MEDIUL PADURILOR TROPICALE

PADUREA TROPICALA Padurile tropicale sunt areale caracterizate prin vegetatie vasta, temperatura ridicata si precipitatii tot timpul anului. Padurile tropicale sunt cele mai diversificate ecosisteme de pe Terra. Desi ocupa aproape 7% din intinderea uscatului ele contin mai mult de 50% din flora si fauna Pamantului. Un hectar de padure tropicala poate contine pana la 600 de specii de copaci. Si mai impresionant poate fi numarul animalelor, care intr-o singura padure pot fi mai multe decat animalele existente in toate insulele britanice.

Padurile tropicale de asemenea joaca un rol important in clima, absorband dioxidul de carbon, ele absorb mai mult dioxid de carbon decat orice ecosistem de pe Terra. Pentru a clasifica o padure ca fiind tropicala trebuie ca regiunea in care se afla padurea respectiva sa aiba o temperatura medie ridicata si precipitatii bogate. Padurile care implinesc aceste conditii se gasesc spre ecuator in America centrala si de sud, Asia, Africa si Australia. O alta caracteristica a padurii tropicale este aceea ca coroanele copacilor sa comunice. In sudul Americii se afla o mare padure de acest tip ce acopera 3,5 de milioane kilometri patrati si se intinde din bazinul Amazonului pana in tarile vecine. O alta padure de acest fel se intalneste in arhipelagul Malaesiei, unde padurea include si insulele Sumatra si Borneo, peninsula Malaesia si Republica Filipine. O alta padure principala in Asia se afla in insula Noua Guinee si se intinde pana in nordul Australiei. In Africa, cele mai multe din padurile tropicale sunt adunate spre coasta Atlanticului si a bazinului raului Congo. In regiunile din emisfera sudica si nordica, padurile tropicale se intalnesc in mici zone unde precipitatiile si umiditatea sunt ridicate, acestea se gasesc in nord-vestul Pacificul si in sud-vestul Canadei. Aceste paduri difera de cele de la tropice prin diferite specii de arbori.

In padurile tropicale temperatura medie anuala ajunge la 25 grade C, iar cea minima lunara la 18 grade C, aceste paduri nu se intalnesc unde temperatura este aproape de 0 grade, aceasta padure continand plante si animale care nu sunt adaptate la inghet. Temperatura intr-o padure tropicala nu depinde numai de distanta de la ecuator ci si de altitudine. O padure tipica tropicala nu se intalneste la mai mult de 1000 metri deoarece diferentele de temperatura dintre zi si noapte ar distruge ecositemul. In padurea tropicala nu se intalneste un anotimp secetos asa ca precipitatiile lunare sunt pe undeva la 100 mm. Dca intradevar ele au o perioada de seceta, acestea sunt scurte si imprevizibile. In multe climate, evaporatia ploilor este purtata in alte zone, dar in padurea tropicala, aproape 50 % din precipitatii vin din evaporatii locale. Aceste evaporatii sunt purtate de vant, ridicate in atmosfera si ciclul continua.CLIMA

Solul padurii tropicale este sarac in substante hranitoare care pot fi consumate de plante. Aceste substante au fost spalate de pe sol de precipitatiile bogate, arborii absorb decat substantele care ii ajuta sa intretina tesutul viu. Cand copacii din padurile tropicale mor, substantele harnitoare se intorc in sol prin descompunere, iar alte organisme vi le absorb imediat.

Ecosistemele padurilor tropicale contin mai multe plante si animale decat oricare ecositem de pe Terra. Desi zonele padurilor tropicale s-au micsorat si s-au obisnuit cu schimbarile climatice in cateva milioane de ani, padurile tropicale sunt unele din cele mai vechi ecosisteme de pe Pamant. Ca rezultat, acestea servesc ca locuinta pentru milioane de diferite specii, unele se intalnesc doar in aceste paduri.

Desi contin numeroase specii,padurile tropicale sunt uniforme in toate zonele. Majoritatea copacilor au trunchiuri inalte, si au crengi ce pornesc aproape de la coroana. Plantele padurii tropicale au multe caracteristici fizice care apartin unui anumit habitat, cum ar fi bananierul, care are niste frunze largi pentru a capta cat mai multa lumina, cea care nu este interceptata de patura de frunze ale arborilor mai inalti.Planta Rafflesia: Uriasa planta Rafflesia este cea mai mare floare din lume, cantareste pana la 7 kg si masoara pana la 91 cm. Gasindu-se in padurile tropicale din Malaezia si Indonezia, planta emana un miros de carne putrezita pentru a atrage unele specii de muste.

In unele cazuri, frunzele plantelor tinere pot fi de 10 ori mai mari decat cele ale unor plante adulte. Padurile tropicale, contin de asemenea si plante insectivore, care isi procura unele substante folositoare prin capturarea insectelor in frunzele lor. Insecta este prinsa intr-o cavitate, ce se afla in centrul plantei, si contine sucuri digestive. In padurea tropicala se intalnesc, de asemenea si liane care se urca pe copacii, astfel expunandu-si frunzele si florile la lumina.

