ortodontie (4)

5/28/2018 ortodontie (4)

1/41

Universitatea Politehnica din Timisoara

Facultatea de mecanica

Specializare : Implanturi, Proteze si Evaluare Biomecanica

Dispozitive pentru ortognatodonie

Aparat ortodontic mobilizabil

realizat

din crosete de sarma

Coordonator:

l. dr. ing. Lucian Rusu

Masteranzi:

Mogoie Bianca

Silaghi Andrei

2014


2/41

PARTEA GENERALA


3/41

DEFINIIE

Aparatul ortodontic = dispozitiv terapeutic care se aplic pe dini! alveole "i #aze

$a%ilare! con&ecionate din'

acrilat

$etal

co$#inaii $etalo(acrilicecare &olosesc proprietile $aterialelor care le co$pun "i

particularitile dealctuire pentru a )$piedica apariia sau a corecta ano$aliile

dento"$a%ilare

IT!RIC

*ele $ai vechi $eniuni dateaz din pri$ul secol al erei noastre

c+nd*elsius reco$anda )n , -e Medicina presiunile digitale pentru alinierea

dinilor $alpoziionai.

Secolul al / lea aduce re&eriri privind e%tracia dinilor ectipici3ABR*S!

15167 "i ,)ngustarea prin pilire a dinilor )nghesuii 89AS!1555: -89S! 1;157.

-in aceast perioad dateaz "i indicaii de e%tracie

adinilor te$porari "i supranu$erari! precu$ "i contraindicaiile $etodei"le&uirilor selective

risc de deschidere a ca$erei pulpare "i de iniiere a*-7.

AR- $enioneaz construirea pri$ului aparat ortodonticsu# &or$a

unei "ine cu $ultiple per&oraii care per$ite ligaturi de traciunedentar: el introduce "i


4/41

deplasarea dentar #rusc prin lu%are cu cle"tele.9?@R descrie ocluzia nor$al "i

sta#ile"te principiul planului

)nclinat )n corectarea raporturilor inter$a%ilare: 38/ studiaz e&ectele)nlrii provizorii a

ocluziei "i introduce #r#ia "i capelina.

S&+r"itul de secol // aduce nu$eroase )ncercri de clasi&icare aano$aliilor

dento$a%ilare "i preocupri privind etiologia lor! iar 9@SL concepe pri$ele aparate $o#ile

&uncionale.

*ARAB@LL introduce con&ecionarea aparatelor #ortodontice pe $odele

"i&olose"te traciuni "i presiuni pentru corectarea $alpoziiilor dentare!studiaz anato$ia dent

ar "i descrie ano$aliile dento$a%ilare $orde%apertus r$+n+nd legat de nu$ele lui7.Apar

preocupri pentru diversi&icarea $ecanis$elor de declan"are a &orelor ortodontice.

?*@R 107 C utilizeaz pentru traciuni inelele de cauciuc

A9D@LL 1507 C utilizeaz "uru#uri care unesc &rag$entele de plac

3ARRAR 1;7 C sche$atizeaz utilizarea siste$atic a "uru#ului sta#ilindrata

deplasrilor 0!10 $$ zilnic7

*8339 1;17 C introduce arcul sau palatinal.


5/41

"n esen#$ tratament%l ortodontic %rm$re&te:

($odi&icarea poziiei dinilor! proceselor dento(alveolare! #azelor $a%ilare

(in&luienarea cre"terii "i dezvoltrii aparatului dento$a%ilar )n vederea sta#ilirii

echili#rului $or&o&uncional"i co$port 2 etape de aciune'

.R@-R@SAR@A o#inut )n aciune ortodontic la care organis$ul rspunde prin

reacii tisulare individualizate locale

.*89?@9HA

Aciunea aparatelor ortodontice de #azeaz pe modi'icarea ec(ilibr%l%i de'or#e

dento'acialeprin introducerea de &ore sau grup de &ore$ecanice"iIsau diriEarea selectiv a &orelor naturale.

3orele ortodontice )"i au originea )n proprietile $aterialelor &olosite )n construcia

aparatelor "i )n particularitile constructive.

3orele ortodontice dezvoltate caracterizate prin'

care reprezint zona de aplicare a &orei "i necesit o zon de spriEin cel puin egal situat la

nivel dentar pe aceea"i arcad sau pe arcada antagonist " ieventual la nivelul cutiei craniene.


6/41

($ono$a%ilare C cu zona de aciune "i spriEin pe acela"i $a%ilar

(aparate cu aciune reciproc care acioneaz )ntre dou zone dearcad "i le &olosesc "i ca

punct de aplicare "i ca spriEin

(inter$a%ilare C zona de spriEin se gse"te pe $a%ilarul opusspriEin $andi#ular "i act.

pe $a%ilar7

Aparate intra-e.traoraleC zon de spriEin pe calota cranian "izon de aciune )n

cavitatea #ucal

Aparate e.traoraleC cu zon de spriEin "i aciune )n

a&aracavitii #ucale corect+nd prin traciune sau presiune poziiile$a%ilarului "iIsau

$andi#ulei $"ti &aciale7

/)D%p$ nat%ra 'or#elor ortodontice declan&ate &i 'olosite a,em:

Aparate mecanice acti,eC &orele $ecanice declan"ate i$ediatse aplic la nivelul

aparatului dento$a%ilar )n &uncie "i )n repaus dee%e$plu plcile palatine "i linguale7

Aparatele '%nc#ionaleC trans&or$ "i diriEeaz &orele

produsede contracia $u"chilor $o#ilizatori ai $andi#ulei! linguali "ioro&aciali )n sensulnecesar coreciei ano$aliei de #az

Aparate pasi,eC nu declan"eaz &ore $ecanice sau

&uncionale"i $enin o anu$it situaie $enintoare de spaiu! aparate decontenie7

0)D%p$ model%l de asi1%rare a spri+in%l%i a,em:

Aparate 'i.eC solidarizate dentar prin colaE sau ci$entare! purtate per$anent

Aparate mobilizabileC care se ancoreaz prin cro"ete saugutiere pe arcade $ecanic

active "i $i%te7

Aparate mobileC care stau li#er )n cavitatea #ucal "i sunt integral &uncionale.


