ORELE DE MUNCA SI ODIHNA ALE SOFERILOR, VRSTELE SI AUTORIZAREA CONDUCATORILOR AUTO1. INTRODUCERE Aceasta sectiune a comentariilor este mpartita n cinci parti: 1 Regulile privind orele de munca si odihna ale soferilor asa cum sunt ele cuprinse n Regulamentul EC numar 3820/85; 2 Regulile privind orele de munca si odihna ale soferilor asa cum sunt ele cuprinse n Acordul AETR; 3 Regulile privind orele de munca si odihna ale soferilor care fac exceptie de la punctele 1 si 2; 4 Vrstele soferilor; 5 Permisele de conducere auto. 2. CONDUCTORII AUTO CUPRINSI N REGULAMENTUL 3820/85 Regulamentul Consiliului Europei (EU) numar 3820/85 referitor la armonizarea anumitor legislatii sociale cu privire la transportul rutier se aplica curselor efectuate n urmatoarele tari: Austria Belgia Danemarca Irlanda Finlanda Franta Germania Grecia Italia Luxemburg Olanda Portugalia Spania Suedia Marea Britanie

2.1 DEFINIII Urmatoarele definitii au legatura cu aplicarea regulamentului. O cursa orice cursa facuta pe drumurile publice de catre autovehicule ncarcate 939g68j sau nu, utilizate la transportul de pasageri sau marfuri. Un vehicul cuprinde autovehicule, tractoare, remorci si semi-remorci. Un sofer orice persoana care conduce vehiculul chiar si pentru o perioada scurta de timp, sau care sta n vehicul n scopul de a trece la volan n caz de necesitate. O saptamna perioada de timp ntre luni ora 00:00 si duminica orele 24:00. 2.2 EXCEPII Regulamentul prevede exceptii pentru autovehiculele care sunt angrenate n curse internationale: a) utilizate pentru transportul de marfuri, si a caror greutate maxima admisa inclusiv orice remorca sau semiremorca nu depaseste 3,5 tone; b) autovehicule care prin constructie si dotare sunt potrivite pentru transportul a nu mai mult de 9 persoane, inclusiv soferul si care sunt destinate acelui scop. Sunt si alte exceptii ce se aplica la anumite vehicule speciale sau destinate anumitor operatiuni.

2.3

REGULILE DE BAZ ALE EU (CE INCLUD CURSELE COMUNITARE REGLEMENTATE DE EU)

DURATA MAXIMA DE CONDUCERE 4,5 ORE (CONTINUU SAU AUTO CUMULATE) Durata maxima zilnica de conducere auto 9 ore (10 ore de 2 ori pe saptamna) Nici o limita anume, dar trebuie luata o Durata maxima saptamnala de conducere auto "perioada de odihna saptamnala" Durata maxima de conducere auto ntr-un 90 ore interval de 2 saptamni 45 minute sau perioade separate de cel putin 15 min. cu un total de cel putin 45 ntreruperi de la conducerea auto/alte activitati minute luate nainte de expirarea a 4,5 ore de conducere continua sau cumulata 11 ore (putndu-se reduce la 9 ore de 3 Odihna zilnica ori pe saptamna *) 45 de ore (se poate reduce la 36 de ore sau 24 de ore depinznd de locul unde se efectueaza**) dupa 6 perioade zilnice Odihna saptamnala consecutive de conducere auto, adica 6 perioade de 24 ore dupa terminarea ultimei perioade de odihna De luni ora 00:00 pna duminica orele Saptamna 24:00 * supusa compensatiei nainte de sfrsitul saptamnii urmatoare ** Supusa compensatiei "n bloc" nainte de terminarea celei de-a treia saptamni) 2.4 CURSELE AFERENTE Vehiculele incluse n reglementarile UE sunt autovehicule si tractoare care n mod normal se folosesc la transportul de pasageri sau de marfuri si remorcile sau semi-remorcile facute sa fie cuplate la astfel de vehicule. Nu se fac concesii pentru soferii ce conduc pe distante scurte, nct daca vehiculul nu este exceptat de la reguli, oricare persoana care conduce vehiculul pe drumurile publice trebuie sa se conformeze indiferent ct de mica este distanta pe care o parcurge. 2.5 APLICAREA REGULILOR Regulamentele UE se aplica oricarei peroane care conduce un autovehicul de marfa sau de pasageri si care se ncadreaza n sfera reglementarilor UE. Regulile se aplica vehiculelor utilizate n sfera activitatilor lucrative ale unei firme. Ele nu se aplica la soferul unui autovehicul utilizat n scopuri pur personale (nu n cursul unei activitati comerciale sau lucrative) chiar cnd autovehiculul n cauza depaseste pragul de greutate. Regulamentele nu includ pe soferul care munceste pentru un al doilea patron si pentru care soferul nu presteaza activitatea de conducere auto n vehicule

