tl' '': !'

VVrrsuR Srvtrfu'

SAGA FAMILIEI COURTNEY

, Festinul leilor. Sunetul tunetului. Sanctuarul

" Tdrdmul in Jlacdri. Puterea sabiei. Furia. Vulpea aurie. Vremea morlii. Pdsdri de pradd. Musonul

SERI,A EGIPTUL ANTIC

. Rdzboinicii Nilului

. Ultimul paptuus

. Magul

. Cduta:rea

. ZeuI deSertului

ALTE TITLURI:. In pericol

ORIZONTULALBAS.TRT]

ei trei stiteau pe malul mirii gi priveau cum luna intindeao fAgie de irizalii strdlucitoare pe apele intunecate,

- Peste doui zile e lun[ plin5, zise ]im Courtney increzd-tor. Marii rogii vor fi fldmAnzi ca nigte lei.

Un val ajunse pe mal gi lisl spumi in jurul gleznelor lor.

- Hai s-o lansim in loc sd stdm aici la taclale, sugerl virullui, Mansur Courtney.

Pirul ii lucea in lumina noplii ca arama proaspit lustruitl,iar zAmbetul ii strilucea la fel de tare. ii didu un ghiont uqor

tinirului negru de lAng[ el, care nu purta decAt un petic de

pinzdpe mijloc.

-Haide,Zama.AmAndoi se aplecari. Mica ambarcaliune alunecd cu greu

in fa1i, iar ei impinseri incl o dat6. De data asta, barca se infipsein nisipul ud.

- Agteptali urmitorql val mare, ordonl ]im si cei doi se

pregitird. Uite cd vine!

Creasta valului se umfli de la distanli, apoi porni in vitezispre ei, inil{dndu-se tot mai mult. Se sparse la mal intr-o spumialbi, aruncind in sus prora bircii gi fbcandu-i si se clatine dinpricina forlei - furd nevoili si se agafe de copastie in timp ce

apa se involbura in jurul lor, inalte pane h br6u.* Hai, cu totii! strigi Jim, iar ei impinseri barca, unindu-gi

forlele. Alergali odatl cu ea!

)l

#

#:'

8 WILBUR SMITH

Barca se desprinse gi se eliberi, iar cei trei se folosird de con-tracurent ca si o impingi de pe mal, intrAnd in ap6 pind la umir.

- Trecefi la vdsle! spuse fim, bolborosind cAnd valul urmd-tor ii trecu peste cap.

intinseri bra{ele, se apucari, de marginea bdrcii gi se azvAr-lird la bord, cu apa scurgAndu-se de pe ei. RAzAnd bucuroqi,apucari vAslele lungi ce asteptau pregitite gi le strecurari. princuiele de furchet.

- lmpingelilVAslele se scufundari, se leginard gi iegiri apoi din apl,

ldsdnd si cadi picituri ce luceau argintii in lumina lunii 9ifbcAnd vArtejuri mici gi luminoase la suprafafi. Barca se inde-pirtd lejer de malul turbulent 9i intrari in ritmul uqor qi inde-lung exersat.

- in ce direcfie? intrebd Mansur.AtAt el, c6,tqiZama se uitari, cum era firesc, la fim, aqtep-

tdnd indrumiri: lim era intotdeauna liderul.- La Cazan! spuse Jim hotlrit.- M-am gAndit eu, rdse Mansur. incd mai egti supirat pe

Big |ulie.Zama scuipS.peste marginea bircii filri sb,rateze o bitaie.- Ia seama, Somoya! Big |ulie e inci supiratd pe tine.Zamai se adresi in Lozi, limba lui nativi. ,,Somoya" insemna

,yAnt puternic". Era numele pe care Jim il primise in copiliriedin cauza temperamentului sdu.