7/41

A,anta+ele &i deza,anta+ele aparatelor ortodontice realizate c% placa palatinala

Principalele a,anta+e ale pl$cilor s%nt %rm$toarele:

( se pot utiliza indi&erent de stadiul dentiiei

( este posi#il purtarea lor toat ziua

( pericol sczut de carie

( pericolul supra)ncrcrii dinilor este redus

( nu provoac resor#ia radicular

( trata$entul nu este dureros

( este posi#il ocluzia nor$al

( activri scurte "i intervale de control &oarte lungi

( con&ecionarea )n la#orator este u"oar "i ie&tin

( aparatul este sta#il

( reparaiile se i$pun rar

Deza,anta+ele pl$cilor s%nt %rm$toarele:

( necesit o cooperare #un din partea pacientului

( sunt posi#ile doar $i"cri de #asculare a dinilor

( nu se produc deplasri corporale ale dinilor

( nu este posi#il conducerea "i poziionarea $andi#ulei cu placa standard

( dis&unciile $usculaturii #uco(&aciale nu sunt in&luena#ile

( vor#irea este u"or pertur#at

( perioada de trata$ent este relativ lung


8/41

2I!MECANICA F!REL!R !RT!D!NTICE 3I DEPLA4RILE

DENTARE)

N!I5NEA DE APARAT !RT!D!NTIC

?rata$entul ano$aliilor dento($a%ilare presupune corectarea poziiei dinilor "i

arelaiilor de ocluzie at+t c+t este necesar "i $ai ales posi#il. -ecizia de trata$ent "i

planulterapeutic tre#uie s in cont de v+rsta pacientului! starea general a organis$ului!

starea desntate a cavitii #ucale! &or$a clinic a ano$aliei dento($a%ilare! etiologia

acesteia! gradul de cola#orare cu pacientul "i de posi#ilitile de trata$ent.

*) Tip%ri de 'or#e ortodontice

@chili#rul de &ore din Eurul arcadelor dentare este &oarte co$ple% "i se poate )$pri)n

&ore care in de dezvoltare "i &ore de vecintate! ele &iind deter$inate de structurile "i

de&unciile aparatului dento($a%ilar.

3orele ce in de dezvoltare in&lueneaz poziia dinilor "i sta#ilirea relaiilor de

ocluzie. @le sunt deter$inate de dezvoltarea $a%ilarelor! articulaiei te$poro($andi#ulare!

de &orele de erupie! de poziia $aselor $usculare.

3orele de vecintate sunt produse de raporturile cu $usculatura li$#ii! cu $u"chii

#uccinatori! de &ora $u"chilor ridictori! de &orele ocluzale! de o#iceiurile vicioase! de

oaciune iatrogenic sto$atologic sau ortodonticStanciu7.


9/41

'or#ele arti'icialemecanice7 sunt produse de proprietile $aterialelor din

caresunt realizate aparatele ortodontice' oeluri ino%ida#ile pentru arcuri!

$aterial elastice inele de cauciuc7! "uru#uri ortodontice.

-e&or$area co$ponentei elasticearcul7 deter$in o tendin la revenire spre &or$a

iniial! declan"+nd o &or careaplicat asupra dintelui )i poate $odi&ica poziia. ntensitatea

aciunii &orei estereglat periodic de ctre $edic prin activarea arcurilor sau de ctre pacient

prinderotarea "uru#urilor sau schi$#area inelelor elastice.

'or#ele nat%rale'%nc#ionale7 sunt generate de contraciile $usculaturii

oro&aciale ce rezult din $odi&icarea echili#rului grupelor $usculare

antagoniste.

ntensitatea acestor &ore este reglat re&le% de proprioceptorii parodontali! articulari!

pericolul supradozrii &orei &iind redus *oc+rl7

-in punct de vedere al &orei ortodontice utilizate! se pun )n discuie G aspecte'

rit$ul de aplicare

intensitatea &orei

rezistena esutului asupra crora se aplic.

-in punct de vedere al ritm%l%ide ac#i%ne! este &oarte i$portant cuplul Jdurat

deaciune(durat de repaos.

@%ist G tipuri de &ore'

'or#e intermitentecaracterizate de alternana perioadelor de aciune "i de

repaos! &iindgenerate de aparate $o#ile! activatoare! dispozitive e%traorale!

aparatul acion+nd doar o parte din zi.

-ispozitivele e%traorale se poart )n ti$pul nopii gener+nd &ore ortodontice

puternice! dar perioada de inactivitate de peste zi per$ite esutului s se odihneasc "i

circulaiei )ntrerupte s se reia.

'or#e discontin%e caracterizate de alternana perioadelor de aciune cu

perioadele derepaos ce per$it organizarea esuturilor.


10/41

3ora i$portant pe parcursul activrii! di$inurapid din $o$entul deplasrii

ortodontice a dintelui.

'or#e contin%e cu intensitatea apro%i$ativ constant pe tot parcursul deplasrii

dintelui!nu solicit reactivri &recvente

Sunt &ore leEere ce nu provoac co$presia e%agerat a liga$entului parodontal

"i hialinizarea tisular. 3olosite cu discern$+nt &r a provoca presiuni localizate! per$it cea

$ai &avora#il deplasare ortodontic.

-up Dra#er! &orele inter$itente ar &i $ai #iologice! deoarece perioadele de repaus

o&er osului posi#iliti de restructurare! iar &lu%ul sanguin nu ar &i Eenat dec+t peperioadescurte de ti$p.

AvantaEele &orelor continue provin din &aptul c! odat declan"ate! procesele

restructurrii osoase sunt "i )ntreinute.