aflate sub incidenta regulamentului. Cu toate acestea, atunci cnd lucreaza la un al doilea patron, soferul nu si ia "perioada de odihna" si ca urmare acest timp nu poate fi trecut n contul odihnei zilnice/saptamnale impuse de regulament. 2.6 CONDUCEREA AUTO (CUMULAT) Durata maxima de conducere auto, nainte de luarea unei pauze statutare este de 4,5 ore. Aceasta poate fi o singura perioada de conducere auto sau perioade mai scurte de timp totaliznd 4,5 ore. Atunci cnd s-au acumulat 4,5 ore de conducere auto, un sofer trebuie sa ia o pauza statutara nainte de a mai face altceva, daca nu cumva la acest moment el si ncepe odihna zilnica sau saptamnala. Termenul de conducere auto nseamna: fiind la volanul masinii n scopul de a-i controla deplasarea, fie n miscare fie stationnd cu motorul n functiune. 2.7 CONDUCEREA AUTO ZILNIC Perioada/perioadele de conducere zilnica dintre doua perioade zilnice de odihna nu trebuie sa depaseasca 9 ore. Cu toate acestea, se permite extinderea acestei perioade la 10 ore n numai 2 zile pe saptamna fara recuperare. 2.8 CONDUCEREA AUTO SPTMNAL Regulile UE cu privire la orele de munca si odihna ale soferilor nu specifica o limita a numarului de ore pe care un sofer le poate conduce ntr-o perioada de timp fixa. Totusi, ele stipuleaza faptul ca, un sofer trebuie sa se odihneasca dupa nu mai mult de 6 perioade consecutive de conducere auto. n practica, ca urmare, un sofer care conduce ntr-un program de 6 zile/saptamna este limitat la 56 de ore (4 zile a 9 ore de conducere si doua zile de 10 ore). Totusi, teoretic se pot conduce un numar mult mai mare de ore pe saptamna daca zilnic si saptamnal se iau perioade scurtate de odihna n multe cazuri, numarul de ore n care un sofer poate sa fie la volan ntr-o saptamna este dictat de numarul de ore pe care acesta le-a efectuat la volan n saptamna anterioara. (Cele doua totaluri adunate trebuie sa nu depaseasca 90 de ore) 2.9 CONDUCEREA AUTO PE O PERIOAD DE 2 SPTMNI Durata maxima admisa n oricare 2 saptamni consecutive este de 90 de ore. PCQ M.1. Care din urmatoarele alternative , permite Reglementarea EC 3820/85, care limiteaza timpul de conducere auto la maxim 9 ore/zi? A. 10 ore de 2 ori ntr-o saptamna; B. 10 ore de 2 ori n oricare 7 zile; C. 10 ore de 2 ori n oricare 7 zile consecutive; D. nu se permit alternative. PCQ M.2

