Încălţăminte Capitolul

2

2.1 Identificarea pieselor componente ale încălţămintei În componenţa încălţămintei se deosebesc două grupe de piese:

• piesele care formează partea de sus a încălţămintei (fig. nr. 23); • piesele care formează partea de jos a încălţămintei (fig. nr. 24).

Indiferent din grupa din care fac parte, piesele se împart în piese exterioare, interioare şi intermediare.

Fig. nr. 23 Piesele părţii de

sus a incălţămintei: 1 – vârf 2 – căpută 3 – carâmb de pantof 4 – carâmb de bocanc 5 – carâmb de cizmă 6 – ştaif de pantof 7 – ştaif de bocanc 8 – ştaif de cizmă 9 – baretă 10 – vipuşcă de pantof 11 – vipuşcă de bocanc 12 – vipuşcă de cizmă 13 – limbă 14 – burduf

Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 24 Piesele părţii de jos a încălţămintei:

1 – acoperiş de branţ 2 – branţ 3 – glenc 4 – umplutură 5 – întăritura branţului 6 – ramă 7 – talpă 8 – toc

Mod de lucru Încălţămintea se desface în piesele componente separându-se mai întâi talpa împreună cu tocul şi celelalte piese ale părţii de jos şi apoi, prin desfacerea cusăturilor, se obţin piesele pentru partea de sus. Piesele obţinute se întind pe o suprafaţă plană şi se desenează conturul la scara 1:1, după care se grupează pe o planşă în cele două categorii, respectiv pentru partea de sus şi pentru partea de jos a încălţămintei, cu indicarea şi a materialelor din care sunt obţinute (fig. nr. 25).

Mărfuri nealimentare

Fig. nr. 25 Analiza prin decupare (pantofi bărbaţi)

Poziţia piesei

Denumirea piesei

Grupa Material Nr. bucăţi

1 Vârf P. sus–ext.(feţe) Piele box 1 2 Căpută P. sus–ext.(feţe) Piele box 1 3 Carâmb P. sus–ext.(feţe) Piele box 2 4 Bombeu P. sus–intermed. Pânză

impregnată 1

5 Fâşii P. sus–intermed. Pânză 2 6 Ştaif-întăritură P. sus–intermed. Talpă artif. 1 7 Căptuşeala

căputei P. sus–interioare Ţesătură

diagonal 1

8 Căptuşeala carâmbului

P. sus–interioare Meşină 2

9 Căptuşeala ştaifului

P. sus–interioare Meşină sintetică

1

10 Talonet P. jos–interioare Meşină 1 11 Piesă amortizare P. jos–interioare Burete 1 12 Branţ P. jos–interioare Fibrotex 1 13 Glenc P. jos–intermed. Oţel 1 14 Umplutură P. jos–intermed. Text. neţes. 1 15 Întăritură branţ P. jos–intermed. Carton 1 16 Talpă monolit P. jos–exterioare Cauciuc 1

Mărfuri nealimentare

2.2 Examinarea marcării

Marcarea încălţămintei se face în interiorul acesteia, pe partea de sus a carâmbului, pe fiecare bucată din pereche, pe talpă (în exterior) şi pe acoperişul de branţ. Se observă dacă marcarea cuprinde toate elementele necesare identificării produsului, şi anume: -denumirea produsului; -marca de fabrică; -ţara de origine; -lungimea şi lăţimea; -numărul de program (o cantitate de perechi de acelaşi sortiment produsă în condiţii identice);

-numărul de comision (o cantitate de perechi de acelaşi model, material, culoare şi sistem de confecţionare);

-tratamente speciale aplicate (după caz).

Exemplu: 25 – 6 – 003 – 034 Lungime = 25 cm Lăţime = 6 cm Număr de program = 003 Număr de comision = 034 Controlul anului de fabricaţie şi a numărului de mărime a încălţămintei se face prin observaţii pe interiorul carâmbului sau pe limbă, precum şi pe eticheta ambalajului individual. Numărul de mărime înscris pe produs, conform standardelor naţionale, reprezintă lungimea tălpii piciorului, exprimată în cm.

