prin internet; f)Depozit alimentar; g)Hipermarket; h) Supermarket; i) Cantină.

Anual Materii prime şi produse finite

În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii

alimentare

5.

Alimentaţie publică şi alte activităţi

Magazin alimentar

Anual Materii prime, semipreparate

şi produse finite

În caz de reclamaţii, sesizări, suspiciuni sau toxiinfecţii

alimentare 6. Prepararea

mâncărurilor la comandă

Catering Trimestrial Produse finite

Trimestrial - pentru fiecare categorie în parte

7.

Produse primăre destinate vânzării directe

a) vânat sălbatic; b) carne pasăre şi lagomorfe; c) peşte proaspăt; d) melci şi moluşte bivalve e) ouă; f) miere de albine g) lapte.

Anual

a) vânat sălbatic; b) carne pasăre şi lagomorfe; c) peşte proaspăt; d) melci şi moluşte bivalve; e) ouă; f) miere de albine; g) lapte crud.

În caz de reclamaţii, suspiciuni sau toxiinfecţii alimentare

al supravegherii corespunzătoare a riscului microbiologic pe întreg lanţul alimentar, DSVSA trebuie să ţină cont în elaborarea strategiei de recoltare ca frecvenţa şi procedura de recoltare să se aleagă în funcţie de tipul de micro-organism sau toxină şi tipul de aliment implicat (perisabil, stabil).

*I. În cazul obţinerii unor rezultate de laborator necorespunzătoare, DSVSA, respectiv PIF au următoarele obligaţii şi vor dispune următoarele măsuri: A. 1. DSVSA notifică prin SRAAF toate punctele de contact implicate în alertă; 2. DSVSA declanşează ancheta în scopul: a) identificării lotului/loturilor suspecte; b) identificării unităţii/unităţilor în care a fost produs/au fost produse; c) identificării reţelei de distribuţie prin stabilirea trasabilităţii produsului/produselor;

204

d) identificării cauzei/pericolului; e) evaluării pericolului/riscului; f) aplicării de măsuri conform prevederilor legislative în vigoare în vederea eliminării cauzei/pericolului/riscului. 3. DSVSA realizează controlul şi verificarea procedurilor şi programelor implementate de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 4. DSVSA realizează verificarea corectitudinii acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în baza prevederilor legale; 5. DSVSA realizează supravegherea şi monitorizarea acţiunilor corective şi a măsurilor întreprinse de către operatorii cu activitate în domeniul alimentar în vederea reducerii/eliminării riscurilor determinate de

alimentul suspect/incriminat; 6. DSVSA realizează reţinerea oficială a lotului/loturilor de alimente suspicionate/incriminate până la terminarea anchetei şi sosirea buletinului de analiză; 7. DSVSA realizează verificarea lotului/loturilor suspicionate prin prelevarea de probe, selectând procedura de recoltare în funcţie de tipul de pericol şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură etc.),

precum şi de înregistrările operatorilor cu activitate în domeniul alimentar (alte neconformităţi înscrise în timp în registrele unităţii privind produsul suspicionat/incriminat); 8. DSVSA realizează includerea în planul de recoltare de probe de sanitaţie, mediu, materii prime, produse şi loturi, relevante în funcţie de tipul de hazard şi particularităţile alimentului (Aw, pH, temperatură,

etc.); 9. până la depistarea cauzei şi eliminarea pericolului/riscului, în funcţie de analiza de risc, DSVSA poate dispune, după caz, măsura de reducere sau oprire a producerii alimentului incriminat; 10. DSVSA realizează centralizarea rezultatelor anchetei şi comunicarea acestora prin SRAAF la punctele de contact din ANSVSA; B. În cazul produselor de origine animală provenite din import din ţări terţe, DSVSA şi PIF dispun măsuri în baza prevederilor Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 206/2006, cu modifcările şi completările

ulterioare. 1. În situaţia în care, în urma controalelor prevăzute în Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare, se constată că legislaţia comunitară a fost încălcată, PIF şi DSVSA iau următoarele măsuri: a) notificarea la ANSVSA despre natura produselor utilizate şi transportul în cauză; b) intensificarea controalelor pentru loturile de produse cu aceeaşi origine (următoarele 10 transporturi din aceeaşi origine trebuie să fie reţinute oficial pentru efectuarea de controale fizice, incluzând recoltarea de probe şi testări de laborator prevăzute în anexa nr. 3 la Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006); 2. În situaţia în care, controalele suplimentare confirmă nerespectarea legislaţiei comunitare, lotul sau părţile din lot trebuie distruse conform art. 17 din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare. În cazul în care controalele evidenţiază o depăşire a limitelor maxime de reziduuri, trebuie efectuate controalele prevăzute la art.20 alin. (1) din Norma sanitară veterinară aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr.206/2006, cu modifcările şi completările ulterioare. II. DSVSA se asigură că, în caz de obţinere a unor rezultate de laborator necorespunzătoare sau ori de câte ori se constată că există motive suficiente pentru a considera că un aliment implică un risc pentru sănătatea publică, operatorii economici cu activitate în domeniul alimentar au luat următoarele măsuri: 1. notifică în regim de urgenţă DSVSA, producătorul/ importatorul/exportatorul, în funcţie de caz; 2. notifică în regim de urgenţă fermele furnizoare asupra rezultatelor pozitive obţinute în urma examenelor de laborator, în vederea elaborării şi aplicării de către fermieri a unui Plan de măsuri care să conducă la reducerea infecţiei în ferme; 3. informează consumatorii cu privire la produsul suspect/incriminat şi motivul retragerii alimentului de pe piaţă; 4. iniţiază în regim de urgenţă procedura de retragere/rechemare a produsului din reţeaua de distribuţie şi dacă este necesar, vor prelua produsul suspect/incriminat deja furnizat chiar de la consumatorul final şi vor furniza în timp util DSVSA documentaţia centralizată privind retragerea/rechemarea produsului; 5. colaborează cu autorităţile veterinare competente în vederea aplicării de măsuri, pentru evitarea sau reducerea riscurilor determinate de alimentul suspect/încriminat şi furnizează în timp util documentaţia solicitată de către ANSVSA; 6. reevaluează procedurile şi programele de bune practici de igienă şi producţie, HACCP, precum şi mărirea frecvenţei de prelevare a probelor prin programul de autocontrol, până la identificarea şi eliminarea cauzei, şi iniţiază acţiuni şi măsuri corective suplimentare care să preîntâmpine repetarea apariţiei riscului/hazardului pentru alimentul implicat. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa de prelevare a probelor poate fi mărită până la identificarea şi eliminarea cauzei. Probele recoltate în condiţiile precizărilor tehnice, menţionate la coloana 6, vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice, după cum urmează: a) în cazul în care în urma controalelor se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator, autoritatea sanitar- veterinară competentă prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator; b) ori de câte ori se consideră necesar, DSVSA poate dispune creşterea frecvenţei controalelor şi a recoltărilor de probe în vederea eliminării riscului pentru sănătatea publică, sănătatea animalelor sau mediu. ** Include şi centrele de prelucrare a laptelui independente sau integrate în cadrul exploataţiilor, dozatoarele de comercializare a laptelui. *** Inclusiv fermele piscicole (bazin piscicol, păstrăvărie) care livrează peşte pentru consum uman.

205

SECŢIUNEA 4 - EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMALĂ

PRIN EXAMENE DE LABORATOR OBLIGATORII*

Analize microbiologice / parazitologice Analize fizico-chimice Nr. crt.

Categorie de produse Nr. unităţi/ probă (3)

Examen organoleptic Criterii Metoda (1)

Referenţial interpretare rezultate (2)

Criterii Metoda(1) Referenţial interpretare rezultate(2)

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9

1.

Alimente cu destinaţie nutriţională specială, altele decât cele reglementate în

atribuţiile Ministerului Sănătăţii (11)

5 DA Listeria monocytogenes EN ISO 11290-1

Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

- - -

2.

Alimente gata pentru consum ce constituie suport

de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât

cele destinate sugarilor şi alimente gata preparate în scopuri medicale speciale

5 DA Listeria monocytogenes

EN ISO 11290-1,2


- - -

3.

Alimente gata pentru consum ce nu constituie

suport de creştere pentru L. monocytogenes, altele decât

cele destinate sugarilor şi alimente gata preparate în scopuri medicale speciale

(11)(12)

5 Da Listeria monocytogenes EN ISO 11290-1


- - -

DA Număr total de

germeni EN ISO 4833


- - - 4. Carcase de bovine, ovine, caprine, cabaline(13) 5

DA Enterobacteriaceae ISO 21528-2


- - -

206

DA Salmonella EN ISO 6579


- - -

DA Număr total de

germeni EN ISO 4833


- - -

DA Enterobacteriaceae ISO 21528-2


- - - 5. Carcase de suine(13) 5



- - -

5

DA

Samonella/25 g de probă comună din pielea gâtului recoltate

EN ISO 6579


- - -

6.

Carcase de păsări, respectiv

pui broileri şi curcani

7 (test chimic) 20 (test

scurgere)

DA

- - -

Determinarea conţinutului

în apă la carnea de pasăre(25)

Testul chimic şi/sau testul de scurgere, conform Regulamentului (CE) nr. 543/2008 al Comisiei din 16 iunie 2008 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului în ceea ce priveşte standardele de comercializare a cărnii de pasăre

Regulamentul (CE) nr. 543/2008

7.

Carne de vânat sălbatic

Carne proaspătă şi subproduse comestibile

1 DA

Determinare specie (numai pentru carnea proaspătă - atunci când se impune)

Metoda USDA-FSIS (cu

exceptia cărnii de vânat)

- - - -

207

- - - Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7 SR 2713, SR

3275, SR 2443

- - - Reacţia Kreis SR 9065-10 SR 2713, SR

3275, SR 2443

- - - Reacţia pentru H2S SR 9065-11 SR 2713, SR

3275, SR 2443

1 DA

- Reacţia Nessler SR 9065-8 SR 2713, SR

3275, SR 2443

5 piese tranşate de

pasăre

DA - - -

Determinarea raportului apă / proteină la carnea de pasăre(25)

Testul chimic, conform

Regulamentului (CE) nr.

543/2008




- - -

8. Carne tocată şi carne

preparată destinată să fie consumată crudă

5

DA Listeria monocytogenes

EN ISO 11290-1,2


- - -

9.

Carne tocată şi carne preparată provenită de la

păsări, destinată să fie consumată gătită

5 DA Salmonella EN ISO 6579


- - -



- - -

DA Număr total de germeni(15) EN ISO 4833


- - -

5

DA E. coli(16) ISO 16649-1,2


- - -

10.

Carne tocată şi carne preparată provenită de la alte specii decât pasăre,

destinată să fie consumată gătită

1 DA Determinare specie atunci când este cazul

Metoda USDA-FSIS - - - -

208

- - - Azot uşor hidrolizabil (carne tocată)

SR 9065-7 -

- - - Reacţia Kreis SR 9065-10 -

- - -

Conţinut de grăsimi (carne tocată)

SR ISO 1444

Art 4 din Regulamentul (CE) nr. 1162/2009 al Comisiei din 30 noiembrie 2009 de stabilire a unor măsuri tranzitorii de aplicare a Regulamentelor (CE) nr. 853/2004, (CE) nr. 854/2004 şi (CE) nr. 882/2004 ale Parlamentului European şi ale Consiliului

1 DA

- - -

Raport ţesut conjunctiv/ proteine din carne (carne tocată)

SR ISO 3496/A1

SR ISO 937

Art 4 din Regulamentul (CE) nr. 1162/2009

Salmonella EN ISO 6579


- - -

Număr total de germeni EN ISO 4833


- - - 5

Escherichia coli(16) ISO 16649-1,2


- - -

1 Determinare specie atunci când este cazul

Metoda USDA-FSIS - - - -

11. Carne separată mecanic(17)

1

DA

- - - Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7 SR 2713, SR

3275, SR 2443

209

12.

Produse din carne destinate a fi consumate crude


Cu excepţia produselor pentru care procesul de fabricaţie sau compoziţia produsului elimină riscul de contaminare cu Salmonella, conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

- - -

13. Produse din carne de pasăre

destinate să fie preparate (gătite)



- - -

1 DA Determinare specie atunci când este cazul

Metoda ELISA - - - - 14.

1 DA - - - Reacţia

Kreis SR 9065-10

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. 560/1.271/339/ 210/2006 pentru aprobarea Normelor cu privire la comercializarea produselor din carne, cu completările ulterioare

210

- - - Reacţia pentru H2S SR 9065-11

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. 560/1.271/339/ 210/2006, cu completările ulterioare

- - - Apă ISO 1442


Produse din carne tratate termic

- - - Substanţe grase

SR ISO 1444


211

- - - NaCl SR 1841/1,2


- - - Proteine totale SR ISO 937

Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi al preşedintelui ANSVSA nr. 560/1271/339/ 210 /2006, cu completările ulterioare

- - - Azot uşor hidrolizabil SR 9065-7


212

- - -

Raport maxim colagen/ proteină

SR ISO 3496/A1

SR ISO 937


1

- - -

Nitrit de sodium (pentru produse din carne netratate termic, afumate şi uscate)

SR EN

12014-3

Ordinul ministrului sănătăţii şi familiei şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare

213

- - - Proteină vegetală

Tehnică Real – Time

PCR


15. Conserve din carne 1 (5

recipiente conform SR 8924

DA Analiza

microbiologica (atunci cand este

cazul)

SR 8924 - - - -

5

DA



- - -

5 DA

Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consumă ca atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

5 DA E.coli ISO TS 16649-3

Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare

- - -

16.

Crustacee şi moluşte decochiliate gătite

Produse decorticate şi decochiliate provenite de la crustacee şi moluşte gătite

5 DA Stafilococ coagulazo-pozitivi

EN ISO 6888-1,2


- - -

17. Moluşte bivalve vii,

echinoderme, tunicate şi gasteropode vii



- - -

214

1(18) DA E.coli(16) ISO TS 16649-3


- - -

18.

Moluşte, crustacee întregi sau decochiliate

/decojite refrigerate sau congelate, fructe de mare refrigerate, congelate şi

altele

Pulpe de broască, melci fără cochilie congelaţi



- - -

9 DA - - -

Histamina (numai pentru produsele din speciile de peşti asociate cu cantităţti mari de histidină) (9)

(25)

HPLC conform Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul Comisiei nr.2073/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare

19. Produse din pescuit proaspete (5)

1 DA Examen parazitologic

Regulamentul (CE) nr.

2074/2005, cu amendamentele

ulterioare

Regulamentul(CE) nr. 2074/2005, cu amendamentele

ulterioare

- - -

215

1 DA - - -

Prospeţime ABVT

(numai la produsele

proaspete şi preparate)

Regulamentul Comisiei nr.2074/2005/ CE, cu amendamentele ulterioare

Regulamentul (CE) nr. 1022/2008 al Comisiei din 17 octombrie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2074/2005 în privin�a valorilor limită pentru azotul bazic volatil total (ABVT)

5 DA

Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consuma ca atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

1 DA Examen parazitologic


2074/2005, cu amendamentele

ulterioare


- - -

1 DA - - -

Prospeţime ABVT

(numai la produsele

proaspete şi preparate)


Regulamentul (CE) nr. 1022/2008 20. Produse din pescuit

preparate (6)

9 DA - - -

Histamina (la speciile

din familiile Scombridae

şi Clupeidae)

(25)

HPLC

Regulamentul (CE) nr. 1441/2007 al Comisiei din 5 decembrie 2007 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2073/2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare

216

5 DA

Listeria monocytogenes (numai pentru cele care se consumă ca atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

21. Produse din pescuit transformate(7)

9 DA - - -

Histamina (numai pentru produsele maturate în saramură obţinute din speciile de peşti asociate cu cantităţi mari de histidină) (9)

(25)

HPLC conform Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare


1 DA - - - Benzpireni

Numai pentru produsele ce au fost supuse unui tratament de afumare, conform Regulementului (CE) nr. 1881/2006


DA Număr total de germeni EN ISO 4833 EN ISO 4833 - - -

DA Escherichia coli ISO 16649-1,2 ISO 16649-1,2 - - - 22. Carne de peşte separată mecanic (10) 5

DA Salmonella EN ISO 6579 EN ISO 6579

217

23. Conserve din peşte (8) 1 1 (5

recipiente conform SR 8924)

DA

Analiza microbiologică a

recipientelor închise ermetic

(atunci când este cazul)

SR 8924 - - - -

Număr total de germeni (pentru laptele crud)

EN ISO 4833 Regulamentul (CE)

nr. 853/2004

- - -

24.

Lapte crud provenit din unităţile de procesare a laptelui materie primă

Lapte crud destinat

procesării provenit din exploataţiile de vaci

producătoare de lapte

1 DA Număr celule somatice (pentru laptele crud)

EN ISO 13366-1 sau ISO 13366- 2 (19)

Regulamentul (CE) nr. 853/2004 - - -

Listeria monocytogenes (numai pentru laptele crud sau produsele destinate consumului ca atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

Salmonella (numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.11, 2.2.2, 2.2.4, 2.2.6, din Anexa nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare (20))

EN ISO 6579


- - -

25.