Definitia saptamnii lucratoare n acceptia regulamentului EU este: A. orice perioada de timp de 7 zile consecutive n care soferul munceste; B. o saptamna care ncepe smbata spre duminica si tine pna la miezul noptii de smbata spre luni; C. orice perioada de timp de 7 zile care ncepe la miezul noptii si tine pna la miezul noptii n saptamna urmatoare; D. o saptamna care ncepe la miezul noptii duminica spre luni si tine pna la miezul noptii de duminica spre luni din saptamna urmatoare. 2.10. PAUZE soferul trebuie sa ia o pauza statutara de cel putin 45 de minute, de ndata ce soferul a acumulat 4,5 ore de conducere fie de la nceperea activitatii zilnice fie de la ultima sa pauza statutara. Odata cu aceste 4,5 ore de conducere e posibil ca soferul sa fi desfasurat si alte activitati de exemplu, distributia la o operatiune cu livrari multiple, verificarea, sau ncarcarea. Aceste alte activitati nu au nici o relevanta atunci cnd se evalueaza timpul la care trebuie sa se ia o pauza. Totul depinde de momentul cnd s-au facut cele 4,5 ore de conducere efectiva. Unii soferi este posibil sa nu atinga acest punct ntr-o zi cu sarcini de serviciu mixte. n timpul unei pauze un sofer trebuie sa nu faca alta munca sau sa conduca, cu toate acestea timpul de asteptare si timpul nealocat conducerii auto sau altor munci prestate ntr-un vehicul n miscare, un feribot sau tren nu este socotit ca "alta munca". O pauza poate fi mpartita n doua sau trei perioade, mai mici de 45 de minute dar de cel putin 15 minute, totaliznd 45 de minute de luat nainte ca limita de 4,5 ore de conducere sa fie depasita. Dupa o pauza statutara de 45 de minute ncepe din nou calcularea perioadei de conducere. Atunci cnd soferul a atins iarasi 4,5 ore de conducere (continuu sau cumulat), este necesara o noua pauza de 45 de minute nainte de a se mai face alta munca sau de a se conduce masina n continuare. Cnd un sofer este supus unei cerinte statutare de a ramne n asteptare cu vehiculul, de exemplu, soferul unei autocisterne de benzina, aceasta nu este considerata drept "alta munca" cu conditia ca, soferul sa nu aiba si alte sarcini de rezolvat. Acolo unde vehiculul are 2 conducatori auto, unul poate lua o pauza statutara n timpul mersului n timp ce celalalt sofer conduce. 2.11. ODIHNA ZILNIC Unsprezece ore consecutive n 24 de ore. Aceasta poate totusi sa se reduca la un minim de 9 ore consecutive numai de cel mult 3 ori ntr-o saptamna fixa, cu conditia ca reducerile din timpul de odihna sa fie recuperate cu un numar echivalent de ore pna la sfrsitul saptamnii urmatoare. O "odihna redusa" va avea loc desigur atunci cnd se iau mai putin de 11 ore consecutive de odihna dar si cnd perioadele de odihna zilnica sunt separate de o sarcina de serviciu/sau se ntind pe mai mult de 13 ore. (ntr-un astfel de caz perioada de

24 de ore, ce precede momentului cnd soferul este aproape de a iesi din serviciu, nu va cuprinde o perioada completa de odihna zilnica). Exemplu: Ziua 1 (odihna distribuita n 13 ore) Porneste la 07:00 Se ncheie la 20:00 Odihna zilnica 11 ore * Ziua 2 (odihna distribuita n 11 ore) Porneste la 07:00 Se ncheie la 18:00 Odihna zilnica 12 ore Ziua 3 (odihna distribuita n 15 ore) Porneste la 06:00 Se ncheie la: 21:00*