Având în vedere că, în general, consumatorii sunt obişnuiţi cu sistemul vechi de mărimi, redăm mai jos un tabel comparativ, atât în sistemul vechi cât şi în cel nou, pentru încălţămintea destinată femeilor şi bărbaţilor, precum şi corespondenţa acestora cu aceleaşi mărimi din alte ţări.

Mărfuri nealimentare

TABEL de comparaţie a mărimilor la încălţăminte

FEMEI: încăţăminte România: sistem nou 24 24,5 25,5 26 26,5 27,5 România: sistem vechi 36 37 38 39 40 41 Franţa 36 37 38 39 40 41 Marea Britanie 3 4 5 6 7 8 S.U.A. 5 6 7 8 9 10 Japonia 22 23 24 25 25,5 26

BĂRBAŢI: încăţăminte România: sistem nou 26 26,5 27,5 28 28,5 29,5 România: sistem vechi 39 40 41 42 43 44 Franţa 39 40 41 42 43 44 Marea Britanie 6 7 7,5 8 9 10 S.U.A. 6,5 7 7,5 8 9 10 Japonia 25 25,5 26 26,5 27 28 De menţionat că încălţămintea poate fi realizată pe două lărgimi, respectiv: 7 şi 8 la bărbaţi şi 6 şi 7 la femei. Lărgimea maximă 8, şi respectiv 7, asigură la acelaşi model o comoditate mai mare, în purtare, fiind recomandată persoanelor cu lăţimea piciorului mai mare.

De asemenea, se observă dacă sunt înscrise natura materialelor pentru componentele încălţămintei (de regulă pe acoperişul de branţ) cu ajutorul pictogramelor:

• părţile componente sunt indicate prin pictograme astfel:

talpa încălţămintei

partea interioară a încălţămintei

partea superioară exterioară a încălţămintei

Mărfuri nealimentare

• natura materialelor

piei cu faţa naturală piei cu faţa corectată

alte materiale materiale textile

Se mai verifică dacă încălţămintea este însoţită de instrucţiunile de folosire şi întreţinere precum şi de talonul de garanţie. 2.3 Examinarea condiţiilor referitoare la confecţionare

Examinarea se face organoleptic (vizual şi prin palpare), perechea de încălţăminte examinându-se în opt poziţii urmărindu-se mai multe aspecte şi anume: Poziţia 1 (fig. nr. 26) urmăreşte verificarea următoarelor

elemente: -cusăturile vipuştii în ce priveşte forma şi simetria precum şi cusăturile de asamblare a carâmbilor de spate;

Fig. nr. 26 -înălţimea carâmbilor interiori la cele două bucăţi ale perechii respective;

Mărfuri nealimentare

-corecta tragere pe calapod în regiunea călcâiului; -corecta aşezare (centrare) a tocului; -finisarea marginii tocului şi a tălpii în această regiune. Poziţia 2 (fig. nr. 27) urmăreşte verificarea pieselor componente ale feţelor, şi anume: -lungimea vârfului, a căputei, a carâmbului şi a celorlalte piese componente ale feţelor în funcţie de model; -simetria reciprocă între piesele ambelor bucăţi în ceea ce priveşte forma şi dimensiunile; -modul de asamblare şi de coasere a pieselor componente ale feţelor aspectul marginilor la piesele feţelor, precum şi netezirea şi finisarea feţelor;

Fig. nr. 27

-modul de fixare a capselor sau perforările pentru şiret, a cârligelor, cataramelor precum şi distanţele acestora faţă de marginile carâmbilor, distanţa dintre capse; -conturul şi cusătura tălpii în această regiune. Poziţia 3 (fig. nr. 28) urmăreşte verificarea următoarelor elemente şi anume:

-calitatea tragerii pe calapod în regiunea vârfului;

Fig. nr. 28

-forma şi aşezarea bombeului; -fixarea tălpii şi a ramei.

