RR\808098RO.doc PE438.504v02-00

RO Unită în diversitate RO

PARLAMENTUL EUROPEAN 2009 - 2014

Document de �edin�ă

A7-0033/2010

8.3.2010

RAPORT

referitor la priorită�ile pentru bugetul aferent exerci�iului financiar 2011 – sec�iunea III – Comisia (2010/2004(BUD))

Comisia pentru bugete

Raportoare: Sidonia Elżbieta Jędrzejewska

PE438.504v02-00 2/27 RR\808098RO.doc

RO

PR_BUD_Strategy

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE REZOLU�IE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ................................. 3

ANEXĂ .................................................................................................................................... 16

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE ................................................................... 24

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE.................................................................. 27

RR\808098RO.doc 3/27 PE438.504v02-00

RO

PROPUNERE DE REZOLU�IE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

referitoare la priorită�ile pentru bugetul aferent exerci�iului financiar 2011 – sec�iunea III – Comisia (2010/2004(BUD))

Parlamentul European,

– având în vedere articolele 313 �i 314 din TFUE,

– având în vedere Acordul interinstitu�ional (AII) din 17 mai 2006 privind disciplina bugetară �i buna gestiune financiară1,

– având în vedere programarea financiară actualizată a Comisiei pentru perioada 2007-2013, înaintată în conformitate cu punctul 46 din AII din 17 mai 2006 men�ionat anterior,

– având în vedere bugetul general al Uniunii Europene pentru exerci�iul financiar 2010,

– având în vedere rezultatele reuniunii comitetului de conciliere din 18 noiembrie 2009,

– având în vedere raportul Comisiei pentru bugete �i avizul Comisiei pentru dezvoltare (A7-0033/2010),

Aspecte bugetare generale 1. constată că, pentru 2011, cadrul financiar multianual (CFM) 2007-2013 stabile�te nivelul

general al creditelor de angajament (CA) la 142 629 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o rată poten�ială maximă de majorare de numai 0,83% fa�ă de bugetul pe 2010, astfel cum a fost adoptat de Parlamentul European (141 453 de miliarde EUR sub formă de CA); constată că nivelul creditelor de plată (CP) este stabilit la 134 263 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o majorare de 9,2% fa�ă de bugetul pe 2010 (122 937 de miliarde EUR sub formă de CP); reaminte�te că aceste sume reprezintă numai aproximativ 1% din VNB al UE �i sunt considerabil mai mici în compara�ie cu cele prevăzute în Decizia privind sistemul de resurse proprii în vigoare;

2. atrage aten�ia asupra faptului că diferen�a dintre CA �i CP din cadrul financiar multianual se ridică la 8 366 de miliarde EUR; reaminte�te că, de�i se prevedea o diferen�ă de 6 689 de miliarde EUR pentru 2010 în CFM, bugetul adoptat pentru 2010 prezintă, de fapt, o diferen�ă de numai 18 515 de miliarde EUR, ca urmare a reducerilor suplimentare de plă�i; î�i reiterează îngrijorarea cu privire la diferen�ele sporite dintre CA �i CP, care creează deficite pe termen lung, �i subliniază că va face tot ce este posibil pe parcursul întregii proceduri bugetare pentru a men�ine această diferen�ă la un nivel rezonabil �i sustenabil;

3. reaminte�te că, în plus fa�ă de considera�iile privind plafoanele CFM pentru exerci�iile 1 JO C 139, 14.6.2006, p. 1.

PE438.504v02-00 4/27 RR\808098RO.doc

RO

rămase (2011-2013), autoritatea bugetară a fost obligată să revizuiască CFM de câteva ori, pentru că acesta nu permitea UE să reac�ioneze în mod adecvat �i satisfăcător la diferitele provocări apărute în ultimii ani; î�i reiterează convingerea că reexaminarea �i revizuirea detaliată a CFM sunt absolut necesare; invită Comisia Europeană să î�i publice raportul privind func�ionarea actualului AII �i revizuirea la mijlocul perioadei a cadrului financiar multianual pe baza declara�iilor 1 �i 3 din AII din 17 mai 2006, înso�it de propuneri concrete de ajustare �i de revizuire a AII actual înainte de sfâr�itul primului semestru din 2010;

4. subliniază că bugetul 2011 este al patrulea din �apte în temeiul CFM actual �i că punctul 37 din Acordul interinstitu�ional, privind utilizarea unei marje de 5% de flexibilitate legislativă, se justifică pe deplin în prezent, având în vedere că cele două componente ale autorită�ii bugetare au o imagine mai clară a deficien�elor �i evolu�iilor pozitive ale programelor existente; reaminte�te că, independent de dispozi�iile AII, asigurarea unui nivel adecvat de flexibilitate a bugetului UE este o condi�ie prealabilă pentru execu�ia eficientă �i utilă a acestuia;

5. subliniază că consolidarea mai multor politici la nivelul UE în urma intrării în vigoare a

Tratatului de la Lisabona ar trebui să implice în mod logic o capacitate financiară suplimentară pentru UE;

6. în contextul revizuirilor intermediare ale programelor adoptate prin codecizie, solicită Comisiei să îi prezinte o analiză detaliată a implica�iilor bugetare pentru toate rubricile;

7. salută faptul că, potrivit evaluării interne din iulie 2009 a Comisiei, majoritatea

declara�iilor de activitate care au servit ca bază pentru proiectul preliminar de buget pe 2010 au inclus motiva�ii clare �i concise ale valorii adăugate a UE, obiective �i indicatori SMART, precum �i obiective �i indicatori corela�i cu rezultatele; subliniază, cu toate acestea, necesitatea de a îmbunătă�i calitatea rezultatelor legate de cheltuieli �i de a utiliza mai eficient rezultatele evaluărilor; regretă că varia�iile creditelor au fost rar justificate prin date privind performan�ele; a�teaptă, prin urmare, îmbunătă�irea în consecin�ă a declara�iilor de activitate ale Comisiei pentru 2011;

8. subliniază faptul că îmbunătă�irile care mai trebuie realizate în această privin�ă, în special

în ceea ce prive�te DG-urile din cadrul RELEX �i preaderarea, sunt vitale atât pentru a garanta luarea unor decizii în mai bună cuno�tin�ă de cauză de către autoritatea bugetară, cât �i pentru a beneficia din plin de introducerea întocmirii bugetului pe activită�i �i a planificării �i programării strategice în cadrul Comisiei, �inându-se seama în special de noile atribu�ii �i provocări pe care le implică Tratatul de la Lisabona;

