PAIITILE LEGICI - upload.wikimedia.org · VII PAGINA Lege pentru evaluarea, din nod a venitulul proprietAtilorti foneiere ( 1868) 214 Lege pentru impunerea viilorii de darea foncieril

:CODU COMMUNALt

COLLECTIU NEDE TOATE

PAIITILE LEGICI(promulgate panic la 1 Octombre 1870)

ATTRIBUITE

PIREILORU, SI CONSEILORG COMMUNAL

cu tote esplicatiunile necessaril in notite.

DE

pUJOREANU,

BUCURESCI

STATULUI, HOTEL(' SEHBAN-VODA

1871.

.

-

11111'111111E1M

JT. p.

CODU COMMUNALU

Acesta prima editiune, in cinci sute essemplare, estecedata Ministeriului de interne care a imprimat'o cuspesele Statului Si assupra caret editiuni sub-scrisulbautore Si proprietara nu ama nici ua pretentiune.

J. t,110. Ifbudoteautt.

TABLA GENERALA

LEGI, PROCEDURE, REGULAMENTE, etc.

a). Politice.

PAGINA

Constitutiunea (1866) 1

Legea Electorala (1866) a

b). Commune.

Codicele Civilii. (1864) 9Prgeedura CoduluT Civilii (1865) 23Regulamentti pentru servicialii actelorti stilreT civile (1866) 31Formularele acteloril starei eivile ce all a se inscrie in registre . . 38Decret5 pentru indreptarea maT multorti errorl strecurate in regulamen-

-NM privitora la actele stareT civile (1869) 53Regulamentil de administratiune public& pentru facerea si essecutarea

hotarnieiiloril (1868) / 54Coda Commerciald (1864) . . . . , 55Procedura CoduluT Comercialil (1864) 57Codicele penald (1864) 58Codicele de Procedura criminals, (1864) 65Regulamentu pentru aplicarea institutiunel curtilorti Cu juratT prin diss,

tricte (1868) / 75Formula-1ff alle Codicelul de Procedura eriminalit (1866) 76Regulamentil de eheltuelile in materie criminals (1865) , 82

c). Judiciare.Lege pentru organisarea judeciitoresca ( 1865 ) , . 84Lege pentru constrengerea corporal& ( 186,1) 86Regulamentit pentru Tarifa aetelorti de procedura si de essecutare alle

Portareilor ( 1866) . . 87

d). Administrative, Judetiane, communale.,

Regulament5 pentru instituirea d5,rel-la-semnii in Romania (1866) . 88Regulamentii pentru zalhanale (1868) 91

. . . . . . . . .

. . .

. . . . . . . .

. . . .

. . . . . . . .

. . . . . . , .

. .

. . . . . . .

. . . . .

. . . .

VI

PAGINA

Regulamentti pentru organisarea serviciuluT stabilimentelorit penitenciaresi de bine-facerl din Romania ( 1862 ) 94

Lege pentru infiintarea consiliilorir judetiane ( 1864) 99Lego pentru communele urbane si rurali ( 1864) 101Lege pentru regularea proprietateT rurale ( 1864) 121Lege pentru implinirea darilor communalT ( 1864) 124Lege pentru tocmelile do luerarT agricolT si essecutarea, for ( 1866 ). 125Lege pentru politia rurala ( 1868) 128Lege pentru infiintarea gardeT orilseneseT ( 1860) 139Lege pentru instritinarea unoril piirIT din domenele communet urbane

Petra ( 1870 ) 142Deeretri pentru armele communeT Bucuresel ( 1861 ) 146Lege pentru inmormentarT (1864) 146Regulamentd pentru inmormentari ( 1864) 147

e). Telegrafil §Si postd..

Lege Telegrafo-postale ( 1864) 161

f). Medicale.Proieetti pentru consiliele de hygiena si salubritate public& din Bucu-*

resci si din IasT ( 1862) 162InstructiT pentru inediciT primarl aT districtelorti (1862) 165Regulamentd pentru serviciuld veterinarilord de judete (1869) . . 166Regulamuntd pentru politia veterinara attingetord de einzootiT (bole mo-

lipsitore intro vite) ( 1869) , . 167Regulamentd pentru priimirea si esirea smintitilorti din spitalele de smin-

litT ( 1867) - 171Regulamentil pentru verifiearea mortilorit ( 1866) 172Jurnalulti ConsiliuluT medicaid din 1862 si instructiunT relative la culorile a

bombenelord, colivi, rachiurl, etc. ( 1862) 176Regulamentti pentru commerciuld cu obiecte medicamentOse si otravitOre

in Romania (1867) 179Recrulamentit pentru bArbierT ( 1863) 183Instructia, pentru tamilduirea durerilorti de gura si de piciare in vitele

cornute ( 1864) 188

g). Financiare.Lege ,entru infiintarea CurteT de compturl ( 1864) 190Lege asupra compta,bilitiltei generale a StatuluT (1864) 192Regulamentil pentru serviciulit inspectiei de finance ( 1862) 197Lege pentru organisarea serviciuluT agentilord insarcinatI en aseqarea

contributiunilorti directe ( 1864 ) 198Regulamentii pentru serviciuld agentilord de constatare ( 1864) 200Lege do instituirea perceptorilord ( 1865 ) ...... . . . 203Lege pentru unificarea contributiunel 1 ersona!e si a scutirilorti de call

unnedil a se bucura uniT din contribuabill ( 1863) 205Lege pentru reorganisarea serviciuluT de percertinne din orase si tergu-

rile principalT ( 1865) 207Deeretti relativil in modificarea si reducerea rersonalulul esteriord de

constatare si rerceptia ( 1865) 208Regulamenth pentru constatarea prefacerilord ce se urmeipt Intro con-

tribuabilT ( 1867) 20192

Lege pentru contributia foncierlt ( 1860) . . . . . .... 212Instrueliunl pentru recensimentuld proprietatilord imobill ( 1868) . 213

. . ..... ,

.

. . . . . .

. .

. . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . .. . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . .

.

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

VII

PAGINA

Lege pentru evaluarea, din nod a venitulul proprietAtilorti foneiere( 1868) 214

Lege pentru impunerea viilorii de darea foncieril ( 1870 ) 215Lege asupra patentelord ( 1863)

216Lege relativist la taxa de transmittere asupra proprietatiloru asec,lemin:telorti publice ( 1860) 217

Lege pentru organisarea serviciuluT de percepere si eentralisarea, veni-turilorti din contributiuni directe , domene si rescumpararea cideel(1867) 218

Regulamentulii serviciulul de perceptiune si de centralisarea venituri-lord ( 1867 ) 221

Lege modificAtUre legel de perceptiune de la, 15 Mid 1867 ( 1868 ) . 238Lege pentru rAdicarea serviciului de perceptiune din sarcina primmarilord

si instituirea de perceptori special! ( 1870) 243Lege de urmAriti in materii de contributiunT directe si alte veniturT alle

StatuluT ( 1862) 245Regulamentii asupra implinirilorti si urniaririlorti de materft de contribu-

tiunT directe si alte venituri alle Statuld ( 1862) 247Regulamentft pentru exportatia sire! ( 1865) 250Lege asupra viintitire unorti bunurT ale StatuluT si rescumpArbrea emba-

ticurilorti , 251Regulamentti pentru venqarea de ecarete si rescumpararea embaticuri-

lord Statului ( 1864) 252Regulamentit pentru aplicarea si essecutarea legel de la 15 Julie 1866

relativa la ven4area unel pail din domenele StatuluT ( 1867) . . 253Lege modificAtore la legea din annuli! 1806 Iulie 15 pentru venlarea

unel pArtI din domenele Statute ( 1868) 257Regulamentit pentru aplicarea si essecutarea legel de instrAinare a WI

parte din buntline Statute ( 1868) . . . ........ . 259Regulamentil si instructil pentru serviciuld plidurarilorti si anti brigadie-

rilorti ( 1863) 262Muffle Statute. Vibujarea lord spre esploatare ( 1868) 263Lege pentru regularea dreptuluT de intrare do la vitele pastorilord

strain! ( 1865) 264Regulamentil pentru aplicarea legel asupra dreptule de intrare de la vi-

tele strAine ( 1865) 205Lege pentru venqarea tutunulut si tabaculut ca dreptil esclusivit alld

Statute* ( 1864 ) 268Lege pentru desfiintarea monopolului tutunulul ( 1467 ) 270Regulamentd pentru aplicarea lege desfiintirel monopoluluT tutuuluT clo-

p& modificarile introduce prin jurnaluld consiliulta de ministrii de la 5Septemvrie 1867 (1867) 271

Lege asupra tutunuluT ( 1868) 274Regulamentd pentru aplicarea legel din 31 Maid 1868 asupra tutunuri-

lord ( 1868 ) . . . . 275Lege pentru impositula asupra beuturelorti spirtOse ( 1867) 2b2Regulamentil pentru aplicarea legeT din 20 Apriliti 1867 relativA la im-

positulti asupra beuturelorti spirtose ( 1867) 285Annexe la regulamentulti asupra beuturiloril spirtose 309

Ii). Militare.

Lege pentru organisarea puterel armate in Romania ( 1868) . . . . 361Institutiuni pentru punerea in aplicare a legal armarel de la 11 Julie

1868 ( 1869) . . . . ..... . . 364Regulamentil pentru sub-divisiunile territorial° (Brigade de militiT (1869) 365Lege pentru etarea de asediti ( 1864) 366Lege pentru Cassa de dotatil a osteT ( 1862) 367

'

. . . . . . . . . . . . . .

.

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . .

.

. . . .

. . . . . . . , . .

. . . . .

. . . . .

VIII

PAGINA.

Regula,mentti pentru punerea in lucrare a legeT relativa la Cassa dedotatiune a ester (1862) 368

Regulamentil pentru conunandamentele militare (1863) 369Regulamentft asupra serviciuluT easermarel (1870) 370Lege pentru recrutarea armatei (1864) 371Instruetiuni din 1870 pentru aplicarea legel asupra recrutarel armateT

(18'70) 378Regulamentil privitore la insetierea de buns. -void, in serviciuIti armatei

(1865) 412Regulamente asupra organistireT reserver ( 1869) 413Regulamente pentru chiamtirile periodiee ale reserviT armatel (1865) 414Regulamente asupra serviciulul si instructiel dorobantilorft in serviciule

active alltt Statului (1865) z 415Regulaanente pentru chitimarea in serviciti a dorobantilorti pedestri si ca-

larT (1865) 416Regulamentil pentru chiamarea instructiunea ghitelorii ( 1866) . . 418Regulamente asupra serviciulta granieerilore (1869) 419Regulamente asupra serviciulul militiilore (1870) 420Decisiunea ministerulul de resbele relativa, la inceperea instructiunet

militare a militillorit (1870) 424Decrete din Februarie 1870 asupra offieierilore commandant)* aT pompie-

rilore ora,,:e din terra (1870) 425

i). Instructiune.Lege asupra lnstructiunel (1864) 426Regu]amentti pentru essamenile generale de licee (1869) 430Regulamente pentru bibliotecele publice (1E64) 431

j). Agricultur6., commercit. §i lucrarl publice.Regulamente pentru coneursule de producte agricole si de vito (1867) . 432Lege pentru perceperea uneT taxe de la suta din valorea, marfurilorti

i produetelorft exportate si importate prin porturile ora5elore si ter-gurifore duntirene pentru imbunAtAtirea porturilore Si ebeiurilorti ace-lore erase ( P,153 ) 433

Deeretti pentru instituirea in orwle dupa marginea, Dullard de comitatecaril se priveghede incassarea §i intrebuintarea summelore din veni-tole de %2 la WA, din vahirea mArfurilorti exportate Si importate pen-tru portuiilorti Si eheitirilorti ( 1868) . . . . . . . 434

Decisiunea Ministeriului aglieultureT, commereiului si luerarilore publicepe temeiulit InalleT ordonancie No. 371 de la 4 Martie 1868 prin carese irs'itue, in oraple dui A marginea DuntireT, eomitete carii se pri-veghede incassarea gi intrebuintarea summelorti adunate din venitultide % la suta, din valorea marfurilore exportate 5i importate pentruimbunattitirea porturilorti a cheiurilore ( 1868) ..... . . 435

Regulamente asupra seoler de mesetiT a commune)* MO (1869) . . . 437Lege pentru desfiintarea morilorti de pe riulit Dimbovita (1865) . . . 441Lege de expropriatiune pentru must'', de utilitate public& (1864) . . . 442Lege pentru adoptarea sistemuluT metrieti de messuri greutilIT in Prin-

cipatele-Unite-Romane (1864) 446Regulamentft relative la messurT gleutAtT Si verificarea lord in esse-

cutarea legel de la, 15 Septemvria 1864 (1866) 449Lege pentru infiintarea until 'mod sisteme monetare sipentru fabricarea

monetelorA natiunall (1867) 459Lege asupra politieT i exploatArel cailorti ferrate din Romania, ( 1870) 461Regulamente pentru exploatarea cAilorft ferrate concedate in Roma-

nia (1870) 462

:,,i

diferitelore

imbunetiitirea

i

. . . . . . . . . . . . .

............. . . . . .

.

. . . . . . . . . .

.. ...... . . . . . .

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . ........

S,

El

. . . . . .

. .

. . . . . ..... . . . . .

IxPAGINA

Regulamentl pentru exploatarea in regil a ate ferrate BucureseT-Olur-giu (1869) 465

Lege pentru Drumurl (1868) 467Regulamentfi pentru aplicarea legel asupra drumurilor (1870) 473Lege pentru podurile cu tacsl (1868) 480

1). Diverse.

Regulamentii pentru aplicarea si essecutarea legel pentru rescumplira-rea locuriloril si viilorii easel Eforiet spitalelorii supuse la plata deembaticii, chiriT, ()twit& sell orl-ce alte indatorirI (1870) . . . . 482

Lege pentru infiintarea consiliuluT de Stahl (1864) . . . . . . 484Lege pentru impArtirea diferiteloril attributiunT alle Consiliulul de Static

desfiintatil prin Constitutiune (1866) 485Lege pentru instituirea unei Casse de depunerT si consemnatiunT (1864) 486Jurnalulii Consiliulul de ministri din 27 August 1870 pentru pereeperea

taxer de la prafulil de puscA ce se va imports in ter& de negutatorl(1870) 487

Lege pentru fixarea si stabilirea armeloril Romaniel (1867) . . 488DispositiunT relative la IsraelitT (1869) 489Regulamentil pentru Organisarea serviciuluT archivelorfi (1869) . . 490Decret ti pentru modificarea alt. 2 si 3 din regulamentuRi archivelorll

StatuluT ( 1869) 491-

. . . . . ....... . .

. . . . . ......

.

. . . . . . . . . .

............,

. . . ........ . . . . . . .

CONSTITUTIUNEA1)

Despre drepturile RonArdlorfi.

Art. 13. Libertatea individuals este garantata.Nimenea nu pOte fi urmaritd de cath' in casurile prevedute de

legi si dupa formele prevedute de elle.Nimenea nu 'Ate fi popritd sad arrestatil, afara de casulii de

viva veghiata, de chat in puterea unlit mandatkjudecatorescd mo-tivatit si care trebue sa'T fi& communicate la momentuld arrestariisari celld multa In 24 ore dupa arrestatiune.

Art. 15. Domiciliuld este neviolabile.Niel ua visitare a domiciliulul nu se pOte face de Mil in casu-

rile anume prevedute de lege si potrivita formelord de ea pre-scrisse.

Art. 19. Proprietatea de ori-ce nature, precuma si trite crean-tele asupra Statulut, sunta sacre si neviolabile.

Niminea nu 'Ate fi espropriatd de ca.ta pentru causa de utili-tate publics legalmente constatatd, si dupa ud drepta si prealabiladespagubire.

Prin causd de utilitate publics urmeza a se intellege numal princommunicatiunea si salubritatea publics, precuma s1 lucrarile deaperarea terret.

Legile existente privitdre la alinearea si largirea stradelora deprin commune, precurna si la malurile apelora ce curgii prin sadpe ling& elle remand in vigOre.

1) A se vedea qi Conventiunea de la Paris din 7 (19) Augustil 1858 care,impreung, cu acest6, Constitutiune (care a abrogatti Statutulti cu modificArilesale din 2 Iulia 1864) trebuescti bine studiate in totulti de totT functiunariT §ia se avea totil-d'a-una in vedere de den0 in exercitiulil functiuneT lord.

ArticoliT inseratT aci sunt strinsit legatl en dispositiunile altorti legT, proce-dure etc. i privescii si pe primarT atatit ca agent! aT guvernuluT dupit Art. 88din legea communala cat(' §i ca auxiliart aT ministeriuluT publicti $ ca olficierTaT politiel judiciare chip& prevederile art. 13, 14, 46 §i urmAbirele din codicelede procedure criminath,.

Dispositiunile din Constitutiune relative la representarea nationalk s'a gA-situ de prisosti a se nota aci, acT elle se repeat in Legea Electorala, unde sedesvoltil mecanismulii operatiunilor Electorale.

2

Legl speciale yard regula procedura si modulit expropriatiunet.Libera si neimpedicata intrebuintare a rlurilord navigatile si

flotabile, a sosselelord si altord cat de coinmunicare este de dome-nuld

Art. 22. Actele statulul civile sunlit de attributiunea autoritit tit civile.Intocmirea acestorit acte va trebui sa precede in totii-dl-una be-

nedictiunea religiose, care pentru cassatoriT va fi obligatere, afarade casurile ce se vord prevedea prin anume lege.

Art. 2A. RomaniT ad clreptula d'a se aduna pacinicTsi fare arme,conformandu-se legilord care reguleza exercitarea acestui dreptit,pentru a tracta tote feluld de questiunt; intru acesta nu este tre-buinta de autorisatiune prealabila.

Acosta disposipane nu se va aplica si intrunnirilord in locit des-chisit, cart suntu cu totuld supusse legilord politienescr.

Art. 27. RomaniT au dreptuld a se associa ciinformandu-se le-gilord cart reguleza exercitiulit acestut dreptii.

Art. 28. Fie-care are dreptuld d'a se adressa la autoritatile pu-blice prin petitiunT sub-scrisse de catre una sad mat multe persOne,neputendd insa petitiuna de catu in numele subscrisilorit.

NumaT autoritatile conslituite au dreptulu de a adressa petitiunTin nume collectivd.

Despre puterile Statului.Art. 34. Interpretatiunea legilorit cu dreptit de autoritate, se

face numal de puterea legiuitOre.Art. 37. Interessele exclusive judetiane sad communal° se regu-

leza de catre consiliurile judetiane sad communale dupa principieleapple prin Constitutiune prin legT speciale.

Despre institutiunile judetiane §i communale.

Art.- 106. Institutiunile judetiane si communale suntit regulatede leg!.

Despre Finance.Art. 110. Nicr ua sarcina, una impositu judetiane nu p

pete aseda de cath Cu invoirea consiliuluT judetiane.Nicr'uft. sarcina, nicT unit impositd communalti nu se p6te pune

de catilt cu consimtimentulit consiliuluT communalit.Impositele votate de consiliele judeliane si comunale trebue sa

primesca confirmatiunea puteriT legiuttere st intarirea Domnulul.

DispositiunI generale.

Art. 127. Niel ua lege, nicT unit regulamentit de administra-pune generals, judetiana sad communale nu pOte fi indatoritOre dechat dupa ce se publics in chipuld hotarata de lege.

Dispositiunl transitoril §i suplimentaril.

Art. 130. Din diva punereY in vigOre a ConstitutiuneT de faciasuntit abrogate tote dispositiunile din leg!, decrete, regulamentesi alte acte contrariT cu cefle asedate de ea.

nicT

publicu.

si

LEGEA ELECTORALA ')

Despre colegiurile electorale.Art. I. Adunarea deputayloril si senatorilord, se compune de

personele allese iii moduli" urmatorii:Art. 2. Pentru Adunarea deputatilorit corpuld electorald, este

impartial in fia-care judetit in patru colegiuri.Art. 3. Facit parte din antatuld colegid, aceT cart ad unit

fonciarit de tret sute galbenT inclusive in susit.Art. 4. Facu parte din alai duoilea colegiu, aceT cart ail unit

fonciard de tret sute galbeni in josii Omit la una sutaArt. 5. Facit parte din alai treilea colegid allit oraselord, corn-

mercianyt si industrialiT cart platescit catre Stath ua dare de 80 let.Se intellege ca facit parte din acesai colegiii si aceia cart fasit

sa fia commerciantt sail industrial! platescit ua dare annuala de 80 let.Suntil scutiti de ceusil in acestil colegid tete professiunile liberate,

officiarit in retragere, professorit si pensiunarit StatuluT.Art. 6. Aceste tret colegiurT altegit directd:Cele duoe d'antaiit cate unit deputatit fie -care, era cella de allit

treilea precumil urmeza:Bucurescl sesse; Iasi patru; Craiova, Galati, Ploescl, FocsanT,

Berladit, BotopnT cafe treT; PitescT, Bacait, Braila, Romani", Tur-nu-Severind cate duo!, Or celle alte cate unuld. Peste tote cinct-per si opal.

Tete orasele until districat formeza unit singurd colegid cu °ra-pid de resedinta.

Art. 7. Fact" parte din colegiulil allil patrulea toy aceia cartplatescit nä dare catre Statit orT chat de mica si care nu intra innici una din categoriele de mat susd.

Preotit cart nu are face parte din nict unuld din colegiurile demat sukt, facil parte din acestii all it patrulea

1) Acesla este Legea Electoralh in vigore promulgatit la 30 Iuliu 1866, carea abrogatil pe aceea din 2 Iuliit 1864.

Primarii trebue sa no si sa studieze bine ac;sta lege in tufa, cadel sunt3 insareinatt cu operatiunile electorale.

ye-tilt inclusivit.

colegih.

ye.nitt

4

Acestii colegiit allege la alld duoilea grade unit deputatil de

Cincl -deci de allegatorT inscri5 numescu unit delegatil.Beteg Lir intrunnitT la resedinta districtuluT allegit pe depulatii.Art. 8. Pentru senate corpurd electorald este impartitil in fia-

care judetit in duce coleOurT.Art. 9.'Primuld colegitt se compune din tot proprietariT de

fondue( rurale din judeld, cart ad unit venial faciard de treT sutegalbenT celld pucind.

Art. 10. Con de allit duoilea cologid se compune din toll pro-prietariT de nemisc5.1Ore aT oraseloru din districtit, cart al unitvenial fonciard de trot sute gallIenT in josit, potrivitit art. 11.

Art. I L In orarle unde nu s'arit gasi unit numerit de una sutaallegatort pentru a forma cella de Mold duoilea colegid, acestii numeritse va complecta cu proprietarii judetuluT, posedandit unit venialfonciard intro treT sute.st una sut5. galbent, preferindu-se purureaeel mat gred impu§T, orasaniT assupra proprietarilord de mosil.

Art. 12. Deca intre cet mat gred impug art fi mat multi cuacellag venitu, Si deca prin numeruld lord et ard'covir.§i pe "cellacerutil pentru complectarea eliminarea prisosulut se vaface prin tragere la sorts.

Tragerea la sortl se race in publicil de catre consiliuld comma-nald, cu occasiunea inchciareT definitive a listelord.

Art. 15. Se vord tinea in semi barbatului contributiunile femeeT,si tatalui acelle alle Copiilorit set minorT.

Art. 16. Veniturile fondurilord situate in diferite judete, vorit fibite haute in soma pentru complectarea censulul cerunt" de lege.

Despre capacitatea electorala.

Art. 17. Pentru a fi allegatord trebue :a) A 11 Romani de nascere, sail a fi dobbditit impamentenirea.b) A avca versta de 21 anal implinitT.c) A reunni conditiunile cerute pentru a putea figura in ver-

unuld din colegiurile indicate mat susit.Art. 18. Censulit nu se pole dovedi de cant prin rolluld de con-

tributiune , quitantele sad avertimentele din partea implinitorilordde art pe annuld incetant §i pe annuld curentil.

Art. 19. Sunni incapabilT de a fi allegatorr:RomaniT supusT ver-uneT protectiunT straine.Servitorif cu simbrie.Cersetoril.Cot pust sub interdictiune judecatoresca.CeT 'stare de falimentit declarant si nereabilitay.Art. 20. Sunni nedemnI:CeT ossenditt pentru crime.Cet lipsitt de exercitiulit drepturilord politico si civile.Ossenditil pentru furtisagit,.,inselaciune, abusit de incredere, atten-

tatil la ininele moravurt, sae corruptiune in materie electorala.PersOnele in de ob§te cunnoscute ca tiny casse de prostitutiune

sail de jocil de cartt.Art. 21. Ca cart itiny casse de jocil de norocil, numaT atunci pont

fi exclusT candit vont fi ossendig prin na sentinta definitive.

districtd.

si

colegiuluT,

m

5

Despre incompatibilita,V.

Art. 26. Functiunarif administrativT, agenti directr al putereT exe-cutive nu pots h alley deputay sari senatori, (led nuy vorit dademissiunea cella pucinit Cu 2 septamanT mai 'nainte de 4iva lixatapentru allegere.

Art. 29. Niel unit functiunarit judecatoresca nu pOte 11 allesit de-legate sad membru alla vre-uneT adunarT in districtula uncleexerciteza functiunea, precumit .si in clistrictele limitrofe.

Functiunaril administrativI nu pota 11 alle§T delegatl.PrimariT nu suntit cuprinsI in categoria functiunarilorit prevacjutT

prin art. de facia.

Despre domiciliad politicd.

Art. 30. Domiciliula politica ally fie-caruia allegatord este in ora-pia, in judetula sail in communa unde platesce darea directs,situ unde si are proprietatea, on principalula sea aselamentii. Candycineva platesce darea sait are proprietay sari aseqaminte in maimulte locuri, este libera ay allege domiciliulit seu politica in oncare din a celle locuri are voi, neputencla insa exercita dreptuld seade allegatora de cats intermit singura colegiit. La asa case estedatorit a face in scrissa declaratiune de allegerea domiciliuluT cutreT lunT innaintea termenuluT incheiarel listeloru, atatil la autori-tatea communala, a loculul uncle pang atuncea avea domiciliulapolitica, cats la administrayunea loculuT unde voesce a'la transfera.

Art. 31. Fie-care are dreptula, avimda cerute, se vo-teze atata in colegiula electorala alit AclunareT, cats si in acella allySenatulul.

Despre listele electorale.

Art. 32. Listele allegatorilora se formeza prin ingrijirea autori-tatilora communale.

Elle sunta permanente.Adaogirile nu se pots face, de dad cu occasiunea revisuirel

annuale.Art. 33. In fie-care judetd consiliula communalit ally orasuluT de

resedinta, prin intellegere cu cello alto consilil communale din judetit,va face pe fte-care anna, de la 1-15 Ianuaria, revisuirea listeloritcetatianilora carT intrunnesca conditiunile cerute spre a 11 allegatorT,imparynduT dupe categoriT.

Unit exemplarit ally rollurilord de contribuyunr, certificate con-forma cu originalula de catre implinitorT si adeverita de cassierulddistrictuluT, va II tramisit pentru acesta sftrsitt innainte de 1 Ianua-rid consiliuluT communala respectivii.

Art. 34. Consiliile communale vora incheia listele si le vora afisapc portile tutulora caselord publice si prin piete iii cea d'antai 1.1Duminica dupe 15 Ianuaria. Elle vori sta ansate treT septamanT sise va intrensele ca orl -ce cetatianit care ar avea recla-matiun1 de lacuta sit se pOta adressa la consiliula communald in ter-mina de treT septamanT de la data ansarei, in care se va insemnasi diva candy acesta termini expire..)

'st

'.§T

'stSi

'conditiile

tieslusi

Art. 35. Lista allegateritord Senatulul este deossebith de acea aallegatorilord AdunareT.

Art. 31. Fie-care din aceste lisle va fi impartita pe colegiurl siva cuprinde, in facia numelui fie caret individu, inscrissu, loculd sidata nasceret, data naturalisatiunel pentru streinT, loculd unde'sTplatesce darile Villa la impliraea censuluT cerutii, precumd si na-tura aceltord dart, deossebindu-le in treT categoril, darea fonciara,darea personat& si patents.

Art. 37. Reclamatiunile ce ard nasce assupra hiscrierilord sad oin-missiunilord ce s'aril commite in lisle, se vord adresa consiliuluT corn-munale in celle d'antaid treT septemanT, de la data afisaref, panala sese ore sera a celleT din urma di.

Lupa ce consiliuld communald va fi hotaratd assupra tutulorilreclamatiunilorii ivite, ellu incheia listele definitive, si le publicanegresita treT dile dupe expirarea termenuluT de treT septemanTaccordate pentru reclamatiunT; in aceste treT dile nu se potii priimialte reclamatiunT nout.

Art. 39. P'e temeiuld unord assemenea hotararT, lista se certificade Oka consiliuld communald In terminulii de trel dile de la a lordpresentare.

Art. 40. Procedura in aceste materia este gratuita.Art. 41. La revisuirea annuals a listelord, consiliile communale

vord adaoga pe eel ce aril cunnOsce ca au dobenditii calitatile ce-rute de lege.

Consiliele communale scotd din liste :a) Pe ceT morti.h) Pe aceia a Carora inscriere se va fi declaratil nula de au-

toritatile judecatoresct.c) Pe eel cart vord fi perduttl verd una din calitatile cerute

pentru a fi allegatord.Art. 42. Stergerea numelul allegatorilord cart ail figuratil in lista

annulut precedentii trebue sa se notifice allegatorului stersd in in-tervalulu de treT dile de la data afisareT listelord, arrattandd si mo-tivele stergerel selle.

Acesta notificare se va face gratisd printr'unu agentd municipalii.Art. 43. Listele de allegatori stag pururea deschise in cancela-

riile primariilord in tote timpuld hotaritd pentru reclamatiunT, sprea se putea consulta de tetra oil-care va cere sa le veda.

Art. 44. In tote intervaluld contestatiunilord, consiliele commu-nale stail in permanents.

Art. 45. Pentru Senkd se formeza ua lista a eligibilitord.Ea se face la acelle -asi epoce ca listele allegatorilord de catra

autoritatile communale respective alle oraselord de resedinte, po tri-vita regulilord de mat susd.

Reclamarile in contra acestord inscrierT se vord face in termendsi in moduld determinatil pentru listele allegatorilorii.

Aceste lisle se voru publica in Monitoruld (Adair', prin midi-locirea MinisteriuluT de Interne.

Despre operatiunile electorale.

Art. 46. Colegiele electorate se convOca prin Decreto Domnescii.Alinistru de interne communica acesla primarilord oraselord de re-

6

si

7

ledinta, caril prin intellegere cu primaril din celle alte, commune alledistriCtulut convOca pe allegatorT cell(' patina cu 21 ;file innainte determenuld fixate pentru allegerT.