Amintirea il fbcu si se incrunte. Niciunul nu vizuse vreo-datl peqtele pe care il botezaseri Big fulie, dar gtiau cd e femell,nu mascul, pentru ci doar femelele cregteau atdt de mari gi deputernice. ii simliseri puterea impinsi din adAncimi prin firulintins de pescuit. Apa lAqnea prin impletituri gi se involburaiegind din copastie, ldsdnd obrazdd adAnci in lemnul tare intimp ce din mAinile lor sfbqiate picura sAnge.

-in 1715, tata se afla pe bitrina Fecioard din Omqn ctLnd.aceasta a esuat la Danger Point, zise Mansur in arabd, limba luinativd. Omul a incercat s5 inoate la mal gi s[ tragi pardma prinvaluri; cAnd era la jumitatea drumului, un pagel roqu gi mare a

Orizontul albastru 9

trecut pe sub el. Apa era atit limpede, incAt se vedea urcAnd de

la trei stAnjeni mai jos. L-a mugcat de piciorul stdng, deasupra

genunchiului, gi a inghilit bucata cu totul, ca un cAine cu oaripi de pasire. Omul a lipat gi s-a zbdtut in apa inspumati de

sAngele lui, incercAnd si sperie pegtele, dar acesta s-a invArtitpe sub el 9i l-a apucat de celilalt picior. Pe urm5.,l-a tras sub apigi l-a purtat in addnc. Nu l-au mai vizut niciodati.

- Spui povestea asta de fiecare datd cAnd weau si merg laCazan, bombini ]im nemuliumit.

- $i de fiecare datd reugegte s[ te bage in sperie{i, ziseZamainenglezd'

Cei trei petrecuseri mult timp impreuni gi vorbeau fluentin limba celorlalli - englezl., arabd gi Lozi -, trecind cu ugu,rinp de la una la alta.

fim rAse, mai degrabi ca si se descarce decAt din amu-zament.

- $i unde, mi rog, ai invi{at expresia asta dezgustitoare,pdgdnule?

Zamazdmbl- De la distinsul tiu tati, rispunse el gi, de data asta, Jim

nu mai ar,'u replici,.in schimb, privi spre orizontul care se lumina.- Peste doui ore risare soarele. Vreau si ajungem Ia Cazan

pAni atunci. E cel mai bun moment ca se ne incercim noroculdin nou cu fulie.

inaintari spre inima golfului, pe deasupra valurilor lungidin dreptul Capului, care mirgiluiau in rAnduri dezlinluite incidin lunga lor cllStorie prin sudul Atlanticului. Cum vAntul sufladin plin la prori, nu puteau ridica singura vel5. in spatele lor se

ini\a masivul luminat de lunl al Muntelui Masi, cu vdrful tur-tit. Aproape de poalele muntelui se zirea o aglomera{ie intune-cati de nave ancorate, majoritatea celor mai mari avAnd vergilecobordte. Acest ancoraj era caravanseraiul mdrilor sudice.Vasele comerciale gi cele de rizboi ale Companiei Olandeze a

Indiilor de Est, ale VOC-ului gi ale altor qase naliuni foloseauCapul Bunei Speran{e pentru revizie qi aprovizionare cu hranidupi lungile cilitorii pe ocean.

IO WILBURSMITH

La ora aceea matinall, puline lumini se vedeau pe mal -doar felinare slabe pe zidurile castelului Ei la ferestrele taverne-lor de pe plajd, acolo unde echipajele de pe navele din golf incipetreceau. Ochii lui Jim se indreptari firesc spre singura luminidespirliti de celelalte de peste o mild marind: de intuneric.Acolo erau depozitul gi biroul Companiei Comerciale a FralilorCourtney gi el qtia cd era lumina din biroul tatilui siu de laetajul al doilea al depozitului.

- Taica igi numi.rl iar qekelii, rAse in sinea lui.Tom Courtney, tat[l lui Jim, era unul dintre cei mai de

succes negustori de la Capul Bunei Speran{e.

- incepe si se vadd gi insula, spuse Mansur, iar ]im igiindrepti atenlia spre ce aveau de flcut.

