28
SUBIECTUL I Senzatii: +caracteristicile unei senzatii depind de particularitatile stimulului si de cele ale subiectului- insusirile senzatiei(intensitate,durata,calitate,tonalitate afectiva)depind atat de…avand in vedere ca senzatiile reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulului asupra analizatorilor si nu apar decat in aceste conditii; +interoceptive=stari interne legate de satisfacerea nevoilor fundamentale(organice,durere) exteroceptive=reflecta prop ale stimulului din afara subiectului(insusiri ale ob si fenomenelor din lumea externa); +cea mai simpla legatura informationala a omului cu lumea si cu sine se realizeaza prin intermediul senzatiilor deoarece toate celelalte raporturi mai complexe nu se pot constitui fara o baza senzoriala. +caracteristicile unei senzatii depind de particularitati stimulului si de cele ale persoanelor din jurul nostru- F deoarece caracteristicile unei senzatii depind deopotriva de particularitatile stimulului si de cele ale subiectului cunoscator,nu de cele ale persoanelor din jurul nostru; +caracteristici :intensitate,durata,calitate,tonalitate afectiva; Perceptii: +imaginea perceptiva este bogata in continut deoarece cuprinde atat insusirile esentiale cat si pe cele mai putin importante de detaliu; +perceptiile se asemana cu reprezentarile din perspectiva continutului reflectat-ambele procese psihice cognitive senzoriale reflecta insusiri concrete ale stimulului,deci se aseamana din… +obiectuala(im unui ob anume),primara ; +afirmatia conform careia interesele stabile pt o anumita categorie de stimuli faciliteaza o mai mare operativitate a procesului perceptiv este adevarata pt k calitatea imaginii perceptive depinde de relatia activa cu obiectul si de importanta acestuia pt subiect ; +imaginea perceptiva ofera informatii suplimentare comparativ cu senzatiile integrate in ea pt k perceptia nu este o simpla suma de senzatii,ci o semnalizare calitativ superioara;in imaginea perceptiva apar si prop care nu partilor,elemente ce stau la baza,precum configuratia sau structura ;

Original)

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Original)

SUBIECTUL ISenzatii: +caracteristicile unei senzatii depind de particularitatile stimulului si de cele ale subiectului-insusirile senzatiei(intensitate,durata,calitate,tonalitate afectiva)depind atat de…avand in vedere ca senzatiile reprezinta rezultatul imediat al actiunii stimulului asupra analizatorilor si nu apar decat in aceste conditii;

+interoceptive=stari interne legate de satisfacerea nevoilor fundamentale(organice,durere) exteroceptive=reflecta prop ale stimulului din afara subiectului(insusiri ale ob si fenomenelor din lumea externa);

+cea mai simpla legatura informationala a omului cu lumea si cu sine se realizeaza prin intermediul senzatiilor deoarece toate celelalte raporturi mai complexe nu se pot constitui fara o baza senzoriala.

+caracteristicile unei senzatii depind de particularitati stimulului si de cele ale persoanelor din jurul nostru- F deoarece caracteristicile unei senzatii depind deopotriva de particularitatile stimulului si de cele ale subiectului cunoscator,nu de cele ale persoanelor din jurul nostru;

+caracteristici :intensitate,durata,calitate,tonalitate afectiva;Perceptii: +imaginea perceptiva este bogata in continut deoarece cuprinde atat insusirile esentiale cat si pe cele mai putin importante de detaliu;

+perceptiile se asemana cu reprezentarile din perspectiva continutului reflectat-ambele procese psihice cognitive senzoriale reflecta insusiri concrete ale stimulului,deci se aseamana din…

+obiectuala(im unui ob anume),primara ;+afirmatia conform careia interesele stabile pt o anumita categorie de stimuli

faciliteaza o mai mare operativitate a procesului perceptiv este adevarata pt k calitatea imaginii perceptive depinde de relatia activa cu obiectul si de importanta acestuia pt subiect ;

+imaginea perceptiva ofera informatii suplimentare comparativ cu senzatiile integrate in ea pt k perceptia nu este o simpla suma de senzatii,ci o semnalizare calitativ superioara;in imaginea perceptiva apar si prop care nu partilor,elemente ce stau la baza,precum configuratia sau structura ;

+perceptia are caracter direct,nemijlocit pt k se produce in conditiile actiunii directe a stimulilor asupra analizatorilor ;

+calitatea imaginii perceptive depinde de relatia activa cu obiectul pt k dak ob este manevrat in timpul activitatii,va fi mai bine perceput decat daca este doar contemplat ;

+stilul perceptiv influenteaza formarea si dezv unei aptitudini :chiar si in conditiile in care percep aceeasi entitate,oamenii isi formeaza imagini si idei diferite despre acestea,selecteaza si interpreteaza informatiile intr-o maniera pers si se definesc printr-un stil perceptiv propriu.modul in care percep realitatea va influenta formarea si dezvoltatea aptitudinilor,caci perceptia este integrata in activitatile umane iar aptitudinile sunt sisteme op superior dezv…(def) ;Reprezentari: +insusiri concrete,caracteristice,esentiale,intuitive ;

+in reprezentare,detasarea de camp(context) poate fi totala, mai mult chiar, obiectele si fenomenele anumitor locuri pot fi transpuse in altele,fara a perturba cunoasterea.astfel de schimbari sunt insotite de constiinta absentei obiectului si de reflectarea « trecutul ca trecut » ;

+aptitudinile tehnice cuprind structura reprezentarilor spatio-temporale(repr de figuri,miscari, ansambluri masinale coordonate), in felul acesta repr implicandu-se activ in formarea aptitudinilor tehnice ;

Page 2: Original)

+mecanismele verbale evoca repr deja formata si ceruta de sarcini cognitive si practice ; dirijeaza formarea unor imagini repr mai bogate sau mai schematice,mai fidele ob sau mai indepartate ;implicarea acestora este o conditie a aparitie si dezv repr ;

+repr apare pe baza perceptiei(im secundara in raport cu acesta),deci procesul repr este conditionat de perceptie dar cele doua nu se indentifica pt k procesul repr implica analize si sinteze senzoriale mai complexe decat cele perceptive,cum ar fi selectii si schematizari etc,ajungandu-se astfel la o imagine cu un grad mare de generalitate in care insusirile esentiale sunt mai accentuate ca in perceptie ;

+cu cat momentul perceperii unui ob este mai apropiat de momentul in care are loc reprezentarea, cu atat reactualizarea va fi mai vie si mai usor de realizat ;

+deoarece se def ca »-«, rezultatul procesului de repr,imaginea mintala,pastreaza de cele mai multe ori, o mare asemanare cu cea perceptiva,ea cuprinzand tot insusiri intuitive,figurative.repr apare pe baza perceptiei(im secundara in raport cu acesta),de aceea bogatia experientei perceptive este o conditie necesara a producerii repr. ;

+im panoramica-reconstituie in plan mintal apoi reda integral si simultan toate informatiile despre ob ;

+in procesul de repr se impletesc analiza si sinteza senzoriala care urm coordonatele actiunii directe cu obiectul,cu op intelectuale si cu f reglatorie a limbajului(intuitiv-figurativa,operational-intelectiva) ;Personalitatea: +personalitatea desemneaza sub uman considerat in unitatea determinarilor bio-psiho-socio-culturale.Personalitatea deplin formata tine de functionarea ca intreg a fiintei umane, avand un caracter sintetic, stabil, sistematic si flexibil,caci ea constituie elementul stabil al conduitei unei persoane, ceea ce o caract. si o dif de alte pers ;

+factorii de pers dispun de o oarecare plasticitate pt k pers are o dimensiune bio-psiho…,adica reflecta influenta mediului social si cultural asupra fondului ereditar.de exp,apt se pot dezv prin ex si acumulare de cunostinte adecvate,temp poate fi influentat prin educatie,caracterul are o puternica det social-culturala,deci factorii de pers au un caracter adaptativ ;

+are caracter sintetic in rap cu celelalte procese si fen psihice deoarece nu este un alt proces sau fen psihic sau rezultatul insumarii tuturor acestora ci tine de functionarea ca intreg a fiintei umane.De aceea se poate afirma ca are rol integrator in rap cu celelalte pr si fen psihice ;