-up intensitatea'or#ei! e%ist'

'or#e mici! leEere ce nu dep"esc G0(40 gIdinte $onoradicular.

Liga$entul parodontal este presat! nu strivit! iar vasele sanguine sunt )nc vizi#ile.


11/41

diversitatea reaciilor individuale. La o presiune egal! &iecare individreacioneaz di&erit )n

&uncie de caracteristicilesale indi,id%ale'

rigiditatea su#stanei &unda$entale intercelulare

gradul de $ineralizare "i $aturizare a osului

rezistena $ecanic a esuturilor

/) No#i%ni de biomecanic$ ortodontic$

@&iciena unui aparat ortodontic se apreciaz dup posi#ilitile pe care le o&er pentrua aEunge la rezultatul dorit )ntr (un ti$p $ini$ de trata$ent! &r a&ectarea

integritii #iologice a su#stratului asupra cruia acioneaz.

Aceste lucruri o#lig practicianul la ocunoa"tere apro&undat a #io$ecanicii! pentru a

stp+ni siste$ele utilizate cu $a%i$ dee&icien "i $ini$ de nocivitate.

Mecanica este partea &izicii ce descrie e&ectul &orelor asupra corpurilor. *onsider+nd

dinii drept corpuri asupra crora se aplic &ore "i in+nd cont de &aptul c aciunea are loc

)ntr (un $ediu #iologic )n care dinii au propriul siste$ de i$plantare! este necesar

prezentarea unor noiuni de #az privind c+teva m$rimi 'izice'

Centr%l de rezisten#$

Foziia centrului de rezisten depinde de esutul de susinere dento (alveolar! deci de

$or&ologia rdcinii! de liga$entul parodontal! decalitatea osului alveolar lungi$ea

crestei alveolare7 "i )n nici un caz nu depinde de tipul "i $ri$ea&orelor aplicate pe dinte.


12/41

Apro%i$+nd &or$a unui incisiv cu o para#ol"i presupun+nd $ediul )nconEurtor

o$ogen! central de rezisten se calculeaz $ate$atic ca &iind la apro%i$ativ GGK din

lungi$ea rdcinii )n pori unile dinspre colet.

*ercetri hologra&ice Jin vivo au de$onstrat c centrul de rezisten

este situat ceva $ai apical! la apro%i$ativ 40K de la creasta $arginal. La $olari!

centrul de rezisten este )n apropierea &urcai ei radiculare! de o#icei cu 1(2$$ $ai apical.

Fentru ortodonie! centrul de rezisten reprezint punctul )n care dac s (ar aplica o

&or! aceasta ar deter$ina o translaie pur. -ac se aplic un cuplu de &ore )n Eurul

central ui de rezisten s(ar produce o $i"care de rotaie pur Bo#oc7.

Centr%l de rota#ie

-ac se aplic o &or nu )n centrul de rezisten! ci undeva la nivel coronar! aceasta

va deter$ina o )nclinare a dintelui co$pus de &apt dintr Co $i"care de translaie "i

una de rotaie.


13/41

aplicat la nivelul $arginii incizale! la distana de 20$$ de centrul de rotaie! care )$pinge

dintelespre vesti#ular.

Aceast &or declan"eaz un $o$ent egal cu pri$ul G;!%20=;0gI$$7!dar de sens

opus. -i&erena de &or r$as 0C G;!=12!g7 va deplasa &oarte puin dintele spre palatinalFro&&itt7.

Fentru o &or net de 0g care s produc o deplasare i$portant a dintelui! este

necesar o &or de 200g pe supra&aa "i o &or de 10g pe supra&aa oral care sunt

declan"ate nu$ai cu aEutorul aparatelor &i%e prin acionarea )n #racet a 2 puncte opuse

alearcului dreptunghiular *oc+rl7.

For#aortodontic$

@ste de&init )n &izic drept aciunea unui corpasupra altui corp. @ste o $ri$e

vectorial! av+nd direc#ie de ac#i%ne! p%nct de aplicare! sens"i intensitate.

ntensitatea &orei este apreciat dupe&ectul #iologic asupra esuturilor dento(

parodontale "i $ai ales asupra presiunii sanguine capilare.


14/41

-ac pe un corp acioneaz )n acela"i punct $ai $ulte &ore! el se co$port ca "icu$

pe el ar aciona o singur &or de intensitate! direcie "i sens egale cu ale &oreirezultante

vectoriale o#inute din co$punerea vectorial a acelor &ore.

-ac se aplic dou &ore de aceea"i direcie "i de acela"i sens! acionarea lorsesu$eaz.

n e%e$plu concludent ar &i su$area &orei de $ezializare &iziologic cu cea

de$ezializare ortodontic.

-ac direcia e aceea"i! dar sensul contrar! la intensitate egal! aciunea celor

dou&ore se anuleaz.

-ac intensitatea di&er! rezultanta va &i egal cu di&erena )ntre cele dou&ore! iar

deplasarea se &ace )n sensul &orei $ai $ari.

-ac direciile a dou &ore sunt paralele! iar sensul contrar "i aciunea lor

estetangenial! apare $i"carea de rotaie.

3ora ortodontic poate &i e%ercitat asupra unor dini izolai! grupe dentare!

arcade!articulaia te$poro$andi#ular.

ndi&erent de natura &orei ortodontice natural! arti&icial7! pentru a o#ine un e&ect

terapeutic este necesar o zon$ de aplicarea 'or#eidinii! arcada!$a%ilarul7 "i o zon$ de

spri+indenu$it ancoraE *oc+rl7

AncoraEul reprezint sursa rezistenei la reacia &orei "i deci! la deplasrile

dentarenedorite.


15/41

-ac rezistena este inegal! zona $ai puin rezistent su&er o deplasare $ai

i$portant! devenind zona de aplicare a &orei.

AncoraEul depinde de nu$rul dinilor inclu"i )n ancoraE "i de $ri$ea

supra&eeiradiculare! $olarii o&erind o zon de ancoraE $ult $ai #un dec+t incisivii.