Allegerile se facu succesivtt pe colegiT.Art. 47. Fie-care colegid electoral(' voteza separate si allege in

deossebT numeruld deputaylora sea senatoriloril invoiy grin legeade facia..

Alegatorit directi de orase candil numerula lore trece peste 500,voteza in secyunT° pe culdt fara insa ca ua a duoa sa se pOta corn-pane de mat pucinit de 250 allegatorT. Repartitiunea se va facede ua data cu afisarea listeloru si dupa locuinta gllegatorilorit.

Art. 48. AllegatoriT din all(' patrulea co lregid pentru deputtltiAdunarer se impart(' dupa commune in grupe de la 50-500 aliega-tort, cart allega Cate unit delegatil la 50 allegatorT §i prin scrutinasecret('.

Allegatorii din teua commune, nu pot(' ft al ipiti la communele imme-digit limitrofe, de cat(' numaT atunci candil p6risosuld formeza unitnumerit mat mica de 50 allegatorT; acestia se determine prin tra-gere la sory, Meath. de consiliuld communal(' cu occasiunea formarerlistelora.

Allegatorif din acellasil ()rasit nu pot(' fi chiamay sit voteze decat(' rn culOrea (desparlirea) uncle '§T locuinla sail in culOreaimmediatil invecinata,

Fie-care sectiune allege unit numerit de delegay proportional('cu numeral(' '611egatoriloril din care se compune.

Delegatit se vora allege cell(' pucina qece innainte de livaprescrissg pentru allegerl.

Art. 49. Fie-care delegatit allesu va priimi de indata sail cellomultd in timpit de 24 ore din partea biuroulut unit certificata faracare delegatuld, nu va putea lua parte la allegerea deputatulut.

Biuroulut care n'ar lrbera certificatele in timpulil cerutit sailaceia cart arir impedica acesta eliberare, vord fi stipuF la penali-tatea prescrissa de art. 78.

Art. 50. Tott delegatil se intrunnesca la resedinta districtululpentru a proceda la allegerea deputatulut.

Art. 51. Convocarea delegatilora se va face cell(' pucina cu tretMile inainte de diva fixata palm allegerea deputatilorit.

Aceia cart ara impedica sossirea loru la loculit stinatil pentruallegere, se vorit pedepsi cu pedepsele cuprinse in art. 78.

Art. 52. Delegatit se allega din nou on de cate onT se vora con-voca colegiurile, 'Antra allegerile generale sail paryale ale depu-tatilorit.

'Art. 54. Deschiderea sedintelora colegiuluT se face de tetra pri-maril sail adjutdrele selfe la ora fixata.

Opera tiunile electorale nu se Rota incepe, sun. pedepsa de nu-litate, mat 'nainte de ora Rota primavara si vara , de ora qecetOmna §1 erna; eel ce vora procede alt(' -fell yore fi pedepsiycu inchisdrea de la tia. di Rana la ua

Art. 55. Tia jumetate ora dupa ora lixata, 25 alle.gatorT pot('forma biurould provisorid compusd de unit pre edin te, luatil din-

tre allegatoriT presiny cella mat In versa §i din duoT secretari luaydintre eel' mat tinerl.

Pupa fomarea bittroult0 provisorii), primarele sail adjulorele sale

Mile

lima.

-8se retragil, putendil remanea in colegiii numal (Inca vorii figuraintre allegatorT. Se va procede apoT indata la formarea biurou-luT definitiv0.

Art. 70. Seversindu-se allegerea, biurouluT Intocmesce unit actusubscrisil de presedinte si de secretarT, legalisatil de autorilateacommunala a loculuT care se a. persOnet allese.

Art. 73. TOte actele relative la alegerT se communica de communeprin micylocirea prefectiloril respectivi, ministruluT din intru.

CODICELE CIVILU

Despre aetele starei civfle. Dispositiunl Generale.

Art. 21. Actele starir civile vorif cuprinde annuli, luna, diva siora calla elle s'ah facutii, prenumele (numele de botezh),versta, professiunea sari meseria §i domiciliulh tutorti pers6neloruinscrisse in elle.

Art. 22. Officiarii sta.'rit civile nu voril putea trece in aceste acte,nici prin adnotatiunt nict prin alte adaose Ere -cart, de chat mime,ceea ce trebue a fi declarath de persOnele ce se infaciseza innain-tea lore.

Art. 23. In casurile calla partile interessate nu vorti fi obligatea se inracip in persOna, elle voarh putea fi representate de untiprocuratore, cu procuratiune speciale si autentica.

Art. 24. Marturit produsi la actele stkril civile nu vorti putea fide cath in versta de doue-dect si unu de arm' cellh pucinii, rudesau streint, si vorti fi alle§r de persOnele interessate.

Art. 25. lifficiarulh starit civile va ceti partilorh infacipte sailprocuratorilord lord precumti §i marturilorh actele, §i se va facementiune despre indeplinirea acestel formalitatT.

Alt. 26. Aceste acte se vord subscrie de ofirciarulii starit civile,de persOnele infacisate innaintea luT §i de marturl, sail se va men-yluna causa ce a poprith pe acestia de a subscrie.

Art. 27. Actele starit civile voril fi inscrisse in fie-care common'inteunulti sail mat multe registre, tinute in cate done exemplitie.

Art. 28. Registrele vorh fi numelotate, §nuruite.§i parafate, pefie-care paging, de prerdintele tribunalului de antata instanyt, saude judecatorultt ce va inlocui.

Art. 29. Actele se vorif inscrie pe registre in sire, fara locugold; resaturele indicatiunile, notiele, vorh fl aprobate §i sub-scrisse in acellasu modd ca si textulu actulul.

Nu se va putea scrie nimicu in prescurtare si data nu se va scriein cifre, ci in litere.

Art. 30. Registrele se voril incheia de officiltrulil starii civile

'Id

asi

-la finituld fie -earul aund si pans inteua luny ; unuld din celle doueexemplare se va depune la archivele commune!; er cellii altd se vatramite la gra'a tribunalulul de antaia instants, spre pastrare.

Art. 31. Procurele si celle alte inscrissurl, cart trebue se remandanexate la actele staril civile, se vord depune, dup. ce se vordparafa de persdnele cart le ail depusii si de officiarulil stariT ci-vile, la grella tribunaluluT dimpreunk cu registrele cart trebue seremand in cjisa. grella.

Art. 32. OrT tine are dreptii de a cere de la pastratorit regis-trelorit stariT civile extracte din acelle registre. Extractele date con-forma registrelord Si legalisate de presedintele tribunaluluT deantaia instanti, sail de judecatorulii ce va inlocui, voril II cre-lute, pe cats tempit elle nu voril R attacate prin inscriptiune de

Art. 33. Cando nu voril fi existatil registre, sad se vora fi per-dutit, lipsa sail perderea lord se va putea dovedi atattl prin dovedtinscrissu catil si prin marturl, si in assemenl casuri, cassiitorie16,nascerile si incetarile din vieta se vord putea dovedi atatit prinregistre inscrissuri d'alle taialuTsi alle mamel incetati din vietildad si prin marturT.

Art. 34. OrT-ce actil and start! civile, privitorit la roman! sail lastreinT, facutd fiindu en in terra streina, va fi vrednied de credinta,deco ells se va fi facuth dupa formele paclite in acea terra.

Art. 35. In bite casurile, candil urmeza a se face mentiune despreunit actil privitord la starea civila pe marginea unul altit acts cle.:atnscrissil in registre, acea mentiune se va face, dupa cererea partiT de catra officiaruld staril civile pe registrele cylnice,sail pe acelle cart vorii fi fosta depuse la arhivele commune, si decatra greffierulii tribunalulut de antaia instants pe registrele depussela grella. Spre acestCt sfirsitd officiarula starii civile va vesti, htterntend de trel qile, despre mentiunea de ellit facuta, Pe procu-roruld tribunalulut respectivil, carele va preveghia ca mentiuneasa se faca tntr'und modil uniforms la ambe registrele.

Art. 36. OrT-care ahbatere din articulele precedent! din parteafunctiunarilord in elle arettate, va fi urmarita inainteg tribunalulutde antaia instanta si pedepsita cu ua amenda, care nu va puteatrece peste una suta let.

Art. 37. VerT-care depositard and registrelord mentiunate va fisupusil actiunit civile a 'Aryl vatamate pentru alteratiunile ce s'ardsevIrsi in elle, remaindd insa acestuia, de va gasi de cuviinta, drep-tuld de a se inbirce cu urmarire assupra addeveratiloril faptuitorT asurd diselord alteratiunt.

Art. 38. Orl-ce alieratiune, orl-ce falsificare in actele staril ci-vile, or! -ce inscriere a alcestord acte, facuta pe vre-ua fdia libera,si nu in registrele destinate pentru t,inerea lord, va da dreptit par-Word interessate a'sT cere despaguhtrt, acesta fara prejuditiuldpedepselord prescrisse de codicele penale.

Art. 39. Procurorula tribunalulul de antaia instant& va fi datorda verifica starea registrelord, candil elle se vord depune la grefla;end va incheia procesii-verbale summarid despre a sa verificare, vaaretta abbaterile sad vinele commise de ofifciaruld stariT civile, si vacere ossindirea sea la amendele prevequte de lege.

lal§u.

interessate,

gi

it

fI --Despre actele de nascere.

Art. 41. Declaratiunea despre nascerea unui copila se va facela officiarula starii civile allil loculu!, in termenit de trel life dupausurarea femeeT. Copilulit i se va inracisa.

La casil de impedicare d'a se transporta copilulu innaintea offi-ciaruluT starer civile, acesta va fi datora a merge insusf, far& vre-ua plats, la locuinta spre a constata nascerea.

Art. 42. Nascerea copiluluT se va declara de catra tats, sail inacestuia, de dare medic! saa hirurgf, mOse, sail de catre

orf ce alte persOne carT vord fi fostil facia la nascere.Ear Idea mama nu va fi nascuta la domiciliula et, acesta de-

claratiune se va face si de persOna aceea la locuinta cariT ea anascutu.

Actula de nascere se va redige Mata facia cu duof marturT.Art. 43. Actula de nascere va arretta cu deslusire diva, ora, lo-

cula nascent, sexula copiluluT, prenumele ce i se va'da la boteza,precumil si numele de familia., professiunea sail meseria si domi-ciliuld tataluT, mamer si aria marturilorit.

Art. 44. Verf-tine va OM unit copita noa nascuth va fi datoraincredinta officiaruluf starer civile impreuna. cu Rite hainele si

objectele gasite la copilit si a declara tOte imprejurarile tempulutsi loculul undela va fi gitsitil.

Ufficiarula stariT civile va intocmi indata procesa-verbale arretta-Lord de tOte imprejurarile, in care se va cuprinde versta copiluluidupil aparinta, sexual si numele ce i se va da si autoritatea ci-vila la care se va fi incredintath.

Acesta procesii-verbale se va trece in registru.Art. 45. Deca se nasce unit copila pe unit vasil romana caleto-

rincla pe mare, actuld de nascere se va face pans in duoe-qecrsipatru de ore in presenta tataluf, cleca se va fi aflata facia, si a duormarturr luatT dintre officiariT vasulut, sail in lipsa, dintre Omenifequipagiulul.

Acesta actil se va redige de capitanulit, stapanulit sau patronulavasulut 0 se va trece in rollula (lista officials) persOneloril ce seafla pe vash.

Art. 46. La cello antaiit porta unde se va opri vasula, de va flunil porta romanit, capitanuta, stapanulil sau patronulit vasuluT,sail orT-tine aril fi redactatil actula de nascere, este datoril a de-pune duoe copil autentice de pe actil la autoritatea portuluT. Ace-sta va opri ua copia in cancelaria sea, tar cea-l-alts o va tramitene-intarcpatil ministeriulul de interne care o va transmite autoritit-tif communalf a domiciliulut tataluf copiluluT uascutil, snit, de nus'ar cunnOsce tatala, alla mamef.

Autoritatea communala va trece actula indata in registrulil sta-rif selle civile.

Art. 47. De va aborda vasula intr'unii porta streina, capitanulit,stapanulit sail patronula vasuluT va tramite, prin posta loculut, laministeriula de interne all Romanies ua copia legalisatit de pe ac-tufa de nascere.

Ministeriulit si autoritatea communata vora urma in acesta casitdupit cum s'a prescrissil la articolulit precedente.

Art. 18. Actula de iveldindsccrea until copdEt se va inscrie iii re-

lipsa

12

Fistrele Wulf civile cu data sea, si se va mentiuna rectimuiscereamarginea actulut de nascere, tied exists assemenea actit.

Despre actele de cassittorlit.

Art. 49. Innaintea celebrariT cassatorie,, officiaruld stariT civile vaface duoe publicatiunt, in intervald de optd dile, in di de Dumi-neca, innaintea user bisericeT enoriet si la usa Cassel communale.

Aceste publicatfunt si actulit ce se va inchefa ham acesta, vordcuprinde prenumele, numele, professiunea si domiciliuld ambilordflitorilord soct, cualitalea lord de majort sad minorT, si prenumele,numele, professiunea ,si tatilord mamelorit. Acestitactit va mat cuprinde si dilele, ora in cart s'ad facutitpublicatiunile; elld se va inscrie pe unu singurd registru, care vafi numerotatd si parafatit, precum este prescrissit la articoluld 28, sicare la finele annuluI urmeza a se depune la greffa tribunalului deantaia instants.

Art. 50. bud extractd dupa actuld de publicatiune se va afigepe usa tassel communale, unde domiciliuld (Motif sod si varemanea afiptd in told intervalulit publivatiunilord.

Cassatoria nu se va putea cellebra, de dial dupa treT dile liberede la cea de a duoa publicatiune.

Art. 51. Deca cassatoria nu s'a cellebratd in cursuld unlit annd dela cea din urma publicatiune, atunct se vord face none publica-punt, dupa formele prescrisse mat susd la Art. 49.

Art. 5-2. Oppositiunile la cassatorie se vord face in duoe exem-plare subsemnate amenduee de insult opponentiT, sad de imputer-nicitiT lord prin procuratiune specialit si autentica. Unuld dinexemplare, d'impreuna cu copia de pe procuratiune, se va commu-nica partilord in persona, si, in lipsa-le, se va lasa la domiciliuldlord. Ear cell -altd exemplarit assemenea cu copia de pe procura-tiune, se vacommunica officiarulut starit civile care-le va pune visa sa.

Art. 53. Officiaruld starit civile va trece, pe scurtit in registruldde publicatiune, tOte oppositiunile. Bed acelle oppositiunt se vordannula prin vre-ua otarare judecatoresca sad prin vre unit acid deretragere din partea cellord ce le dedese, acea otarare sad actii seva trece, pe scurtd, pe marginea acelluiast registru.

Art. 54. La casd de oppositiune, oficiaruNt starit civile nu va pu-tea cellebra cassatoria pens ce nu i se va face formale cunnoscutaanularea oppositiunil, prin retragerea celluT ce a dat'o, sad prin ota-rlre de judecata.

Officiarulit starit civile, care va urma impotriva va fi ossenditdla IA amends de tret sute let si la despaguldrea de tOte cheltue-lile si pagubele urmate partilorit.

Art. 55. Deca nu s'a ivita vre-ua oppositiune , se va mentiunaacesta in actuld de cassatorie si (lea publicatiunile ad fostd facutein mat multe commune,, partite vord infacisa certificatele fia-carit com-mune la functiunarulu stariT civile spre a constata neivirea deoppositiune.

Art. 51. Officiarulit Mara civile va cere si va lua actele de nas-cere alto ambilorit fillorilord soot.

Deca insa va f cu neputinta a le avea, atunct se va indeplini

domiciliuld siIncubi i

'st au

13

lipsa acestorit acte prin alto dovedt de la locula nasceriT sail allitdomiciliulut lora.

Art. 57. Dovedile ce vora indeplini lipsa actelorit de nasceresunta: declaratiudnea a cilia martut barbatt sail femel, rude sailnu at !Mori tont sort, care va cuprinde prendumele, numele, profes-siunea si domiciliulit flitorilora sort, locula, Si, e chat se va pu-tea maldnemerita, epoca nascerit cassa pearu care nu s'a pa-tutu infacisa actula de nascere.

Marturil von subscrie acea declaratiune, care se va legalisade..primarulit communa, sided. vre diula din marturr nu va sci,sail nu va putea subscrie, se va face mentiune despre acesta inacella actit.

Art. 58. Actula de dovedire se va infacisa tribunalulul de in-taia instanta atilt judetutuf, unde trebue sa se savIrsesca cassatoria.Tibunalulrt ascultanda conclusiunile procurorulut; va face sail varefusa legalisatiunea lul, dupa apreciarea ce va da declaratiuniloritmartuitora si imprejurarilorit ce au impedicata infacisafea actu-luT de nascere.

Art. 59. Actulit autentica despre consimtimentula tatalut, ma-ma, mosulut (bunulul) si mOset (bunel) saudin despre con-simtimeltulit familier, va cuprinde .prenumelet numele professiu-tilled si domiciliulit fiitoriloru sort sr a tutuloru acelloru ce vorit filuata parte la acestit acta; precumu sr gradual inrudirit loru.

Art. 60. Cassatoria se va cellebra communa in care unulitdin sort va avea domiciliula sea.

Acesta domicilia intru catit privesce cassatoria, se va stabili prinua resedinta de.sese Lunt continue inteua communa.

Art. 61. In dtua otarata de partite ce voesca a se insoci, dupaexpirarea termenuluT de publicatiuth, officia.ula starit civile, in cassacommunala, in presenta de palru marturt, rude sail streint, va daretire partilora de adele susa mentiunate relativit la statulit ci-vile an partilora si la formalitatiled cassatoria, si le va ceti capi-tolulit VI, alitt titlurut. Despre cassatoria. Despre drepturile si da-toriele respective alle socilorit;') ella va interpela pe flitorit sort pre-cuma si personele cart autoriseza cassatoria, de vorit Ii de facia sadeclare dee& s'a facuta vre -unit contractit de cassatorie si la casitde afirmativt, data acestul contractit precuma si numele sr resedintaautoritatiT care l'a legalisatt. Officiarula saril dctvile va prim, dupaacesta, ddeclaratiunea pat, una dupa alta, ca voescit a secassatori. Ella va pronuncia in numele legit ca partite sunta unniteprin cassatoria si va redige indata actit despre acesta.

Art. R. In altula de cassa.torie se va cuprinde:I. Prenumele, numele, professiunea, etatea, local de nascere,

si domiciliulu flit-carut din sort.II. De sunlit majorT situ minorl.III. Penumelej numele, professiunea si domiciliula tatilora si

alle mamelora loru.IV. Consimtimentula tatilora si alla mamelora, bunilora sail

alla bunelora sail alla familietz in casurile cerute de lege.V. Actele respectuOse, dem acestea s'ara fi facuta.VI. Publicatiunile in differiteVII. Opposiaunite, de art urma nisce assemenca, revocarea aces-

tora, saa mentiune ca nu s'a arrettata oppositiune.

iiit-carit

domiciliurt.

si

lipsh-le,

in

14

VIII. beclaratiunea partilord contractanti ca se jail de sort -4pronunciarea umuneT lord ue catre officiartild publicd.

IX. Prenumele, numele, etatea, professiunea §i dorniciliulu fla-caruT din marturi, precumd si declaratiunea de suntil rude sail WilliaT socilorii de ce anume parte si gradd.

X. Deciaratiunea ce s'a fa.cutd assupra interpelatiuner prescrissede articoluld Precedente, c'a urmatd sad nu contrictd de cassato-ria si, pre chat se va putea data contractulul de exists, precumd sinumele si loculd resedinter autoritatit care l'a legalisatd; tote ace-stea, sub pedepsa contra 'officiarulut stall civile de amenda pros-crissa la Art. 54. In casd canda declaratiunea s'ar fi ommisqsh, sadgresiat, rectificatiunea actuluT, in ceea ce privesce ommissiunea sadgresela, se va putea cere de procurorula tribunalului, fara prejuditrulddrePtutut partitord interessate, in conformitate cu Art. 84 all acesturcodice.

Despre actele de incetare din vieta.

Art. 63. Niel ua immormentare nu se va face 'Arra autorisaliune.Autorisatiunea se eta de ofticiarula starit civile, carele nu °o va

putea elibda panit ce mat antaid nu va merge insusi la locuintacellut incetatd din vieta ca sa se incredinteze despre mOrtea sea,si pan& nu va trece tieT-dect si sese ore °de la incetarea dinafar& de casurile preveciate du refrulamentele politienescI.

In localitatile uncle se vord aflandii revisorl de morti, officia-raid stari civile '11 va lua cu densuld pentru a face constatare.

Autorisatiunea de immormentare se va da fara plata de vre-ua taxa.Art. 64' Actuld de incetare din vieta va fl redactatil de catra

officittruld starit civile, dupa declaratiullea a duct marturt; acestimarturT voril II, de se va putea, din" cello mat d'aprOpe rude sadvecini. Eara candil tine -va va muri afara din domiciliuld seil, per-sena, in locuinta earl a mural., d'impreuna cu ruda sad alte per-sOne, vord serve de marturf.

Art. 65. Actual de incetare din vieta va cuprinde prenumele,numele, versta, professiunea si domiciliull mortulul; prenumele cel-luT sold, deca mortulau era chssatoritil, sail veduvd ; prenu-mele, numele, virsta, professiunea si domiciliulil celord ce ad de-clared mOrtea, si, de sunat rude, gractulii inrudirit. AcellasCt actlva mat cuprinde, pe caai se va putea sci, prenumele, numele, pro-fessiunea si domtcitiould parintitord mortuluT si toculd nascent selle.

Art. 66. Decir incetarea din viola a vre act persOne s'a intern-plata in spitalele militare, civile, sad in ort-ce alte stabilimentepublice sal particulare, superiorit, directorit, administratorit si sta-01111 acellord casse vord ft &Mr! a da de scire in duce-deer si pa-tru ore officiarulut stariT civile, care va merge Maar' ca sa se in-credinteze de mOrtea acellet persOne, dupa declaratiunile ce i sevorEt 11 facutl si dupa sciintele ce va fl luatd ; se verit tinea in dis-sele spitale si stabilimente; registre destinate spre a se inscrieacele declar4unt si sciinte.

Offic.aruld sari! civile va intocmi actuld de incetare din vieta,va tramite la loculd unde incetatuld din vieta va fi avtitCr

celICI din urma domiciliCt, pentru a se inscrie in registre.Art. 67. Candil vord fi 6re-cart semne sea incline de mine vio-

fl

sigh

yield,

15

lenta sail alte impre'urart banuitOro, mortula nu se va putea in-gropa de tutu duph incheiarea unlit procesh-verbale de catra unitfunctiunarh politienesch facia cu unit medial sail hirurga spre ase constata starea cadavrulut §i a ver -carur alto impregiurdr1 relativela acesta, precuma §i ort-ce informatiunt ce se vora putea Iua des-spre pronumele, numele, virsta, professiunea, locula nascerit §i do-miciliula acellul morta.

Art. 68. Functiunarulh politienesca va fi datora a tramite in-data officiaruluT starit civile aria loculuT unde va fi murita aceapersOna, tote sciintele arrettate in procesula sea verbale, in confor-mitatea chrut se va redacta actulit de incetare din vieta.

Functiunarula starit civile va expedui ua copia de pe acea corn-municattune despre incetarea din vieta a acellet persOne la domici-liu la sell, de va Ii cunnoscuta, Oast& expedire se va inscrie in registre.

Art. 69. In casa mOrte in inchissort se va incunnosciinta in-data ofliciarulu stariT civile de catra ingrijitorula inchissoriT sprea merge acolo duph coprinderea Art. 66 spre a redige actulii deincetare din vie/.1.

Art. 70. In tote casurile de mOrte in incbissorT, nu se va facein registre nicT ua mentiune despre assemeni imprejurart §i acteleincethrit din vieta se voru redacta numat dupa formele prescrisse deArt. 65.

Art. 71. In cash de mOrte pe una vasa romanii caletorindh pemare, mOrtea se va constata pang in duoe-4ect §i patru ore prinunit acta in presinta a duot martini Matt dintre officiarit vasulut,saa, in lipsh, dintre Omenit equipagiulut. Acesta acta se va re-dige de catra capitanula, stapanula, sail patronula vasulut §i seva inscrie pe rollulu equipagiulut.

Art. 72. La cello antain porta unde va intra vasuld, de va fiportulil romana, capitanula, stapanula saa patronula vasulut, cariau retlactata actulit va depune duoe copiT incredintate de ellh alleactuluT de incetare din vieta la autoritatea portulul care va urmaconforma Art. 46, era de va intra vasuld intermit porta streinii seva urma conforma Art. 47.

Despre actele starel civile privitore la militaril ce se gii-sescd afara, de territoriuld romand sail pe territoriuld ro-

mead, in tempd de resbellit sail de turburarl.

Art. 73. Actele starit civile, facute afar& de territoriula romana,saa pe territoriula romana, in tempi de resbellit sail turburart, §icart privesch la niilitart saa alte persOne in servicia pe langa ar-mata, vora fl redactate dupa formele prescrisse dupa dispositiunilede mat susa, afara de exceptiunile cuprinse in articolele urmatOre.

Art. 78. Officiarula insarcinath cu tinerea registrelorh starit ci-vile va ft datora, in dece Bile dupa trecerea unuT acta de nascerein registrula sea, sit adresseze unit extract functiunarula starit ci-vile la locula unde '§t a avuth in urma domiciliuru tatalh copilululsaa mama, cand tathIa nu e cunnoscuta.

Art. 80. Indata duph inscrierea in registru a actulut de serba-rea cassatorier, officiarultt inshrcinata cu tinerea rogistrulut va

de

trb.-

16

mile ua copia functiunarula starir civile ailu !ocular uncle cassatoritir'sr vora fi avutit cells din urma domiciliit.

Art. 83 Funcpunarulit stariT civile de la domiciliula partilorit,indata ce va priani dr, la armata copia unuT acta ally stara civileva li datorit whit trece in registru.

Despre rectificarea actelord starif civile.

Art. 86. Otararile assupra rectificarir se vora trece in registre decatre functiunarula starir civile, indata ce i se vorit fi communicate,si totit de ua-data se va face mentiune despre acesta pe margineaactuluT reformata.

Despre

Art. 89. Dovada intenliund results din adinsit declaratiunea facuta atata la autoritatea communalil a loculur ce se parasesce, cats§i la aceea a loculur unde stramutata domiciliula.

Despre insu§irile §1 conditiunile necessaril spre a se puteasever§i cassatoria.

Art. 127. Nu este ertatit barbatulur inainte de 18 annT, si femeeTinnainte de 15 annr sa se cassatoresca.

Art. 128. NumaT Domnulu pOte da dispense de versta pentru mo-tive grave.

Art. 129. Nu este cassatoria, canal nu este consimtimenta.Art. 130. Nu este ertatit a trece in a doua cassatoria fara ca

cea d'antaia sa fie desfacuth.Art. 131. Baetula care n'are versta de douk.clecr si cinci annr

deplinr, precum feta care n'are versta inca de llourt-decT siunu annr deplinr, nu se p6te cassatori fara consentimentula teal&Si allu mameT.

La cast de desbinare intre tata si mama consentimOntula tata-lul este de adjunsit.

Art. 132- Deca tatitlit sari mama a 'nun, sail deca unula dinel se gasesca in neputinta d'a manifesta vointa fora, consentimOn-tulti cella altit este de ad,jimsit pen tru seversieea cassatorier.

Art. 133. Deca tatala si muma sunta mortr, sae deca se gasescain neputinta d'a manifesta vointa lora, guar bunula si buna, des-pre tata si in lipsa acestora, bunulu si buna despre mumit.tinalocula acestora.

Deca este desbinare, acesta va fi considerate ca consatimenta.Art. 134. Copil legiuitt cart vorit fi adjunsit in versta pescrissa

de art. 131 sunta datorr innainte de a se cassatori, a cere prin unaacta respectuosit §i formala consiliulut tatalur §1 alla mumet orTand bunilora, cancta tatalit si muma sunta moat sail in neputintade a manifesto, vointa lora.

Art. 135. Nepriimindu-se nicr unit*. respunsa sat unit respunsitnegative, dupe o luna de la cea antaia cerere respectuesa, se varepeta acesta cerere de doua orT in intervals de ua luna intre fie -care cerere; la expirazea lune! a treia cassatoria se pOte face, orTcare art 11 resultatula coronet respectuOse, lia si tacerea.

domicilid.

§i-a

-- 17

Art: 13G. Dupa implinirea verster de 30 annT cassatoria se va pu4tea face la ua luna dupa tramiterea actulur respectuosii.

Art. 137. Actula respectuosa se. va communicarprin organula pri-marulur communer, persenelora ciivenite, sail in lipsa lora la demi-

§i primarula va da quitanta formals celloril cc as facutit actularespectuosit, spre a le serve de dovada, ca s'a conformatit lege!.

Art. 138. Ganda acella carur s'ara ficuvenitii-a face actula res-pectuosa, va 11 absente, cassatoria se va face §i fara unit asseme-nea acts, (leca fiitorir socT vora infacip hotararea tribunalulul deprima instanta prin care §'a declaratu absenta, sail cella pucinacopia dupa Ordinulit tribunaluluT pentru a se face. cercetare des-pre absenta.

Art. 13,1 Merkel starer civile care va fi cellebrata cassatoriabaetilora sail a fetelorit neadjunsT inca in versta prescrissa laart."131, Para consemtimOntulit persdnelora indrituite da dupaart. 131, 132 §i 133, va fi pedepsitit, dupa, cererea perscinelora in-teressate sail a ministeriuluT publics conforms art. 162 din eodi-cele penale.

Art. 140. Officiarula starer civile care va fi cellebrata cununia(ark sa existe dovada ca s'a facuta actulil respectuosit, candu acestaeste cerutit, de lege, va fi pedepsitil cu inchisere de la ua luna panala trer, si cu amends de la una suta pana la trer sate leT.

Art. 141. Copilula naturale, care va fi perdutit pe muma sa,sail a carur muma se va afla in neputinta de a manifesta dorinta sa,nu se va putea cassatori innainte de v6rsta de doUa-cleci si cinci annr,fara consemtimentula tu to reluT sea.

Art. 142. JCanda, tatalil,ImumaibuniT si bunele sunt mortl sailin neputinta d'a manifesta vointa lord, atunci Meta, cleca.4 n'aitadjunsa Inca la versta de doua-cleciAi cinci ant', si fetele la aceade doua-clecT .§i una, nu se potil cassatori fara a cere consemp-mentulit consiliulul de familia.

Art. 143. In linia directs este oprita cassatoria cu desavOr§ireIntro ascendentT si descendents §i intro emir (cuscriT) de, aceea§1linia, fara deogellirea inrudire'T de legiuita sail nelegiuita insocire.