Ajusti funia de la timonI, care era infbsurati pe degetulmare de la piciorul s5u drept. Schimbari pulin cursul la babord,mergdnd cdtre capitul nordic al insulei Robben. ,,Robben' eracuvdntul olandez pentru focile care se cilirau pe aflorimentulstAncos. Deja se sim{ea mirosul animalelor in aerul nop{ii:duhoarea fecalelor incircate de pegte era sufocanti. Ajuns maiaproape, fim se urci pe banca de lopitar ca sd se orienteze spremal, verificAnd punctele de reper care si-l ajute si aduci barcaexact deasupra gropii adAnci pe care o numiseri Cazanul.

Deodati, strigi speriat gi cizu inapoi pe banci.- Uita{i-vi la }irdnoiul istal O si dea peste no| Fir-a{i si

fi1i, trageli inapoilO navd inaltd, cu pdnze foafte mari, apiruse pe ticute gi cu

repeziciune de dupi capitul nordic al insulei. impinsi de vdn-tul de nord-vest, venea spre ei cu o vitez6. inspi.imAntdtoare.

- Afurisit de olandez bdtut in capl injuri Jim, trigdnd cuputere de vAsla lungi. Marinar criminal de uscat, fiu de tirftde taverndl Nu are nici micar o lumind aprinsd.

- $i tu unde, m5. rog, ai invdlat asemenea expresii? spuseMansur, gAfdind printre beteile disperate de v6sli.

- Egti un clovn Ia fel de mare ca olandezul dsta prost, ii zise

fim supirat.Nava se inilla deasupra lor, cu valul de la prori strilucind

argintiu in lumina lunii.

Orizontul albastru 11

- Semnalizeaz-o!

Vocea lui Mansur se indspri brusc cAnd pericolul deveni

mai vizibil.- Nu-{i bate capul, rispunse Zama.Dorm dugi. Nu o si, te

audi. Tragetil

Cei trei smuciri cu putere vAslele gi mica ambarcaliunepiru ci zboard pe ap6, dar nava cea mare se apropia parci, gi

mai rapid.

- Trebuie sd si,rim? intrebi Mansur pe un ton incordat.

- Bine! mormei |im. Suntem chiar deasupra Cazanului.Testeazi teoria tatdlui teu. Ce picior o sl-{i inha{e Big }uliemai intii?

Visleau cu o frenezie ticuti in noaptea rAcoroase, cu sudoa-

rea curgALnd gi strdlucindu-le pe feple contorsionate. Se indreptau

spre siguran{a stAncilor, acolo unde nava mai mare nu-i putea

ajunge, dar incl erau la o distan{[ de o lungime de cablu, iarvelele inalte erau de-acum deasupra lor, ascunzand lumina stele-

lor. Auzeau vAntul care rdsuna in pdnzd, scArlditul lemnului qi

bolborositul muzical al valului de la prorl. Niciunul nu vorbea,

dar, in timp ce tregeau de visle, se uitau in sus ingrozi{i.* Sfinte Iisuse, cruli-ne! gopti fim.- in numele lui Allah! spuse Mansur incetigor.

- To{i pirin}ii tribului meu!Fiecare igi striga propriul Dumnezeu sau propriii zei.Zama

vdslea firi incetare, dar ochii ii striluceau pe fala intunecati lntimp ce vedea moartea apropiindu-se de ei. Valul de presiune

din fala prorei ii ridici, apoi se treziri cilare pe el, fiind arun-cali in spate 9i cobordnd cu pupa inainte pe coasta acestuia.

Oglinda pupei se scufundi Ei apa inghelati nivili pe punte,

inunddnd vasul. Toli trei furi aruncali peste bord in clipa incare carena masivd ii lovi. CAnd cizu in ap[, fim igi dldu seama

ci fusese o ciocnire oblici. Barca fu aruncati intr-o parte, dar

frr[ s[ aibi nicio cripituri in scAnduri.

