Organizarea Si Conducerea Contabilitatii Marfurilor Si Ambalajelor

8/15/2019 Organizarea Si Conducerea Contabilitatii Marfurilor Si Ambalajelor

1/117

Organizarea şi conducerea contabilitătii mărfurilor şi ambalajelor Pagina

CUPRINS

CAPITOLUL I

ărfuri şi ambalaje ! com"onente ale acti#elor circulante$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$%

&$& Noţiunea de active circulante…………………………………………………….…..4 &$&$& Active circulante sub formă de stocuri şi produse în curs de execuţie..................4

&$&$' Active circulante de trezorerie...............................................................................6

&$&$( Active circulante în decontare…………………………………………………...9

&$' biectivele contabilităţii mărfurilor şi ambala!elor…………………………………"#

&$'$& Noţiunea de stocuri…………………………………………………………….."#

&$'$' $ontabilitatea stocurilor de mărfuri…………………………………………....."%

&$'$( $ontabilitatea stocurilor de ambala!e………………………………………….."4

&$( biectul de activitate şi or&anizarea SC )CO ! PU* + SRL…………………...."6

&$% Analiza cifrei de afaceri la SC )CO ! PU* + SRL…………………………..…"'

CAPITOLUL II

,#aluarea -n contabilitate a intrărilor şi ieşirilor de .tocuri din

"atrimoniu//////////////////////////$$$'0

'$& (omente c)nd se evaluează stocurile ……………………………………………..%#'$' *valuarea stocurilor la intrare în patrimoniu……………………………………….%#

'$( *valuarea stocurilor la inventariere ………………………………………………..%%

'$% *valuarea stocurilor la înc+eierea exerciţiului financiar ………………………… .%%

'$1 *valuarea stocurilor la ieşire din patrimoniu..……………………………………...%,

'$1$& (etoda costului mediu ponderat……………………………………………….%,

'$1$' (etoda prima intrare-prima ieşire /0/1…………………………………….%4

'$1$( (etoda ultima intrare-prima ieşire 20/1……………………………………%3

'$1$% (etoda costului standard…………………………………………………….....%3

'$1$1 (etoda preţului de v)nzare sau metoda preţului cu amănuntul………….…….%

'$2 *xemple privind evaluare stocurilor la ieşire din patrimoniu……………………...%

&


2/117


CAPITOLUL III

,#iden3a e4i.ten3ei şi mişcării .tocurilor de mărfuri şi ambalaje ////$('

($& 5ocumente specifice….............................................................................................,%

($' (etode de or&anizare a contabilităţii analitice a stocurilor......................................, ($'$& (etoda operativ-contabilă……………………………………………………..,

($'$' (etoda cantitativ-valorică…………..……………………………………..…..,'

($'$( (etoda &lobal-valorică………………………………………………………...4"

($(. eflectarea în contabilitate a stocurilor de mărfuri ……………………………….4%

($($& /olosirea inventarului permanent……………………………………………....43

($($' /olosirea inventarului intermitent……………………………………………...4'

($%. eflectarea în contabilitate a stocurilor de ambala!e ……………………………..49

($%$& /olosirea inventarului permanent……………………………………………...3"

($%$' /olosirea inventarului intermitent……………………………………………...3'

CAPITOLUL I5

Controlul ge.tionar al .tocurilor de mărfuri şi ambalaje///////$$$2&

%$& $ontrolul faptic al stocurilor de mărfuri şi ambala!e….............................................6"

%$' $ontrolul modului de asi&urare a condiţiilor de depozitare şi conservare al stocurilor

de mărfuri şi ambala!e…...........................................................................................64

%$( $ontrolul efectiv al stocurilor de mărfuri şi ambala!e7 inventarirea..........................6

%$% 8tabilirea rezultatelor inventarierii şi re&ularizarea diferenţelor constatate..............3

CAPITOLUL 5

Prototi" de .i.tem e4"ert "entru alegerea unui furnizor////////$60

CONCLU7II 8I PROPUN,RI//////$$///////////$$&06

AN,9,///////////////////////////$$&&'

:I:LIO;RA*I,$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&&1

'


3/117


INTRO


4/117


CAPITOLUL &

(?/ $(:N*N* A2* A$0B*2

$0$


5/117


• Obiectele de in#entar sunt prezentate în economia mai tuturor a&enţilor economici fiind

necesare desfăşurării activităţii lor. *le de re&ulă nu întrunesc cumulativ cele două

condiţii pentru a fi mi!loace fixe7 respectiv7 fie că au valoarea contabilă mai mare dec)t

limita prevăzută de le&e7 dar nu au durată de funcţionare mai mare de un an7 fie că

îndeplinesc condiţia de durată7 dar nu întrunesc condiţia de valoare. ;n mod concret7 în

această cate&orie se includC 8.5.B.-urile scule7 dispozitive şi verificatoare17

ec+ipamentul de protecţie7 ec+ipamentul de lucru7 alte obiecte de inventar.

$aracteristic este faptul că obiectele de inventar se uzează7 iar uzura lor reprezintă

c+eltuieli ale a&entului economic înre&istrate fie inte&ral la darea în folosinţă7 fie în cote

lunare fără a depăşi durata a trei ani.

• Produ.ele -n cur. de e4ecu3ie cuprind producţia care în ultima zi din lună se &ăseşte în

curs de prelucrare. *a se determină fie prin inventariere7 fie pe cale financiar-contabilă şi

se înre&istrează în contabilitate7 fiind necesară în vederea determinării costului produselor

finite. 2a începutul lunii următoare se reintroduce7 din punct de vedere contabil7 în

procesul de producţie în vederea continuării te+nolo&iei de fabricaţie.

• Semifabricatele sunt produse care nu au parcurs între&ul proces de fabricaţie7 ci numai

unele faze ale acestuia. $aracteristic este faptul că ele sunt recepţionate în acest stadiu de

produs incomplet fabricat7 se depun la ma&aziile secţiilor de fabricaţie7 de unde urmează7

fie a se reintroduce în secţiile de fabricaţie prentu a-şi continua procesul te+nolo&ic7 fiese v)nd în acest stadiu de semifabricat altor unităţi .

• Produ.ele finite reprezintă rezultatul final obţinut din procesul de producţie. $aracteristic

pentru produsele finite este faptul că ele au trecut prin toate fazele procesului de

producţie7 au fost recepţionate de specialiştii din secţii şi ulterior predate la depozite sau

ma&azii7 în vederea expedierii lor către cumpărători.

• Produ.ele reziduale sunt produse finite care nu au fost recepţionate de controlul te+nic

de calitate din secţii7 nefiind corespunzătoare din punct de vedere calitativ şi care în mod

curent se numesc rebuturi.

• ateriile şi materialele aflate la ter3i sunt materii prime şi materiale consumabile

trimise la terţi pentru a fi depozitate sau prelucrate .

1


6/117


• Obiectele de in#entar aflate la ter3i sunt obiecte de inventar care înainte de a fi folosite

au nevoie de a fi prelucrate şi7 neav)nd utila!ul necesar7 se transmit la terţi pentru a fi

prelucrate.

• Produ.ele aflate la ter3i sunt produse finite sau semifabricate care sunt trimise la ţerti

spre depozitare.

• ărfuri aflate -n cu.todie .au con.igna3ie la ter3i$

• ărfurile sunt un element patrimonial specific unităţilor din comerţ7 dar uneori se &ăsesc

în unităţile productive care au ma&azine proprii de desfacere.

• Ambalajele sunt bunuri folosite pentru a prote!a produsele şi mărfurile pe timpul

transportului şi manipulării7 dar şi pentru a le prezenta într-o formă atră&ătoare.

&$&$'$ Acti#e circulante de trezorerie =băneşti>

parte din activele circulante ale unităţilor patrimoniale trebuie să se &ăsească şi sub

formă bănească7 ele fiind necesare pentru aprovizionarea cu stocuri7 plata furnizorilor şi a

impozitelor7 plata salariilor şi a altor obli&aţii. :rincipalele active circulante de trezorerie ce

există în patrimoniul a&enţilor economici suntC

• Ac3iunile "ro"rii care se folosesc pentru urmărirea acţiunilor proprii răscumpărate de

unitate de la acţionari7 deşi le&ea nu obli&ă unităţile să-şi răscumpere acţiunile. Atunci

c)nd răscumpără unele acţiuni societatea o face pentru a le revinde mai avanta!os sau dinalte motive.

• Ac3iunile se folosesc pentru a urmări acţiunile cumpărate de la alte societăţi comerciale

în vederea obţinerii de venituri financiare pe termen scurt.

• Obliga3iunile emi.e .au ră.cum"ărate urmăresc după7 cum rezultă din titulaturi7

obli&aţiunile unităţii emise anterior şi acum răscumpărate de aceasta.

• Obliga3iunile sunt un element patrimonial ce se foloseşte pentru a urmări valoarea la

cost de ac+iziţie a obli&aţiunilor altor unităţi cumpărate în vederea obţinerii de veniturifinanciare.

• 5alorile de -nca.at sunt elemente patrimoniale folosite de a&enţii economici pentru a

urmări cecurile şi alte efecte comerciale primite de la clienţi.

2


7/117


• Conturile curente la bănci se utilizează pentru a urmări disponibilităţile în N şi în

valută aflate în conturi la bănci7 precum şi mişcarea acestora.

2e&ile ţării obli&ă pe a&enţii economici să păstreze cea mai mare parte a

disponibilităţilor băneşti în conturi la bănci. =ăncile plătesc a&enţilor economici dob)nzi

pentru sumele păstrate de aceştia în conturile lor7 dar băncile nu au numai obli&aţia să execute

operaţii de încasări şi de plăţi din conturile acestora7 pentru care ele percep comisioane.

$aracteristic pentru aceste operaţii efectuate de bănci este faptul că ele se execută prin

sistemul numit virament sau plăţi fără numerar. Aceasta înseamnă că7 la ordinul plătitorului7

banca transmite suma cerută din contul acestuia în contul beneficiarului7 fără ca banii să

participe la operaţie7 în forma lor fizică7 ceea ce prezintă mari avanta!e.


