Embed Size (px)
Citation preview
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomlnieicIocIoI, GHEORGHITA
Ortodoxie gi schismi : Rusia, IJcraina gi Constantinopol /GheorghiEi Ciocioi. - Bucuregti : Lumea credingei, 2019
Conpine bibliografieISBN 978-60 6-87 5 6-57 -8
2
Gheorghigi Ciocioi
ORTODOXTE $r SCHISMA
Rusia, LIcraina, Constantinopol
ilrsCht.i
/-1uuprlns
Moscoaa nu crede in lacrimi. in ale a\tora................... 5
Rusia, centrul lumii cregtine............. ......9Botezul de la Kiev gi peatiletka ruseasci.... .............14
Marele Sinod Ortodoxin c[utarea primului ftrd. egali? ............ 18
Calendarul "Stalirt''...... .........21.
Euromaidan: A cui va fi Ucraina?.............. ............24
Sfdntul si Marele Sinod Panortodox .....29
Credinciogii din Ucraina la riscruce .....33
Frontnl de est: unreality ortltodox sbow ...................37
Putin si Coranul .................44
,,Constantinopolul va fi ai nostru!... "...................... 48
Sfdntul gi Marele Sinod Ortodox din Creta..........53
Kremlinologia gi republicile ortodoxecontemplative ....58
Marele Sinod al Ortodoxiei: controverse inainteaintrunirii din Creta.. ..........62
Marele Sinod al Ortodoxieidin Creta - starea de fapt...... ...............66
Sfinta Sofia - un simbolintr-o permanenti disputi ........... :...... ................... 69
Botezul de la Kiev
9i scIld[toarea celorTrei Rome ............73
Moscova de piatri....
I
Masoneria rus[ gi,,adeviratul"Mare Sinod Panortodox
,,Vaticanul ortodox" de la Moscova ........................ 88
Piala Rogie fhri Lenin?i..... .. ........ .......94
Muntele Athos gi propaganda rusd ...... .......... -..... - - 99
Patriarhul rus la Bucuregti,de Sfbntul Dimitrie cel Nou
Revolulia bolgevicfl gi canoanele Ortodoxiei ....... 111
100 de ani de la restaurarea Patriarhatuluiin Biserica Rusi .........
Putin 9i teologia ortodox[... .............-.L23
Ortodoxia rusi 9i geopolitica .........---..729
Autocefalie in 2018 pentru Biserica Ucrainei?..... 135
Patriarhia Ecumenicl - pdnd ld capit in acordarea ,'autocefaliei Bisericii Ucrainene?
Ortodoxia in cumpini:Rusia - Constantinopol....... ....--,-......-743
Schismi in Biserica Ortodox[ ..........-.749
Tomosul kievean 9i rS.zboiul jurisdicliilocanonice.................,.. ........ 156
IJcraina: Biserica Autocefah
9i comunit[ple rominegti..............
Noua Bisericd Autocefalide la Kiev in,,Rizboiul Lumi1or"................ ......... L64
Schisma dintre Moscovagi Constantinopol in file de jurna1...................:. ...770
comentariile despre aceste subiecte fierbingi - in mare
parte necunoscute publicului din Rominia, sau cel
mai adesea expuse gregit sau tendenlios opiniei publi-ce de la noi. Concluzlile le-a agternut pe hdrtie, nu-mir de numir in revistl, astfel incdt acum avem untablou complet (la sfdrgitul unei perioade convulsive)despre aceastd. etapi dramaticd a derule.rii conflictuluiinterortodox. Este o etapd, subliniez, gi nu deznod[-mintul ultim, care e Ia orizonfiil indepirtat. Dar chiarsi aga, articolele lui Gheorghili Ciocioi vil prezintd.,
{hr[ subiectivism, situalia din spaliul slav, evolulia ei,tensiunile evidente, abrtzurtle, inc[lcirile de canoane,suprapunerile de planuri, jocurile oculte si multe alteasemenea. Concluziile nu sunt de tras, nici de expri-mat inci, insi fiecare cititor - pe misuri ce avansea-
zd.inlectxa acestei radiografii cronologice - inlelegemizele, actorii, dar gi sufleurii din spatele scenei. Ciindiritul mitrelor, acum gtim cine sade...
Rdzvan Bucuroiu
Rusia, centrul lumii cregtine
Rusia considerd ci are o permanenti chemare.Misiunea ei, cu siguran!6, nu a incetat o datd cu
ciderea comunismului... in marele imperiu moscovit,prin comparatie cu restul popoarelor cregtine dinrdsiritul Europei, ortodoxia e pe cale si devindpol itici de stat. Benefica,,simfon ie bizantind" lntreBiserica Rusi qi Kremlin incepe chiar, dupi uniijurnaligti ru;i, si-gi arate primele sale roade...