Jim era impins spre adencuri, dar incerci sd inoate gi maijos. $tia cd i-ar fi fost fatal dacd s-ar fi lovit de fundul navei.Aceasta putea fi acoperiti de scoici dupi traversarea oceanului,

12 WILBUR SMITH

iar cochiliile asculite ca o lami puteau si-i sfdqie carnea de peoase. igi incordi tofi mugchii din corp anticipdnd agonia, daraceasta nu veni. Simlea un foc in plimdni, iar pieptul se umfla,disperat se respire. Rezistd pAnd cAnd fu sigur ci nava trecuse,apoi se intoarse la suprafali gi lovi apa cu bralele gi picioarele.Vizu conturul auriu al lunii prin apa limpede, tremuritoare gineclar6, gi inoti spre ea cu toatA inddrjirea gi puterea. Apoi iesila aer qi igi umplu plimAnii. Se intoarse pe spate cu risuflareatiiati, sufocat, inhalAnd dulceala dititoare de via1d.

* Mansurl Zama! zise rigugit, ignordnd durerea din pld-mAnii chinuili. Unde sunteli? Ciripili, la naibal Si vi audl

- AicilEra vocea lui Mansur gi /im se uitd dupi el. Virul lui se agila

de barca scufundatd, cu cArlionlii rogcali lipi{i de fa{i ca blana defocd. in aceeasi clipi, inci un cap iegi la suprafali intre ei.

- Zama.

fim ajunse la el dAnd de doui ori din bra{e gi-i ridici fafadin apd. Zamatuqi gi din gAt ii fAgni o explozie de apd de mare.Apoi vomd. incerci si-l prindd pe Jim de gAt cu ambele brale,dar Jim se feri pini cAnd acesta i;i relaxd bra{ele, apoi il trasespre marginea bircii scufundate.

- Uitel Jine-te de astal zise el ageznndu-i mdna pe copastie.Cei trei rimaserd aga, risuflAnd din greu.Jim fu primul care igi reveni suficient de repede incit si se

infurie din nou.

- Ticllos qi pui de tArfi! spuse el icnind, uitAndu-se dupinava care se indepirta.

Aceasta mergea netulburati mai departe.

- Nici micar nu qtie ci aproape ne-a omorAt.- Pute mai riu decAt o colonie de foci.Vocea lui Mansur era inci. rigugiti, iar efortul de a vorbi ii

stArni un acces de tuse.

Jim adulmeci aerul gi sim{i mirosul care-l imbdcsea.

- Vas de sclavi. Un vas de sclavi afurisit, zise sc6rbit. Einconfundabil mirosul lsta.

- Sau un vas cu ocnasi, spuse Mansur cu voce asprd. pro-babil transportdprizonieri de la Amsterdam la Batavia.

Orizontul albastru 13

Ydzuri nava schimbdndu-gi cursul, cu pinzele modifi-cdndu-gi forma in lumina lunii, in vreme ce fhcea un ocol ca siintre in golfgi si se aldture celorlalte vase ancorate acolo.

- Ag vrea s[ dau de cipitan intr-o bodegl de pe docuri,spuse fim infuriat.

- Las-o balte! il sfitui Mansur. Ji-ar infige un culit incoaste sau in alt loc sensibil. Hai s[ scoatem barca!

Jim fu nevoit se se strecoare pe sub oglinda pupei. Pipiidupi bancul transversal gi g[si gileata din lemn incl legatidedesubt. Ancoraseri tot echipamentul de barcd pentru lansa-rea periculoas[ in valuri. incepu si scoatl apa din carene,aruncAnd-o constant peste bord. CAnd golise deja jumitate de

barcl, Zama iqi revenise suficient cat se urce la bord gi si-lajute, aruncdnd apa cu gdleata. Jim trase de vdslele care pluteauincl pe ldngi barcl, apoi verificd restul echipamentului.