Brânză, unt şi smântână obţinute din lapte crud sau lapte ce a fost supus unui

tratament termic mai scăzut decât pasteurizare

Alte produse lactate din

lapte netratat termic

5 DA

Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.11, 1.21, 2.2.2, 2.2.3, 2.2.4 din Anexa nr. 1 la

EN ISO 6888-1,2


- - -

218

Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare)

Enterotoxina stafilococică (Dacă se detectează valori mai mari de 105

CFU/g stafilococi coagulazo-pozitivi)

Metoda europeană de

screening a EU-RL pentru stafilococi coagulazo-

pozitivi


- - -

Escherichia coli (21)(numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.11, 1.21, 2.2.2, 2.2.4, si 2.2.6 din Anexa nr. 1 la Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare)

ISO 16649-1,2


- -

-

1 DA - - -

Punct crioscopic

(pentru laptele crud)

Densitate (pentru

laptele crud) Prospeţime

determinarea acidităţii

(pentru lapte crud şi produse lactate acide)

EN ISO 5764

SR 2418 Anexa A

SR

2418/2008 Anexa B

SR ISO 11869

SR ISO 6091

SR 2418 SR 3665 SR 3664

219

Enterobacteriaceae (numai pentru produsele cuprinse la pct. 2.2.1(22) şi 2.2.8(23) din Anexa nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare)

ISO 21528-1,2


- - -

Listeria monocytogenes (numai pentru produsele destinate consumului ca atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

Escherichia coli(21) (numai pentru produsele cuprinse la pct. 2.2.2, 2.2.4, 2.2.5, din Anexa nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare)

ISO 16649-1,2


- - -

Stafilococi coagulazo pozitivi (numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.21, 2.2.2, 2.2.4 si 2.2.5 din Anexa nr. 1 la Regulamentul CE 2073/2005)

EN ISO 6888-1,2


- - -

26.

Lapte pasteurizat şi alte produse lactate lichide pasteurizate

Brânzeturi maturate şi

nematurate, produse din lapte sau din zer ce a fost

supus tratamentului termic

Alte produse lactate şi subproduse din lapte tratat

termic

Îngheţată şi deserturi pe bază de produse lactate,

congelate

5 DA





pozitivi


- - -

220

Salmonella (numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.13 din Anexa nr. 1 la Regulamentul(CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare (20))

EN ISO 6579


- - -

1 DA - - -

Determinarea activităţii fosfatazei alkaline

(pentru lapte pasteurizat)

(25)

ISO 11816-1


1664/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de modificare a Regulamentului

(CE) nr. 2074/2005 în

ceea ce priveşte dispoziţiile de

aplicare privind anumite produse

de origine animală destinate consumului uman şi de abrogare a

anumitor dispoziţii de

aplicare

1 DA - - -

Determinarea acidităţii

(pentru lapte pasteurizat, îngheţată, smântână)

SR 143 anexa B SR ISO 6092 SR ISO 6091

SR 143 SR 2444

SR 7001

1 DA - - -

Determinarea grăsimii

(lapte pasteurizat, smântână, unt, brânză

telemea)

SR ISO 2446 SR EN ISO 2450 SR EN ISO 3727-3 SR ISO 3433

SR 1981

221

1 DA - - -

Determinarea clorurii de

sodiu (brânza telemea)

EN ISO 5943 SR 1981



- - -

Enterobacteriaceae, (numai pentru

produsele cuprinse la pct. 1.12, 1.21,

2.2.7(22) din Anexa nr. 1 la


ulterioare)

ISO 21528-2


- - -

Listeria monocytogenes,

(pentru produsele care se consuma ca

atare)

EN ISO 11290-1,2


- - -

27.

Lapte praf şi zer praf

5

DA

Stafilococi coagulazo-pozitivi,

(numai pentru produsele cuprinse la pct. 1.12, 1.21,

2.2.7(22) din Anexa nr. 1 la


ulterioare)

EN ISO 6888-1,2


- - -

222





pozitivi


- -

1

DA

-

-

-

Prospeţime determinarea

acidităţii

ISO 6091 (metodă de referinţă) ISO 6092

(metodă de rutină)

SR ISO 5559

28. Ouă pentru consum 1 (minim 5 bucăţi) DA Salmonella

(continut şi coajă) EN ISO 6579 - - - -

29.

Alimente gata preparate care conţin ouă crude, cu

excepţia produselor care în timpul procesului de fabricare sau datorită

compoziţiei produsului elimină riscul de Salmonella



- - -



- - -

5 DA Enterobacteriacee EN ISO 21528-2


- - -

30.

Produse din ouă, cu excepţia produselor care în timpul

procesului de fabricaţie sau datorită compoziţiei elimină

riscul de Salmonella

1 DA - - - Concentraţia de acid butiric 3 OH

-


853/2004

223

1 DA - - -

Conţinutul de acid lactic în cazul materiei prime utilizate pentru fabricarea produselor din ouă

-


853/2004

31. Gelatină şi colagen 5 DA Salmonella EN ISO 6579


- - -

- - -

Conţinut de fructoză şi glucoză (exprimat ca zahar invertit)

SR 784-3

Directiva 2001/110/CE a Consiliului din 20 decembrie 2001 privind mierea, SR 784-2

- - - Conţinut de zaharoză SR 784-3

Directiva 2001/110/CE, SR 784-2

- - - Conţinut de apă SR 784-3

Directiva 2001/110/CE, SR 784-2

- - - Aciditate SR 784-3 Directiva 2001/110/CE, SR 784-2

- - - Indice diastazic SR 784-3

Directiva 2001/110/CE SR 784-2

32. Miere de albine 1 DA

- - - HMF SR 784-3 Directiva 2001/110/CE SR 784-2

224

5 DA Salmonella EN ISO 6579 - - - -

33.

Preparate şi semipreparate culinare prelucrate din

materii prime, de origine animală

5 DA

Listeria monocytogenes

(produse alimentare gata de

consum)

EN ISO 11290-1,2


ulterioare

- - -

30 DA Salmonella

ISO 6579

10 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1

30 DA

Cronobacter spp.(Enterobacter

sakazakii) ISO/TS 22964

1. Formule de început deshidratate şi produse alimentare dietetice pentru scopuri medicale speciale destinate sugarilor sub şase luni (24)

5 DA Bacillus cereus prezumtiv EN/ISO 7932


30 DA Salmonella

ISO 6579

34.

Formulă uscată pentru

sugari şi alimente dietetice

deshidratate pentru diferite scopuri

medicale speciale destinate

sugarilor sub 6 luni,

formulă uscată de

continuare pentru copii cu vârsta de peste 6 luni

2. Formule de continuare deshidratate

5 DA Enterobacteriaceae ISO 21528-1


* Operatorii din domeniul alimentar, în cadrul programelor de autocontrol elaborate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, trebuie să monitorizeze toţi parametrii relevanţi stabiliţi în prezenta secţiune, având în vedere specificul activităţii unităţii. (1) Se va utiliza revizia cea mai recentă a standardului; (2) referenţialul pentru interpretarea rezultatelor se poate modifica şi / sau completa în conformitate cu prevederile legislaţiei specifice naţionale, comunitare şi internaţionale; (3) se va recolta o singură dată numărul de unităţi/probă prevăzute pentru o singură categorie de produse din care vor fi efectuate analizele de laborator microbiologice sau fizico-chimice,

conform rubricii „criterii”;

225

(4) pe documentul de însoţire al probei recoltate se va înscrie atât categoria generală de produs, cât şi indicaţia cuprinsă în paranteza din dreptul categoriei generale pentru a putea fi identificat produsul conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare.

(5) produse proaspete – toate produsele din pescuit (întregi sau portionate), inclusiv produsele ambalate în vid sau în atmosfera modificată, care nu au fost supuse nici unui tratament care să asigure păstrarea şi conservarea, altul decât răcirea;

(6) produse preparate – toate produsele din pescuit care au fost supuse unor operaţiuni care au afectat integritatea anatomică a acestora, cum ar fi: desolzirea, decapitarea, eviscerarea, jupuirea, porţionarea, filetarea etc.;

(7) produse transformate – toate produsele din pescuit refrigerate sau congelate care au fost supuse unui proces fizic sau chimic cum ar fi: fierberea, prăjirea, afumarea, sărarea, blanşarea, deshidratarea sau marinarea, asociate sau/nu cu alte ingrediente alimentare, sau oricare altă combinaţie a acestor tratamente;

(8)conserve din peşte – toate produsele din pescuit introduse în recipiente ermetic închise care au fost supuse unui tratament termic înalt (sterilizare) în măsură să asigure distrugerea, inactivarea şi neproliferarea microorganismelor, indiferent de temperatura la care aceste produse pot fi depozitate;

(9)determinările de histamină se vor efectua la speciile de pesti din familiile Scombridae, Clupeidae, Engraulidae, Coryfenidae, Pomatomidae, Scombresosidae, din unitati de procesare, depozite frigorifice, nave pescador, unitati de vanzare cu amanuntul etc.

(10)produse din pescuit separate mecanic– carnea obţinută imediat după filetare prin separarea mecanică a produselor din pescuit, sau obţinută din produse din pescuit întregi eviscerate şi spălate în prealabil. (11) Testele regulate pe baza criteriului nu sunt necesare, în condiţii normale, pentru următoarele produse gata pentru consum: — produsele alimentare care au fost supuse unui tratament termic sau unei alte transformări eficiente pentru a elimina L. monocytogenes, în cazul în care recontaminarea nu este posibilă după acest tratament (de exemplu, produsele tratate termic în ambalajul final); — miere, moluşte bivalve vii. (12) Produsele cu pH ≤ 4,4 sau aw ≤ 0,92, produsele cu pH ≤ 5,0 şi aw ≤ 0,94, produsele cu o perioadă de conservare mai mică de cinci zile sunt considerate în mod automat ca aparţinând acestei categorii. Alte categorii de produse pot, de asemenea, aparţine acestei categorii, sub rezerva unei justificări ştiinţifice. (13) Limitele (m şi M), conform Regulamentului (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, se aplică numai probelor prelevate prin metoda destructivă. Media logaritmică zilnică se calculează prin luarea unei valori logaritmice a fiecărui rezultat individual al testului şi apoi prin recalcularea mediei respectivelor valori logaritmice. (14) Cele 50 de probe sunt prelevate în cursul a 10 sesiuni de prelevare de probe consecutive în conformitate cu normele şi frecvenţele pentru prelevarea de probe stabilite de Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. (15) Acest criteriu nu se aplică pentru carnea tocată produsă la nivelul vânzării cu amănuntul, în cazul în care perioada de conservare a produsului este mai mică de 24 de ore. (16) E. coli este folosit aici ca indicator al contaminării fecale. (17) Aceste criterii se aplică în cazul cărnii separate mecanic (CSM) produse prin tehnicile prevăzute la pct. 3 din capitolul III al secţiunii V din anexa III la Regulamentul (CE) nr. 853/2004. (18) O probă grupată conţinând minimum 10 animale individuale. (19) se acceptă utilizarea metodelor de analiză alternative pentru laptele crud în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1664/2006, după cum urmează: a) pentru stabilirea numărului total de germeni la 30°C, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de

norma SR EN ISO 16140/2003 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. Relaţia de conversie dintre metoda alternativă utilizată şi metoda de referinţă definită mai sus se stabileşte în conformitate cu standardul SR EN ISO 21187/2006;

b) pentru stabilirea numărului de celule somatice, atunci când metodele sunt validate în raport cu metoda de referinţă definită mai sus, în conformitate cu protocolul stabilit de standardul ISO 8196 şi atunci când metodele sunt aplicate în conformitate cu standardul ISO 13366-2 sau cu alte protocoale analoage recunoscute pe plan internaţional. (20) Excluzând produsele pentru care producătorul poate demonstra, spre satisfacţia autorităţilor competente, că datorită timpului de maturare şi a valorii aw a produsului, după caz, nu există nici un risc de contaminare cu Salmonella. (21) E. coli este folosit aici ca indicator al nivelului de igienă. (22) Acest criteriu nu se aplică produselor destinate unei prelucrări ulterioare în sectorul alimentar. (23) Numai îngheţata cu ingrediente pe bază de lapte. (24) Trebuie efectuată testarea paralelă pentru Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii), cu excepţia cazului în care s-a stabilit o corelaţie între aceste microorganisme la nivel de unitate de procesare individuală. În cazul în care se detectează Enterobacteriaceae într-unul dintre eşantioanele de produse testate la unitate de procesare individuală, lotul trebuie testat pentru Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). Este responsabilitatea producătorului de a demonstra, spre satisfacţia autorităţii competente, dacă există o astfel de corelaţie între Enterobacteriaceae şi Cronobacter spp. (Enterobacter sakazakii). (25) Programul se va desfăşura în cadrul IISPV şi LSVSA al DSVSA desemnate de ANSVSA la propunerea IISPV. Conform Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, la tulpinile de Salmonella spp, izolate din produse alimentare de origine animală provenite de la bovine, porcine şi păsări se monitorizează antibiorezistenţa. Se va testa rezistenţa antimicrobiană şi la alţi agenţi zoonotici, în măsura în care aceştia prezintă un risc pentru sănătatea publică. Tulpinile de Salmonella spp., Listeria monocytogenes şi E. coli trebuie trimise la IISPV pentru confirmare şi colecţie.

226

În cazul probelor pozitive pentru enterotoxina stafilococică se vor trimite către IISPV atât tulpinile izolate de Stafilococ coagulazo-pozitiv, cât şi o cantitate de minim 150 grame din proba pozitivă.

SECŢIUNEA 5 - DETERMINĂRI RAPIDE EFECTUATE PE AUTOLABORATOR ÎN ZONE DE INTERES TURISTIC SAU ALTE PROGRAME DE SUPRAVEGHERE DE NECESITĂTE DISPUSE DE ANSVSA

Determinări microbiologice Determinări fizico-chimice

Teste de sanitaţie - metoda ATP total *)

Potabilitate apă - metoda ATP total *)

Determinarea eficienţei tratării termice a cărnii Eficienţa pasteurizării laptelui Determinarea numărului de celule somatice din laptele crud

Examene pentru determinarea: pH-ului, aciditate, reacţiile Nessler, Kreis şi H2S, decelare falsificare smântâna, în funcţie de produs. Examene rapide pentru determinarea: azotiţi, azotaţi, peroxidaza, fosfataza, uree, glucoza în funcţie de produs.*)

*) Rezultatele necorespunzătoare vor fi obligatoriu confirmate, în laborator, prin metodele standardizate.

SECŢIUNEA 6 - SUPRAVEGHEREA PRIN EXAMENE DE LABORATOR ÎN TIMPUL PRODUCŢIEI A ALTOR PRODUSE CARE INTRĂ ÎN COMPOZIŢIA MATERIILOR PRIME ŞI PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ SAU VIN ÎN CONTACT CU ACESTEA

Nr. crt.

Produsul

Frecvenţa controlului

Examen senzorial

Examen microbiologic

Interpretare rezultate Examen fizico-chimic

Trimestrial pentru apa din sursă proprie conform conform prevederilor Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare

pH SR ISO 10523 amoniu SR ISO 5664 azotiţi SR ISO

6777/A99 azotaţi SR ISO 7890/1

1. Apă potabilă Reţea publică - semestrial Sursă proprie - trimestrial

Da

Apa din reţea publică E. coli Enterococi Apa din sursă proprie E coli Enterococi Cl. Perfringes - (inclusiv pentru spori)

Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu

modificările şi completările ulterioare

cloruri SR ISO 9297

227

Sau metode alternative validate care să îndeplinească condiţiile impuse de prevederile Legii nr. 458/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

2.

Materiale utilizate pentru preambalarea produselor de origine

animală

Semestrial Da

Număr total de germeni SR EN ISO 4833

Bacterii coliforme ISO 4831şi 4832

Drojdii şi mucegaiuri ISO 21527-1

Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea Normelor de igienă privind

producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea,

transportul şi desfacerea alimentelor.

NOTĂ: Probele de apă recoltate din surse clorinate se vor neutraliza cu soluţie 2 % de tiosulfat de sodiu înainte de a fi examinate microbiologic.

SECŢIUNEA 7 - EXAMENE DE LABORATOR PENTRU STABILIREA EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE IGIENIZARE

Examene

Microbiologic Unitatile in care se preleveaza teste de sanitatie

Teste de sanitaţie(1) Număr total de germeni Enterobacteriaceae Bacterii coliforme

Stafilococ coagulazo-pozitivi

În unităţile autorizate/aprobate sanitar veterinar şi unităţile înregistrate sanitar veterinar prevăzute în Secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.

Teste de sanitaţie(2) Listeria monocytogenes (3) În unităţile care fabrică produse alimentare gata

pentru consum

(1) Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr. 976/1998 pentru aprobarea normelor de igienă privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor. (2) Conform art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare. (3) Probele se prelevează din zonele de prelucrare şi din echipamentul utilizat la producţia produselor alimentare în timpul sau la sfârşitul etapei de producţie, iar pentru aceste prelevări de probe, standardul ISO 18593 se foloseşte ca metodă de referinţă. Notă: Prelevarea testelor de sanitaţie se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa verificărilor/ supravegherii/monitorizării se face conform prevederilor Secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol. În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare frecvenţa controlului va fi mărită până la obţinerea de rezultate corespunzătoare.

228

SECŢIUNEA 8 - CONTROLUL EFICIENŢEI OPERAŢIUNILOR DE DEZINSECŢIE ŞI DERATIZARE ÎN SECTORUL SANITAR - VETERINAR

Examene Frecvenţa Controlului Unităţile în care se controlează eficienţa operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare

a) verificare; b) supraveghere; c) monitorizare.

Controlul eficienţei operaţiunilor de dezinsecţie şi deratizare se efectuează de către medicii veterinari oficiali din DSVSA numai în cazul în care în urma verificării/ supravegherii/monitorizării se suspicionează sau se constată o neconformitate. Frecvenţa verificărilor/supravegherii/monitorizării se stabileşte conform prevederilor secţiunilor 2 şi 3 din prezentul capitol.

Unităţile autorizate/aprobate sanitar-veterinar şi unităţile înregistrate sanitar-veterinar prevăzute în secţiunile 2 şi 3 din prezentul capitol.

SECŢIUNEA 9 – EXPERTIZA SANITARĂ VETERINARĂ A FURAJELOR Nr crt.

Examen de laborator1 Substanţa Grupa de furaje/ matrici Tip supraveghere Unităţi controlate / operatori

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse, seminţe întregi, oleaginoase şi derivate,

şroturi

Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de nutreţ combinat

1.