De la ateulconvins la,,omullui Dumnezeu"
Drumul de la omul fhrl Dumnezer, cdruia ii este
ingiduit orice, la omul lui Dumnezeu, fdrd doar gi
poate, e unul nespus de anevois. Fapt constatat 9i de
generalii sovietici de pdni mai ieri, ce lecfrxeazil, inzilele noastre, plini de sdrg, operele lui Dostoievski, incare descoperl noi si noi in1elesuri... Occidentalul a
ajuns o biatil carcasi de om, un anti-om. Vestul Euro-pei e putred, ca gi in trecut (in caztl, dat, generalii tindsd le dea dreptate mentorilor lor marxigti de odinioa-ri)... Iar aceasta o propoviduiegte acum chiar gi Bise-rica Moscovei. In acord, firegte, cu statul rus, care igiconstruiegte abile politici pdni peste mnri gi 1[ti...
La Chiginlu, de pildi, politicienii care se decla-fi, in favoarcz legalizilrii unor comportamente amo-rale risci si fie excomunicafi de Biserici. $i nimeninu poate spune ci o astfel de atitudine din partea Bi-sericii nu e una de aplaudat. Numai ci cine credeli,
dragi cititori, ci-i numiri in sala de gedinli pe depu-talii carc votezd mdrsavele legi, dAndu-i pe mdna vli-dicni Vladimir? Nimeni altuldecdt comunistul Voro-nin, cel pentru care Mdntuitorul Hristos a fost ,,pri-mul comunist din istorie". Ci n-ar sufla cineva o vor-bu1i1e mdine, dac[ pregedintele Rusiei, Vladimir Pu-tin, ar legiliza cisitoriile intre homosexuali la Mos-cova, asta e o altl poveste... CA Vova Voronin, in Ba-sarabia, Lr vota pentru legea in cauzd. cu amindo-ui miinile, in nici 24 de ceasuri de la adoptarea ei inRusia, iar importul legislativ, in cazd. dat, ar fi consi-derat unul ,,benefic", nici nu incape indoiali. Cit des-
pre vlidika Vladimir, cu siguran!il, r uita cu desivir-gire de excomuniciri...
Cea de-a patra strigare:
Rusia - Centrul lumii crqtine
Si spunem, totugi, c[ Rusia e pe calea cea buni.Doamne feregte de mai riu!
Crearea ,,omului nou", de data zceasta crestin, nupoate fi decdt de bun augur in ,,Sfinta Rusie." Ne-amsiturat cu tolii de atdta dezmilg, de pervertirea,in gra-dul cel mai inalt cu putin
pentru interzicerea propagandei homosexuale, majo-ritatea. populaliei opunindu-se cisitoriilor intre ho-mosexuali. Iar aceste lu[ri de pozigie trangante ale
unor politicieni, ori ale unor inalte fege bisericegti, ca
9i sondajele pe tema ddti, nu vor rlmdne fhrd. urmlriin plan practic....
Codul penal ;i morala (ettini
Degi Marea Rusie pravoslavnicd. a zilelot noastre
nu s-a intors inci la Pidalion, orila Stogla'uul de odi-niori - dupi care, viala cregtind. in lara muscalilor ar
urma s[ fie una desprinsi din Evanghelie - ea dispu-ne, totugi, de un cod penal modern. $i nu mai depar-
te de acum cdteva siptimini, acestuia i-au fost adu-
se o serie de amendamente. Astfel, pregedintele Pu-tin gi-a pus semnltura, intr-un mod cdt se poate de
hotlrdt, pe mai multe articole din codul penal, intr-onou[ formi, ca gi pe unele acte legislative ce au ca
scop ,,contracarnea insultelor ce aduc atingere con-vingerilor religioase gi simlimintelor ceti1enegti".Noile pedepse, dup[ unii jurigti rugi, sunt unele ne-
spus de aspre. Cu toate acestea, o perioadi de trei ani
de privare de libertate,LtAt cdtprevede legea, in unele
cazur| pentru insultarea sentimentelor religioase ale
credinciogilor pravoslavnici, gefului Departamentuluipentru relalii intre Biseric[ gi Societate aJ. Sindoduluide la Moscova, Vsevolod Chapiin, i se pare una multprea mic[. O pedeapsd. mai mult decht bldndl. Desi-gur, incilcirile, sub o formi sau alta, a legii in cauzd',
atrag dupi sine pedepse diverse: dela zeci de ore de
t2
lucru in folosul comunitilii,la amenzi de sute de miide ruble. Dac[ doi homosexuali, de pildi, ar indrilz'ni s[ se slrute pe stradi, lezdndu-1i astfel sentimen-tele tale religioase, ca pravoslavnic, nu-fi rlmdne alt-ceva de fbcut, decit si depui o pldngere la poligie...Ciin Occident lucrurile stau cu totul altfel, e o chestiunede care rugilor nu le prea pas5. Cdt despre evolugiile lac^re ar trebui si ne agteptim in privinfa nou-declara-tului ,,centru al lumii crestine", e mult prea devreme,
desigur, pentru a ne putea pronunfa. Dincolo insi de
orice speculalii politico-ideologice ori religioase, cu-vintul Rusiei parc L cdntiri destul greu astilzi, intr-olume in care morala cregtin[ este cilcatl cu brutali-tate in picioare, iar glasul apir[torilor ei aproape cil a
fost redus la ticere.