8/117


mişcările de numerar prin casierie în ultimul trimestru şi de alţi factori7 fără a depăşi limita

maximă stabilită prin acte normative. ;n cazul în care din încasări se a!un&e să existe în

casierie o sumă mai mare dec)t limita sold de casă7 aceasta se depune obli&atoriu la bancă în

contul de disponibil. ;n cazul contrar7 c)nd a&entul economic are nevoie de mai mult numerar

în casierie pentru a efectua anumite plăţi7 cum ar fi7 de exemplu7 plata salariilor7 atunci se

întocmeşte un cec pentru ridicări de sume în numerar7 semnat de şeful contabil şi de

conducătorul unităţii. Acest cec se înm)nează casierului care7 însoţit7 mer&e la bancă şi ridică

suma de bani în cauză pe care o depune în casieria unităţii. 2a casierie trebuiesc întocmite

documente specifice cum ar fi C F:lanul de casăF7 în care se prevăd toate operaţiile de încasări

şi plăţi care se vor face prin casierie în trimestrul următor şi Fe&istrul de casăF7 pe care-l

întocmeşte zilnic casierul7 în care trece toate operaţiile de încasări şi plăţi efectuate în ziua

respectivă. e&istrul de casă se întocmeşte în două exemplare7 al doilea exemplar se numeştecontul casierului şi se depune a doua zi la contabilitate7 împreună cu toate documentele care

au stat la baza întocmirii sale. $onducătorul compartimentului financiar-contabil are obli&aţia

să facă cel puţin lunar controlul casieriei pentru a se convin&e de calitatea lucrărilor

executate.

• Ca.a -n #alută reprezintă suma în valută ce poate fi păstrată în casierie7 cu aceleaşi re&uli

ca şi pentru casa în N.

b> Acrediti#e? un alt element patrimonial7 se dezvoltă astfelC• Acrediti#e -n RON sunt mi!loace circulante băneşti ale a&entului economic7 sume

preluate din F5isponibilul bănesc în NF şi transmise la banca din localitatea

furnizorului7 la dispoziţia acestuia.

$)nd furnizorul expediază produsele contractate7 depune la banca sa documentele

necesare factura7 avizul de expediţie etc.17 iar banca sa virează suma corespunzătoare din

contul FAcreditiveF în contul furnizorului. /olosirea acreditivului se +otărăşte prin contract de

către cele două părţi. *l reprezintă un mare avanta! pentru furnizor7 care are si&uranţa

încasării rapide a sumelor ce i se cuvin7 dar7 pentru plătitor este tot un dezavanta!7 o

imobilizare de mi!loace băneşti. Acreditivul se desc+ide pe timp limitat7 de re&ulă trei luni7

după care7 sumele neconsumate se trec în contul de disponibil de unde au fost preluate.

• Acrediti#e -n #alută - ridică exact aceleaşi probleme7 cu menţiunea că se folosesc destul

de mult în relaţiile economice cu partenerii străini.

6


9/117


&$&$($ Acti#e circulante -n decontare =crean3e>

parte din activele circulante ale mai multor unităţi patrimoniale se &ăsesc Fîn

decontareF. :rin active circulante în decontare se înţele& activele circulante ale unităţii7 fie în

formă de stocuri şi produse7 fie în formă bănească7 care momentan nu se &ăsesc la dispoziţia

ei ci7 din motive obiective sau subiective7 se află în afara unităţii.


10/117


11/117


8tocurile propriu-zise au o structură complexă şi cuprind următoarele cate&orii de

elemente patrimonialeC mărfuri7 materii prime7 materiale consumabile7 produse7 animale şi

păsări7 ambala!e7 obiecte de inventar.

a$ ărfurile reprezintă bunurile pe care unitatea patrimonială le cumpără în vederea v)nzării

în starea în care au fost ac+iziţionate.

b$ ateriile "rime sunt acele active circulante materiale care participă direct la fabricarea

produselor şi se re&ăsesc7 inte&ral sau parţial7 în produsul finit7 fie în starea lor iniţială7 fie

transformată.

c$ aterialele con.umabile reprezintă activele circulante materiale care participă sau a!ută la

procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se re&ăsi7 de re&ulă7 în produsul finit şi

cuprindC materiale auxiliare7 combustibili7 materiale pentru ambalat7 piese de sc+imb7 seminţeşi materiale de plantat7 fura!e şi alte materiale consumabile.

d$ Produ.ele constituie o cate&orie oarecum etero&enă7 în cadrul căreia se delimiteazăC

• produsele finite propriu-zise7 ce se referă la bunurile care au parcurs inte&ral fazele

procesului de fabricaţie şi nu mai necesită prelucrări ulterioare în cadrul unităţii

patrimoniale7 put)nd fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienţilorD

• semifabricatele7 care reprezintă acele produse al căror ciclu de fabricaţie a fost terminat

într-o secţie fază de fabricaţie17 transfer)ndu-se în procesul te+nolo&ic al altei secţiifaze de fabricaţie1 sau se livrează terţilorD

• produsele reziduale7 unde se au în vedere valori de natura rebuturilor7 materialelor

recuperabile sau deşeurilor rezultate din procesul de producţie.

e$ Animalele şi "ă.ările constituie o altă cate&orie de elemente patrimoniale care cuprind

animalele născute şi pe cele tinere de orice fel viţei7 purcei7 m)n!i şi altele17 crescute şi

folosite pentru reproducţie7 animalele şi păsările la în&răşat pentru a fi valorificate7 coloniile

de albine7 precum şi animalele pentru producţia de l)nă7 lapte şi blană.

f$ Ambalajele7 se referă at)t la ambala!ele refolosibile ac+iziţionate sau fabricate7 necesare

v)nzării produselor şi care în mod temporar pot fi păstrate de terţi cu obli&aţia restituirii în

condiţiile prevăzute în contracte7 c)t şi la ambala!ele de natura obiectelor de inventar7 utilizate

numai în interiorul unităţii patrimoniale sau care circulă fără decontare7 precum şi ambala!ele

şi materialele pentru ambalat obţinute în cadrul activităţii proprii în vederea v)nzării către

&&


12/117


terţi7 fapt pentru care sunt considerate produse finite. (aterialele de ambalat7 care nu se pot

&estiona ca ambala!e7 se includ în cate&oria stocurilor cu denumirea GAlte materiale

consumabileH.

g$ Obiectele de in#entar7 baracamentele şi amena!ările provizorii constituie7 de asemenea7 o

cate&orie distinctă de elemente patrimoniale care prezintă anumite particularităţi7 aşa cum

reiese din ceea ce se prezintă în continuare.

biectele de inventar reprezintă bunuri care nu îndeplinesc condiţiile le&ale privind valoarea

şi durata pentru a fi considerate mi!loace fixe7 precum şi bunurile asimilate acestora7 cum

suntC ec+ipamentul de protecţie7 ec+ipamentul de lucru7 îmbrăcămintea specială7

mecanismele7 dispozitivele7 verificatoarele7 85B-urile7 aparatele de măsură şi control7

matriţele folosite la obţinerea anumitor produse şi alte obiecte similare.

=unurile amintite anterior fac parte din proprietatea unităţii patrimoniale care ledeţine7 unde se includ şi bunurile aflate în custodie7 spre prelucrare sau în consi&naţie la terţi

şi care se reflectă distinct în contabilitate7 pe cate&orii de stocuri.

;n cadrul unităţii patrimoniale există şi stocuri care nu-i aparţin7 cum este cazul

valorilor materiale primite spre prelucrare7 în custodie sau în consi&naţie şi a căror evidenţă

se or&anizează cu a!utorul conturilor în afara bilanţului.

&$'$'$ Contabilitatea .tocurilor de mărfuri(ărfurile reprezintă o cate&orie importantă de stocuri pe care o unitate patrimonială le

cumpără în vederea v)nzării7 care7 în circuitul lor p)nă la consumatori7 &enerează un volum

foarte mare de operaţii economico-financiare ce se efectuează prin intermediul unui număr

deosebit de mare de a&enţi economici7 cu diferite profiluri de activitate comercială". Astfel7 se

poate considera că există , cate&orii importante de unităţi patrimoniale cu profil comercial şi

anumeC en &ros sau cu ridicata7 en detail sau cu amănuntul şi mixte.

Unită3ile comerciale en gro. sunt cele care asi&ură desfăşurarea acestei forme de

circulaţie a mărfurilor7 efectu)nd operaţiuni de cumpărare a bunurilor de consum7 în cantităţi

mari şi foarte mari7 de la producătorii şi furnizorii interni şi externi7 precum şi de v)nzare a

lor în partizi loturi1 mari către alţi a&enţi economici7 de re&ulă cu profil comercial en detail7

" :op7 A.7 Contabilitatea finanaciară românească amonizată cu directivele contabile europene şi standardeleinternaţionale de contabilitate7 *d. 0ntelcredo7 5eva7 %##%7 pa& 434

&'


13/117


14/117


obţinerea produselor finite iar7 pe de altă parte7 a c+eltuielilor privind mărfurile cu sumele ce

privesc v)nzarea celorlalte elemente de active circulante materiale.

r&anizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată într-o anumită măsură de preţul

de înre&istrare ce se utilizează şi care7 în funcţie de cate&oria în care se încadrează unitatea

patrimonială şi implicit de opţiunea sa7 poate fi costul efectiv de ac+iziţie7 preţul prestabilit

standard17 preţul cu amănuntul.

&$'$($ Contabilitatea .tocurilor de ambalaje

$irculaţia mărfurilor de la producători p)nă la consumatori7 ca de altfel şi a celorlalte

cate&orii de bunuri materiale7 este condiţionată în mare măsură de utilizarea unor ambala!e

adecvate7 care contribuie la păstrarea proprietăţilor fizico-c+imice ale acestora în timpul

transportului7 manipulării7 depozitării şi comercializării. Altfel spus7 ambala!ele reprezintă ocate&orie distinctă de stocuri care asi&ură una dintre premisele importante pentru realizarea în

condiţii corespunzătoare a circulaţiei propriu-zise a mărfurilor ".