n cele 24 de ore nainte de Ziua 3 la orele 21:00 s-au luat numai 9 ore consecutive de odihna. Aceasta nseamna ca s-a produs o reducere a perioadei de odihna care trebuie recuperata. Un sofer poate sa mparta odihna sa zilnica n 2 sau 3 perioade. Unul din avantajele acestei concesii este ca ea permite ca soferul sa serveasca masa si sa se cazeze n locuri diferite. Totusi unele conditii trebuie sa existe: i cele 2 sau 3 perioade separate de odihna trebuie sa fie luate n interval de 24 de ore consecutive; ii una din perioade trebuie sa fie de cel putin 8 ore consecutive. Aceasta trebuie sa fie ultima perioada de odihna "divizata" adica o odihna zilnica divizata poate arata dupa cum urmeaza: 2 ore-2 ore-8 ore = legal; 2 ore - 8ore - 2 ore = ilegal. iii fiecare din celelalte perioade trebuie sa fie de cel putin o ora; iv totalul perioadelor de odihna trebuie sa cumuleze cel putin 12 ore. Perioada de cel putin opt ore consecutive trebuie de asemenea sa fie ultima parte a odihnei divizate. n ceea ce priveste autovehiculele care au doi conducatori auto, fiecare sofer trebuie sa aiba o perioada de odihna de cel putin opt ore consecutive ntr-o perioada de 30 de ore consecutive. Pentru a beneficia de aceasta concesie ambii soferi trebuie sa-si asume raspunderea n comun asupra autovehicului. Odihna zilnica poate fi luata n autovehicul att timp ct autovehiculul stationeaza si are o cabina de dormit/pat de fier. n cursele care implica mbarcari pe feribot sau pe cale ferata, un sofer poate sa divizeze perioada sa zilnica de odihna n nu mai mult de doua parti, una din ele urmnd a se lua pe uscat iar cealalta pe feribot sau tren. Totusi, trebuie ndeplinite urmatoarele conditii: i ntreruperea dintre cele doua parti trebuie sa fie ct de scurta posibil si nu trebuie sa nceapa mai mult de o ora nainte de mbarcare, sau sa se termine mai trziu de o ora dupa debarcare. Formalitatile vamale sunt incluse n perioada de mbarcare/debarcare.

ii n timpul ambelor parti ale perioadei de odihna soferul trebuie sa aiba acces la un pat sau cuseta/cabina; iii acolo unde odihna zilnica a fost ntrerupta n felul acesta, ea trebuie sa fie prelungita cu doua ore. Pe vas sau tren, perioada de odihna este considerata sa nceapa dupa ce soferul poate sa lase autovehiculul si se continua pna ce el primeste instructiuni sa mearga la masina nainte de debarcare. 2.12. ODIHNA SPTMNAL Un sofer trebuie sa ia o perioada de odihna saptamnala de cel putin 45 ore consecutive n fiecare saptamna. n plus, trebuie luata o perioada de odihna saptamnala dupa ce un sofer a ncheiat sase perioade consecutive de conducere auto. Odihna trebuie sa nceapa nu mai trziu de 144 ore (6 x 24ore) dupa ce odihna saptamnala precedenta s-a ncheiat. Reducere/scurtarea perioadei de la 45 de ore este permisa pna la un minim de 36 de ore daca aceste ore se iau la sediul autobazei sau la punctul de plecare al soferului sau la un minim de 24 de ore daca se iau altundeva. Orice perioada scurtata de odihna trebuie recuperata "n bloc"si legata de alta perioada de odihna zilnica sau saptamnala nainte de sfrsitul celei de-a treia saptamni ce urmeaza dupa saptamna n care a avut loc scurtarea timpului de odihna. Aceasta compensatie trebuie sa fie cuplata cu o perioada de cel putin opt ore si va fi acordata soferului, la cerere, la locul de parcare al autovehicului sau la autobaza. Timpul de odihna saptamnal trebuie luat n cursul oricarei saptamni fixe sau pentru ca soferul a condus continuu 6 zile. Este important, totusi faptul ca, ntruct aceste reglementari/cerinte se bazeaza acum pe o saptamna fixa, un timp de odihna saptamnal poate sa se suprapuna dintr-o saptamna fixa n alta si practic poate sa fie cuplat la oricare din cele doua saptamni. La fel ca si n cazul odihnei zilnice, timpul de odihna saptamnal se poate lua la masina daca aceasta stationeaza si este prevazuta cu un pat (de fier). 2.13 O SPTMN Saptamna este de 168 de ore ntre luni ora 00:00 pna duminica ora 24:00 2.14. LIMITELE DE MUNC/DESFsURARE Nu exista limite anume cu privire la limitele legale pentru munca maxima prestata sau pentru limita maxima de desfasurare a muncii ntr-o zi sau pentru munca prestata ntr-o saptamna sau 2 saptamni. Totusi, cerintele de a se lua anumite perioade de odihna minime nseamna ca munca zilnica/desfasurata se limiteaza la 13 ore, inclusiv pauzele, cu exceptia cazului cnd se ia un timp scurtat de 9 ore de odihna zilnica iar munca zilnica/desfasurata, inclusiv pauzele poate ajunge la 15 ore. n mod similar, n ceea ce priveste saptamna, cu conditia ca sa se ia timpii minimi regulamentari de pauza, odihna zilnica si saptamnala, soferul poate fi la serviciu pentru restul perioadei de timp. PCQ M.3