- Toate sculele de pescuit sunt aici. Deschise gura unui sac

gi se uiti iniuntru, apoi adiugi: Chiar Ei momeala.

- Mergem mai departe? intrebi Mansur.

- Sigur ci da! De ce nu, in numele lui Satan?

- Pei... Mansur pdrea nesigur. Era cAt pe ce si ne inecim.* Dar nu ne-am inecat, zise ]im sclJrt. Zama a uscat-o, iar

Cazanul e la mai pufin de o lungime de cablu distan|I. Big fuliea$teapte micul dejun. Si mergem s-o hrdnim.

iqi ocupari din nou poziliile pe bdnci gi apucari vAslelelungi.

- Jirinoiul ista afurisit ne-a costat o ori de pescuit, se

ciini |im amirAt.

- Putea si te coste mult mai mult, Somoya , rise Zama, dacd,

nu eram aici sl te scot - Jim lud un pegte mort din sacul cumomeali si i-l arunci in cap.

Pireau si, igi recupereze rapid buna dispozilie 9i sim{ul decamaraderie.

- Nu mai vdsli{i, ne apropiem de }intl! ii avertizi Jim, iar ei

se apucari de sarcina delicati de a manevra barca, asezdndu-se

deasupra gropii stAncoase din adAncimile verzi de sub ei.

Trebuiau si arunce ancora pe marginea sudici a Cazanului,apoi si lase curentul si-i poarte inapoi peste canionul subteran

T4 WILBUR SMITH

adinc. Curentul plin de vArtejuri care didea numele locului leingreuna munca 9i ratari de doud ori {inta. Cu multi sudoare gimulte injurituri, scoasere bolovanul de douizeci gi doui dekilograme care linea loc de ancord qi incercari din nou. Zoriiapdruri la risdrit inainte ca fim si apuce si testeze adAncimeacu un fir fhri momeali, pentru a se asigura cd erau in poziliaperfecti. Misuri lungimea firului cu bralele desficute, in timpce il desfhgura peste bord.

- Cincizeci gi trei de stAnjeni! exclamd el cdnd sim{i plum_bul lovindu-se de fund. Aproape gaizeci de metri. Suntem exactdeasupra sufrageriei lui Big /ulie. Scoase repede plumbul, mig-cdnd ambele mAini. Puneli momeala, bdieli!

Cei doi incepuri si se bati pe sacul cu momeald. lim intinsemAna gi inhn{d dintre degetele lui Mansur cea mai doritimomeali dintre toate, un chefal lung cAt antebralul lui. il agilasein plasi cu o zi in urmi, in laguna de dupd ancorajul companiei.

- E prea bund pentru tine, ii explici el rezonabil. Numai unpescar adevirat poate si se descurce cu lulie.

infipse cArligul de olel pentru rechini in ochii chefalului.Bucla cArligului era lati de doui palme. Erau trei metri de lan!de o{el ugor dar solid. Alf, fierarul tatilui siu, il fturise specialpentru el. lim era sigur cd avea si reziste chiar gi la forla unuirege pagel urias care siJ abatd pe stAnci. invdrti momeala pestecap, ldsAnd firul greu si se lirgeascd cu fiecare migcare, pAnicdnd, in cele din urmi, ii dddu drumul gi capitul firului {Xgnideparte peste suprafala verde. C6,nd momeala se scufundi inadAnc, lisi firul sd coboare dupi ea.

- Direct in gAtul lui Big ]ulie, zise el bucuros. De data astanu mai scapd. De data asta e a mea.

Cdnd simli plumbul atingdnd fundul, intinse un colac de firpe punte gi cdlcd ferm pe el cu piciorul drept gol. Avea nevoie deambele mdini ca si vdsleasci impotriva curentului gi si men-{ind barca pe pozilie deasupra Cazanului, in timp ce firul greuse migca de sus in jos.