Priorită�i pentru bugetul pe 2011 9. reaminte�te că UE a putut oferi un răspuns colectiv la criza economică �i financiară prin

adoptarea unui plan european de redresare economică (PERE), dar constată că situa�ia economică generală în UE este în continuare nesatisfăcătoare;

10. subliniază că tineretul este extrem de important atât în prezent, cât �i pentru viitorul UE,

RR\808098RO.doc 5/27 PE438.504v02-00

RO

�i că ar trebui să i se acorde o aten�ie deosebită atunci când ne stabilim priorită�ile pe termen mediu �i lung; subliniază că tineretul se află în centrul strategiilor sociale �i de incluziune, iar capacitatea de inovare a acestuia reprezintă o resursă-cheie pentru dezvoltare �i cre�tere economică, pe care UE ar trebui să se bazeze; reaminte�te că a investi în tineret �i în educa�ie înseamnă a investi în prezent �i în viitor, a�a cum se subliniază în strategia UE privind tineretul, �i că această investi�ie coordonată �i multidisciplinară trebuie demarată fără întârziere ca temă transsectorială;

11. subliniază că politica privind tineretul trebuie să aibă o accep�iune mai amplă, astfel încât

să includă capacitatea persoanelor de a-�i schimba pozi�ia �i statutul de câteva ori pe parcursul vie�ii, având o mobilitate nerestric�ionată între diverse contexte, precum stagii, medii academice sau profesionale �i formare profesională; unul dintre obiective ar trebui să fie tranzi�ia de la sistemul educa�ional către pia�a muncii;

12. consideră că trebuie introduse instrumente care să promoveze studiul limbilor străine �i dialogul intercultural, iar acestea ar trebui să constituie un element esen�ial al măsurilor publice adoptate în ceea ce prive�te tineretul; aceste instrumente ar putea să asigure o sensibilizare mai puternică a publicului cu privire la temele europene, cu scopul de a facilita dobândirea unei identită�i europene tot mai profund înrădăcinate;

13. reaminte�te importan�a inovării �i a agendei digitale pentru dezvoltarea economică �i crearea de locuri de muncă în Europa �i subliniază că ar trebui acordată o aten�ie deosebită noilor competen�e, precum competen�ele informatice �i cele legate de capacitatea antreprenorială; subliniază că priorită�ile Agendei digitale �i pentru cercetare �i inovare sunt elemente esen�iale pentru o dezvoltare durabilă în Europa �i reaminte�te importan�a anumitor programe, cum ar fi Institutul European de Inovare �i Tehnologie, care contribuie la acest obiectiv;

14. î�i exprimă convingerea, în contextul depresiunii economice mondiale, că UE ar trebui să î�i concentreze eforturile pe sprijinirea activă a tehnologiilor inovatoare, în special a tehnologiilor ecologice, care au o contribu�ie esen�ială la depă�irea crizei economice, asigurând astfel accesul la pia�ă pentru IMM-uri �i conferind UE statutul uneia dintre cele mai sustenabile �i competitive economii; constată că buna punere în aplicare a programelor de C&D ar trebui să fie garantată pentru a se îndeplini acest scop;

15. subliniază în acest context că IMM-urile joacă un rol decisiv în dezvoltarea regiunilor

dezavantajate din punct de vedere structural, în special a zonelor rurale, �i contribuie astfel la cre�terea economică generală a UE; subliniază, a�adar, necesitatea de a lansa mai multe proiecte pilot pentru IMM-uri, având drept scop dezvoltarea zonelor rurale;

16. reaminte�te, în această privin�ă, că rezultatele inovatoare ale activită�ilor de cercetare prezintă un poten�ial foarte ridicat de a avea un impact decisiv în termeni economici �i este de părere că UE ar trebui să fie acum pe deplin pregătită să ofere stimulentele financiare necesare la orice nivel administrativ, fie acesta na�ional, regional sau local; consideră că valoarea adăugată europeană, alături de eforturile na�ionale de sprijinire a activită�ilor de cercetare, va genera efecte induse sporite în beneficiul tuturor statelor membre;

PE438.504v02-00 6/27 RR\808098RO.doc

RO

17. subliniază că mobilitatea, ca libertate consacrată în tratate �i condi�ie esen�ială pentru func�ionarea unei veritabile pie�e interne a UE, trebuie considerată una dintre condi�iile prealabile pentru toate activită�ile de sprijin pentru tineret; subliniază, prin urmare, importan�a structurării bugetului UE pentru a reflecta, printre altele, dezvoltarea mobilită�ii tineretului;

18. subliniază că transportul reprezintă un element esen�ial pentru economia europeană, făcând posibilă mobilitatea transfrontalieră a persoanelor, a bunurilor �i a cuno�tin�elor; subliniază faptul că transportul este un vector al egalită�ii �i al mobilită�ii sociale, în special pentru tineri, întrucât oferă noi oportunită�i �i permite îmbunătă�irea schimburilor în domeniul cunoa�terii �i al formării;

19. este de părere că sprijinul acordat activită�ilor antreprenoriale �i IMM-urilor reprezintă piatra de temelie a politicii UE în materie de tineret �i inovare; este convins de necesitatea de a confirma sprijinul acordat tuturor programelor �i instrumentelor care vizează dezvoltarea spiritului antreprenorial �i în zonele rurale, oferind asisten�ă pentru etapele de demarare a activită�ii întreprinderilor nou-create �i facilitând schimbul de experien�ă între tinerii antreprenori; reaminte�te în acest sens rolul jucat de Small Business Act în facilitarea accesului la finan�are �i la contractele de achizi�ii publice pentru IMM-uri, promovând în �i mai mare măsură competen�ele �i capacită�ile de inovare ale acestora; reaminte�te că a ini�iat o serie de proiecte-pilot �i ac�iuni pregătitoare în ultimii ani cu scopul de a-i sprijini pe tinerii antreprenori, promovând interconexiunile dintre IMM-uri �i sporind mobilitatea lucrătorilor, �i subliniază că va monitoriza îndeaproape propunerile legislative ce urmează a fi prezentate după finalizarea acestor proiecte �i ac�iuni;