+reprezinta sistemul insusirilor stabile si specifice unei fiinte umane concrete care isi pun decisiv amprenta asupra manifestarilor psihocomportamentale ale acesteia.ea repr el stabil al conduitei(se manifesta stabil in conduita) fara ca acest fapt sa impiedice fiinta umana sa se adapteze la modificarile din mediu ;

+ca el stabil al conduitei unei persoane, pers,prin factorii ei implica fiinta umana concreta in ansamblul sau nu numai intr-un anumit raport concret.astfel,se poate afirma ca tinde spre generalitate ;

+deoarece reflecta modul unic si continuu in care pers integreaza influentele mediului si educatiei, ale exp de viata,ale evaluarilor succesive pe care le indeplineste de-a lungul vietii => ca aceasta se imbogateste,se modeleaza, se construieste de-a lungul vietii ;

+factorii de pers :il caract pe om in ansamblul sau (generalitate), condenseaza diferite f si pr psihice(sintetici), se pot perfectiona sub presiunea cond de mediu(plasticitate), se manifesta const in conduita,nu pot fi modificati de situatii tranzitorii si accidentale (stabilitate relativa) ;

+termenul de pers in acceptiunea sa cea mai larga denumeste omul considerat in existenta sa sociala si inzestrarea sa culturala,deci intreg sistemul atributelor,structurilor si valorilor de care dispune o persoana ;de aceea,orice om dispune de pers ;

Page 3: Original)

Temperamentul: +nu sunt bune sau rele,nu intra sub incidenta evaluarii pt k sunt nespecifice,in sensul k nu implica anumite valori,nu sunt susceptibile de a fi apreciate dpv moral,estetic,intelectual ;

+pot influenta temp : trasaturile moral-afective de caracter,activitatea desf timp indelungat,educatia ;

+coleric(nelinistit,nerabdator, oscileaza intre entuziasm si deznadejde,impulsiv,exagereaza atat in prietenii cat si in ostilitati), sangvinic(optimist, bine dispus, comunicativ, ia usor decizii,echilibrat,se adapteaza usor), flegmaticul(calm, temperat, pasiv, demn de incredere), melancolic(emotiv, sensibil, dificultati de adaptare,inclinare spre reverie) ;

+melancolicul si colericul=inegali in manifestari,grad ridicat de nevrozism ; +deoarece temp se refera la aspecte formale ale conduitei umane, el nu determina nici caracterul,nici apt deci nici inteligenta ca aptitudine generala.Inteligenta nu det temp,det in principal de tipul de act nervoasa superioara;

+deoarece temp este o particularitate foarte generala a personalitatii si se manifesta prin trasaturi stabile, cunoastearea tipului temp este importanta si din perspectiva comunicarii interpersonale.Daca stim ca o persoana are un temp coleric, k este impulsiva,excitabila, k react violent, k poate deveni agresiva, vom adopta o alta atitudine decat in cazul cand avem o relatie cu o persoana calma,echilibrata,controlata in manifestari ;

+insusiri ce exprima activitatea nervoasa superioara :forta sau energia,mobilitatea,echilibrul ;

+temp suporta toate influentele dezv celorlalte componente superioare ale pers si dobandeste o anumita factura psihologica,de aceea se vorbeste despre compensarea unor trasaturi temp prin autocontrol constient ;

+in cazul temp, indicatorii comportamentali sunt foarte pregnanti ;Aptitudinile: +contribuie la dezv apt :exercitiul,acumularea de cunostinte adecvate, predispozitia nativa, mediul social, educatia ;

+aptitudini simple :acuitatea vizuala,concentrarea atentiei, acuitatea olfactiva, auzul muzical, finetea simtului olfactiv, finetea simtului gustativ ;

+aptitudinile generale sunt prezente intr-un nr mare de activitati, fiind comune unor domenii diferite. Desi aptitudini k inteligenta, spiritul de obs, calitati ale memoriei conditioneaza performanta ele nu pot substitui apt speciale care asigura succesul intr-un domeniu delimitat,le pot compensa intr-o oarecare masura.In situatia in care o apt speciala e mai pregnanta,apt generale pot sa o potenteze.

+apt se dezv prin exersare in act sociala spre deosebire de temp care nu poate fi modificat radical ;

+pt k potentialul ereditar al apt sa fie valorificat,este necesara educatia, prin care aceste sisteme operationale se org progresiv si se construiesc la diverse niveluri calitative.

+prezenta aptitudinilor este o conditie necesara dar nu suficienta pt formarea unei capacitati pt k apt se situeaza la nivel de potentialitate, ca premisa a dezv ulterioare,in timp ce capacitatile repr apt activata, consolidata prin exercitiu si imbogatita cu cunostinte adecvate ;

+caract generale: mijlocesc rezultate supramedii in act,arata ceea ce poate pers nu ceea ce stie ;

+talentul repr gradul inalt de dezvoltare al aptitudinilor precum si combinarea lor originala in masura sa asigure crearea de valori noi si originale ;Inteligenta: +caracteristici : aptitudine generala, faciliteaza adaptarea la situatii noi, in sens larg se identifica cu capacitatea de a rezolva probleme ;

+ performantele scolare sunt conditionate de un anumit nivel de dezvoltare a inteligentei,pt k inteligenta ca apt generala, este un sistem de insusiri stabile care

Page 4: Original)

favorizeaza adaptarea pers la situatii noi si se manifesta in calitatea vietii intelectuale centrate pe gandire.Ea contribuie la formarea capacitatilor, fiind cunoscuta si drept cap de a rez probl. astfel sunt considerati indicatori ai comp inteligent.. ;

+indicatori comportamentali ai inteligentei : succesul scolar,restructurarea si adaptarea comportamentului la situatii noi, rapiditatea intelegerii, adecvarea la context,dificultatea si noutatea probl pe care sub este in stare sa le rezolve,s.a. ;

+este aptitudinea generala care antreneaza intreaga personalitate si introduce criterii de diferentiere din perspectiva capacitatilor de adaptare la situatii noi.Ea utilizeaza structuri operationale fexibile,complexe,productive ce permit manifestarea prin conduite adaptative.astfel sunt considerati indicatori ai comp inteligent.. ;

+apt generala care permite adaptarea la situatii noi prin procedee si strategii cognitive care antreneaza intreaga personalitate.astefel,sunt considerati indicatori… ;

+se manifesta creativ si actioneaza eficient in atingerea scopurilor stabilite pt k faciliteaza realizarea de legaturi logice si rapide intre mijloace si scopuri.Ea consta intr-un sistem de insusiri stabile ale pers care faciliteaza intelegerea relatiilor care exista intre el unei situatii si adaptarea optima pt atingerea scopurilor ;

+potrivit teoriei inteligentelor multiple, una dintre formele inteligentei multiple este inteligenta lingvistica ce face referire la abilitatea de a gandi in cuvinte si de a utiliza limbajul pt a exprima realitati complexe.comunicarea nu este doar un schimb de informatii ci si o relatie interpersonala, o experienta de viata.dar modul in care interactionam este conditionat si de inteligenta verbala a persoanei, de capacitatea sa de a se adapta la situatii noi de comunicare prin adaptarea intonatiei,intensitatii, expresivitatii non-verbale adecvate ;

+stadii : preoperational (2-7 ani) ;operatiilor concrete(7-11ani) ;operatiilor formale(11-17 ani) ;

+jean piaget considera adaptarea un echilibru intre asimilarea informationala la schemele preexistente si acomodarea impusa de noile informatii care nu se potrivesc perfect cu vechile scheme ;

+aptitudinile generale faciliteaza reusita in toate domeniile de activitate.din aceasta categorie fac parte inteligenta,capacitatea de invatare… ;

SUBIECTUL IIMEMORIE: +caracteristici:activa, selectiva(omul retine si reactualizeaza numai o parte a inf in functie de motivatia avuta, de interesele celui care memoreaza,de varsta,de gradul de cultura,etc),situationala, mijlocita, inteligibila;

+calitati/indicatori : volumul, rapiditatea intiparirii ( este calitatea mem care exp faptul ca fixarea se realizeaza repede,cu mare economie de timp,de efort si de repetiti),trainicia pastrarii,fidelitatea reactualizarii ;