Art. 144. In linia colaterala, cassatoria este oprita. !panit la apatra spit'a inelusiva, fara ossebirea inrudirei de legiuita nele-giuita §l.intre afinii (cuscrir) de aceeasT spita-

Art. 145. La rudenia din Sf- Boteza se opresce cassatoria introna lu si fins precurnit si intro nap: si fins.

146. Tatalil ackiptiva nu pete sa se cassatoresca cu adop-tata sa, nice cu fiica acestia, flier cu femeia fiulal sea adoptiva.

Art. 147. Adoptatula :'11a nu se pete cassatori en ialceea ce afosta femeia inflitoruluT tata,'nicT cu flica luh, nicT ci mama' luT,nicr cu sora mumet lur sail a tatalui sea.

Art. 148. Nu este sloboda a se cassatoria cineva cu adoptata soraa tatalur sea, a mameh; a bunulur sail a buneT selle.

Art. 1.49. i'utorele sau curatorele nu se mite cassatori cu nev6rs-nica ce se afla sub tutela sa. ,1

Assemenea nici tatala tutorelur, flier fratele acestuia care incaseafla sun parintesca putere, Hier fluid tutorelur nu pete lua in cas-satorie pe pupils; fara de priimirea siinscrissa adeverinta a tribu-naluluT cuprinqetdre ca acesta tutore a data pentru tete socotela

.

a'lla

insocire,

.

cilia,

IS

lamurita, si ca insocirea minorel cu e1lil salt en ;WWI din numitelepersOne, va Ii spre folosulit el.

Art. 150. Cu trite acestea Domnulit , pen tru motive grave , vaputea accorda dispense din prohihitiunile cuprinse in art. 144 dinacestit codice, adica pentru cassatoriele din tre cumnatI si cumnate

pentru acelle dintre verl si vere.

Despre formalitittile relative la celebrarea casatoriei.

Att. 151. Cassatoria se va cellebra in publicti innaintea officia-ruin' stare! civile unel din partite care se Insocescit.

Despre opositiuni la cassiitorie.

Art. 153. Dreptulit de a forma oppositiune la cellebrarea cassa-toriet 115 are persOna legate prin cassatoria cu una din partitecontractante.

Art. 154. Tatald si In lipsa tataluT muma, iar In lipsa si a ta-taint si a mumel, l unulu si buna polo forma oppositiune la cassa-toria copiiloril §1 descendentiloril lora, chiar de vord avea v6rstade 25 ann! Impliniy, sail de 21 Implinig pentru fete.

Art. 155. In lipsa de ascendent' fratele sail sora, unchiuld sailmatu§a varuluT soil vara primara , fiindil in legiuith versta , pathforma oppositiune Insa numa! In casurile urmatOre:

1. Cando conserntimentuld consiliuluI de familie ceruth de art.142 nu s'a dobInditit-

2. Child oppositiunea este basatit pe starea de smintire a flitoruluIacesta opositiune a calif anulare o 'Ate pronunca tribunalulit

faro nici ua"instructiune sail formalitate, nu se va priimi de chatname cu indatorire pentru opponente de a core interdictiunea side a dobindi in privirea et, hotitrare formala in termenulh eelse va da de tribunalii.

Art. 156. In celle doua casurr, prevalute in articolulil prece-dentii, tutorele sail curatorulit nu va putea in totit cursulit tutelelsail curatelel a forma oppositiune fara a ti fostil autorisatit de catreunit consiliit de familie, pe care 'lit va putea convoca.

Art. 157. VerT-ce attic de oppositiune va arata insus,irea, care daoponentulur dreptit de a forma, allegerea pe dorniciliil, loculit undecassatoria urmeza a se cellebra, precurnit si motivele oppositiunil,afara numar data va fi fostil cerulit de camre unit ascendinte. TOWacestea subit pedepsa de nulitate a actelorit si subil interdictiunepentru officiarulit de stare civile, care ar fr visatd actuld ce cu-prinde oppositiunea conformil art. 52.

Despre cereri de militate a cd,ssdtoriel.

Art. 174. Dem cassatoria n'a fostil precedatit de celle doue publi-catiuni prescrisse de lege sail &xi" intervalulil timpulul prescrissiipeittru publicatiunl §i cellebrare nu s'a observatil, procuratorulit vaprovoca rn contra ofliciarulur stare! civile ua amends banesca, carenu va putea trece peste 300 let, §i In contra partilord contractantesad in contra acellora sun puterea carora cite ail facut acestacontraventiune, Ira globire proportionate cu averea

4

allu domiciliulul

si

socih;

lore.

19

Art.' 177. Possessiunea de Stata nu va putea dispensa pe acefce se protindri cassittorig si 0 invOca, de a infacisa actulit de eel-lebrarea cassatorier, innaintea ofticiaruluf starer civile.

Art. 178. Candu este possessiunea do Stan, si eandit se infacisezaactula de cellebrarea cassatorief innaintea officiarulut starersociT nu pota fi priimitf a contesta validitatea acestuT actin

Art. 181 'Ganda dovada cellebearet legate a cassatoriet se anadobendita prin resultatuiti ver -unet procedure criminale, inscriereasentintel in registrele starer civile, asigura cassatorief , in divaceliebiaref setae, tote efectele civile, atata in privirea consocilora,chat., si in privirea copillora nascutf din acea cassatorie.

Art. 182.. Dec. functiunarula starer civil° , sail orT-care altitautorit alla fraudet a ine'etatil din viela canda s'a intentatit acliu-nea in contra sa, mestenitorit tut vora fi urmarig innaintea tram-naluluf civile, pentru despagubire, de catre procurora in liintapartneru interessate, si dupa denunciatiunea facuta din partele.

Desnre efectele desparleniei.

Art. 277. Soca cart Sc vora desparti nu vorit mat putea sa secassatoresca impreunit.

Art. 278. Femeea .despaxtita nu va putea trece in alta cassatoriade catit dupa dece Lunt de la despartenia ef.

Art. 279. Fit mil de despartenie pentru causa' do adulteria ,socialit vinovata de adulteria nu se va putea nici ua data cassatoricu complicele Wt.

Art. 280. Pentru ori-ce motivri se va ft pronunciatri desparteniaafar& de casulit consemtimentulut mutuala, soc'iulit in contra Carufs'a pronunciata despartenia va perde tote avantagiurile stipulate infavOrea sa de catre celrit-alta socia, fie prin contracts de cassatorie,fie dupa saversirea cassatorief.

Desnre regulile speciale assupra formelora cIttorii-vatestamente..

Art. 872. Testamentula racuta Intr'una loco care este scositdin communicatiune din causa ciumel sari alter Me contagiOse, se'Ate face innaintea unuT membru allit consiliulul municipale assis-tata de duoT marturf.

Art. 877. Deca bastimentula iintra intr'una porta streina, undose gasesce unit agenta d'at terra, functiunarit in presenta caroras'a facutit testamentula, suatt datorl sedepue unuli din 'exempla-riele originalT inchisa si pecetluita in manele acestuT aginte, care

va tramite ministerruluf de interne, spre a II innaintata la grefatribunalulul domiciliulul testatorulur.

Art. 884. Testamentele Cuprinse in articolele precedinti at pre-sintei sectiunt, \Twit Li subscrtsse de testatorT si de officiara publict,in presefita carora facuta.

Deca testatorele deelara ca nu scie sail nu pOto subscrie, se facementiune de declaratiunea sa, si de causa ce l'a impedeca,ta de asubkrie.

In casurile in care se core assistenta de duoT marliuni, testamen-

1

,.

mifile,

20

tulh va fi subscrish celld pucind de unuld dinteensiT, si se va facementiune de causa ce a impedicatd pe cella altd de a subscrie.

Despre oferte de plata 0.conseinnatiune.

Art. 1115. Pentru ca ofertele sa fie valabil! trebue:Alin. 7. Ofertele sit fie facute pan unit officiard publicu, ce era

competente pentru astir -felt de acte;Alin. 8. Procesulh-verbale incheiatd de ofticiaruld publicd sa

indice numeruld si cualitatea monedelorti oferite, safacit mentiunede respunsuld cr"editoruluT, si se arretta deal. creditoruld a sub-scrissii, a refusatii sad a declaratd a nu pOte subscrie.

Art. 1116. Nu este necessarid pentru validitatea consemnatiundca ea sa fi fosth autorisata de judecatorti, e destulti:

3) Sa se faca protest-verbale de officiarulh publicd despre na-tura monedelord oferite, despre refusuid creditorelut de a le priimi,sad despre nevenirea sa, si in fine despre depunere.

4) In cash de nevenirea creditorelul sit i se semnifice procesuld-verbale alld depuneriT, cu somatiune de a vent sa'sT is summadepusa. (1)

Despre titlu autenticil.

Art. 1171. Actult autentich este acella ce s'a facutd cu solem-nitatile cerute de lege, de unit functiunard publich, care are dreptde a functiuna in loculil uncle actult s'a facutd.

Cine pate curripiira sail vinde.

Art. 1308. Subd pedepsa de nulitate, nu se potd face adjudeca-tart nicT directii nict prin persdne intrepuse.

alin. 3. AdministratoriT, at averil communelord sad stabilimente-lord incredintate ingrijiret lord.

alin. 4. Officiantil publicT, at averiloril statuluT alle chrord v6n-larr se fact"' printeensiT.

Despre prescriptiune.

Art. 1845. Statuld , stabilimentele publice si cornmunele , inceea-ce privesce domenulh lord privatd sunth'supuse la acellestprescriptiunT ca particularil si, ca si acestia le potd oppune.

(1) Dec(', s'a trecutfi atkil aci cat(' §1 la procedure coduluT civilii articolTprivitorT la oferte, semnificArT vdArT, executg,r1, unnAriri gi altele caril pri-yen(' in special(' pe portgre, totu0 trebue a se avea in vedere de primarlin casurile eAndil tribunalele IT insArcinezA cu assemenea ceea ce seintempla adesea pentru locurile prea multil depiirtate pentru affacerTcAcT taxele portAreilora (de transportii) aria exceda vahirea obiecte-lord urmiirite, executiunilorii. vendArilorii, etc.

-- ---

lucrArT,mid,3i

all-Weld

PROCEDURA CODULUI CIVILE1)

Despre cereri Innaintea judecittorilord de pla,§1§1 chitimariin judecatd..

Art. 12. Judecatorulii indata ce o va primi, cererea (in ;tidecatio,va insemna in josulit er, termenulit de Infacipre de la treT penala cinct-spre-dece dile, sail chiaril in acea qi in casurT urgente,va sub scree, va pune data, va insenina termenulh in unit regis-tru speciala alla soh si va Innapoia petitiunea reclamantulut, careo va da singura parltulti, on deea acegta nu voesce a sub-scrieInteensa de primire, o va infacisa la primarulit loculuT uncle estedomiciliatil parttula sail la comisarula ort sub-comisarulil de po-litie, deck se afla assemenea functiunart.

Art. 13. Dupa cererea sea verbara sail inscrissh, primarulh, co-misarula on sub-comisarulii va communica parttulut in originalii pe-titiunea §rlik va indatora se declare in scrissa pe densa cil a veduro.

Art. 1.4. In cash candil parttula nu va voi, a sub-scrie, on nuva fl acasa, primarulh, comisarulh ort sub-comisarula va face uacedulk despre obiectula si diva Infacisarit, si o va lasa la domi-ciliula on residenta parItuluT, in man unuT servitora uneT rudeon a until vecinii, era' deck acestia nu voril voi a o primi, o valipi pe usia. Va sub-scrie apol in petitiune despre acesta si o vada reclamantulut.

Art. 15. Primaruld, comisarula, oa sub-comisarulii, voril inde-plini indatoririle ilitpuse lore prin articolile precedintI in diva chiarcanda primesce petitiunea sail cellh multh a duoa di; si o va Inna-poia indata reclamantuluT. Acesta o va da judecatorucut de plashcella mat tardiCt in ajunula dile! de judecata.

Despre judecatiL, hotti,ritre §i executiune.Art. 23. Se veal. Intrebuinta pentru darea cartiT de judecata ht

mama partir condamnate acellest midThice ca tji pelttru chitimarea in

1) Vedi art. 1,20 din regulamentulii Port Areiloril combinate eu art. 97 98din legea organistireT judedforeseT.

si

24

judecata. Partea insarcinati a face acesta dare va fi datOre a aduceinnapoT judecatoruluT quitanta in scrisa de primire de la partea con-damnata sail de la primarthil communel selle orT de la comisarulade politie locals.

Judeo'atorula va opri originalula acelleT quitante in cancelaria sea,era pe copia de hotarIre ce se afla, in mina p aryl va copia qui-tanta si o va subscrie.

A'cceast yrevedere se va urma si canda osanditula va lipsi de ladomicilthlu sea. In casula acestd insa terrnenula de apela va ftde duoe lunT, si administratia locals va ingriji a inmanui os'andi-tuluT cartea de judecata. Termenula de apela insa va curge in tritecasurile in contra paratuluT dupa indeplinirea cellorit prescrisse laArt. 14.

Art. 24. q'xe9ntaye l -pp! botprT 4te de itiudecktmulki de plashsi nesupusa apehlut , s a putea dobandi a du6a chiar dupaindeplinirea formalitatit prescrisse -prin articolula pfecedenta.

Spre acesta sfirsitit, partea interessata se va puteatea adressa d'a drop-Illit!ow

efiaoCalac4.1 I n ap14,10A,cont bs ql ()). ge,p9f

una. agentu de uhillirire de l'anga tribunaltifapentru ca sa executOtertiartcla,Audecata.

Beta hotarirea au fosta data in lipsa, ca nu se va putea exe-cuta, de catit cinct. qlle do la prihnirea cartit de judecatatra partea ce a lipsitu, sail do la lasarea el la domiciliula 'sea.

Art. 25. .Executarea cartilora de judecata, care 'sunta. supuseapcluluTi, nal se va putea dobandi de cata dupa espirarea - terme-nulut de ua hula de la primirea hotariret de catre partea adversasail de la lasarea et la domicilia.

In acesta cash executarea nu se 'va face de autoritatea admi-nistrativa competinta, de chat deer', cella co o core, va infacisape langa cartea sea de judecata unu certificata din partea grog-rului tribunalulut judetianii, prin care sa se. constate ca apelulunu s'a facuta in termanula de, ua lung.

Despre diferite.prpeedurl preparatorit syi despre eseeptiuntInnaintea judecatorilorii de

Art. 35. ExpertiT si marturiT..voril fi chirtmatT prin midi-locireapartiT interessate i dupa formele chiamarilord in iudecatS.

Cedula de citatiune va cuprinde arciare de loci", di, ors.

Despre cererl §i eitatiunt.)

Art. 73. Niel ua citatiune nu se pOte da partilora in ;Tile de son-baton' legale afara de CasurT urgente.

Art. 74. Citatiunile se dart, sail persOneT , sari la domiciliula.

perstiner.Deca agentula judecatoresca nu gasesce la domicil it nicT pe parte,

nicT pe ver-una din rudelo scale, nicT Cella mina pe ver-unu ser-Nlltoril, ell it va da indatri citatiunea unul vecina, care' va subscriede priimire. In casit d'a nu voi vecinula s'o primesca, sari sa sub-scrie de priimirea et, atuncT agentula va lipi citatiunea pe usasari pe porta parti1 chitty, si va inchria despre acesth unit procesu-

di"

p16,§I.

rte.-Ca-

verbala, facia cu sub-comisarula in orasele undo suntit comisari saricu adjutorulit politaiulut in celle-alte oar, era in communele malefacqa cu primarult.

Art. 75. Vora fi citatr:"2. Administratiunile sari stabilimentele publice, prin biuroui

rile' lora la scaudula administratiuneT. I

3. Commune le prin persOna sari la domiciliula primaruluf.1' In eaStirile de mar susa persOna care priimesce citatiunea va

quitanta de priimirea8. Cetele mosnenilorri (obstea rezasilora) se vora chiama printeua

colectiva, insoclta de ua sitigura copie dupe cererea re-clathantuluT. Acosta citatiune va coprinde numele ceteT de mo§nen1§i se va adressa primarfilut respective 'care va da o in cunosontatutulorri mosnenilorri procedandri conform art. 74. Va inchela pro-esif-Verlialu" despre acesta, sub-scrissa de consiliula corilmunala

vai innairite in copie judecaterieT respective in termena cella;multri de septe dile de la priimirea citatiuneT in communa. 7

Art. 77. Decal' ua citatiune s'a declatitit fluid pentru fapta a-produluT sari agentului, acesta va fl'osindita la cheltuelile proce-durel anulate, fara prejudigit de daune interesse cuvenite partiTdupe imprejurarl.

Despre sentinte.

"Ait. 135."EiPeditiunile executoril alle hotaririlorit ce art a soaduce la indeplinire vorri purta formula' executOre, in chipula ur-mittora:

Romania.NoT (numele si pronumele Domnitorului) din gracia luT Dumnedea

si vointa nationals, Domria alit Romanilorit, la totT de facia §isaitatat6:'

(Aci urmeza testalit hotarireT).Dania putere si ordonama agentilora administrativi sa execute

acesta (decisiune sari sentinta) : prOcurorilora, sa staruesca pentrua eT aducere la Indeplinire. Spre credinta presinta sentinta saridecisiunes'a sub-semnatit de (urnieza sub-scrierea jadeca-torilorit).

Art. 137. In t1mpit de opal quie cella multi de la pronunciareaunel hotararT, ca se va tramite in copia fie-careT partT. Acesta copiase va litsa a pers6na sari la domiciliri, resedinta, si agentulajudecatoresca valproceda conform art. 74, de la citStnnit, cu deos-sebire ca in cash calla partea nu va fi a casa, sari nu va voi apriimi hotararea, ea se va liisa in mana functiunarilora adminis-trativi arratatT in art. 74, incheindit procesa-Verbala despre celleurmate. Extriictit dupe acesta procesit-verbalit se va lasa in manaunutservitora vecina, sari in cash de nellinta sari nevoinla dinpartea acestora se va lipi pe uja sari pe ports.

Despre interogaterulu partilort..,

Art. 233. Administratiunile.§i stabilimentele publice vorh Ii in-datorate a numi unir a entu sea administra.torit care sit aiba pro-cura specials spre a respunde la cestiunile care i se vorit fi co-municata.

di'

digitate

stla

tora

onT

,

,

:2

Despre revisuirea judecii,tilord.

Art. 291. Statulii, communele, stabilimentele publice si minori!potil 11 Inca admisi a cere revisuirea, daca cel insarcinatr at aparanu'l ail aparatii, sail deca inteund moth' fraudulosil ail ommissu aarratajustitil acte importante, sail a lasatii a se calca forma essen-tiala prescrissa in favOre-le de procedure §i legT.

Art. 297. In casulii prevadutit la art 291, Statulit, communele sistabilimentele publice voru avea unit termenit de doua Lunt, dela priimirea otararir spre a cere revisuirea el.

Pentru minorT , termenulii va ft de patru lunT de la majoritate.

Hotitrarea arbitrilord.

Art. 350. Otararea arbitriloril, av6ndit formula de executare, seasemana In efectele selle, Cu alte otararT judecatorescr, §1 seva executa pe aceea§r cale.

Titlurile cerute pentru executarea

Art. 371. Executiunea silita se va urmari:a) In virtutea uneT hotarart judecatorescr;b) In virtutea unuT titlu executoriii;Art. 372. °Waffle definitive, pronunciate de tribunate, se voru

executa prin micylocirea lore.Deca otararea definitive este a uneT curti, cererea de executare

se va adressa la acea curie care o va executa prin tribunalulit carea Judecatii in prima instants...Executarea atatit la trieunald chat si la cury , se va face de

catre agentit de executare , alaturatr pe langa tribunate §i curtconform regulamentuluT lord si cu prata insemnata prin tarife.

Art. 373. Niel ua otararea tribunaleloril sail a curtiloru nu seva putea essecuta , de nu va fi Investita cu formula executorta,prevaduta la art. 135, gall de otararile preparatorit §i de otara-rule provisorid , care se executa §i Fare formula exe-cutoria.

Art. 374. Otararile judecatorescr, date in tea streina nu se voruputea. executa In Romania, de Mil In mociuld §i limetele, cumitsi otararile judecatorilorii din Romania se executa. In acea tera, §aupa ce voru 11 declarate executorir de catre judecatorir compeitiny romanT.

Candd se pote exercita executiunea snit&

Art. 385. NicI ua executare nu se va putea face innainte derasaritulii si dupe apusula sOreluT.

Art. 38S. Executiunea silita nu se va face Duminicile si in ser-batorile legale sad rationale, afara numaT in cast de agenta sicu ordinea expressa a tribunalnlul sail curter care a pronunclatiiotarIrea.

Art. 388. Executiunea cats sa fie precedata de ua somatiune deexecutare, facuta prin agentulit ce are se execute, §i cu cellupucinii mar 'nain1e de executare.

celle

silita.

tie di

-- 27

Art. 389. Deca creditorula a lasata sa treca una annu de la so-matiune, fail a executa, ella nu mat pOte executa de chat dupaua noua somatiune de executare.

Art. 390. Celle duoe articole, precedente nu se aplica in casu-rile candit legea ordona executarea fara somatiune.

Executiunea in contra mostenitorilorti.

Art. 397. Cana debitorulii a murita, executiunea inceputa assu-pra bunurilora sale se va continua, in contra mostenitorilora faraalte amanarr.

Art. 398. Deca executiunea nu incepuse inch la mOrtea debito-ruluf, otarlrile si titlurile executorit nu se vora putea executa incontra mostenitOrilorii, sub pedepsa de nulitate, de cata opta diledupe ce li s'a incunosciintata in persOna sail la domicilia, acelletitlurt sail otarld.

Despre urmarirea bunurilord mobile ce se afla in possessiu-nea debitorelul.

Art. 411. Urmarirea obiectelora mobile, corporale sail incorpo-rate, care se afla in possessiunea debitoreluT, se va face prin agen-tiT suntil pe Hugh tribunale si curt!, fia-care in circum-scriptiunea sa si dupa.' dispositiunile luate pentru acesta de ca.trapresedinte.

Art. 412. Presenta until comisaril de politie sail adjutoril allusea, sail in lipsa lora, a judecatoruluf de plash, or!, si lipsa aces-tora, a primarulut sad a adjutorulul sea, va fi necessary sub pe-Mpsa de nulitate:

1) Deca usile debitorelul suntil inchise si nu voesce a deschide.2) Deca nu voesce a deschide camerile sari mobilile.3) Deca debitorele lipsesce si nu este spre representa nici

ua ruda, locuindu cuArt. 413. In aceste casurl, ua-data ce casele sail mobilele s'au

deschisa de catre debitora, sail nevoinda ellu, oil In lipsa 14 decatre agenta, presenta comisarulu!, a judecatorulur de plasa sail aprimarelut, se va putea suplini prin doui martur! major!.

Art. 414. Camerile si mobilile se vora deschide treptata , precata se va face si inscrierea lora in procesula-verbala.

Art. 415. Creditorele va putea sa nu fie facia la lucrarea ur-marirel.

Art. 416. Agentulil judecatorescil singuril sail facia cu persOneleinsemnate in art. 410 si 411, va forma indata unit procesu-verbalacare va coprinde:

1) Enunciarea titlului executaiii in virtutea caruia se face exe-cutiunea.

2) Arratarea creditorulul pentru lucrurile ce a cerutil a se ur-mail, dad assemenea cerere s'a racuta.

3. Numele , pronumele si domiciliulul partiloril, allu agetnuluTprecumii si allu altora persOne care voril fi fosta facia la urmarire.

4) Somatiunea formals facuta debitorelul ca sa platesca, precumusi respunsula lut decd a fostii facia.

ce alipitT

in

densulit.

28

5) Descriereaobiectelora urmarite si arrattarea numarului i qua-litateT fora, pre ca.til se va putea.

6. Arrattarea loculuT dilel si oreT calla s'a Ueda urmarirea.Art. 417. Acosta protesa-verbalil se va sub-scrie de agenta, si

de tete persenele,ce all facia in urmarire.Art. 423. Candy lucrurile urmarite all fosta puse sub pecetT ,

aceste pecetT se vora pune de agentula judecatoresca §i de contii-sarula locale, sail in lipsa acestuia de judecatorua de plasa, orfdo primarula say adjutorula

Art. 428. Debitorula nu va putea sa so oppue In ua urmarire cei se face, de chat depunada valerea ce i se core in mina jude-catoreluT, comisarului saw primaruluf localitateT.

.1lieiNiuneaDespre venderea obieeteled mobileurmarite.

Art. 40. In diva publicata pentru vOndere, agentula Insarcinatacu urmarirea , va merge in locula undh se afla obiectele, im-preuna cu gretierula tribunalulul, sail adjutorula sail; orT Impreunacu membri! tribunaluluT , (Wei obiectele se Oa in orasulii rese-dinteT, tribunaluluT ; era deca aceste obiecte sunta in alai rocalitatt ,facia cu comisarula sail cu.primarula locala sail Cu una adjutorually lora, off cu judeca.torula de plasa.

Art. 447. Agentula de urmarire va redacta, in fie-care di deuna procesa-verbala de cello innate, va subscrie

atatii eta catii §i cc' altT representana aT autoritatiepublice de careau fosta,Insoeita.

Art. 448. Preciula esita din adjudecatiunea de fie-care qi, se vadepune indata la tribunalulu locale sal acandit vinderea se va facein MI localitate undo nu e tribunala, la casa primarieT; judeciito-ruin! de plasa or! la comisiunea de politie.

Urnarirea fructelord prinse de radacini.

Art. 469. Urmarirea acestoril fructe se va face prin midflocireaunuT agenta judecatoresca , facia cu primarulfi sail unula din ad-jutorif saT.

Art. 475. Venderea se va face pe ban! gata, de dare agentulajudecatoresca, facia cu primarula communeT orT adjutorula sal, §icu debitorula, sail si in lipsa de,ca se va fl chiamata

Despre predarea snit& a mobileloril §i immobilelora.

Art. 599. Agentulil va soma pc parte a e§iindata'diaimmobila,si nevoinda va incheia procesa-verbale de oppunerea sa.

Bed yartea lipsesce de a casa sail nu voesce a deschide usile,agentulu judecatoresca se va insoci in tete casurile, de una co-misara de politic orT adjutora ally sea, acolo undo sunta; sal deprimarula, ajutorula sea, orl judecatorula de plasa, acolo undo nusunta comisarT do politie.

Art. 601. In casa do resistenta orT violenta din partea condam-tuluT, agentula va forma. procesii-verbale, 'sub-scrissa de tot! cel

sal.

sail

licitatiune,

formalit.lei,

29

prasenti, si va proceda indata la arrestarea luT, spre a se judecadupe i'egulile codiceluI penalit.Art. (502 Se va face unit procesa-verbale despre bite operatiunile din

facia loculuT, precuma sit despre predarea immobilulur in posses-siunea proprietaruluT seu:

Ua copia dupa acestit procesit verbala se 'va lasa atata la par-tea isgonita din immobila catit §i la proprietarulit pusa in possessiune.

Ella se va sub-scrie de tote persOnele ce ait luata parte la exe-cutare, precumit si de part!.

Decii acestea nu vora voi sae nu vorit putea sa sub-scrie se vaface mentiune in procesula-verbalit.

Originalula acestui procesa-verbalit se va depune in grefa tri-bunaluluT prin care s'a acordatit executarea.

Despre dreptnlii proprietarilorii assupra mobilelord, effee-teloru qi fructelorA §i arenda§ilorii, qi despre

sequestru assiguratoriii.

Art. 619. In tote casuriie prevegute prin acesta titlu, tribuna-luta va putea, dupit trebuinte si in casurile urgente sa transmitilautoritateT locale ordinil inscrissit ca, chiara innaintea mergeretagentultiT, sit se oprescii debitorula a suite sail a da de ua partever-unit lucru din cello a carom sequestrare se core.

Despre separatiunea patrimoniilorii dintre barbati §i femel.

Art. 632 Pupa otarlrea assupra separratiuniT bunurilora dintre soci,se va suite uuii extractit care so va afige in timpa de una anna insala audientelora tribunaluluT care a pronunciaro 01a tribunalulacommercialit, precumu si in sala primariel commune' uncle barba-tula '§T are domiciliulit.

Despre punerea pecetilord dupa mOrte.

Art. 657. Pecetile se vora putea pune, diktat de officia, dupadeclaratiunea proCuroruluI orT primarulul localit cats tribunalil,candit e vorba de minor' ce nu ail Mai tuloril, on de mostenirlvacanto, sail candit defunctula a costa depositara publicit spre a

pecetlui lucrurite publice depuse In densula.In communele rurale, pentru casurile prevedute de acestit arti-

colit, primarulit commune! va putea inchide si pecetlui IucruriledefunctuluT, maT 'nainte chiare d'a veni ordint,a tribunaluluT 0 dea sossi judecatorula cc arc sa puna pecetile selle vestindit insitindata pe tribmialit despre acesta.

Art. 665. Mit la punerea pecetilorit, portile si usile se 01a in-chise sail se ivesce altit obstacolr prin care"se finp&lica punereapecetilorit, judecatorula to va deschide, ajutandu-se la trelminta,si cu agentiT adminisIratitinei local!0

chirimiloru

se

30

Despre venprea bunurilord immobill alle minorilord.

Art. 687. Acesta acta (de venlere) se va afige, in timph de 30Bile cella pucinii, atatu la up tribunalulul, sail la loculd unde aresa se facia venclerea, catii §i la up prinfarieT unde se afla appali11111101/illlICI.

REGULAMENTU

P.ENTRU SERVICIULU ACTELORU STAREI CIVILE1)

(Decretil din 28 Noembrie 1866).

1. INTOCMIRI PRIVITOARE LA ACTELE CIYILE.

§ 1. Despre personalu11 serviciulul.

Art. 1. Serviciulit acteloril starer civile este pusil In sarcina pri-marilorit communal!.

Art. 2. In communele rurale, primarir voru indeplini acestdserviciii et Insusr sub numire de ofliciarT de stare civila.

Art. 3. In communele urbane, primariT numescit unuift sail marmulti ofticiarr de starea civila, §i ace§tia indeplinescitde Care primarulil remane nemidrlocitii respundatorit.

Art. 4. In communele urbane celle mar populate, se Motu numimar multi officiarr de stare civila, fara insa a se atribui lie-caruiadinteen§ir ua circumscripliune cu mar pucinil de 20,000 locuitorT,nicT mar multi de 40,000.

2. Despre registrele stare civile.

Art. 5. Registrele pe cant se facil Inscrierile privitOre la actelestarer civile, se tramitil primal iloru, adeverite de tribunalele jude-tiane, de catra ministeriulii de interne prin intellegere cu

justifier, cu ua luna mar innainte de inceputuld annul&pentru care suntii destinate.