20. �inând seama de rolul important pe care tineretul va trebui să îl joace în procesul de

redresare în urma actualei crize economice �i financiare, consideră că promovarea egalită�ii de �anse �i acordarea unei importan�e sporite facilitării tranzi�iei de la sistemul educa�ional la integrarea pe pia�a muncii ar trebui să fie subliniate �i consolidate �i în cadrul Fondului social european, întrucât UE nu mai poate permite ca în special tinerii să sufere din cauza sărăciei, a unor sisteme educa�ionale deficitare �i a unei rate ridicate a �omajului;

21. reaminte�te că 2011 a fost desemnat Anul european al activită�ilor de voluntariat care promovează cetă�enia activă, iar 2010 este Anul european de luptă împotriva sărăciei �i excluziunii sociale; atrage aten�ia asupra faptului că activită�ile de voluntariat joacă un rol esen�ial în diverse sectoare, cum ar fi, printre altele, educa�ia, sănătatea, asisten�a socială �i politica de dezvoltare, �i că acestea pot oferi persoanelor noi competen�e �i abilită�i, îmbunătă�indu-le astfel �ansele de angajare �i contribuind la includerea lor socială;

22. subliniază importan�a unei abordări integrate �i coordonate la nivelul UE pentru a sprijini �i consolida măsurile adoptate la nivel na�ional, regional �i local; consideră că este necesar să se elaboreze în continuare politici adecvate �i să se dezvolte o bază de cuno�tin�e care să fie accesibilă �i pentru celelalte �ări; î�i reiterează convingerea că bugetul UE nu reflectă încă în mod satisfăcător acest context general în vederea atenuării schimbărilor climatice;

RR\808098RO.doc 7/27 PE438.504v02-00

RO

23. consideră că aceste priorită�i reprezintă un efort comun de a plasa cetă�enii UE pe primul loc, iar acest efort ar trebui să rămână una dintre priorită�ile UE;

24. subliniază importan�a cooperării transna�ionale între regiuni, în cadrul euroregiunilor,

precum �i importan�a lor pentru aprofundarea integrării europene; solicită, prin urmare, crearea mai multor proiecte-pilot pentru promovarea cooperării economice, sociale �i culturale transfrontaliere între regiunile din cadrul UE;

25. salută documentul de lucru al Comisiei privind viitorul strategiei „UE 2020”1, care identifică trei vectori pentru viitorul UE, luând în considerare în acela�i timp provocările reale cu care UE se confruntă ca bază pentru o dezbatere cuprinzătoare privind strategia economică a UE; consideră că această strategie ar trebui să se concentreze în mai mare măsură pe combaterea �omajului; subliniază totu�i că, alături de priorită�ile stabilite pentru bugetul pe 2011, trebuie luate măsuri clare �i proactive pentru a conferi strategiei „UE 2020” mai multă consisten�ă, în special în domeniul schimbărilor climatice, al mediului �i al politicilor sociale, �i afirmă cu convingere că această strategie nu ar trebui să se transforme într-un alt grafic de realizări vag �i cu valoare pur indicativă pentru statele membre; refuză să repete experien�a frustrantă a Strategiei de la Lisabona, în contextul în care Consiliul impune reduceri sistematice ale liniilor care sprijină eforturile ce trebuie depuse în conformitate cu strategia aprobată;

26. solicită, prin urmare, asumarea unor angajamente financiare clare �i ambi�ioase în cadrul procedurii bugetare, în concordan�ă cu aceste priorită�i, pentru a pregăti terenul pentru realizarea strategiei „UE 2020” �i a demonstra că UE este pregătită să preia conducerea în aceste domenii esen�iale; speră ca propunerea Comisiei de proiect de buget să se ridice la înăl�imea acestor aspira�ii �i consideră că ar fi regretabil să se rateze ocazia de a ini�ia procedura bugetară în condi�ii adaptate provocărilor viitoare;

27. î�i subliniază inten�ia de a utiliza toate mijloacele prevăzute de AII din 17 mai 2006

pentru a mobiliza fonduri pentru aceste priorită�i �i eviden�iază faptul că acest efort financiar ar putea necesita transferul unor credite prevăzute pentru alte instrumente sau programe; consideră că UE ar putea transfera către aceste priorită�i fonduri alocate programelor care nu au fost executate corespunzător sau care, comparativ, beneficiază de un nivel ridicat de credite; consideră că Comisia pentru bugete ar trebui să se bazeze pe activitatea desfă�urată de comisiile specializate ale PE în acest domeniu, îmbunătă�ind astfel calitatea cheltuielilor sale, ac�iune esen�ială în contextul unor finan�e publice limitate;

28. consideră necesară o prezentare clară �i completă a bugetului UE �i inten�ionează să

urmărească îndeaproape programarea financiară �i modificările aduse de acordurile bugetare importante încheiate recent; salută îmbunătă�irea prezentării de către Comisie a documentelor de programare financiară �i solicită clarificări suplimentare cu privire la defalcarea între cheltuieli opera�ionale �i administrative, recunoscând că această distinc�ie este greu de stabilit în anumite cazuri; reaminte�te că pentru desfă�urarea programelor este necesară asigurarea unor cheltuieli administrative adecvate;

1 COM(2009) 0647 final.

PE438.504v02-00 8/27 RR\808098RO.doc

RO

29. reaminte�te că finan�area acestor priorită�i printr-o posibilă realocare de fonduri nu trebuie să cauzeze prejudicii politicilor de bază ale Uniunii Europene, precum politicile de coeziune, structurale sau cele din domeniul agriculturii; subliniază că politica de coeziune, datorită structurii sale bazate pe o guvernan�ă la niveluri multiple �i caracterului său orizontal, joacă un rol important în planul european de redresare economică �i este predestinată să joace un rol important în punerea în aplicare a strategiei „UE 2020”, consolidând subsidiaritatea printr-o abordare care porne�te de la bază, sporind gradul de acceptare �i mobilizând sprijinul cetă�enilor Uniunii; atrage aten�ia asupra faptului că aceste politici transpun în practică unul dintre principiile fundamentale ale UE, �i anume incluziunea socială �i solidaritatea între statele membre �i între regiuni;

30. subliniază faptul că, în opinia sa, această primă procedură desfă�urată în temeiul dispozi�iilor noului tratat oferă posibilită�i sporite de exercitare a unui control parlamentar deplin asupra bugetului Uniunii Europene în ansamblul său �i subliniază că nu inten�ionează să-�i limiteze prerogativele bugetare;