+procesele memoriei : intiparire,reactualizare,stocare(pastrarea informatiilor sau conservarea,stocarea lor este acel proces al memoriei care pp retinerea pt un timp mai scurt sau mai lung a inf/datelor memorate.este un proces activ,dinamic pt k implik org si reorg inf memorate,includerea lor in sisteme de noi legaturi,ca urmare,obt unor efecte relativ diferite.Pastrare de f scurta durata-zecimide sec,pastrare de scurta durata-18/20sec-8/10min,de lunga durata-peste 10 min);

+forme :-intiparire:voluntara(este forma intiparirii kre pp realizarea efortului voluntar in vederea realizarii memorarii.este org,sistematica,productiva si intra in functiune mai ales la act grele,monotone,neinteresante.poate fi logica sau mecanica…),involuntara,mecanica(implica simpla inmagazinare a materialului fara

Page 5: Original)

intelegerea inf memorate.ea duce la o invatare formala doar a formelor verbale,dar nu si a continutului logic.este aparent sau momentan eficienta,in esenta ea fiind ineficienta pt k inf retinute astfel vor fi f usor uitate.in unele situatii ca de ex..ea este necesara),logica ; -reactualizare :recunoasterea(se realizeaza in prezenta ob si pp suprapunerea modelului actual peste cel aflat in mintea sub.este relativ simpla si are la baza interventia perceptiei.dispune de forme voluntare si involuntare),reproducere ;

+memoria umana este activa,cea artificiala nu ;memoria umana este un proces psihic complex,ce are un caracter ierarhizat,sistematic,logic-rational si constient ;

+atat memoria cat si imaginatia asigura cont vietii psihice,pe axa temporala trec-prez-viitor;

+2 forme uitare :uitare totala,uitare situationala(mai poarta numele de lapsus.aceasta constituie incapacitatea de actualizare-moment de vid mental,sau inlocuirea unui el cu contrariul sau) ;

+2 cauze ale uitarii :lipsa de interes si de mobilizare voluntara, insuficienta consolidare in etapa memorarii(o memorare nerationala care ia forma subinvatarii-cu mai putine repetitii dekt este necesar,sau forma suprainvatarii-cu mai multe repetitii,pot duce la uitare),emotiile(atunci cand sunt foarte puternice si au conotatii neplacute pt sub,pot avea un efect destabilizator asupra conduitei mnezice,generand uitare) ;

+factori de optimizare a memoriei :org si sistematizarea mat de memorat,asigurarea unui suport motivational si atitudinal adecvat,starea generala a sub(se retin mai usor materiale kre sunt in acord cu atitudinile sub decat cele kre intra in dezacord cu ele.mat agreabile se retin mai usor decat cele dezagreabile,iar cele dezagreabile mai usor decat cele indiferente.de asemenea,in cond de boala sau oboseala,sub retine inf mai greu decat atunci cand are o stare generala buna) ;

+sol pt optimizarea memoriei: realizarea unui nr optim de repetitii si esalonarea lor in timp, consolidarea intiparirii, utilizarea schemelor logice,intelegerea informatiilor(imbunatatirea pastrarii), apelul la procedee mnemotehnice care opt actele mnezice mecanice,asigurarea unui suport motivational si atitudinal adecvat,constientizarea valorii si importantei achizitionarii mnezice, org si reorg repetata a mat de memorat(pt mobilitatea mem),stabilirea constienta a scopului si mobilizarea energetica suficienta pt indeplinirea acestora(mem voluntara) ;

+sol pt preintampinarea uitarii :crearea unei motivatii intrinseci pt activitate,asigurarea unui suport motivational si atitudinal adecvat, efectuarea unui nr optim de repetitii si esalonarea lor in timp ;

+memorie-gandire   : termenii memorie si gandire denumesc 2 procese…f importante pt fiinta umana.memoria este (def).gandirea,(def),preia si prelucreaza datele stocate de memorie,de aceea legatura dintre cele doua este f imp.corelatia dintre cei doi termeni este evidenta si in cazul formelor intiparirii.dupa prez sau abs gandirii(intelegerii) inf mem se disting mem log si mem mec.Mem log pp intelegrea(latura functionala permanenta a gandirii) inf de aceea este mult mai eficienta decat mem mec.mem conditioneaza invatarea, intelegerea, rez probl, furnizeaza « mat » cu care opereaza gandirea.Atat m cat si g au un caracter mijlocit deoarece fol inf furnizate de procesele cognitive senzoriale.legatura m cu g este asigurata si de sistematizarea,clasificarea si org mat de mem dupa criterii de semnificatie.

+mem logica-uitare   : tin de procesul psihic…ce poarta numele de memorie.mem log este acea forma a intiparirii bazata pe intelegerea si descifrarea sensurilor,implicatiilor,semnifiktiilor mat memorat ;de aceea inf retinute astfel vor fi mult mai greu uitate,uitarea fiind un proces natural,relativ necesar,de dezintegrare si diminuare a unor date din experienta noastra anterioara.o alta leg intre…o constituie si modalitatea de prevenire a uitarii deoarece una dintre sol pt preintampinarea uit o constituie mem

Page 6: Original)

log.intre…exista deci relatii dinamice,fiecare actionand asupra celeilalte, realizand impreuna un ansamblu integrator pt individ.

+mem-uitare   : mem (def).uitarea(def).Legatura dintre…poate fi abordata din mai multe pdv.In I rand,uitarea poate fi negativa,atunci cand inf nu au fost bine asimilate prin procesul mem,nu au fost corelate sub forma unor scheme logice si cunostintele devin lacunare si fragmentate.In II rand,uitarea poate fi privita ca o supapa kre lasa sa se elimine cee ce nu mai coresp realitatii si solicitarilor.intre…exista deci relatii dinamice,fiecare act asupra celeilalte,realizand impreuna un ansamblu integrator pt individ.

+mem-imaginatie   : termenii…desemneaza 2 pr psih cogn sup f importante pt fiinta umana.mem(def),imag(def). mem este cea care ofera imaginatiei material pt combinarile sale,care-i fixeaza si apoi reactualizeaza rezultatele.spre deosebire de mem,care este cu atat mai eficienta cu cat este mai fidela, imag este cu atat mai valoroasa cu cat rez sale sunt mai originale si mai diferite de exp ant.astfel, imag se deosebeste de mem,dar nu ar putea exista fara aceasta.fac legatura intre prezent trecut si viitor.

+cond memorarii-vol mem   : vol mem este cant de material pe care il intiparim,mem,fixam.cond mem se refera la particularitatile materialului de memorat,caracteristicile ambiantei in care are loc mem sau react,trasaturile psihofiziologice ale sub.toate acestea isi pun amprenta asupra vol mem.spre ex daca mat de mem este familiar sub,atunci vol mem va fi >.de asemenea,vol mem se afla in relatie directa cu ambianta stimulatoare dar si cu suportul mot si atitudinal adecvat procesului de mem,stocare si react a inf.

+mem de lucru-imaginatie   : mem de lucru este abilitatea de a stok inf temporare iar imaginatia (def). Inf necesare procesului de selectare si combinare,pt crearea unor noi proiecte imaginative sunt fixate/pastrate de mem de lucru.proiectele in faza lor incipienta sunt stocate de mem de lucru,pana la crearea,de catre imag,a produsului final,ce va fi pastrat de mem. In timpul procesului imag,mem de lucru pastreaza inf in timpul lucrului la alte sarcini care necesita atentie si imag.

+uitare-caracter situational al mem   : uitarea este un fenomen natural,normal si mai ales relativ necesar,pt k intervine k o supapa kre lasa sa se scurga, sa se elimine ceea ce nu corespunde noilor solicitari. In raport cu mem kre tinde spre fixarea si pastrarea inf ,uitarea este un fenomen negativ.mem are un caracter situational,kci functioneaza in dependenta de particularitatile situatiei in kre se afla pers si de starea specifica a acesteia in mom repectiv.astfel, nu este tot una dak mem dimineata sau seara, dupa o activitate indelungata, intr-o ambianta linistita sau, dimpotriva, zgomotoasa.caracterul situational al mem poate det uitare-stari de oboseala ,surmenaj,anxietate,ambianta nepotrivita,fiecare act asupra celeilalte,facilitandu-se sau ingreunandu-se reciproc.