Registrele voru avea ua margins alba, 1-iii pentru inscrierea culitere marT a numelorit de familia a persOnel pentru care se faceactuld si allit 2-lea spre a se face insemnarile prevadute la art. 35din codidti civiUi. Registrele §i extractele voru fi pe hartia stam-

1) Cu lucrarea acteloril stiireT civile flinch"' insArcinatT primariT, se trece eelin extenso acestii regulamentil.

A se vedea Decretulti modificatorti acestui Regulamentil care urmezit immediatii

ministe.fiula

32

pats cu annuli in care se scriti actele. Presedintele trihunalulut vapune pe cea antaid pagina a fie-caruT registru, urmatdrele:

Acesta registru coprimptord de (atatea) ... for, destinatti pentruinscrierea acteloril de (nascere, cassatorie sari mdrte) pe annulu ...in communa . . . . s'a numerotatil si parafata de la prima pang laultima fde de nor prerdintele tribunaluluT de . . . .

Presedintele . . . . Grefiera . . . .Annuli luna qiva.. ora§ula

Art. 6. Communelorri rurale se voril tramite treT registre: donede o potriva imparyte In treT part', pentru inscrierea actelorri denascere, cassatorie si mOrte, din care unulti va remanea la sfdr§i-tula annuluT, in pastrarea commune': Ora cella ally doilea se vatramite la sfer§itula annuluT tribunalului iudeyantt.

Unulh pentru Ruclicayunile si opposiyile de cassatorie.Art. 7. Communelorh urbane se voril tramite cite 7 registre

de fie-care officiary §i anume : treT pentru inscrierea actelora denascere, cassatorie si mine, fie-care din acesto trei IntemplarT,avendh cite una registru deossebita destinatil a se opri la sfar-§itula annuli'', in pastrarea commune'. TreT ca si celle de maT susa,destinate a se tramite la sfOrsitulti annuluT in pastrarea tribunaluluTjudeyana.

Unula pentru publicayile §i opposiyile de cassatorie.Art. 8. La sfersitulh fie-earn' annil, official-111h staid civile va

incheia pang inteua 1110., fie-care din registrele ce i s'a fostiltramisa cu urmatdrea formula; acesta registru de (nascerT, cas-satoriT, mory say publicatiuni) cuprinde atatea acte de (nascere,cassatorie, mOrte sat publicatiune), va sub-scrie §i va pune sigi-liuld primarieT.

Art. 9. Costuld curatd ally registrelora si tuturorh tiparirilordprivitdre la actele starer civile, imparyndu-se assupra communelorapotrivita marimeT lora, se va versa de acestea la cassieria deJudeyi, spre despagubirea StatuluT de cheltuelile facute de ellainnainte pentru commune.

3. Despre deosebite acte scrise privitOre la starea

Art. 10. Nascerile §E mortile se inscriti de officiarula stare' civileally commune' sad atm cirCumscripyuneT de communa in care s'aintOmplatit fain. deossebire de arprea (locuinta), nationalitatea sadreligiunea acellora la, cad privesca assemenea inkrierT, nicT uanascere sail mOrte ,de pma intOmplatii, in communa, nu pidte rema-nea neinscrissa in,registrele commune'. .

Art. 11. Cassatoriile se inscria in registrele commune' In carese fact'.

Elle nu se potil face de chat in communa undo sociT sail numaTunula dintedn§iT '§I are a§ederea (locuinla) cella pucinil de §Ose lunT.

Art. 12. Inscrierile de nascere, cassatorie §i mOrte se facilcare pc duoe registre sea pe duoe Orli de registre, dupa colicdeslusite prin art. 6 .si 7 Si intru tote a!ssemenca una Cu alta.

Inscrierea publicatamilora de cassatorie, opposiyunilora §i ac-

--

-.,§ civil,.

11a-

.

-33teloril de anularca opposigunelorti, se face pe unulit si acellasiiregistru, potrivitii acellorasr articole 6 si 7.

Art. 13. NicT ua plata nu este pentru inscrierile ce officiarulastarer civile face pe registre, fia de nascerr, cassatoriT, publicatiuni,oppositiunr sail moll.

Art. 14. Pupa inscriere de nascere, cassatorie saa merte, offi-ciarulit starer civile este datorit sa dea la mana partilorit, faraplats si fara sa ascepte a i se cere, unit buletinu de nascere, unitcertiticata de cassatorie, sau ua autorisatiune de inmormentare,spre a le servi la indeplinirea ceremonies bissericet de botezii, cas-satorie sait. inmormentare.

Art. 15. OfficiariT starer civile suntit datorf sa libereze, ort cursi orl de cate on va cere, extracte adica copil intocmar de acteletrecute In registrele de nascere, cassatorie sah merte.

Art. 1G. Assemenea extracte nu se pota libera de chat Imbri-cate cu adeverirea si pecetea primarier si a tribunalulur judotote acestea, prin staruinta ofliciarulur starer civile caruia 'i s'aCtcerutfi.

Art. 17. Liberarea extractelorii, adeverite precuma se arretta inarticolulit precedente., este suppussa la urmaterele taxe platite in-nainte, si pentru a carora plata officiasula starer civile trebue sadea adeverinta de priimire.

Duor ler pentru extractula unul actil de nascere;Patru ler pentru extractulit unul actit de cassatorie ;Duot lei pentru extractulit unul actit de merte.Art. 18. Alcatuirea scripturilorit de orT ce felu, privitere la ac-

tele starer civile, se va face dupa formularele coprinse in regula-mentulil de facia.

II. INTOCMIRI PRIVITOARE LA ACTELE CIVILE.

§. 1. Actele de nascere.

Art. 19. In registrulu pentru nascere nu se pota inscrie de catiiurmaterele patru feliurl de acte:

a) Actele de nascerea copiilorit nascutr in acea communa. Ellese vora face dupa formulariulit No. 1.

b) Procesele-verbale despre copiiT gasiti in acea communa.Elle se vora face dupa. formulariulit No. 2.

c) Transcrierile actelorit de nascere, tramise primaruluT de ca-tea ministeriulit de interne. Elle se vora face dupa. formulariulitNo. 20.

d) Transcrierile unora hotararr judecatorescr privitere la ua na-scere inscrissa sail care trebuie a se inscrie. Elle se vora face dup5.formulariulCt No. 21.

Art. 20. Officiarir starer civile nu potit sa inscrie unit act denascere sad una procesa-verbala de ga.sirea unit! copila , de catit,dupa ce li se insciinteza acea nascere sau gasire de copila , sidupa ce vadit et insir acellit copilit, fie la primarie, fie la cassaunde se afla

La transcrierile de care se face vorba in art. 19. lit. e si d, nuse urineza assemenea formalitatf- transcrierile se Neil de officiarr

3

copiluld.

liana,

34

indata ce li se infaciseza actulil de transcrisa si lark nicT ua altacercetare.

Art. 21. Cella ce insciinteza, pe officiarii despre nascerea sariunuT copila se numegce declaranta.

Atata insciintarea sa, chat si inscrierea actulut de nascere sari aprocesulut verliala de gasirea copiluluT, trebuesca sa se lack cuduol manna in versta cella pucina de 21 anni, adust de declarant!.

art. 22. Insciintarea despre nascerea unuT copild se face de talkincise sail or! tine s'a intemplata a fi facia la nascere. Insciintareadespre gasirea until copila se face de tine l'a gasitti.

OrT-ce urmare abattuta de la acestea, se pedepsesce prin art. 276din codulii penald.

Art. 23. Nascerea despre care nu s'a facuth insciintare, dupacum se arretta mat susilt in soroca de treT dile de cinch s'a intern-plata, nu 'Ate fi inscrissa de officifirula stare! civile, de catu cu in-gaduirea tribunalelora judetiane, data prin hotarare si dup.& cercetare.

2. Despre actele de assatoria.

1.

Art. 24. Cererea pentru serbarea mac! clissatoriT se face catraofficiarula starer civile, inscrissa de catra unula din flitoriT socT saade unit imputernicitu prin anume vechiletd din partea lora.

Art. 25. Priiminda uil assemenea cerere, officiarula starer civiletrebue sit aibk mat antaia in vedere celle legiuite prin art. 127pang la 150 si prin art. 210 din codulii civita, spre a se incre-dinta deck midi-locesce veua impedicare la savirsirea acellet cas-saidriT.

Art. 26. Consimtimentula (invoirea) de care se face vorba in art.129, este priimireS: din partea amendurora flitorilord soct de a secassatori impreuna.

Art. 27. Consimtimentula de care se face vorba is articolile 131,132, 133, 139, 141 si 112, este incuviinlarea cassatoriet din par-tea persOnelora arrettate in disele articote.

Acea incuviintare se 'Ate da sail prin via grail la facerea cas-satorieT innaintea officiaruluT stare! civile, sail prin acta adeveritilde tribunalil, in care sit se coprinda pronumele, numele, messeriasi locuinta fiitoritord socT, si a persOnelora ce dal incuviintareaprecumit si spita rudeniel acestora cu unula din llitoriT socT.

Art. 28. Actual respectuosit de care se face vorba in art. 134,135, 133, 137, 138 si 140, trebue sit se lack de ofticiaruld starercivile dupa formulariula No. 11.

Procesula-verbale si certificatula privitorl la assemenea acta sefad" dupa formularele No. 12 si 13.

2.

Art. 29. Deck dupk celle arrattate in articolele de mat susa, of-ficiarula stare! civile va recunnfisce ca nu midi-locesce nicT ua bn-pedicare la saversirea cassatorier, ellii va face publicatiunile.

Art. 30. Publicatiunile cassatoriet sunlit nisce incunnosciintart fa-.,

ga-sirea

0

35

cute obstieT despre cassatoria ce are a se savIrsi pentru sfitrsitulh,ca cer ce art avea cuvinte de impotrivire la acea cassatorre, saalba maT din 'nainte cunnoscinta de densa, adica sa fit pug in starede a se impotrivi.

Art. 31. Publicatiunile se fach dupa formulariulh No. 14.Art. 32. Elle se Iipesch in duoe DuminicT de randh la usa cas-

seT communale si a bissericeT enorieT.Pc usa casseI communale elle trebue sa stea necontenith lipite

8 dile.-Art. 33. Officiarulii stare civile care va lipi ua publicatiune de

cassatoria, in urmarea cellorh cuprinse in articolulh 32, va fr da-torh a o trece tote -ua-data in registrulh de publicatiuni.

Art. 34. Pe registrulit de publicatiunT nu se poth trece de chidurmatOrele acte:

a) Publicatiunile cassatoriel dupa cum se arretta la art. 33.b) Oppositiunile de cassatoria dupa cum se deslusesce la art.

41 de mar josfi.c) Actele prin care se anuleza acelle oppositiun" dupa curnd

se deslusesce la art. 45 de mat josh.Art. 35. Deca unuld din socT ,5 are ardiamentulii (locuinta) la

alts communa, officiaruld care este a face publicatiunile va tra-mite officiaruluT din acea communa ua copia dupa publicatiunileselle cu invitare de a face si ellu publicattunT in commuua sa.

Art. 36. Officiarulit care art priimi ua assemenea invitare se vaconforma si ellh cellorh intocmtte prin art. 32 si 33 de mar sush.

Art. 37. La cash candh publicatiunile unel classa.tortY se fact inmar multe commune, officiarulu chiamath a savirsi cassatoria, nuva pasi intru serbarea acestuT actil pant ce maY antath nu i se vainfaciga de partT unit certificatu din partea officiarulur cellel-altecommune, inceedintiatorit ca nu i s'a rvitt nict uaoppositiune(im-potrivire).

Acestil certificatii se face dupa formulariulh No. 16.

3.

Art. 38. Impotrivirile ce se poth face la ua cassatoria publicatase numesce oppositiunT.

Soroculit cella mat scurtil in care se poth face assemenea op-positiunT este de 11 4ile, socotite de la Duminica in care s'a fa-cia cea d'antaiii publicatiune.

Art. 39. Oppositiunile nu se poth face de orTcine; legea hota-rasce in art. 153 pima. la 156 din codulil civilu, tine anume areacestit drepth.

Art. 40. Oppositiunea din partea persOneloril si dupa regulilemaT sush arrettate trebue sa se infaciseze atatil fiito-rilora sect cumilSi officiaruluT starer civile.

Ea se infaciseza sat de insasT persdnele cart o fad', sat de im-puternicitit din parte-le prin vechileth anume daft pentru acesta.

Art. 41. Wficfarulti starer civile priimindh ua opposititme , estedatorh sa is mat antaid aminte deca acea opposititnie este le-giuita, potrivith cellorh ce se vorh deslusi in art. 42.

Deca va recunmisce ca este legiuita, effh o va trece indata in re-

36

gistrulil undo se grisesce trecuta publicatiunea cassatorier, dupaformulariulil No. 18.

Toth-d'uil-datk officiarula starer civile este datoril sit viseze ac-tula de oppositiune ce i se infaciseza, si sale innapoeze visatadupa formularula No. 17.

Art. 42. Orr -ce acta de oppositiune trebue sit cuprinda:a) Insusirea celluT ce It la face, adic'a deck acella este socia,

tatii, mama, frate, unchih, varu, primart si celle-alte, alle vre-u-nuia din Jiitoril socr dupa cum se deslusesce in art. 153 -15G diucodula

Declararea din partea acelluiasT ck priimesce ca, on ce actearil Ii sit i se tramita in pricina opposi,tiund i se Indrep-teze chiar in communa unde are sit se tacit cassatoria, la ult anumepersOnri si loch, unde ellii fi avendil locuinta, era nu aiurea.

c) Arrtittare de cuvintele pentru care a facuta oppositiune.Rudele de susa alle futorulur socia nu sunth datore a face

acesta, a treia arrattare.Art. 43. Actula de oppositiune care nu ar cuprinde cello arret-

tate prin art. 42, se socotesce dreptil nimich, era officiarula starercivile care aril visa assemenea acct neregulatil, care '1 aril trecein registru si care pt, temeiulu situ art opri cassatoria, se va pe-depsi cu scuterea din posth.

Art. 4'. Oppositiunea in regula facuta opresce pe officikrula sat-rer civile de a pasi la facerea cassatorieT pans ce mar inlaid nuse va incunnosciinta anularea eT.

Abatterea officiaruluT de la acesta porund a legit este pedepsitaprin art. 54 din coduld

Art. 45. Incunnosciintandu-se officikruluT starer civile anulareauneT oppositiunT, dupa cum se arretta la art. 44, ella este datords'o treca registrula de publicatiunT dupa. formularula No. 19.

4.

Art. 46. Mar 'nainte de a pasi la serbarea cassatorier, officiarulastarer civile va cere de la amenduoT flitorir socr si va opri la sineactele lora de nascere, sat la Intemplare atria assemenea acte

lipsi, actele lore de dovedire, alcatuite dupa formularula No. 15.Art. 47. Celli' mar scurta termenii in care cassatoria se 'Ate

seversi, este to una-spre-tiece dile, socotite de la cea d'antaih publi-catiune , adica in joia care urrneza. dupa Duminica in care s'afacutil a doua publicatiune.

Art. 48. Cella mar lunga termenii in care se pole seversi cas-satoria, este de unit annu, socotite de la diva publicatiuner a doua.

Deca in acestit termenii ea nu s'a seversita va trebui sit factdin noil publicatiunT.

Art. 49. Regulele dupa care se seversesce cassatoria civila,sunth arettate in articolile 61 si 194 pans la 208 codula civilh.

Art. 50. Celle ce trebue sit se cuprindk In actula de cassatoriasuntil arrettate in art. 62 codula

Art. 51. Actula de cassatoria se alcatuesce dupti. formulariulhNo. 3.

Art. 52. Toth in registrula de cassatoria trebue sit se tree& sihotararile prin care se pronuncia despartirea socilorb.

Belle, sa

si -ari

civile.

1))

civilri.

37

Art. 53. Legea pune strasnica indatorire officiarulur starer civilesa pazesca la trecerea in registru a unel hotararT de despartire,urmaterele:

a) Sa is aminte ca sa nu fie trecutit maT multi de done lunTde candu hotararea a ramasa intarita.

Se socotesce ca ramane intarita nä assemenea, canda curtea decassatiune respinge recursula facutu de una din 'Alit pentru cas-sare, sail candy a trecuta termenula de recursd Tara ca nicT unadin pary sa fi Facuta cerere de cassare.

b) Sa is aminte ca cu copia de hotarare sa i se inFaciseze si cere-rca de inscrierea sa pe registru, sa i se lack de amenduot fostirsoct venitl inpreuna et insil fara vechilT.

Candii 'una din acestea °arc lipsi, officiarula starer civile estedatord sa nu treed in registru hotararea de despartire.

§ 3. Despre aetele de morte.

Art. 54. Assupra actelora de incetare din vieta., officiarula starercivile este datora a se poviqui dupa regulile cuprinse in art. 63-70 codulti

Art. 55. Pe registrele de mdrte se inscria :a) Mortile intemplate in communa. Facerea acestora inscrierT

este arrettata la formulariula No. 4.b) Nascerile copiilora nascutt, morti, sac carit aiu murita mat

innainte de a fi inscrisT. Facerei acestora inscrierT este arrettalala formulariula No. 5.

c) Actele de mOrte intemplate pe mare, care se tramita pri-marulut de ministeriula de interne.

Art. 56. La intemplare de merte in communa a unut necu-noscuta, actula se va alcatui dupa formulariula No. 6.

Art. 57. Actele starer civile privitOre la militari in timpa deturburarT saic campaniT afara din terra, sunta supuse la nisce deos-sebite regulT cart se pota vedea in art. 73-83 coduld

Art. 58. Abatterile officiarilord starer civile de la regulile dato-riet lore intru indeplinirea serviciulut ce le este incredintata,sunta pedepsite grin articolile 35, 37, 38, 53,139, 140, 174 Si 182din coduld civilu si 161, 162, 166, 276 si 281 din codula penatii.

Art. 59. 'Rite instructiunile date panic acuma in privinta acte-lora starer civile, cate riu vorti fi contrail regulamentulut de facia,remanii in vigere.

5

FORMU LARII

a) FORMULARELE ACTELORU STAREI CIVILE CE AU A SEINSCRIE IN REGISTRE.

FORMULARIIILIJ No. 1.

ActA de nascere.

1. Din annuli) una mie opal sute si (atatea) in (cutare) cliva luner(cutare), la (cutare) ora innainte de amiedi (sad dupa amiecIT);

2. Acta de nascere and (numele cese va da copiluluT la botezd),de sexil (barba.tescil sad femeescil), nascutil (astadi, err sad alaltd-erT), in orasuld (cutare) sad satuld (cutare);

3. La cassa parintilord set din (numele stradet sail an drumuluT),cu No. . . (numerdld casseT). (a)

4. Fid (sad Ilia), a (prenumele, numele,v6rsta, messeria locu-inta tataluT si a mumeT). (b)

Dupa creclaratiwaea facutti de tatild care ne-a infacip.til co-(c)

Nota (a). Vorbirea de sub No. 3, trebue sa lipsesert en totulti din aetultide nascere allil unui copilil nAseutn in spitalii sail in temnitii.

Deal copiluln este naturalti vorbirea de sub No. 3; va trebui sti fie formulate,astii-feln : cassa mamei selle eu No din strada. , deore-ee in assemenea east), numele tatillia nu 'ite figura cu nici unit modu inactuln de nascere, dupn codicile civile anti nostril.

Nota (b). Pentru acella0 cull:Mtn vorbirea de sub No. 4 a actuluT de nascerealln unuT copilil naturaln. nu va, putea cuprinde de dtii pe mumn-sa.

Nota (c). Nell, sail pentru eit tat.tlil lipsesce aiuroa in momentuln nasceret,sail pentru motivii de bout, deelaratiunea de nascere va trebui ill se facA devre-nna din persiinele arrettate in art. 42, officintuln stiireT civile va formulavorbirea de sub No, 5, coprinOndit in Whim,:

2. CA, tatitlu a fostn impedicath de a face declararea ellu insust Nu e ire-sn se artistle :111111110 motivuln impedicarel. nisi eu atatil mai pueinn, su

se cern nis-earl -va deossebite pentru acesta.

.

la

buittVidoveip

pinta

-39-6. Antaiulit marturil: (prenumele , numele , versta , messeria si

locuinta); allit doilea marturh: (prenumele, numele, versta, mes-seria si locuinta), cart at sub-scrissh acesth acts, dupa ce li s'acitith, impreuna cu not si cu declarantele, (d)

7. Constatatit dapit lege (e) de not (prenumele si numele officia-rulut), primarulit (sail delegatulli primaruluT) commune!si officiarit allu stare! civile. . . .

Sub-scrierea declarantelul si marturilorh).Ofiiciarulu starer civile (subscriptura officiarulut).

FORMULABITILU No. 2.

Procesil- verbale pentru unit copilt gasitu.

In annuli . . . . luna diva ora (innainte deamedt sail dupa amedf.)

Innaintea nostra primaruld commune! . . . . officiarit allu staritcivile.

S'a arrattath D. (numele, prenumele, versta, messeria si locuinta.)Care ne a infacisatit asa precumit l'a gasith, (arretta in ce loch' si

canal, precumit si cine a mat fostii facia) unit copild de curandhnascuth, pe care l'arnd recunoscuth de sexula (barbatescit sail fe-meesch), mina de (cutare) versa si pa'rendu-se sanatosh.

Pe caph are nit scufita de panda de bumbach, legata pe subbarbie cu doue .sireturt albe, si (sa se arretta cu de a manuntulittote vestmintele, rufele cu marca lord si orT ce alte semne s'arhgasi assupra'r.)

Neputendii lua nict ua scire de urma acestur copilu, i-am datanumele de si prenumele de si dupil ce amhluatit aminte sa i se dea ingrijirile si hrana trebuinciesii, Tamaincredintath, impreuna cu tote vestmintele si lucrurile atlate assu-pra'I, la (cutare asedamenth sait cutare persenh) spre crescere.

De tote acestea am redactatit presentula proceshverbale in fiintacerutilorh duo! marturl (prenumele, numele versta, messeria si lo-cuinta fie-carui marturil, carii au subscrissh impreuna cu declaran-tulii, cu (numele, prenumele, versta, messeria si locuinta directo-

2. 06, persona care face declararea in lipsa tatalui, a cunnescutil faptulilnascerei, prin cutare impregiurare, ca adica acea, persen6 a operatic nascerea,in calitate de chirurgil sail mesa, nu numai a a fest(' facia la naseerea co-pilulul: se care ca declarantele sa eunnOsea, faptulil naseerel prin sine insuO,era nu numai prin aucjite.

3. Prenumele, numele, versta. messeria si locuinta acellel persone.Nota. (d) Dee& rnarturii sail unulil din trenrAI sill in legaturti de rudenie

cu pArintil copilului, va trebui, la vorbirea de sub No. 6, s& se adaoge siacea calitate, arr6tAndu-se spita rudeniei.

Nota (e) La emu de impedicare de a se transports eopiluiii innaintea offi-ciaruld starel civile, acesta fiind6 indatoratii prin art. 41, a merge 0116 instOla eassa unde so an eopilulic, va ingriji a arretta acestA imprejurare in vo -birea de sub No. 7, in acestil moth": Constatatil dupii. lege, in ca,ssa(cutare)undo ne-amil tra,nsportatii im,ine din causti (sa arrette imredicarea) de not

ete.

..... . . . .

primarnifi,

40

reluT asedamentulul sail allii persOner la care s'a incredintatri co-paula), s1 cu not primarula dupa ce li s'a cititil.

Subscrierea declarantelul.Subscrierile marturilora.Subscrierea persOneT, aria s'a IncredintatriSubscrierea officiaruluT.

FORMULARTIILIJ No. 3.

Actu de cassittoritt.1. Din alumni una mie opta sute si (atata), luna (cutare), diva

(cutare), ora (cutare), innainte de arnedl sari dupa amedT).2. Acta de a'ssatoria (a).3. A luT (prenumele, numele, versta, messeria, locula sl epoca

nascerel, locuinta iiitoriuluT socia) (b).4. Firi (majoru sail minora) allu (prenumele, numele, versta, mes-

seria si locuinta tataluT si mameT iiitoruluf socia)(c).5. Cara art fostri de facia si art consimlita (d).G. Si a (prenumele, numele, varsta, messeria, local si epoca nas-

cereT si locuinta flitdrer socie.)

Nota (a). Dee& fiitorii socia sail socie, cumnaI sail verl, au dobanditildispensa de a se putea cassatori impreuna, conformu art. 150. codulavorbirea de sub No. 2, va trebui sir, fie formulate astir -fell : Actil de ciissato-rie cu dispensa de grada de rudenie conformil art. 150 cod. civild.

Nota. (b). Deea fiitoriulii socia, ne avendil varsta legiuita prin art. 127, vainfaci¢a dispensa de versta, conformii art. 128, officiaruld starer eivile va add-ogi, la vorbirea de sub No. 3, urmatorele vorbe: Cant ne-ainfaciqatu dispensade versta, conformu art. 128, coduld

Nota (c) Dec& parintii suntii ineetati din vieta sad absenti, vorbirea do subNo. 4. va trebui sa fie formulate ast-fell: fib (majortt sad minoril) alla (pro-numele qi numele tataluT qi mamet), incetati din vieta, sad absentl kind nici

scire despre den¢ii.Deed parintiT nu suntit eunnoseuti, aceea¢i vorbire de sub No. 4. se va for-

mula in moduli urmatord: fid (majora sad minord) de parinp neeunnoseuti, pre-eumil result& din actuld sail de na¢cere mat josil citatii.

Deca fiitoruld socia este copilil naturala nelegitimatb, actula sail de clissa-tonic, in partea de care ne occupamil, va cuprinde fiinda (majoril sad minoru)allii (prenumele, numele, versta, professiunea¢iloeuinta mamet), precum result&din actuld sail de nascere mat josii eitatit

Se intellege ca, decd mama -sa este ineetata din vieta sail absents, va tre-bui sit se pue numat prenumele ¢i numele sail, urmandu-se ¢i celle-alte forme,arrattate ad mat susil la inceputuld acestel note.

Nota (d). Dedi fiiitoriuld socid n'are parinti in stare de a'¢I exprimasi no este adjunsil la versta de doue-qeci ¢i cinci aunt, in eat se add nevoitiicle a dobandi consimtimentulii, sad anti consiliulul de familia, sad and tutore-lui, &pit deossebirile faeute prin art. 113, 141, 142, codula eivilii, vorbirea desub. No. 5, so va formula astir -fell: insocitil de (prenumele, numele, versta,prolessiunea, si locuinta persOnelorii in dreptd de a da alit' lord consimlimentil,precuma ¢i calitatea, lord de tutoril ad-hoc incuviintatd prin sentinta cu No. .din anuld ti tribunalulni, sad de (cutare) rude eari compundconsiliula de familia, mot ¢i m6¢11) earl all consimtitil.

fiindU

ua

de

ern.

. . .

cal

alt

7. Fiia minora, a (prenumele latltluT), incetata din vieytsi a (pre-numele, numele, varsta, messeria si locuinta mamel).

8. Care a datil consimtimOntulir se i prin"actii din (data actulul)inregistratit si legalisatede tribunalutil (cutare), la (data leg-alish-ret), sub No:. . . (e).

9. Ca de facia, contractantI si parintr al flitorului sociit, ne aildeclaratir ca s'a facutu unit 'cocaractii tie cassiitorie la (data con-tractulul), legalisatil de tribunalula judetulut (cutare), la (data le-galisareI) sub No. . . .

10. Actele preliminare (f.)

Deer eel in dreptil do a consimti, nu suntil do faeiA la ctissAtoriti, eonsim-timentulti loril, urmdndfi a fi datil Kin acid autenticil. vorbirea de sub No. 5,se va formula astir-felil: cart ne-ail infticisatn consimtintentulti ilrintiloril seTdata prin actil din (data), inregistratil si iegalisatil de tribunalulil (cutare) la(data legalisArei) sub No gait dem piirintil suntil incetatidin vie((, orT se aflit in neputintlt de a'sl exprima vointa: care, in lips& depArinti. incetatt din vietA sail in (cutare alta) nepittintli lie a'sT manifesta vo-inta, ne-a infileisatil consiortimentulil consiliulul de compusil de (curare)rude, (prenumele, numele, versta, professiunea, si locuinta), si pe care id l'aexpustt D. (prenumele, numele, versta professiunea si locuinta), tutoril ad-hocallesd de consiliulil de familid si ineuvuntatil de triirunalulti (cutare)prin sentinta din (data cu*No ).

Deca fiitorulil soein este trecutil de done-deci si cincT annt, si se aflit nevoititde a face cAtre pArintil seT sad cAtre mosiT set unuld sail mat multe acterest ectuose, dupit deossebirile arrettate Kin art. 134, 135 si 136, vorbirea desub No. 5, se va formula in modulfi urmAtoril adicti:

1. In oasts ulna. actulti respectuosii s'a Iticurti ciltra pdrinti.Assupra consiliulut clirora fiitorulti soeiti ne-a

datainfticisatil certificatulti (sail

eertificatele) primarulul communel (cutare) enprin

(curare) pentru facerea ac-tulul (sail acteloril) respectuosil, prescrisil art. 134 si 136, sail 134 si 135.

2. In casts dna actultr respectuosil s'a fAcutil clitre most, formula esteaceeq, Ark numaT se va mentiuna maT AntAiti cA: pArintiT suntil incetati dinvietit, sad in cutare altA neputintil d'a,s1 manifests, vointa.

Dem Iiitorulti &NKr, neputendil infileisa officiA'ruluT stlireT civile actulil semido nascere, va trebui sit infAciseze unu actil de dovedire conformit art. 66,57si 58, vorbirea de sub No. 5, se va, formula astir-felil; nascerea contractan-tuluT resultiindit din tenni' actil de dovedire, Menai dupit declaratiunea aeincI (sag mat multi) marturT, legalisatti do primarulil commune] (curare) subNo cu data (cutare) si omologatti de tribunalulti judetulutla (cutare) data'. din care se dovedesce totti-d'uti-data ca contractantulti nu pateindeplini catrA pArintiT si mosit seT indatoririle eel impuno legea.

Nora (e) Observiirile ilicute in notele do maT susil b) c) si privitdre lafiitorulil sociil, se apliea si la fiitorea socie, tinendil soma se intellege de deos-sebirile de verstA arrettate in art. 127, 131, 142;

Nora (1) Afar& de actele enumerate sub No. 10, mat potti figura ca adopreliminare, dupe deossebitele casurl ce se podi ivi, si cele urmittore :

Decretula Domnescil, in copitt legalisatu, prin care s'a incuviintattt dispensAde great de rudeniA:

Decretulti Domnesed, in copiit legalisatu, prin care ea incuriintatil dispenstide verstA;

Actele resrectmise;Actulil de dovedire, care tine Intl de actil de naseere:Actil de oprositiune si send*, judeciltorescit prin care s'a desfiintatil oppo-

sitiunea sail acrulil de retragerea opponentulut.Sentinta tribunalului despre doclararea absentei until ascendentil. care alt-

sunta:

astii-feld:

familid,

. . .