Rubrica 1a 31. reaminte�te faptul că o serie de politici �i măsuri care constituie planul european de

redresare economică (PERE) fac obiectul acestei rubrici, alături de numeroase programe multianuale (PIC, PC 7, TEN etc.), care vor ajunge la maturitate în 2011; invită Comisia să prezinte un raport de monitorizare privind punerea în aplicare a PERE, inclusiv privind măsurile care au fost încredin�ate BEI;

32. subliniază că finan�area priorită�ilor pentru 2011, în perspectiva strategiei „UE 2020”, va proveni în principal de la această rubrică �i că este posibil ca extinderea competen�elor Uniunii Europene, prevăzută de Tratatul de la Lisabona (de exemplu, în ceea ce prive�te politica spa�ială �i politica în domeniul turismului), să aibă implica�ii bugetare; subliniază că politica spa�ială, care are drept obiectiv promovarea progresului �tiin�ific, tehnologic �i în materie de mediu, precum �i a competitivită�ii industriale a Europei, necesită un real efort financiar din partea UE �i a statelor membre; subliniază în special necesitatea unor propuneri concrete în ceea ce prive�te finan�area adecvată a GMES (Monitorizarea globală pentru mediu �i securitate);

33. consideră că, punând accentul pe educa�ie �i formarea profesională, programul privind învă�area de-a lungul vie�ii sprijină eforturile care trebuie depuse în sprijinul tineretului, îndeosebi în favoarea accesului tinerilor la autonomie; subliniază că acest program ar trebui să acopere activită�i prevăzute la începutul perioadei de programare �i să integreze posibile noi evolu�ii, permi�ând astfel, printre altele, să se creeze o legătură clară între educa�ie �i pia�a muncii, doi factori esen�iali pentru dezvoltarea �i redresarea economică; subliniază solicitarea, deja aprobată de Parlament, de a face progrese în crearea unui program de mobilitate specific în vederea promovării accesului tinerilor la primul loc de muncă, intitulat „Erasmus – primul loc de muncă”;

34. reaminte�te că, în contextul relansării economice în Europa, investi�iile în transporturi, mai ales investi�iile în proiectele TEN-T, au un rol esen�ial în stimularea cre�terii �i ocupării for�ei de muncă, precum �i în promovarea intereselor economice �i de mediu ale Europei; acordă în acest sens o importan�ă ridicată investi�iilor legate de siguran�a

RR\808098RO.doc 9/27 PE438.504v02-00

RO

transporturilor, în toate sectoarele de transport;

35. reaminte�te că finan�area altor elemente esen�iale este încă sub semnul întrebării �i va trebui luată în considerare �i aprobată pe parcursul procedurii bugetare, chiar dacă elementele respective nu au fost prevăzute de CFM pentru 2011: punerea în aplicare a pachetului de măsuri de supraveghere financiară constând în înfiin�area a trei noi agen�ii descentralizate, finan�area dezactivării centralei nucleare de la Kozlodui (75 de milioane EUR în 2011), care a fost asigurată prin intermediul instrumentului de flexibilitate în 2010, �i finan�area Monitorizării globale pentru mediu �i securitate (10 milioane EUR în 2011);

36. î�i exprimă, prin urmare, profunda îngrijorare fa�ă de reducerea drastică a creditelor

prevăzute în CFM, ceea ce înseamnă o scădere considerabilă de 1 875 de miliarde EUR fa�ă de bugetul pe 2010; în�elege că finan�area PERE explică par�ial această situa�ie, dar î�i men�ine convingerea fermă că o revizuire la mijlocul perioadei ambi�ioasă �i consistentă a actualului CFM constituie o condi�ie sine qua non a unui buget eficace al UE;

Rubrica 1b 37. consideră că în evaluarea politicilor de coeziune �i structurale ar trebui să se pună

accentul în mod special pe simplificarea �i pe punerea lor în aplicare, din punct de vedere atât cantitativ, cât �i calitativ; salută prezentarea de către statele membre a descrierilor sistemelor de gestiune �i control pentru aproape toate programele opera�ionale, precum �i rata de aprobare de 87% de către Comisie până la sfâr�itul lui 2009; a�teaptă, prin urmare, o majorare considerabilă a plă�ilor intermediare în 2010 �i 2011;

38. reaminte�te că întărirea coeziunii economice, sociale �i teritoriale reprezintă unul dintre obiectivele fundamentele ale UE, a�a cum sunt acestea prevăzute în Tratatul de la Lisabona; consideră, prin urmare, că o prioritate de prim rang pentru 2011 ar trebui să rămână consolidarea politicii de coeziune a UE; subliniază necesitatea unei monitorizări atente a regulii N+2, N+3 �i solicită prezentarea la timp către autoritatea bugetară a unor informa�ii complete �i actualizate, îndeosebi cu privire la angajamentele bugetare în pericol de a fi anulate;

39. ia act de faptul că au fost raportate mai multe întârzieri în faza de demarare a actualei perioade de programare �i î�i exprimă preocuparea fa�ă de rata scăzută de absorb�ie din ultimii ani a tuturor fondurilor structurale ale UE, care a condus la o discrepan�ă în cre�tere între creditele de angajament �i cele de plată de la această rubrică; invită Comisia să lucreze îndeaproape în special cu acele state membre care au înregistrat o rată scăzută de absorb�ie în cursul perioadei de programare precedente pentru a ameliora această situa�ie;

40. reaminte�te Declara�ia comună adoptată la concilierea din luna noiembrie 2009 prin care se solicita simplificarea procedurilor de punere în aplicare �i prin care statele membre erau îndemnate să folosească posibilitatea revizuirii programelor lor opera�ionale pentru a trata mai bine problema efectelor crizei economice; salută, în acest

PE438.504v02-00 10/27 RR\808098RO.doc

RO

sens, actuala revizuire a Regulamentului general privind fondurile structurale 2007-2013 [Regulamentul (CE) 1083/2006], care vizează simplificarea gestiunii fondurilor, precum �i introducerea unor măsuri care să permită statelor membre să facă fa�ă consecin�elor crizei economice; solicită ca aceste măsuri să fie puse în aplicare fără întârziere în statele membre; invită Comisia să estimeze impactul posibil al noilor dispozi�ii asupra creditelor de plată �i să evalueze efectul derogării propuse de la regula dezangajării automate (N+2, N+3) asupra bugetului;