Pesticide organoclorurate

Pesticide organoclorurate şi PCB indicatoare

(ICES-7)

Făină de peşte Control (probă planificată)

Unităţi furnizoare şi depozite

1 Examene corespunzatoare matricilor indicate.

229

Nutreţuri combinate pentru porci Control (probă planificată)


Nutreţuri combinate pentru păsări Control (probă planificată)


Nutreţuri granulate pentru peşti de crescătorie



Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (vaci de lapte)



Aflatoxina B1, Ochratoxina A, Zearalenona, Deoxynivalenol Fumonisina T-2

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, subproduse



Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control (probă planificată)



Nutreţuri pentru cabaline Control (probă planificată)

2.

Micotoxine

Aflatoxina B1




230

Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf Control

(probă planificată)


Deoxynivalenol – DON



Zearalenona Nutreţuri combinate pentru rumegătoare Control

(probă planificată) Nutreţuri combinate pentru porci Control

(probă planificată) OchratoxinaA Nutreţuri combinate pentru păsări Control

(probă planificată) Nutreţuri combinate pentru porci Control

(probă planificată) Nutreţuri pentru cabaline Control

(probă planificată) Nutreţuri granulate pentru peşti de

crescătorie Control

(probă planificată) Nutreţuri combinate pentru păsări

Control


Fumonisina B1+B2

Nutreţuri combinate pentru rumegatoare Control (probă planificată)

T-2 Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale (ovăz şi produse din

ovăz) Control (probă planificată)


Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde (inclusiv făinuri din lucernă, trifoi şi

iarbă), rădăcinoase, tuberculi şi derivate

Control (probă planificată) Exploataţii comerciale

Materii prime de origine minerală pentru nutreţuri combinate: fosfaţi, carbonaţi Control

(probă planificată) Unităţi producătoare de nutreţ combinat

3.

Metale grele

Pb,Cd, Hg2, As Aditivi furajeri: aminoacizi sintetici, Control Unităţi producătoare

2 Determinarea reziduurilor de Hg – pentru făină de peşte

231

vitamine, microelemente, enzime furajere, drojdii, acidifianţi, emulgatori,

antioxidanţi, coloranţi

(probă planificată) de nutreţ combinat

Făină de peşte Control (probă planificată) Unităţi furnizoare şi depozite

Premixuri vitamino-minerale şi amestecuri minerale



Nutreţuri combinate: păsări, porci, rumegătoare; nutreţuri granulate pentru

peşti de crescătorie Control



Nutreţuri pentru cabaline Control

(probă planificată) Exploataţii comerciale şi crescători

Nutreţuri de volum: fibroase, masă verde, rădăcinoase, tuberculi şi derivate Control


Exploataţii comerciale











4.

Nitriţi

Nitriţi Nutreţuri pentru cabaline



5.

Seminţe de buruieni şi plante toxice

Seminţe si fructe de buruieni si plante cu continut alcaloizi, glicozizi si alte Substanţe toxice

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe, seminţe

întregi, oleaginoase şi derivate, şroturi



232

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe (seminţe de

grâu, secară, porumb, orz), oleaginoase (soia, floarea soarelui)

Monitorizare (probă selectivă)

Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Importatori

Seminţe de plante invazive cu potenţial alergen

Ambrosia artemisiifolia

Nutreţuri combinate pentru păsări (mei, sorg, in, dughie şi amestecuri de seminţe pentru hrana porumbeilor, păsărilor de

colivie, păsări de expoziţie)


Producători/ Furnizori/ Distribuitori/Importatori

Alte substanţe nedorite (daunatori)

Claviceps spp.

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate: cereale boabe (grâu, ovăz,

orz, secară, triticale)





Unităţi producătoare de nutreţ combinat Premixuri, concentrate proteino-

vitamino-minerale şi zooforturi cu conţinut de proteină brută peste 5% Control

(probă planificată) Exploataţii comerciale




Unităţi producătoare de nutreţ combinat pentru mai multe

specii Control

(probă planificată) Mijloace de transport autorizate3


Nutreţuri combinate pentru păsări

Control (probă planificată) Exploataţii nonprofesionale





specii

6.

Proteine animale procesate (PAP-interdicţia de furajare)

Identificarea microscopică a constituenţilor de origine animală

Nutreţuri combinate pentru rumegătoare

Control Mijloace de transport autorizate

233

(probă planificată) Control

(probă planificată) Exploataţii comerciale


Exploataţii mixte rumegătoare/ nerumegătoare


Control (probă planificată) Exploataţii comerciale Amestecuri de uruieli pentru rumegătoare

- amestec unic Control

(probă planificată) Exploataţii nonprofesionale



Control (probă planificată) Mijloace de transport autorizate



Nutreţuri combinate pentru porci



specii

Produse şi derivate din lapte, înlocuitori de lapte praf



7. Melamină4 Melamină

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate (produse din soia sau pe baza

de soia)





Nutreţuri combinate pentru păsări (pui de găină, curcani, raţe)




8.

Substanţe interzise ca aditivi furajeri 5

Substanţe cu acţiune antimicrobiană, histomonostatică şi coccidiostatică, promotori de creştere



3 Pentru mijloacele de transport se recoltează probe din furajele în vrac transportate după un lot de furaj cu conţinut de făină proteică sau coccidiostatic (analiza prafului din benă poate constitui un mod de verificare) pentru controlul contaminării încrucişate. 4 Pentru produsele care au ca ţară de origine China sau care au fost ambalate în China. 5 Utilizarea ca aditivi furajeri a acestor substanţe este neautorizată pentru toate matricile şi unităţile prevăzute.

234



Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine)




Nutreţuri combinate pentru păsări (pui de găină, curcani, raţe, gâşte)










Nutreţuri combinate pentru rumegătoare (bovine, ovine, caprine)





9.

Substanţe coccidiostatice6 (pentru furaje

nevizate)

Substanţe cu acţiune histomonostatică şi coccidiostatică

Nutreţuri pentru cabaline


Exploataţii comerciale /

Crescători

10. Gosipol Gosipol liber Nutreţuri combinate cu continut declarat de subproduse din seminţe de bumbac



11. Cupru total 7 Zinc total

Cupru total Zinc total



6 Combinaţii de analiţi/matrici/specii în acord cu limitele prevăzute în Directiva 2009/8/CE a Comisiei din 10 februarie 2009 de modificare a anexei I la Directiva 2002/32/CE a Parlamentului European şi a Consiliului în ceea ce priveşte limitele maxime ale transferului inevitabil de coccidiostatice sau histomonostatice în furajele nevizate. 7 Reţetele furajere controlate sunt cele destinate categoriilor de vârstă de peste 12 săptămâni.

235

Materii prime vegetale pentru nutreţuri combinate – olaeginoase (soia boabe

tratată termic), şroturi (soia, rapiţă, in, bumbac, floarea soarelui),



Produse şi derivate din lapte, înlocuitori

de lapte praf Control (probă planificată)



Nutreţuri combinate pentru porci Monitorizare

(probă selectivă) Unităţi producătoare de nutreţ combinat

Salmonella spp.

Nutreţuri combinate pentru păsări Monitorizare (probă selectivă)


Hrană deshidratată pentru animalele de

companie Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de hrană pentru animalele de

companie Hrană umedă pentru animalele de

companie Control (probă planificată)

Unităţi producătoare de hrană pentru animalele de

companie Enterobacteriaceae


Clostridium perfringens Făină de peşte Control (probă planificată) Unităţi furnizoare şi depozite

12.

Microorganisme patogene

Listeria monocitogenes Siloz (silozuri şi semisilozuri)

Monitorizare (prelevare la suspiciune) Exploataţii comerciale



13. Dioxină, furnari şi PCB asemănătoare dioxionelor

Suma PCDD şi PCDF PCB asemănătoare dioxinelor



Notă: Probă planificată - prelevare planificată (obiectivă) sau prelevare programată în conformitate cu programul cifric al acţiunilor de supraveghere;

Probă selectivă - prelevare selectivă sau prelevare suplimentară, urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconform ce impune o

supraveghere suplimentară, antecedente, studii de distribuiţie etc;

236

Prelevare la suspiciune - prelevare în cazul suspiciunii unor cauze care pot declanşa boli la animale sau la om, contaminare încrucişată etc.

SECŢIUNEA 10 - EXPERTIZA REZIDUURILOR LA ANIMALELE VII, PRODUSELE ACESTORA,

FURAJE ŞI APĂ

BOVINE

Nr. crt.

Grupa de substanţe Matrice Locul de

prelevare Categoria de

animale Referenţial

interpretare rezultate 1. A1 Urină

Muşchi Exploataţii Abator

Viţei Tineret bovin Vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind interzicerea utilizării în creşterea animalelor de fermă a unor substanţe cu acţiune hormonală sau tireostatică şi a celor betaagonist, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE a Comisiei din 11 ianuarie 2005 de stabilire a standardelor armonizate privind testele pentru detectarea anumitor reziduuri în produsele de origine animală importate din ţări terţe Directiva 2008/97/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 noiembrie 2008 de modificare a Directivei 96/22/CE a Consiliului privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanțelor beta-agoniste în creşterea animalelor

2. A2 Tiroidă Urină

Exploataţii Abator


Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

3. A3 Ser Urină Muşchi

Exploataţii Abator


Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

4. A4 Urină Ficat

Exploataţii Abator


Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare

5. A5 Urină Ficat

Exploataţii Abator



6. A6 Urină Muşchi

Exploataţii Abator


Decizia 2003/181/CE a Comisiei din 13 martie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanță minime necesare (LPMN) pentru anumite reziduuri în alimentele de origine animală

7. B1 Rinichi Muşchi Ficat

Abator Viţei Tineret bovin Vaci

Regulamentul (UE) nr. 37/2010 al Comisiei din 22 decembrie 2009 privind substanţele active din punct de vedere farmacologic şi clasificarea lor în funcţie de limitele reziduale maxime din produsele alimentare de origine animală

8. B2a Ficat Abator Viţei Tineret bovin

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 6 mai 2009 de stabilire a procedurilor comunitare în vederea stabilirii limitelor de reziduuri ale substanţelor farmacologic active din alimentele de origine animală, de abrogare a Regulamentului (CEE) nr.

237

2377/90 al Consiliului şi de modificare a Directivei 2001/82/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Regulamentului (CE) nr. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului

9. B2b Ficat Abator Tineret bovin Vaci


10. B2c Muşchi Abator Tineret bovin Vaci

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE a Comisiei din 3 aprilie 2007 privind un program de monitorizare comunitar coordonat pentru 2007 pentru a asigura respectarea conţinuturilor maxime ale reziduurilor de pesticide din şi de pe cereale şi alte produse de origine vegetală şi programe de monitorizare națională pentru 2008 Regulamentul (CE) nr. 1213/2008 al Comisiei din 5 decembrie 2008 privind programul comunitar de control, multianual şi coordonat pentru 2009, 2010 şi 2011 de asigurare a respectării limitelor maxime de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentelele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la reziduurile de pesticide

11. B2d Rinichi Abator Tineret bovin Vaci

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE.

12. B2e Ficat Muşchi

Abator Viţei Tineret bovin

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 al Comisiei din 3 iulie 2009 de modificare a anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2377/90 al Consiliului de stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală, în ceea ce priveşte diclofenacul Decizia 2005/34/CE

13. B2f Urină Ficat

Abator Viţei Tineret bovin Vaci

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva Consiliului 96/23/CE din 29 aprilie 1996 de stabilire a măsurilor de monitorizare a unor substanţe şi reziduuri la animalele vii şi la produsele de origine animală şi de abrogare a Directivelor 85/358/CEE şi 86/469/CEE şi Deciziilor 89/187/CEE şi 91/664/CEE

14. B3a Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a Directivei 91/414/CEE Regulamentul (CE) nr. 178/2006 al Comisiei din 1 februarie 2006 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului prin întocmirea anexei I în care sunt prevăzute produsele alimentare şi hrana pentru animale al căror conţinut de reziduuri de pesticide face obiectul unor limite maxime

15. B3b Grăsime Abator Tineret bovin Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE

16. B3c Muşchi Abator Viţei Tineret bovin Vaci

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CE) nr. 629/2008 al Comisiei din 2 iulie 2008 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1881/2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare Regulamentul (CEE) nr. 315/93 al Consiliului din 8 februarie 1993 de stabilire a procedurilor comunitare privind contaminanţii din alimente

238

PORCINE

Nr. crt.


prelevare Referenţial

interpretare rezultate 1. A1 Urină

Muşchi Exploataţii Abator



Exploataţii Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

3. A3 Urină Muşchi Ficat

Exploataţii Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE

4. A4 Urină Ficat

Exploataţii Abator

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare Decizia 2005/34/CE

5. A5 Urină Ficat

Exploataţii Abator


6. A6 Urină Muşchi

Exploataţii Abator PIF Constanţa Sud

Decizia 2003/181/CE


Abator Regulamentul (UE) nr. 37/2010

8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/22/CE a Consiliului din 29 aprilie 1996 privind interzicerea utilizării anumitor substanţe cu efect hormonal sau tireostatic şi a substanţelor β-agoniste în creşterea animalelor şi de abrogare a Directivelor 81/602/CEE, 88/146/CEE şi 88/299/CEE Decizia 2005/34/CE


Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE


Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE

14. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

239

15. B3b Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE

16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

17. B3d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Recomandarea 2006/576/CE a Comisiei din 17 august 2006 privind prezenţa deoxinivalenolului, a zearalenonei, a ochratoxinei A, a T-2 şi HT-2 şi a fumonisinelor în produsele destinate hranei animalelor

OVINE/CAPRINE

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A1 Muşchi Abator

PIF Constanţa Sud

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE; Directiva 2008/97/CE.


Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE; Directiva 2008/97/CE.

3. A3 Urină

Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE.

4. A4 Urină Ficat

Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE.

5. A5 Urină Ficat

Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE; Directiva 2008/97/CE.

6. A6 Muşchi Abator PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

Decizia 2003/181/CE


Abator PIF Constanţa Sud

Regulamentul (UE) nr. 37/2010

8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 9. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

240

10. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

11. B2d Rinichi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/22/CE Decizia 2005/34/CE


Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE


Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE



16. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

CABALINE

Nr. crt.



interpretare rezultate

1. A1 Muşchi

Abator Exploataţii

Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE; Directiva 2008/97/CE.

2. A2 Urină Exploataţii Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

3. A3 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Decizia 2005/34/CE

4. A4 Urină Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Decizia Comisiei 2005/34/ CE

5. A5 Urină Ficat Abator


6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE



8. B2a Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

241

9. B2c Muşchi Abator

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

10. B2d Rinichi Abator

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/22/CE Decizia 2005/34/CE

11. B2e Ficat Muşchi Abator

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE

12. B2f Urină Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 13. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 14. B3b

Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006 Recomandarea 2007/225/CE

15. B3c Muşchi Abator

Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

PĂSĂRI

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A1

Muşchi



2. A2

Muşchi



3. A3 Muşchi Ficat


Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE

4. A4

Ficat



242

5. A5 Ficat Abator PIF Constanţa Sud


6. A6 Muşchi Sânge

Abator PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud

Decizia 2003/181/CE

7. B1 Muşchi Ficat

Abator, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud


8. B2b Ficat Abator PIF Constanţa Sud


9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

10. B2e Muşchi Ficat Abator

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Decizia 2005/34/CE

11. B2f Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE



14. B3c Muşchi



15. Dioxine, furani şi PCB asemănătoare dioxionelor

Muşchi PIF Constanţa Sud


Observaţii: Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei 96/23/CE.

243

ACVACULTURĂ

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A1 Peşte de

crescătorie Fermă piscicolă


2. A3 Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă



Fermă piscicolă



Fermă piscicolă PIF Constanţa Sud

Decizia 2003/181/CE

5. B1 Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă


6. B2a Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă


7. B3a Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă PIF Constanţa Nord, PIF Otopeni

Regulamentul (CE) nr. 396/2005 Regulamentul (CE) nr. 178/2006

8. B3c

Peşte de crescătorie

Fermă piscicolă PIF Albiţa, PIF Constanţa Nord, PIF Constanţa Sud, PIF Moraviţa, PIF Otopeni


244

9. B3e Peşte de crescătorie

Ferma piscicola PIF Constanţa Sud, PIF Otopeni

Decizia 2004/25/CE a Comisiei din 22 decembrie 2003 de modificare a Deciziei 2002/657/CE în ceea ce priveşte stabilirea limitelor de performanţe minime cerute (LPMC) pentru anumite reziduuri din alimentele de origine animală

LAPTE DE BOVINE/LAPTE DE OVINE/LAPTE DE CAPRINE

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A6 Lapte Fermă

PIF Moravita


2. B1 Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010 3. B2a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009 4. B2e Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Regulamentul (CE) nr. 582/2009 Regulamentul (UE) nr. 37/2010

5. B2f Lapte Fermă Regulamentul (UE) nr. 37/2010 6. B3a Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 7. B3b Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 8. B3c Lapte Fermă Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

Regulamentul (CE) nr. 629/2008 Regulamentul (CEE) nr. 315/93

9. B3d Lapte Fermă, PIF Albita, PIF Moraviţa


245

OUĂ DE GĂINĂ/OUĂ DE PREPELIŢĂ

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A6 Ouă Fermă

Centru colectare

Decizia 2003/181/CE

2. B1 Ouă Fermă Centru colectare


3. B2b Ouă Fermă Centru colectare


4. B3a Ouă Fermă Centru colectare


LEPORIDE

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

2. A2 Urină Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

3. A3 Urină

Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE

4. A4 Urină


5. A5 Ficat Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE 7. B1 Rinichi

Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 37/2010

8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009 9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Recomandarea Comisiei 225/2007/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

246

10. B2e Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Decizia 2005/34/CE


VÂNAT DE CRESCĂTORIE

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A1 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare;

Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

2. A2 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

3. A3 Muşchi


4. A4 Ficat Muşchi


5. A5 Muşchi Abator Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 199/2006, cu modificările şi completările ulterioare; Decizia 2005/34/CE Directiva 2008/97/CE

6. A6 Muşchi Abator Decizia 2003/181/CE 7. B1 Rinichi

Muşchi Ficat


8. B2b Ficat Abator Regulamentul (CE) nr. 124/2009 9. B2c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Recomandarea 2007/225/CE 10. B2e Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 470/2009

Decizia 2005/34/CE 11. B3a Grăsime Abator Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 12. B3c Muşchi Abator Regulamentul (CE) nr. 1881/2006


Observaţii: Pentru păsări o parte din probe, aproximativ 40%, vor fi recoltate direct din exploataţiile de producţie. Probele se recoltează de către medicul veterinar oficial de la animalele sacrificate în scop de diagnostic, în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului 96/23CE.