Lumea credinlei, nr.8 (121),2013
Botezul de la Kievqi peatiletka ruseascl
incepdnd cu 1988, la Kiev, din cinci in cinci ani, are locun grandios praznic. Mai intii, a fost mileniul cregin.Dupd destrimarea URSS, sdrbdtorile se vor {ine lant...Noi 5i noi mdsuri ;i planuri de ac{iuni,,centralizate"sunt concepute, in sinul Bisericii Ruse, cu acest prilej,pentru urmdtorul interval de timp, dupi modelulpeati letkoi (pla n u I ui cincina l) de od i n ioa r5...
Felicitidle de la Kiev
Poate c[ totul ar pdrea o glumi, daci drama Bi-sericii Ortodoxe Ruse, din secolul il,2}-Iea, ar fi fost
doar un vis urAt gi nimic mai mult. La cdrma Biseri-
cii Ruse de astilzi nu se afl.i insi niciunul din milioa-nele de pitimitori ai Siberiei, ori vreun nevoitor tii-nuit pdnl de curdnd, ci inal1i ierarhi care gi-au petre-
cut cea mai mare parte a viegii lor in comunism, mar-
cagi cel mai adesea de sistem. Cit despre confruntarea
cu noile realitili a oamenilor politici din spagiul fostei
URRS si raportarea acestora la Biserici e de ajuns un
singur exemplu: ct ocazia recentelor evenimente de
la Kiev, in cadrul unei intrevederi oficiale, pregedin-
tele Ucrainei, Viktor Ianukovici,l-a felicitat pe omo-
logul siu basarabean Nicolae Timofti cu ocazia sarbd-
toririi... a 1025 de la botezul Rusiei Kievene. Cam tot
I4 15
aga cum un romin ar felicita un sirb de Ziua, Nati-onaId, a Romdniei... $tirea in cauzd se afli pe site-ul
pregedinliei ucrainene si este datatd, 27.07. a.c. De-sigur, daci luim in calcul ,,ridecinile istoriei comu-ne moldo-ucrainene" Ia care va face referire Ianuko-vici, in cadrul intrevederii de la Kiev, disculia s-ar pu-tea purta in cu toflrl alt plan, ftrd"vreo legituri insi cu
religiosul.
Politicienii ;i Botezul de la Nipru
La Kiev, invitatul ,,strategic", Vladimir Putin, va
vorbi, la rdndu-i, tot despre ,,ridicinile comune", de
aceastd. datl, ale Rusiei si Ucrainei, ceea ce va starni
revolta nalionaligtilor ucraineni, acestia neratind oca-
zia de a le reaminti rusilor ci Moscova nici mlcar nu
exista pe harti in momentul mirefului act al creg-
tinirii de la Kiev, unii susfindnd, chiar, cd rugii s-ar
fi botezat mult mai tdrziu. Cit despre cea de-a tre-ia lard. pravoslatrnici slav[, Belarus, pregedintele aces-
teia, Aleksandr Lukagenko, a reftzat, din motive incinecunoscute, si participe la festivitilile de la Kiev, un
vagon-p^raclis, cu moagtele Sf. Apostol Andrei, aduse
special din Grecia, cu acest prilej, indreptindu-se, to-tusi, spre Minsk, pentru a se sublinia, astfel, unitatea
de credinffl a celor trei ld.ri slave.
Discursul lui Putin, desigur, pufin atenrlat fagd, de
alte dAli in ceea ce priveste etnicitatea, nu putea si
ocoleascd ins[ spinoasa probleml" a ,,unitdgii" dintre
cele dou[ giri, expresia,,un poPor in doui state" avind
mare trecere printre ru9i in cazttl dat. Suntem mo$eni-
torii spirituali a ieea ce s-a ?etrecut in urmd cu L025 de
ani, mo;tenitorii'ualorilor spirituale ale botezului in Ni-pru, la Kiev. F,ir,i doar ;i poate, astfel, suntem un sin-
gur !opor.. impreund am construit gi am apdrat Marea
Rusie - a spus Putin, care a plecat apoi in pas alert la
Moscova spre a inchide, pentru o vreme, granila ex-
porturilor ucrainene citre Rusia, suplrat fiind de ori-
entairea spre Vest a ,,fragiIor" de la Kiev (Rosiiskaia
Gazeta,27.07.20t3).