41. insistă asupra faptului că îmbunătă�irea execu�iei �i a calită�ii cheltuielilor ar trebui să

constituie un principiu director pentru ob�inerea celor mai bune rezultate în execu�ia bugetului UE; invită Comisia �i statele membre să î�i îndrepte eforturile în această direc�ie �i să monitorizeze îndeaproape punerea în aplicare a politicilor pe teren;

Rubrica 2 42. î�i exprimă îngrijorarea cu privire la marja limitată de la rubrica 2, care ar putea conduce

la aplicarea disciplinei financiare în conformitate cu articolul 11 din Regulamentul 73/2009, în cazul în care pre�urile produselor agricole vor continua aceea�i evolu�ie volatilă din ultimii ani; îndeamnă Comisia să monitorizeze îndeaproape pie�ele agricole pentru a evita o astfel de situa�ie; solicită stabilirea unei marje suficiente pentru rubrica 2 în bugetul pe 2011;

43. reaminte�te faptul că a doua componentă a PERE - Internet în bandă largă în zonele

rurale - este finan�ată în 2010 de la linia bugetară aferentă dezvoltării rurale (420 de milioane EUR) �i că nu sunt prevăzute angajamente noi pentru 2011;

44. reaminte�te faptul că eliminarea distinc�iei dintre cheltuielile obligatorii �i cele

neobligatorii va modifica profund dialogul interinstitu�ional tradi�ional �i confirmă faptul că inten�ionează să monitorizeze cu aten�ie toate creditele, în diferitele etape ale procedurii, având în vedere dificultatea de a anticipa schimbările de pe pie�ele agricole; invită, prin urmare, Comisia să î�i prezinte scrisoarea rectificativă privind agricultura cât mai curând cu putin�ă pentru a permite comitetului de conciliere să adopte decizii în mod constructiv �i eficient;

45. subliniază că procesul continuu al îmbătrânirii în agricultură impune eforturi pentru

realizarea schimbului de genera�ii, în vederea men�inerii unei agriculturi competitive �i capabile să facă fa�ă noilor provocări de mediu, după Conferin�a de la Copenhaga;

46. se a�teaptă ca problema combaterii schimbărilor climatice să rămână în 2010 �i 2011 o prioritate majoră pe agenda politică a UE după Conferin�a de la Copenhaga �i reaminte�te că dezvoltarea durabilă este, ca parte a unei abordări mai largi, o responsabilitate constantă fa�ă de genera�iile viitoare; solicită Comisiei să prezinte un plan de ac�iune �i un calendar clar pentru execu�ia creditelor din cadrul programului de ac�iune al UE pentru combaterea schimbărilor climatice; subliniază că sectorul transporturilor prezintă un poten�ial important în lupta contra schimbărilor climatice �i invită Comisia să acorde prioritate măsurilor pentru reducerea emisiilor de dioxid de

RR\808098RO.doc 11/27 PE438.504v02-00

RO

carbon din toate modurile de transport; reaminte�te că eliberarea rezervei de la această linie va depinde de propunerile Comisiei;

47. reaminte�te că obiectivul principal al PAC constă în garantarea stabilită�ii pie�elor, asigurarea securită�ii �i a unor pre�uri rezonabile atât pentru consumatori, cât �i pentru producători, �i invită, prin urmare, Comisia să prevadă în bugetul pe 2011 mijloacele necesare pentru a face fa�ă noilor nevoi care decurg din criza economică;

48. solicită Comisiei să prezinte un raport privind punerea în aplicare a măsurilor luate împotriva crizei de produse lactate �i introduse în bugetul pe 2010 �i să prezinte o abordare permanentă înso�ită de propuneri concrete în legătură cu abordarea volatilită�ii pre�urilor de pe pia�a produselor lactate �i de pe alte pie�e ale produselor de consum în viitor;

Rubrica 3a 49. î�i reafirmă inten�ia de a men�ine un nivel de finan�are propor�ional cu necesită�ile

presupuse de instituirea unui spa�iu de libertate, securitate �i justi�ie în Uniune �i subliniază importan�a punerii complete �i eficace în aplicare, a aplicării �i a evaluării instrumentelor existente în acest domeniu; consideră că, în acest scop, este necesar să reevalueze gradul de adecvare a instrumentelor �i mijloacelor financiare disponibile în acest domeniu, �inând seama de obiectivele Programului de la Stockholm, de exemplu în domeniul migrării, al gestionării frontierelor, al protec�iei datelor �i al ac�iunilor antiteroriste; reaminte�te, în acest context, că numeroase programe din acest domeniu vor face în curând obiectul revizuirii de la mijlocul perioadei, ceea ce ar putea presupune �i o reexaminare a mijloacelor financiare ce le sunt alocate;

50. consideră esen�ială, ca element al dezvoltării spa�iului de libertate, securitate �i justi�ie, consolidarea politicii privind imigrarea �i sus�inerea integrării imigran�ilor; în acest scop, consideră că ac�iunile de armonizare a politicilor de imigrare ale statelor membre trebuie văzute ca o prioritate politică a ac�iunilor UE, în vederea echilibrării clare a nevoilor în materie de securitate �i a apărării drepturilor fundamentale ale omului;

51. inten�ionează să întreprindă un control aprofundat al gestiunii financiare a dezvoltării marilor sisteme de re�ele de date, în special a tranzi�iei de la SIS I la SIS II, care a făcut obiectul unor întârzieri �i regrese repetate, înainte să decidă dacă se va men�ine nivelul de finan�are prevăzut pentru aceste sisteme �i î�i rezervă dreptul de a păstra în rezervă orice fonduri destinate migrării la SIS II, în a�teptarea rezultatelor unor analize �i teste suplimentare;

52. va acorda o aten�ie deosebită punerii în aplicare unor schimbări precum încorporarea completă a EUROPOL în sfera Comunită�ii �i înfiin�area Biroului European de Sprijin pentru Azil, precum �i monitorizării necesită�ilor financiare ale FRONTEX;

Rubrica 3b 53. reaminte�te că această rubrică acoperă o gamă largă de ac�iuni în favoarea tineretului