soferul Brown a venit la serviciu la 07:00 si a nceput imediat sa ncarce furgoneta/camioneta sa de 10 tone cu marfuri generale. La 08:30 el a pornit spre un oras situat la o distanta de 210 mile. n conformitate cu regulamentele UE el trebuie sa ia o pauza statutara nu mai trziu de: A. 11:30; B. 12:30; C. 13:00; D. 13:30. PCQ M.4 Un sofer care are autobaza n Varsovia, si ncheie serviciul sau zilnic la Paris. Perioadele sale de odihna pe parcursul acelei saptamni nu au fost n niciuna din zile sub 11 ore. n baza reglementarii EC numar 3820/85 care este timpul de odihna minim pe care el l poate lua cu aceasta ocazie? A. 8 ore; B. 9 ore; C. 10 ore; D. 11 ore. PCQ. M.5 n baza Reglementarii EU numar 3820/85 un sofer dintr-un autovehicul echipat cu 2 conducatori auto poate sa-si reduce odihna la: A. 8 ore ntr-o perioada de 30 ore; B. 9 ntr-o perioada de 30 ore; C. 8 ore ntr-o perioada de 24 ore; D. 9 ore ntr-o perioada de 24 ore. PCQ M.6 n baza prevederilor legislatiei UE cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor, care din urmatoarele perioade de pauza nu este suficienta pentru a satisface prevederile legale: A. B. C. D. 45 de minute dupa 4,5 ore de conducere cumulata; 2 pauze de 25 minute fiecare luate nainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata; 3 pauze a 15 minute fiecare luate nainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata; 2 pauze a 20 de minute fiecare si o pauza de 10 minute luate nainte de a se depasi perioada de 4,5 ore de conducere cumulata.

PCQ M.7 Un sofer dintr-o echipa de 2 conducatori auto, are voie sa-si ia timpul de odihna ntr-o cabina de dormit/cuseta atunci cnd: A. B. C. D. PCQ. M.8 n baza Regulamentului EC numar 3820/85 un sofer poate mparti perioada sa de odihna zilnica cu conditia ca aceasta sa se reduca la: A. B. C. D. ore. 2.15. ALTE CONCESII Prime Primele acordate soferilor sub forma de bonificatii sau suplimente sunt acceptate atta vreme ct ele sunt de o natura care nu pericliteaza siguranta circulatiei. Stari de urgente Atta timp ct siguranta drumului nu este pusa n pericol si n scopul de a da posibilitatea ca soferul sa ajunga la un loc potrivit, conducatorul auto poate sa se abata de la prevederile regulamentului n masura n care acest lucru este necesar pentru asigurarea sigurantei persoanelor, a autovehicului sau a ncarcaturii. soferul trebuie sa indice n diagrama de tahograf natura si motivul abaterii de la prevederi. Acest lucru trebuie facut ct de curnd posibil dupa momentul urgentei. Urgenta care necesita ca orele de munca si odihna ale soferilor sa nu fie respectate trebuie sa fie neprevazuta. 2.16. IMPUNEREA sI RESPECTAREA REGULAMENTELOR nu mai mult de 3 perioade diferite; nu mai mult de 2 perioade diferite; orice numar de perioade de peste o ora; orice numar de perioade daca una din ele depaseste 8 autovehiculul stationeaza; soferul este departe de autobaza; autovehiculul are 2 conducatori auto; nu exista o alta alternativa potrivita n vecinatate.