0 sirbitoare tristi
Degi la s[rbitoarea de la Kiev au fost prezenli de'
legali ai Bisericilor din intreaga Ortodoxie, initagiaPatriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse (care, in trea-
cIt fie spus, a sosit in capitala ucraineanl cu un tren
blindat) nu a fost onorati, in toate cazutTler la cel
mai inalt nivel ierarhic, jumltate dintre intdi-stltd-
torii Bisericilor Ortodoxe neluind parte la aniversa-
rea celor 1025 de ani de 1a Botezul Rusiei Kievene.
Absenga cea mai notabiH a fost, desigur, cea aPttti-arhului Ecumenic Bartolomeu I. De asemenea, mai
mu$ gefi de stat ai lirilor ortodoxe at refuzatini-ta\ia de afi prezenli la Kiev cu acest prilej.
l6
O slrbitoare tristi pentru Ortodoxie, s-ar putea
spune. $i pe bun[ dreptate... Ceci la Kiev, cu siguran-
ld,, ar fi putut fi prezenyi togi inallii ierahi gi togi gefii
de stat din glrile ortodoxe. Cu doui condigii minima-le insi: retractarea ,dogmei" fratelui rnai mare gi ince-
tarea p lanuri I or cin cin ale.
Lumeo credinlei, nr.9 (122), septembrie 2013
Marele Sinod Ortodoxin clutarea primului ftrd' egali?
Ve;ti noila inceput de an... Patriarhul [cumenicBartolomeu I ii invitd pe int$istdtdtorii Lurnii
Ortodoxe la o intdlnire, in luna martie a.c, la
Constantinopol. Scopul declarat al acestei reuniuni?
Pregitirea Marelui 5inod Ortodox in 2015" ".
0 primivari a lumiiOrtodoxe?
irr."r.ur"u Patriarhului Ecumenic de a-i aduna la-olaJtd pe capii Lumii Ortodoxe, pe data de 9 martiea.c., de Duminica Ortodoxiei, intimpini insi, dupicite se pare, dificulti;i insurmontabile. Frimul ierarh
care gi-a anuntat intenlia de a nu participa la reuni-unea din primdvard. a fost Patriarhul Ioan al X-lea al
Antiohiei. Motivul neparticipirii? Amestecul neca-
nonic al Patriarhiei Ierusalimului in Qatar - in ulti-mele luni neinregistrindu-se weun progres in solufi-onarea problemei in cauzil.
I ncert[ rdmdne, de as e me ne a, p ar ticip ar ea P ttriar -hului Kiril al Moscovei la reuniune, dupi ce, in ulti-ma vreme, chestiunea primatului Patriarhiei de Con-stantinopol in Ortodoxie a devenit un aprig subiectde disputi intre cele doui Biserici. Se poate vorbiins[, aproape sigur, de particip area Patriarhilor Teo-fil al Ierusalimului 9i Teodor al Alexandriei, a Arhiepiscopilor Hrisostom al Ciprului,Ieronim al Eladei
18 I9
si Anastasie al Albaniei. Bisericile sirbi gi bulgari au
anuntat c[ vor rispunde in privinla participirii 1or laaceastl. intilnire in apropierea datei desfhguririi ei, invreme ce Biserica Ortodoxi Romini nu a formulatinci un r[spuns in chestiunea datd.
Primat;i egalitate
Cu tot optimismul Patriarhului Bartolomeu I inprivinfa reuniunii din primivard. gi a unit[fii internea Bisericii Ortodoxe, problemele acumulate in ultimavreme in Ortodoxie par a nu fi insi d[titoare de preamari speranfe... Punctele de vedere divergente asupraunitilii Bisericii dintre Moscova si Constantinopolau condus, la sfbrgitul anului trecut gi inceputul lui20I4,1a replici dintre cele mai acide sub masca uneipiguboase diplomagii bisericegti. Astfel, pozigia ofici-irli recentl a Sinodului de la Moscova asupra chesti-unii primatului eclesiologic 9i teologic in Biserici va
primi o replici neagtepatl din partea Mitropolituluidc Bursa, Elpidophoros Lambriniadis, profesor de te-ologie la Universitatea din Salonic, care consideri cd
Patriarhul Ecumenic, ca arhiereu, este ,,unul dintrecgali", in weme ce, ca Arhiepiscop ;i Patriarh Ecu-rnenic al Constantinopolului, este ,,primul fhri egali"(,primus sine paribus").
R[spunsul, evident, va da nagtere la noi dispute petcma datd" in lumea teologici, rwalitatea dintre Bise-ricile Ortodoxe (nalionale) nelisind indiferent niciVaticanul, cate avea s5. constate, oarecum satisfhcut,cri problema cu care se confruntl Lumea Ortodoxi