Zama qi Mansur pescuiau cu ace si fire mai ugoare, folo-sind ca momeali buci{i de scrumbie. Imediat incepurd sd tragi

Orizontul albastru 15

in barci tot felul de pegti - sparide roqii, plitici argintii zvarco-lindu-se, somni pitali gemAnd ca nigte purcei cAnd biie{ii sco-

teau cArligele, aruncAndu-i apoi pe fundul bircii.- Pegtigori pentru biiefei! rAdea Jim de ei.

Avea griji de firul lui greu, vAslind incet ca sd lind ambar-cafiunea contra curentului. Soarele se inilli peste linia orizon-tului, alungAnd ricoarea din aer. Cei trei igi scoaser[ hainele gi

rimaserd doar in izmene.in apropiere, focile migunau pe stAncile insulei, scufun-

dAndu-se si rlsucindu-se injurul bircii ancorate. Deodatd, unmascul se scufundi sub barci gi inhnln pegtele pe care Mansuril scotea din ap[; il smulse din cArlig gi iegi la suprafali cu elintre frlci, la cAfiva metri distan{i.

- Scdrbd blestemati de Dumnezeu! strigb Mansur mAnios,in timp ce foca strAngea pegtele furat la piept, smuigAnd bucilide carne cu ai si'i colli luciogi.

Jim dndu drumul vAslei 9i bdgi mAna in sacul cu momeali.igi alesese munilia din albia rAului aflat in capitul nordic almogiei gi fiecare piatri era rotundi, netedi gi cu greutatea ideali.|im exersase cu praEtia pAni cand ajunsese si doboare o gAscizburind la inillime cu patru lovituri din cinci. Se pregiti siarunce, invdrtind pragtia pe deasupra capului pAni cand incepusd, vibreze. Apoi ii dddu drumul, iar piatra zburi din buzunirel.Nimeri foca exact in mijlocul capului rotund gi negru gi auzi osulfragil trosnind. Animalul muri pe loc, iar legul incepu sd plu-teascS: purtat de curent, zvicnind in conr,'ulsii.

- Nu ne mai furi el pegtii, zise fim, indesAnd pragtia inapoiin sac. Iar ceilalli tocmai au primit o lec{ie de bune maniere.

Celelalte foci se indepdrtari de barci. ]im apuci vAsla dinnou gi iqi reluari conversalia intrerupti.

Cu doar o siptimAnd in urmi, Mansur se intorsese pe unadintre navele Courtney dintr-o cilitorie comerciali pe coastade est a Africii pAni la strXmtoarea Ormuz. Le descrisese fru-muse{ile pe care le vizuse 9i aventurile minunate pe care Ieimpirlise cu tatil lui, care fusese cdpitan pe Darul lui AIIah.

Tatil lui Mansur, Dorian Courtney, era celilalt partenerdin companie. in copilirie, fusese capturat de piralii arabi s,i

16 WILBUR SMITH

vdndut prinfului din Oman, care-l adoptase gi-l convertise laislamism. Fratele lui vitreg, Tom, era crestin, pe cAnd Dorian eramusulman. Cind Tom il gisise gi-l salvase pe fratele siu maimic, incheiaseri. un parteneriat frumos. impreuni aveau accesla ambele lumi religioase, iar afacerea lor inflorise. in ultimiidouizeci de ani, fXcuseri comer! in india, Arabia gi Africa 9i igivinduseri mdrfurile exotice in Europa.

in timp ce Mansur vorbea, |im urmirea fala virului siu,invidiindu-i din nou frumuse{ea gi farmecul. Mansur moqte-nise toate acestea de la tatil lui, precum qi p6rul auriu-rogcatcare-i atArna pe spate. La fel ca Dorian, era sprinten, in timp ce

/im semina cu propriul sdu tati, fiind masiv gi puternic. TatilluiZama, Aboli, ii compara cu un taur qi o gazeli.

- Hai, vere! intrerupse Mansur povestirea, ca s6-l tachinezepe ]im. Eu gi Zama o si umplem barca pAni la copastie pAnicAnd si apuci tu si te trezegti. Prinde odati un pegte!