+mem involuntara-invatare   : mem inv (def).prin definitie,inv inseamna asimilarea de noi inf,priceperi, deprinderi, si noi operatii.dak acestea capteaza atentia si interesul individului,ele vor fi retinute prin memorare involuntara ,kre necesita mai putin efort decat cea voluntara.mem inv este acea forma a mem care apare in abs intentiei de a mem,tocmai de aceea pp un efort si un consum de energie mult <. Mem inv eficientizeaza si usureaza procesul de inv.

+uitare-creativitate   : uitarea poate fi definita ca un esec in incercarea de a recupera corect o inf candva memorata, intiparita iar creativitatea (def).intre…exista o relatie de interdependenta,in sensul k se influenteaza reciproc.asa cum am precizat si mai sus,creat pp realizarea unui produs original si de val pt societate si se sprijina pe memorie,in actul creativ fiind nevoie de corelatii logice,inedite,de folosirea cu succes a unor experiente anterioare ;de aceea uitare ingreuneaza sau chiar inhiba creat. Uitarea este un proces normal si necesar, pt k are rolul de a elibera « depozitul mem »,dar de cele

Page 7: Original)

mai multe ori se intampla sa uitam lucruri esentiale.cand intervine uitarea,apelul la creat se dovedeste o sol buna in astfel de situatii.

+comparatie-memorie   : comp este una dintre operatiile fundamentale ale gandirii,pr psihic cogn sup,categorie din care face parte si mem. Mem(def).procesul de intiparire poate fi favorizat de comparatie.op ce consta in…comparand vechile inf cu cele noi,pe acestea din urma vom reusi sa le retin mult mai usor si pt mai mult timp. Comparand datele pe kre trebuie sa le memoram cu cele deja memorate,putem usura procesul de reactualizare. Mem log,forma a mem diferentiata in functie de prezenta intelegerii inf,se foloseste de comp pt a crea legaturi logice intre inf.Mat de comp este furnizat de mem.

+mem inv-creativitate : mem inv(def).creativ(def).creativ pp realizarea unui produs original si de valoare pt societate si se sprijina pe memoria inv care ii furnizeaza material pt proiectele sale,aceasta forma a mem oferindu-ne cea mai mare parte din experienta achizitionata,ea fiind dependenta de particularitatile mai deosebite ale stimulilor care se impun de la sine. Un proiect creactiv realizat spontan,ce corespunde intereselor generale ale sub,nu este pierdut, ci este retinut de memoria inv,legatura dintre cele doua comp ale vietii psihice fiind una f importanta.

+caracter mijlocit-activ   : …sunt doua caracteristici ale mem,(def).mem este mijlocita,ceea ce inseamna k pt a memora mai bine si pt a reactualiza mai usor ne servim de o serie de instrumente care au rolul de a indeplini functia unor autentice mijl de memorare(nodul la batista,repetitii,sublinieri).caract activ se refera la faptul ca pp nu doar o simpla inmagazinare a cunostintelor ci si confruntarea lor cu necesitatile actuale ale vietii individului.Caract activ al mem ajuta la selectarea si modificarea mat de mem a.i. sa fie mai usor de retinut prin intermediul mijl de mem ce tin de caract mijl.cele 2 caract conlucreaza pt funct optima a procesului mem.

+lapsus-imaginatie   : lapsusul sau uitarea situationala este o forma a uitarii, fenomen natural,normal si mai ales relativ necesar ce consta in stergerea inf din stocul mem.Imag(def).pe cand lapsusul repr uitarea momentana a unor termeni exact pt acea perioada knd ar trebui sa ne reamintim. Termenul sau inf uitata,pt un anumit mom,poate fi inlocuit cu un sinonim sau alt termen,produs al imaginatiei.imag poate, deci, acoperi pt moment anumite lacune ale procesului mem.lapsusul poate afecta procesul imag in kzul in kre acesta are nevoie sa opereze cu notiunea uitata momentan,memoria fiind cea care furnizeaza imaginatiei mat pt proiectele sale.

GÂNDIRE:+notiuni:stiintifice, empirice(sunt limitate si saracioase in continut,rigide sau labile dar puternic individualizate dpv cognitiv si afectiv.ele satisfac in mica masura criteriile esentialitatii si necesitatii.sunt cunostinte dobandite nesistematic,neorg,nestructurat,intamplator,ale kror cai de provenienta sunt variabile si deschise);

+trasaturi: flexibilitatea,fluiditatea,elaborarea,originalitatea(consta in modul inedit, diferit de ceea ce este obisnuit sau comun, de a gandi, de a intelege,interpreta si exprima idei);

+caracteristici: caracter mediat(preia si prelucreaza datele senzoriale,fara a op direct asupra realitatii,ea op asupra cuv ce repr realitatea), rol central intre celelalte pr psihice;

+operatii ale gandirii: analiza(pp descompunerea pe cale mintala a unui ob in partile sale componente si aprecierea semnificatiei fiecaruia in cadrul unui intreg), comparatia(k op a gandirii,consta in evidentierea asem si deos dintre ob pe baza unui anumit criteriu);

+intelegerea(act intelectual de surprindere constienta a leg dintre ob si fen sau intre el unui intreg): spontana(pp o operatie rapida de integrare,recunoastere,

Page 8: Original)

semnificare), discursiva( este o act mentala de durata, kre antreneaza informatii si experienta dobandita succesiv,impliknd integrare si transfer);

+etape proces rezolutiv:punerea problemei(adica o reformulare a ei,ceea ce implik o predilectie asupra legaturilor posibile intre cunocut si necunoscut.de felul cum este pusa problema depinde, in mare masura, gasirea unei solutii), testarea ipotezei cu privire la modalitatile de rezolvare,verificarea rezultatului obt, validarea sau infirmarea lui;

+formula operationala (strategii rezolutive,cognitive):algoritmica, euristica(cuprinde procedee plastice,deschide menite sa conduca la descoperire si inventie, precum intrebari, punere de noi probleme, dialog, dezbatere, contradictii.euristica nu ramane la gandirea de tip « da-nu », « alb-negru », ci suscita productia intelectuala divergenta,in care se admit diverse variante si sol,considerate a fi nu reciproc-exclusive,ci complementare) ;

+invatarea cognitiva este activitatea de asimilare sau insusire a cunostintelor si op intelectuale coresp, de constituire a unor sisteme cognitive si structuri op conforme cu ob de studiu ;

+problema este un obstacol de ordin cognitiv-inf, cu care se confrunta gandirea pe traseul ei,este o lacuna in cunoastere ;

+ probl slab def :sunt problemele care pp abordarea unor procedee euristice in rezolvarea lor.euristica(def);

+bine definita-aflarea ariei unei suprafete/ slab definite :jocul de sah,gasirea iesirii dintr-un labirint;

+deosebiri gandire-imag: gandirea este o inlantuire de continuturi abstracte, iar imaginatia este o insiruire de imagini sau de continuturi concrete/ înlănţuirea de la baza gândirii e stăpânită de legi obiective; aceea de la baza imaginaţiei de legi subiective, psihologice. Imag. este specific umana ;

+tipuri de rationament : premise(este o formă fundamentală de logica, exprimata prin prop prin kre se afirma sau se neaga ceva & kre are o valoare de adevar-adevarat sau fals), concluzii ; rationament deductiv(din premise cu caracter general se extrage o concluzie cu caracter particular) ;

+asemanari gand-mem,imag : in desf lor un rol fundamental il detine limbajul ;+optim. invatarii :adoptarea unei atitudini pozitive privind utilitatea procesului de

invatare, asigurarea unui suport motivational si atitudinal adecvat ;+optim. insusirii conceptelor stiintifice :intelegerea acestora ;+optim. originalitatii gandirii: adoptarea de atitudini creative(initiativa,

receptivitate fata de nou, incredere in sine);+optim. strategii algoritmice: utilizarea si exersarea acestora;+optim. intelegerii: acumularea de cunostinte adecvate;+sol pt dezv operativitatii gandirii: dezv altor capacitati deja dobandite: mem

(consolidarea cap mnezice), eficientizarea calitatilor memoriei;+memorie voluntara-gandire :mem voluntara este o forma a mem.atat mem cat si

gandirea fac parte din categoria pr psih cogn sup.gandirea (def).mem voluntara este acea forma a intiparirii care pp prezenta intentiei de a memora si a efortului voluntar.f important in mem vol sunt stabilirea constienta a scopului, etapa in care intervine gandirea pt k scopul este selectat dupa criterii logice si utilizarea unor procedee specifice pt a facilita memorarea, procedee care implik gandirea,precum : stabilirea planului textului, comp,clasificarea ;

+invatare-intelegere :atat inv cat si int tin de gandire (def).invatarea (def) iar intelegerea este (def).intelegerea se realizeaza prin raportarea noilor inf la fondul de cunostinte asimilate prin invatare. Procesul de inv poate fi facilitat de intelegerea inf, kre vor fi astfel mult mai usor asimilate.o inv formala, kre nu se bazeaza pe intelegerea mat

Page 9: Original)

este mai defectuoasa sau chiar ineficienta. …se dovedesc in acest fel f importante pt viata individului.