Moment%l 'or#ei

-ac &ora nu acioneaz )n centrulde rezisten al dintelui! ea nu va produce o

translaie pur! ci o rotaie a dinteluidatorit $o$entului &orei ce apare prin aplicarea &orei la

distan de centrul derezisten.

-istana perpendicular pe direcia &orei! $surat din centrul derezisten senu$e"te #raul &orei.Mo$entul &orei este o $ri$e &izic!de&init ca produsul dintre

$ri$ea &orei "i #raul ei! iar $o$entul unui cuplu de &ore este produsul dintre $ri$ea

&orelor "i distana dintre ele *oc+rl7

M 8 F . d! unde M este $o$entul &orei! Feste &ora ! iar d#raul &orei

Sensul $o$entului se deter$in prin prelungirea &orei )n Eurul centrului de rezisten'

dac $o$entul va provoca o rotaie )n sens orar! se$nul $o$entului &orei este convenionalpozitiv! iar dac rotaia este )n sens invers acelor de ceasornic! se$nul $o$entului va &i

negativ.

*u c+t direcia &orei este $ai aproape de centrul de rezisten! $i"carea va &i

predo$inant prin translaie! )n ti$p ce o distan $ai $are va genera o rotaie$ai i$portant

"i o translaie $ai $ic.

Raport%l moment -'or#$

Raportul )ntre &or "i $o$entul creat nu poate &i controlat dec+t cu aparate &i%e "i de

el depinde tipul de deplasare a dintelui. n raport MI3 $are produce o deplasare radicular

$ai a$pl dec+t deplasarea coronar. n raport MI3 $ai $ic deter$in o )nclinare a dintelui

prin deplasare coronar! dar $ai $ic dec+t )n situaiile )n care nu se aplic ocontra&or.

Dresiunile necesit un raport MI3 de I1 p+n la 10I1! )n &uncie de lungi$ea rdcinii.

Fentru a deplasa uni&or$ at+t coroana c+t "i rdcina unui dinte cu o &or de 100g! va &i

necesar un $o$ent de 00(1000gI$$.


16/41

Fentru deplasrile $ezio(distale! $o$entul depinde de di$ensiunea #racet(ului ce

deter$in #raul &orei. *u c+t #racet(ul este $ai lat! celelalte ele$ente &iind egale! cu at+tse

genereaz $ai u"or un $o$ent pentru deplasarea rdcinilor dinilor ce li$iteaz o #re".

@%e$plu' distalizarea caninului )n spaiul poste%tracional al pre$olarului necesito

&or de 100g "i un $o$ent de 1000gI$$. -ac #racet(ul de pe canin ar avea li$ea de

1$$ ar &i necesar o &or de 1000g la &iecare din cele 4 coluri ale #racet(ului! iar dac

#racet(ul are 4 $$ li$e! este necesar doar &ora de 20g la &iecare col Fro&&itt7.

Fric#i%nea

-eplasarea dinilor se poate &ace prin siste$e &ricionale "i ne&ricionale.


17/41

"i de translaie care se re&er doar la deplasrile iniiale! li$itate! ce se produc )n

spaiul parodontal.

-eplasrile $ai a$ple! pe ter$en lung! sunt rezultatul unei succesiuni de ast&el de

deplasri $ai $ici! )n &uncie de tipul re$odelrii osului alveolar.

2asc%lareaeste cea $ai &recvent deplasare ortodontic ce rezult )n ur$a aplicrii

unei &ore puncti&or$ la nivelul coroanei dentare "i const )n #ascularea dintelui )n

Eurulcentrului de rotaie.

Mi"carea de #asculare deter$in oconcentrare a presiunii pe zone li$itate de liga$ent

parodontal.

*entrul de rotaiehipo$oclion7 deter$in deplasareardcinii )n direcie opus &ore

de #asculare. 8 $i"care de #asculare areaproape )ntotdeauna drept rezultat &or$area unei

zone de hialin su# creasta alveolar!c+nd dintele are o rdcin scurt sau inco$plet

dezvoltat. -ac rdcina este co$plet dezvoltat! zona de hialinizare va &i localizat la $ic

distan de creastaalveolar Dra#er7.

Transla#iaeste o deplasare corporeal )n care at+t coroana! c+t "i ape%ul sedeplaseaz

)n aceea"i direcie "i pe aceea"i distan. Fentru a produce aceea"i presiune )n liga$entulparodontal "i acela"i rspuns #iologic! este necesar o &or de dou ori $ai $are pentru o

deplasare corporeal dec+t &ora pentru #asculare.

-eplasarea corporeal sau translaia necesit un cuplu de &ore paralele care

sedistri#uie pe )ntreaga supra&a osoas alveolar. Acest tip de $i"care ortodontic

este&avora#il at+ta ti$p c+t intensitatea &orei nu dep"e"te o anu$it li$it Reitan7.


18/41

Derotareaeste o $i"care de pivot )n Eurul a%ului $are radicular necesit+nd un cuplude

&ore. ?eoretic! &orele ce produc aceast $i"care ar putea &i $ult $ai$ari dec+t cele ce

produc alte tipuri de $i"cri dentare! deoarece ele ar putea &i distri#uite )n tot spaiul

parodontal.

Fractic s(a de$onstrat c este i$posi#il aplicarea unei &ore de derotare &r

ca dintele s nu #asculeze )n alveola sa! iar zonele de presiune &or$ate sunt identice cu cele

din cursul $i"crile de #asculare.

-e aceea! &orele ortodontice potrivite pentru derotrile dentare! sunt si$ilare celor

pentru #asculare.

E.tr%ziasau deplasarea dintelui )n sens vertical! spre planul de ocluzie! induce )n

$od ideal doar zone de tensiune la nivelul liga$entului parodontal ! nu "i zone de presiune.