Aproape 90 % din animalele padurii tropicale sunt insecte, si din aceste multi sunt gandacii. O singura padure tropicala poate gazdui in jur de 150 de specii de gandaci. Exista un mare numar de insecte si in atmosfera, in stratul superior. Pe o raza de 15 km patrati se pot intalni 100 de specii de mamifere. Acestea sunt dispuse in padurea tropicala din vizuini si scorburi pana pe crengile copacilor. Cele mai multe mamifere din aceasta zona sunt nocturne sau crepusculare. De fapt, jumatate din mamiferele aici existente sunt lilieci. Mamiferele din aceasta zona mai cuprind si gorile, elefanti, tapiri, si porci mistreti. Padurile din Asia sunt cunoscute pentru mamiferele care sar din copac in copac, un astfel de exemplu poate fi si insula Borneo. In padurile din sudul si centrul Americii, maimutele se folosesc de coada, ele considerand-o ca o mana in plus. Lenesul este toata viata lipsit de aparare, leganandu-se pe crengi, totusi, pentru a evita pradatorii, cum ar fi jaguarul, ei se misca foarte incet, fiind astfel indetectabili.

PDURI AMENINATE Pdurile tropicale sunt arse i excavate cu o vitez care atinge 160 000 km pe zi. Lcomia vestului i srcia lumii a treia ajut la meninerea acestui fenomen de distrugere care, dac va rmne necontrolat, va atrage dup sine schimbri climatice i ecologice drastice. Pdurile tropicale se gsesc n regiunile calde care au parte de ploi abundente. Ele reprezint mediul cel mai productiv i cel mai fertil din lume, dar oamenii le amenin existena prin distrugerea continu la care le-au supus. O bun parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura necesarul de lemn. Se estimeaz c la ora actualcel puin jumtate din totalul pdurilor tropicale au fost deja distruse. n fiecare minut al unei zile se defrieaz o suprafa ce ar putea acoperi ase terenuri de fotbal. Copacii absorb din atmosfer dioxidul de carbon elminnd n schimb oxigen. Cu ct dispar mai muli copaci, cu att mai puin dioxid de carbon poate fi absorbit din aer i ca urmare tot mai multe radiaii solare rmn blocate n straturile care formeaz atmosfera de aici efectul de ser.

Eroziunea solului Structura solului este fragil, avnd un coninut sczut de minerale. Ploaia care asigur existena apei n sol devine astfel mai degrab o ameninare dect o surs de hran. Madagascarul reprezint cel mai dramatic exemplu al unui ecosistem distrus prin defriarea acopermntului su de copaci. Oamenii care de mii de ani au trit n pdurile tropicale, cum ar fi de exemplu indienii din bazinul Amazonului sau triburile btinae din Indonezia, au nvat s exploateze pdurea fr s o distrug. Aceste populaii au descoperit i modul n care se pot cultiva diferite plante pe solul situat sub arbori sau arbuti. Este esenial ca anumite regiuni ct mai vaste din vechile pduri tropicale s fie pstrate, att pentru studierea lor ct i pentru frumuseea natural pe care ele o ofer, alturi de animalele i plantele pe care le adpostesc. Cele mai multe pduri tropicale sunt situate n rile lumii a treia. Pdurile tropicale sunt distruse de ctre agricultori doar pentru a putea asigura hrana zilnic. Studiile efectuate asupra diferitelor moduri de utilizare a pmntului ce aparine pdurilor au artat c cea mai bun metod ar fi rentoarcerea la vechile tehnologii. Fora de munc uman este mult mai disponibil dect fora mecanizat i mai ieftin. Pdurile colecteaz apa din interiorul solului lor spongios i dup ce o filtrez o elibereaz treptat n praie sau ruri. Ele nmaganizeaz ap i din atmosfer, prin intermediul procesului de condensare. Lemnul pentru foc sau materialul lemnos pentru construcii poate fi refcut prin replantarea unor suprafee deja defriate care ar putea fi utilizate nc din stadiul de puiei.

Lemnul i vestulGradul stricciunulor devine foarte evident dac ne imaginm c lemnul necesar pentru un parchet sau pentru o pies de mobil mai deosebit poate s provin de la un copac cruia i-au trebuit 200 de ani sau poate chiar mai muli pentru a crete i care nu mai poate fi nlocuit. Vestul contribuie la distrugerea pdurilor tropicale i prin cererea pe care o lanseaz fa de rezervele ieftine de alimente vegetale. Anual, Comunitatea European import milioane de tone de manioc, foarte bogat n proteine, din Thailanda pentru a hrni milioanele de capete de vite, porcine sau psri din Europa. Maniocul este o plant care se cultiv pe terenurile care au fost n mod deliberat defriate n acest scop. Este lesne de neles c un arbore czut la pmnt va putrezi treptat, rednd n natur o parte din valoarea sa nutritiv. Anumite specii de arbori au nevoie de trunchiul unui arbore mort pentru a-i ncepe procesul de cretere.

Ploaia acid n timp ce suprafee uriae de pduri tropicale sunt distruse zilnic, pdurile europene i cele americane sunt ucise de ploile acide. Acest fenomen are drept cauz principal emisia de dioxid de sulf i de oxizi de azot de ctre termocentrale i gazele de eapament. Ploaia acid afecteaz i rurile, lacurile, culturile agricole, cldirile i sntatea oamenilor. Ea poate lsa arborii fr frunze, poate ucide peti, poate s erodeze rapid meterialul din care sunt construite cldiri vechi i poate distruge instantaneu culturile agricole. Ploaia acid cauzeaz anual pagube n valoare de mai multe milioane de dolari. rile cele mai afectate sunt puse n faa unei alegeri simple: s plteasc pentru a-i depolua acum mediul nconjurtor, sau s plteasc mult mai mult mai trziu.

BIBLIOGRAFIERevista Arborele Lumii

ENCARTA ENCYCLOPEDIA 2006

www.geomagazin.ro