+gandire-concept :conceptul(notiunea) tine de gandire(def).conceptul este unitarea informationala de baza a gandirii, cu care aceasta opereaza.el consta intr-o condensare selectiva sau intr-o integrare de informatii despre insusirile generale si esentiale ale anumitor clase de obiecte,fenomene sau relatii.pt ca un concept sa fie abordat, este necesara o anumita org a intregii activitati intelectuale si,in particular,formarea unui suport operational al gandirii pt respectivul concept.toate op gandirii antreneaza conceptele.

+analia si abstractizare :…sunt operatii fundamentale ale gandirii.analiza (def)iar abstractizarea consta in retinerea,in plan mintal, a insusirilor esentiale si definitorii pt o clasa de ob si a neglija insusirile neesentiale, accidentale.dupa ce prin procesul de analiza sunt apreciate semnificatiile fiecarei componente ale unui ob,prin abstractizare sunt retinute in plan mintal doar insusirile apreciate anterior ca fiind semnificative. Abstr este considerata o forma superioara de analiza,insa,spre deosebire de aceasta, este mai selectiva si nu acorda aceeasi insemnatate tuturor componentelor si insusirilor, ci doar celor pe care le considera semnificative.

+rezolvarea de probleme-imaginatie : rezolvarea de probleme constituie domeniul performantial al gandirii care este definita adesea ca proces de rezolvare a problemelor.imag (def).Problema(def). rez probl este un demers complex kre implik si imag,mai ales in strategiile rezolutive euristice.in etapele initiale ale pr rezolutiv,imag cu formele ei de manifestare intervine in explorarea spatiului problematic si in delimitarea problemei.imag creatoare favorizeaza productia de ipoteze,iar reveria poate genera solutii noi. Imag reproductiva poate oferi modalitati de transpunere in practica a sol si de prezentare a acestora.

IMAGINATIE: +calitati ale procesului imaginativ(imaginatiei): pr psih cogn sup cu caracter anticipativ, este specific umana, faciliteaza realizarea noului prin procedee specifice ;

+ voluntara (reproductiva;creatoare-pp elaborarea unor imagini sau proiecte noi pe baza selectari,combinarii si recombinarii experientei anterioare, imagini respectiv proiecte care nu se regasesc in exp anterioara a sub. Este cea mai complexa si valoroasa forma a imaginatiei vol si active, pt k este orientata spre ceea ce tine de viitor, spre ceea ce este nou.produsul ei este un proiect mental caracterizat prin noutate…combinatorik sa este complexa, desf in mai multe faze si caracterizata prin : bogatia procedeelor, ineditul lor, sustinerea afectiv-motivationala valoroasa), involuntara( visul,reveria-consta intr-o stare de detasare fata de realitate, cand sub este atras pe firul unor imagini in directia realizarii dorintelor si aspiratiilor sale);

+procedee imaginative: aglutinarea(consta intr-o noua organizare mentala a unor parti usor de identificat si care au apartinut unor lucruri, fiinte ,fenomene,etc. Acest procedeu a fost larg utilizat in mitologie, creandu-se imaginea sirenei, centaurului. Acesta este folosit si astazi in creatia tehnica), analogia(are la baza identificarea unor el comune si a celor necomune la doua serii de ob sau fenomene,unele dintre acestea fiind bine cunoscute, iar celelalte numai partial cun, dar pe baza unui astfel de procedeu putandu-se investiga si ceea ce este ink necunoscut), empatia(este o transpunere imaginara in plan perceptiv, intelectiv, afectiv, in altceva, acest altceva putand fi o alta pers, ob, fen facilitand descoperirea de noi aspecte & intelesuri), tipizarea(este folosita in creatia literara cu deosebire si pp identificarea generalului si apoi transpunerea lui intr-un produs nou, kre imbina in maniera autentik,generalul cu fenomenul), omisiunea(consta in modificarea nr de el structurale, pastrandu-se identitatea acestora. Efectul nou => din schimbarea nr-balaurul cu 7 capete);

Page 10: Original)

+visul din timpul somnului :caracter scenic(in unele vise, imaginile se deruleaza cu o anumita coerenta,k scenele unei piese de teatru), caracter simbolic ;

+visul de perspectiva-forma activa si voluntara a imag, constand in proiectarea mentala a drumului propriu de dezvoltare in acord cu posibilitatile pers si cu conditiile si cerintele sociale(un elev care isi creioneaza traseul profesional deschis de inscrierea la Facultatea de litere, pt k este pasionat de literatura);

+rezultatul imag reproductive se gaseste in experienta sub, imag creatoare se deosebeste de cea reproductiva prin faptul ca este orientata spre ceea ce este posibil, spre ceea ce tine de viitor ;

+2 trasaturi ale gandirii divergente pe kre se bazeaza procesul imaginativ : originalitate, elaborare, crearea noului ;

+trasaturi ale rezultatelor imaginatiei : noutate, originalitate, ingeniozitate ;+o sol pt stimularea imaginatiei reproductive consta in explicarea teoriilor nu

numai prin formule ,ci si raportandu-se la diverse aspecte ale vietii ;+sol pt diminuarea efectului negativ al reveriei :implicarea subiectului in diferite

activitati ;+sol pt stimularea imaginatiei (creatoare): crearea unui suport motivational

adecvat, adoptarea unei atitudini creatoare(interesul pt nou, increderea in fortele proprii, curiozitate, tendinta de a se aventura in necunoscut);

+sol stimulare imaginatie: trairea unor emotii puternice, formarea capacitatilor de reprezentare si existenta in stocul mem sub a unui vol bogat de reprezentari diverse si complexe, crearea unui suport motivational adecvat;

+rez de probl,ca latura performantiala a gandirii, este un demers complex kre implik imag si, mai ales in strategiile rezolutive euristice;

+deosebiri mem-imag :memoria orientata spre trecut,imag spre viitor ;mem este cu atat mai eficienta cu cat este mai fidela fata de cele invatate,imag este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale se deosebesc mai mult de ceea ce exista in experienta anterioara a sub;

+imag artistica-mem vol :imag artistica este o forma a imag diferentiata in functie de tipul de activitate in kre se integreaza.,mem vol este o forma a mem caract prin prezenta intentiei de a memora.mem vol este cea care stocheaza inf dintr-un anumit domeniu-artistic-pe kre le furnizeaza mai apoi imag artistice,kre pe baza selectarii, combinarii si recombinarii acestor inf, va conduce la obt unor produse noi si de val pt societate. Cand in mem vol apare un lapsus,imag artistica intervine pt a gasi un sinonim sau pt a completa imaginea mentala cu un ob asemanator celui kre lipseste.

+imag-creativitate :imag(def)creativitatea este un ansamblu de insusiri si aptitudini psihice kre, optim org, genereaza produse noi si de val pt societate. Creativ. este rezultatul contributiei specifice a mai multor fen psih, intre kre locul central il detine imag aceasta fiind procesul predilect al creativ. In creativ, nu sunt suficiente numai constructii logice,pt k acestea se caracterizeaza prin rigoare, prin desf cu respectarea stricta a unor reguli. Prin specificul sau de desf,imag depaseste aceste cadre, exploreaza necunoscutul, inexistentul si , in numite limite, incredibilul, largind considerabil campul cunoasterii umane. Ambele se finalizeaza in proiecte mintale, pp o combinatorica(op mentale) complexa, angajarea tuturor disponibilitatilor pers, sustinere afectiv-motivationala, atitudini creatoare.