PE438.504v02-00 12/27 RR\808098RO.doc

RO

prin programe multianuale cum ar fi Tineretul în ac�iune, programul Cultura, Europa pentru cetă�eni, evenimente anuale, cum ar fi Jocurile Olimpice Speciale, �i Erasmus Mundus1; inten�ionează, prin urmare, să sprijine programele UE din acest domeniu, care sunt direct relevante pentru priorită�ile bugetului pe 2011, �i să monitorizeze îndeaproape punerea lor în aplicare, din perspectivă calitativă �i cantitativă; regretă, cu toate acestea, că plafonul stabilit pentru această rubrică pentru 2011 este cu doar 15 milioane EUR mai mare decât în bugetul adoptat în 2010;

54. subliniază faptul că reducerile sistematice aplicate creditelor pentru aceste programe de

către cealaltă componentă a autorită�ii bugetare sunt nejustificate �i au un efect contraproductiv asupra dezvoltării unei „Europe pentru cetă�eni”;

Rubrica 4 55. reaminte�te presiunea constantă, aproape insuportabilă, asupra finan�ării activită�ilor

UE ca actor global, cu o marjă de manevră limitată între marje financiare scăzute, crize imprevizibile �i din ce în ce mai dese în �ările ter�e �i dorin�a de a-�i afirma priorită�ile �i responsabilită�ile pe scena mondială; subliniază necesitatea de a pune la dispozi�ia Uniunii instrumentele financiare necesare în vederea unei reac�ii consecvente �i adecvate la provocările globale neprevăzute �i subliniază, în special, că bugetul programat pentru PESC pentru 2011 s-ar putea să se dovedească subestimat; regretă că orice cre�tere peste pachetul anual programat ar plasa o presiune suplimentară asupra rubricii 4;

56. subliniază necesitatea unei revizuiri a Acordului interinstitu�ional din 2006 privind

disciplina bugetară cu privire la prerogativele Parlamentului în materie de buget al PESC/PESA în temeiul Tratatului de la Lisabona, inclusiv necesitatea unor noi reglementări cu privire la utilizarea flexibilă a bugetului PESC pentru misiunile civile în contextul PESA �i nevoia unei transparen�e complete a opera�iunilor militare de gestionare a crizelor, îndeosebi în ceea ce prive�te utilizarea fondurilor de lansare;

57. subliniază că, în urma unui buget rectificativ pentru 2010, 2011 va fi primul an complet de func�ionare a Serviciului european pentru ac�iune externă (SEAE); inten�ionează să ofere SEAE mijloacele administrative necesare pentru a-�i îndeplini misiunea, îndeosebi în ceea ce prive�te capacită�ile civile de gestionare a crizelor, dar reaminte�te că, în temeiul tratatului �i în conformitate cu inten�ia comună de a spori implicarea PE în configurarea �i gestionarea rela�iilor externe ale UE, î�i va exercita pe deplin func�ia de control asupra bugetului �i de control bugetar asupra SEAE; reaminte�te că trebuie asigurată o transparen�ă bugetară completă în ceea ce prive�te planul de creare a serviciului �i că posibila natură sui generis a acestuia va presupune probabil includerea unei noi sec�iuni în bugetul UE;

58. î�i exprimă îngrijorarea fa�ă de lipsa de informa�ii privind finan�area angajamentelor

UE de a sprijini �ările în curs de dezvoltare în efortul lor de a combate schimbările climatice �i reaminte�te că acest angajament nu a fost prevăzut în CFM; subliniază ferm

1 Reamintim că acest program specific face obiectul rubricii 1a.

RR\808098RO.doc 13/27 PE438.504v02-00

RO

că finan�area acestor măsuri ar trebui să fie suplimentară în raport cu actualele fonduri alocate asisten�ei oficiale pentru dezvoltare;

59. î�i reafirmă angajamentul ferm de a oferi asisten�ă poporului haitian în cea mai mare măsură posibilă în urma cutremurului devastator care a lovit această �ară; solicită Comisiei să prezinte, pe baza unei evaluări cuprinzătoare a necesită�ilor, cel mai ambi�ios plan de asisten�ă cu putin�ă pentru Haiti; reaminte�te că un astfel de plan nu ar trebui să pună în pericol angajamentele asumate fa�ă de alte �ări în curs de dezvoltare care sunt mai pu�in avansate �i ar trebui să aibă la bază noi surse de finan�are; în acest context, reaminte�te pozi�ia Parlamentului European cu privire la crearea unei for�e de protec�ie civilă a UE �i solicită încă o dată Comisiei să prezinte propuneri concrete în acest sens;

60. subliniază faptul că UE î�i mobilizează în prezent toate resursele, în plus fa�ă de

programele existente, pentru a sprijini eforturile de instaurare a păcii �i de reconstruc�ie în zonele de conflict, �i anume Georgia, Afganistan, Orientul Mijlociu �i Africa Subsahariană, �i că apreciază drept inacceptabilă ideea de a schimba priorită�ile existente cu altele noi;

61. reaminte�te importan�a unei finan�ări adecvate pentru stabilizarea regiunii Balcanilor

de Vest �i pentru integrarea sa treptată în Uniunea Europeană;

62. subliniază că Parteneriatul estic, componentă a politicii de vecinătate, are o foarte mare însemnătate pentru UE �i î�i reiterează sprijinul pentru cadrul propus; consideră că este la fel de importantă asigurarea unui pachet financiar corespunzător care să reflecte angajamentul UE fa�ă de vecinii săi din sud;

63. reaminte�te că problema finan�ării „măsurilor referitoare la comer�ul cu banane”, în urma Acordului de la Geneva privind comer�ul cu banane, nu a fost solu�ionată în cursul concilierii bugetare pentru bugetul pe 2010; î�i exprimă opozi�ia fermă fa�ă de propunerea de a utiliza marjele de la rubrica 4 pentru această finan�are (25 de milioane EUR pe an), care nu a fost prevăzută în CFM, �i consideră că acest post necesită o solu�ie de finan�are multianuală adecvată;

Rubrica 5 64. inten�ionează, în spiritul unei folosiri eficiente �i eficace a fondurilor UE, să evalueze cu

aten�ie situa�ia acestei rubrici după furnizarea mai multor informa�ii cu privire la cererile efective ale Comisiei, la ratele de cre�tere existente �i la marja generală de manevră în limitele CFM;