5atorită diversităţii tipurilor de ambala!e7 a dimensiunilor şi modului de utilizare7 al

modului de finanţare şi recuperare7 este necesară7 ca o condiţie indispensabilă pentru

or&anizarea contabilităţii7 clasificarea lor după mai multe criterii.

n func3ie de durată şi #aloare7 ambala!ele se delimitează în două cate&orii sau

&rupe importante şi anumeC• ambala!e de natura mi!loacelor fixeD

• ambala!e de natura stocurilor.

;n prima cate&orie se încadrează ambala!ele care îndeplinesc condiţiile de valoare şi

durată stabilite pentru mi!loace fixe containere7 cisterne7 tuburi de oxi&en7 butoaie de bere

ş.a.17 reflect)ndu-se în contabilitate cu a!utorul conturilor de imobilizări corporale. Aceste

ambala!e se utilizează de re&ulă pentru păstrarea mărfurilor şi fac parte din inventarul

permanent al unităţii patrimoniale7 circul)nd7 atunci c)nd este cazul7 pe principiul restituirii

inte&rale şi fără v)nzare-cumpărare7 pe bază de facturare proformă.

Ambala!ele de natura stocurilor sunt numeroase şi au mai multe destinaţii7 fapt ce

impune clasificarea lor -n ra"ort cu con3inutul şi modul de oglindire în contabilitate în trei

" :op7 A.7 Contabilitatea finanaciară românească amonizată cu directivele contabile europene şi standardeleinternaţionale de contabilitate7 *d. 0ntelcredo7 5eva7 %##%7 pa& 3#4

&%


15/117


sub&rupe şi anumeC ambala!e de natura obiectelor de inventar7 ambala!e de circulaţie sau de

transport şi materiale de ambalat.

Ambala!ele de natura obiectelor de inventar lăzi pentru p)ine7 butoaie pentru bere7

butoaie din fa& pentru br)nzeturi ş.a.1 fac parte din inventarul permanent al unităţii şi se

o&lindesc în contabilitate cu a!utorul conturilor corespunzătoare acestei cate&orii de elemente

patrimoniale. *le circulă pe principiul restituirii inte&rale7 factur)ndu-se proforma.

Ambala!ele de circulaţie sau de transport navete pentru lapte7 băuturi răcoritoare şi

alcoolice7 cutii pliante din mucava7 sticle7 borcane ş.a.1 deţin ponderea cea mai mare în totalul

ambala!elor şi participă la mai multe circuite comerciale. Aceste ambala!e se urmăresc în

contabilitate cu a!utorul conturilor ,'" Ambalaje şi ,'' Diferenţe de preţ la ambalaje7 care

se vor prezenta ulterior.

Ambala!ele de transport sau de circulaţie7 în funcţie de modul de recu"erare şi#alorificare? se delimitează în două sub&rupe şi anumeC

• ambala!e facturate distinct care circulă prin v)nzare-cumpărareD

• ambala!e facturate distinct care circulă prin restituire directă.

(aterialele de ambalat +)rtie7 pun&i de +)rtie şi polietilenă7 carton7 tala! industrial

ş.a.1 se folosesc pentru împac+etarea mărfurilor în vederea v)nzării en-detail7 pentru

preambalare şi expunere estetică7 precum şi pentru nevoi &ospodăreşti. *le se reflectă în

contabilitate cu a!utorul contului ,#%, -(ateriale pentru ambalat- sau pot fi incluse direct înc+eltuielile de exploatare7 în debitul contului 6#4 -$+eltuieli privind materialele nestocate-7

după cum se stabileşte de unitatea patrimonială.

(aterialele de ambalat7 precum şi ambala!ele a căror valoare este inclusă în preţul

mărfurilor cutii de conserve7 sticle de plastic7 pun&i de polietilenă ş.a.17 se utilizează o

sin&ură dată7 fiind nerecuperabile7 fapt pentru care7 pe măsura eliberării în consum7 se includ

în c+eltuielile de exploatare.

&$($ Obiectul de acti#itate şi organizarea S$C$+ CO PU* + S$R$L$

;nfiinţarea şi7 ulterior7 funcţionarea unei unităţi patrimoniale comerciale sunt

condiţionate de existenţa unui capital. $apitalul social este e&al cu valoarea nominală a

părţilor sociale sau a acţiunilor7 respectiv cu valoarea în numerar a rezervelor încorporate şi a

profitului în perioada anterioară.


16/117


pe baza de contract de societate şi statut proprii. ;n contract se menţionează capitalul social

subscris7 at)t în natură c)t şi în numerar .

5in momentul înmatriculării în e&istrul $omerţului şi la Administraţia /inanciară7

unitatea patrimonială comercială devine persoană !uridică şi7 deci7 funcţionează le&al .

S$C$ D Com ! Puf + S$R$L$ s-a înfiinţat în anul "99"7 av)nd drept cod unic de

înre&istrare ,9'993" la $amera de comert şi 0ndustrie =otoşani ca persoană !uridică

rom)nă sub formă de societate cu răspundere limitată .

8ediul !uridic al societăţii comerciale este in =otoşani7 strada 8ăvenilor7 numărul %7

omania şi are filiale în municipiul =otoşani şi !udeţul 8uceava7 cu posibilitatea desc+iderii

de noi filiale conform obiectului de activitate.

8ocietatea are ca obiect de activitate următoarele C

• :roducţie de mărfuri alimentare şi nealimentareD

• $omercializarea de mărfuri alimentare şi nealimentareD

• :restări servicii.

$apitalul social iniţial a fost de "# N după care s-a ma!orat în timp la 9#.### N

datorită le&islaţiei în vi&oare prin contribuţia administratorului unic.

8ocitatea are ca obiect principal de activitate comercializarea cu amănuntul a

produselor industriale îmbrăcăminte şi încălţăminte 1 la filialele din municipiul =otoşani şi

alimentaţie publică7 respectiv cafe-bar7 în !udeţul 8uceava .Aprovizionarea unităţilor cu marfă se face prin firme de distribuţie precum şi cu

maşini proprii de la diferite depozite din ţară .

Iin)ndu-se seama de experienţa acumulată de la înfiinţare şi p)nă în prezent7 de

volumul actual de activitate şi de cel pro&nozat şi de specificul structurii activităţii firmei7

8.$. $om- :uf 8..2. =otoşani prezintă următoarea or&ani&ramă fi&. nr. "1 .

;n conformitate cu 2e&ea contabilităţii şi articolul "" din această le&e7 contabilitatea

unităţilor patrimoniale se or&anizează în compartimente distincte denumite financiar-contabile. Aceste compartimente au la bază norme unitare privind or&anizarea şi conducerea

lor cu caracter obli&atoriu pentru toate unităţile patrimoniale. 5e la aceste compartimente

pleacă informaţii necesare at)t pentru necesităţi proprii7 c)t şi în relaţiile acestora cu asociaţii

sau acţionarii7 clienţii7 furnizorii7 băncile 7 or&anele fiscale şi alte persoane !uridice sau fizice"

" Legea contabilităţii nr. '%J"99" repulicată in ( nr. 6%9J%6.#'.%##%

&2


17/117


*ig$ Nr$ & $Organigrama S$C$ ComPuf S$R$L$

$ompartimentul financiar-contabil trebuie să asi&ure C

• înre&istrarea cronolo&ică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiunilor

patrimoniale în funcţie de natura lor7 în mod simultan în debitul unor conturi şi creditul

altor conturi > conturi corespondenteD

• stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare precum şi a soldului final al fiecărui

contD• întocmirea lunară a balanţei de verificare care reflectă e&alitatea între totalul sumelor

debitoare şi creditoare ale conturilorD

&@

anager general=admini.trator unic >

Com"$

A ro#izionare

Com"$ 5Enzări

Com"$ *incontabil

*IL & *IL ' *IL ( *IL (


18/117


• prezentarea situaţiilor patrimoniului şi a rezultatelor obţinute7 respectiv a activelor şi

pasivelor prin bilanţ7 precum şi a veniturilor7 c+eltuielilor şi a beneficiilor sau pierderilor

prin contul de profit şi pierdereD

• calcularea costurilor7 stabilirea rezultatelor şi a rentabilităţii produselor şi serviciilor

executateD

• întocmirea bu&etelor de venitiri şi c+eltuieli pe feluri de activităţi7 urmărirea şi controlul

acestora în scopul cunoaşterii rezultatelor şi furnizarea datelor necesare fundamentării

deciziilor privind &estiunea unităţilor patrimonialeD

• a planifica7 a prevedea necesarul de finanţare şi sursele de capital posibile de mobilizat.

;ntreprinderile occidentale nu întreprind nimic din punct de vedere economic7 te+nic7

or&anizatoric fără a face o Gbu&etizareH a acestor acţiuni .

=u&etul reprezintă previziunea cifrată a afectărilor de resurse şi de responsabilităţi pe

centre de activităţi în vederea realizării c)t mai eficiente a obiectivelor strate&ice ale

întreprinderii. :rocesul bu&etar are rolul de a orienta activitatea tuturor compartimentelor spre

aceleaşi obiectiveC rentabilitate7 lic+iditate7 diminuarea riscurilor etc.:rin elaborarea bu&etului

de venituri şi c+eltuieli se urmăreşte7 în primul r)nd7 ca în anul pentru care se întocmeşte

bu&etul veniturile să permită acoperirea tuturor c+eltuielilor şi obţinerea unui profit .

&$% Analiza cifrei de afaceri la SC+ CO PU* + SRL$ifra de afaceri reprezintă indicatorul fundamental al activităţii fiecărei firme7 fiind în

fruntea indicatorilor de performanţă7 în măsura în care condiţionează mărimea profitului şi a

ratei rentabilităţii".