42

a) Publicatiile facute, Mal oppositie, in acesta communa, In Du-minicile de laIatlite) a le lune! (curare) si (atate) a le lune! (Cu-tare);

b) Actulh de nascere allh fiitorelut socih, Inscrissh, in regis-truth primarieT (cutare), din plasa (cutare), in annuli" (cutare) subNo

c) Actulh de nascere allu flitOreT sociT, inscrissh in registrulilprimarieT (cutare), din plasa (cutare) judetulh (cutare), in annuli" (cu-

.,tare) sub No. . .d) Actil de mOrte allu tatalur fiitOreT socii, inscrissh in rogistrula

primarieT (cutare) din plasa (cutare) judetulh (cutare) in annuli" (cu-tare) sub No

e) Actulh autentich mar sush citatii, cuprinslatoth de consim-timIntuld mameT IlitOreT socii.

11. Tuturorh acestoth acte, parafate de nor §1 oprite la prima-ria spre a remanea alaturate la registru, precumu si cap. VI, de subtitluld V, codicele civile, s'a data citire de nof irraugulii tuturorhcellorh de facia mar susu arrattatT.

12. Duph care, contractantiT au declarath ca voescil a lua in clis-satorie, unuld pe (prenumere si numele fiitcirei sociT), alta pe (pre-numele si fiitoriului

13. Si noT (prenumele si numele officilirului stare! civile), prima-(s"aii delegatuld primarului), flfficiarit allh starer civile, ama

pronunciatii in numele legeT ca contractantiT suntit unig prin cas-satorie.

14. (g).15. 'rate cello de mar sash s'ah facuth in publicii, in cassa pri-

marieT, infiinta cerutilorh 4 manna si anume:Antaiula martuth (prenumele, numele, varsta, messeria si locuinta).Allu duoilea martura (prenumele, numele, varsta, messeria §i lo-

cuinta) ;Alrh treilea mallard (prenumele, numele, varsta, messeria si lo-

cuinta);

minterea arti fi fostil in dreptil a da consimtimAntuld sets la clissPitoria incestiune, sad ordinea tribunalulut pentru cercetarea absentel:

Actuld autenticil de consimtimfintulti pilrintiloril , moqilorii sad consiliung defamilia (art. 59).

Actuld autentied prin care se numesee mid tutorti ad-hoe care sit aibA aassista pe and minord fara ascendenti la eftssiltoria sa, spre a exprima inna-intea officifiruluT stirrer civile, consinitimeintuld consiliulut de

Tote aeeste acte, precumd i celle ennumerate sub No. 10 , trebue sit separafeze de officidruld starer civile. sit se opreseit la primArifi. Fi sit so aid-titre la registru, spre a servi attitil pentru ea sit se ptita, verifica orl-efindillucrarea officifirului stilret civile, oath ri spre aprecierea temeiniciel actuluT de&nsult"( Menai.

Nota (g) DCA sociT voesed a legitima vre-unuld sad mat mull copii nliseutTmat innainte de etissiltoriA, actulti va cuprinde locillil insemnatti en No. 14,

Indatil thy& acesta numitil sq.( ne -ad fficutil arr5ttare efi, all untilil (sadmat multi) eopilti de sexuld (bArbliteseti sad femeescii) inserifg pe registrelecommuneT din plassa judetuld din annuli"

tin No gi eft voesed a'l legitima, dreptd care noTenprindengi acesta deelarare in actuld lord de efissiltorifi.

numele

rula

familid.

.

............ .

43

Allu patrulea martura (prenumele, numele, versta, messeria si lo-cuinta);

Get duot d'antaia din partca sociulut, era cet dupa urma din par-tea sociel (1).

1G. Si, dupa cc ama data citire acestul acta in auclula tuturoracellora de facia, soc,T, paring al sociulut, mama a sociel si marturl,Varna subscrissa impreuna cu tott acestia.

Sub-scrierile si a sociel.Sub-scrierile pitrintitorSub-scrierile marturilora.Sub-scrierea officiarulut stare! civile.

FORMULAINULIT No. 4.

Actit de'mOrte.

1. Din annula , luna diva . . . . ; ora . . . .(innainte de amill sau duph amegt).

2. Acta de mOrte a (prenumele , numele. professiunea, Wrstamortulut).

3. Chssatorita. . . - cu (prenumele, numele, professiunea, Wrstasi locuinta sociulut supra- vietuitoril). (a).

4. Fia (sail filch) a (prenumele si numele tatalut si mantel mor-tulut (b).

5. Mortis (astildi, err saa alal La-ell), la ora (cutare din disait din nOpte).

6. In cassa sa din strada (cutare) cu No, (c)7. Mantle( au foga (prenumele, numele, messeria, vOrsta si lo-

cuinta cellora duot marturl, precuma si calitatea lore de rude, amidsaa vecini at mortulut sau Ilinda stata in alto legaturi, ore -earl cudensula) (d). .

Nota (1) Assemenea, se va arretta i gradulii rudeniel, deca vre unulti dinmarturT staff in leg,fituril de rudenie, en vre-unulti dintre socl.

Nota (a). Decil persOna Incetatti din vietti a fostti nectissetoritil sari redurA,se va arretta acesta in loculfi vorbireT de sub No. 3.

Nota (b). Dec& pfirintiT mortuluT nu suntil cunnoscitiT, vorbirea de sub No. 4,va li1 si eu totulti.

Nota (e). Decit mortea s'a intemplatil intr'nit cassit publicii, precumfi: spitalii,seminarfi , colegiil inchisdre altele , vorbirea de sub No. 6, se va, formulaastir -felti : in cassa on No din strada

La case de morte violentii, se va, arretta in loculti acelea0 vorbirT cu No.6, numele communeT in care s'a intemplatil mortea si allil cominuneT uncle s'aritputea sii se strimute eorpulil.

La case cdndu mortea s'a intemplatil grin inneciiciune, focti, dfiremare, sailalto assemenea accident° , va trebui se se arrette loculfi unde s'a intemplatfimortea. accidentele care ail causat'o precumil ti imprejurarea ca, s'ami, nu s'a plinth gAsi corpulfi dupil tote cAuttirile fficute.

Nota (d). Decti mortulii va fi exprimatii dorinta de a fi inmormentatfi in pro-prietatea sa. se va, adilogi la vorbirea sub No. 7, cavil marturT ne-ail mat de-claratil, cil vointa mortuluT a fostti de a Ii inmormentatil Ia proprietatea sadin judetulfi plassa communa

, i

. . .

. . .

.... . .

gfisite,

44

7. CariT an subscrissit impreuna cu noT acesta ac.til dupa cc IiCamil citita, si dupa ce arnii constatatil mOrtea noT insine (prenu-mete si numele officiaruluT), primarula (sail delegatula primarului)commune' (cutare) si officiara allil starer civile (e).

Sub-scrierea marturilora.Sub-scrierea officiiirulnT stare' civile.

FORMULARIULU No. 5.

Acta de nascerea unui copild infdii§atd far& vietia.

(Nota) Aceste acte se inscria ca acte de nvirte).

Din annuli,. luna . . diva ora . . . . (innaintesail dupa amedT).

Actil de mate anti (prenumele copiluluT data de primarii decknu e botezata), de sexit (barbatesca sail femeescit) infacisata foravieta, esita din senulCt mameT selle (astadT, err alaA-err) lacutare) 'ora. (din di sail din mipte) la locuinta tataluT si mamet selle,din Strada . . . cu No. . . - II ... a (preriumele, numele, versta,messeria si locuinta declarantuluT), in Ilinta (prenumele, numele,versta, messeria si locuinta cellora duol maaurf), calif ail subscrissuacestil actil impreuna, cu declarantula si cu noT primarula, dupace li s'a citita.

Sub-scrierea declarantuluT.Sub-sciierea marturilora.Sub-scrierea officiaruluT.

FORMULARIULU No. 6.

Acta de mortea uneI persone necunnoscute.

In annulu . . luna . . . . diva . . , .ora . (innainte deam6dI sail dupa amedi).

Innaintea nostra primarula (sail delegatulii primarului) officiaraand stared civile, arrettatil (prenumele, numele, versta, pro-fessiunea si locuinta cefiorit duo' declarant' sail marturT) cariT ne

. declarata ca unit individil pe care nula cunnosca, de sex(' (bar-batesca sail femeesca), cam de (cutare) versta, a fosta asitil mortil(sail a muritii) in (cutare loco sail cassa) la (cutare) ora (din di saildin nOpte) astadi (err sail alalta-err).

Nota (e) Dec' in localitatea unde are a se inscrie uit mirte intemplata, suntilmedia insarcinatl cu verificarea mor(ilorti, vorbirea de sub No. 8 va trebuisu fifi, formulatil ast-felil: CariT ail subscrissil acestfi actil impreua cu norcu (prenumele, numele, versta, professiunea si locuinta mediculuT verificatoril

mor(iloril) care a constatatil acestil case de mine.Fficutil de no (prenumele numele officiaruluT) primarulii (sail delegatulti

primarulin) officiarulti stfireT civile.

sail

s'aii

ail

allie

0

yt

45

In urma chrora, duph ce ne-amt assiguratii prin not insine (sailinsocita (Huai de curare media() de acesta mime, si anti cautanta lua tote sciintele putinciase, Meant acestii act(, care s'asubscrissil de eel duo" marturl maT sus( numitT duph ce li l'amilcititil; si de not (prenumele si numele officiarulut starer civile) pri-marulii (sail delegatunt primarulut) officiaril ain't stare" civile.

(Sub-scrierea ofticiarulut starer civile).

FORMULARELE ACTELORTJ TIPARITE CE TREBUESCII INFACI-SATE PREOTILORTJ.

FORMULARIULU No. 7.

Buletind de nasoere.JudetulaPlaPrimhria command

Numele (familia tathlui).Prenumele (numele ce se va da copiluluT la botezii).Nhscutii (asta-di, err sail alalth-err).Strada (numele stradeT) No. (num:druid cosset).Inscrissil astadi in registru sub No. (numitrulit de ordine

atilt actulul in registru.)Fiit (sail ilia) a (prenumele tathlut).Si a . . . . (prenumele mamel §i numele familiel selle).Spre credinth s'a liberatil acesta buletinil spre a servi la cere-

monia(L. S. pri-) Sub-scrierea officiarulut.( marulul )

Annuld una mitt optil sute §1 (atata) luna (cutare) diva (cutare).

FORMULARIULU No. 8.

CertificatA de ciissittoritt.

JudetuliiPlaPrimaria commune'D. (prenumele §i name socialuT).

si D a (prenumele §i numele socieT).cassatoritii astadt la acesta primarie, inscriindu-se in regis-

trant sub No. . . . (numarulil de ordine ally registruluT).§1 spre credinth li s'a liberatil acesta certificatit spre a le servi

pentru cassatoria religiOsa.(L. S. pri-) Sub-scrierea primarulut.( marulul. )

Annul`( una mia optil sate si (atata) luna (cutare diva (cutare).

mil

b)

religias.

sad

46

FORMULARIULII No. 9

Autorisatiune de inmormentare.

JudetuldPlaPrimaria communel ,

Mind voe a se inmormenta (numele, prenumele, professiunea,versta si domiciliulil persOner mOrte), incetath din vieta la (atatea)alle luneT (cutare), la (cutare) ora din (nOpte sail di), dupa cum ne-amd incredintatil prin nor insine (sad insocitd audit de mediculdcutare).

Annuli una mia op td sute si (atata) luna (cutare) diva (cutare).(Loculd sig.) (Semnatura officiarulur starer civile).( primarului.)

c). FORMULARRILU EXTRACTULUI.

FORMULAIMMII No. 10.

Extractd din registruld acteloril de (nascere, cassatoria, sad mOrte)pe annulu

Judetulii .PlaPrimaria commune

Numele de familia. alldpersdnef interessate

Taxa

(Urmeza textulil actuluT copiatd duparegistru impreuna cu tote subscrierile).

MentiunT deossebite Datil conformii registrulut la (atata) alledeco, suntCt. luner (cutare) annuli (cutare).

( L. S. pri- ) (Semnatura officiarulur starer civile).( marulur. )Vedutil pentru legalisatiunea semnaturer D lul (prenumele .si nu-

mele officiaruluT) de nor, Presedintele tribunaluIuT judepluT (cutare)Annulil ; Luna diva( L. S. tri- ) Semnatnra presedintelul.( bunalulur)

.

.

..... . . .

47

d). FORMULARELE ACTELORU PREGATITOARE SAUINTEMPLATOARE.

FORMULARIULU No. 11.

Acta respectuosa pentru dobandirea consiltulutascendentilora.

Art. 134 pans la 137 cod. civilh.Judetulh.PlaPrimaria communelAstadt (diva, luna, annulh); s'a infacisath innaintea misted., pri-

martial, D. (prenumele, numele, messeria si locuinta), in versta deaunt fit alt t (prenumele, numele si locuinta parintilorh).

S,1 a declaratii ca aduce cu respecth qiSilorit set paring ruga-ciune, ca dea allh lord consilih assupra assatoriet ce'st propunea contracta cu D-ra (prenumele, numele, messeria si locuinta tiitoreisocil) lila a (prenumele, numele si locuinta paringlorh socit).

Si a cerulit ca acesth acth respectuosh sa se notifice conformh'eget.

(L. S. pri-) Sub-scrierea petitiunarula( marulul ) Sub-scrierea primarului.


Process's-verbale de notificarea unul actu respectuosa.

Art. 137. coduld

Astadi (diva, luna, annulii).Not primarulh communel - amt notiticath D-lut (prenu-

mete, numele, messeria si locuinta tatalui)siD-et (prenumele, nu-mete si messeria mamel) socia sa, la locuinta lord din orasulh (satsatulh) strada No in alle D-lOrd selleinsust persOne, actulu respectuosh cu data din si No.. . . . . facuth prin primarulul (cutarer commune).

12isiT si DOmna (cutare), invitag dea consiliulh ceruthde !Ulla lord, au respunsh (a arretta respunsulh lore) si a subscrissh(sad all refusath de a subscrie) declarayunea

Subscrissuld redactandh indata acestii procesh-verbale la diva siloculh sash arrettate, li Pam citith le-amh lasath copia dupiiOnsulh, precumil si dupe actual respectuosh.

Sub-scrierea ofticiarulut sraret civile.

-

sa't

liittiiei

midi-locireasa

si

. . .

civild.

. ....... .....

lord.

48


Certificatd din partea primarului pentru facerea actelordrespectuose.

Art. 137.

Judetula .Pia .

Primaria commune!NoT (prenumele si numele officiaruluT) primara, certificama prin

acesta ca D. (prenumele, messeria si locuinta), a facutit prin midi-lo-cirea nOstra unit acta respectuosu catra. paring' (sail mosiT) sail(prenumele, numele si locuinta lora) conforma art. 133. c. civ. (sailconformil art. 135 c. civ.) la ;Tina (cutare) a lune' (cutare) annuli.

.pentru a cere consiliula lore assupra cassatorieT ce proiec-teza a contracta cu D-ra (prenumele, numele si locuinta), caacestit acta respectuosa a avutil de resultatil (a se arratta respun-sula parintilorit sail mosilora).

(L. S. Pri-) Sub-scrierea officiaruluT.(marulul )

Annuli luna qiva . .

FORMULARIULU No, 14.

Acte de publIcatiune de cdssiitoria.

Art. 49.

In cliva (cutare) a lune! (cutare) Dumineca, de la ora (cutare innainte sail dupa. amedT).

Acta de publicatiunea cassatoriel proectate intre:D. (prenumele, numele, messeria si locuinta flitoriulul socia)

flit (majorit sail minora) ally (prenumele, numele, messeria si lo-cuinta tataluT si mamel selle) nascuta la (loculi §i epoca nascereT)

D-ra (prenumele, numele, messeria si locuinta (fiitdrel socie) fiiaa (prenumele, numele, messeria si locuinta tatalui si mameT selle),nascuta la (locula si epoca nasceril).

Acestil actil s'a publicatit s'a ailpta, pentrn prima (sail a duoa)On la usa bissericeT acesteT enoriT 0 a casser communale, de norprimarula aci sub-semnatil.

Sub-scrierea primaruluT.

NB. Acestil still se va trece in registrulfi de publicatiune de care se facementiune in art. 49 in fine. Cato pentru extractulfi de care tratezit art. 50,acella nu e de catfi u copill dup6, actulit de mal susu, cu deossebire numaTca celle dupit unna, rendurT earl! incepu cu vorbele: Acestil actil, se pateless, afara.

.

. ,1i

1i,

§i

49


Acta de dovedire destinatil a pne iced de acts de nascere.

Art. 56, 57, 58.

In annuli( . lunaInnaintea nOstra primarulit commune' din pla

. . . . judetulaS'a infacisata D. (prenumele, numele, professiunea si locuinta),

fia majore alla (prenumele si numele tatalut si mameb ;Care ne-a expusit ca, voindit a contracta cassatoria si neputOndit

sa'st procure adult, sail de nascere, a adusa la diva, ora si lo-cula de noT hotarate, cinci marturt in stare si dispust a implini,"prindeclaratiunile lora, lipsa actuluT sail de nascere, conformit art.56 si 57 c.

Pupa care ne-a presentatit, pe (prenumele, numele, v6rstele, pro-fessiunile si locuintele cellora cinci marturT), cult ne -au marturisitaca cunnOsce fOrte bine pe D , care este aci de facia, call-Licata si domiciliatu, precum se arretta mat susit; ca sciu ca este nas-cilia la (loculit si epoca pe catu se OW sci, a nascere' selle) sica in urmare (arrattarea cause' pentru care nu se !Ate procura actulit de nascere), nu't este cu putinta sh'st procure actula de nas-cere pentru cassatoria ce are sa contracteze.

Constatanda trite astea, am liberata D-1111 (prenumele si numelesuplicantutut) unit exemplara de acesta procesit-verbale, subscrissade toy cei de facia, dupa ce li Varna calla, si de not primarula,spre a se adressa la tribunala pentru omologarea sa conformit art.85, coclulit civila.

Sub-scrierea suplicantului.( L. S. pri- ) Sub-scrierea cellorit cinci marturT.( mariel ) Sub-scrierea primaraluT . .


CertifIcatu de facerea (milord duoe publicatiuni far . niciud oppositiune.

Not (prenumele si numele officiarulut starer civile), primarit allacommune' din pla . . judetula certificamit 1,ca in Duminicile de la (atatea), amu facutit la usa primaries si abissericer enoriel celle duoe publicatiuni alle cassatoriel proiectateintre (prenumele, numele, virstele, messerille si locuintele

si 2, ca nu s'a ivitu nict ua opposigune la acesta cassatoria.Facutit la (data si locula).(Sig. pr.) Sub-scrierea primarulut).

4

civild.

parinti-lord,

.

... .

50


Visa primarului assupa unul acta de oppositiune.

Art. 52.

Veduta §i priimita de not (prenumele si numele ofliciarulliT sta-ret primarulii commune'. . . . din pla . . . . judetula . . . .

luna,Sufi-scrierea primaruluT.


Mentiune pe registrulApublicatiunilordespreud oppositiune.

Oppositiunea la cassatoria, a caret prima publicatiune este in-scrissa aci in drepI s'a notiwcatu (lima cererea (pi.enumele, nu-mole, messeria Si locuinta opponentulufl prin (organ ula prin care s'afacuth notilicarea) in (dhm, lima, annuli!).

Facutil in (diva, lulu, annuli).Sub-scrierea primarulut.

FOIll1IVLAIIILLU No. in.

Mentiune de annularea unel oppositiI prin hota.raxe judeca-toresett, sad prin retragere voluntard..

Art. 53.Nota. AcestA mentiune se TB, trece pe registru in josulit mentiunel

pentru facerea oppositiunel (v. formula de mat susil).

Oppositiunea de mat susti, la cassatoria a dull prima publicatiuneeste aci in dreptii, s'a anulatil prin holararea tribunaluluT de . .

cu No din annuli pronunciatit dupa judecata ur-mata Mire (numele litigantilora) sail (pronunciata assupra declararerde retragere voluntary a opponentaluT).

Facutil la (diva, luna,Sub-scrierea primaruliii.

Nota. LTA oppositiune Metall in regulA Ia nit cassAtoritt are de efectil a im-pedica etisslitoria pe Wit timpil nu mill-locesce a t sentintil judectitorescit pen-tru anula,rea sa. Acestit sentintA se pete da sail dupA, judecatA, pornitit con-tra opponentuluT de acella, dintre fiitoriT soeT assupra cliruia s'a fAcutil op-positittnea, sail (11114 nit simplii cerere prin care opponentele aril declare, cu,retrage oppositiunea sa. In casulil cellti d'AntAiti tramnaluhl pronnneill in can-tenciosil; in cellit duoilea, actulti seit este unit actti de simply juridictiunegratiisit, unit twat autenticit ce se face numal in presenta reclantantula Inamhduoe casurile incheiarea tribunalului presuppunendit cis apelit on s'a

trebue sit se adreseze in copitt darn primarulil ctiruia s'a fostilnotificatil oppositiunea, acesta s'o trocil in registrulit de publicatiune sti pro-ceda apol, decii, se pito, la cellebrarea ciSssittoriei.

civile)astir -dl annula).

annuli)).

fil-cutfi, legalisatit

(diup.,

. . . .

d'all0

51 --

FORMULARTULU No. 20.

PROCESU-VERBALE DE TRANSCRIPTIUNEA PE REGISTRE A UNU1 ACTU CIVILU SAUA UNE! HOTARARI JUDECATORESCI.

Transcriptiunea extractulul de ud, nascere sad morte in-tempIatii. ;pe mare.

Art. 46, 47, 72.

Din annulit una mia optil sute si (atatii) luna (cutare), aria (cu-rare), ora (cutare), innainte (sari dupa) amecla-di.

Transcriptiunea copier unlit acta de nascere (sail de mOrte), ceni s'a adressata prin ordinula No. . . . de ministeriula de interne,redactatit de (capitanula, stapanula sari patronula) vasulur (numeleacellut vasil) in urmatOrea cuprindere:

(Urmeza transcrierea actuluT din vorba in vorba).Transcrissri si colatiunatii de not primarula,(Iscalitura primarufur).


Transcriptiunea copiel une/ hotd.rarl judecatorescl attin-g&tore de unti actil civild art. 86.

Asta-cy (qiva, tuna, annula).Innaintea nOstra primarula communet . . din pla

judetulaS'a infacisatii D. (prenumele, professia si locuinta persOner care

infaciseza. 116 thrhrea).Care ne a infacisata hotartrea cu No. . . . . din annuli]. . . . .

a (cutarut) tribunala (sari a cutaret curg), alba carer cuprinsa esteprecum urmeza:

(Transcrierea hotararei din vorba in vorba).§i a sub-scrissa acesla Impreuna cu not, dupa ce i s'a citita.(Iscaliturite).

Nota. Toni de ua datii, pe marginea actulul la care vre una, din acelle hotit-rdrT s'arii refera, primaral va trebui sil fad, mentiune de modifiearea ee is'a adusti, de numerulii si annulii hotfiriireT precum si de numele instanter carea prontinciat'o, su dateze si sit sub-serie acesta mentiune.

52


Declaratie.

D-lut. Primar6, officiaril de stare civila allii commune!Eii . . .

de religie . . .de professiune . . .domiciliatil in communa .in versa de annl .fit an D-lui . . ,de professiune . . .domiciliata in communa .§i a D-el . .1e professiune . . fdomiciliatk in communa , 9

Voescii a lua in cass'atoriii pe . .D. . .

de religie . . .de professiune . . . .domiciliatk in communain versta de aunt .flick a D-lul. . .de professiune . . .domiciliatil in communa§i a D-ei . . .de professiune . . . .domiciliatk in communa .

Si vt rogii, D-le primaril, sk Line -voitt a face formalitatile pres-...crisse de lege, pentru cellebrarea acestA cassatoriT.

(Iscalitura).


Pronunciarea cassettoriei.

Intrebare: Domnule (I) . . . .Declarl ca iet de legitima D-tale socia pe D-ra 2).

Respunsii: Da, Domnule oflicihrii.Dupa consimpmeniulii reciproca allii Domniilora-VOstre, eil

declaril in numele legeT ca sunteti unitl in cassktoriii.(Iscalitura).

Nota. 1) Prenumele numele fiitoruluT socifi.2) Prenumele numele fiitoreI socie.3) Prenumele qi numele el assemenea.4) Prenumele si numele

.

§i

.

.

. ....

el

la

53

DECRETULU No. 1685 DIN 24 NOEAIVRE 1819

pentrn indreptarea mal multorit errors strecurate in Regu-lamentulA privitorti la actele sarel civile.

Aliniatuld III de sub Art. 5 din § 2, si se citesca:Acestil registru coprindatord de (atatea) pagine, destinatil pentru

inscrierea acteloril de (nascere, cassatoria sail merte), pe annuldin communa - s'a numerotatil §i parafatil de

la prima pans la ultima paging de not prerdintele tribunalulutde

Pre§edinte,Grefilerd,Annulu luna diva orasul dArt. 19 de sub § 1, sa se citescaIn registru pentru nascere nu se pete inscri de cath urmatOrele

cinct felurl de acte:a) Adele de nascerea copiilord nascutt in acea communa. Elle

se voril face dupa formulariulil No. 1;b) Procesele-verbale despre copil gasiy in acca communa. Elle

se voril face dupa formulariuld No. 2;c) Transcrierile actelorii de nascere tramise primaruluY de catre

ministeriulil de interne. Elle se voril face dupa formulariuld No. 20;d) Transcrierile unoril botarart judecatoresd privitOre la nä

nascere inscrissa sail care trebue a se inscrie. Elle se voril facedupa formulariuld No. 21;

e) Actual de recunnescerea until copilil (Art. 48 din coduldcivilil).

Aliniatuld litera b de sub art. 53 din § II, sa se citesca:Si is aminte ca copia de hotarare sa i se infaciseze, si cererea

de inscrierea sa pe registru sa se faci de amenduol fostit soclveniti impreuna et insusi faca vechilY.

cabdti una din acestk aril lipsi, officiaruld stare! vivile estedatoril sa nu treca in registru hotararea de despartenia. (Art. 276din codulil civilil) ;

In cash de despartenia fara consimlimentuld mutuald, copia le-galisatk dupa hotaxare se va infacip numat de sociuld ce a dob6n-dit'o (art. 246 din codulit

.......

.....

civilat.

REGULAMENTUDE ADMINISTRATIUNE PUBLICA PENTRU FACEREASI EXECUTAREA

0 TARNICRL ORU.

Despre chiamitri.Art. VIII. Cliiitmarea pentru otarnicia va Ii lama una singura,

si se va face nnmal de catre inginerulfi-otarnicit in pulerea auto-lisaLittniT presedintelur.

nmeuuleinsemnatil pentre venire la facia loculul, va fi nicimai mica de treT tuna, nict mai mare de cinci. Acestfi termenfi seva publica si prin Monitorutil Officiate sail 'lila in care se publicklucrarile official alle cutilora si tribe nalelora respective.

Forma chiamtirit so va dfipa regulile prescrisse prin Art. 69si 7. din codicile de procedure civile , vestindil sipersonalil pe chiamati, a veni pregatiti cu tote actele si documeil-.tele ce voril fi

Chihmarile se voril adressa vecinilore, conformil dispositiuniloruArt. 75 din codicile de procedure civile. (1)

Darea citaliunilorfi se va urma prin prefectura si sub-prefecturain ocoltilii curia se afla situate immobilulit, sail prin prOfecturasub-prefectura domiciliulul partiloru, conformh art. 74 din proce-dura civile, inlocuindu-se agentiilu judeciitorescil printeuna agentiiadministrativii, si prefectura, sail sub - prefectura, in termenii d'ualima de dille de la priimirea adresseT, si citatiunilorfi inginerului-otarnicii,"va innapoia acestuia acte forrfiali, chvestite cu sigiliuliicommuneT, de constatare ca s'ail data citatiunile in persOna, sailla domiciliulfi chiamatiloru vecinT si mosnenl.

Cana citatiunile se° vora tramite prin posta , cu adressa catrevriva prefectifra, sub-prefectura, acesta va fl datOre a elibera rece-pisa de priimirea plicului, insemnandil numerulfi duptiverf-ce ratacire sail confusiune, va privi posta.

00 00.E

1) NO art. 75 nuin. 8 din proeedura codului (*kiln , primarif au accentinsiireinare.

icetotil-d'uft-dati

i

avOmril.

densuld;

CODULU COMMERCIALE

Pentru cumpartirl §i vOnclarl.Art. 105. Cumperarile si venderile se dovedosca prin acte pu-

blice, (mild adeverite de vre-wa'dregetorifi)(1), prin acte sub isca-litura in parte , prin prescurlare de socotela incheiala de midIlo-citorula de schimbil sail de samsara,.si care trelme a flischlita detocmiterele partI, printeua fatura priffilita drepta Luna de cumpe-ratora, prin carespundinta, prin catastisele tocmiterelora pary,si canal tribunalula va dast cu cale, prin doveda cu marturl.

Pentru capitanu (de vase plutitdre).

Art. 391. Deca, in cursula calatorieT, este trebuinta a se dregecorabia sail a se cumpera provisiT, capitanula dupa ce va adeveriacesta printeunCt Mrnala iscalita de frunla0.T equipagiulul, vaputea sa imprumute baur pe trupula corabiei, sa zalogesca saasa vencla din marfurTpana la summa ceruta trebuintele dovedite,luanda yob), spre acesta, in terra romanesca de la tribunaluld decornmercia, oil, unde nu va 11, de la tribunalula orT, no-

nicT unula nicT altula, de la dregatoria locala (2); era in turfstreine, de la dregatoria portuluT. Proprielaril saa capitanula ceinfacijeza persona lord, vora tenea in soma marfurile vendute,dupa cursula marfurilora de aceeasl fire sifelurime locula des-carcaref corabeT, la vremea sosireT er.