La &el ca )n derotare! aceast posi#ilitate este $ai $ult teoretic! deoarece dac

dintele #asculeaz )n cursul e%truziei! deter$in "i o arie de co$presiune )n spaiul parodontal

*hiar dac aceast posi#ilitate ar putea &i evitat! &ore $ari )n zonele de tensiune nu

suntdorite! nu$ai dac scopul ar &i e%tracia dintelui "i nu deplasarea alveolei odat cu dintele.

3orele de e%truzie ar tre#ui s ai# apro%i$ativ aceea"i intensitate cu &orele pentru

#asculare.

Intr%zias(a considerat $ult ti$p a &i i$posi#il de realizat. 9ecesit un control atent al

intensitii &orelor ast&el )nc+t se vor aplica nu$ai &ore de intensitate $ic deoarece zonelede

co$presiune vor &i concentrate pe o arie $ic! la nivelul ape%ului.


19/41

La tineri este &avora#il pentru intruzie o &or continu! u"oar.


20/41

(c+$pul ortodontic retentiv prin ano$aliile de poziie dentar "ileziunile carioase

(e%periena sto$atologic redus sau ine%istent a copilului.

Instr%mentar &i materiale

Sunt necesare linguri porta$prente7 standard universale! $aterial de a$prent "i o

tvi renal.

Portamprentele %ni,ersale

C se aleg )n &uncie de peri$etrul arcadei dup o preala#il pro# )n cavitatea oral.

Forta$prentele cu guri o&er cele $ai #une retenii cci zonele retentive sunt )ntinse "

i repartizate pe toatsupra&aa lingurii: porta$prentele $etalice pot &i retentivizate prin

aplicareade #enzi adezive p+nzate pe $arginile lingurii sau aplicarea neregulat deStents )n

Eghea#ul port a$prentei.

Se alege porta$prenta care'

(se adapteaz corect anteroposterior ast&el )nc+t s cuprindzonele retro$olare! tu#erozitile

"i arcul dentar &rontal: se per$it aEustri $inore care const )n supli$entarea Eghea#ului cu

Stents.

(se adapteaz corect transversal ast&el )nc+t Eghea#ul sdep"easc cu 4( $$ li$ea crestei

dentoalveolare asigur+nd ogrosi$e opti$ "i uni&or$ a $aterialului re&ulat )n a$prentare

"io presiune $oderat: )n a#sena #asculrii pe #olta palatin sunt posi#ile aEustri cu

cra$ponul ale $arginilor.

()n sens vertical porta$prenta tre#uie s se deplaseze cu 4 $$de #olta palatin "i s

dep"easc prin )n&undare cu 2 $$ linia dere&le%ie a $ucoasei pasiv $o#ile.

Material%l de amprent$

*el $ai &recvent se utilizeaz hidrocoloizii ireversi#ili alginatele7

Algilatele se prezint su# &or$ de pudr alctuit din'

(sruri de potasiu ale acidului alginic

(sul&at de calciu


21/41

(adaos $ineral inert

(&os&at trisodic

(derivai de acid o%alic "i &os&oric care inhi# geli&icarea

(&luorur de sodiu care previne alterarea supra&eei $odelului degips.

Se prepar )n a$estec cu ap "i conduce prin precipitare la &or$area alginatului de

calciu care &or$eaz un gel ce conine )n ochiurile de reea$aterial de u$plutur )n G(; $in.

La s&+r"itul prizei gelul se contract.

Spatularea se realizeaz )n #ol de cauciuc cu o spatul $etalic! respect+ndindicaia

productorului.Froduse co$erciale' Opeen! @lastic! *ro$atic! Algode%! Pelgar! Pele%!?issute% etc.

!biecti,ele amprent$rii'

(arcadele dentare

(arcadele alveolare

(&or$aiunile $oi peri&erice plici! #ride7

(vesti#ulul #ucal

( #olta palatin

/ REALIAREA M!DEL5L5I DE L5CR5

ntrodus )n a doua Eu$tate a secolului trecut de Angle! $odelul reprezint o partei$portant a investigaiei ortodontice care per$ite studiultridi$ensional al disgnaiei )n

vederea'

(sta#ilirii diagnosticului de ano$alie

(ela#orrii planului de trata$ent

(evalurii "i cuanti&icrii gravitii ano$aliei

(ur$ririi evoluiei trata$entului


22/41

(docu$ent $edico(legal.

?urnarea $odelelor se &ace c+t $ai repede posi#il dup a$prentare pentru evitarea

$odi&icrilor volu$etrice ale alginatului.

@le$entele anato$ice vor &i reproduse din ghips tare tip Mordano! iar #aza "i soclul

$odelului pot &i turnate din ghips o#i"nuit.

A$prenta se u$ple treptat

cu past de ghips pe $sua vi#ratoare pentru a se evita &or$area de #ule de aer.

*+nd ghipsul )ncepe s &ac priz a$prenta se rstoarn pe o $ovili deghips care va

constitui soclul.

Tip%ri de modele

1.Modelul de lucru

(e%ecutat tehnic i$peca#il )n pri$a a$prent

(orice eroare atrage "i $ultiplic erorile )n construcia apratuluiortodontic "i i$pune

cptu"iri! "le&uiri! reorientri

2.Modelul de studiu reproduce &idel cavitatea oral "i per$ite studiul

tridi$ensional al disgnaiei "i evaluarea co$parativ a rezultatelor trata$entului ortodontic

G.Modelul de reconstructie plastic ( $odelul la care un sector de arcad poate &i

deta"at: &olosit pentru aprecierea deplasrilor ce tre#uie e&ectuatede dini "i a relaiilor

inter$a%ilare poste%tracional.

4.Modelul set(up ( $odelul de reconstrucie plastic )n care toi dinii sunt separai desoclul aparatului! &olosit pentru con&ecionarea positioneruluide contenie.

9ecesit duplicarea $odelului.