Acest indicator caracterizează volumul afacerilor realizate cu terţii în urma

activităţilor curente şi reprezintă suma totală a veniturilor realizate din v)nzarea produselor şi

a mărfurilor7 executarea de lucrări şi prestări servicii şi alte lucrări din exploatare7 mai puţin

rabaturile7 remizele şi alte reduceri acordate clienţilor.;n unităţile cu profil comercial7 cifra de afaceri cuprinde doar veniturilor din v)nzarea

mărfurilor C

"##

A !mf CA

×==

" :etrescu 7 8.7 Diognostic economic financiar 7 *d. 8edcom 2ibris7 0aşi7 %##47 pa&. 4%

&6

UndeF 5mf venituri din v)nzarea mărfurilorR - rula!ul mărfurilor v)ndute

A -cota medie de adaos comercial


19/117


$ifra de afaceri aferentă v)nzărilor de mărfuri corespunde activităţii comerciale a unei

înteprinderi şi se determină în funcţie de rula!ul mărfurilor v)ndute 1 şi de cota medie de

adaos comercial A 1. 5in contul de profit şi pierderi şi din alte surse informaţionale ale

intreprinderii extra&em următoarele date tabelul nr."1 C

Tabel Nr$ & Indicatori de analiză a cifrei de afaceri

Nr. 0N50$A0 *K*$0I0< /0NAN$0A Abateri L 1 0ndici M1$rt. %##, %##4

" 5mf mil. N1 '"97 9'"734 "6"7'4 -% R mil. N1 %,4% %3', %4" "#7%9, A M1 ,3 ,' , 9743

&$ (odificarea absolută a v)nzărilor de mărfuri este diferenţa C

=−=∆ "# !mf !mf !mf 9'"734 > '"97 "6"7'4 mil. N

'$ (odficare relativă C

=−=∆ "## "r r #7"94 x"## "974 M

($ /actorii de influenţă sunt următorii C

A ∆+∆=∆ respectiv7

Arr!mf ∆+∆=∆

( ) ( ),37'4

"##

,3%,4%%3',

"##

##"=

×−=

×−=∆

A mil. N

%97"#"##7'"9

,37'4"##

#

=×=×∆

=∆!mf

r M

( ) ( )

497"##

%3',,3,'

"##

"#"=

×−=

×−=∆

A A A mil. N

4379"##7'"9

497"##

#

=×=×∆

=∆!mf

ArA M

:rin însumare C

O P OA '47,3 P 749 "6"7'4 mil. N OBmf

Or P OrA "#7%3 P 9743 "97 M OrBmf

;n concluzie7 veniturile din v)nzările de mărfuri au crescut datorită creşterii cantităţii

de mărfuri v)ndute şi datorită creşterii cotei de adoas comercial

&B


20/117


21/117


• preţul de cumpărare7 exclusiv taxele recuperabile le&al BA şi taxe asimilate17 rabaturile7

remizele ş.a.D

• taxele nerecuperabile7 cum este cazul celor vamale pentru bunurile importateD

•

c+eltuielile de transport7 încărcare - descărcare7 recepţie7 manipulare ş.a. aferente bunurilor ac+iziţionate de la furnizorii interniD

• c+eltuielile de transport pe parcurs extern7 comisioane7 asi&urare7 c+eltuieli de tranzit ş.a.

pentru bunurile provenite din import.

$+eltuielile financiare efectuate cu finanţarea constituirii stocurilor7 precum şi

sconturile privind plata furnizorilor înainte de scadenţă nu se iau în calcul pentru stabilirea

costului de ac+iziţie.

8tocurile obţinute din producţie proprie7 cum suntC produsele finite7 semifabricatele7

materiale de natura obiectelor de inventar7 ambala!ele ş.a.7 precum şi producţia în curs de

execuţie se evaluează la costul de producţie7 care se stabileşte prin însumarea următoarelor

elementeC

• costul de ac+iziţie al materiilor prime şi materialelor consumateD

• c+eltuielile directe de producţie fabricaţie17 exclusiv costul de ac+iziţie aferent materiilor

prime consumateD

• c+eltuielile indirecte de producţie comune de secţie1 repartizate în mod raţional şi numai

în măsura în care sunt determinate de obţinerea activelor circulante materiale.

8tocurile referitoare la animale şi păsări se evaluează la costul de ac+iziţie sau de

producţie7 după cum sunt ac+iziţionate de la terţi şi respectiv obţinute din producţie proprie.

;n ceea ce priveşte activele circulante materiale intrate în patrimoniu cu ocazia

asocierii se reţine că evaluarea se face la valoarea de utilitate7 denumită şi valoare de aport7

av)ndu-se în vedere totodată acordul părţilor7 aportant şi societatea comercială la care se

subscriu părţi sociale sau acţiuni în natură.

:entru bunurile obţinute cu titlu &ratuit sau prin donaţie se practică valoarea actuală7făc)ndu-se estimarea acesteia în funcţie de preţul pieţei şi starea activelor circulante materiale

dob)ndite.

'&


22/117


'$($ ,#aluarea .tocurilor la in#entariere

*valuarea de la data sau cu prile!ul inventarierii anuale7 efectuată înainte de

înc+iderea conturilor7 se face la valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element7 fiinddenumită valoare de inventar. Această valoare se stabileşte în funcţie de utilitatea bunului în

unitate şi preţul pieţei. :entru creanţe şi datorii se ia în calcul valoarea lor probabilă de

încasat7 respectiv de plată.

'$%$ ,#aluarea .tocurilor la -ncHeierea e4erci3iului financiar

*valuarea de la înc+eierea exerciţiului asi&ură aplicarea efectivă a principiului

prudenţei şi constă în aceea că elementele patrimoniale se evaluează şi se reflectă în bilanţ la

valoarea de intrare în patrimoniu7 respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele

inventarierii.

Baloarea de inventar se compară cu valoarea contabilă sau de intrare şi se reţine

pentru evaluare7 pe de o parte7 valoarea cea mai mică în cazul activelor şi7 pe de altă parte7

valoarea cea mai mare pentru pasive.

$a urmare a comparării sau confruntării valorilor de inventar cu cele contabile rezultă

diferenţe în plus sau în minus7 care7 în funcţie de prevederile re&ulamentului contabil7 se

soluţionează astfelC

• diferenţele constatate în plus valoarea de inventar mai mare1 la elementele de activ şi în

minus la cele de pasiv nu se reflectă în contabilitate7 elementele în cauză răm)n

înre&istrate în contabilitate la valoarea lor de intrareD

• diferenţele constatate în minus valoarea de inventar mai mică1 la elementele de activ se

soluţionează prin includerea în c+eltuieli şi creşterea amortizărilor în cazul activelor

amortizabile7 active la care deprecierea este ireversibilă definitivă17 şi constituirea de

provizioane pentru activele neamortizabile7 active la care deprecierea este reversibilă.*lementele patrimoniale respective răm)n înre&istrate în contabilitate la valoarea lor

contabilă sau de intrareD

• diferenţele constatate în plus valoarea de inventar mai mare1 la elementele de pasiv se

soluţionează deocamdată numai teoretic deoarece re&lementările în domeniu nu sunt

''


23/117


finalizate1 prin includerea în c+eltuieli şi constituirea de provizioane aferente

deprecierilor reversibile ale elementelor în cauză7 elemente care7 ca şi în cazurile

anterioare7 răm)n înre&istrate în contabilitate la valoarea lor de intrare sau contabilă.

'$1$ ,#aluarea .tocurilor la ieşire din "atrimoniu

Baloarea de ieşire din patrimoniu se foloseşte pentru înre&istrarea în contabilitate a

diminuărilor care se produc în masa activelor circulante materiale ca urmare a consumului7

v)nzării7 distru&erii7 lipsei în &estiune ş.a. Această valoare este cea de intrare în patrimoniu7

denumită şi valoare contabilă7 existentă în evidenţă la data ieşirii din patrimoniu".

Această re&ulă &enerală de evaluare se transpune în practică prin intermediul unor

metode de evaluare care corespund specificului stocurilor7 av)ndu-se în vedere7 în mod

deosebit7 particularitatea acestora referitoare la faptul că în fiecare perioadă de &estiune7

pentru oricare din cate&oriile sau felurile sub care se prezintă activele circulante materiale7 se

efectuează un număr mare sau foarte mare7 după caz7 de operaţii de intrare la costuri

individuale diferite. ;n scopul rezolvării acestei probleme se apelează la e&ulamentul

contabil care recomandă următoarele metode de evaluareC

• metoda co.tului mediu "onderat =C$$P$>G

• metoda "rimei intrări "rimei ieşiri =*I*O>G

• metoda ultimei intrări "rimei ieşiri =LI*O>G

• metoda co.tului .tandardG

• metoda "re3ului de #Enzare .au metoda "re3ului cu amănuntul$

5intre aceste metode se adoptă7 cu caracter de continuitate7 aceea care corespunde

specificului şi intereselor unităţii patrimoniale7 pentru care este important şi aspectul că se

poate influenţa în mai mică sau mai mare măsură rata rentabilităţii7 aşa cum se prezintă în

continuare.

'$1$&$ etoda co.tului mediu "onderat =C$$P$>

$ostul mediu ponderat $.(.:.1 unitar7 se calculează fie după fiecare intrare sau după

acea operaţie de intrare în urma căreia se efectuează o ieşire sau altfel spus înaintea fiecărei

" =udu&an7 5.7 Contabilitatea şi control de gestiune7 *d. 8edcom 2ibris7 0aşi7 %##%7 pa&."#,

'(


24/117


operaţii de ieşire7 fie numai la sf)rşitul lunii în vederea evaluării într-o sin&ură operaţie a

tuturor ieşirilor efectuate în cursul acestei perioade de &estiune".

$ostul unitar mediu ponderat se determină prin raportarea valorii totale a stocului

iniţial cumulată cu valoarea intrărilor la cantitatea existentă în stocul iniţial cumulată cu

cantitatea sau cantităţile intrate7 după caz. 8oldul iniţial şi7 de asemenea7 stocul iniţial sunt

cele stabilite după operaţia precedentă de intrare sau cele de la începutul lunii7 după cum

costul mediu ponderat se determină în urma fiecărei operaţii de intrare şi7 respectiv7 lunar.