247

VÂNAT SĂLBATIC

Nr. crt.

Grupa de substanţe Matrice Referenţial

interpretare rezultate 1. B3a Grăsime Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Regulamentul (CE) nr. 178/2006 2. B3c Ţesut muscular Regulamentul (CE) nr. 1881/2006


MIERE

Nr. crt.



interpretare rezultate 1. A6

Miere

Centru colectare PIF Constanţa Sud PIF Halmeu, PIF Otopeni, PIF Sculeni, PIF Siret

Decizia 2003/181/CE

2. B1 Miere

Centru colectare


3. B2c Miere Centru

colectare

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE) nr. 1213/2008

4. B2f Miere Centru colectare

Regulamentul (CE) nr. 470/2009 Directiva 96/23/CE

5. B3a Miere Centru colectare


6. B3b Miere Centru colectare


248

Observaţii generale: Matricea sânge va fi prelucrată în vederea efectuării analizelor, în funcţie de indicaţiile transmise de laboratorul zonal, plasmă sau ser sanguin. Menţiuni: a) Până la finalizarea implementării metodelor de confirmare în cazul probelor pozitive recoltate în cadrul Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, acestea se vor trimite la un LNR din statele membre ale Uniunii Europene, cheltuielile fiind suportate de DSVSA sau IISPV; b) Probele pozitive rezultate în urma recoltării din activităţile de import, export şi autocontrol se vor trimite la un LNR, prin grija autorităţii sanitar - veterinare competente, cheltuielile fiind suportate de către proprietarul produsului analizat; c) Pe lângă metodele de analiză prevăzute în prezentele Norme metodologice se pot utiliza metode recomandate de către Comunitatea Europeană sau Laboratorul Comunitar de Referinţă, alte metode alternative standardizate precum şi metode preluate din publicaţii ştiinţifice de specialitate dezvoltate şi implementate în cadrul laboratorului care realizează aceste analize. d) Pentru recoltarea şi transportului probelor se vor respecta cerinţele prevăzute în Ghidul privind prelevarea oficială de probe în vederea monitorizării anumitor substanţe şi a reziduurilor acestora la animalele vii, produsele de origine animală, furaje şi apă, elaborat de IISPV, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui ANSVSA nr. 95/2007 privind aprobarea Normei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind măsurile de supraveghere şi control al unor substanţe şi al reziduurilor acestora la animalele vii şi la produsele de origine animală.

CONTROLUL CONTAMINANŢILOR ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE REGULAMENTULUI (CE) NR. 1881/2006

Metoda de analiza Nr.

crt. Grupa de substanţe

Substanţa Matricea Unitatea de prelevare Screening Confirmare

1. Micotoxine Aflatoxine lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

Ferme de animale producatoare de lapte, unităţi de procesare lapte


401/2006 al Comisiei din 23 februarie 2006 de stabilire a

modalităţilor de prelevare de probe şi a

metodelor de analiză pentru

controlul oficial al conţinutului de micotoxine din

produsele alimentare


401/2006

2.

Metale grele Plumb lapte neprelucrat, lapte tratat termic, lapte destinat fabricării produselor din lapte

Ferme de animale producatoare de lapte, unităţi de procesare lapte


333/2007 al Comisiei din 28 martie 2007 de


333/2007

249

stabilire a metodelor de prelevare a

probelor şi de analiză pentru

controlul oficial al nivelurilor de plumb, cadmiu, mercur, staniu anorganic, 3-

MCPD şi benzo(a)piren din produsele

alimentare carne (fără organe) de bovină, cal, ovină, porc şi pasăre

Unităţi de procesare carne Regulamentul (CE) nr.

333/2007


333/2007 ficat de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul

(CE) nr. 333/2007


333/2007 rinichi de vită, oaie, porc, pasăre şi cal Abatoare, unităţi de procesare carne Regulamentul

(CE) nr. 333/2007


333/2007 muschi file de peşte cu excepţiile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 muschi file de peşte, muşchi file de peşte spadă, crustacee cu exepţiile enumerate în Reg. CEE nr. 1881/2006

Unităţi produse proaspete din pescuit, unităti procesare peşte, depozit frigorific, pescării, magazine alimentare, unităţi de

comercializare


333/2007


333/2007

moluşte bivalve, cefalopode (fără măruntaie)

Supermarcheturi, hipermarcheturi Regulamentul (CE) nr.

333/2007


333/2007 Mercur produse pescăreşti şi muşchi file de peşte cu

exepţiile enumerate în prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, muşchi file de peşte din speciile enumerate în prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1881/2006

Unităţi de procesare, puncte de debarcare, depozit frigorific, magazine alimentare,

unităţi de comercializare


333/2007


333/2007

alimente conservate (conserve din carne, conserve din peşte)

Depozite, fabrici de procesare, magazine alimentare, unităţi de comercializare

Staniu

lapte pentru sugari şi lapte de continuare Depozite, magazine alimentare, unităţi de comercializare


333/2007


333/2007

250

carne şi produse din carne (fără organe) de la bovine, ovine, porcine şi păsări

Abator, unităţi de tranşare, unităţi de procesare

ficat şi produse derivate provenind de la bovine, ovine, porcine şi păsări

Abatoare, unităţi de procesare, unităţi de comercializare

muşchi file de peşte şi produse pescăreşti şi produse derivate, cu excepţia anghilei, muşchi file de anghilă (Anguilla anguilla) şi produse derivate

Unităti procesare peşte, depozit frigorific, unităţi de comercializare

lapte neprelucrat şi produse lactate Unităţi de procesare

ouă de găină şi produse din ouă Centre de ambalare, unităţi de procesare

grăsime de la bovine, ovine, porcine şi pasăre grăsimi animale amestecate

Abatoare, unităţi procesare grăsimi pentru consum uman

3. Dioxine, furani şi PCB

asemănătoare dioxionelor

Suma dioxinelor şi PCB de tipul

dioxinelor

ulei de peşte (ulei din carne de peşte, ulei din ficat de peşte şi uleiuri din alte organisme marine destinate consumului uman)

Unităţi de procesare, depozit, unităţi de comercializare


1883/2006 al Comisiei din 19 decembrie

2006 de stabilire a metodelor de

prelevare de probe şi a

metodelor de analiză pentru

controlul oficial al nivelurilor de

dioxine şi de PCB-uri

asemănători dioxinelor din

anumite produse alimentare Bioteste si

metode CG/SC


1883/2006 Gazcromatografie de înaltă rezoluţie

(RSDR)

carne afumată şi produse din carne afumată Unităţi de procesare, unităţi de comercializare

muşchi file de peşte afumat şi produse pescăreşti afumate

Unităţi de procesare, unităţi de comercializare

crustacee, cefalopode, altele decât cele afumate moluşte bivalve

Unităţi de comercializare

4. Hidrocarburi aromatice

Benzopiren

lapte praf pentru sugari şi lapte praf de continuare

Unităţi de procesare, unităţi de comercializare


333/2007


333/2007

251

SECŢIUNEA 11 – DETERMINAREA NIVELURILOR DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI A

FURAJELOR (RADIOACTIVITATE CUMULATĂ DE 137Cs şi 134Cs)

Nr. crt.

Produsele care se controlează

Natura probei Metoda de analiză

Frecvenţa recoltării

probelor şi examinării

Referenţial Interpretare rezultate*

1. Materii prime şi produse de origine animală

Ţesuturi comestibile, inclusiv cele provenind de la vânatul din fondul naţional, lapte materie primă, miere, produse finite de origine animală, ingrediente

Spectrometrie gama de înaltă rezoluţie cu detector de Ge hiperpur (SR ISO 10703:2007); Spectrometrie gama de joasă rezoluţie cu detector de NaI (STAS 12327/1985).

O dată pe trimestru la unităţile producătoare

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobarea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobîl.

2. Furaje Nutreţuri fibroase, suculente, grosiere, făinuri proteice, premixuri, materii prime şi nutreţuri combinate


O dată pe semestru în ferme şi fabrici de nutreţuri combinate

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

252

3. Apă utilizată ca materie primă

Apa din unităţiile de industrie alimentară Apa utilizată în fermele de creştere a animalelor


O dată pe an din unităţi de industrie alimentară. O dată pe an din fermele de creştere.

Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui ANSVSA şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006.

CAPITOLUL IV

SUPRAVEGHEREA SANITARĂ VETERINARĂ A UNITĂŢILOR CARE PRODUC, DEPOZITEAZĂ ŞI COMERCIALIZEAZĂ PRODUSE MEDICINALE VETERINARE

Tipul unităţii 1

Frecvenţă 2


Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de câte ori este necesar (2)

Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA, ICPBMV.

Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare – produse biologice de uz veterinar

Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2)


Importatori produse biologice de uz veterinar

Controlul calităţii produselor medicinale veterinare – Conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România (3)

1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează în cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

253

Unitate pentru producerea, ambalarea, divizarea şi condiţionarea produselor medicinale veterinare

Conform Programului anual de Evaluare GMP(1) şi ori de cate ori este necesar (2)


La importatori şi distribuitori produse medicinale veterinare imunologice - Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2).

La importatori şi distribuitori produse medicinale veterinare, altele decât cele imunologice – Semestrial şi ori de câte ori este necesar (2)

DSVSA DSVSA

Depozite de produse medicinale veterinare


1.Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Trimestrial şi ori de câte ori este necesar (2)

DSVSA Farmacii şi puncte farmaceutice veterinare


1. Prelevarea probelor se realizează de către reprezentanţii DSVSA şi ICPBMV; 2. Testarea probelor se realizează in cadrul Laboratoarelor ICPBMV; 3. ICPBMV raportează rezultatele analizelor către ANSVSA.

Note: (1) Programul anual de Evaluare GMP (bune practici de fabricaţie - good manufacture practice) la fabricanţii/importatorii de produse medicinale veterinare din România se întocmeşte de către Direcţia coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA, farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA la începutul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat şi se aprobă de către preşedintele ANSVSA. Programul anual de Evaluare GMP se elaborează în conformitate cu prevederile Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, urmărind cerinţele Ghidului Agenţiei Europene a Medicamentelor - EMA referitor la elaborarea programului de control la fabricanţii de produse medicinale pe baza evaluării riscului. (2) În toate cazurile în care: a) se înregistrează reacţii adverse postvaccinale/postterapeutice ale produsului medicinal veterinar; b) se suspicionează lipsa de eficacitate a produsului medicinal veterinar; c) se constată defecte de calitate a produsului medicinal veterinar; d) se constată deficienţe privind condiţiile de depozitare a produsului medicinal veterinar, se recoltează probe din seriile de produse medicinale veterinare respective şi se trimit la ICPBMV pentru testare. Numărul de flacoane de produse medicinale veterinare/ probă şi cantitatea de produse medicinale veterinare/ probă se stabilesc de către ICPBMV conform prevederilor Farmacopeei Europene. DSVSA transmit rezultatele controlului la Direcţia de coordonare tehnică a institutelor de referinţă, LSVSA farmacovigilenţă şi nutriţie animală din cadrul ANSVSA.

254

(3) 1. Controlul calităţii produselor medicinale veterinare se realizează pe baza Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România, întocmit de către ICPBMV, care are ca scop îmbunătăţirea stării de sănătate a animalelor, precum şi asigurarea faptului că produsele medicinale veterinare aflate pe piaţă sunt produse de calitate. 2. Obiectivele controlului produselor medicinale veterinare derivă din cerinţele legale şi sunt următoarele: a) supravegherea calităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă; b) verificarea conformităţii produselor medicinale veterinare plasate pe piaţă cu specificaţiile autorizate; c) verificarea calităţii produsului finit pe întreg lanţul de distribuţie (depozite, farmacii, puncte farmaceutice etc), pe întreaga perioadă de valabilitate autorizată; d) asigurarea că metodele de control sunt corespunzătoare; e) investigarea, când este cazul, a defectelor de calitate suspicionate. 3. Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se desfăşoară în 4 etape: a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România; b) Prelevarea de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare selectate; c) Testarea produselor medicinale veterinare; d) Raportarea rezultatelor obţinute. a) Selectarea produselor medicinale şi întocmirea Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Selectarea iniţială a produselor medicinale autorizate şi includerea lor în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face, pentru toate produsele autorizate cu 3 ani în urmă (n = 3, unde n este anul în curs), cu excepţia produselor supuse eliberării oficiale a loturilor conform prevederilor Normei sanitare veterinare privind Codul produselor medicinale veterinare aprobată prin Ordinul preşedintelui ANSVSA nr. 187/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a produselor imunologice destinate profilaxiei şi combaterii bolilor incluse în Programului acţiunilor de supraveghere, prevenire, control şi eradicare a bolilor la animale, a celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor şi caprinelor pentru anul 2011, la care prelevarea de probe se va efectua de două ori pe an de la câte o serie din fiecare tip de produs în parte. Selectarea ulterioară a produselor care au fost supuse selectării iniţiale şi includerea în Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se face pe baza analizei riscului, astfel încât toate produsele medicinale veterinare să fie testate de mai multe ori în timpul ciclului de viaţă al produsului medicinal veterinar, la intervale de maximum 5 ani, în funcţie de punctajul obţinut la analiza riscului. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România va fi constituit din trei capitole, după cum urmează: Capitolul I: produse autorizate prin procedura naţională – Producători interni; Capitolul II: produse autorizate prin procedură naţională – Producători din ţări terţe; Capitolul III: produse autorizate prin procedura naţională – Producători din Uniunea Europeană; Clasificarea produselor medicinale şi evaluarea riscurilor asociate defectelor produsului se face pe baza factorilor asociaţi proprietăţilor farmaceutice, datelor legate de producător şi de procesul de fabricare, utilizarea clinică a produsului şi distributia pe piaţă. Factorii sunt împărţiţi în funcţie de influenţa lor asupra posibilităţii apariţiei unui defect de calitate, de efectele secundare adverse date de acest defect sau de gradul de expunere la un eventual defect. Atribuirea unui risc pentru un produs medicinal se face printr-un sistem de notare care se aplică fiecărui indicator în parte, astfel cum este prevăzut în tabelul de mai jos. Punctajul total bazat pe combinarea punctajului fiecărui indicator individual pentru un produs va stabili dacă acel produs prezintă un risc înalt, mediu sau minim şi acest lucru va sta la baza aprecierii gradului de prioritate în controalele de supraveghere a pieţei. Determinarea riscului presupune în aceste condiţii însumarea scorului alocat pentru fiecare factor în parte, pentru toate elementele: incidenţa, expunere şi efecte nocive. b) Prelevarea produselor medicinale veterinare Specialiştii desemnaţi din cadrul ICPBMV şi/sau personalul de specialitate din cadrul DSVSA recoltează/prelevează probe de produse medicinale veterinare de pe întreg lanţul de distribuţie a produselor medicinale veterinare conform Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România şi iniţiază testarea de laborator numai dupa încheierea perioadei de recoltare stabilite în Planul respectiv. Recoltarea probelor se desfăşoară conform Farmacopeei Europene şi specificaţiilor prospectelor produselor referitoare la condiţiile de transport şi conservare. c) Testarea produselor prelevate

255

Laboratoarele din cadrul ICPBMV testează produsul pe baza specificatiilor cuprinse în documentaţia tehnică de autorizare, respectiv în Farmacopeea Europeană sau pe baza altor metode validate conform cerinţelor europene aplicabile Laboratoarelor oficiale de control pentru medicamente, elaborate de către Directoratul European pentru Calitatea Medicamentelor (OMCL – EDQM). d) Raportarea rezultatelor obţinute La sfârşitul controlului de laborator se emite un Buletin de analiză în care sunt înscrise toate rezultatele obţinute la testare. Buletinul de analiză se trimite la deţinatorul autorizaţiei de comercializare. În cazul în care rezultatele sunt necorespunzatoare, ICBMV informează ANSVSA în maximum 24 ore de la emiterea Buletinului de analiză. Dupa finalizarea controlului de laborator, ICPBMV actualizează Baza de date a produselor medicinale testate sub aspectul calităţiii, autorizate prin procedura naţională cu rezultatele testărilor pentru toate probele analizate. 5. Planul anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România se aprobă de către ANSVSA prin direcţia de specialitate şi se postează pe site-ul ICPBMV la inceputul lunii ianuarie a anului pentru care este elaborat. 6. Deţinatorii autorizaţiei de comercializare, precum şi DSVSA sunt informaţi de către ICPBMVasupra modalităţii de derulare a Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. 7. Toate modificările apărute ulterior aprobării Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România trebuie aprobate de către ANSVSA. ICPBMV va comunica DSVSA şi deţinătorilor autorizaţiilor de comercializare toate modificările aprobate. Aceste modificări se vor regăsi ca Anexă la Planului anual de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România aprobat iniţial. Tabel Lista extinsă a factorilor de risc pentru produsele medicinale incluse în Planul de prelevare şi testare a produselor medicinale veterinare comercializate în România. Pentru atribuirea punctajului pentru factorii E – J şi R sunt necesare rapoartele controalelor şi dosarele de fabricaţie ale produsului.