CREATIVITATE: +atitudine creativa=vectori ai creativitatii;+vectorii creativi declanseaza, selectiv, ciclurile operatorii si le piloteaza intr-un

anumit sens;+vectorii au rol de orientare si energizare, fiind cuprinse aici toate procesele

psihice reglatorii responsabile de sustinerea energetica si incitarea la actiune. In functie

Page 11: Original)

de orientare se impart in vectori pozitivi(sunt vectorii de atractie, incitatie kre faciliteaza drumul spre performanta & contribuie la crearea noului.poarta numele si de vectori creativi -motivatia intrinseca, interesele stabile, nivel inalt de aspiratie, atitudinile nonconformiste)si vectori negativi(kre indeparteaza sub de realizarea unui produs original,sunt vectori de respingere,franare kre nu permit o valorifikre optima a propriilor posibilitati- motivatia extrinseca, interesele slab conturate, nivel redus de aspiratie);

+niveluri :creativitatea expresiva(se manifesta in comportamentul spontan al oamenilor,fara ca acestia sa-si propuna sa obtina rezultate utile & valoroase ), productiva(consta in obtinerea prin diferite operatii si tehnici, a unor produse mai mult sau mai putin originale), inventiva=tehnica(se materializeaza in inventii,in imbunatatiri ale unor produse a.i. sa devina destul de importante pt a fi brevetate & difuzate in productie),inovatoare=artistica(pp modificarea principiilor ce stau la baza unui anumit domeniu), emergenta (consta in revolutionarea, in restructurarea unui intreg domeniu tehnic, stiintific, artistic, prin contributia unui om de geniu);

+stadii(faze): stadiul pregatitor(in care in legatura cu aparitia unei intentii,se produce o mobilizare a subiectului si intervin analize,strangeri de materiale, schitari de planuri, experimente mintale), incubatiei(in care subiectul nu mai este fixat constient asupra obiectivului sau dar, la nivel subconstient,procesul continua sa se desfasoare), iluminarii, verificarii(elaborarii finale) ;

+factori care contribuie la dezv creativ. : influentele de mediu, educatia in forma creativa a fiecaruia, vectorii pozitivi si negativi ;

+atitudini creative(atitudini caracteriale kre fav pr creativ) : antirutiniera(menita sa incite la analiza critica a experientei & sa deschida calea unor noi experimentari), increderea in fortele proprii, interesele cognitive & devotamentul fata de profesiunea aleasa,care se include in sensu si scopul vietii ;

+2 componente ale modelului triadic : gandirea divergenta, strategiile euristice ;+particularitati ale personalitatii creatoare : ii sunt specifice-un anumit grad de

dezvoltate al aptitudinilor speciale, dezvoltarea atitudinilor creative ;+trasaturi(aspecte) : creativ nu este o trasatura psihica autonoma, ci rezultanta org

optime a unor trasaturi de personalitate distincte, este o proprietate a intregului SPU, pt k este rez contributiei specifice a mai multor fen psihice, combina intr-o maniera emergenta toate procesele psihice ;

+optim. potentialului creativ al unei pers introvertite : crearea unui suport motivational adecvat ; incurajarea formarii si manifestarii atitudinilor creatoare, de mare importanta fiind, in acest caz, increderea in fortele proprii ; disponibilitate fata de asumarea riscurilor; nonconformism intelectual si profesional;

+activitate creativa-gandire : gand(def). Actul creativ in sine este rez contributiei specifice a mai multor fen psihice, printre kre un rol important il are gandirea. Activitatea creativa nu ar putea genera produse de valoare si utile pt societate fara interventia gandirii, kre ii imprima dimensiunea rationalitatii. Gand are rol central intre celelalte pr si fen psihice, pe kre le coordoneaza. Un act creativ fara gandire ar duce la generarea unor produse absurde, inutile, fara un corespondent in realitate ;de aceea, rolul gandirii in cadrul activitatii creative este unul f important. Importanta originalitatii gandirii k mod inedit, diferit de ceea ce este obisnuit, de a intelege, interpreta si exprima idei.modul original de a gandi caracterizeaza pers creative, cu o gandire independenta, nonconformiste, cu o inalta kpacitate de generalizare si sigure de ele insele ;

+creativitatea inovativa-perseverenta :creativ inovativa consta intr-o recombinare ingenioasa de el cunoscute, astfel incat sa compuna o noua structura a unui ob sau proces tehnologic. Atunci cand in kdrul unui act creativ, creativitatea inovativa intampina dificultati in klea indeplinirii scopului, perseverenta individului este cea kre duce in final la realizarea cu succes a proiectului.Aceasta pp realizarea efortului voluntar o perioada

Page 12: Original)

mai scurta sau mai lunga de timp, chiar si in conditiile in kre aparent, n-ar fi posibila continuarea activitatii, ea fiind sustinuta atata de valoarea scopului cat si de increderea in fortele proprii. La acestea se adauga si luciditatea in aprecierea imprejurarilor, in descoperirea tuturor conditiilor favorabile desf actului creativ la acest nivel(creativ. inovativa).

CARACTER: +structuri caracteriale(componente structurale) : atitudinile, trasaturi volitive de caracter ;

+segm atitudinii : cognitiv, afectiv-motivational, volitiv ;+tipuri de atitudini : fata de sine( orgoliu,mandrie,demnitate), fata de

semeni(egoism, altruism),fata de munca ;+dupa G.Allport avem trasaturi cardinale (care domina si controleaza pe toate

celelalte), principale( pot fi cu usurinta recunoscute la individ,k fiindu-i caracteristice),secundare ;

+indolent=nepasator,apatic,lenes ;+egoism=atitudine de exagerată preocupare pentru interesele personale & de

nesocotire a intereselor altora ;+caracterul consta in totalitatea insusirilor psihice esentiale exprimate in valorile

promovate si prin atitudinile pe care omul le manifesta in raport cu sine insusi si cu diferite domenii ale vietii sociale ;

+atitudinea=modalitatea de raportare la o clasa generala de ob sau fen, prin kre o pers se orienteaza selectiv si se autoregleaza preferential. Ea se exprima prin conduite voluntare & are la baza judecati morale. Nu orice trasatura de caracter este o atitudine, ci este necesar k trasatura in cauza sa fie definitorie, esentiala, durabila, asociata cu o anumita valoare morala si exprimata cu o anumita intensitate. Atitudinea este o constructie sintetik cu componente cognitive, afectiv-motivationale si volitive, kre vor determina trei segmente : decizional, directional si executiv ;

+particularitati caracter : originalitate(pp autenticitatea in insusirea &realizarea anumitor valori, coerenta launtrica a acestora,forta lor morala,gradul lor diferit de dezv &imbinare la fiecare individ, cu alte cuvinte nota distinctiva a persoanei in raport cu alte persoane), bogatia caracterului, taria de caracter, statornicia ;

+modul in kre se formeaza o atitudine: prin repetarea actiunii fata de activitate & crearea unui suport motivational adecvat;

+descrieti o trasatura caracteriala: perseverenta-pp realizarea efortului voluntar, pe o perioada indelungata de timp, in directia realizarii scopului propus;

+factori care contribuie la formarea caracterului: mediul social, educatia(aceasta poate influenta direct sau indirect kracterul prin modelele sociale pe kre le ofera copilului. Familia si scoala au rolul educational cel mai pregnant. Modelele familiale, oferite de parinti, formarea treptata a unor trasaturi pozitive de caracter prin cultivarea increderii in sine, a sinceritatii, a modestiei, va crea un fond favorabil pt modelele eduktionale oferite de scoala. Insa scoala trebuie sa corecteze carentele educationale ale familiei sau chiar sa preia din rolurile acesteia in educatia copilului);

+caracteristici ale structurilor caracteriale( ale unei componente comportamentale pt a fi atitudine) : relativ stabile, generalizate, dobantite, au valoare morala, definitorii pt fiinta umana ;