+=

+

,i

i I

S I CMP

St Q

în careC

(etoda

costului mediu

ponderat poate fi

aplicată în două

varianteC

• metoda costului mediu unitar ponderat calculat la sf)rşitul perioadei $(


25/117


26/117


prestabilite1. Aceste preţuri se stabilesc cu anticipaţie7 pe baza costurilor medii ale bunurilor

respective dintr-o perioadă anterioară7 şi sunt denumite preţuri de înre&istrare.

5iferenţele care se stabilesc între preţurile standard şi costurile de ac+iziţie sau

producţie7 după caz7 pentru toate aprovizionările care se efectuează7 se contabilizează distinct7

iar ulterior7 la sf)rşitul fiecărei perioade de &estiune7 se repartizează în mod proporţional at)t

asupra bunurilor ieşite7 c)t şi asupra celor aflate în stoc7 pe bază de coeficient de repartizare7

care se determină cu date cumulate de la începutul anului.

$oeficientul de repartizare amintit se calculează prin raportarea soldului iniţial al

diferenţelor de preţ cumulat cu diferenţele aferente intrărilor înre&istrate de la începutul

anului şi p)nă la sf)rşitul perioadei de referinţă la valoarea stocului iniţial7 stabilită în preţuri

standard7 cumulată cu valoarea intrărilor de bunuri din cursul aceloraşi perioade7 de

asemenea7 la preţuri standard sau de înre&istrare7 după formula"C

$oeficient derepartizare

8oldul iniţial aldiferenţelor de preţ

P5iferenţe de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei cumulat7 de la începutul anului

8oldul iniţial al stocurilor la preţ de înre&istrare

PBaloarea intrărilor în cursul perioadei la preţ de

înre&istrare cumulat7 de la începutul anului

$oeficientul de repartizare astfel obţinut se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din

&estiune cumulată de la începutul anului şi stabilită la preţul de înre&istrare7 iar rezultatul

obţinut se diminuează cu diferenţele de preţ repartizate p)nă la începutul lunii pentru care se

face calculul7 obţin)ndu-se suma absolută a diferenţelor ce se repartizează şi care se

înre&istrează în contul sau conturile de c+eltuieli în care au fost reflectate bunurile ieşite din

patrimoniu.

$oeficientul de repartizare analizat se poate calcula la nivelul fiecărui cont sintetic de

&radul 0 sau 00 sau pe fiecare &rupă sau cate&orie de stocuri7 iar soldurile finale ale conturilor

de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri7 stabilite la preţurile de

înre&istrare standard17 obţin)ndu-se astfel valoarea de intrare a stocurilor7 la costurile deac+iziţie sau de producţie7 după caz.

;n cazul utilizării metodei preţurilor standard prestabilite17 datorită modificărilor care

pot să survină în ceea ce priveşte costurile de ac+iziţie sau de producţie7 este necesară analiza

" =udu&an7 5.7 Contabilitatea şi control de gestiune7 *d. 8edcom 2ibris7 0aşi7 %##%7 pa&."#9

'2


27/117


lor periodică7 operaţiune care7 de re&ulă7 se efectuează cel puţin odată pe an7 iar atunci c)nd

este cazul se realizează actualizarea ce se impune7 la sf)rşitul exerciţiului financiar.


28/117


• &0$02 ! Intrare J 10 buc =udu&an7 5.7 Contabilitatea şi control de gestiune7 *d. 8edcom 2ibris7

0aşi7 %##%7 pa&.""#

• &'$02 Ieşire J 20 buc

• &@$02 Intrare J 60 buc

• '2$02 ! Intrare J %0 buc

• '6$02 ! Ieşire J @0 buc

2a sf)rşitul perioadei unitatea patrimonială înre&istrează următorul sold final C

• (0$02 ! Sf J 10 buc

8ă se calculeze costul unitar la ieşire a stocurilor după metodele cunoscute şi anume C

costul mediu ponderat7 fifo7 lifo şi metoda costului standard .

etoda co.tului mediu "onderat calculat la .fErşitul "erioadei =tabelul nr$' > F

$alculul preţului de ieşire din patrimoniu se calculează cu a!utorul formuN C

i

t

i I

S I CMUP

St Q

+=

+

∑∑

Tabelul nr$' ,#aluarea .tocurilor "rin metoda CP Nr.$rt 5ata *xplicaţii Q $u Baloare 5ata *xplicaţii Q $u Baloare

# " % , 4 3 6 ' 9 "#

" #".#6 Si # #7%# "4 #6.#6 Ieşire 4# #7%'3 ""74#

% "#.#6 Intrare 3# #7,% "6 "%.#6 Ieşire 6# #7%'3 "7"#

, ".#6 Intrare '# #7,# %4 %'.#6 Ieşire # #7%'3 "9793

4 %6.#6 Intrare 4# #7,6 "474# ,#.#6 Sf # #7%'3 "9793

3 -Total

%4# K 6'74# -Total

%%# X 6'74#

'6


29/117


etoda *I*O =tabelul nr$ (> F

:otrivit acestei metode bunurile ieşite din patrimoniu se evaluează la costul de

ac+iziţie sau de producţie1 al primei intrari lot1. :e masura epuizării loturilor7 bunurile iesitedin patrimoniu se evaluează la costul de ac+iziţie sau de producţie al lotului următor7 în

ordine cronolo&ică.

Tabelul nr$ ( ,#aluarea .tocurilor "rin metoda *I*O

Nr.crt

5ata *xpli-caţii

0ntrări 0eşiri 8tocuri

Q $u Bal Q $u Bal Q $u Bal# " % , 4 3 6 ' 9 "# ""

" #".#6 8i # #7%# "4 - - - - - -

% #6.#6 0eşire - 4# #7%# ' ,# #7%# 6

, "#.#6 0ntrare-

3#-

#7,%-

"6--

--

--

,#3#

#7%##7,%

6"6

4 "%.#6 0eşire- - - ,#

,##7%##7,%

'976

-%#

-#7,%

-674

3 ".#6 0ntrare-

'#-

#7,#-

%4--

--

--

%#'#

#7,%#7,#

674%4

6 %6.#6 0ntrare--

4#

--

#7,6

--

"474#

---

---

---

%#'#4#

#7,%#7,##7,6

674%4

"474

%%.#6 0eşire--

--

--

%#3#

#7,%#7,#

#7674"3

,#4#

#7,##7,6

9"474%,74

etoda LI*O =tabelul nr$ %> F

:otrivit acestei metode bunurile ieşite din patrimoniu se evaluează la costul de

ac+iziţie sau de producţie1 al ultimei intrari lot1. :e masura epuizării loturilor7 bunurile

iesite din patrimoniu se evaluează la costul de ac+iziţie sau de producţie al lotului următor7 în

ordine cronolo&ică .

'B


30/117


Tabelul nr$% ,#aluarea .tocurilor "rin metoda LI*O

Nr.

crt

5ata *xpli-

caţii

0ntrări 0eşiri 8tocuri

Q $u Bal Q $u Bal Q $u Bal# " % , 4 3 6 ' 9 "# ""

" #".#6 8i # #7% "4 - - - - - -

% #6.#6 0eşire - 4# #7% ' ,# #7% 6

, "#.#6 0ntrare-

3#-

#7,%-

"6

--

--

--

,#3#

#7%#7,%

6"6

4 "%.#6 0eşire - - -3#"#

#7,%#7%

"6%

-%#

-%

-4

3 ".#60ntrare -

'#-

#7,-

%4-- --

--

%#'#

#7,%#7,

674%4

6 %6.#6 0ntrare--

4#

--

#7,6

--

"474

---

---

---

%#'#4#

#7,%#7,#7,6

674%4

"474

%%.#6 0eşire--

--

--

4#,#

#7,6#7,

"4749

%#3#

#7,%#7,

674"3

%"74

etoda co.tului .tandard F

:otrivit acestei metode evaluarea stocurilor se face la un pret standard care in

contabilitate se actualizează de re&ulă cel putin o dată pe an .


31/117


oate metodele de evaluare a elementelor de stocuri prezentate anterior au acelasi

obiectivC evaluarea iesirilor din patrimoniu. Nici una dintre acestea nu este perfectă7 valoarea

stocului final modificandu-se de fiecare dată7 ceea ce determină si o variaţie a rezultatului

obtinut.

Analiza comparativa a acestor metode scoate in relief urmatoarea situatie prezentată

in tabelul nr$ 1 .

Tabelul nr$1 Analiza com"arati#ă a metodelor Nr7crt *xplicaţii $(: /0/ 20/ $ost

standard# " % , 4 3

" 8i "4 "4 "4 "4

% 0ntrări 3474 3474 3474 3474

, 0eşiri 4'743 4 4974 4'743

4 8f "9793 %"74 "9 "9793

(&


32/117


CAPITOLUL (

*B05*NIA *K08*NI*0 @0 (0@$?00 8$ calculaţie pentru intrăriD• c+itanţele zilnice şi monetareD

• facturi şi avize de expediţie pentru ieşiri en &ros sau en detail1D

• inventarele pentru contabilizarea stocurilor lunare.

;n cazul mărfurilor şi ambala!elor mai pot interveni şi alte documenteC

• raport de &estiuneD

• note de contabilitateD

• note de recepţie şi constatare de diferenţeD

• decont privind BAD

• borderoul de v)nzare încasare1D

• ordine de plată.

" istea7 (.7 Contabilitatea societăţilor comerciale7 *d. $*$$A7 =ucureşti7 "996.pa& "4,

('


33/117


34/117


35/117


36/117


8e întocmeşte în două exemplare7 pentru fiecare sumă încasată7 de către casierul

unităţii şi se semnează de acesta pentru primirea sumei.

$irculă la depunător exemplarul "7 cu stampila unităţii1. *xemplarul % răm)ne în

carnet7 fiind folosit ca document de verificare a operaţiunilor efectuate în re&istrul de casă.