Factor Factori asociaţi incidenţei Opţiuni de notare A Produs medicinal generic sau original 0, 2 B Produse cu stabilitate sensibilă 0, 2 C Complexitatea calităţii unui produs 0, 1, 2 D Produs recent autorizat 0, 1 E Sursele materiei prime 0, 2 F Modificare recentă la specificaţii 0, 1 G Un loc nou de fabricare sau un nou producător 0, 1, 2 H Concluziile controalelor BPF 0, 1, 2 I Retrageri după piaţă a unui produs recent 0, 1, 2 J Nr. părţilor implicate în producţia MP şi PMV 0, 1 TOTAL INCIDENŢĂ 0 - 17

Factori asociaţi expunerii

K Gradul de distribuţie al produsului 0, 1, 2 L Circumstanţe economice speciale 0, 2 TOTAL EXPUNERE 0 - 4

Factori asociaţi efectelor secundare adverse

M Cale de administrare 0, 1 N Indicaţii terapeutice limitate 0, 1, 2 O Pericol asupra vieţii în caz de deviere a dozei 0, 2

256

P Tratament de lungă durată 0, 1 Q Populaţie ţintă vulnerabilă 0, 1 R Impuritate toxică 0, 2 TOTAL EFECTE SECUNDARE 0 - 9

Model 1 D = incidenţă + expunere + efecte secundare

Model 2 D = (incidenţă + expunere) x efecte secundare Model 3 D = incidenţă x expunere x efecte secundare

A,B,C, D, K, L, M, N, O, P, Q : Factori de risc obligatorii in atribuirea riscului E, F, G, H, I, J, R : Factori de risc suplimentari in atribuirea riscului

Notă:

BPF - bună practică de fabricaţie;

MP - materii prime;

PMV - produse medicinale veterinare.

257

Anexa nr. 2

Normele metodologice de aplicare a Programului de supraveghere şi control în domeniul siguranţei alimentelor pentru anul 2011

A. EXPERTIZA CONTAMINANŢILOR ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. crt. Denumirea Produsul Locul de prelevare Frecvenţa de recoltare a probelor

1. 2. 3. 4. 5. Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (3)

Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)

Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi fructe oleaginoase(6), care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare, cu excepţia:

- alunelor de pământ (arahidelor) şi a altor seminţe şi fructe oleaginoase destinate măcinării în vederea fabricării de ulei vegetal rafinat

Alune de pământ (arahide) şi alte seminţe şi fructe oleaginoase(6) şi produse prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare, cu excepţia:

- uleiurilor vegetale brute destinate rafinării

- uleiurilor vegetale rafinate

Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit

Posturi de inspecţie la frontieră şi Puncte finale de import (1)


1.

Aflatoxină (totală şi B1)

Migdale, fistic şi sâmburi de caise care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produse alimentare Migdale, fistic şi sâmburi de caise destinate consumului uman direct sau utilizării ca


258

ingredient în produsele alimentare



Alune şi nuci braziliene care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare Alune şi nuci braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare





Alte fructe cu coajă tare decât - migdalele, fisticul, sâmburii de

caise, alunele şi nucile braziliene care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare

care urmează a fi sortate sau supuse altui tratement fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingredient în produsele alimentare Alte fructe cu coajă tare decât

- migdalele, fisticul, sâmburii de caise, alunele şi nucile braziliene destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produsele alimentare

precum şi produsele prelucrate din acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingredient în produsele alimentare

Supermarket/ hipermarket

Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia autohtonă



Fructe uscate care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare Fructe uscate şi produse prelucrate din

Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care

259

nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)

acestea, destinate consumului uman direct sau utilizării ca ingrediente în produse alimentare Supermarket/

hipermarket Semestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenind din producţia internă

Unităţi de producţie/ Comercializare la locul de producţie

O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Toate cerealele şi toate produsele derivate din cereale, incluzând produsele din cereale prelucrate, cu excepţia:

- porumb şi orez care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare;

- produse alimentare pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru sugari şi copii mici;

- produse alimentare dietetice cu indicaţie medicală specială destinate în mod specific sugarilor

Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

Porumb şi orez care urmează a fi sortate sau supuse altui tratament fizic înaintea consumului uman sau a utilizării ca ingrediente în produse alimentare




Specii de fructe destinate producerii de condimente : a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate, întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute, pudră de ardei iute, cayenne şi boia de ardei; b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper alb sau negru); c) Myristica fragrans (nucşoară); d) Zingiber officinale (ghimbir);


260

e) Curcumalonga (turmeric); Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus Cereale neprelucrate Depozit /siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

Toate produsele derivate din cereale neprelucrate, inclusiv produsele alimentare pe bază de cereale prelucrate şi cerealele destinate consumului uman direct, cu excepţia:

- produse pe bază de cereale prelucrate şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică;

- preparate dietetice pentru utilizări medicale speciale, destinate în special sugarilor.




Cafea boabe prăjită şi cafea prăjită măcinată




Cafea solubilă




2.

Ochratoxină A

Stafide (currants şi sultanine)

Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care

261

nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)




Unităţi de fabricare a vinurilor

O dată pe an pentru fiecare unitate

Vin, inclusiv vin spumant şi exclusiv vinul licoros şi vinul cu o tărie alcoolică de cel puţin 15% vol şi vinurile de fructe Vin aromatizat, băuturi pe bază de vin aromatizat şi cocktailuri din vinuri aromatizate

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate

Suc de struguri, suc de struguri concentrat după reconstituire, nectar de struguri, must de struguri şi must de struguri concentrat după reconstituire destinate consumului uman direct

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import



Specii de fructe destinate producerii de condimente : a) Capsicum spp. (fructe uscate derivate, întregi sau măcinate, inclusiv ardei iute, pudră de ardei iute, cayenne şi boia de ardei; b) Piper spp.(fructe derivate, inclusiv piper alb sau negru); c) Myristica fragrans (nucşoară); d) Zingiber officinale (ghimbir); e) Curcumalonga (turmeric); Amestecuri de mirodenii care conţin una sau mai multe dintre mirodeniile menţionate mai sus


Lemn dulce (Glycyrrhiza glabra, Glycyrrhiza inflate şi alte specii) Lemn dulce, ingredient pentru infuzii de

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine

Semestrial de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ

262

plante Extract de lemn dulce, pentru utilizarea în alimente, în special în băuturi şi produse de cofetărie

specializate

Sucuri de fructe, sucuri de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe

Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe


Băuturi spirtoase, cidru şi alte băuturi fermentate derivate din mere sau care conţin suc de mere



Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import

Produse solide din mere, inclusiv compot de mere, piure de mere destinat consumului uman direct, cu excepţia:

- sucul de mere şi produsele solide din mere, inclusiv compotul de mere şi piureul de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare;

- preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică

Unităţi de producţie O dată pe an pentru fiecare unitate pentru produse provenind din producţia internă

Suc de mere şi produse solide din mere, inclusiv compot de mere şi piure de mere destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică, etichetate şi vândute ca atare




Preparate pentru copii, altele decât cele pe bază de cereale prelucrate, destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică



3.

Patulina


Cereale neprocesate Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5) 4.

Deoxinivalenol Porumb neprelucrat, cu excepţia Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

263

porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă

Depozit alimentar Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Cereale destinate consumului uman direct


Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializate ca produse finale pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2.4.7, 2.4.8 şi 2.4.9 din Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006 al Comisiei din 19 decembrie 2006 de stabilire a nivelurilor maxime pentru anumiţi contaminanţi din produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare

Unităţi de morărit Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de panificaţie şi patiserie

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni, clasificate la codul NC 1103 13 sau 1103 20 40, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor > 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10


Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse


264

rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Paste făinoase uscate


Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import sau comerţul intracomunitar

Cereale neprocesate, cu excepţia porumbului neprocesat destinat prelucrării prin măcinare umedă

Depozit O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

Depozit alimentar/ supermarket/ hipermarket, magazine specializate


Cereale destinate consumului uman direct Supermarket/

hipermarket Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

Făină de cereale, tărâţe şi germeni comercializaţi ca produse finale comercializate pentru consumul uman direct cu excepţia alimentelor menţionate la pct. 2.5.6, 2.5.7, 2.5.8, 2.5.9 şi 2.5.10 din Secţiunea 2 a Anexei la Regulamentul Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare




5.

Zearalenonă

Ulei de porumb rafinat


265

Unităţi de fabricare a uleiului


Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ şi ori de câte ori situaţia o impune (4)

Pâine (inclusiv specialităţi de panificaţie), produse de patiserie, biscuiţi, snacksuri din cereale şi cereale pentru micul dejun

Unităţi de comerţ cu amănuntul - supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, import sau comerţul intracomunitar




Porumb destinat consumului uman direct Snackuri pe bază de porumb şi cereale pentru micul dejun pe bază de porumb

Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import



266

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10


Porumb neprocesat, cu excepţia porumbului neprocesat destinat procesării prin măcinare umedă

Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5)

Porumb destinat consumului uman direct Produse alimentare pe bază de porumb destinate consumului uman direct, cu excepţia: a) cerealelor pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb; b) produselor alimentare pe bază de porumb procesat şi alimente pentru copii destinate sugarilor şi copiilor de vârstă mică



Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Cereale pentru micul dejun pe bază de porumb şi snackuri pe bază de porumb Unităţi de comercializare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din

fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

6.

Fumonisină (sumă de B1 şi B2)


Unităţi de morărit


267

Fracţiuni rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni, clasificate la codul NC 1102 20, şi alte produse rezultate din măcinarea porumbului de dimensiunea particulelor ≤ 500 microni şi care nu se folosesc pentru consumul uman direct, clasificate la codul NC 1904 10 10

Unităţi de morărit


Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Soia Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Legume

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de legume

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă, comerţul intracomunitar şi import

Fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de fructe


7.

Cadmiu

Ciuperci Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate


Cereale Depozit / siloz O dată pe an pentru fiecare depozit (5) Legume şi leguminoase

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de legume si leguminoase


8.

Plumb

Fructe Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit de fructe


268

Ciuperci Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate


Uleiuri şi grăsimi vegetale Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Unităţi de fabricare a sucurilor de fructe

O dată pe an pentru fiecare unitate Sucurile de fructe, sucurile de fructe concentrate după reconstituire şi nectar de fructe Unităţi de comerţ cu

amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate


Unităţi de fabricare a vinurilor


Vinurile, inclusiv vinurile spumante şi exclusiv vinurile licoroase, cidru, cidru de pere şi vinuri de fructe Vinurile aromatizate, băuturile pe bază de vinuri aromatizate şi cocktailuri din vinuri aromatizate


Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din import şi comerţul intracomunitar

Spanac proaspăt: -recoltat 1 octombrie – 31 martie -recoltat 1 aprilie – 30 septembrie Spanac conservat, îngheţat sau congelat

Unităţi de comerţ cu amănuntul -supermarket/ hipermarket, magazine specializate Depozit alimentar

Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

9. Nitraţi

Salată proaspătă Recoltată 1 octombrie – 31 martie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Recoltată 1 aprilie – 30 septembrie: salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber Salată de tip „Iceberg” salată cultivată în seră salată cultivată în aer liber


Semestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, produsele provenite din comerţul intracomunitar, import şi producţia internă

269



10.

3 MCPD

Proteine vegetale hidrolizate Sos de soia Depozite de destinaţie (2) O dată pe an de la fiecare unitate, pentru

fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import Ori de câte ori situaţia o impune (4)

Unităţi de procesare ulei şi grăsimi vegetale

Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform planului cifric judeţean aprobat, începând cu trimestrul II


Lunar maximum 2 probe pe ţară, conform planului cifric aprobat, pentru produsele reprezentând primul import, începând cu trimestrul II

11. Precursori de dioxină şi PCB-uri similare dioxinei- conform Secţiunii 5 din Anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare

Uleiuri şi grăsimi vegetale

Depozit de destinaţie(2) Lunar maximum 1 probă pe ţară, conform planului cifric judeţean aprobat, pentru produsele provenind din import, care nu reprezintă primul import, începând cu trimestrul II

Alimente conservate Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate Băuturile conservate, sucurile de fructe şi sucurile vegetale

Unităţi de fabricare O dată pe an pentru fiecare unitate 12. Staniu

Alimente pentru copii conservate şi alimente pe bază de cereale procesate pentru sugari şi copii de vârstă mică, exclusiv produse uscate şi sub formă de praf



13. Hidrocarburi aromatice policiclice

Uleiuri Unităţi de fabricare a uleiului


270

MONITORIZARE 1. Furan

Cafea măcinată sau solubilă Sucuri de fructe şi alte produse similare, pasteurizate Conserve de legume – fructe care necesită tratament termic înainte de consum Conserve mixte care necesită tratament termic înainte de consum Alimente pentru copii Sosuri


Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

2. Acrilamida Cartofi prăjiţi comercializaţi în vederea consumului imediat Chipsuri din cartofi Produse semipreparate pe bază de cartofi/ Preparate din cartofi destinate preparării la domiciliu Pâine Cereale pentru micul dejun Biscuiţi, inclusiv biscuiţi pentru sugari Cafea prăjită Produse alimentare pentru copii conservate în recipienţi de sticlă Produse alimentare pentru copii pe bază de cereale procesate Alte produse pe bază de cacao, alte produse pentru sugari nemenţionate mai sus


Câte o probă / produs / an, din fiecare dintre judeţele: Prahova, Iaşi, Constanţa, Cluj, Suceava, Timiş, Braşov şi municipiul Bucureşti pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

3. Etilcarbamat Pâine, iaurt, sos de soia, vin, bere şi, în special, rachiul de fructe cu sâmburi şi rachiul de marc de fructe cu sâmburi, mai ales cele din cireşe, prune, corcoduşe şi caise

Unităţi de fabricare Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ

4. Toxina T-2 Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)

271

Preparate pe bază de cereale


Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

Cereale neprelucrate Depozit/Siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5) 5. Toxina HT-2

Preparate pe bază de cereale


Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele din import, producţia internă şi comerţ intracomunitar

6. Substanţele perfluoroalchilate Alimente de origine vegetală Unităţi de fabricare Anual de la maximum 5 unităţi din fiecare judeţ

7. Alcaloizi ergot - ergocristine - ergotamine - ergocryptine - ergometrine - ergosine - ergocornine

Cereale şi produse cerealiere destinate consumului uman Depozit/siloz O dată pe an pentru fiecare unitate (5)

Notă: (1) Punctul final de import este definit în Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007 privind aprobarea Normei pentru siguranta alimentelor care stabileşte condiţiile în care se derulează operaţiunile de import-export şi comerţ intracomunitar de produse alimentare de origine nonanimală supuse supravegherii şi controlului pentru siguranţa alimentelor, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. (3) Sunt exceptate produsele importate în condiţii speciale. (4) Există suspiciune de contaminare cu mucegaiuri. (5) Depozitele / silozurile de cereale de la care se prelevează probe sunt cele cu capacităţi egale sau mai mari de 1500 tone. Prelevarea se va realiza astfel încât să fie incluse produse provenite din producţia internă / comerţ intracomunitar/ import şi pe baza datelor existente privind riscul, cantitatea de produs, etc.

272

(6) Seminţele oleaginoase includ următoarele coduri CN 1201 (boabe de soia, chiar sfărâmate), 1202 (arahide, neprăjite şi nici altfel preparate termic, chir decorticate sau sfărâmate), 1203 (copră), 1204 (seminţe de in, chiar sfărâmate), 1205 (seminţe de rapiţă sau de rapiţă sălbatică, chir sfărâmate), 1206 (seminţe de floarea-soarelui, chiar sfărâmate), 1207 (alte seminţe şi fructe oleaginoase, chiar sfărâmate) şi produse derivate înscrise la codul CN 1208 (făină de griş din fructe şi seminţe oleaginoase, altele decât cele de muştar); seminţe de pepene înscrise la codul 1207 99. Precizări tehnice:

a) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 2 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 privind anumiţi contaminanţi din alimentele de origine animală şi nonanimală şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare;

c) Prelevarea de probe precum şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

d) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import, comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise. În aceste situaţii, probele prelevate vor fi însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

g) La stabilirea Programului cifric sunt luate în considerare criterii cum ar fi: originea produsului, capacitatea depozitului alimentar/silozului, numărul unităţilor de procesare şi altele; h) Monitorizarea furanului, acrilamidei, toxinei T2 şi HT2, etilcarbamatului, substanţelor perfluoroalchilate şi a alcaloizilor ergot se realizează în vederea stabilirii nivelurilor maxime care ulterior să fie introduse în legislaţia comunitară specifică, în conformitate cu legislaţia în vigoare, respectiv Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, Recomandarea 2007/196/CE a Comisiei nr. 196/2007 privind monitorizarea prezentei furanului în alimente, Recomandarea 2010/133/UE a Comisiei din 2 martie 2010 privind prevenirea şi reducerea contaminării cu carbamat de etil a rachiului de fructe cu sâmburi şi a rachiului de marc de fructe cu sâmburi şi privind monitorizarea nivelurilor de carbamat de etil din băuturile menţionate, Recomandarea 2010/161/UE a Comisiei din 17 martie 2010 privind monitorizarea substanţelor perfluoroalchilate în alimente şi Recomandarea nr. 2010/307/UE a Comisiei din 2 iunie 2010 privind monitorizarea nivelului de acrilamidă din alimente;

i) Expertiza contaminanţilor în produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate se efectuează potrivit tabelului de mai jos:

273

Nr. crt. Denumirea Produsul Cod NC (1) Ţara de

origine/provenienţă

Frecvenţa controalelor fizice şi ale identităţii

(%)

Locul de prelevare

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

PRODUSE IMPORTATE ÎN CONDIŢII SPECIALE 1. Nuci braziliene în coajă 0801 21 00 Brazilia 100

2. Amestecuri de fructe uscate sau de fructe cu coajă care conţin nuci de Brazilia în coajă

0813 50 Brazilia 100

3. Arahide 1202 10 90; 1202 20 00 China 20

4. Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg

2008 11 94 China 20

5. Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg

2008 11 98 China 20

6. Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg

2008 11 92 China 20

7. Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg

2008 11 96 China 20

8. Arahide 1202 10 90; 1202 20 00 Egipt 20

9. Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg

2008 11 92 Egipt 20

10. Arahide prăjite în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg

2008 11 96 Egipt 20

11. Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce depăşeşte 1 kg

2008 11 94 Egipt 20

12. Arahide în pachete directe cu un conţinut net ce nu depăşeşte 1 kg

2008 11 98 Egipt 20

13. Fistic 0802 50 00 Iran 50

14. Fistic prăjit în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1kg

2008 19 13 Iran 50

15.