Una din principalele probleme analizate pe perioada pregatirii noilor reglementari a fost necesitatea de respectare corespunzatoare a lor. Toti patronii trebuie sa examineze atent actiunile pe care le iau pentru a se conforma cu prevederile legale. Urmatoarele proceduri trebuie urmate: asigurarea ca tot personalul managerial si soferii sunt constienti de responsabilitatile ce le revin si ca nteleg cerintele legislatiei n detaliu; aplicarea metodelor de programare si de munca trebuie sa respecte limitele de condus si perioadele zilnice si saptamnale de odihna; monitorizarea regulata a diagramelor. Desi nu toate diagramele trebuie sa fie verificate, un anume numar de diagrame trebuiesc verificate la intervale regulate. Cu ct se ntmpla mai des greseli cu privire la proasta planificare a curselor, a orelor de odihna ale soferilor, sau la tinerea unor proaste evidente, cu att trebuie sa fie mai frecvente verificarile. Persoana care verifica diagramele trebuie sa le marcheze si sa indice si masura care s-a luat cu privire la erorile detectate. Este important de amintit ca, verificarea diagramelor este numai prima faza din procedura de monitorizare, ntruct daca se descopera greseli, trebuie sa actioneze n scopul prevenirii repetarii acestora. Aceasta poate presupune management eficient sau educarea soferilor (fie individuala fie colectiva) iar n cazuri severe chiar unele masuri disciplinare sau o re-examinare a programarii curselor. 2.17. PENALITI Constituie o contraventie ca un sofer sa ncalce oricare din regulile cu privire la orele de odihna si munca sau ca un patron (sau oricare altcineva caruia i se subordoneaza un sofer) sa -l determine sau sa-i permita sa faca acest lucru. PCQ M.9. Un sofer este gasit ca, a depasit maximum de ore de conducere permise n saptamna sa de lucru. La investigatie s-a descoperit ca noul sau patron i-a impus un orar nerealist al curselor. A. Numai patronul poate fi condamnat pentru infractiune/contraventie n baza reglementarilor n vigoare; B. soferul, dar nu patronul poate fi condamnat; C. soferul poate fi condamnat pentru depasirea orelor regulamentare si patronul lui de faptul ca a cauzat acest lucru; D. Daca contraventiile/infractiunile legate de perioadele de conducere au loc pe continent, atunci autoritatile locale nu au nici o putere. PCQ M.10. n baza reglementarilor UE cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor timpul de conducere auto poate fi considerat ca: A. Perioada de munca minus pauzele platite;

Toate perioadele soferului nregistrate n carnetul sau de control; C. Timpul petrecut la volan cu motorul mergnd (neoprit); D. Tot timpul n afara de "timpul liber". PCQ M.11 n baza reglementarii UE numar 3820/85 un sofer si ncheie ziua de munca, joi, departe de casa. n timpul celor 7 zile anterioare perioadele sale de odihna zilnice au fost:JOI 9 VINERI 9 SIMBATA DUMINICA 24 24 LUNI 13 MARTI 9 MIERCURI 9

B.

Care este perioada minima de odihna zilnica pe care soferul o poate lua n cea de a opta zi? A. 9 ore; B. 11 ore; C. 13 ore; D. 15 ore.