8e ar+ivează la compartimentul financiar-contabil7 după utilizarea completă a

carnetului exemplarul %1.

Nota de intrare rece"3ie şi con.tatare diferen3e =NRC > este întocmită de

comisia de recepţie şi semnată de membrii comisiei şi de &estionar la recepţia materialelor

primite pe baza documentului de însoţire a transportului. 5ocumentul de însoţire a

transportului poate fi factura7 avizul de însoţire a transportului sau scrisoarea de trăsură.

N$5 >ul este întocmit în trei exemplare care au următoarele destinaţiiC

• un exemplar răm)ne la depozitD

• un exemplar va fi transmis la contabilitate ca document !ustificativ pentru înre&istrarea în

contabilitate a intrării materialelor în &estiuneD

• un exemplar va fi transmis la biroul financiar7 împreună cu factura furnizorului în

ori&inal7 în vederea plăţii furnizorului şi înre&istrarea în contul de furnizori.

5acă se constată diferenţe la recepţie7 se întocmeşte un al patrulea exemplar al N$5

ce va fi remis furnizorului.


37/117


are calitatea de forţă probantă în raportul cu terţii7 termenul de păstrare să fie de "# ani7

celelalte documente să fie păstrate doar , ani ".

($'$ etoda de organizare a contabilită3ii analitice a .tocurilor de

mărfuri

$ontabilitatea stocurilor de mărfuri şi ambala!e se ţine calitativ şi valoric sau numai

valoric7 prin folosirea inventarului permanent sau a inventarului intermitent. ;n condiţiile

folosirii inventarului permanent7 în contabilitate se înre&istrează toate operaţiunile de intrare şi

ieşire7 ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor7 at)t cantitativ c)t

şi valoric". 0nventarul intermitent constă în stabilirea ieşirilor şi înre&istrarea lor în

contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la sf)rşitul perioadei. ;n acest caz7 ieşirile se

determină ca diferenţă între valoarea stocului iniţial plus valoarea intrărilor şi valoarea stocului

final7 determinat pe baza inventarierii. ;n cazul folosirii inventarului permanent7 contabilitatea

analitică a stocurilor se poate or&aniza după una din următoarele metode7 in funcţie de specificul

activităţii şi necesităţile proprii ale unităţii patrimonialeC

• metoda operativ-contabilă pe solduri1D

• metoda cantitativ-valorică pe fişe de cont analitic1D

•

metoda &lobal-valorică .

($'$&$ etoda o"erati# contabilă ="e .olduri>

(etoda operativ>contabilă pe solduri1 constă în ţinerea7 la locul de depozitare7 a

evidenţei cantitative a bunurilor materiale pe cate&orii7 iar în contabilitate a evidenţei

valorice desfăşurate pe &estiuni7 iar în cadrul &estiunilor7 pe &rupe sau sub&rupe de

bunuri 7 după caz. $ontrolul exactităţii şi concordanţei înre&istrărilor din evidenţa

depozitelor cu cele din contabilitate se asi&ură lunar7 prin evaluarea stocurilor cantitative

transcrise din fişele de ma&azie în re&istrul stocurilor %D

" istea7 (.7 Contabilitatea societăţilor comerciale7 *d. $*$$A7 =ucureşti7 "996.pa& "44" =o!ian7 .7 Contabilitate generală7 *d.


38/117


:racticarea metodei operativ-contabile pe solduri1 de contabilitate analitică a

stocurilor mărfuri şi ambala!e constă înC

• *videnţa operativă şi analitică a stocurilor de mărfuri şi ambala!e la locurile de

depozitare se ţine cu a!utorul fişei de ma&azie care7 în cadrul acestei metode deevidenţă a stocurilor7 serveşte şi ca document de contabilitate analitică şi sursă de

informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de mărfuri şi

ambala!e.

• *valuarea stocurilor de mărfuri şi ambala!e şi verificarea concordanţei

înre&istrărilor efectuate în fişele de ma&azie şi în contabilitate se realizează cu

a!utorul re&istrului stocurilor .

e&istrul stocurilor se întocmeşte şi conduce în compartimentul financiar-contabil7manual sau computerizat7 la sf)rşitul fiecărei luni7 pe feluri de stocuri7 &rupate pe ma&azii

depozite17 conturi7 &rupe sau sub&rupe de stocuri7 în ordine alfabetică sau a codurilor7 prin

înscrierea prelucrarea1 stocurilor din fişele de ma&azie şi evaluarea lor la preţurile de

înre&istrare. e&istrul stocurilor nu circulă7 fiind document de înre&istrare contabilă7 şi se

ar+ivează la compartimentul financiar-contabil.

(etoda operativ-contabilă sau pe solduri de contabilitate analitică a &estiunilor de

stocuri se poate utiliza cu bune rezultate în cazul aplicaţiilor computerizate în cadrulcărora existenţa şi mişcările cantitative ale stocurilor sunt urmărite operativ7 iar cele

valorice periodic7 cu ocazia înre&istrărilor efectuate în contabilitatea &estiunii stocurilor.

($'$'$ etoda cantitati##alorică

(etoda cantitativ-valorică pe fişe de cont analitic1 constă în ţinerea evidenţei cantitative pe

cate&orii de bunuri la locul de depozitare7 iar în contabilitate7 a evidenţei cantitativ-valorice".

$ontabilitatea stocurilor de mărfuri şi ambala!e se desfăşoară pe &estiuni7 iar în cadrul

acestora pe cate&orii de bunuri. $ontrolul exactităţii şi concordanţa înre&istrărilor din evidenţa la

" :op7 A.7 Contabilitatea finanaciară românească amonizată cu directivele contabile europene şi standardeleinternaţionale de contabilitate7 *d. 0ntelcredo7 5eva7 %##%7 pa& 4#%

(6


39/117


40/117


locurile de depozitare cu evidenţa analitică a elementelor stocabile de la compartimentul

financiar-contabil. ;n această versiune7 denumită şi metoda contabilităţii valorice7 în locul de

depozitare fişa de ma&azie este suprimată7 urm)nd ca în locul acesteia să se conducă la

locurile de depozitare fişele de cont analitic pentru valori materiale desc+ise pentru fiecare

element stocabil în parte.

:rincipalele operaţiuni lucrări1 pe care le presupune această versiune a metodei

cantitativ-valorice de contabilitate analitică a &estiunilor de stocuri de mărfuri şi ambala!e

suntC

a> 2a locurile de depozitareC

• primirea-predarea bunurilor în baza documentelor de dispoziţie privind intrarea şi ieşirea

lor din &estiuneD

• evaluarea cantităţilor intrate în stoc sau ieşite din stoc în conformitate cu procedeele de

evaluare practicate de unitatea patrimonială şi acceptate de doctrina şi le&islaţia contabilăD

• înre&istrarea documentelor de dispoziţie de intrare-ieşire în fişele de cont analitic pentru

valori materiale.

• întocmirea borderourilor de predare a documentelor compartimentului financiar-contabil.

b> 2a compartimentul financiar-contabilC

• verificarea necesităţii7 exactităţii şi oportunităţii operaţiunilor de intrare-ieşire de stocuri şi

confirmarea corectitudinii evaluării şi înre&istrărilor în fişele de cont analitic pentru valori

materiale.

• întocmirea facultativă1 a situaţiilor centralizatoare a intrărilor şi ieşirilor şi înre&istrarea

acestora în conturile de stocuriD

• întocmirea balanţelor de verificare analitice ale conturilor de stocuri.

Această versiune menţine avanta!ul că poate furniza operativ date cu privire la

nivelul7 structura şi mişcarea stocurilor concomitent cu reducerea volumului de muncă

&enerat de dubla înre&istrare a mişcărilor cantitative. Necesită însă un personal &estionar

%0


41/117


mai bine calificat care să posede7 pe l)n&ă cunoştinţele stricte de &estiune a stocurilor7 şi

cunoştinţe minime de contabilitate a existenţei şi mişcării acestora.

($'$($ etoda global ! #alorică(etoda &lobal-valorică constă în ţinerea evidenţei numai valoric7 at)t la nivelul

&estiunii7 c)t şi în contabilitate.

$ontrolul concordanţei înre&istrărilor din evidenţa &estiunii cu cea din contabilitate

se face periodic. Această metodă se aplică7 în principal7 pentru evidenţierea mărfurilor şi

ambala!elor aflate în unităţile de desfacere cu amănuntul şi pentru alte bunuri7 în cazul

unităţilor care nu au dotarea te+nică corespunzătoare. :e măsura dotării cu te+nică de

calcul7 unităţile vor trece la utilizarea metodei cantitativ-valorice

"

.5octrinar %7 această metodă de contabilitate analitică a &estiunilor de stocuri poate fi

practicată atunci c)nd nu există obli&aţia le&ală7 iar mana&erii unităţilor patrimoniale nu

dispun ţinerea unei evidenţe cantitativ-valorice pentru stocurile ce fac obiectul unei

&estiuni7 proced)ndu-se astfelC

• la locul de depozitare ma&azin7 restaurant7 bufet etc.1 se foloseşte formularul tipizat

specific comerţului cu amănuntul intitulat raport de &estiune $

aportul de &estiune se completează de către responsabilul de &estiune numaivaloric7 pe baza documentelor de intrare şi de ieşire a mărfurilor şi ambala!elor şi

respectiv pe baza documentelor de depunere a numerarului rezultat din v)nzări la

casieria centrală a unităţii sau direct în conturile bancare ale acesteia.

• la compartimentul financiar-contabil contabilitatea analitică se ţine tot &lobal-

valoric7 pe fiecare &estiune în parte7 cu a!utorul formularului tipizat fişa de cont pentru

operaţii diverse.

$ontrolul concordanţei dintre înre&istrările efectuate la &estiuni în raportul de

&estiune şi la contabilitate în fişa de cont pentru operaţii diverse se efectuează decadal7

" :op7 A.7 Contabilitatea finanaciară românească amonizată cu directivele contabile europene şi standardeleinternaţionale de contabilitate7 *d. 0ntelcredo7 5eva7 %##%7 pa& 4#% RRRRR &orme metodologice aprobate de omf nr.43J"99'7 pa& ,"

%&


42/117


c+enzinal7 lunar sau la alte perioade stabilite de unitate prin puncta!ul valoric al

documentelor înre&istrate în cele două evidenţe.