Art. 400. Rapportula se face la cancelaria tribunaluluT de com-mercia innaintea presidentuluT. Pe unde nu va fi tribunals de corn-mercia, la dregatoria locala. Dregatoria cc a priimita rapporiula,este dalere ails tramitte, fara zabava la presidentula celluT mard'aprepe tribunala de commercia. La amendoue aceste intemplartrapportuai se va depune la cancelaria tribunalulul de commercill

Art. 402. Deca, in vremea caletorief, capitanula este silita sapoposesca in vre una porta ally terreT, atunet este datora a facecunnoscuta presidentulul tribunafilluT de commercia alla loculuT,

(1) Primar it all dreptti de a face assemenea adeveriri.(2) Dreg(it one localii este consiliulil communal(' single'.

de

iiindit

in

civil)),

56

pricinile poposireT selle. Pe unde nu este tribunal(' de commercia,le face cunnoscute judecatorier civile; era in lipsa acestia, la dre-gatoria Canda capitanula este silita a poposi intermit portastreina, declaratia o va face la dreghtoria locala a portulur peunde nu va fi agent(' all(' terra

Art. 403. Capitanulit a earuia corabia s'a naufrantil (adich s'afrantit corabia), si a scapata ell(' singura sa(' cu parte din equi-pagiula sea, este &lora a se infacisa la judecatoria loculul, sauin lipsa acestia, la orT-ce alta dregatorie civila spre a'sj face rap-portula sea, a pune sh!la adevereze cat! din equipagiulu sea voritfi scapata si se vora IT aflandit cu dens-alit si apot a lua ua copiaintocmal dupa acella rapport ('.

Pentru contracturile ala-grosa.

Art. 469. Contractula ala-grosa se face prin inscrissa de judeca-toria. In teacesta contract(' se arretta capitalula luata imprumutitsi summa hotarata prin invoire pentru folosulit de mare,lucrurilepe sema carora s'a racutii imprumutarea, numele cornier si anticapitanulu!, numele imprumutatoruluT si all(' imprumutatuluT,de s'a facuta imprumutarea pentru ua caletoria,pentru ce cale-torie anume si pentru tutu vreme ; catre acesta se arretta si so-rocula de plata datorier. Lech contractulii este Facuta in terrastreina va fi suppusit la formalitatile prescrisse prin Art. 391. (1)

Pentru arruncarea md,rfurilorit §i pentru contribuire(cisluire).

Art. 572. La cella d'antaitt porta, in care va poposi corabia ,capitanula este datora , in soroca de doue -decf si patru cesurfdupa sosirea sa, a suppune la adeverirea tritunaluluT sail a dre:gatorier locale intemplarile cuprinse in actula de chibsuire trecutuin registru.

Art. 573. Allegerea percoleniilora si a pagubilora se face la loculadescarcarer cornier, dupa silinta capitanulur si prin Omenil cusciinta; acestr din urma se renduesea de chtra tribunalula decommercia, de se face descarcarea in vre-unit porta all(' Romaniet.Era unde nu va fi tribunal(' de commercia, ace! Omen! cu sciintase oranduesca de catra tribunalula locala, orT in lipsa acestur, cuecatra dreghtoria localkCandit se face descarcare in vre-unit portastreina, se orenduesca de agentula terrel si ne flinda assemeneaagent(', de &gra dregatoria locala. Aceslf Omen! cu sciinta facitjuramenta mar innainte de a incepe lucrarile fora.

(1) Art. 391 este unulti din celle trecute mad innainte unde primarulii arerolulii de dregAtorit in assemenea materiA.

locals.

PROCEDURA CODULUI COMMERCIALU(1)PARTEA I.

Despre judeciitoriile de commereid.Art. t. Ori-ce jalba prin care se pornesce pirk inpotriva cui-va,

trelme A cuprindk cererea jaluitorulM, miplOcele prin care odovedesce, A fia iscklith de densulii, sail de scriitorit, de nu vasci carte, sail de vechilulil celk orenduesce in acestk pricina,care va vechiletii acleveritit de vre ua dregktorie; vaarretta locuinta jkluitorului precumk jl loculk haladuireT, porecla

messeria pirktuluT.

(1) Deefi s'a trecutil ad textulil art, 1, este pentru a se enntulsee eA primarifsuntti competintl tii obliga(T de lege a legalisa petitiunT in, materiii connuereialii.

infacip

CODICELE PENALECrime in contra sigurantel exteriore a Statulul.

Art.. 70. Va fl suppusil muneel silnice pe vieta orT-ce functiunarhpunch, orT-ce aginte Mkt guvernuluT, sail orT-6e Ors persona care,insareinata sail incunnoscintata officiate , sad din causa situatiunelin care se Oa, de secretulil unoT negotiatiunT sail uneT expeditiunT,va trada acellir secreth agentilorri unei puteri streine sariculul.

Art. 71. Va fr assemenea suppusil muncel silnice pe vieta, orT-cefunctiunarh publich, orT-ce aginte care, insarcinatii din causa fune-gunet selle, eu pastrarea planuritorii de fortificatiune , de arsena-turT, porturT sari rade, aril da aceste planuri, sail unurt din planurT,inemtcultil sari agentilorh inemiculuT. Pedepsa va fi detentiunea,candit planurile se voril da agentilorh unet puler! streine neutresail aliate.

Attentate in contra

Art. 99. Cana vre-unit functiunarri publich, unit aginte sail nniiinsarcinatu allil guvernuluT va °fr ordinatii sari va facuth vre-unitacta arbitrariu, prin care sh se Mace liliertatea individuals a unuiasari maT multorri cetatianT, sair conslitutiunea terreT, se va pedepsicu inchisOre de la sese luni Ora la duoT annT si en interdictiunepe tOmph marginial.

Cu tote acestea candh se va dovedi ca ella a sevCrsitil assemeneafapta (Mph ordinea superiorilorh seT , in pricinT ce privesch laattributiunile acestora, si pentru cad eliii era datorh sit le dea su-punera in ordinea ierarhiel, va fi aparath de pedepsa , care, inassemenea cash, se va aplica numal superioriloril ce voru fi dataassemenea

Art. 102. FunctiunariT public! , insiircinatT cu politic administra-tivii sail udecatoresca, car! au refusath , ski cart ail negrijith dea da ascultare utter rectamatiunT legate, tintindh a constata detentirinile nelegalT si arbitrarie,' lie in inchisdle deslinate pentru pasadetinutilorii, fie chiaril in orT-ce altil loch , si cart nu vorillick denunc.iath acesta autoritatiT superiOre, se vorh pedepsi cudegradatiunea civics, si voril fi respuniktorT de pagube si intereseearl se vigil regula (Ilya ninth se arrettit 111 art. 10 I.

fi

ordine.

justi-Wait

iitimi-

libertatii.

59

Art. 103. DirectoriT, superioriT sau eustoqii alort-earit alto casse de arrestit, cart voril fi priimitit unit arrestatitfkrc mandatil sail actil judechtorescit , sau Para ordinea provisoriea autorithglorit competing, acel care'lii vorit pnea inellisit, sauvorit refusa de allh infiic.isa officihrulul de politic sait acelluia ceaduce ordinile &Hie, Mat a justifica ea oppuneiea mitt provine dinordinea procuroreluT sau judeciltorului, acel cart vorit refusa de a

registrele lorit officasulut de poligh, se vorit pedepsi caeutpabilit de inchidere arbitrarie, cu inchidere de lank lunk panhla unit anal si cu amends de la uh suth pima la trel sute let.

Art. 104. Se vorit pedepsi cu degradatiunea civics orT-ce offi-ciarit allit politiet judecatorescr, orr-ce pl'ocurorit, substitutit saujudechtorit care va li provocatu, (lath, sau subsemnatit uh sen-Mgt., us ordonanoill sail unit mandatil de urmarire personalh, sailde accusatiune a vre-unut ministru sail a vre-unuT membru allitsenatulut , alto adunaret legislative, sail an consiliulul de Steilsail allit curter de compturT, sau alto curter de cassagune, farilautorisagunile si formele prescrisse de lege, sail care, afarh dedelicth flagrant' vorit fi &tit sail subsemnatit , Fara acetic autori-sagunT si formalithtt, mandatulit de a prinde sail de a arresta pevre-unulit sail mar multi ministri, sau pe unulit sau mat multimembri at senatuluT, al adunarer legiuitOre , at cutlet de cassa-gune, at consiliulut de Statit, sau aT curter de compturt.

Art. 105. Assemenea se voril pedepsi cu degradagune civics,procuroriT, substitutit, judechtoriT, sail officiariT publict, tart voritfi arrestatii sau voiu fl fheutil ase arresta unit individit in alLe lo-caltiag de catil celle determinate prin legT sail regulamente, saucart vorit Ii tramisu innaintea judeciigt cutlet juraglorit pe unitcetilyanit Mil de a 11 push mat innainte in accusatiune conformitlegel.

Art 106. Orf-ce concertare de messurT contrarie legiloru, Metasau prin adunare de individe sau de corpurt deposilare de verkiaparte a autorithtit publice, sau prin deputatiune, onT correspundinteintro denit, va fi pedepsitii cu inchisOre de done hunt cello pucinitsi de §ese lent cello multi!, contra orT-chrui culpabile, care vaputea inch sh fha condainnatil la interdictiune pe timpit

Art. 107, Item prin unulii din midtacele expresso mat suss,s'a4 concertatit messurt contra executhreT legilorii, sal contra orcli-nilorit guvernulta, pedepsa va fi maximulh inchisorcl correctiunalt.

Deck acesth concerlare s'a Menai intro autorititgle civilt si cor-pulite militare sau seta lore, aces cart vora Ih aulori sau provoca-tort, vorit fi pedepsiti cu detentiune; ceT-alit voril 11 pe-depsig cu maximulilinchisoret" correegunalT.

Pentru ealcare de attributiuni din parteaadministrative §i judecatoresci.

Art. 108. Se vorit pedepsi cu degradagunea civics:I. JudecaloriT, proeurorit, sc substitutif tofu, offiiarit de politie,

cart se vorii Ii amesteca.tO iii exereititilit drepturilorit pulerei.le-gtmtore, sau prin reglemente cart cuprintlit dispositiuni legmilore,sau poprindil, onr suspendandit execularea Itinei sail mai multord

bncbisorilorh,

back.

culpabill

autoritailloriti

marginite.

60

legY, sad deliberandit assupra punctulul de a sci deca legile tre-buescd a fi publicate sad executate.

II. Judecatorit, procurorit si substitugt lord, politiet ju-decatoresct cart vord fi trecutu peste compete* lord, poprindilexecutarea ordinilord emanate de la administratiunt, sad dup . cead permish sad ad ordonatii de a se chiama In judecata admini-stratorit pentru fapte relative la exercitiulii funcgunet lord vordstarui in executarea actelord lord, de si, de catre autoritatile com-peting, li s'a notificatit anularea acellord acte sad existenta unlitconllictit.

Despre falsificarea de inscrissurl publice sad autentice,

de commercid safi bancit.

Art. 123. Orl-ce functiunard sad officiard publicit, in serviciuldfunctiunet stile, va face vre ua plasmuire on prin schimbarea sailprefacerea la vre unit actil, vre ua scriere sad vre ua subscriereprin arrattare de alte persOne, Ora nu de celle adevarate, ort prinscrierT adaogite in urma in registru sad in alte acte publice ter-minate sad mcheiate de mat nainte, se va pedepsi cu munca sil-nick pe tempii marginitit.

Art. 124. Assemenea se va pedepsi cu munca silnica pe temp('marginitit, ort ce functiunard sad ordeal-it publich, care alcatuindiiinscrissurt privitOre la atiributiunile functiunel selle, va fi denaturatiicu viclenie substanta sail circumstantere acestord inscrissurt, sadscriindit convengue deossebite de cede ce i se vord insemnatd,sad dictatit de caAre parg, sad constatandit ca drepth adevaratefapte mincinOse, sad ca marturisite fapte nemarturistte.

Despre falsificarea de pasporturl fol de drumil §i certificate.

Art. 136. Functiunaruld care va fi liberals ua assemenea(de bola) sciindii numele pe care o dk este inchipuitit, se vapedepsi Cu inchisdre de la tret hint pans la duor aunt.

Sustractiuni commisse de depositaril publici.

Art. 140. Orl-ce perceptorii, ort ce functiunard insarcinath cuperceptiunea, onT ce depositaru sad comptabile publica, care vafi deturnatit sad sustrasil butt publict sad privatt, sad efecte tO-nendit loch de bant, sad acte, titlurt si alte lucrua miscatOre, cartse vord afla in mainele lut in puterea insarcinarel selle, se va pe-depsi cu reclusiunea, (led lucrurile deturnate sail sustrase vordfi de ua valOre peste tret mit let.

Deed valorile sustrase sad deturnate suntd mat josh de tret mitlet, pedepsa va 11 inchisOrea de la unit amid pans la duot.

In ambele aceste casuri, condamnatuld va perde dreptuld la pen-siune si se va declara incapabile de a occupa ort ce funcgune pu-blics pe tdta vieta. Ort ce judecatord, administratord, functiunaritsad officiarit pubricit, care va fi stricatd, desfiintatd, sustrasd saddeturnatd actele si titlurile, alld carorb era deposilard sad cuffi se incredintasera sad communicasera in virtutea functiunet selle,

officiarif

fi

fOie,ca

si

61

se va pedepsi cu reclusiunea, pertyndii si dreptuld la pensiune.Or! ce ageng sad insarcinag, orT at guvernuluT, orl aT deposita-

rilord public! cart vord ft culpabilT de acelle§1 sustractiunt, vord fisuppusl la aceesf pedepsi.

Despre nedrepte lud.r1 stiver§ite de functiunarii public!.

Art. 141. Or! -care din functiunarii public!, orT care din officiarifpublic! sail insarcinatif lord; oil-earl perceptord de drepturT, taxe,contributiuni, ban!, venituri publice sad communal!, precunait siorT earl insarcinatt din partea perceptoruluT, vord fi ordinatd sa sepercepa, vord fi cerutit, sad vord fi priimitd ceea ce nu avea dreptda lea sad mat multit de catit ceea ce se cuvinea sa is ca drep-turf de taxe, contribution!, ban!, sad veniturT, sad cu simbrie orfapuntamente, se voru pedepsi functiunarit §i officiarif public! cuminimulit reclusiunet; era insarcinatif lord, cu inchisOrea de laBesse hint OM la duo! annT.

Culpabilif se vord ossandi inca .si la ua amenda de ua a patraparte cells multii, si de a doua-spre-gecea parte celld pucinit dinsumma restitutiunilorii si a daunelord- interese ce vord fi datori a

pergendit si dreptutit Ia pensiune.

Despre infractiunile privitore la amestecarea functiunari-lord public! in afacerl sad commerciurl necompatibill cu

a lord cualitate.Art. 142. OrT-ce functiunard, officiard publicil sad aginte allu

guvernuluf, care, sad facisit, sad prin acte simulate, sau prin in-terpositiune de persOne, va fi luatit sad priimitd vre unit interessdore -care in acte, adjudecatiunf, intreprinderl, sad regi!, cu a Caroniadministrare sad priveghiare totals sail partials este sad a fostitinsarcinatil in timpuld saversirel faptel, se va pedepsi cu inchisb-rea de la Besse lunf pans la duof aunt, si cu amenda care nu vatrece a patra parte, nicl va fi mat mica de a doua-spre-clecea partedin restitutiunile si desdaunarile ce va trebui a plati.

Catre acestea se va declara necapabile pentru totit-d'a-una a matoccupa fwictiunf publice.

Acellesi pedepse se aplica si orT cam! functiunard sad aginte alluguvernufuT, care va fi luatit vre unit interesit in vre ua pricing in-tru care end va fi fostit insarcinatit de a ordonanta ua plata sadliquidare de ban!.

Despre mituirea functiunarilord public!.

Art. 144. Or! -ce functiunard de ramuld administrativit sad ju-decatorescit, orT-ce aginte sad insarcinatit and unet administratiunfpublice, care va fi primitit sad va fi pretinsd darurf sad presentud,sad care va fi acceptatit prommissiunf de assemenea lucrurf, spre aface sad spre a nu face unit actit, privitorit la functiunea sa, fig sidreptd dera pentru care n'arit fi determinate de lege ua plata, seva pedepsi cu maximuld inchisoreT si cu amend. induoita a vale-ref lucrurilorit priimite sad fagaduite, firs ca acesta amenda. sa

plati,

62

pith fl mat mica de catit duce sute ler; Ora banir sail darurile, orTvalOrea lorit, se va lua pe soma ospicieloril salt casselorit de bi-ne-facere alle localitater undo s'a C0111MitiSCI mituirea.

El nu vorit mar putea occupa functiune publice si watt pordedreptulit la pensiune.

Abusd de putere In contra particularilord.

Art. 148. OrT-ce funcliunarit care, in exercitiulh , sail cu occa-siunea functiuner se Ile, va maltrata prin ofe oral! pe uh per-sOna, se va pedepsi cu inchisOre 'Nina la sese lunr.

Ace 11u functiunarh se va putea declara necapabile de a occupafunctiunT publice de la unit annit la trot.

Art. 149. Orl-ce functiunaril care, afarh din casurile si fonneleprevedute de lege, va arresta sail va ordina a se arresta uh per-sona, "sad care va prelungi intr'unft moat nelegale tOnerea ha lainclusOre, se va pedepsi cu inchisOre de la trel lunrin sash si seva putea inch declara de necapabile, dela unit annh Ott la trer.de a occupa functianf publice.

Deca arrestarea a timutit mar multit de trot dile, mini-mull pedepsel va fl de patrulunf si se va declara necapabile dea mar occupa functiunT publice de la unit annil la trel ann!.

Deca arrestarea nelegala va tOnea mat multh de uh funh, ossimdava fi maximulit inchisOrer.

In aceste din urmit duce casurr, functiunarulit va porde drep-Will la pensiune.

Art. 150. Ort -ce functiunarit care, in instructiunea causelorh con,rectiunale orr criminals, va fi intrebuintatit sad va fi ordinath ase cnirebuinta casna spre a sill pe bantiitt a face marturisirr saildeclaratiunT; se va pedepsi cu maximulu mchisorir fhrh a se aparaprin at:13sta de alte,pedepse mar mart pentru ranirT sail loviturtprevedute de lege.

Are. 151. Ort -ce functiunarit administrativit sail judechlorescii,orl-ce ofliciarit de justitie sail de politie, orT-ce comandante sailaginte Mir" forter publice, care se va introduce in a sa cualitatein domiciliulit unul cetatianh, in contra vointet acestuia, afara dincasurile prevedute de lege si fare formalitattie ce ea prescrie, seva pedepsi cu inchisOre dela sesse dile palik la trot lunt si cu uaamenclit de la cinct -decT phna Ana ler, avendu-se insa in ye-dere aplicarea § 2 de la art. 99.

Art. 152 OrT-ce judecatoril sail autoritate judechtoresch, ori-ceadministratorii sail autoritate administrativa, care, sub pretexth dethcere sail de nedeslusire a legit, va denega clreptatea ce este da-torit piirtilorh ce IT vOrit G cerut'o, si care va fi sthruilit in dene-garea sa chiaril in urma de prevestirile sail ordinile ce va ti pill-mitii de la superioriT sal competinti, se va putea urmari si pedepsicwamendh de la ua stab.' pana la int mih let, si se va dklara ne-capabile d'a occupa functtunf publice de la Unit annit pima latrot ann!.

Art. 153. Orr-ce functiunarit , care va executa uh pedepsh ccnu a fostil pronunciatit 'de judecath, sail care o execute peste mhs-sura previtduth de judecath, so va pedepsi cu inchistirea.

Art. 154. Orr-ce functiunarii insiircinatit cu urmarirea crimelorit

nelegalit

la na

63

si delictelord, sad cu executarea pedepselord , care cu scopd dea sustrage pe and individit de la O. pedepsa legalh, nu va urmaricrima sail delictuld, sad care nil executa pedepsa pronunciath,orT executh tea pedepsa mar mica de catu cea pronunciata de ju-decata se va pedepsi cu inchisdre sad cu amendlt de la ua sutapang la fret mit let, si se va declara necapabile, de la unit anvilpeat la trot annT d'a occupa functiunl publice.

Art. 155. Orf-ce functiunarit care, de la sine in contra leget,fara competinth." si fara a mid,r-loci ua hotarlre a autoritatir cornpe-tinte, va depossede pe unit particulard, se va pedepsi cu inchi-sdre, si se va declara necapabile de a occupa functiunr publice dela unit annit panit la fret aunt.

Art. 157. Orr-ce functiunarit superiord care, prin amagire, vaface pe subordinatil shT de a committe ua crima sad unit delictil inexercitiuld functiuneT lord, sad care, culloscenclit assemenea crimesad delicte din partea subordinatilord sat, le tolereza, se va pe-depsi cu pedepse aplicabile acellord crime sad acellord delicte.

Abusa de autoritate in contra lucrului publicd.

Art. 158. Orr-ce functiunarh publics, orT-ce aginte sad insarci-natit guvernuluT de orT-ce gradd sad stare , care va cere sailva ordina, va face a se core, sad a se ordina miscarea sad intre-buintarea fortet public'. in contra executiuner unel legl, in contraperceptiuneT uneT contributiunT legal!, sail in contra executiunerunet ordonante sad mandatit justitier sad in contra orT-cariTalte ordint a autorittlyr legitime, se va pedepsi cu reclusiunea;era tieca ua assemenea cerere sail ordine a isbutitil a se si punein lucrare si a produce efectd, pedepsa va G maximal reclusiuner.

Art. 139. Pedepsa hotlirath in arlicoluld de mar susit nu vainceta de a se aplica la functinnarulit, agintele snit insarcinatulitce va G saversitit assemenea infractiune din ordinea mat marilordsat, afara numar dech acesta ordine se va h dath de cittra acermar marl, in casurl de a lord competinta si pentru care acelldfunctiunard sail aginte era dalorit sa arrette suppunerea de ierarchie.

Art. 160. Deca in urma acellorit ordini sad corer!, vorti nascealte crime suppuse la pedepse mar marl de chid colic expuso laart: 158, aceste pedepse mat mart se vord aplica functiunariloril, a-gentilord, sad insarcinatilurd culpabilr de assemeneaorcrinT sad corer!.

Despre dre-care delicte privitdre la tenerea actelordStatulut civile.

Art. 161. OffichlriT statulut civile, sad cart nu vord fl inscrissitactele civil!, sad cart le vord G inscrissit pe for libere era nu inregistrele destinate spre acestit sfersitil se vord pedepsi cu inchi-sdrea de la ua luny path la tret si cu ua amendil de la cincr-sectpima la done sute let.

Art. 1(1.2. Officihrulh statuluT civile, care nu se va fi asiguratilmar inlaid despre Ginty consitntimentutur tataluT,mamet sad altorilpersune, cerutit do lege pentru validitatea cassatorier, se va pe-depsi cu inchisOrea de la done panh la sOse hut!, si cu amen&de la ua suta pana la una mia cincT sute let.

allii

allii

64

Exercitiuld autoritItei publice anticipate sad prelungitein contra legel.

Art. 163. Functiunarula publicu care va intra in lucrarea func-gunel selle pans a nu depune.juramentuld cerutit, se Va pedepsiCu ua. amends egala cu onorartula pe ua jumatate tuna, neputenditnict uadata occupa acea functiune fara a depune juramentulit cerutit.

Art. 164. Funcgunarulit care, fiindit suspensit sad destituita,nuva inceta din lucrarea funcgunei selle precumit si functiunarulaallesil pe unit tempi, care va fi exercitata functiunite selle dupa cea fosta inlocuita cu alhila, Se va pedepsi cu inchisOrea de la doneluni pan. la unit annul pasandu-se totit intermit tempi, §1 disposi-gunile art. 83.

Dispositiuni particulare.Art. 164. Afars din intirmplarile in care legea hotarasce pedep-

sele pentru crimele ort delictele sevelite de catra funcgunariipublict, acer funcgunart cart vora fi partrcipatit la alte crime saddelicte, a carora priveghiare sad infranare era puss assupra-le, sevora pedepsi dupa cnmit urmeza:

De va fi vreuna delictit, se vora supune la maximulit pedepsefhotarata de lege pentru acellit delictit.

De va fi nä crima, se va ossendi la maximuid pedepsel dictatade lege pentru acea crima, afar& de casulil canda crima va attragedupa sine aplicarea muncei silnice pe tempi, marginitd, in carecasa pedepsa i se va aplica Para nici us agravagune.

Ransil de servicid datoratd legalmente.Art. 190. Orice comandante sail officiard de ostire, precumit si

orl ce functiunarit ce are forta publics, care, dupa legala cererece i se va face de catra nä autoritate civila, nu va voi a intre-buinta puterea ce are subit ordinile selle, se va pedepsi cu inchi-sdre de la cinci-spre-dece dile pans la doue lunt, indatorinduse aplati si pagubele ce vord ft resultatil din acesta delictit.

Atentate in contra bunelord moravurl.Art. 271. Se va pedepsi cu detengunea de minimum and anni

persona aceea care iiindu cassatorita, se.cassatoresce din noa mat'naintea desfacerif cassatoriet Mid preceding, dace acea cassatorieva fi fostil valabila.

Assemenea se va pedepsi §iacella care, nefiindit cassatorita, secassatoresce din noit cu ua persona cassatorita, si pe care o scia caera cassatorita.

Acosta pedepsa se va aplica si preotulut sad officiarula statulutclvila, care cunnOscenda ca ua persOna este cassatorita, 1st da con-cursulit ministeruluT sea la ua noua cassatoria a acellegpersOne.

Art. 378. Acella care nu execute massurile prescrisse de guvernilrelative la isolarea, privegherea sail la poprirea de a importa sprea pretntempina introducerea sail intinderea epizootier, se va pedepsicu ,inchisOrea pang la unit annit cellil multi,.

Era deal in urma unef assemenea infractiuni se vorit fi molipsitavice, pedepsa va it inchisOrea de la ua luna pank la unit antra sijumatate.

CODICELE DE PROCEDURA CRIMINALA')

Dispositiunl preliminaril.

Art. 5. Actiunea cea publics se intenta sad in urma unef de-nunciarf, sau in urma uner planged, sail din propria initiative afunctiunarulur competente a o intenta.

Denunciarea se numesce incunnosciintarea facuta, catra functiunaruld insarcinatd cu ministeriuld publicd, de and altd functiunirdcompetente, sad de verl-care particularil, despre vre-ua calcare alegit penale. (2)

Despre politia judiciary..

art. 13. Politia judiciary urmaresce descoperirea crimelord, de-lictelord si contravengunilord, aduna probele despre densele si dape raptuitorit lord in judecata tribunalelord insarcinate cu aplica-rea pedepselord.

Art. 14. Politia judiciary va fi exercitat5., sub autoritatea cur-tilord de appeld; si dupe distinctiunile urmatore:

I. De comissarif si subcomissarit de politie;II. De ministeriuld publicd de pre lenga tribunalele correctiu-,

nail sad judetiane;Ill. De officiara si subofficiarii de dorobanti si de gendarml;IV. De judecatoriI de instructiune.V. De primaril si de adjutorit lord ;VI. De subprefectil si de adjutoril lord;

Art. 15. Prefectif de udete si prefectil de politic vord putea sitface el imp sad Vora indatora pe officiaril pulitiei judiciary, ca

(I) Art. 246, 247, 249-251, 254-257, 268-277, 279-283, 305 gi 318 dinacestil eodice de proeeduri criminal& cu modifieatiunile introduse la art. 271,272, 277 gi 283 prin legea de la 7 Aprilift 1867 sung' abrogatT ¢i inlocuitlprin art. 246 gi 247 din legea pentru formarea curtiloril de juratl.

Assemenea gi art. 550-572 din acestil codice de proceduri criminal& suntilabrogatl gi inlocuitt de art. 287 din codicile de procedurit eivil&.

(2) Primarii ca auxiliarl al ministeriuluT public& sail ca agentT aT politiel ju-diciare ail eompetinta prevedutfi do asestii articolii. Ae,esta se ex pile& de arti-eale ee unneet.

5

GG

fie-care din el, dupii competinta ce are, se faca tote actele neces-sariT spre conslatarea crimeloi il, delicteloril si contravontiunilorel,si sa tradoa po autoriT lore tribunalelorei insarcinate a2T pedepsi,conformil art. 13 de mat susii.

Despre primary, adjutori de primary, despre comissarlY depole i §i despre subprefecti.

Art. 113. ComissariT de politic, pont:lit in orasele uncle nu suntilcomissarT, era in communele, undo Irpsescu si unit si aliT, sub-prefectii adjuLoriT, primarii Si in lipsa-le, adjutorit lore," voril ur-maxi desuoperirea contraventiuniloril politianesci.

ET vora prihni raporturilo, donunciarile si plangerile attingatOredo contraventiunile politianesci.

El yore) faCT procese-Verbalt, in care vorii arretta natura si cir-cumstantele contraventiuniloril, timpulil si loculet in cart voru fifosta commisse , probele si indiciete ce are veni in greutatea celloritpresiipusT culpabill.

Art. 19. In communele undo este unil singurii comissaril de po-litic, (tech acella se afla impedicatil pentru cuvinte legitirne , pri-marulii communet sail in lipsal, axbiutorulil sea, va suplini precall tiinpii va l('mea impedicarea.

Art. 20. Primarit communeloril, sae, in lipsa-le, adjutorit foal,yore' da tribunaluluT sail judecatorulur politianescu, dupa localitatii imprejurari, conformil cellorit prescrisse in art. 139, si urmiit6"-

role, kite actele, obieclele si informarile, in termenil de trot dilecollet multe, coprinEidu-se in acestil termena si diva in careal facutit corcetareil.

Despre competinta ministeriulul publicii intru cAtd. seattinge de polilia judiciary,.

Art. 24. ProcuroriT do lenga triliunalele de antaia instanp sitoll cer-altT officiart at politiet judiciare , yore' avea, in exercitiuldfdictiunilOril lore , dreptuiu de a core nemidT-locitel adjutoruler pu-.Lehr publice.

Moduld de procedere allii procuroriloru de tribunale inexercitiuld functiunilord lord.

Art. 28. Ort-ce autoritate constituila, ort-ce functinnaxil sail of-ficiaril publicir, care, in exercitiulei funcliuniforii selle, ar lua cun-noscinta de vre-ua crimii suet delictu, va 11 datorit de a informaindata pe procuratorulii tribunaluluT in a carol circumscriptitmose va fi commissel china sail delictulet , sail pe procuratoruli" delough tribunalulil undo porvenitula s'a'il putea afla, si de a trans-mite acestuT magistrate' tote informarite, procesele-verbalT siactolerelarive la faptulel incriminate'.

Art. it. Procesele-verbalT ce va face procurorulii, in virtuteaarticoleloru precedenti, yore' fi redactate in fiinta si cu subsem-natura commissaruluT "de politic allil communeT Uncle s'a commisseicrima sail delictula, sal a sub-prefecluld oil a adjuncluluT sal, sail a

si

67

primarulut ort a adjutorulut sad, sait a duot cethliant domiciliattaceeast communh.