0) REALIAREA PL4C5TEI !RT!D!NTICE

Au intrat )n terapia ano$aliilor dento$a%ilare )n a (a Eu$tate a secolului trecut )n@uropa! dezvoltarea terapiei prin plci #az+ndu(se pe contri#uialuiA.M. S*>QARP "i D.


23/41

8R>AS care au studiat $etodic terapia!ortodontic prin plci "i care au propusIveri&icat

nu$eroase variante de aparate.

Pl$cile ortodonticetrans$it &ore la nivelul oaselor $a%ilare acoper $are parte

din #azele $a%ilare7 "i asupra dinilor.

Frezent+nd o supra&a rigid $are! plcile per$it inserarea a nu$eroase "i variate

ele$ente de aciuneceea ce le per$ite s e%ecute si$ultan( lrgirea arcadei( deplasri dentare(

$odi&icarea raporturilor de ocluzie

3iind purtate inter$itent o&er perioade de repaus care per$it reorganizarea siste$ului

vascular dento(alveolar. Fot &i scoase de #olnav "i sunt activate de prini sau de $edic la

intervale $ari de ti$p.

Flcile pot &i' palatinesau chiar #i$a%ilar linguale


24/41

2.&or$a! di$ensiunile! poziia "i )nclinarea dinilor

G.&or$a "i ad+nci$ea #olii palatine

3aa $ucozal a plcilor ortodontice vine )n contact direct! )ntins "i uni&or$ cu

$ucoasa c+$pului $a%ilar! &aa opus e%tern este lucioas! c+t $ai neted "i planat pentru a

nu crea di&iculti )n $i"crile li$#ii.

Realizat din acrilat auto(! ter$o(poli$eriza#il7 #aza plcii secon&ecioneaz pe

$odel izolat' a. direct din acrilat autopoli$eriza#il! #.indirect )n cear.

ELEMENTELE DE ANC!RARE A PL4CIL!R

Frin ele$entele lor de aciune plcile ortodontice declan"eaz &ore principale careacion+nd la nivelul ele$entelor co$ponente ale aparatului dento$a%ilar dau na"tere la &ore

secundare: &orele secundare se datoreaz topogra&iei particulare a coroanei dentare "i a%ului

de i$plantare "i tind sdesprind placa ortidontic de pe c+$p.

Alegerea nu$rului! tipului "i poziiei ele$entelor de ancorare se &ace &uncie de $ai

$ulte criterii'

1.valori&icarea &actorilor retentivi naturali

2.aprecierea &orelor care tind s desprind placa' cu c+t nu$rulele$entelor de

aciune este $ai $are cu at+t $ai puternic tre#uie s &ieancoraEul: se reco$and proporia de

2 ele$ente de $eninereI 1 ele$entde aciune

G.poziionarea ele$entelor de ancorare c+t $ai aproape de locul de producere a &orelo

r secundare ce tind s desprind placa' pentru oe&icien $a%i$ ele sunt situate )n

spatele liniei pre$olarilor

4.cu c+t supra&aa de ancorare este $ai $are cu at+t e&iciena este $aicrescut' se

accept principiul poligonal: )n trapez cu 2 puncte anterioare"i 2 puncte posterioare: sau in

,.

.retenia tre#uie s &ie #ilateral "i uni&or$

Alegerea tipului de ele$ente de ancoraE se &ace lu+nd )n considerarecondiiile

anato$ice retentive pe care le o&er arcada dentar "i scopurileterapeutice ur$rite. Ast&el'


25/41

(capacitatea retentiv a celor 2 he$iarcade poate &i di&erit

(dinii te$porari au o capacitate retentiv $ai redus dec+t succesionalii lor ceea ce

reco$and &olosirea pentru ancorare agutierelor "i cro"etelor cu #ra scurt )n condiii de

sta#ilitate redustre#uie redus nu$rul de ele$ente de aciune

(ele$entele de ancorare tre#uie plasate c+t $ai aproape de zona unde se vor declan"a

&ore secundare verticale.

(la arcada in&erioar )nclinarea linguala a dinilor o$ologideter$in )n&undri "i

leziuni de decu#it.

ELEMENTELE DE ANC!RARE 5NT:

1.*R8@?@L@

2.D?@R@L@

CR!3ETELE&olosesc retentivitile o&erite de triunghiul interdentar utilizate pe

arcadele integre'

(cro"etul SchTartz

(cro"etul Stahl

(cro"etul pro%i$ovesti#ular

(cro"etul )n ,delta

(cro"etul *sontos

(cro"etul *os$a

Poriuni

1.A9SA C )n contact cu zona de retentivitate dentar

2.B*LU C poriune elastic care o&er ansei posi#ilitatea de adepasi zona retentiv

G.P89A -@ R@?@9H@ C 2(G cuduri care se &i%eaz )n #azaaparatului.


26/41

ELEMENTELE DE ACI5NE "N PL4CI !RT!D!NTICE

Elemente principale c% ac#i%ne mecanic$

1."uru#ul orthodontic

2.arcul vesti#ular

G.arcul *o&&in

Resort%ri a%.iliare

C ele$ente elastice din s+r$ care("i e%ercitelectivaciunea pe 1!2 dini prin presiuni e%ercitate direct cu di&erite variante

constructive'

1. #ucl du#l ,

2. #ucl )n ,SG.diapazon

4.ciuperc "i )n ,

Elemente care con'er$ pl$cilor ortodontice propriet$#i '%nc#ionalesunt'

1.planurile )nclinate

2.scutul lingura

G.platoul retroincizal

4.$asa interocluzal

.$enintoarele de spaiu

;) REALIAREA ARC5L5I


27/41

1. alinierea grupului &rontal superior dup crearea spaiuluinecesar chirurgical I

ortodontic7

2.retrudarea grupului &rontal prin #asculare poziie incizal7

sau prin translaie presiune cervical7 cu "le&uirea retroincisiv a #azei plcii

G.derotarea dinilor &rontali )n cuplu de &or cu arcuri secundare

4. deplasri dentare vertical'

(ingresiune C poziionare cervical

(egresiune C c+t $ai incizal cu ridicare pe ele$ente retentive de 3

.distalizarea caninilor superiori dup crearea spaiului cuaEutorul #uclelor ! ?! M!

deget de $nu"

5.conducere $andi#ular cu traseu particular al arcului careacioneaz ca un plan

)nclinat pentru retrudarea &orelor superioare "i propulsia $andi#ular )n trata$entul cls. 11.