65. subliniază necesitatea de a adopta o atitudine transparentă �i de perspectivă în privin�a

mai multor chestiuni cu implica�ii financiare majore, cum ar fi nevoile în materie de personal, pensiile, o politică imobiliară rentabilă �i eficientă din punctul de vedere al energiei, inclusiv în ceea ce prive�te amplasamentele, politica de externalizare, precum �i func�iile �i tendin�ele administrative în raport cu cele opera�ionale;

PE438.504v02-00 14/27 RR\808098RO.doc

RO

66. subliniază că, în ceea ce prive�te salariile �i pensiile, majorarea adoptată de Consiliu în decembrie 2009 a fost de 1,85%, adică doar jumătate din procentajul rezultat în urma aplicării „metodei” �i că, în func�ie de rezultatul ac�iunii în instan�ă introduse de Comisie �i de Parlamentul European, diferen�a, cu efect retroactiv, ar putea să se ridice la aproximativ 135 de milioane EUR pentru toate institu�iile;

67. reaminte�te că, de�i previziunile de cre�tere pentru 2010 ale Comisiei s-au limitat la

0,9%, acestea nu au inclus o serie de sectoare administrative care sunt de fapt finan�ate în afara acestei rubrici, cum ar fi liniile pentru sprijin administrativ �i tehnic (fostele linii BA), agen�iile executive (în afara agen�iilor de cercetare) �i cheltuielile administrative pentru agen�iile descentralizate �i cercetarea directă �i indirectă; solicită Comisiei să î�i expună punctul de vedere cu privire la criteriile care se vor aplica pentru a defini cheltuielile administrative totale �i să continue să furnizeze o descriere clară a domeniilor care nu se încadrează în rubrica 5; solicită includerea tuturor cheltuielilor administrative în rubrica 5;

68. invită Comisia să prezinte o actualizare a „raportului de monitorizare” în vederea unei analize clare �i a unei monitorizări a necesită�ilor în materie de personal;

Agen�ii descentralizate

69. încurajează Comisia să continue politica urmată în recentele exerci�ii bugetare în ceea ce prive�te finan�area agen�iilor descentralizate, în special luând în considerare excedentele rezultate din execu�ia bugetelor lor, atunci când decide asupra subven�iilor care vor fi propuse; insistă totu�i ca agen�iile ce depind într-o oarecare măsură de veniturile provenind din onorarii să poată utiliza în continuare pe scară largă instrumentul veniturilor alocate pentru a dispune de flexibilitatea bugetară de care au nevoie; salută prezentarea transparentă a subven�iilor anuale solicitate într-un document de lucru privind organismele men�ionate la articolul 185 din Regulamentul nr. 1605/2002 al Consiliului, care înso�e�te proiectul de buget al Comisiei;

70. speră în reluarea promptă a activită�ilor grupului de lucru interinstitu�ional privind agen�iile descentralizate �i î�i reafirmă speran�a ca acest grup să reu�ească să prezinte concluzii operative care să permită institu�iilor să se pună de acord asupra unei abordări comune privind instituirea, gestionarea �i finan�area agen�iilor descentralizate, precum �i privind locul lor în peisajul institu�ional al Uniunii;

Procedura de adoptare a bugetului pentru exerci�iul financiar 2011

71. subliniază că procedura bugetară pentru adoptarea bugetului pentru exerci�iul financiar 2011 va fi prima ce se va desfă�ura în întregime în temeiul noilor norme stabilite prin Tratatul de la Lisabona; reaminte�te că Parlamentul European, Consiliul �i Comisia au convenit asupra dispozi�iilor tranzitorii aplicabile procedurii bugetare după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona1, care ar trebui să se aplice până la intrarea în vigoare

1 A se vedea anexa 5 la Rezolu�ia Parlamentului din 17 decembrie 2009 privind proiectul de buget general al Uniunii Europene pentru exerci�iul financiar 2010 modificat de Consiliu (toate sec�iunile).

RR\808098RO.doc 15/27 PE438.504v02-00

RO

a documentelor juridice necesare care prevăd procedura de urmat (noul regulament privind CFM, Regulamentul financiar revizuit �i un posibil nou acord interinstitu�ional);

72. consideră că este necesar, în vederea asigurării derulării adecvate a procedurii bugetare pentru 2010, ca Parlamentul European, Consiliul �i Comisia să convină asupra principiilor �i modalită�ilor legate de organizarea, pregătirea �i func�ionarea comitetului de conciliere, astfel cum se prevede la alineatul (7) din declara�ia comună men�ionată anterior; subliniază că aceste principii trebuie să se conformeze principiilor definite în rezolu�ia sa referitoare la aspectele financiare ale Tratatului de la Lisabona1, precum �i în rezolu�ia sa referitoare la orientările procedurale tranzitorii în domeniul bugetar în perspectiva intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona2; încredin�ează Comisiei pentru bugete sarcina de a negocia aceste principii cu Consiliul �i cu Comisia;

73. încredin�ează Pre�edintelui sarcina de a transmite prezenta rezolu�ie Comisiei, Consiliului �i Cur�ii de Conturi.

1 Rezolu�ia din 7 mai 2009. 2 Rezolu�ia din 12 noiembrie 2009.

PE438.504v02-00 16/27 RR\808098RO.doc

RO

ANEXĂ

RR\808098RO.doc 17/27 PE438.504v02-00

RO

PE438.504v02-00 18/27 RR\808098RO.doc

RO

RR\808098RO.doc 19/27 PE438.504v02-00

RO

PE438.504v02-00 20/27 RR\808098RO.doc

RO

RR\808098RO.doc 21/27 PE438.504v02-00

RO

PE438.504v02-00 22/27 RR\808098RO.doc

RO

RR\808098RO.doc 23/27 PE438.504v02-00

RO

PE438.504v02-00 24/27 RR\808098RO.doc

RO

2.3.2010

AVIZ AL COMISIEI PENTRU DEZVOLTARE

destinat Comisiei pentru bugete

referitor la priorită�ile pentru bugetul 2011 – sec�iunea III – Comisia (2010/2004(BUD))

Raportor pentru aviz: Thijs Berman

SUGESTII

Comisia pentru dezvoltare recomandă Comisiei pentru bugete, competentă în fond, includerea următoarelor sugestii în propunerea de rezolu�ie ce urmează a fi adoptată:

1. î�i exprimă profunda îngrijorare cu privire la faptul că �ările sărace se confruntă cu o sarcină suplimentară de cel pu�in 50 de miliarde EUR pe an pentru a face fa�ă schimbărilor climatice �i se a�teaptă ca pachetul „cu demarare rapidă” să ofere fonduri suplimentare substan�iale în cadrul bugetului 2011 în vederea ini�ierii de către UE a unor măsuri de asisten�ă pentru a ajuta �ările în curs de dezvoltare să atenueze efectele schimbărilor climatice �i să se adapteze la acestea;

2. subliniază că, în timp ce �ările ACP beneficiază de fonduri importante din partea FED pentru a face fa�ă crizei economice �i financiare, alte �ări în curs de dezvoltare, în care locuiesc majoritatea persoanelor sărace de pe glob, nu beneficiază de astfel de asisten�ă; solicită majorarea substan�ială a finan�ării ac�iunilor pregătitoare incluse în acest scop în bugetul 20101;

3. constată că, prin intermediul mecanismului alimentar, UE a demonstrat că este în stare să ofere un răspuns rapid �i eficient, respectând proceduri cuprinzătoare, transparente �i democratice, �i să î�i asume un rol de frunte în abordarea crizei alimentare prin intermediul mecanismelor de coordonare globală; lec�iile învă�ate în urma programării, identificării, evaluării �i punerii în aplicare a mecanismului alimentar al UE ar putea fi adaptate în vederea formulării răspunsului UE la schimbările climatice �i la alte problematici importante;

4. constată că reac�ia comunită�ii interna�ionale la cutremurul din Haiti a fost rapidă �i

1 19 06 08 — Răspuns de urgen�ă la criza financiară �i economică în �ările în curs de dezvoltare

RR\808098RO.doc 25/27 PE438.504v02-00

RO

consistentă, însă subliniază necesitatea continuă de a se realiza o coordonare mai bună între donatorii de ajutoare umanitare �i de a se depune eforturi mai consistente pentru a stimula parteneriate coerente �i transparente cu al�i actori din domeniul ajutoarelor umanitare în vederea maximizării contribu�iilor lor poten�iale în bani sau în natură;

5. atrage aten�ia asupra importan�ei vitale a caracterului prompt al răspunsurilor la urgen�e umanitare; insistă, prin urmare, ca acest tip de finan�are să fie disponibilă în vederea mobilizării la foarte pu�in timp după constatarea necesită�ii;

6. ia act de contribu�ia de o importan�ă vitală pe care au avut-o sistemele de microfinan�are în sprijinirea micilor agricultori, în special a femeilor, să î�i asigure autosuficien�a alimentară �i siguran�a alimentară; salută succesul includerii în bugetele 2009 �i 2010 a finan�ării pentru sprijinirea acestui tip de sisteme �i subliniază necesitatea de a se continua această practică;

7. invită Comisia să acorde o prioritate semnificativ mai mare eforturilor de asigurare a unui acces mai bun la servicii financiare în �ările în curs de dezvoltare, a accesului la împrumuturi �i economii �i la mecanisme de asigurare, de exemplu a sănătă�ii �i a culturilor agricole;

8. subliniază că fondurile rezervate pentru instrumentele de dezvoltare trebuie să vizeze reducerea sărăciei �i se opune ferm realocării creditelor programate pentru utilizare în cadrul instrumentului de cooperare pentru dezvoltare către alte domenii legislative care au alte obiective;

9. insistă asupra necesită�ii de a majora bugetul Uniunii pentru finan�area ac�iunilor al căror obiectiv este abordarea migra�iei, pentru a îmbunătă�i gestionarea migra�iei legale, a reduce fluxurile de migran�i ilegali �i a optimiza efectele migra�iei asupra dezvoltării;

10. invită Comisia să extindă ini�iativele existente care au ca obiectiv gestionarea apei în �ările în curs de dezvoltare;

11. solicită Comisiei să finan�eze programe, ac�iuni �i campanii de informare care să vizeze combaterea exploatării muncii minorilor prin integrarea responsabilită�ii sociale a întreprinderilor, asigurând un control al filialelor;

12. reaminte�te că 2011 este Anul european al activită�ilor de voluntariat, care promovează via�a civică activă, �i solicită o finan�are adecvată pentru înfiin�area rapidă a unui corp european al asisten�ei umanitare voluntare �i pentru garantarea siguran�ei voluntarilor din cadrul acestuia.

PE438.504v02-00 26/27 RR\808098RO.doc

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 1.3.2010

Rezultatul votului final +: –: 0:

21 0 0

Membri titulari prezen�i la votul final Thijs Berman, Michael Cashman, Leonidas Donskis, Charles Goerens, Catherine Greze, Enrique Guerrero Salom, Eva Joly, Franziska Keller, Gay Mitchell, Norbert Neuser, Bill Newton Dunn, Maurice Ponga, Birgit Schnieber-Jastram, Ivo Vajgl, Anna Záborská, Iva Zanicchi

Membri suplean�i prezen�i la votul final

Miguel Angel Martínez Martínez, Cristian Dan Preda, Judith Sargentini

Membri suplean�i (articolul 187 alineatul (2)) prezen�i la votul final

Rosario Crocetta, Róża, Gräfin von Thun Und Hohenstein

RR\808098RO.doc 27/27 PE438.504v02-00

RO

REZULTATUL VOTULUI FINAL ÎN COMISIE

Data adoptării 4.3.2010

Rezultatul votului final +: –: 0:

31 0 4

Membri titulari prezen�i la votul final Alexander Alvaro, Reimer Böge, Giovanni Collino, Jean-Luc Dehaene, James Elles, Göran Färm, José Manuel Fernandes, Salvador Garriga Polledo, Jens Geier, Estelle Grelier, Jutta Haug, Jiří Havel, Monika Hohlmeier, Sidonia Elżbieta Jędrzejewska, Ivailo Kalfin, Alain Lamassoure, Barbara Matera, Nadezhda Neynsky, Miguel Portas, Dominique Riquet, Helga Trüpel, Derek Vaughan, Angelika Werthmann

Membri suplean�i prezen�i la votul final

Maria Da Graça Carvalho, Frédéric Daerden, Roberto Gualtieri, Edit Herczog, Riikka Manner, Paul Rübig, Theodor Dumitru Stolojan

Membri suplean�i [articolul 187 alineatul (2)] prezen�i la votul final

Elisabeth Jeggle, Hans-Peter Mayer, Vladko Todorov Panayotov, Marit Paulsen, Dirk Sterckx