8oldurile valorice ale mărfurilor şi ambala!elor aflate în &estiune se verifică pe baza

Taportului de &estiuneF predat la contabilitate7 precum şi prin inventariere.

(etoda &lobal-valorică poate fi utilizată şi pentru evidenţa stocurilor de rec+izite de

birou7 imprimatelor7 materialelor pentru ambalat şi a cărţilor te+nice7 caz în care la locul

de depozitare se ţine numai o evidenţă cantitativă iar la compartimentul financiar-contabil

numai o evidenţă valorică cu a!utorul fişelor de cont pentru operaţii diverse.

(etoda &lobal-valorică de contabilitate analitică a &estiunilor de stocuri prezintă

serioase avanta!e dintre care cel mai semnificativ este reducerea volumului de muncă prin

eliminarea fişelor de cont analitic pentru valori materiale de la compartimentul financiar-contabil.

versiune simplificată a acestei metode constă în eliminarea completă a evidenţei

operative7 respectiv a raportului de &estiune şi ţinerea numai a evidenţei &lobal-valorice7 la

compartimentul financiar-contabil sau c+iar la locul de depozitare cu a!utorul fişei de cont

pentru operaţii diverse.

5e remarcat că7 în practică7 deseori se înt)lnesc diferite combinaţii ale metodelor de

evidenţă operativă şi analitică a &estiunilor de stocuri.

($($ Reflectarea -n contabilitate a .tocurilor de mărfuri

;n cadrul stocurilor propru-zise se cuprind şi mărfurile. Acestea reprezintă bunurile pe

care unitatea patrimonială le cumpără în vederea rev)nzării. 8unt asimilate mărfurilor şi

materiile prime7 unele materiale consumabile7 obiectele de inventar7 animalele şi pasările7

alte valori de natura stocurilor trecute în ma&azinele proprii de desfacere pentru a fi v)ndute".

r&anizarea contabilităţii mărfurilor este influenţată de mai mulţi factori.


43/117


anume7 4"" GClienţi(7 care să evidenţieze creanţele din momentul v)nzării mărfurilor p)nă în

momentul încasării lorD în cazul circulaţiei en detail7 v)nzarea se face7 de re&ulă7 cu plata

imediată7 în numerar.

)ărfuri şi ,' - Diferenţe de preţ la

mărfuri$

$ontul (@& ărfuri este de activ şi reflectă în debit şi7 de asemenea7 în credit7 preţul

de înre&istrare aferent at)t mărfurilor intrate şi respectiv ieşite în şi din &estiune7 c)t şi a celor reflectate numai scriptic la intrări şi ieşiri.

$ontul analizat .e debitează prin creditul conturilor care corespund modalităţilor de

intrare a mărfurilor în patrimoniu şi anumeC

• 4#" - *urnizori7 4#' > *urnizori- facturi nesosite şi 34% - Avansuri de trezorerie7 pentru

ac+iziţionări de la terţi cu decontare ulterioară şi respectiv din avansuri spre decontareD

• ,3 - )ărfuri aflate la terţi şi 4#" - *urnizori7 cu valoarea mărfurilor aduse din păstrare

sau custodie de la terţi şi respectiv cu c+eltuielile de transport-aprovizionare şi de

prelucrare pentru acestea în cazul utilizării costului efectiv de ac+iziţie ca preţ de

înre&istrareD

• ,#" - )aterii prime7 ,#% - )ateriale consumabile7 ,%" > )ateriale de natura obiectelor

de inventar ş.a.7 pentru v)nzarea unor asemenea active circulante materiale în starea în

care au fost ac+iziţionate ca atare1D

%(


44/117


• ,43 - +roduse finite7 în cazul transferării produselor finite obţinute din activitatea de

exploatare în ma&azinele proprii de prezentare şi desfacereD

• 6# - C,eltuieli privind mărfurile şi " -!enituri din subvenţii pentru evenimente

etraordinare şi altele similare7 pentru mărfurile constatate în plus la inventariere şi

respectiv primite cu titlu &ratuitD

• ,' - Diferenţe de preţ la mărfuri şi 44%' -.!A neeigibilă7 cu adaosul comercial şi BA

aferentă preţului cu amănuntul sau en &ross7 ambele corespunzătoare intrărilor în

&estiune7 în cazul în care acest preţ este cel de înre&istrare ş.a.

$ontul ," - )ărfuri .e creditează ca urmare a ieşirilor din &estiune7 prin debitul

conturilor ce corespund căilor sau modalităţilor de ieşire din patrimoniu7 după cum urmeazăC

• 6# - C,eltuieli privind mărfurile7 descărcarea &estiunii D

• 6" - C,eltuieli etraordinare privind calamităţile şi alte evenimente etraordinare/

• ,3 - )ărfuri aflate la terţi7 în situaţia trimiterii sau lăsării de mărfuri în păstrare sau în

consi&naţie la terţiD

• ,' - Diferenţe de preţ la mărfuri şi 44%' - .!A neeigibilă7 cu adaosul comercial şi BA

aferentă preţului cu amănuntul sau en &ross7 ambele corespunzătoare mărfurilor ieşite din

&estiune7 atunci c)nd evidenţa este or&anizată la acest preţ ş.a.

Soldul contului ," - )ărfuri este debitor7 reprezent)nd preţul de înre&istrare costul

efectiv de ac+iziţie sau preţul prestabilit sau preţul de v)nzare cu amănuntul sau en-&ross1

aferent mărfurilor existente în patrimoniu la sf)rşitul perioadei de &estiune.

;n unităţile comerciale cu amănuntul7 dată fiind frecvenţa mare a actelor de v)nzare şi

inexistenţa unei reţele de calculatoare la punctele de v)nzare7 nu este posibilă o contabilitate

analitică cantitativ > valorică7 pe sortimente de marfă. ;n consecinţă7 în marea ma!oritate a

cazurilor7 se practică contabilitatea analitică &lobal valorică pe &estiuni7 iar ca preţ de

înre&istrare este folosit preţul de v)nzare incluz)nd preţul de cumpărare şi adaosul comercial

mar!a comercială17 la care se mai adau&ă şi taxa pe valoare adau&ată. ;n aceste condiţii7contabilitatea are datoria să calculeze şi să înre&istreze şi diferenţa dintre preţul de v)nzare şi

cel de cumpărare7 adică adaosul comercial mar!a comercială1 aferent mărfurilor intrate şi

rămase în stoc precum şi taxa pe valoare adau&ată inclusă în preţul de v)nzare.

($($&$ *olo.irea in#entarului "ermanent

%%


45/117


societate comercială cu activitate de desfacere a mărfurilor cu amănuntul dispune la

începutul lunii de mărfuri în valoare de "."9# N la preţ cu amănuntul inclusiv

BA Baloarea BA > "9# N17 cu o diferenţă favorabilă adaos comercial1 de %## N.

;n cursul perioadei de &estiune au loc următoarele operaţii privind mărfurile7 aşa cum

rezultă din !urnalul pentru cumpărăriC

&$ 8e ac+iziţionează mărfuriC preţ de cumpărare ".4## N7 BA deductibilă

%66 N7 preţul de v)nzare ".3# N7 BA inclus în preţul de v)nzare ,,%73 N7 preţ de

v)nzare inclusiv BA %.#'%73 N.

NotăC 2a contul ,' s-a înre&istrat adaosul comercial7 respectiv valoarea de ".4##

N x %3M

K J K '(%6?1 '(%6?1(@& %0& '06'?1 &222%%'2 (@6 '22 (10

%%'6 (('?1 Aprovizionare mărfuri factura nr.

'$ 8-au v)ndut mărfuri cu plata în numerar7 aşa cum rezultă din !urnalul pentru

v)nzăriC

• Baloarea mărfurilor v)ndute inclusiv BA 1 ".4## N

5in careC BA ".4##J"."9R"9M %%,73, N

• Balorea la preţ de v)nzare fără BA ""674 N

1(&& J K &%00@0@ &&@2?%@%%'@ ''(?1(

;nre&istrare numerar din v)nzăric+itanţa nr.

($ 5escărcarea la sf)rşitul lunii a &estiunii7 cu valoarea mărfurilor v)ndute.

presupune calcule şi înre&istrăriC

a> determinarea coeficientului mediu de diferenţe de preţ adoas comercial 1

U 8$ ct.,'J 85 ct.," > 8$ ct.44%' x "## 33#J%.3# x "## %#M R

%1


46/117


b> determinarea diferenţei de preţ aferente mărfurilor în stoc Os 1 aplicarea cotei

procentuale de diferenţe U 1 asupra valorii mărfurilor rămase în stoc sold final cont ,"

> sold final cont 44%'1

Os ".'%73 > %9'791 x %#J"## ".3,73, x %#J"## ,"47#6 N

c> determinarea diferenţei de preţ adaos comercial1 aferent mărfurilor v)ndute Ov 1C

Ov 8$ ct.,' - Os 33# > ,"47#6 %,37%94 N

d> calculul costului mărfurilor v)nduteC

".4## > %%,73, P %,37%.9 1 94"7"' N

K J (@& &%0020@ B%&?&6(@6 '(1?'B%

%%'6 ''(?1(5escărcarea &estiunii

5upă aceste înre&istrări7 soldul contului de mărfuri ".'%73 N reprezintă valoarea

la preţ de v)nzare inclusiv BA7 a mărfurilor în stoc. $ontrolul &estionar presupune

inventarierea mărfurilor şi compararea totalului valorii inventarului7 adică soldul faptic7 cu

soldul scriptic al contului de mărfuri7 rezult)nd fie minus7 fie plus de inventar la preţ cu

amănuntul7 inclusiv BA.:entru un calcul c)t mai corect este indicat ca at)t la numaratorul c)t şi la numitorul

acestui raport să se ia în considerare soldul iniţial la #".#" şi rula!ul creditorJdebitor pe

perioada de la #".#" p)nă la sf)rşitul perioadei de calcul.