3. SOFERI CUPRINSI N ACORDUL AETR Acordul european cu privire la munca echipajelor de autovehicule angajate n transportul rutier international. Acest acord este deseori numit AETR, care sunt initiale titlului francez ale acordului. Din aprilie 1992 reglementarile AETR s-au aliniat la reglementarile EU. arile care se supun reglementarilor AETR sunt: Belarus Estonia Romnia Bosnia-Hertegovina Kazakstan Rusia Bulgaria Letonia Slovacia Croatia Moldova Slovenia Republica Ceha Norvegia Iugoslavia Confederatia Statelor Independente Polonia Reglementarile AETR au fost acum armonizate complet cu reglementarile UE deja detaliate.

PCQ M.12. n care tari, un sofer al unui autovehicul cu o greutate afisata pe placuta de peste 3,5 tone, plecat n cursa din Marea Britanie, s-ar supune reglementarilor acordului AETR cu privire la orele de odihna si munca ale soferilor? A. B. C. D. PCQ M.13. Un sofer de pe un camion mare de transport este trimis de patron ntr-o cursa internationala de la Leeds n Suedia. La Harwich, portul de mbarcare el ia 4 ore de odihna nainte de a se mbarca pe feribot spre Gothenberg. n baza reglementarilor privind orele de odihna si munca ale soferilor el: A. Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din timpul sau zilnic de odihna si sa completeze restul pe feribot cu conditia ca, timpul total de odihna zilnica sa fie prelungit cu o ora; Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din timpul sau zilnic de odihna si sa completeze restul pe feribot fara nici o extensie a perioadei totale de odihna zilnica; Poate sa calculeze aceste 4 ore ca parte din perioada sa de odihna zilnica si sa completeze restul pe feribot cu conditia ca timpul total de odihna zilnica sa fie prelungit cu 2 ore; Danemarca; Finlanda; Turcia, Iugoslavia.

B.

C.

D.

Nu are voie sa mparta timpul sau de odihna zilnica pentru a se adapta la traversarile cu feribotul.

Situatia cnd soferii sunt scutiti de la prevederile reglementarilor EU si AETR este dupa cum urmeaza: a) i Curse internationale n tarile EU, facute de autovehicule exceptate de la Regulamentul EC numar 3820/85. n astfel de cazuri soferii trebuie sa se conformeze cu regulile aferente tipului de autovehicul din tara respectiva; Curse internationale catre tarile AETR, facute de autovehicule exceptate de la Acordul AETR (ca la punctul de mai sus). Cnd se conduce n tarile care nu au ratificat nici Regulamentul EC nici Acordul AETR soferul se supune regulilor interne din tara respectiva aferente tipului de autovehicul condus.

ii b)

Cu una sau doua exceptii, un sofer care se conformeaza reglementarilor EC n aceste situatii, nu are de ce sa ntimpine vreo problema. Singura problema care ntr-adevar apare este cea legata de unele tari din Orientul Mijlociu si n acest caz trebuie sa se respecte regulile locale.

4 VRSTELE CONDUCTORILOR AUTO Att Regulamentul EC numar 3820/85 ct si Acordul AETR prescrie o vrsta minima pentru soferii angajati ntr-o curs de transport marfa.1. 2. Vehicule, inclusiv unde e cazul remorci sau semiremorci avnd o greutate maxim admisa nu mai mult de 7,5 tone Vehicule, inclusiv unde e cazul remorci sau semi-remorci, avnd o greutate maxima peste 7,5 tone 3. Membrii echipajului (Acordul AETR) 18 ani 21 ani 18 ani

5.

AUTORIZAREA CONDUCATORILOR AUTO

Cteva tari cer un permis de conducere international. Acestea sunt cerute n Albania, Ungaria, Polonia, (dupa trei luni) si toate tarile din Orientul Mijlociu. Comunitatea Statelor Independente cere ca un sofer sa aiba asupra lui un permis de conducere, mpreuna cu o traducere n limba respectiva, sau un permis de conducere international. Cele mai multe traduceri de permise n limba rusa se pot procura de la n Tourist la frontiera CSI. Un permis de conducere international este valabil 12 luni. Solicitantii trebuie sa aiba cel putin 18 ani.