Poziţia 4 (fig. nr. 29) urmăreşte verificarepe cele două bucăţi ale perechii a următoarelor elemente:

a comparativă

Fig. nr. 29

-lungimea şi lăţimea tălpilor şi a tocurilor; -grosimea marginilor tălpii; -modul de prelucrare şi finisare a marginii tălpii şi a tocului, absenţa golurilor între ramă, talpă

Mărfuri nealimentare

şi toc şi între flecurile care formează tocul; -aspectul general al feţelor încălţămintei din părţile interioare îndreptate spre examinator. Poziţia 5 (fig. nr. 30) urmăreşte verificarea:

-modului de prindere a tălpii; -distanţei de la şanţul de îngropare a cusăturii sau de la şirul de cuie la marginea tălpii (absenţa bombajului, proeminenţelor sau a adânciturilor); -fixării corecte a tocului.

Poziţia 6 (fig. nr. 31) urmăreşte verificarea comparativ pe ii, şi anume:

Fig. nr. 30

cele două bucăţi ale perech -înălţimea tocului; -înălţimea ştaifului; -înălţimea carâmbului şi a vipuştei; -finisarea marginii tălpii şi a vipuştei; -aspectul general al feţelor încălţămintei in părţile exterioare îndreptate spre examinator. d

Poziţia 7 (fig. nr. 32) urmăreşte verificarea aspectu

Fig. nr. 31

lui interior al încălţămintei şi anume: -corectitudinea aplicării căptuşelii (perfecta întindere, marginile căptuşelii să nu

Fig. nr. 32

depăşească pe cele ale materialului de feţe etc.); -netezimea branţului a acoperişului de branţ sau a talonetului; -absenţa cuielor;

-aşezarea corectă a ştaifului şi a bombeului; -netezimea părţilor suprapuse sau încheiate la spatele ncălţămî intei la aşezarea pe o suprafaţă plană;

-rezemarea tocului pe întreaga sa suprafaţă; -perfecta simetrie a ridicăturii vârfului la ambele bucăţi ale perechii faţă de orizontală.

Mărfuri nealimentare

2.4 Determinarea dimensiunilor

Determinarea se face cu ajutorul instrumentelor de măsurat: riglă, echer, compas, şubler etc., rezultatele comparându-se cu cele prevăzute în standardul de produs. Principalele dimensiuni care se măsoară se referă la următoarele: a) Lungimea şi lăţimea tălpii Lungimea tălpii se măsoară pe linia axei longitudinale a tălpii care uneşte punctele extreme la călcâi şi vârf. Lăţimea tălpii se măsoară pe linia regiunii degetelor şi pe linia de la gura tocului. b) Lungimea şi lăţimea tocului Lungimea tocului se măsoară pe axa mediană a suprafeţei acestuia. Lăţimea tocului se măsoară pe linia care trece prin partea cea mai lată a tocului.

2.5 Lucrări practice

1. Să se identifice părţile componente ale încălţămintei şi

natura materialelor din care sunt obţinute, întocmind o fişă de identificare, conform tabelului de mai jos.

Fişa de identificare a părţilor componente ale încălţămintei

Produs..................................................

Nr. crt.

Denumirea piesei Grupa Natura materialului

1 2 3 4

Mărfuri nealimentare

5 6 7 8 9 . . .

2. Să se aprecieze calitatea unei perechi de pantofi

bărbăteşti, completând fişa de apreciere a calităţii, conform tabelului de mai jos:

Fişa de apreciere a calităţii

Produs...............

Nr. crt.

Examinări Constatări

Natura ambalajului

Elementele de identificare

1 Ambalare şi marcare

Natura materialelor părţilor componente

2 Condiţii referitoare la confecţionare, prin examinarea încăţămintei în mai multe poziţii

Lungime

3 Determinarea dimensiunilor

Lăţime

4 Concluzie