%$ :entru înre&istrarea plusului de inventar este necesar să se determine adaosul

comercial7 c)t şi BA- ul aferent acestui plus şi7 prin scăderea acestor elemente se află

valoarea la preţ de cumpărare a mărfurilor constatate în plus cu care se vor diminua

c+eltuielile privind mărfurile.

*xempluC 8e consideră că în urma inventarului s-a stabilit totalul faptic de ".'',73 N.

5eciC

• 8old faptic ".'',73 N

• 8old scriptic ".'%73 N

• :lus de inventar în preţ de v)nzare7 inclusiv BA 1 "" N

%2


47/117


• BA ""#.###J"."9x"9M #7"6 N "76 N

• :lus de inventar la preţ fără BA 97%4 N

• Adaos comercial 97%4 x %# 1J"###7" N "7'3 N

• $ostul mărfurilor în plus 74 N

(@& J K &&(@6 &?61%%'6 &?@220@ @?%

;nre&istrare plus la inventar demărfuri

;n cazul minusurilor de inventar neimputabile7 articolul contabil va fi cel anterior7

doar inversat7 adicăC

K J (@& &&(@6 &?61%%'6 &?@220@ @?%

;nre&istrare minus la inventar de

mărfuri neimputabile

;n cazul minusurilor imputabile7 alături de înre&istrarea de mai sus7 efectuată pentru

descărcarea contului de mărfuri cu valoarea lipsei7 se va întocmi7 pentru imputarea lipsei7

următorul articol contabilC

%2& J K &&

@16& B?'%%%'@ &?@2

;nre&istrare minus la inventar demărfuri imputabile

1$ :entru re&ularizarea taxei pe valoare adau&ată se efectuează înre&istrareaC

K J %%'2 '22

%@


48/117


%%'@ ''(?1(%%'% %'?%@

e&ularizare BA

bservaţieC $onturile 6# 77 $+eltuieli privind mărfurile H şi # 77 Benituri din

v)nzarea mărfurilor G se înc+id pe seama contului de rezultate "%" 77 :rofit şi pierdere G.

;nre&istrările noastre se referă la comerţul cu amănuntul şi7 întruc)t evidenţa acestor

&estiuni se ţine &lobal valoric7 la nivel de unitate7 este necesară folosirea preţului de v)nzare

cu amănuntul7 inclusiv BA ca preţ de înre&istrare. ;n această situaţie7 pentru considerentele

mai înainte prezentate7 se folosesc conturile 44%' 77 BA neexi&ibilă G şi ,' 77 5iferenţe de

preţ la mărfuri G. ;n condiţiile practicării metodei 77inventarului intermitentG7 mărfurile se

înre&istrează direct pe c+eltuieli în momentul aprovizionării7 evident evalu)ndu-se la preţulefectiv de cumpărare7 astfel că nu mai este necesară folosirea pentru scopul arătat mai înainte

a conturilor 44%' 77 BA neexi&ibilă G şi ,' 77 5iferenţe de preţ la mărfuri G

($($'$ *olo.irea in#entarului intermitent

&$ 2a începutul exerciţiului se preia în exploatare preţul de cumpărare al mărfurilor

din stoc.

6# ," ',3 ',3

:reluare marfă stoc

'$ ;nre&istrarea costului mărfurilor aprovizionateC

M 4#" ",%764

6# "43644%6 %6764

;nre&istrare marfă factura nr.

($ ;nre&istrarea v)nzării mărfurilor cu numerarC

3,"" M "4##

%6


49/117


# ""67444% %%,73,

;nre&istrare numerar din v)nzăric+itanţa nr.

%$ ;nre&istrarea la sf)rşitul lunii a costului mărfurilor în stoc pe baza inventarierii în

valoare de "%.394.93 N

," 6# "%3973 "%3973

(ărfuri in stoc la sf)rţitul lunii

5eterminarea costului mărfurilor v)ndute care se va transfera7 ca şi în cazul anterior7

asupra contului "%" 77 :rofit şi pierdere G se efectuează pe baza relaţieiC

, J SiISf ',3 P ".4## > "%3973 9373 N.

(etoda de contabilitate a mărfurilor la preţ de v)nzare în condiţiile or&anizării

analitice &lobal > valorice exemplificată mai sus este aplicabilă într-o economie în care preţul

de v)nzare s-ar caracteriza prin unicitate şi caracter fix pentru acelaşi sortiment de marfă.

;n condiţiile de astăzi ale economiei din om)nia7 metoda prezintă nenumărate

dezavanta!e şi7 în plus7 permite fie încălcarea unor principii contabile7 fie denaturarea situaţiei patrimoniale şi a rezultatului financiar. ;n consecinţă7 se poate renunţa la metoda &lobal

valorică în favoarea metodei cantitativ valorice7 pe sortimente de marfă7 soluţie &reu de optat

în condiţiile inexistenţei unei dotări corespunzătoare cu calculatoare a reţeN comerciale.

($%$ Reflectarea -n contabilitate a .tocurilor de ambalaje

$irculaţia mărfurilor de la producători p)nă la consumatori7 ca de altfel şi a celorlalte

cate&orii de bunuri materiale7 este condiţionată în mare măsură de utilizarea unor ambala!eadecvate7 care contribuie la păstrarea proprietăţilor fizico-c+imice ale acestora în timpul

transportului7 manipulării7 depozitării şi comercializării. Altfel spus7 ambala!ele reprezintă o

cate&orie distinctă de stocuri care asi&ură una dintre premisele importante pentru realizarea în

condiţii corespunzătoare a circulaţiei propriu-zise a mărfurilor.

%B


50/117


51/117


(odul de funcţionare a contului ,'" > Ambala!e7 diferă în raport de evidenţă a

stocurilor de ambala!e destinate ambalării şi transportului produselor finite şi a mărfurilor.

*ste practicată de unitatea patrimonială astfel7 ambala!ele pot circula în re&im de v)nzare-

cumpărare sau re&im de restituire directă".


52/117


53/117


;nre&istrarea diferenţrlor de preţ laambalşa!e

($ 8e primesc ambala!e de la prelucrare referitor la care7 pe baza facturii furnizorului7

se cunosc următoarele elementeC

• valoarea ambala!elor trimise spre prelucrare 43736 N

• tariful total pentru prelucrare %373 N

• valoarea ambala!elor primite7 la preţul prestabilit 67#6 N

• diferenţele de preţ favorabile 3 N

• BA aferentă tarifului facturat de furnizor "9M1 47'3 N

8e înre&istrează următoarele operaţiiCa$ intrarea în patrimoniu a ambala!elorC

(6& J K @2?02

(16 %1?12%0& '1?1(66 1

Ambala!e primite conform facturii nr.

b$ BA facturată de furnizorC

%%'2 J %0& %6?1 %6?1

/acturarea BA

%$ 8e înre&istrează v)nzarea ambala!elor7 odată cu mărfurile7 cunosc)ndu-se că în

!urnalul facturilor fiscale este înscrisă valoarea totală de "3% N7 precum şi BA aferentă

de "9M %'7'' N1

%&& J K &60?66

@06 &1' %%'@ '6?66

1(


54/117


55/117


epartizarea diferenţelor

c$ o&lindirea BA aferentă ambala!elor acordate

2(1 J %%'@ &B?%1 &B?%1

eprezentare BA

@$ 8e impută &estionarului minusul de ambala!e constatat la inventariere7

cunosc)ndu-se costul efectiv de ac+iziţie de ",73 N şi BA aferentă de %73 N "9M1

%'6' J K &2?0@@16 &(?1%%'@ '?1@

;nre&istrare minus la inventar demărfuri imputabile

6$ 8e descarcă &estiunea pentru ambala!ele imputate şi înre&istrate la operaţia

anterioară7 cunosc)ndu-se în plus preţul de înre&istrare total de "%73 N7 precum şi

diferenţele de preţ favorabile de ,76 NC

K J (6& &'?1206 &'?%@(66 (?2

5escarea &estiunii

:entru operaţiile economice înre&istrate anterior s-a considerat că diferenţele de preţ

sunt favorabile7 preţul de înre&istrare prestabilit fiind mai mare dec)t costul efectiv de

ac+iziţie. ;n situaţia în care preţul prestabilit este mai mic7 diferenţele de preţ sunt

11


56/117


nefavorabile şi se reflectă în contabilitate cu a!utorul aceluiaşi cont sintetic ,''17 însă

înre&istrările contabile se inversează sau7 altfel spus7 contul în cauză se utilizează ca un cont

de activ7 în debit o&lindeşte diferenţele de preţ aferente intrărilor de ambala!e7 iar în credit pe

cele corespunzătoare ieşirilor de ambala!e din patrimoniu.

Contabilitatea o"era3iilor "ri#ind ambalajele refolo.ibile care circulă "rin

re.tituire directă

8istemul de restituire directă a ambala!elor se adoptă7 de re&ulă7 în situaţia în care

între furnizor şi client se efectuează operaţii frecvente de livrări de mărfuri cu ambala!e

refolosibile. :entru asemenea livrări de ambala!e nu se constituie venituri7 iar în contabilitatea

furnizorului se utilizează contul 4"9-$lienţi-creditori7 care se creditează pentru ambala!ele

livrate şi se de debitează pentru cele &oale restituite de client. :e de altă parte7 în

contabilitatea clientului nu se încarcă &estiunea de ambala!e7 ci se foloseşte contul 4#9 -

/urnizori-debitori7 care se debitează cu valoarea ambala!elor primite de la furnizor cu mărfuri

şi se creditează ulterior cu valoarea ambala!elor &oale restituite acestei unităţi.

A$ n contabilitatea furnizorului

&$ :e baza facturii7 se înre&istrează livrarea7 odată cu mărfurile7 a unor ambala!e de

transport sau de cir

Documents

Organizarea Si Conducerea Contabilitatii Marfurilor Si Ambalajelor