+o trasatura de caracter este o trasatura caracterizata prin : relativa stabitate, generalizare, dobantite, are valoare pt morala, definitorie fiinta umana ;

+sol pt cresterea gradului de constiinciozitate la elevi : crearea unui suport motivational si atitudinal adecvat bazat pe trebuinta, motive, interese, convingeri ;

+sol pt punctualitate : sanctionarea ind de fiecare data cand nu este punctual, autoeducarea ;

Page 13: Original)

+originalitate a caracterului-gandire :orig caracterului (def). Gand (def).coerenta launtrica a trasaturilor de caracter este asigurata de gandire. Insusirile anumitor trasaturi, kre dau originalitate caracterului, este realizata de mai multe ori pe criterii logice, bazate pe gandire si op sale. De exp, cand un om este harnic pt k deduce, pe criterii logice, k in felul acesta va reusi sa se imbogateasca ;

+tarie de caracter-educatie :taria de caracter se exprima in rezistenta la actiuni si influente contrare scopurilor fundamentale, convingerilor, sentimentelor de mare valoare morala etc, pe kre persoana le-a transf in linii de orientare fundamentala si de perspectiva. Taria de caracter se formeaza si este influentata de educatie, individul fiind astfel educat in timp, sa opuna rezistenta influentelor contrare scopurilor sale, caci taria de caracter consta, in fond, in forta cu care sistemul caracterial isi apara unicitatea. Taria de caracter a unei pers poate influenta gradul de educatie al acesteia. De exp, un individ kre dispune de tarie de caracter este consecvent atunci cand isi propune sa-si insuseasca anumite cunostinte sau deprinderi.

SUBIECTUL IIIGÂNDIRE+AFECTIVITATE: gand, (def), este implicata in desf pr afective. In cazul pr afective puternice, pt k pers in cauza sa nu-si piarda controlul, intervine gandirea, care aduce argumente logice, pe baza inf selectate in prealabil.GÂNDIRE+ATENŢIE:gand, pr psih cogn sup, complex, este implicata in toate procesele si activitatile psihice, printre care si atentia. Atentia pp orientarea & concentrarea energiei psihonervoase pe un aspect al realitatii selectat, esentializat, abstractizat in prealabil de gandire. Cand gandirea selecteaza un ob sau un fen in vederea surprinderii legaturilor cauzale dintre el acestuia, ea coordoneaza atentia sa se focalizeze asupra ob sau fen respectiv, in vederea desf optime a pr.GÂNDIRE+LIMBAJ: gand, (def), este implicata in desfasurarea tuturor activitatilor psihice, printre care si limbajul. Implicarea gandirii in desf limbajului este evidentiata prin faptul ca orice pr comunicational transmite si un continut informational, prelucrat anterior de gândire. Ceea ce se transmite in actul comunicarii, mesajul, este un produs al functionarii gandirii.GÂNDIRE+MOTIVAŢIE: Gand, (def), printre care si motivatia. Gandirea intervine in selectarea si identificarea motivelor, clasificandu-le apoi dupa criterii de semnificatie. In vederea adancirii si extensiunii cunoasterii, gandirea coordoneaza motivatia in diferite directii.GÂNDIRE+VOINŢA: gand, (def), este implicata si in desfasurarea actului voluntar. Gandirea intervine, prin mecanismele sale, in pr vointei in momentul luarii deciziei si indeplinirii actiunii. Orientarea in functie de un anumit scop se face dupa coordonarea si orientarea gandirii.

AFECTIVITATE+LIMBAJ : limbajul face parte din categoria activităţilor psihice iar afectivitatea face parte din categoria pr psihice, ambele avand nu rol reglator important pentru individ. Exista la om nevoia de a comunica trairile afective in mod explicit. Comunicarea interpersonala implica nu numai schimburi de mesaje, ci si de impresii afective. Trairile afective se exteriorizeaza in reactii f diverse, care particularizeaza actele de comunicare. Expresiile emotionale furnizeaza informatii despre starea interna a persoanei, despre atitudinea ei fata de partenerii de comunicare. Tipurile de comportament afective globale faciliteaza comunicarea & sunt insotite de o expresivitate bogata.

Page 14: Original)

AFECTIVITATE+MOTIVAŢIE: afectivitatea face parte din categoria pr psihice reglatoii iar motivatia din categoria fen psihice reglatorii, ambele avand un rol important pt comportamentul uman. Pt k pr psihice afective sunt congenere cu cele motivationale, ele apar & se dezv impreuna. Aparitia & actualizarea unei trebuinte determina trairi afective asociate relatiei dintre sub & ob cu care se va satisface nevoia. Motivul kre va declansa actiunea de satisfacere va fi sau nu sustinut afectiv. Aceasta pt k afectivitatea este un mecanism prin care se semnalizeaza si se constientizeaza satisfacerea unei trebuinte. Componentele sistemului motivational au si laturi afective care, in anumite imprejurari, pot deveni pregnante si se pot transforma ele insele in motive. In concl, pr afective ar putea si considerate k reprezentand motive active aflate in plina desf, in timp de motivele nu repr altceva decat pr afective condensate.AFECTIVITATE+VOINŢA: atat…fac parte din categoria pr psihice reglatorii, avand un rol f important pt individ. Dpv neurofunctional, efortul voluntar reprezinta o org a activitatii nervoase in jurul unui centru dominant, ales si in functie de experienta de viata a individului, deci si de afectivitate. Afectivitatea intervine in alegerea scopului spre care se indreapta vointa. Obstacolele emotionale, afective pot fi depasite prin efort voluntar indelungat sustinut de pers in cauza. Astfel interactioneaza cele doua componente ale vietii psihice.ATENŢIE+LIMBAJ : Limbajul face parte din categoria activitatilor psihice, pe cand atentia face parte din categoria fen psihice reglatorii. Intregul demers al atentiei, indiferent de formele sale, este intermediat de limbaj; acesta, prin comenzile verbale, orienteaza si asigura focalizarea nervoasa spre obiect. Limbajul poate functiona k un stimul pt atentie. De asemenea, limbajul k activitate psihica de comunicare interumana, are nevoie de atentie pt a se desfasura in cele mai bune conditii si pt k mesajul transmis sa fie cel potrivit.ATENŢIE+MOTIVAŢIE: Atat…fac parte din categoria fen psihice reglatorii si sunt foarte importante pt individ.Interactiunea motivatie-atentie este evidenta atunci cand stimulul sau activitatea corespund unor trebuinte, motive sau interese ale persoanei & aceasta isi concentreaza spontan, si fara efort, sau cu un efort redus energia psihonervoasa, atinge un grad optim de concentrare, este capabila de mentinerea atentiei timp indelungat. Motivatia este o „parghie” importanta in procesul reglarii atentiei asupra unui anumit ob.ATENŢIE+VOINŢA: Vointa este un pr psih complex de reglaj superior iar atentia este mecanismul de activare selectiva a energiei psihonervoase, ce face parte din categoria fen psihice reglatorii. Atentia focalizeaza activitatea psihica spre scop, iar vointa intervine in org si dirijarea pr psihice ,spre care se indreapta atentia,in vederea realizarii scopului. In desf activitatilor cu grad mai ridicat de complexitate este necesara mobilitatea atentiei voluntare, orientarea voita a atentiei, mentinerea prin efort voluntar a nivelului optim de concentrare a atentiei pe toata durata desf activitatii. Pe de alta parte, atentia intervine pe parscursul desf actului voluntar cand pers poate fi extrem de concentrata asupra starilor sale launtrice. Astfel interactioneaza cele doua componente ale vietii psihice.LIMBAJ+VOINŢA: Vointa face parte din categoria pr psihice reglatoii iar limbajul din categoria activitatilor psihice, ambele avand un rol f important pt individ. Relatia dintre cele doua componente ale vietii psihice este evidenta in formularea scopului activitatii si in mobilizarea resurselor fizice, intelectuale si emotionale pe care le pp reglajul voluntar, ce se realizeaza prin intermediul macenismelor verbale. Insusi vointa apare ca un pr de autoreglaj verbal.De asemenea, obstacolul ce apare in calea vointei paote fi unul verbal. In cazul transmiterii unui mesaj este nevoie de vointa pt a duce procesul la capat. Astfel interactioneaza cele doua componente ale vietii psihice.MOTIVAŢIE+VOINŢA: Motivatia face parte din categoria fen psihice reglatorii iar vointa face parte din categoria pr psihice volitive (pr psihic de autoreglare), ambele avand

Page 15: Original)

un rol f important pt individ. Persoana analizeaza aspectul valoric al motivelor si scopurilor diferite, le alege pe unele si le inhiba sau le amana pe altele, implicant calitatile vointei. De asemenea, trebuintele primare pot mobiliza energii psihonervoase, pot declansa si orienta actiunile umane spre stimuli relevanti pt satisfacerea nevoilor. Finalizarea cu succes a unui act voluntar depinde nu numai de trasaturi ale persoanei in cauza, ci si de tipul si de intensitatea motivelor care au declansat si sustin activitatea respectiva. Asadar, motivatia initiaza actiunile, le declanseaza, efortul voluntar (vointa) le sustine sau nu, in functie de valoarea motivelor pentru sub.