Va putea cu tote acestea procuroruld sa fach procesele-verbaltFara assistenta de manna, candii nu va fi putinth sa si'l procureindata.

Fih-care Mitt a procesulut-verbale va fi subscrissh de procuratortisi de persdnele cart vord ffi assistant la facerea ltd., la cash denevointh sah neputinth din parte-le de a subscrie, se va face men-!lune de acesta tin peocesulit-verbalit.,

Despre officiariX de politid, auxiliary ay procurorelul.

Art. 46. Sub-prefectit si adjutorit lorh, primaril si adiutorit lord,comissariT do polita officiarit subolliciani de doro-liana si de gendai'mi,4 vont priimi denunciarile crimelortt si de-lict6lord cqmmisse in locurile nude 'sr exercita functiunile lordobicInuite.

FA vorit cauta sa descopere crimele si delictele commisse in ciricumscriptiuuea lord, vorh face procese-verhalt spre a constata na-tura, ciecumstantele, timpulh, 1oculd delictuluT, precum siprobelest indiciele ce vord fi pututh aduna.

Art. 47. In cash de flagrante delictii, et vord face procesele.-ver-bait, vorh priimi declaranle marturilord, vord face visitele si altoacte cart, in arrettatuld casti, sunth de competinta procuratortild,tate acestea, duph formele si regulele intocmite4la capulti despreministeriulit publich.

Art. A8. PrimariT si adjutorit lord vord priimi assemenea de-nuncihrile si von"' face actele enumerate in anicoluld precedenteconformal-al-se acellorast regule.

Art. 49. Candi', pentru indeplinirea functiunilord mar sush ar-rattate, troth presenta si officihrit enumerate in articolele pre-cedintlt si procuratoruId, acesta va 11 compeliute a face actele at-tribuile politiet judiciary , dad. officiarir susi numiti vorh ft a-pucath innarntp, procuratorulh va putea sad sa urdeze proceduraend insu'sT salt, sa autoriseze pe officiaruld care o va fi inceputilca sy o unneze.

Art. 50. Procuratorulh, 01511(1u-se in exercitalea ministeriulutshit prescrissit grin Art. 31, va putea deca va intleca folositord sinecessarid, sa inshreineze pe unulu din officihrit politiel auxiliarea face ua parte din actele de competinta sa.

Art. 51. °Meant de politia auxtliaraa, vorh tramite rara inthr-diere denunciarile, procesele - verbalt si alto acte (acute de dOpsitto casurile de competinta lord, in prOcuratord, care va fi dhtorua examina indata proceaurele si a le transmits la judechtoruld deinstructiune itnpreuna cu requistliunile cc va judeca de cuviintaa face:

Art. 52. In pasurile de denunciare de alte crime sad delicte decant celle ce sunth inshrcinarr a constata et insit (Fa dreptuld, oflicihrit de politia judiciary vorit transmite si er la procuratorh de-nuncihrile cc ii se vorh fi facutil,si. procUratoruld le va da Jude-chtoruluT de instructiune impreuna cu requisitoriuld sed.

in

$e

'I

gi

68

Despre plangerI.

Art. 61. Plangerile adressate catre procurora, vora fi transmisede datsula la judecatorula de instructiune, impreuna cu requisi-toriula sac ; celle adressate catra officiariT auxiliari de politic, voritfi tramise de acestia la procuroril care le va transmite judecatomini de instructiune eras'' cu requisitorula sail.

Despre ascultarea marturilorti.

Art. 69. MarturiT vora fi chiamay prin aprodu, sari prin vre-unaalta aginte allit puterif publice, dupa cererea procuratorelul.

Art. 80. Canal, prin attestarea unuf medica, sau acolo unde nueste medica prin verl-ce alta mocha, se va constata ca marturil suntain neputinta de a se infticisa dupa citatiunea ce li s'a tramisa, ju-decatorula de instructiune va merge la locuinta lora, dec.& aceease afla in communa domiciliuluT saa.

Deck marturiT locuesca gall din acea communa, judecatoruliide instructiune va putea insarcina pe primarula communeTin carelocuesca Ca sa primesca depositiunile lora.

Spre acesta judecatorula de instructiune va tramite primaruluTnote spre a'T face cunnoscute faptele assupra carorit marturiT voriftrebui sa depuna.

Art. 81. Deca marturiT 'sT au resedinta afara din judetula jude-catoruluT de instructiune, acesta va cere de la judecatorula de in-structiune, alla resedintel lora, ca sk mOrga la densiT si sa prii-mesca depositiunile lora.

In case canda marturiT nu vora locui in communa acestuT depe urma judecatora de instructiune se va urma procedura arrat-tata in articolula precedinte.

Art. 82. Judecatorula sau primarula care va fi priimita depo-sitiunile marturilora, in urmarea cellora doue articole precedent'',le va tramite inchise si sigilate la judecatorula de instructiune MEItribunaluluT unde procesula este in cautare.

Art. 83. Deca marturula la care se va fi dusil judecatorulii incasurile prevadute prin articolele 80 si 81 precedent'', nu se Oain neputinta de a se infacisa dupa citatiunea ce i s'a foga tra-misa, judecatorulit de instructiune va da unfit mandata de depu-nere in contra Jul si in contra mediculuT, sau officiaruluT munici-pala , care va 11 liberata certificatula mat susa menliunata.

Pedepsa lora se va pronuncia in assemenea casurT de judecato-rula de instructiune alla loculuT unde sunta marturil si dupa re-quisitiunea procuratorultiT conformu cellora prescrisse prin artico-lula 77.

Despre mandatele de infaii§are, de depunere, de aduceresi de arrestare.

Art. 88. Mandate se numesce ordinea prin care officiariT de pojudecatorula de instructiune, orT mmisteriulil publica, in pu-

terea facultatiT ce le este data expresse, si 'n casurT anume deter-minate, prin lege, punk ua persona in facia, sub pasa, sari subniiina judecatii.

I

Art 100. Mandate le de aducere, de infacisare, de depunere side arrestare, vorafi executorie in Leta intinderea Statulul Romani].

1)6ca prevenitulii se alflc afara din judeciula officiarulut care va11 data mandatula de depunere, sail de arrestare, ells va G condusiiinnaintea subprefectuluT, sail, in lipsa acestuia, inaintea adj unctuluT,orT innaintea primaruluT sait adjutoruluT slsu, on innaintea comissaru-luT de politia alla locului, si acella va visa mandatula fara a pu-tea opri executarea sa.

Art. 107. Deca prevenitula, in contra c'artiT s'a data unit man-data de aducere, nu rite fi acella mandate va fi infacisatitla subprefectuli, primarula orT la adjutoriT lora, sac la comissaiulade politic ally communeT uncle este resedinta prevenituluT.

NumaiT vora visa actula de notificare.Art. "108. oil care depositariq ally puterilpublice, si chiara ort

ce persOne vora fi datori a pune mina pe prevenittili surprinsitin tlagrante delicta sail in casurile assemanate flagranteluT delicta,s1 and conduce innaintea ministeriuluT publicii, fara sa rat trebuinta"de mandatii de aducere.

Art. Ht. Dem prevenitula nu pilte fi prinsa, mandatula de ar-restare va 11 notificata la cea dupa urma locuinta ce a avuta, siso va face procesil-verbale de perquisitiune.

Acosta procesi-verbale se va face in .presents cellora duoT matde aprOpe vecini aTprevenituluT, pe cart 'T va." putea gasi purtato-milt rnandatuluT; eT Illu vora subscrie, sac &ca nu sciu orT nuvoril sa subscrie, se va face mentiune de acesta, precuma si deinterpelarea ce li se va fi Malta pentru a subscrie.

Purtatorula mandatuluT de arrestare va face dup. aceea sa se vi-seze procesula s6a verbale de subprefecta orT de adjunctulasail lipsinda acestia, de primarula orTde adjutorula sari, sail de comis-sarula de poliya alla loculuT .§i 'T va lasa copia dupa d6nsula.

Despre juridietiunea primarelui ea judecittorfi politia-nesea. (1)

Art. 164. In Communele cari nu sunta resedinte de tribunala po-litienesca, de politaia, nicT de subprefecta, primariI sunta comp-t4ntT, ca Si acelleautoritay, a judeca:

I. TOte contraventiunile cari suntil flagrantI delicte ;II. Trite celle-alte"contraventiunT intemplate in communa lora,

cleca atatil autoriT, cata mardturiT contraventiuniloril se von aflapresent in acea communa, canda cererea partif reclamany dedaune4mterese va fide ua summa determinate §i nu va trece pestecincT- spre -lece let.

PrimariT nu vora putea judeca nicT ua data contravenyunile at-tribuite prin art. 141 tribunalelora politianescr, propria po-litailora si subprefectilora.

Art. 1u5. Funcyuride de grefiera allu primarului, in materiele

(1) Aceste attributlunT ati trecutii la judecitoril de pace acolo unde s'at in-fintatti aceste posturt

Felulfi contraventiuniloril psi redepsele lore suntil prevoclute de art. 381-396cod. penalti.

--

gasiti,

Sisi

70

politianescT, vora fi implinite de scriitoruld satuluY sari de una scrii-tora ally consiliulu1 communale.

Art. 1(31. Citatiunilo vora putea fl facute printr'unil advertimentaally primb.ruluT, care va anuncia .inculpatuluT faptula ce i se im-putt, diva si ora canda trebue sa se infaciseze.

Art. 167. Se va urma tote asa si pentru citatiunile icatre mar-tuff, elle vora putea fi facute iirinteuna adverthnenta care va ar-ratta momentula canda se va priimi depositiunea lora.

Art. 1 8. Primarula vatenea sedintele selle in cassa consiliuluTcommunale, sail in cassa municipalitatir ; audientele vora if publice.

Se vora observa inca si dispositiunile articolelorit 147,148,149,151, 152., 153, 154, 155, 151, 157 :Si 160.

Despre appeluld in contra sentinteloril politiamesci.

Art. 169. Sentintele date in materia politien6sca vora puteaaltacate pre calea dppeluluT, canda acellea voru pronuncia inchisd-rea sari candii amendele, restitutiunile si reparatiunile civilt voratrece de leT deco, deossebita clieltuelele;

Art. 175. La inceputula fie-caruT trimestru, tribunalele politia-nesci, subprefectiT, politaiT, si primarif voril transmits mimsteriu-luT de Ifinga tribbnalula judetiana sail correctiunalii, extrac-tula politianesci ce se vora fi data in trimestrula pre-cedinte si 'earl vora 1 pronunciata pedepsa inchisoriT. Mnisteriulupublica 'va depune acesta extractil la grefa tribunaluluT correctiu-nate. va da ria socotela summaria de aceste extracte catre ini-nisteriula publica de Tanga curtea de appela.

Despre punerea sub accusare.

Art. 240. Ministeriula publica va da in scire, despre decisiuneaprin care camera de accusatiune a tramisii pe accusata ihnainteaculla luratilora, atata prirriaruluT communeT loculul unde se aflk

accusa.tuluTdeca acella domicilia este cunnoscuta, cartsi primaruluT loculuT undo s'a commissa delictula.

Art. 243. In casula acesta, Officiarula politiel judiciare, say ju-decatorula de instructiune, va proceda la nod. cercetare.

Despre commissiunea juratilord.

Art. 263. Functiunile de jurata sunta necompatibill cu functiu-nile de ministru , presedinte ally corpurilora legiuitOre , memtrually consiliuld de stata, directory de ministers si capit de sectiune,prefects si subprefecta, iudecatora si officiara aria ministeriuluTpu-blicaf ofIrciara alla politil judecatorescr, militarif in activitate, in-vetatoriT de scOle primare, revisory si subrevisora, percePtoria decontribuyuni, functiunara allri serviciulul telegraficil si preota demiry.

Art. 267. Aceste lister se vora publica in tOthintinderea judetutursi se vora affige in timpa de doue-decT dile la primaria si in lo-curile principalt alle fie-cariT commune prin ingrijirea primaruluT,care va incheia process-verbale de indeplinirea ace formalitayarrettanda diva in care s'a racutil affigerca.

publicil

Ellis

domiciliukt

sentintelora

71

Copia dup. acestit procesii-verbale va fi datorii primarulit a in-gadut ort-cui aril core, in termenii de patru-cleci decide de la divaaffigeriT.

Funcgunile ministeriulul pnblicd. pe Maga, curteaJuratilorii.

Art. 308. Ella priimesce denunci5.rile si plangerile care'r sunlitadressate d'a dreptulii sari de catre curtea de appelit, sail de vre-unit funcPunaril publicu, sail de unit simplu cetatianu , si toneregistre de densele.

Art. 311. TotT officiariT politiet judiciare , chiartt st jucleciitorifde instructiune, suntii pusT suliprivegbeareade langa curtea de appelu.

Art. 312. Toll ceT ce, dupa art. 14 allii acestui codice , smith,in functiunile lora, chiarii si administrative, chiamati prin lege aface nig-caT-va acte de politic judiciara, se Oa, numa in privintaacesta, supusT aceleeasT priveghtarT.

Art. 313, 1a cash de negliienta a officiarisloril politiel udiciaresari a judecatorilorii de instructiiine, ministeriultt puliticii de limgacurie le va adressa unit advatimeniii. Acesta advertimentit 'seva trece de densulit Inteunit registru anima Onutit pentru acesta.

Art. 314. La casil de recithva; ministeriulu pudlicit 'T va de-nuncia la curie.

Dupe autorisatiunea ce va da curtea, mmisteriulif publicti vaslam a fl citatT"innaintea curtiT in camera de consilitt. Curtea leva.ordona sa 115, in flitorit mai exacta intro i uplinirea datorielorit

Art. 315. In ambe casurile psevaclute prin art. 313 §i 314, mi-nisterittlit publicii este datortt sainscunteze pe ministerulti justitiel.

Art. 316. Recidiva in casulti acesta se va socoti candil Rine-tiunarulit va fi certatti, pentru Ore-carT cause, maT innainte de ex-iiirarea unuT annu din 4iva advertimentuluT trecutil in registre.

Disposiguni commune Ia celle doue paragrafurfpreceding.

Art. 414. In casulii candit sail curtea de cassatiune sail ua curiede appelit va annula ua instructiune, ea va put& ordona ca spe-sele cellel proced&I sa fie in sarcina officiaruluT, saila .judecatorului de instructiune, care a commissit nulitatea in cead'antaiit procedure

Art. 415. Cu tote acestea dispositiunea din art. precedinte nuse va aplica de catit pentru greselTpfea grave §i numat la nulita-tile, ce vorii fi commisse dupa'unu annii de la punerea in lucrarea acestuf codice.

Despre falsd.

Art. 452. Deal inscrissulit attacatit se va lua din vre-unil lochfunctiunarulii, care 'llit va da, va subsemna 0116 pre -

cumit s'a dissu maT susit, Ora de nu, se va pedepsi cu aceeaTamend. de leT cincTiecT.

lore.

d'alla douilea

publica,

ministerildel petition,

'Ild si

Art. 453. Inscrissula attacatil de falsa se va subsemna inch deofficiarulu politiel judiciare .5i de part& civila, deca acesta se in-facieza; assemenea se va subsemna si de prevenitil in momentulainfacishrir

Art. 454. Yeri-care depositaria publics art particularia atilt an-nul inscrissa attacatil ca falls este datora predea in urma or-donancier ce aril priimi pentru acesta, sail de la ministeriula pu-blicil sail de la judecatorula de instructiune ; era nevoinda, va fisiiIts prin constringere corporate.

Acea ordonancia .si actulil ce se va da depositarultd despre pre-darea inscrissulur vorit servi de aparare catra cel interessay tieacella inscrissa.

Art. 455. Inscrissurile ce se voril aduce spre a servi de com-paratiune vora fi subsemnate, precuma s'a tlissa in articolele 450,451 si 452, si sub acellqr pedepse.

Art, 456. Vert -ce depositarift publicil de inscrissurl cad potsservi de comparatiune, este datora sa le produce sub pedepsa deconstringere corporate.

Ordonancia si actuta ce voril prfimf pentru a lora predare, levoril servi de aparare catra cel ce art putea sa aiba interessa deacelle inscrissurf.

Art. 457. Deca trebuinta aril sere sa se stramute unix actil au-tenticil, se va lassa depogitaruld ua copia dupa dansula verificata§i adeverita de prerdintele tribunalulul care va face procesil ver-bale de acesta.

Deca depositariula este publica, acesta copia a va pane Ia lo-cula crriginalulur ca sa serve dreptil originala, si va putea liberaalte copil dupa acea copia, facenda mentiune despre procesulilverbale care constata luarea originaluluf, pana.' dna acella i seva innapoia.

Cu tote acestea, ddca acella inscrissa face parte dintenna regis-tro, in cats nu pate fi scosil de acolo, tribunalula va putea ordo-nancia a i se aduce registrula, sa dfspenseze de formalitatea stabilita.

bioduld de proeedare in easuld de destructiunea sad rd.-pirea actelord sad a hotardreI until procesd.

Art, 488. Deca exist& vre-ua copia autentica a decisiuner, aceeava fi considerate ca originalil si prin urmare va fi data la depo-situla destinata pentru conservarea decisiunilora.

Spre acesta scopil, orl -cine, fie particulars fie functfunara, arilfi depositariCt allil utter copie autentice a decisiunir, este datora saa depuna la grefa cull' care a va fi datCt in urmarea ordinir cesQ va da pentru acesta de presedintele acellel cury ; era nefiindaurmataria, va putea fi suppusit chiar Ia constrangcrea corporals,

Acea ordine a prerdintelur va servi de aparare catre cel cevora avea interessa de acellil documents.

Depositariula c,Iisser copie autentice va putea dand'o la depostWulf, publica, sa cera a i se da dupa densa ua copia legalisata.

Despre darea sub judeeatd, a functiunarilord.

Art, 491. Functiunarir de orf-ce ramil, pentru crime

--- 72 ---

sala

i

si delicte

'I

73

commisse de densiT afara din funcytmile lore, se vorit urrnarijudeca dupa legea communh, dandu-se mar antaia in cunnoscingiministeriulur respectivil.

Art. 493. Candi, unit officihril de politic juiliciarit, unit judeca-tore poligenesch sae unit judecatorii de tribunalu commerciale onTjudettanil, unit membru affil ministeriulut publich de pe Tanga vre-una din aceste autoritati, va fi prevenitit ca faptititorh, in exer-ciyulh funcgunilorit selle, de unit delictii care trage dupa sine uapedepsh correcyunala, ministerfulit publich de pe laugh curtea

va cita innaintea acestel curti care va pronuncia lark appelh.

Despre delicte in contra respectului cuvenitu dregatorii-lord constituite.

Art. 5-21. Prefectir, subprefectii, primarit communalr si officia-HT de politic administrative judiciara precumit assemenea sipresediutele de dreptit sail prin allegerea uneT adunarr publice ces'a intrunitit ca sa exerciteze dupa legi prin vote 1161 drepth po-Mich, candil se voril afla intro indeplinirea publica de nis- cal -vaacte alle functiunit loril voril avea tete acelle caderT legiuite prinArt. 514, si dupa ce voril ordona ca sa punk mina pe turburatorT,(lea faptulit acestora va fi datit nascere la unit delicte, vorit faceprocesa-verbale vorit tramite, precum si pe prevenig, inna-'idea judecatorilorit competing.

Despre inchisori §1 despre cassa de oprela.

Art. 58i. Primariulit fla-carir commune si politaiulu on corn-missarulii sunlit datori assemenea sa visiteze tete inchisorile ce sevorit afla in acea commune spre a se assigura de bunk observa-vare a reguleloril prescrisse in acelle casse, precumit si de bunaintretenere a arrestaylorh.

Art. 585. Primariulh, politaiulii sae commissarulh de poliya voritavea priveghiarea ca hrana arrestaglorh suficienta sank-tosa; eT vorit avea politia acestorh casse de oprela sau de arreste.

Despre mecii-locele de a assigura libertatea individual, incontra inchiderilord nelegall sad alte acte arbitraril.Art. 587. Pentru ca unit actil, care ordona arrestarea sau pu-

nerea la oprela a uner persene, sa. Nita. fi executatil, trebue:a. Ca acellu acth sa arrette formale motivulii arrestariT si le-

gea in puterea aril este ordonata arrestarea;b. Ca ellh sa esitit de la unit functiunarh, carur legea a

datit formale acea putere;c. Ca ellit sa fia notificath persOneT arrestate si sa i se lasse

copia dupa densulti.Art. 588. Toll eel cart, ne-avendh data de lege puterea de a ar-

resta, vorit ordona, vorit subscrie, vorit executa arrestayunea unerpersene; totT col earl chiar In casurile candit arrestattunea esteautorisata prin lege, vorit priimi sail vorit retene ua persona ar-restata intr'unit alto loch de colic destinate prin lege pentru ace-

d'a-petit

sa fia si

fill

1114

74

sta, se vord suppune is pedepsa legittita pentru crima de arrosta-tiune arbitraria.

Art. 589. 0d-tine va avea cunnoscinta ca nä persona se ally ar-restata intermit altrt ton de cello destinate prin lege pentru acesta este datord sa insciinteze pe ministeriulit publicii, sad pe sub-prefectd, politaiu, on pe primard, sad pejudecatorulii de instruc-

sail pe ministeriulu publicd pe Tanga curtea de appelit.Art. 590. Orl-cart din functinnarit enumerati in art. precedinte

este clatorit, de (Odd, sail dupit incunnosciintiarea ce vamitit, sa se duca indata la cassa unde se ailit'arrestatuld, .si sagalibereze, sail in cassit candd aril intempina allegatiune de ori-ce causa legala de arrestare, sald tramita, faro intartpare, la ma-gistratulit competinte.

La din contra urmare, numitil functiunarl vord fi urmariy si pe-depsitY ca complicY de detentitine

De tete acestea suntit datori a face processe verbale.Art. 59 1. Decit va cere casuld, functiunaril mat susit numitt potd

sä. dea mandate de infacisare, de adutere sad de arrestare.Numitil functiunarT vord putea cere assistenta puteriT pnblice,

si orr-c6 persona chiamata este datere sa dea aajutorii, in cash deresistenta sad din partea persenet detenute de a merge la magis-tratulit competinte, sad din partea autorilord acestel arrestarI ne-legalT orl a complicilord lord.

thine,

poll -

ua

0

REGULAMENTUPt NTRU APLICAREA INSTITUTIUNEI CURTILORU CU JURATI

PR1N DISTRICTE.

(Decretulti No. 1154, din 12 Hu 1866).

Art. XVIII. PrimariT facendit afisare listelora oerute de art. 267,vorii publica assemenea sere cunnoscinta cellorti interessatT si uadesceptare de termenulu in care cellu nemultumitti are dreptii dea appela la prefecta si curtea de appelii, dupa dispositiunele preva-dute in articolurt 263, procedura penala.

Art. XIX. Primarulii fia-caret urbe va pregati, pentru timpurtcart va dura sessiunea, localuld consiliulur judetianti sae onl carealth mar spaciosii, de nu va ti assemenea locale la tribunala, pen-tru tOnerea sedintelorti juratilorit.

.

FORMULARIIALLE

CODICELUI DE PD.00EDURA CRIMINA DA,

(Decretuill No. 471, din 17 Martin 1866,

CARTEA 1,

btspaE POLITIA IUDICIARA St OFFICIAttil CART 0 EltraciTA.

No. 1.

Formula de procesd-Verbald, inchelatd de comissarft de po-litia, primaril sad adjutoril lord despre eontraventiunl depolitia de cal( ad luatd el insu§1 cunnoscintal (Art. 16 din

procedura).

Annuli . . . luna ora . . Not (Prigmarl, adjutoril sail comissara de politia) din. . . . (communasail orajula) offictaril de politia judiciary ama constatatit ca, D.B. . . . (proprietary sail negotiants) locuitora din acesta °rasasail communa, a commissa (cutare contraventiune).

Consideranda (lea ca prin faptula mentiunatil D. B .i acheiatii

. . .

a contra-venita la art. . . . din codicele penala, amilacestil procesit-verbala §i l'ama subscrissa pe fie-care facia.

(Semnatura)

No. 2.

Formula de oitatiune °titre prevenitd dupa Art. 143, dinprocedura criminals.

Annula . . . luna diva . . Not (primary sail in.decatora de plassa) in urma plengerer Dluf sail a denunciare/

. . . . . .

. . . .

77

D-luT . . .... sail a raportuluT D-lui(comisarit de politic sari mombru allu consiliuluf communalii) princare se arratta ca in diva. . . . (se voril arratta tote circum-stantele contraventiunel) citamh pe E . . . (proffessiune) locui-torh din . . . prevenith de faptulii maT sush enunciate a seinfacqa la . . . . (se va arratta diva si ore infacisareT) in pre-toriulu nostru, spre a raspunde assupra fapteloril de contraven-tiune, prevadute la art. . . . din codicele penalii, de care esteprevenitil dupa plengerea sail denunciarea D-lui . . . (sail pro-cesulii-verbalh sail raportulil D-luT. . . . ) aprodulh sail agen-tulh dupa. langa . . . (se va indica numele apro-dulut sail agentuluT politienescii) va lassa copie dupa citatiunea defacia la persona sail la domiciliulh prevenituluT, incheiandh procesil-verbalh despre a er notificare, in care va subscrie §i partea cita-ta, sail la cash de a fi absenta, sail de a nu voi sa 'subscrie, vainsemna in procesulh soh verbalil acesta imprejurare.

Citatiunele cats partea civila, persOnele civilmente responsabile,si cats marturt, se vorh face totil in forma mar sush prescrissa,cu deossebire insa:

a) In privinta persOneT ce s'a constituith ca parte civila sprea fl aseultath ca denunciatoril sail parte civil& assupra faptelorilde contraventiune contenute in plangerea si in contra. . . . si,a lua conclusiunele ce veti gasi de cuviin.c.a.

b) In privinta persOnelorh civilmente responsabile, ce ail ase explica assupra facteloril de responsabilitate civila cc aril re-isulta din contraventiunea prevaduta la art. . . . din codicelepenalh, de care D. A. . . . este prevenitio

c) In privinta cellorh chiamay ca marturi ca sa depuna cun-noscinta lorh, assupra faptelorh disseT contraventiunr, cu desceptareca, la casil de a nu se presenta sail de a nu justifica legiuita im-,pedecare ce 'r -a oprith d'a veni, vord fi condemnatT la pedepseleprescrisse de lege in contra marturilorh ne urmataf a se supunecitatiunei.°

No. 3.

Formula pentru cererea de adjutorubl puterel publice dealt.& procuroruld tribunalulul de prima instantiti, sail verl-

ce and officittril all politiel judiciare(Art. 24).

Not . . . (procurorulh dupe langa tribunalulh de prima in-Manta. . . . sail comissarh de politic. . . ect.) in virtuteaart. °24, din codicele de procedure criminals, invitamh pe D. A. .

. . (comandantil allh puterel publice din. . . . ) sa ne deaadjutorulh trupet de linie sail allii gendarmerii, puss sub ordinileselle, spre a . . . (se va arratta motivulh intrebuintareT pate .re publice).

(Semnatura).

politienescCt

. . . . . .

78

No. 4.

Formula de informarea ce trebue sd, dea procurorelul deprima instantid., functiunaril earl, in exercitiuld functiu-nel lord, art lua cunnoscinta, de committerea veri-unei crime

sad delictd.

(Art. 28 si '49).

Annulit . luna . . ora . . judecatorulit plaseT . .(sail alit functiunark) are oiler? a informa pe D. procurorit, dupelanga tribunalltlit de . . . (se va arratta faptulit commissil cu tote ctr,cumStantele Jut) in prejudiciuik D-luT F . . , . .

Prevaitit de acestit fund este numitult B . . . (se va ar-ratta professiunea, etatea sf loculk nascereT de se va sci) disuluTheta a venint in cunnoscinla nestra asta4T la orele , . prin plea-gerea ce ni s'a adressatil de D. P. . . parte lezatii :

No. 5.

Formula de denunciarea ce sA lea de cittrti, procuroruliltribunalului.

(Art. 30),

Annuli . . . . . ora . . . de dare not (sa se in-dice calitatea officiiiruluT care priimesco denunciarea) officiark de

auxiliard a11µ procuroruluT de prima instants . . . s'apriimitit denunciarea D-luT A . . . (professiune) tocuitorit din .

. . . . in cuprinderea urmatere:Acosta nopte la . . . orele . . . . intorcendu-me a cassa (se

vorit arratta tote circumstantele faptuluT, de este unit furtii, unitmoat etc.)"

,Prin urmare unit venitit de indath ca va denunciii acestit fapik.)likndu -se citire actulut de denunciare ailit denunciatorului, chit

a persistatil inteensulk, l'a afirmatit ca adevaratk si sincerk, si l'asub-scrissit impreuna en nor, pe ilk -care paging, sal (declaranclit canu scie sa scrie) sub-scrissit nor numele pc fig -care paging.

(Deck denunciatorulil va aduce cudensulit marturT, se vorit nun-cia numele, professiunea, domiciliulit si declarapunile lorit ; offi-ciarulk publick, deck erode necessarik a se transporta la facia lo-culuT, va adauge) si fiitldu ca faptulit declarant de 1)si marturiT presentag de densulii, dovedindu-se adeveratit, aril con-ttitui uk climb. (sail unit delicli), Bindit ck din clissele declaratiunTTesultk ca crima este Ilagrantii, conformit art. 31 si urmatorir dincodicele de procedure criminals, ne vomit transporta la facia, to-culuT spre a face rechisitiunile necessariT, si a constata liinta sistarea corpuluT delictutuT, Ili a core in urmrt celle de cuviinta:

ditto.

sYi

poliytt,

i-amh

.

_ 79 --

No.

Formula de protest -verbale spre constatarea corpululdelictulul.(Art. 32).

Annuli*, luna. . . . . . diva ora.. - .noI, procurore dupa lenga tribunalula de antitia instanyl . , .

.. (sail comissara de poliya, sail veri-ce altu ofileiaru de poliyaauxiliarii).

In urma plangeref ce ni s a adressath astalT de D. A.sat dupit avisula ce ni s'a data, sail insciintata flinda prin svonapublicit de crima sail delictulii commissar la , (se va indicadelictula sail crima).