;.rolul&uncional de proteEare a &orelor superioare de or#iculari hipertonisituaie

)n care arcul se a&l la distan de dini.

Te(nic$ de l%cr%

(s+r$ de Tipl 0!; $$

(cle"te cra$pon

(lungi$ea s+r$ei = peri$etrul arcadei

Se con&or$eaz cur#a principal cu $+na realiz+nd )ndoituri u"oare! apoi secon&or$eaz cele 2 #ucle de activare'

d.drept%n1(i%lare

C cu dia$etrul orizontal egal cu li$ea 3 a caninului superior! unghiul de rotunEire!

)nli$e care dep"e"te &estonul gingival al caninului "i se situeaz la distan de dinte

si $ucoas.


28/41

e) =n1%ste rot%n+ite

C cu dialetrul egal cu 2IG distale ale caninuluisuperior pe trei$ea $ezial pentr% derotare

&. >=n de1et de m$n%&$?

C e%ercit presiune pe canin

g. >=n M?

h. >=n T?

C contact $rit pe 3 a caninului pentru palatinizare.


29/41

Ac#i%ni:

1.vesti#ularizarea 1(2 dini

2.derotare dentar )n cuplu de &or cu arcul vesti#ular

Realizare

(s+r$ Tipl elastic$ 7 mm cm

(cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior! su#iri )n e%terior

(dia$etrul = dia$etrul -(M al dintelui deplasat

Te(nica de realizare

(se )nse$neaz $iElocul s+r$ei "i se con&or$eaz pri$a #ucl )ntre&lcile late ale

cle"telui )ndoind(o )n 10 grade #ilateral )n Eurul &lcilor su#iri ast&el )nc+t s+r$ele s se

)ncruci"eze.

Apoi se trece larealizarea celei de(a doua #ucl )ndoind s+r$ele )n sens opus cu10

gradevdi$ensiunea egal sau $ai $ic7: )n &inal ondulaiileretentive se &i%eaz cu cear pe

$odel.

Arc%l sec%ndar =n >s? B protr%zi, desc(is

Descriere

( parte activ )n &or$a literei ,s spriEinit pe dinte

( parte retentiv opus )n #aza plcii

(activarea se &ace la nivelul #uclei 2! 1 sau a a$#elor

Ac#i%ni

1.vesti#ularizarea 1!2 d &rontalie&icien $ai $ic7

2.derotare )n cuplu de &or cu acrul

Realizare

(s+r$a Tipl elastic$ 7 mm0!(0!5 $$7 G(4 c$


30/41

( cle"te cra$pon sau cle"te cu &lci late interior "i su#iri e%terior

( dia$etrul = dia$etrul M(- coronar al dintelui.

Te(nica de realizare

( con&ecionarea )ncepe de la o e%tre$itate a li$ii M(- a dintelui pe care se aplic

ur$at de o )ndoitur de 10 grade! pro#a pe $odel! adoua )ndoitur )n unghi de

10 grade"i retenie

( pentru a evita de&or$rile se indic &i%area perpendicularei pe 38 a dintelui "i

proteEarea cu un platou de acrilat

e contin%a realizarea crosetelor c(6arz!care este un croset pluri dentar!se aplicape 2(G dinti din zonalaterala sicon&era o #una sta#ilitate a aparatelor ortodontice.

-up realizarea cro"etelor "i arcurilor principale "i secundare se poziionez pe

$odelul de lucru "i se lipesc cu aEutorul cerii de lipit.

) Realizarea bazei aparat%l%i$o#il din rasina acrilica

n vederea o#tinerii unor aparate ortodontice de calitate! tre#uie ca tehnicianul sa

respecte o succesiune de &aze ce sa per$ita punerea in valoare a acrilatelor.

Baza tre#uie sa prezinte un design corespunzator! care sa &ie atractiv pentru pacient si

sa(i deter$ine o placere estetica de a(l purta.

n acest scop! acrilatele pot &i realizate intr(o ga$a practic in&inita de culori si

co$#inatii! culoare pe care si(o alege pacientul.

n $asa acrilica se pot incorpora atat ele$ente stralucitoare! cat si diverse urine! care

sa dea aparatului individualitate.

n pri$ ti$p il reprezinta pregatirea $odelului. Modelul tre#uie sa &ie u$ed!

saturat cu apa tinut in solutie de sul&at de calciu7 ti$p de G0 de $inute si izolat cu un izolator

speci&ic $aselor acrilice. Aceasta operatie poate &i inlocuita cu &ier#erea $odelului in solutie

saturata de sapun #azic ti$p de un $inut.


31/41

?re#uie avut in vedere ca un $odel ce prezinta inca o anu$ita cantitate de aer in

interiorul lui! poate produce in ti$pul poli$erizarii acrilatului #ule i$portante in #aza placii.

Su# acest aspect! cea de(a Ca tehnica de izolare propusa este cu $ult $ai sigura.

Realizarea propriu(zisa a #azei aparatului se poate e%ecuta prin doua tehnici dupa&i%area pe $odel a tuturor ele$entelor de ancorare si actiune7.

*) Te(nica p%lberii si a lic(id%l%i' se presara pul#ere pe supra&ata $odelului!

pornind de la una din e%tre$itatile #azei aparatului si adaugand lichid pana la saturarea

acesteia.

8peratiunea se repeta pana la o#tinerea unei grosi$i a #azei dorite. ?oata operatiunea

se e%ecuta ur$arind ca $aterialul depus pe $odel sa prezinte un usor e%ces de lichid inper$anenta. n caz contrar! vor apare in $asa acrilatului sau pe supra&ata lui! zone cretoase!

ce vor da un aspect neplacut.