Pentru B :+Dispozitiile afective sunt stari difuze, cu o intensitate variabila si durabilitate

relativa.desi sunt vagi, aceasta nu inseamna ca nu au o cauza sau chiar mai multe, un motiv care duce la aparitia si mai ales la manifestarea lor. Motivul dispozitiei poate fi depistat si inlaturat( in kzul disp negative) sau amplifikte( in cazul celor poz) ;

+Pasiunile sunt trairi afective cu o orientare, intensitate, grad de stabilitate si generalitate foarte mare, ce antreneaza intreaga personalitate. Pasiunile sunt durabile, profunde, complexe si organizate, de aceea se poate afirma ca sunt „ca un torent care-si adanceste profund albia” ;

+Printre particularitatile afectivitatii se numara expresivitatea si intensitatea.Expresivitatea este prop pr afective de a se exterioriza prin expresii emotionale, cum ar fi mimica, pantomimica, schimbarea vocii, schimbari de natura organica.Intensitatea este taria, profunzimea cu care se manifesta pr afective ;

+Functia filtrare-selectare a atentiei: atentia se orienteaza asupra anumitor stimuli kre sunt in centrul ei, iar spre altii se manifesta in masura mai mica sau chiar deloc;

+Rolul atentiei in inv scolara este de a orienta si concentra energia psihonervoasa asupra continutului inf de inv, contribuind la buna desf a activitatii de invatare ;

+Una dintre formele atentiei este atentia vol kre nu apare spontan, ci este autoreglata constient. Aceasta este importanta in audierea cursurilor scolare pt k sustin energetic activitatea in toate momentele ei, indiferent dak este placuta sau neatragatoare, inclusiv in mom mai dificile, mai putin interesante ;

+Atentia contribuie la desf optima a pr si activitatilor psihice, in rez de probl ea actionand k un mecanism de orientare si focalizare a constiintei asupra unei sarcini cognitive ca un factoru facilitator, o conditie necesara pt realizarea optima a rezolvarii de probl.

+In cazul atentiei voluntare, kre este intentionata, se poate vorbi despre un scop constient propus. Odata stabilit acest scop, energia psihonervoasa se va orienta spre desf optima a activitatilor si pr psihice care duc la indeplinirea lui.

+Relatia limba-limbaj: limbajul comunica un continut inf creat intr-o anumita limba, dupa diferite norme. Limba si limbajul formeaza o unitate functionala kre permite comunicarea verbala. Limba este suportul comunicarii, sistem de semne si simboluri, limbajul este un instrument psihic, un mijl de comunikre cu ajutorul limbii. Limba devine mijl de comunicare doar dak grupuri de oameni o utilizeaza in comunicare. Limbajul oral se invata si se dezv prin comunicare si cunoastere, in imprejurari f diverse ;

+Expresivitatea limbajului scris se realizeaza prin folosirea semnelor de punctuatie si prin functia ludica a limbajului kre pp asociatii verbale de efect, consonante, ciocniri de sensuri, mergand pana la constructii artistice ;

+Rolul functiei expresive a limbajului in exteriorizarea si transmiterea unor trairi afective :trairile afective complexe se exteriorizeaza prin expresii emotionale, din care face parte si schimbarea vocii( a intonatiei, intensitatii, ritmului si timbrului vocii), el ce tin de functia expresiva a limbajului. De aceea, comunicarea verbala implik nu numai schimburi de mesaje, ci si de impresii afective ;

Page 16: Original)

+Mijl lingvistice( intonatie, accent, intensitate) sunt deosebit de importante in definirea concreta a sensurilor si semnificatiilor celor comunicate, pun in evidenta anumite idei sau relatii, detinand, in acest fel, un rol extrem de insemnat in manifestarea expresivitatii limbajului oral ;

+Functia reglatorie a limbajului este functia de determinare,conducere a propriei conduite si a conduitei altei persoane. Astfel, limbajul are rol reglator in determinarea, org si desf actiunilor mintale sau motorii proprii, k si ale altor pers. ;

+Comunicarea interpersonala implica nu numai schimburi de mesaje, ci si de impresii afective, prin functia expresiva a limbajului. Trairile afective se exteriorizeaza prin expresii emotionale care particularizeaza & imbogatesc limbajul. Expresiile emotionale furnizeaza informatii despre starea interna a persoanei, de aceea rolul lor este foarte important in manifestarea functiei expresive a limbajului(functia de manifestare complexa a unor idei, imagini sau numai prin cuvintele insesi, dar si intonatii, mimica, pantomimica, gestica) ;

+Una dintre formele motivatiei este mot poz kre este produsa de stimuli precum : lauda, incurajare sau premiere. Mot poz il impulsioneaza pe individ sa finalizeze actul voluntar, sa depaseasca eventualele obstacole si sa atinga scopul propus ;

+Una dintre functiile motivatiei este functia de autoreglaj a conduitei, prin care se imprima conduitei un caracter activ si selectiv. Eficienta reglatorie a motivatiei este dependenta, in egala masura, de energizare si directionare ;

+Motivatia pozitiva este acea forma a motivatiei produsa de stimuli precum: lauda, incurajare, premiere. Dak o pers este motivata pozitiv prin laude si incurajari sa isi dezvolte o anumita pasiune, ea o va face mai bine decat daca ar avea la baza o motivatie negativa. Starile afective, pasiunile in special, sunt considerate motive in actiune, tocmai de aceea motivatia pozitiva poate contribui la aparitia si dezvoltarea unei pasiuni ;

+Unul dintre factorii kre influenteaza executarea hotararii intr-un act voluntar il constituie cond practice de desfasurare. desf secventiala a actiunii este controlata prin confruntarea permanenta cu planul mintal si cu cond practice de desf, realizandu-se si modificari ale planului, daca imprejurarile o cer ;

+Luarea hotararii reprezinta urmarea unei decizii ;k etapa a actului voluntar, ea consta in alegerea unui motiv/scop & inhibarea, amanarea celorlalte. Una dintre calitatile vointei ce joaca un rol important in aceasta etapa este puterea (taria, fermitatea) vointei. Aceasta se exprima in intensitatea efortului prin care sub, confruntandu-se cu obstacolele importante urmareste scopurile. Astfel pers cu o vointa puternica reusesc sa decida in cunostinta de cauza in fav actiunilor kre au o semnificatie majora personala sau sociala, chiar dak realizarea ar necesita un mai mare efort si privarea de satisfactii imediate ;

+Taria, puterea, fermitatea vointei se exprima in intensitatea efortului prin care sub, confruntandu-se cu obstacolele importante urmareste scopurile. In acest caz, omul este constient de inevitabilitatea greutatilor, dar si de caracterul lor surmenabil si aceasta motiveaza incordarea voluntara de care are nevoie k sa le depaseasca. Un rol important in manifestarea acestei klitati a vointei il are val scopului urmarit. In ciuda dificultatilor, omul se simte satisfacut cu fiecare noua apropiere de scop ;

+ Una dintre calitatile vointei este perseverenta, ce pp realizarea efortului voluntar pe o perioada îndelungată de timp, in directia realizarii scopului propus.Aceasta este importanta in obt performantelor sportive deoarece acest fapt presupune mult exercitiu, iar in cazul unui esec, perseverenta vointei actioneaza pentru a o lua de la capat ;