Aflatoxină (totală şi B1)

Fistic prăjit în ambalaje directe cu 2008 19 93

Iran 50

Puncte de Intrare Desemnate

274

un conţinut net de cel mult 1 kg

16. Smochine uscate 0804 20 90 Turcia 20

17. Alune de pădure (Corylus sp.) în coajă sau decojite

0802 21 00; 0802 22 00 Turcia 10

18. Fistic 0802 50 00 Turcia 50

19. Amestecuri de nuci sau fructe uscate care conţine smochine, alune de pădure saui fistic

0813 50 Turcia 10, 20, 50

20. Pastă de smochine şi pastă de alune de pădure

2007 99 98 Turcia 10, 20, 50

21. Alune de pădure, smochine şi fistic, preparate sau conservate, inclusiv amestecul

2008 19 Turcia

10, 20, 50

22. Alune de pădure, smochine şi fistic sub formă de făină, pudră şi măcinătură

1106 30 90 Turcia

10, 20, 50

23. Alune taiate în bucăţi, taiate felii sau sparte

Turcia 10

24.

Migdale în coaja sau decojite care sunt reglementate de „Planul de eşantionare voluntar pentru determinarea conţinutului de aflatoxine (VASP)” stabilit de Consiliul pentru Migdale din California 2006

080211; 080212

SUA 10

25. Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care sunt reglementate de VASP

20081913 SUA

10

26. Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care sunt reglementate VASP

20081993 SUA

10

27.

Amestecuri de nuci sau de fructe uscate şi care conţin migdale care sunt reglementate de VASP

081350 SUA

10

275

28. Migdale în coaja sau decojite care nu sunt reglementate de VASP

080211; 080212 SUA 100

29. Migdale prajite în ambalaje directe cu un conţinut net mai mare de 1 kg care nu sunt reglementate de VASP

20081913 SUA 100

30. Migdale prăjite în ambalaje directe cu un conţinut net de cel mult 1 kg care nu sunt reglementate de VASP

20081993 SUA 100

31.

Amestecuri de nuci sau de fructe uscate şi care conţin migdale care nu sunt reglementate de VASP

081350 SUA 100

PRODUSE DE RISC

1.

Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide Arahide altfel conservate sau preparate (produse alimentare)

1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98;

Argentina 10

2.


1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98;

Brazilia 10

3.

Arahide în coajă Arahide decojite Unt de arahide (produse alimentare)

1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; Ghana 50

4.

Aflatoxină

(totală şi B1)

Condimente uscate (produse alimentare) - Chilli (Capsicum annuum), întreg - Chilli (Capsicum annuum), mărunţit sau măcinat - Produse pe bază de chilli - Myristica fragrans (nucşoară) - Myristica fragrans (macis)

ex 0904 20 10; ex 0904 20 90 0910 91 05 0908 10 00; 0908 20 00;

India 50

Puncte de Intrare Desemnate

276

- Zingiber officinale (ghimbir) - Curcuma longa (şofran de India)

0910 10 00; 0910 30 00;

5.


1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98;

India 20

6. Seminţe de pepene verde (egusi, Citrullus Lanatus) şi produse derivate (3) (produse alimentare)

ex 1207 99 97; ex 1106 30 90; ex 2008 99 99

Nigeria 50

7.


1202 10 90; 1202 20 00; 2008 11 10; 2008 11 91; 2008 11 96; 2008 11 98;

Africa de Sud 10

8.

Orez Basmati destinat consumului uman direct (produse alimentare)

ex 1006 30 Pakistan 20

9. Aflatoxină

(totală şi B1) Ochratoxină A

- Chilli (Capsicum annuum), întreg - Chilli (Capsicum annuum), mărunţit sau măcinat

ex 0904 20 10; ex 0904 20 90

Peru 10

10. Ochratoxină A Stafide (struguri de vin) (produse alimentare)

0806 20 Uzbekistan 50

11. Aluminiu Tăiţei uscaţi

(produse alimentare) ex 1902

China 10

12.

Coloranţi Sudan Chilli mărunţit sau măcinat Produse pe bază de chilli (curry) Curcuma longa (şofran de India) Ulei roşu de palmier

ex 0904 20 90 0910 91 05 0910 30 00 ex 1511 10 90

Toate ţările terţe 10

Notă:

277

(1) În cazul în care numai anumite produse de la orice cod trebuie să fie examinate şi nu există nicio subdiviziune specifică a acestui cod în nomenclatura mărfurilor, codul este marcat prin „ex” (de exemplu, ex 1006 30: este inclus numai orezul Basmati destinat consumului uman direct). (3) Nivelurile maxime stabilite pentru aflatoxine în arahide şi în produsele derivate cuprinse în anexa la Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare, reprezintă valorile de referinţă. Precizări tehnice:

a) analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) nivelurile maxime admise de contaminanţi pentru produsele din coloana 3 a tabelului de mai sus, precum şi metodele de prelevare a probelor şi metodele de analiză se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 121/530/EN7289/351/2007 şi ale Regulamentul (CE) nr. 1881/2006, cu amendamentele ulterioare; c) produsele din coloana 3 a tabelului precum şi frecvenţa de prelevare menţionată în coloana 6 sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;

d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi/sau de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

e) Proba pentru opinie suplimentară se prelevează, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor, cu amendamentele ulterioare, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

f) Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea determinării contaminanţilor din produse de origine nonanimală importate în condiţii speciale sau pe baza controalelor oficiale consolidate, sunt suportate de către operatorul economic în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1152/2009 al Comisiei din 27 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale aplicabile anumitor produse alimentare importate din anumite ţări terţe din cauza riscurilor de contaminare a produselor respective cu aflatoxine şi de abrogare a Deciziei 2006/504/CE.

278

B. EXPERTIZA REZIDUURILOR DE PESTICIDE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Grupa şi denumirea Denumire substanţă activă

Produse de origine

nonanimală Locul de prelevare

Frecvenţa probelor recoltate

1. 2. 3. 4. 5. Pesticide organofosforice, pesticide organoclorurate,carbamaţi, piretroizi de sinteză şi alte tipuri de pesticide***

Aldrin si Dieldrin (aldrin si dieldrin combinati exprimati in dieldrin)*, Azinfos – metil*, Azinfos-etil*, Acefat*, Acetamiprid*, Aldicarb (sumă de Aldicarb, Aldicarb Sulfoxid si Aldicarb Sulfone, exprimată în Aldicarb)*, Atrazin, Azoxystrobin*, Bifentrin*, Bromofos metil*, Bromopropilat*, Buprofezin*, Bupirimat*, Boscalid*, Captan*, Carbendazim (sumă de Benomil si carbendazim exprimată în Carbendazim)*, Clorfenapir*, Clotianidin*, Carbaril*, Carbofuran*, Carbosulfan*, Ciproconazol*, Ciprodinil*, Ciflutrin (sumă de 4 izomeri)*, Cipermetrin (sumă de 4 izomeri)*, Clorpirifos*, Clorpirifos – metil*, Clorotalonil*, DDT (sumă de p,p’- DDT, o,p’-DDT, p,p’-DDE şi p,p’ DDD exprimată in DDT)*, Deltametrin*, Diazinon*, Dicrotofos, Diafentiuron, Diclorfluanid*, Diclorvos*, Dicofol*, Difenilamină*, Dimetoat*, Disulfoton, Difenoconazol*, Endosulfan (sumă de izomeri alfa endosulfan, beta endosulfan şi endosulfan sulfat exprimată în Endosulfan)*, Endrin*, Epoxiconazol*, Etion*, Fenclorfos, Fenarimol*, Fenitrotion*, Fenvalerat /Esfenvalerat (sumă de RS/SR şi izomeri RR/SS)*, Fenhexamid*, Fenpropatrin*, Fenamidon, Flucitrinat, Fludioxonil*, Folpet*, Forat, Fosalon*, Heptaclor*, Hexaclorbenzen*, Hexaclorciclohexan HCH - izomerul alfa*, Hexaclorciclohexan - HCH, izomerul beta*, Hexaflumuron, Hexitriazox*, Hexaconazol*, Imazalil*, Imidacloprid*, Iprodion*, Kresoxim-methil*, Lambda – Cihalotrin*, Lindan (izomerul gama al hexaclorciclohexanului HCH)*, Malation (sumă de Malation şi Malaoxon exprimată în malation)*, Metamidofos*, Metidation*, Metalaxil*, Metiocarb, Metomil*, Metribuzin, Mevinfos, Monocrotofos*, Miclobutanil*, Ometoat, Oxamyl*, Paration*, Paration-metil*, Penconazole*, Fosmet*, Permetrin (sumă de cis- şi trans-permetrin)*, Pirimicarb, Pirimetanil*, Pirimifos – metil*, Procimidon*, Procloraz*, Fentoat*, Propiconazol*, Procloraz*, Profenofos*, Propargit*, Protiofos, Triadimefon şi Triadimenol (sumă de triadimefon şi triadimenol)*, Triazofos*, Tebuconazol*, Tiabendazol*, Tiametoxam (sumă

I FRUCTE:1. Citrice: portocale, mandarine, lămâi, grapefruit, 2. Fructe seminţoase: mere, pere, gutui 3. Fructe sâmburoase: piersici, caise, cireşe, prune 4. Bace şi fructe mici: struguri, căpşune 5. Fructe diverse: banane, kiwi, ananas, mango, rodii II LEGUME: 1. Legume rădăcinoase şi cu tuberculi: morcovi, ţelină rădăcină, păstârnac rădăcină, pătrunjel rădăcină, cartofi, 2. Legume fructoase: roşii, vinete, castraveţi, pepene verde, pepene galben, ardei, pepene amar (Momordica charantia), dovleci 3. Brasicacee: conopidă, varză, gulii, brocoli, varză creaţă 4. Legume cu frunze: spanac (în stare

Puncte de inspecţie la frontieră; Punct final de import Depozite de destinaţie ale produselor provenite din import **

Depozite ale produselor provenite din import şi comerţ intracomunitar

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine O dată pe an de la fiecare unitate, pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul transport Ori de câte ori situaţia o impune Maximum o probă pe an pentru fiecare matrice, pentru produse provenite din import şi comerţ intracomunitar, pentru fiecare judeţ

279

de tiametoxam şi clotianidin, exprimată în tiametoxam)*, Tolilfluanid*, Trifloxistrobin*, Tiacloprid*, Triforin, Tiophanate- metil*, Vinclozolin, Quinalfos

proaspătă sau congelată), salată 5. Legume păstăi: fasole (proaspătă sau congelată), mazăre, 6. Leguminoase: fasole boabe, mazăre boabe (proaspătă sau congelată) 7. Legume cu tulpină: praz, 8. Legume bulboase: ceapă, usturoi 9. Ciuperci: ciuperci de cultură III CEREALE: orez, grâu, secară sau ovăz IV PRODUSE PROCESATE: suc de portocale Făină de grâu tigvă (Lagenaria siceraria),,

Amitraz, Acefat, Aldicarb, Benomil, Carbendazim, Clorfenapir, Dicofol Clorpirifos, Diafentiuron, Diazinon, Diclorvos, Dimetoat, Oxamil, Endosulfan, Fenamidonă, Imidacloprid, Malation, Metamidofos, Metiocarb, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Propiconazol, Tiabendazol, Tiacloprid.

fasole verde lungă (Vigna sesquipedalis), 0708 20 00, 0710 22 00, pepene amar (Momordica charantia), 0709 90 90, 0710 80 95, tigvă (Lagenaria siceraria), 0709 90 90, 0710 80 95, ardei 0709 60 10, 0709 60 99, 0710 80 51, 0710 80 59, vinete - proaspete, refrigerate şi congelate; 0709 30 00, 0710 80 95

Puncte de Intrare Desemnate;

50% din numărul transporturilor de produse originare din Republica Dominicană

280

Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Etion, Metomil Clorpirifos-etil, Dimetoat, Malation, Metalaxil, Triforin, Ometoat, Metamidofos, Monocrotofos, Profenofos, Protiofos, Quinalphos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, EPN,.

Frunze de coriandru 0709 90 90; busuioc (sfânt, dulce) 1211 90 85 plante aromatice


20% din numărul transporturilor de produse originare din Thailanda

Carbendazim, Ciflutrin Ciprodinil, Diazinon, Dimetoat, Etion, Fenitrotion, Fenpropatrin, Fludioxonil, Hexaflumuron, Lambda-Cihalotrin, Metiocarb, Metomil, Ometoat, Oxamil, Fentoat, Tiofanat-Metil

Portocale proapete sau uscate 0805 10 20, 0805 10 80, Piersici 0809 30 90, rodii 0810 90 95 căpşuni 0810 10 00, fasole verde 0708 20 00


10% din numărul transporturilor de produse originare din Egipt

Metomil şi Oxamil Legume proaspete, refrigerate sau congelate ardei dulci (Capsicum anuum) 0709 60 10, 0709 60 99, 0710 80 51, 0710 8059 dovlecei 0709 90 70, 0710 8095 Roşii 0702 00 00, 0710 80 70


10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia

Acefat, Carbaril, Carbendazim, Carbofuran, Clorpirifos, Clorpirifos-metil, Dimetoat, Etion, Malation, Metalaxil, Metamidofos, Metomil, Monocrotofos, Ometoat, Profenofos, Protiofos, Quinalfos, Triadimefon, Triazofos, Dicrotofos, Triforin.

Legume proaspete, refrigerate sau congelate (produse alimentare) —fasole verde lungă (Vigna sesquipedalis) 0708 20 00, 0710 22 00 —vinete 0709 30 00, 0710 80 95 — legume Brasicacee 0704, (varză, conopidă, varză creaţă, gulii, brocolii, etc)


50% din numărul transporturilor de produse originare din Thailanda

281

0710 80 95; (morcovi, lăstari de bambus, usturoi, altele,)

Triazofos, Clorpirifos, Acetamprid, Tiametoxam, Clotianidin, Metamidofos, Acefat, Propargit, Monocrotofos

Frunze de curry Bergera/ Murraya koenigii – plante aromatice 1211 90 85


10% din numărul transporturilor de produse originare din India

Amitraz Pere 0808 20 10; 0808 20 50


10% din numărul transporturilor de produse originare din Turcia

Acefat, Metamidofos, Triazofos, Endosulfan, Monocrotofos Bame ex. 0709 90 90 Puncte de Intrare Desemnate;

10% din numărul transporturilor de produse originare din India

Notă: * Substanţă activă inclusă în programul comunitar de control, multianual şi coordonat conform cu prevederile Regulamentul (UE) nr. 915/2010 al Comisiei din 12 octombrie 2010 privind un program de control multianual şi coordonat al Uniunii pentru 2011, 2012 şi 2013 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri. ** Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, astfel cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. *** Determinarea reziduurilor de pesticide se realizează prin metode multireziduale bazate pe GC-MS şi LC-MS. Precizări tehnice:

a) analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Nivelurile maxime admise de reziduuri de pesticide pentru compuşii din coloana 2 a tabelului de mai sus sunt în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 396/2005 al Parlamentului European şi al Consiliului din 23 februarie 2005 privind conţinuturile maxime aplicabile reziduurilor de pesticide din sau de pe produse alimentare şi hrana de origine vegetală şi animală pentru animale şi de modificare a

282

Directivei 91/414/CEE, cu amendamentele ulterioare, şi cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, al ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, al ministrului sănătăţii nr 12/181/380/2009 privind reziduurile de pesticide în şi pe alimente şi furaje de origine animală şi vegetală;

c) metodele de prelevare a probelor se efectuează în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 147/2004 pentru aprobărea normelor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor privind reziduurile de pesticide din produsele de origine animală şi nonanimală şi reziduurile de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ghidului pentru prelevarea de probe din produse alimentare de origine nonanimală în vederea determinării concentraţiei de reziduuri de pesticide elaborat de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

d) prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

e) la stabilirea Planului cifric la nivel judeţean sunt luate în considerare criterii precum: numărul depozitelor de destinaţie a operatorilor economici care realizează importul şi capacitatea acestora, numărul de consumatori, ponderea produselor în regimul alimentar, volumul importurilor derulate prin posturile de inspecţie la frontieră şi rezultatele analizelor de laborator privind depăşirile limitelor maxime admise din anii precedenţi, precum şi de prevederile Regulamentul (CE) nr. 901/2009 al Comisiei din 28 septembrie 2009 privind un program comunitar de control, multianual şi coordonat, pentru 2010, 2011 şi 2012 de asigurare a respectării limitelor maxime ale concentraţiilor de reziduuri de pesticide din şi de pe alimentele de origine vegetală şi animală şi de evaluare a expunerii consumatorilor la aceste reziduuri şi prevederile Regulamentul (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare;

f) în cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare, se prelevează probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau comerţ intracomunitar cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise; în aceste situaţii, probele prelevate sunt însoţite de o notă justificativă în care se preciează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

g) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică denumită „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

283

C. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL UNITĂŢILOR CARE PROCESEAZĂ, DEPOZITEAZĂ ŞI VALORIFICĂ PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Modalitate de control

Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator Nr.

crt. Unitatea

Frecvenţa* Natura probei recoltate Frecvenţa recoltării probelor

1. 2. 3. 4. 5. 1. Fabricarea pâinii Apă potabilă utilizată ca

ingredient 2 Fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de

patiserie, (plăcinte, chec, tarte, specialităţi de panificaţie, etc)

Apă potabilă utilizată ca ingredient

3. Fabricarea produselor de morărit 4. Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea

prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie, produselor "uscate" de panificaţie; produselor pentru gustări, dulci sau sărate.