Saturarea cu lichid se continua intr(un rit$ relativ lent! pana cand aspectul translucid

al placii devine usor opac.

n acest $o$ent $odelul este introdus intr(un vas de presiune! la o te$peratura 50V *

si 5 #ar. ti$p de 20 de $inute.

/)Te(nica pastei.

Se o#tine intr(un godeu o cantitate de G(4 c$Gde pasta acrilica! prin a$estecarea in

proportie de 2!IG a pul#erii cu lichidul. A$estecul tre#uie sa &ie saturat in lichid! ast&el incat

dupa 2(G $inute! cand incepe sa se traga in &ire! consistenta lui sa per$ita intinderea cu

aEutorul spatulei de ceara sau de ci$ent! pe supra&ata $odelului.

Se ur$aresc cu atentie zonele J$ai ascunse de su# retentiile crosetelor sau alezonelor laterale ale suru#urilor! ast&el incat! la aceste nivele! sa nu apara goluri de aer.

Fentru a evita aceste situatii! in zonele $entionate se poate aplica $aterialul prin

tehnica pul#erii si a lichidului.

Materialul! intins pe supra&ata $odelului! se $odeleaza cu un e%ces de lichid! la

grosi$ea si intinderea ur$arita! ur$and ca in ulti$ul $o$ent #aza aparatului sa &ie lustruita

cu o cantitate de $ono$er.


32/41

Aparatul se introduce in vasul de presiune! ca in tehnica precedenta.

*ea de(a (a tehnica are avantaEul o#tinerii unor structuri $ai co$pacte ale #azelor

aparatelor! de o calitate superioara.

?ransluciditatea aparatelor poate aEunge chiar la transparenta.

*ea de(a (a tehnica se utilizeaza curent in realizarea aparatelor &unctionale de tip

$ono#loc.

*on&ectionarea #azei din acrilat autopoli$eriza#il prezinta inconveniente $aEore

datorita calitatii $aterialului acrilic o#tinut! si su# acest aspect utilizarea $aterialului

autopoli$eriza#il este predispusa la reparatii.

Realizarea #azei din acrilat ter$opoli$eriza#il presupune realizarea unei $achete de

ceara a viitorului aparat! a$#alarea! crearea tiparului! indesarea si poli$erizarea acrilatului!

deza$#alarea si prelucrarea.

8ri! toate aceste etape sunt &oarte la#orioase si necesita ti$p &oarte $ult si din aceasta

cauza tehnica a &ost rezervata unor situatii speciale.

*on&ectionarea #azei aparatelor ortodontice din acrilat #aropoli$eriza#il sau&otopoli$eriza#il prezinta ase$anari &oarte $ari si vor &i descrise i$preuna. Aparatele

rezultate au o precizie si un design de neintrecut.

Fe $odelul de lucru pregatit! cu celelalte ele$ente inglo#ate! se aplica prin tehnica

!!pra&ului si a lichidului acrilatul #aropoli$eriza#il! incet! picatura si pra& pana ce rezulta un

a$estec saturat7 pana la o#tinerea grosi$ii dorite la nivelul intregii #aze.

Foli$erizarea su# presiune se e%ecuta intr(o incinta speciala la 0(50 * si 5 at$os&ereti$p de 20CG0 $inute. 3otopoli$erizarea in cazul rasinilor &otopoli$eriza#ile7 are loc intr(o

incinta speciala. 3inisarea! lustruirea se e%ecuta &oarte usor! $aterialele! si unele si altele!

per$itand o#tinerea unor constructii deose#it de &ru$oase si atragatoare pentru copii! in

interiorul lor putandu(se aplica o ga$a &oarte $are de i$agini! ele$ente sclipitoare! culori

etc. ?ehnicile a$intite sunt utilizate practic in toate la#oratoarele de tehnica ortodontica.


33/41

PARTEA PECIALA


34/41

Realizarea aparat%l%i ortodontic mobilizabil c% crosete din sarma)

*) Amprenta

Etalepe de amprentare


35/41

/) Model%l din 1ips

Amprenta finala

Turnarea gipsului namprenta

Modelul din gips rezultat dupa turnarea gipsului in amprenta


36/41

0) Realizarea crosetelor din sarma

Intrumentar necesar pentru realizarea crosetelor


37/41

Etapele de realizare a crosetelor din sarma cu clestele crampon.

;) Izolarea model%l%i

@) Pozitionarea crosetelor din sarma pe model

Izolarea modelului se face cu o pensula si cu izolator gips-acrilat


38/41

) Deretenti,izarea model%l%i

) T%rnarea acrilat%l%i pe model

Pozitionare crosetelor se face cu ceara de lipit, care se topeste su flacara

cu icurator


39/41

) Termobaropolimerizarea acrilat%l%i

Modelarea acrilatului pe model se face cu spatula asfel incat sa cuprinda fiecare

croset

Deretetivizarea modelului se face cu ceara roz, care se topeste su flacara

cu s atula

Termoaropolimerizarea acrilatului se face intr-un cuptor special su presiune de

! ar si caldura de !" de grade timp de #" de minute


40/41

) Prel%crarea acrilat%l%i

Proteza 'inita

Prelucrare acrilatului se face cu freze de diferite granulatii actionate de un

micromotor, iar lustruirea se face cu diferite perii si pufurierii actionate de un

motor ia$.


41/41

Concl%zii

n concluzie trata$entele ortodontice aduc #ene&icii clare sanatatiiaparatului dento($a%ilar! i$#unatatesc &iziono$ia printr(un za$#et placuto#tinut prin pozitionarea corecta a dintilor iar de aceste avantaEe pot #ene&iciaatat pacientii copii! adolescenti cat si adultii.

2iblio1ra'ie

Documents

ortodontie (4)