- Am pre{uit intotdeauna calitatea mai mult decAt cantita-tea, rispunse /im pe un ton compdtimitor.

- Pei... nu ai nimic mai bun de {bcut, aqa ci ne po{i povestidespre cilitoria ta in {inutul hotento{ilor.

Mansur arunci in barci inci un peEte strilucitor ce sezvdrcolea.

Figura sinceri a lui /im se lumind de bucurie amintindu-gipropria aventuri. Se uiti instinctiv spre nord, dincolo de golf,spre munlii colprogi pe care soarele diminefii ii colora in auriulcel mai strilucitor.

- Am cilitorit in nord treizeci 9i opt de zile, se liudd el, din-colo de mun{i gi de marele des,ert, dincolo de grani{ele acesteicolonii, pe care nimeni nu are voie si le incalce, conform guver-natorului gi consiliului VOC din Amsterdam. Am mers prin{inuturi in care nu a mai pus piciorul niciun alb inaintea noastri.

Nu avea talentul pentru descrieri poetice al virului siu,nici fluenla acestuia, dar entuziasmul lui era contagios. MansurgiZama rAdeau impreuni cu el in timp ce povestea despre tri-burile de barbari pe care le intd.lnise gi despre turmele nesfd.r-qite de vdnat silbatic imprdgtiate pe cdmpii. Din cAnd in cAnd,ii spunea luiZama

Orizontul albastru 17

- E adevirat ce spun, nu-i aga, Zama? Erai cu mine.Spune-i lui Mansur ci e adevdrat.

Zamaincwiinfa solemn.

- E adevirat. lur pe mormAntul tatilui meu. Fiecare vorbie adevirati.

- intr-o zi, o si md intorc, zise fim, promilAndu-qi maimult sieEi decAt celorlalli. O si mi intorc gi o sd trec de orizon-tul albastru panl la hotarul acestui finut.

- Iar eu o si merg cu tine, Somoya! zise Zama, privindu-lcu afec{iune gi cu.o incredere deplinS.

Zama igi amintea ce ii spusese tatil lui despre Jim pe candtrigea sd moari, intins pe pelerina lui din piele de animal, mis-tuit de vArsta inaintati - un gigant r[pus a cirui putere pirusecAndva ci proptegte insuqi cerul. ,,fim Courtney este cu adevi-rat fiul tatilui siu, goptise Aboli. Agafd-te de el cum m-am agi-

fat eu de Tom. N-o si regre]i niciodati, fiule!"- O sd merg cu tine, repetd.Zama, iar |im ii ficu cu ochiul.

- Sigur cd da, puglama! Nimeni altcineva nu te primegte.il bdtu pe Zamape spate atat de tare, incit aproape il dndu

jos de pe bancl.Ar fi spus si mai multe, dar in clipa aceea colacul firului de

sub picior se migci, iar el scoase un strigit triumfbtor.- |ulie ne bate la u9d. IntrI, Big Julie!Didu drumul vAslei qi inhild firul, flnAndu-l strins intre

ambele mAini, cu o bucll lejerd pregdtiti de aruncat peste bord^

Fi'ri si li se spund ceva, ceilalli doi igi scoaser5' propriile fire,apucindu-le gi trlgAndu-le peste copastie, impletindu-qi mAi-nile gi lucrAnd cu febrilitate. Stiau cit de important era se-i lase

spaliu lui Jim s[ se desfXgoare cu un pegte cu adevdrat mare.

- Hai, drdgula mea! ii gopti fim pegtelui, linand delicat firulintre degetul mare gi cel arititor. Nu simtea nimic in afard. de

apesarea ugoari a curentului. Hai, scumpa mea! Tati te iubeqte,

se rug[ el.

Apoi sim{i presiunea in fir, o miqcare blAndi, aproape imper-ceptibili. Fiecare nerv din corp i se intinse la maximum.

- E aici. E inci aici.