5. Fabricarea amidonului şi a produselor din amidon


Lunar maximum 2 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ

6. Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor


7

Fabricarea sucurilor de fructe şi legume

8 Fabricarea uleiurilor şi grăsimilor vegetale 9. Fabricarea margarinei şi a altor produse

comestibile similare

10. Prelucrarea şi conservarea cartofilor 11. Fabricarea zahărului 12. Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi

a produselor zaharoase Apă potabilă utilizată ca ingredient

13. Fabricarea macaroanelor, pastelor făinoase, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase


Lunar maximum 2 probe de apă potabilă utilizată ca ingredient, din unităţi alese în mod aleatoriu, din fiecare judeţ

284

similare 14. Prelucrarea ceaiului şi a cafelei 15. Fabricarea condimentelor (maioneză, muştar,

oţet, ketchup, mirodenii, sosuri picante, etc)

16. Fabricarea altor produse alimentare 17. Fabricarea băuturilor alcoolice distilate şi a

alcoolului etilic de fermentaţie

18. Fabricarea vinurilor din struguri 19. Fabricarea cidrului şi a vinului din fructe 20. Fabricarea altor băuturi nedistilate, obţinute prin

fermentare

21. Fabricarea berii Apă potabilă utilizată ca

ingredient 22. Fabricarea malţului 23. Fabricarea îngheţatei

24. Producţia de băuturi răcoritoare nealcoolice (băuturi nealcoolice aromatizate şi/sau îndulcite: limonadă, oranjadă, cola, băuturi energizante, băuturi din fructe, ape tonice, etc)

25 Producţia de ape minerale Apă minerală naturală Semestrial/unitate 26 Productia de ape de izvor Apă de izvor Semestrial/unitate 27 Producţia de alte ape îmbuteliate Apă imbuteliată în sticle sau

alte recipiente Semestrial/unitate

28. Depozite de seminţe de consum

29 Depozite de legume şi fructe 30 Depozite de alte produse alimentare 31. Comerţ cu ridicata 32 Comerţ cu amănuntul exclusiv supermarketuri /

hipermarketuri 33. Supermarket / hipermarket

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate

Semestrial / unitate (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

285

Seminţe încolţite gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)

34. Restaurante inclusiv fast food

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)

Trimestrial maximum 2 probe din fiecare judeţ (pentru fiecare categorie de produs din coloana 4)

35. Baruri

Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate


36. Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Legume şi fructe tăiate gata pentru a fi consumate Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate gata pentru a fi consumate Alimente gata de consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală


37. Unităţi de îmbuteliere, ambalare 38 Unităţi pentru fabricarea cerealelor pentru micul

dejun, tratarea termică a cerealelor prin expandare

39 Unităţi de fabricare a produselor alimentare congelate

40 Unităţi pentru producţia, procesarea şi comercializarea ciupercilor

41 Unităţi de comercializare a produselor alimentere de origine nonanimală congelate

286

Notă: * Frecvenţa supravegherii şi controlului unităţilor care procesează, depozitează şi valorifică produse de origine nonanimală prin contol, menţionată în coloana 3 a tabelului de mai sus, se stabileşte şi se aplică în funcţie de clasificarea unităţilor în categorii de risc conform Regulamentul (CE) nr. 852/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind igiena produselor alimentare, cu amendamentele ulterioare, şi art. 11 alin. (6) la Regulamentului (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, după cum urmează:

1. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc crescut, respectiv cele care au obţinut punctajul > 42 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată pe lună;

2. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc mediu, respectiv cele care au obţinut punctajul între 30 şi 42 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată la 2 luni;

3. Pentru unităţile cu activitate în domeniul alimentar cu risc scăzut, respectiv cele care au obţinut punctajul < 30 la evaluarea unităţii, controlul se va realiza o dată la 4 luni;

Evaluarea unităţilor şi clasificarea acestora în categorii de risc se realizează anual în etapa preliminară planificării activităţii de control conform frecvenţei stabilite în prezentele norme metodologice. Operatorul poate solicita reevaluarea pentru reîncadrarea în categorii de risc, nu mai mult de o dată pe an. Precizări tehnice:

a) Prelevarea probelor, acolo unde este cazul, se realizează din unităţile prevăzute în coloana 2 din tabelul de mai sus; b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

Alimentelor; c) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laboratorul desemnat se realizează de către personalul de specialitate

din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; d) În cazul în care în urma controlului se constată neconformitate în aplicarea prevederilor Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu

amendamentele ulterioare, procesul - verbal de constatare întocmit în urma controlului trebuie să specifice termenul de timp acordat pentru eliminarea deficienţelor constatate şi data la care se va efectua recontrolul; e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

287

C1. Condiţii microbiologice Nr. crt. Produsul Examen de laborator Punctul de prelevare

1. 2. 3. 4. Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

1.

Legume şi fructe tăiate (gata pentru a fi consumate)

Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

2.

Sucuri de legume şi fructe nepasteurizate (gata pentru a fi consumate)

Escherichia coli Sfârşitul procesului de fabricaţie în: Supermarket/ hipermarket Restaurante Baruri Cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

3. Seminţe încolţite (gata pentru a fi consumate)

Salmonella

Produse introduse pe piaţă în timpul perioadei lor de valabilitate în: Supermarket/ hipermarket

4. Apă potabilă utilizată ca ingredient

Escherichia coli /100 ml Enterococi (Streptococi fecali) /100 ml

Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor a produselor proaspete de patiserie Fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie Prelucrarea şi conservarea fructelor şi legumelor Fabricarea sucurilor de fructe şi legume Fabricarea produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase

288

Fabricarea macaroanelor, tăiţeilor, cuş-cuş-ului şi a altor produse făinoase similare Fabricarea berii

5. Apa îmbuteliată în sticle sau alte recipiente

Escherichia coli /250 ml Enterococi (Streptococi fecali) /250 ml Pseudomonas aeruginosa /250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

6. Apă minerală naturale Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml

Producţia de ape minerale şi alte ape îmbuteliate

7 Apă de izvor Escherichia coli şi alţi coliformi la 370C / 250 ml şi 44,5 0C/ 250 ml Enterococi (Streptococi fecali) / 250 ml Pseudomonas aeruginosa / 250 ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 220C/ml Număr total de germeni aerobi mezofili la 370C/ml

Producţia de ape de izvor şi alte ape îmbuteliate

8 Alimente gata pentru consum (care conţin ingrediente de origine nonanimală)

Listeria monocytogenes Restaurante, Cantine, alte unităţi de preparare a hranei (catering) Supermarket / hipermarket

Caracteristici de calitate ale produselor alimentare 1 Grâu1 Conţinutul maxim de umiditate Depozit/siloz

289

2 Sucuri de legume2 Substanţa uscată solubilă (exclusiv adaosul de sare sau de zahăr), % grade refractometrice, la 20°C,

Unităţi de fabricare

3 Maioneze şi sosuri de maioneze3

Aciditatea exprimată în acid acetic (%) Unităţi de fabricare

Concentraţia alcoolică Conţinut în zaharuri Conţinutul de hidroximetilfurfural Alcoolului metilic Alcalinitatea cenuşii Extract sec total Acidul malic

4 Vin4

Acidul tartric


Concentraţa alcoolică Alcoolul metilic Estetri

5 Băuturi alcoolice distilate5

Extract sec total


6 Bulion şi pastă de tomate7 Conţinut de substanţă uscată solubilă Unităţi de fabricare

Notă: 1. În cazul în care în urma controlului oficial se constată o neconformitate cu privire la calitatea produselor alimentare sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator, în scopul verificării criteriilor de calitate, având în vedere următoarele: 1) pentru grâu criteriile de calitate minime sunt în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1272/2009 al Comisiei din 11 decembrie 2009 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului cu privire la achiziţionarea şi vânzarea produselor agricole în cadrul schemei de intervenţie publică; 2) pentru sucuri de legume criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 359/671/137/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea sucurilor de legume; 3) pentru maioneze şi sosuri de maioneze criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 495/997/10/2002 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, al ministrului sănătăţii şi familiei şi al preşedintelui

290

Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 454/917/2001-22/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la natura, conţinutul, originea, fabricarea, ambalarea, etichetarea, marcarea, păstrarea şi calitatea uleiurilor vegetale, grăsimilor tartinabile - margarine - şi a maionezelor, destinate comercializării pentru consumul uman; 4) pentru vin, criteriile de calitate sunt stabilite prin Regulamentul (CE) nr. 110/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 ianuarie 2008 privind definirea, desemnarea, prezentarea, etichetarea şi protecţia indicaţiilor geografice ale băuturilor spirtoase şi de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 1576/89 al Consiliului, cu amendamentele ulterioare, prin Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002,republicată, cu modificările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului nr. 769/2010 pentru aprobărea normelor metodologice de aplicare a legii viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole nr. 244/2002, precum şi prin Ordinul ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al ministrului sănătăţii şi familiei nr. 541/1025/2002 privind notificarea metodelor comunitare de analiză aplicabile în sectorul vinului; 5) pentru băuturi alcoolice distilate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale, ministrului sănătăţii publice şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 368/1160/212/2008 pentru aprobărea Normelor privind definirea, descrierea, prezentarea şi etichetarea băuturilor tradiţionale româneşti; 6) pentru bulion şi pastă de tomate criteriile de calitate sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei, pădurilor, ministrului sănătăţii şi familiei şi preşedintelui Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor nr. 362/670/107/2002 pentru aprobărea normelor cu privire la conţinutul, fabricarea, calitatea, ambalarea, etichetarea, marcarea şi păstrarea bulionului şi a pastei de tomate. 2. Costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate în vederea verificării criteriilor de calitate sunt suportate de către operatorul economic. Precizări tehnice:

a) Condiţiile microbiologice pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile cuprinse în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 al Comisiei din 15 noiembrie 2005 privind criteriile microbiologice pentru produsele alimentare, cu amendamentele ulterioare, în Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 1020/2005 pentru aprobărea Normelor tehnice de exploatare şi comercializare a apelor minerale naturale;

b) Semestrial se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: - alune de pădure (Corylus avellana) şi arahide şi produse derivate (Arachis hypogeae) din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun, musli, produselor de patiserie, ciocolatei, biscuiţilor care nu conţin ciocolată, alune de pădure sau arahide şi produse derivate.

O dată de an se vor preleva probe pentru determinarea alergenilor: - gluten - probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor alimentare destinate persoanelor cu intoleranţă la gluten (pâine fără gluten, biscuiţi fără gluten, paste fără gluten, etc); - migdale – probele se prelevează din unităţi de producţie a produselor de patiserie şi din unităţile de producţie a cerealelor pentru micul dejun; prelevarea se face pentru produsele care nu conţin migdale; - seminţe de susan şi produse derivate – probele se prelevează din unităţile de producţie a produselor de panificaţie şi patiserie; prelevarea se face pentru produsele care nu conţin seminţe de susan şi produse derivate;

Cerinţele privind etichetarea alergenilor sunt prevăzute în Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislaţiilor statelor membre referitoare la etichetarea şi prezentarea produselor alimentare, precum şi la

291

publicitatea acestora, cu amendamentele ulterioare, iar costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor sunt suportate de către operatorul economic.

Produsele alimentare pentru persoane cu intoleranţă la gluten sunt definite în Regulamentul (CE) nr. 41/2009 al Comisiei din 20 ianuarie 2009 privind compoziţia şi etichetarea produselor alimentare adecvate pentru persoanele cu intoleranţă la gluten.

c) în punctele de inspecţie la frontieră şi în punct final de import se vor preleva probe de: coriandru, busuioc şi mentă, plante proaspete, provenite din Thailanda, pentru determinarea spp Salmonella, în punctele de intrare desemnate şi cu o frecvenţă stabilite în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 669/2009, cu amendamentele ulterioare; costurile privind prelevarea, transportul şi analiza probelor recoltate sunt suportate de către operatorul economic;

d) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

e) Prelevarea se realizează prin metode diferite de prelevare în funcţie de produs, în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Pentru probele care nu sunt prelevate în ambalajul final se utilizează tehnici aseptice de prelevare. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul în care se pune probă recoltată trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării. Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel incât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate;

f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

g) Probă pentru opinie suplimentară etichetată şi ambalată corespunzator se va păstra de către operatorii din industria alimentară în condiţii adecvate, în conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6) din Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, şi se consemnează în procesul-verbal de prelevare;

h) În cazul în care în urma controlului se constată o neconformitate sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

i) Supravegherea unităţilor cu activitate în domeniul alimentar se face în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 882/2004, cu amendamentele ulterioare, pentru verificarea respectării normelor şi a criteriilor stabilite în Regulamentul (CE) nr. 2073/2005, cu amendamentele ulterioare, şi a prevederilor art. 2 din Regulamentul (CE) nr. 852/2004, cu amendamentele ulterioare; aceasta se realizează prin evaluarea schemelor de prelevare şi testare elaborate şi aplicate de operatori, analiza înregistrărilor obţinute (buletine de analiză obtinuţe în urma testării) şi evaluarea acţiunilor corective şi preventive intreprinse, adecvanţa lor; în cazul în care în urma controlului se constată nerespectarea cerinţelor legislative se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator în vederea verificarea conformitatii cu legislaţia şi a aplicării măsurilor de control ce se impun; costurile aferente prelevării, transportului şi testării produselor alimentare sunt suportate de operatori.

292

C2. Examene de laborator pentru stabilirea eficienţei operaţiunilor de igienizare

Teste de sanitaţie

Frecvenţa controlului Locul de prelevare Examen microbiologic

1. 2. 3. 4. - suprafeţe de lucru care vin în contact cu produsul alimentar - ustensile, recipiente - utilaje - echipamente de protecţie

Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering) –

Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme

- mâini Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu

Unităţi de procesare, depozitare şi comercializare Restaurante, baruri, cantine şi alte unităţi de preparare a hranei (catering)

Enterobacteriaceae Stafilococ coagulazo-pozitiv

Aeromicrofloră Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu


Număr total de germeni (NTG) Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

Recipienţi de sticlă, metal, material plastic inclusiv capace, capse

Lunar de la maximum 2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu


Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme

Ambalaje polietilenă, polistiren Lunar de la maximum

2 unităţi din fiecare judeţ, alese aleatoriu


Număr total de germeni (NTG) Bacterii coliforme Numărul total de drojdii şi mucegaiuri

Precizări tehnice:

a) Condiţiile microbiologice pentru parametrii şi produsele din tabelul de mai sus, trebuie să fie în conformitate cu Ordinul ministrului sănătăţii nr. 976/1998 privind aprobărea Normelor de igiena privind producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor, cu modificările ulterioare;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice;

293

d) Probă de laborator trebuie să fie păstrată astfel încât caracteristicile microbiologice să nu fie modificate. Pentru fiecare probă prelevată se vor folosi instrumente sterile. Probă trebuie să fie ambalată în recipiente sterile sau în pungi de polietilenă de uz alimentar care să ofere protecţie adecvată împotriva contaminării externe şi protecţie împotriva deteriorării probei pe perioada transportului. Recipientul care conţine probă trebuie să fie sigilat astfel încât deschiderile neautorizate să fie detectabile şi trimis la laborator în cel mai scurt timp posibil luând toate măsurile necesare de protecţie împotriva scurgerilor sau a alterării;

e) Prelevarea se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării microbiologice” COD: PS-01-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor;

f) Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

D. EXPERTIZA ADITIVILOR/SUBSTANŢELOR INTERZISE ÎN PRODUSE DE ORIGINE NONANIMALĂ Nr. crt.

Aditivi /Substanţe interzise Produsul Locul de prelevare Frecvenţa prelevării

de probe

1 2 3 4 5 1. Tartrazina (E102) Paste făinoase

Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune,

2. Para Red Boia Sosuri roşii Pastă tomate, bulion, Ketchup

Unităţi de procesare Trimestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

3. Sunset Yellow Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase


4. Amarant Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe


294

5.

Eritrozina

Paste făinoase Muştar Băuturi răcoritoare Paste de fructe Produse zaharoase


Unităţi de procesare Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Fructe si legume deshidratate Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume si fructe conservate in oţet, ulei sau saramura (exclusiv măsline si ardei graşi în saramură) Muştar (exclusiv muştar de dijon) Conserve de fructe (paste de fructe, marmelade, jeleuri, gemuri)

Depozitul de destinaţie(*)

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor

6.

Sulfiţi (E220, E221, E222, E223, E224, E226, E227, E228) Vinuri Unităţi de procesare Semestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o

impune

Unităţi de procesare Semestrial/ unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

7. Benzoaţi (E210, E211, E212, E213)

Băuturi răcoritoare, sucuri de fructe Siropuri de fructe Pasta de tomate, bulion Legume conservate in oţet saramura sau ulei (exclusiv de măsline) Conserve fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)

Depozitul de destinaţie(*)

O data pe an pentru fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine şi pentru fiecare furnizor

8 Aspartam (E951) Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Mustar

Unităţi de procesare

Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

9. Zaharina (E954) şi sărurile sale de Na, Ca, K

Băuturi răcoritoare Sosuri Muştar Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, paste de fructe, marmelade)

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

295

10 Acesulfam Băuturi răcoritoare Sosuri Conserve de fructe (gemuri, jeleuri, marmelade, paste de fructe) Muştar

Unităţi de procesare Trimestrial/unitate şi ori de câte ori situaţia o impune

Precizări tehnice:

a) Nivelurile maxime de doză admisibilă pentru aditivii din tabel sunt în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor nr. 438/295/2002 pentru aprobarea Normelor privind aditivii alimentari destinaţi utilizării în produsele alimentare pentru consumul uman, cu modificările şi completările ulterioare;

b) Analizele se efectuează la laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea determinării conţinutului de aditivi si de substanţe interzise” COD: PS-07-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea şi transportul probelor de la punctul de prelevare la laborator se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti;

d) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

296

E. DETERMINAREA GRADULUI DE CONTAMINARE RADIOACTIVĂ A PRODUSELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. crt. Produsele controlate Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor

1. 2. 3. 4.

1. Legume şi fructe Depozite de legume şi fructe / supermarket/ hipermarket, magazine specializate

Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă (1)

Legume, plante, rădăcini şi tuberculi alimentari Fructe comestibile; coajă de agrume şi de pepene galben Cafea, ceai şi condimente, cu excepţia maté-ului Cereale Produse de panificaţie; malţ; amidoane şi fecule; gluten; inulină Seminţe şi fructe oleaginoase; sâmburi, seminţe şi fructe diverse; plante industriale şi medicinale; paie şi furaje Uleiuri vegetale stabile, fluide sau solide, brute, epurate sau rafinate Grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale hidrogenate, chiar şi rafinate, dar nepreparate Margarină, înlocuitor de osânză şi alte grăsimi alimentare preparate Zahăr din sfeclă şi din trestie, în stare solidă Alte tipuri de zahăr; siropuri; înlocuitori de miere, chiar şi amestecaţi cu miere naturală; zahăr şi melasă caramelizate Boabe de cacao întregi şi zdrobite, brute sau măcinate Preparate din legume, zarzavaturi, fructe şi alte plante sau părţi din plante Must de struguri parţial fermentaţi, chiar dacă fermentaţia este oprită prin alt procedeu decât cu ajutorul alcoolului Vin din struguri proaspeţi; must de struguri proaspeţi oprit din fermentaţie (inclusiv mistelă Bere

2

Glucoză şi siropul de glucoză

Posturi de inspecţie la frontieră, Punct final de import şi Depozite de destinaţie(*) Unităţi de comerţ cu amănuntul - supermarket/ hipermarket, magazine specializate

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine (1) Trimestrial, maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import

297

Lactoză şi siropul de lactoză

Albumine (inclusiv concentratele din două sau mai multe proteine din zer, care conţin în greutate mai mult de 80 % de proteine din zer, calculate pe materie uscată), albuminaţi şi alţi derivaţi ai albuminei

Porumb zaharat, nefiert sau fiert în apă sau abur, congelat Porumb zaharat, conservat provizoriu (de exemplu prin gazare cu gaz bioxid de sulf, în saramură, în apă sulfurată sau în alte soluţii care să asigure provizoriu conservarea sa), dar impropriu consumului în această stare

Dulciuri fără cacao (inclusiv ciocolata albă), cu excepţia extractelor de lemn dulce cu conţinut de zaharoză mai mare de 10 %, fără adaos de alte materii

Ciocolată şi alte preparate alimentare cu conţinut de cacao

Paste alimentare, fie fierte sau umplute, spaghete, macaroane, tăiţei, lasagna, gnochi, ravioli, cannelloni, cu excepţia pastelor alimentare umplute

Produse pe bază de cereale obţinute prin suflare sau prăjire (corn flakes, de exemplu); cereale (altele decât porumb) boabe sau sub formă de fulgi sau de alte cereale prelucrate (cu excepţia făinii şi grişului) Produse de panificaţie, de patiserie sau de biscuiţi, cu sau fără adaos de cacao; hostii, capsule goale de modele utilizate pentru medicamente, pâini preambalate, foi de paste uscate din făină, amidon sau feculă şi produse similare

Porumb zaharat (Zea mays var. saccharata) preparat sau conservat în oţet sau acid acetic Ape, inclusiv ape minerale şi ape gazoase, cu adaos de zahăr sau alţi îndulcitori şi alte băuturi nealcoolice, cu excepţia sucurilor de fructe sau de legume de la nr. 2009, care nu conţin produsele de la nr. 0401 la 0404 sau grăsimi obţinute din produsele de la nr. 0401 la 0404

Preparate pe bază de cafea

Preparate pe bază de ceai sau maté

Inlocuitori prăjiţi de cafea, cu excepţia cicorii prăjite

Drojdii de panificaţie, uscate sau nu

298

Comercializare la locul de producţie

Semestrial pentru fiecare producător din fiecare judeţ

Unităţi de prelucrare şi procesare

Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

3.

Ciuperci de cultură

Unităţi de comerţ cu amănuntul (supermarket/ hipermarket, magazine specializate)

Trimestrial maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din producţia internă

Posturi de inspecţie la frontieră, Punct final de import Depozite de destinaţie (*)

La primul import al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

Depozite de destinaţie Trimestrial de la maximum 3 probe din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar

4.

Ciuperci proaspete sau refrigerate, altele decât ciupercile de cultură( (NC 0709 51, 0709 59)



Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozite de destinaţie (*)



5

Ciuperci congelate (nefierte sau fierte în apă sau aburi), altele decât ciupercile de cultură (NC 0710 80 69) Unităţi de prelucrare şi

procesare Semestrial de la fiecare unitate pentru produsele provenite din producţia internă

6 Ciuperci conservate provizoriu (de exemplu cu ajutorul gazului sulfuros sau în apă sărată, sulfurate sau cu adaos de alte substanţe pentru conservare provizorie), dar improprii consumului în această stare, altele decât ciupercile de cultură



299


(NC 0711 90 60, 0711 59 00)






7

Ciuperci uscate, fie tăiate în bucăţi sau felii fie mărunţite zdrobite sau pulverizate, dar nepreparate în alt mod, altele decât ciupercile de cultură (NC 0712 30 00)






8 Ciuperci, preparate sau conservate în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2001 90 50)






9 Ciuperci, preparate sau conservate altfel decât în oţet sau acid acetic, altele decât ciupercile de cultură (NC 2003 10 80)



300

Notă: (*) Depozitul de destinaţie reprezintă locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Nivelurile maxime admise sunt prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1609/2000 al Comisiei din 24 iulie 2000 de stabilire a unei liste de produse excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import pentru produsele agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 1635/2006 al Comisiei din 6 noiembrie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 737/90 al Consiliului privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, în Regulamentul (CE) nr. 733/2008 al Consiliului din 15 iulie 2008 privind condiţiile de import al produselor agricole originare din ţările terţe în urma accidentului produs la centrala nucleară de la Cernobâl, precum şi în Ordinul ministrului sănătăţii publice, al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 1805/286/314/2006 privind aprobărea Instrucţiunilor referitoare la crearea cadrului legal pentru aplicarea regulamentelor Consiliului şi Comisiei Europene referitoare la stabilirea nivelurilor maxime admise de contaminare radioactivă a produselor alimentare şi furajere, după un accident nuclear sau în caz de urgenţă radiologică, la condiţiile speciale de export al produselor alimentare şi furajere, ca urmare a unui accident nuclear sau ca urmare a altor situaţii de urgenţă radiologică, precum şi la condiţiile care guvernează importurile produselor agricole originare din alte ţări, ca urmare a accidentului de la centrala nuclearo-electrică de la Cernobâl. Precizări tehnice:

a) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi de către inspectorii Autorităţii Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

c) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import comerţ intracomunitar sau producţie autohtonă cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

e) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o nota justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

301

F. DETERMINAREA TRATĂRII CU RADIAŢII IONIZANTE A PRODUSELOR ALIMENTARE ŞI INGREDIENTELOR ALIMENTARE DE ORIGINE NONANIMALĂ

Nr. Crt. Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa recoltării probelor

1 2 3 4 Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*)

La primul import /transport al fiecărui furnizor, din fiecare ţară de origine

1. Condimente

Depozite de destinaţie O dată pe an de la fiecare unitate pentru fiecare ţară de origine, la produsele care nu reprezintă primul import

Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*)


2.

Plante aromatice


Posturi de inspecţie la frontieră Punct final de import Depozitele de destinaţie (*)


3. Ingrediente vegetale uscate


Notă: (*) Depozit de destinaţie – Locul de destinaţie al produselor provenind din import, aşa cum este declarat în Documentul de intrare al produselor de origine nonanimală. Precizări tehnice:

a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor în vederea testării tratării cu radiaţii ionizante a produselor şi ingredientelor alimentare” COD: PS-09-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinară si pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

b) Analizele se efectuează în laboratoare specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Dozele maxime admise pentru produsele din tabelul de mai sus trebuie să fie în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului sănătăţii şi familiei, al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al preşedintelui Comisiei Naţionale pentru Controlul Activităţilor Nucleare nr. 855/2001/98/90/2002 pentru aprobărea Normelor privind alimentele şi ingredientele alimentare tratate cu radiaţii ionizante şi cu

302

prevederile Ordinului ministrului sănătăţii publice nr. 870/2006 privind aprobărea Listei cu alimentele şi ingredientele alimentare şi dozele maxime la care acestea pot fi tratate cu radiaţii ionizante, în vederea autorizării introducerii lor pe piaţă;

e) În cazul unor rezultate de laborator necorespunzătoare se vor preleva probe şi pentru următoarele loturi ce provin din import cu origine comună cu cea a lotului necorespunzător, până la obţinerea de rezultate care se încadrează în limitele legale admise;

f) În cazul în care în urma controlului se constată o neregulă sau există o suspiciune care necesită investigaţii de laborator se prelevează probe pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă în care se precizează motivaţia recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

G. DETERMINAREA PREZENŢEI ULEIULUI MINERAL ÎN ULEIUL DE FLOAREA SOARELUI

Produs controlat Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare

Ulei de floarea-soarelui, încadrat la codurile NC 1512 11 91 sau 1512 19 90 10, originar sau expediat din Ucraina

Posturi de inspecţie la frontieră 50% din totalul transporturilor

Precizări tehnice:

a) Prelevarea de probe se realizează de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din Posturile de Inspecţie la Frontieră;

b) Transporturile de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina care nu sunt în conformitate cu prevederile Deciziei 2008/433/CE a Comisiei din 10 iunie 2008 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de ulei de floarea-soarelui originar sau expediat din Ucraina, ca urmare a riscului de contaminare cu ulei mineral, nu sunt introduse pe piaţă în vederea folosirii acestuia ca hrană pentru animale sau în alimente.

303

H. DETERMINAREA DE MELAMINĂ DIN PRODUSE ORIGINARE SAU EXPEDIATE DIN CHINA

Nr. crt.

Produs controlat

Locul de prelevare Frecvenţa de prelevare

1 2 3 4 Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import

Se prelevează probe din 20% din loturile originare sau expediate din China

1.

Bicarbonat de amoniu destinat produselor alimentare Depozite alimentare

Supermarket/ hipermarket Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ, pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China

Puncte de inspecţie la frontieră Punct final de import


2.

Produse alimentare care conţin lapte, produse din lapte Depozite alimentare

Supermarket/ hipermarket Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China



3 Soia

Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket




4 Produse pe bază de soia

Depozite alimentare Supermarket/ hipermarket

Trimestrial de la maximum 3 unităţi din fiecare judeţ pentru produsele provenite din comerţul intracomunitar şi import din China

Precizări tehnice:

a) Prelevarea probelor se realizează în conformitate cu procedura specifică “Prelevarea probelor de produse alimentare în vederea testării conţinutului de melamină” COD: PS-10-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa

304

alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră;

b) Analizele se efectuează în laboratoarele specializate, desemnate de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

c) Nivelurile maxime admise de melamină în produse alimentare trebuie să fie în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1135/2009 al Comisiei din 25 noiembrie 2009 de impunere a unor condiţii speciale de reglementare a importurilor de anumite produse originare sau expediate din China şi de abrogare a Deciziei 2008/798/CE a Comisiei;

d) În cazul loturilor neconforme la import se aplică procedura specifică „Procedură privind controlul oficial pentru loturile neconforme la import” COD: PS - 04-DGSA, elaborată de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor;

I. SUPRAVEGHEREA ŞI CONTROLUL ALIMENTELOR ŞI FURAJELOR MODIFICATE GENETIC

1. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din soia

Modalitate de supraveghere şi control

Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Nr. Crt. Unitatea

Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor 1. 2. 3. 4.

1.

Depozite de soia (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine, declarat a fi liber de organisme modificate genetic şi o dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

2.

Fabrici de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime provenite din import pe bază de soia, declarate a fi libere de organisme modificate genetic

3.

Unităţi de fabricare a uleiului din soia

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) provenite din import din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

4. Unităţi de procesare soia, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (fabrici

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime provenite din import declarate a fi libere de organisme modificate

305

de procesare carne care utilizează produse din soia, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi)

genetic, de la maximum 5 unitaţi / trimestru din fiecare judeţ

5.

Unităţi de comercializare a soiei/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din soia

O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele alimentare ale unităţilor de comercializare, de la maximum 5 unităţi declarate a fi libere de organisme modificate genetic /trimestru din fiecare judeţ

2. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din porumb

Modalitate control

Prin verificare Prin recoltarea de probe pentru examene de laborator

Nr. Crt.

Unitatea

Frecvenţa Frecvenţa recoltării probelor 1. 2. 3. 4.

1. Depozite de porumb (intermediari)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare depozit*

O dată pe trimestru pentru depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

2. Unităţi de nutreţuri combinate La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru prin recoltare de probe din depozitele de materii prime pe bază de porumb declarate a fi libere de organisme modificate genetic

3. Unităţi de ulei din germeni de porumb

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o data pe trimestru pentru fiecare fabrică *

O dată pe trimestru pentru fiecare fabrică, prin recoltare de probe (materii prime) din depozitele declarate a fi libere de organisme modificate genetic

4. Unităţi de procesare porumb, pentru obţinerea de alimente, altele decât cele pentru producţia de ulei (mori, fabrici de produse zaharoase, biscuiţi, fulgi de porumb şi altele)

La produsele provenite din primul import pentru fiecare ţară de origine şi o dată pe trimestru pentru fiecare fabrică *

Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din depozitele de materii prime declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximumum 5 unităţi /trimestru din fiecare judeţ

306

5. Unităţi de ambalare/comercializare a porumbului/produselor care conţin, sunt constituite sau sunt derivate din porumb

O dată pe an pentru fiecare unitate * Se vor preleva probe, conform unui program trimestrial, din unităţile declarate a fi libere de organisme modificate genetic, de la maximum 5 unităţi/trimestru din fiecare judeţ

3. Produse constând, care conţin sau sunt obţinute din orez

Modalitate de supraveghere şi control - prin verificare Unitatea Frecvenţa

Puncte de inspecţie la frontieră La toate importurile de produse originare din China, conform Deciziei 2008/289/CE a Comisiei din 3 aprilie 2008 privind măsurile de urgenţă referitoare la organismul modificat genetic neautorizat Bt 63 în produsele din orez**.

Notă: * Se referă la verificarea documentelor necesare asigurării trasabilităţii ** Controlul se efectuează conform procedurii transmise către toate posturile de inspecţie la frontieră. Precizări tehnice: a) Analizele pentru identificarea şi cuantificarea alimentelor şi furajelor care conţin soia modificată genetic şi porumb modificat

genetic se efectuează la Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală – Unitatea de Biologie Moleculară şi Organisme Modificate Genetic, iar Laboratoarele de Biologie Moleculară ale Direcţiilor Sanitar - Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Arad, Braşov, Brăila, Călăraşi, Constanţa, Iaşi, Satu Mare, Sălaj, Suceava şi Tulcea vor efectua, alături de Institutul de Diagnostic si Sănătate Animală, analizele probelor de soia pentru identificarea organismelor modificate genetic;

b) Prelevarea de probe se realizează de către personalul de specialitate din cadrul direcţiei sanitar - veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, şi de către inspectorii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din posturile de inspecţie la frontieră, în conformitate cu prevederile Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru siguranţa Alimentelor pentru aprobărea Liniilor directoare privind prelevarea de probe şi analiza organismelor modificate genetic, a organismelor modificate genetic ca produse precum şi a produselor care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic şi ale Ghidului privind verificarea şi prelevarea de probe pentru alimentele şi furajele care conţin sau pot conţine organisme modificate genetic; c) Acţiunile de verificare şi prelevare de probe (dacă este cazul), la primul import de produse din fiecare ţară de origine se realizează după primirea notificărilor din Punctele de Inspecţie la Frontieră, în conformitate cu procedurile stabilite de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 145/2007, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în conformitate cu prevederile Regulamentul (CE) nr. 1829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele modificate genetic şi ale Regulamentul (CE) nr. 1830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22

307

septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea produselor destinate alimentaţiei umane sau animale, produse din organisme modificate genetic, şi de modificare a Directivei 2001/18/CE; în cazul în care se regăsesc şi alte produse ce ar putea conţine organisme modificate genetic autorizate, respectiv rapiţă, bumbac, sfeclă de zahăr, etc., produse autorizate la nivel european şi înscrise în Registrul Comunitar al Alimentelor şi Furajelor Modificate Genetic (www.ec.europa.eu/food/dyna/gm_register/index_en.cfm.eu), se va realiza controlul de identitate şi documentar pentru verificarea conformităţii cu legislaţia europeană în vigoare.

d) În cazul în care în urma verificare se suspicionează sau se constată o neregulă care necesită investigaţii de laborator se vor preleva probe de soia şi porumb pentru efectuarea analizelor de laborator. Probele recoltate în aceste condiţii vor fi însoţite de o notă justificativă cu precizarea motivaţiei recoltării acestora în afara frecvenţei stabilite prin prezentele norme metodologice.

Documents

Ordinul Presedintelui ANSVSA Nr. 17 Din 2011_18670ro