Insocitit Ilindii de D. B comissara de politic, deprimara sail de adiutorula sea, sail de C si Damenduol cetatianI din acesta communa. (la case candiln'ard fi cu patina a li assistatd si de marturI se va face mentiunede acesta impositilitate); 2-lea de D. T. experta, avendalocuinta sea la . . (sail (lecc faptulit este unit omoril sail ra-nine) de D. I doctord in medicina, avendil resedinta sa in

a caruia assistenta amii cerutil no! dupit ce amt in-sciintata de mergerea nestra pe judecatorulil de instructiune, invedei-ea urgenteI casulul, ne-amt tansportata la undesosinda, amii ()mita pe toy call amt gasita acolo a se departa dela locula cercetard; faro permissiunea nestrit, pang vomit terminaopperayunele nestre (aci se va descrie cu scrupulositate tots seriaopperatiunelora, precuma si starea localitater ; de va fi una omoril,se va descrie starea cadavruluT). Dupa ce amt priimita juramen-tula disilora expertit si doctoril in medicina sail chirurga, conformsart. 43, ca vora da avisula lora in °mire si consciinyi, 'C -amt in-vitatil a procede de indata la visitarea localitateT, a ranirilorit sada cadavrulut, era numitif expertil si doctora procedanda la acestaopperatiune ail observatil ca (se vorii expune in detaliadeclarayunile acestora experp din earl( declaratiunt results ca fur-tutu (sail orI-ce alts crima) s'a commissa prin mediuld unuTinstru-mentii (dec & e cestiune de °moan ca persOna a foga prin

(sa se arrette feintu mortal() ; prin urmare, fiindir cacausa mortiT este cunnoscutit si ca or1-ce alte cercetarI in acestaprivinta, aiir fi pr prisosu, amu declarata ca se OLP efectua in-mormentarea cadavrulur, sari ca flinda necessaria ca judecatoruldde instructiune sari procurorula dupe lengit tribunalula de antaiainsEanya, cercetarea se face de veunit officiary de politicauxiliara), se pita procede la examinarea cadavrulul, amii ordo-natil a se aiurna inmormantatea pasta la sosirea numitliorii magistrati.

(Deck prevenitula este arrestata, end se va aduee la facia loculuf,se va interroga confruntandu-se cu corpula delictulul, se va facementiune de interpelarile eel sunta adressate si de respunsurile selle).

Dupe acesta aina somata pe prevenitula B a sub-scrierespunsurile selle (si Mid a refusatil acesta), astil-feld se vora liratote informayunile posibile atata de la prevenita cata si de la totepersonele ce arc putea avea ua cutmoseinta directs sari indirecta

I-ia

Si

-ucisa

(deca

6.

.. . .

. . . .

. . . . ...........

........

80

despre committerea delictutur, de la vecint, servitor[, chiara si de larude, tete aceste declaratiuni se vortt subsemna, la case de refits&se va face mentiune.

De se voril ft gasita arme sari alte unelte, care anti (1 servita lacommitterea crimer sail a delictului, se va descrie starea lora si pre-sentandu-se prevenitula se vora consemna respunsurile selle, so-mandula ale subscrie). (Deck persena assupra carta s'a commisa crimaeste inch in vieta, se adaoga) : dupe acestea transportatula patultt lut G. . . . , . l'ama gastta culcata in patulti sea, l'amiiintrebata sa ne spuia circumstantele attentatulut commissa assuprapersener selle, ne-a dish ca 't -amt presintata arma giisita,dupa ce a examinat'o a dist' . . . ama condusii din naintea sape prevenita, §i roma intrebata dee& recunnesce; la acesta arespunsa ca . . . ; mit intrebata si pe prevenita (lea cunnciscepe pacientula G Dupe ce ama supusri pe medica la jura-'penal ca va face raportula sea in onere si consciinta, l'ama invi-tata a procede la inspectarea ranelora, era disula doctora proce-danda la acesta a observatii ca. In urma acestora, ama in-velita si sigilata cu sigiliula nostru arma, spre a garanta a etidentitate. Fiinda ca din tete aceste cercetarr, visite si declaratiunrresults ca exist& omora, furta, (sail veer -ce alta crima) 'commissa cucircumstantele descrisse, CO. acesta crima este de natura a meritaui pedepsa. criminalit ; ca in contra numitulur prevenitit suntil in-dicit grave de banuiala ca ella este culpabila, amt.' ordonatil cava remanea in stare de mandate de aducere si va li condusit deindata innaintea judecatorulur de instructiune. (Deck persenele cenu suntil inch arrestate, suntil banuite inch de eomplicitate, saildeca nice prevenitula n'a fosta arrestatii, procurorula de antaia in -stanta pole libera una mandate de aducere si sa termine an), sipentru tete celle ce precede ama incheiatil 'Procesula-verbala defacia.

(Semnaturile in josula fie -curia pagine, alla officiarulur de politiccare a redigiata procesula-verhata, si a tutora persenelora cart iaassistata, la case de refusil se va face mentiune).

No. 24.

Formula de rechisitorid pentru executarea unel sentintein materil de contraventiune.

(Art. 163).

Nor (judecatorula de plassasari primarula sail adjuto-rulit sea).

In virtutea sentintel acestur tribunals sub datacare condamna pc 'D.nu A. . . . in versta de . . . . (professiunea)locuitoril din la inchisere de. dileInvitams pe tog portareir sari agent[[ puterer publice de a conducesi inchide pe numitutil A la inchiserea acestur ()rasa sailZommuna.

Mandama si ordonama custodelut disser inchisorr de a priimi sia avea sub pas& pe numitula A in tota timpula determi-natit prin sentinta mat susa enunciate.

.

name

'Id

.....

.........., . . . . . ... . .

.....

81

Invitamu pe tog depositariT putereT publice ca, la casit de neces-sitate, sa dea mama de adjutora pentru executarea acestuia.

(Data) (Semnatura).

CAP. I I I.

No. 45.

DESPRE DELICTE CONTRARII RESPECTULUI CUVENITU AUTORITATILORU

CONSTITUITE.

Formula de procese-verbale, incheiate de una prefecta, sub-prefecta etc. turburgi in exercitiula functiund lore.

(Art. 521).

Anula . , . . . . 1u1aa 4iva . . . .NoT prefecta allu judetulur de . . . sau sub-prefectit allu

prase . . . sau primarit aliu commune! . . . in mo-mentulit candit ne aflamil implininda la functiunilenOstre de polipa judiciary procedendit la . . .

Numitubi S. A. . . . (professiune) locuitorii din . . . .a final cutare fapta si acte de violenta (se va annuncia in ceanume constaa actele);

Not in conformitatea Art. 515 si 521 mil ordonatil punerea laoprela a numitulul A.... redigiatil procesula-verbalii defacia, care se va tramite impreuna cu prevenitulii innaintea Jude-catorilorit competing.

6

..

amh

.. . .

51

REGU LAMENTUDE

CHELTUELILE IN MATERIA CRIMINALA.

Dispositiuni preliminaril

Art. 2. Suntii coprinse subd numire de cheltuell de justitia crimi-nala, in care intra §i cheltuelile de instructie Si urmarire in ma-teria correctiunala politienesca.

Alin. 6.1ndemnitatea hotarata officiariloril de justitie ski jude-catorilord, pentru mergere in facia loculuT unde s'a commissu crimasad delictuld, precum si pentru alte call6toril necessarit instruc-tiund procedurilord.

Tarifa" de cheltueli.

Art. 4. Prevenitit sad accusatif vord fi condusT pe josil de jan-darmerie, din brigada in brigala; vord putea cu tote acestea, incast de circumstante extraordinarr, sa fia transportatT sad in tra-sura sad calart dupa cererea motivata a officib.rilord de politie ju-deciara.

Acosta cerere se va alatura in originald sad in coyie, legalisatade aceia care vord da ordinea pe Tanga fie -care statu sad memoriiide cheltuele alld cellord ce vord fi facutil transportuld.

Art. 6. In casurile exceptiunalT de mai susd stramutarea pre-venitilord sad accusatilord se va face prin ingrijirea officiarilordmunicipal) cu obicinuite §i pe preturile celle maT mo-derate.

Art. 9. Procedurile sat obiectele care aril putea servi in contrasad in favOrea prevenitilord sad accusatilord vord fi transportatede jandarmit insarcinAT cu conducereelord.

Ilea din causa .greutatiT sat volumulul, acelle obiecte nu potafi transportate de Jandartid, elle se vorii transporta dupe ordineainscrissa a magistratuluT, care va ordona stramutarea lora prin in-grijirea autoritatilora communale pe preturT economice, si cu pre-cautiunile cuvenite penti siguranta obiectelorit.

midi-lotele

83

Art. 10. Alimentele si celle-alte adjutOre neaparatii trebuinciOseprevenitiloth sail accusaciloth in timpulii stramutariT lore, li se vaprocura de casele de inchisOre sail de oprela alle locuriloril dindrumuld

Acesta cheltuiala nu va fi considerate ca Mann parte din chel-tuelile general! de justitie, ci va intra in masse or-dinar' alle casseloril de inchisOre si de oprela.

In locurile unde nu suntii casse de inchisdre nicT de oprela,primariT vorii procura alimentele si alte obiecte, si pretulil se vainterce casselorti communall ca cheltuelr generale de justitie.

Maximum acestoril cheltuelT nu vord trece und lea pe di pentrufie-care °mil.

Despre cheltueli de druraii side wslarea la care pOteinstruatiunes procedurilorii.

Art. 45. Cana petsOnele enumerate la art. 41 voril fi oprite incursulii callkorier de ua forte majors, et vorti priimi dreptii in-demnitate pentru fie-care di de sedere sfortata:

Cer de la No. 1 (art) 10 ler:CeT de la No. 2 (art.) 6 let.ET voru ti datorT a face a se constata de autoritatea communale

focal& sail de autoritatile administrative, causa §ederiT lora fortatape drumii §i de a presenta certificatulu constatatora de acesta ,dreptil dovada pentru cererea de taxa.

Despre interdictiun.e de °Moil.

Art. 58. Deca interdictulil si rudele citate in art. precedingvoril fi intriva stare de neavereu constatatk prin certificatil allO pri-marulul, visatit si aprobatil de subprefectO si prefectil, nu se vorilplati cheltueir de cat(' marturilord cart nu sunlit rude sail aliag alintergisuluf.

Despre licuidatitmea si despre indeplinirea

Alin. 2. Communele si stabilimentele publice, in procesele in-struite , sal dupe cererea lord sail din offichl, pentru crime saldelicte commisse contra proprietatilorO lord, Loth conform(' art. 6din procedura criminals.

cheltuelilora

lore.

daloeU

LEGEPENTRU ORGANISAREA JUDECATOREASCA.

Tribunalele commerciale.

Art. 33. Pentru orasele, resedinte de judete, cart nu ail ua sec-!Rule de tribunalii pentru causele de commercia, primaria localsva forma si va publica la tia-care duoT annT, la antaia Augusta ualista de commerciantil ce potil fi chiamatt a exercita functiuneade judecatorT commerciant!.

Art. 34. In acesta lista se va cuprinde numele tutuloril corn-merciantilorii roman!, sail naturalisay roman!, domiciliati in acellil°rasa, Cart faca commerciil de treT annT cella pucina, cart platescitcea mat mare patents si cart au etate de trei-decT annT

Art. 35. Nu pota face parte din acestaa) Aceia carT nu sail scrie si citi.

FalitT nereabilitatTc) Aceia carora interdissil parte sail totulil din dreptu-

rile politice, civile sail de famiria, sail carora s'a interdisit drep-tula de a'sT administra starea.

d) Aceia cart au fostil condamnati la -a pedepsa criminals,sail la ua pedepsa corn cyunala pentru urm5.tOrele delicte:

1. Falsificare, spargere de pecey, sustragere de acre depusein locurT publice;

2. Furtisaga.3. Incelaciune (escrocherie);4. Abusa de incredere;5. Attentate la bunele moravurt.

Art. 36. CeT in etate de 60 annT se poll scuti, dupa cererile lora,d'a face parte din acesta

Art. 37. Primaria va afige si va publica acesta lista in tempi"'de 15 dile.

Cei ce au cualitayle cerute, poll forma reclamayunT, sail in con-tra inscrierilora cellora fara drepta, sail pentru inscrierea cellorain dreptil.

Art. 38. Reclamayunile se voril adressa mat antaiil la prima-

list5..

impliniy.lista:

85

ria, care se va pronuncia assupra validitafer cereritoril prin act(scrissii Si motivate.

Art. 40. Lista care cuprinde numele definitivil inscrisse, se vacommunica de Qatrk primula tribunalulul localii la 1 Septembre.

Art. 41 Numele care in urma acestet epoce si pana la 15 Sep-tembre, se vorii adaogi sail se vorit exclude, se vorh communicadin no( tribunaluluT

Art. 46 Acestia se vorii allege de catra commerciantir domici-liatT in acellii cart platescii patenta de classa I si II si cartretinesch si celle alte conditiunT prescrisse de Art. 34, 35 Si 36.

Listele "allegatoriloril se vbrii compune conform( cellorh pre-scrisse la Art. 33, 37, 38 si 39.

Art. 47. Pentru acetic orase, primaria va convoca in pretoriuliiski in diva de 15 Septembre pe toll commerciantir allegatorT cu-prinsi in lista spre a procede la allegerea judecathrilord commer-ciantT permanents.

Alt. 48. Alle'gatoriT presintl sub directiunea primarulut si a duotsecretarr allesT dintre dOnsif, vorii procede prin vote secrete, laallegerea a duoi judecatr si a until supleantil.

Vorh fi allesT acel cart voru uni majoritatea absoluta a voturilorh.eel ce nu v'brii capata acesta majoritate se vorii allege la ail(

duoilea scrutinii prin majoritatea relativa.Art. 49. Vorh fi elligibill aceT cart unescii condifiuniie necessa-

nil spre a fi allegatori.Art. 51. Gel allesT se vorii face cunnoscutT de catra primart, mi-

nistrului justifier cart 'I va intari prin decreth domnesch.

local(.

orasia

LEGEPENTRU CONSTRENGEREA CORPORALA 1).

Dispositiuni relative la constrengerea corporalA in materii dyne.

Art. 23. Ort-ce persOna publick care are cualitatea de a priimiin manele selle summe consemnate, sari lucrurl depuse, sail acteincredintate de particular!, va fi condamnata la inchisOre, (leca varefusa a lora restituire sail representare.

Art. 24. Grefieril si ort-ce aly functiunarl public!, pentru pre-sentarea ver-unoril acte publice, candu ea aril fi ordonata, vordfi constrinsT prin inchisOre in cash de nesupunere.

Art. 25. Talon!, curatoril, administratora de orT-ce asedikminte,si aceT carora a fosth incredintata ua administratiune Ore care,sari prin legT sail de catra vre-ua autoritate, voril fi suppusT la constrengerea corporala, at'atil pentru darea socotelilord, call si pentru or! -ce restitutiune fi de facutil in urma dare! socotelilorit

Dispositiuni diverse.Art. 69. ConstrIngerea corporala., pronunciata contra unul func-

tiunaril, nu se va putea pune in lucrare de cat(' dupa d,ece dilede la expediarea, prin presedintele tribunaluluT, a unel adresse in-cunnosciin tiatOre catra autoritatea de care depinde acellil funcliunarti.

Art. 70. Suntil supusi la constringerea corporala totT eel ce auin manele lora summe sail obiecte miscatOre alle statuluT, alle ase-diamintelord publice, alle municipalitatilorti sail alle communeloril,candu nu vorit voi sa dea socotelile sau candu, dupa darea soco-telilortt, nu voril putea respunde pe deplinti acelle summe sail apresenta acelle obiecte.

Dispositiuni transitorii.Art. 77. Pentru datoriile cart au luatil nascere innaintea pro-

mulgaret acestel leg!, ea nu se va aplica de Mil dupa unit annilde la promulgare.

1) Ac6strt 1Pae nu s'a aplicati

are

REGULAMENTUPENTRU TARIFA ACTELORU DE PROCEDURA §I DE EXECUTARE

ALLE PORTAREILORU (1)

Art. 42. Ori-cine s'arCi afla in stare de scapataciune, in caul sanu Oa plati taxele deschiderei unuT procesii precuma Rid cellealte acte de procedure va fi datora, de ua data cu petigunea deintentarea procesuluT, se presinte dovada incredintatOre de posi-tiunea sa.

Acesta dovada, pe langa legalisare, va cuprinde si declaraguneaexpressa a primarier loculuT ca cunnOsce ca In adevara petiguna-rula este lipsita de on ce mid1-1Oce de achitarea acestora taxe.

1) Aeestil regulamentil s'a modificatii prin alto regidainentil promulgatil prinDeeretulii No. 1791 din 1 Decembre 1867. A. se vedea art. IIV din ace st'd dinormrt regulamentil.

REGULAMENTUPENTRU INSTITUIREA DAREI LA SEMNU IN ROMANIA (1)-

Art. I. Se institue in Romania ua serbare Nationale sub numi-.rea dare la semna.Art. II. Darea la semnit se subimparte in treT divisiunT si anuo e:

a) Dare la semna communala;b) Dare la semna judetiana;c, Dare la semna generala.

Art. III. Institutiunea (lard la semnii se va infanta si privegheade catre ministrulit de interne si resbela, fie-care in ceea ceprivesce in raportil cu regulamentula de facia.

Darea la semnii eommunali.

Art. IV. In fie-care communa rurala si urbana, se va destinauna anume loco in care se va aseda semnele pentru dare.

Terrenula reservata semnulul in communele rurale va 11 de 150stanjenT lungimea si 40 largimea, era in communele urbane si respdinte va fl de 200 stanjini lungimea si 50 largime si va sta-bilitit in apropiere de bariera, spre a putea facilita visitatiunea da-tatorulul si a spectatorilora in diva solemnitatei, pe care va ft a-setlata semnula de departare, de local uncle se va aseda cassa'de dare, de 250 pasT.

Art. V. Pentru Witerea in bung stare a semnelora, a terrenululreservata luT, a cOnstructiund de dare si pentru privegherea da-rer, se institue in fie-care communa rurata, una comiteta compusiidin treT membri, si anume : primarula si duoi soldatT in reservesari dorobanti ce se vorii allege de officrarulii de instructiune nu-mitil in fie-dare orasil de resedintit, era in comunele urbane cincTmembri, in cari va intra ofticiarula de instructiune si alte persenecu assemenea cunnoscinte,

(1) trobue sii eunn6sert acestii Regulainentil in totulii. Acinotatii par ile essen(iall.

Priinartilii s'aii

'lit

fi

89

Fitnctiunile .membriltira din cart se vora compune comitetelevoril Conorifice, si se vora recomanda de ctitre primarT la apro-barea prefectulul judetului.

Art. VI. Fih-care rt7manit sail naturalisatil va merge ua data pesepthmanh, Duminica, a trage la semnit.

Art. VII. Dana la semnu va 11 priveghiath de chtre comitata,care va inscrie intermit registru formata duph modelula ce i se- vada de minfsterit, numele persOnelora ce au trasa, numN.ula focu-racial date si num6rula loviturilora ce au facutit in fie-care punctaallu semnulitf.

Art. VIII. TOte acelle persrme cart' nu vora avea arme de precisie,prafu Luna de carabina, capse.siplumba le vora ghsi la comiteta,caruia i va pune la dispositte din armele aflate -reservii in ar-senalula ostireT, unit num6rii ce se va ghsi de cuviinta de mini-steal, prei:Vma si uh cuantitate de prafii, plumba si capse facutein adinsii pentru acesta.

Art. IX. Uh-data pe anna, diva de 27 RIB, in fie-care communa seva serba darea la semna; as'a dera in diva fixata, se vora adunala resedinta lora Vile acellepersOne ceaa trasa la serrina in cur-sula annuiuT, Si dupa ua noua coneurenth ce vora face intro den-sif, tOte acelle yersrme ce se vora deogebi, What prin iutela mh-nutref armeloru chtit si prin maT multe dataturf ce vora ti facutitin punctulit negru, vdra premiate de cats comiteta ca semnade incuragiare pentru progresula facuta, in acesth intreprindere.

Art. X. Resultatulli dobendita in acea di, impreunh cu extractadupa registrula annuluT, se va tramite de' comiteta la prefectulujudetu luT.

Darea la semnii. judetianii.

Art. XVIII. La solemnitatea de dare la semna judetiana, vortifi facia tOte autorithlile StatuluT civil° si militare, erh"distribuireapremieloru persrmelora co to a meritara, se va face de cats pre-sedintele comiteluluT in numele Domnitorului.

Art. XIX. Stindardula comitetuluT dare! la semna din commit-nele rurale si urbane vora 11 stegurf cu armele judetulut, culorilenatiunale si cu inscriptiunea: comitetula dare! la semna din com-mtina si tota assemenea vora fi si alle comi-tetuluf judetiana afaea de inscriptiune care va fl: comitetula da-re! la semna din udetula

Acesta stindarda se va purta de presedintele comitetulut indiva s6rbareT communale, duph terminarea chreia unit delegatithail sat va veni cu densula la resedinta judetuluT impreuna cuprermantif in diva serbaref judeliane.

Darea la semnii generalii.

Art. XX. In Bucuresci, capitala Romanier, se va serba, in divade 3J Augusta a fia-caruia annit, darea la semna generalh.

Art. XXI. Pentru acesth serbare se va constitui unit comitetacompusil din noua membrif si a-nume ministru de interne, minis-tru de resbela, primarulEt capitalei, presedintele si vice-presedin-tele societuteT de dare la semnit deja instituith in Bucuresci, din

se

fi

. .".

90

unit din membrit onorart at Bisset societay, si din alte perseneluate din armata si va fi presidata de Maria Sa Domnitorula.

Art. XXII. Pentiu acesta solemnitate, se va destina unit anumeloci, si se va asedia pe densula semnele necessarit de dare, facen-dul tots ui-data si constructiile pentru serviciula datatorilora, pen-tru sederea comitetulut si a spectatorilora.

Art. XXVI. Transportula acestora persene (celle premiate de co-mitetele judetiane) se va face pe comptula statului, era cuartirui-rea lora in capitala pe timpula concursulul se va face pe comptaco mmuner.

Disposlpuni generale.

Art. XXX. Semnele de dare alle fia-carel commune rurale si ur-bane precum si acellea de dare la semna generals se vora facedupa sistemulii cella nos adoptata deja de societatea din Bucuresci.

Cheltuelele necessarit pentru facerea lora, se vora da din fon-durile communelora, era acellea pentru judeta din cassa consiliu-lui jude/iana.

Art. XXXI. Fondurile necessaril pentru constructia casselora dedare si pentru premil se vora affecta in budgetele lora.

Art. XXXII. Cheltuelile necessaril pentru inflintiarea semnelora,a constructiunilora de dare si adapostirea privitorilora la solem-nitatea gefierala din capitala, precumit si pentru darea de premil,se vora face de catra Stata, trecendu-se in budgetula ministeru-lul de interne.

Art. XXXIII. Se va prevedea assemenea in budgetele commu-nelora rurale si urbane summele necessarit pentru plata prafulul,plumbulur si a capselora destinate prin art. precedents a se tenede comitete pentru acetic persene ce vora fi in

Art. XXXIV. Dupa terminarea solemnitatel generale fia-care comi-tett' se va interce cu stindardula sea la resedinta, si se va pas-tra de presedintele comitetulut, era acella a11u comitetulut ge-nerala la palatula domnesca.

Art. XXXV. Regulamentula de facia se va aplica in terra de laIanuariii annuls 1866.

060

tipsy.

REGU LAMENTUPENTRU ZALHANALE(1)

Art. I. OrT-tine va voi a infiintia ua zalhana va adressa cerereainscrissa in raionula communelorii urbane, orT inteua distanta dela barierite uner urbe nu mar mica de cata duoe chilometre, ca.-tre primarula; in raionula communelora rurale, catra commitetulapermaninte alla judetuluT, cererea va fi insocita de unit plane §iva arratta lamurita locula uncle voesce a infiintia zalhanaua, de-partarea loculul de la cea mar apropiata cassa locuita, intindereaqi feint(' constructiilora projectate, intinderea curtiT, departareastabilimentuld de la apa curgatore si module fabricktieT projectate.

Art. II. In communele urbane, in cart se afla unu consilia dehigiena publica si salubritate, primarulti va tramite acelluT consiliapetitTunea relativa la inflintiarea Liner zalhanale.

Ua comissiune din Mina consiliulut de higiena publica si salu-britate compusa de unit architects or! inginera §i de duoT medic!,se va transporta in facia loculut pentru inspectarea localitateT.

Consiliulh va adressa primaruluT in timpuld maximum de duoeseptemanT dupa priimirea cerereT, unu rapport motivate, in careva expune data zalhanaua proiectata insusesce conditiile cerute deregulamentula de facia.

Primarula va da acella rapporta in deliberatiunea consiliuluTcommunale care, unindu-se cu conclusiunile rapportuluT, va ac-corda cererea pentru intlintiarea zalhanaleT, orT o va respinge.

In orT ce cash de accordare a unel assemenea cererT, consitiulacommunale va notifica acesta comitetului permaninte alla Jude-tuluT, care la rendulti she, va cere aprobarea comitetulur medi-cate superiors. Orasele celle mart, prevqlute la' art. 47 din legeacommunala, voril urma §i in acesta privinta in sensula acellut ar-ticola de lege. In case de respingerea cerereT din partea consiliu-

1) Primarif trebue sA cuntiOseA acestii regularnentil in total' spre a se p6-trunde mat bine de intregulii lul meeanismii, cAel dupd art. XV ellit este mem-bru in commissiunea ad-hoc , iar dupb art. XXVI este insArcinatti cu privo-ghierea dispositinnilnrd retzlementate, i respunsabilii la case de abatterl.

92

lur communale, partea interessata se 'ite adressa la autoritatileadministrative superiere, era in case de diverginta a commisSiu-net medicate, tete lucrarite se voila suppune catitetului perma-ninte si prin acesta deliberatiuner consitiuluT medicate superiora.

Art. III. Commune le urbane unde nu se Oa unit consitia dehigiena publica si salubritate, vorit urma tote assemenea, cu osse-hire ca elle vora cere opinia motivata a mediculuT primara allajudetulur si a mediculur urbeT, cart inspectandit localitatea, voraface'unit i.aportit collectivit assupra petitiuner pentru inflintiareazalhanalei in timpulit maxim de 2 septethanT.

Despre localitatea unde se pate infiinta ua zalhana.

Art. VI. Nu se va intlinta nict ua zalhana de catit in vecinatateaimediatii a apelora curgatere.

Intinderea zalhanaleT si numerula vitelorit care se tae inteensape di va trebui sa fia in proportie cu volumula aper.

Nu se va intlinta zalhana pe lengit ape prea mitt, care in timpulaverer si Winner deseca cu desaversire, ori pe torente intermitentede munte care contene apa numai dupTt plot.

Art. VII. Nu se 'Ira putea infiinta zalhana in intrula barierelorauneT urbe, intr'ua departare de la barierile tuber mat mica de cittit

chilometre, in intrula reionulur locuitit and uneT commune ru-rale , inteua departare de la reionutit uneT commune rurale marmica de cata 300 metre; intr'ua departare de la drumurite prin.cipale mar mica de ciita 50 metre, de la cimitira , orT de to pro-menadele publice alle unut ora;,35 mar .mica de cata 1 chilometru.

Art. VIII. Na se va putea infiinta ua zalhana pe langa ua apacurgatere in susula uneT urbe (irinaintea intrarer aper in urbe)intr'ua departare de la barierile urbet mat mica de catil 5 chilometre.

Despre modulii constructiei zalhanalelorii.

Art. IX. Fia-care zalhana va fi imprejmuita spre uscatil cu diditart cu gardit solid( si intrarite et vorit 1fi inchise cu portr.

Art. X. Fia-care zalhana va avea ua curte de 2500 stenienr pa-trati suprafacia. Curtea va fi nivelata inteuna modit ca A. nu in-lesimesca stagnarea apelorit si formarea baltacurilorit.

Art. XI. In:unghiarea vitelora se va face numal pe path care sefia construita numar d'assupra aper curgatere. Partea curter desti-nata pentru taerea si jupuirea vitelorit va fi pavata cu unit mate-riata impermeabitit inteta intindere sufficienta pentru ca san-gele sa nu se abserba de pamenta. Pavagiulit acesta va avea uapanty (declivitate) mica spre apa curgatere si sail se va intinde'Ana la apa curgatere sae va ti intrunnita cu unit santuletit captusitit cu unit material( impermeabita, menitit d'a inlesni scurgereasangeluT si spalarea loculuT unde se taie vitele.

Art. XII. Tavanulit siacoperisula assupra casanelorit pentru to-pirea seulur va avea aperturi speciale pentru esirea aburilora.

Zathanatele vora avea assupra cazaneloru cosuri speciale pentruesirea aburitorit de innaltime minimala de 8 metre socotita de latavanii.

2

93

Despre zalhanalele existinte.

Art. XIII. Zalhanalele existinte, care nu insusesce cualitatileprescrisse de regulamentulit de facia, intru catit owlt permite 'Po-siya si intinderea loculul afara de diferinta in distanta se voriladuce inteutt stare conforms cu regulamentula in timpula maxi-mala de 2 annl de la data promulgarer selle. La casa contrariase vora inchide la expirarea acestul termenit.

Art. XIV. Zalhanalele care nu sunlit construite pe langa apecurgatore, se voru inchide iu termena de unit annit.

Controlulu

Art. XV. NicI ua zalhana inflintata din, noit nu va putea func-tiuna pang canda nu va fi inspectaa de ua commissiune ad-hoc,are va constata ca ea insusesce conditiile higienico cerute de re-

gulamentula de facia, conanssiunea se va convoca de ca.tre auto-ritatea care a data permissiune pentru construirea zalhanaler (co-mitetula permanenta allu judetuluf si primaria) cella multi intimpa de ua septemaa, dupa 'aceea autoritatea va fi informataca zalhanaua este gala spre a putea functiuna si se va compune:in communele urbane care au consilia do higiena publics si salu-britate , de unit membru allu consiliulul communalit si de duo)membri al consiliulut de higiena publica; in cello -alto' orase deunit membru anti consiliulul communal., de mediculu prtmara

judetutuf si de medicula orasului; in communele rurale desubprefeaula plaser, de mediculit primaru allit judetulurS,i de medicularondismentulut. In cella din urma casit proprielarulit zathanalefva ingri.ji pentru transportarea commisiunel in facia loculul. Corn-misiunea va face raportula si in timpit cella multi de 10 dile dupace a priimith invitatiune.

Art. XVI. PropriAarulit onT arendasula zalhanaler insciinteza incommunele rurate pe subprefectula plaser si pe medicula pilmara

judetulur, in communele urbane pe phmara si pe mediculiturbel assupra timpulut canal therea are sa incepa in sta.bilimentulaSea cu 10 dile innainte.

Punctiuna'rea zalhanaler nu va putea incepe innainte de 1 Septembre.Art.'XVII. Nu se va thia in zalhana nicT ua vita care nu va fi

revisuita. ; in communele urbane de catra veterinarula on mediculittuber; in communele rurate de catra veterinarula on mediculaprimara allit judetului; cella din urmil pote insarcina si pe me-dicula arondismentulul cu acosta lucrare.

Dispositiuni generale.

Art. XXV. Proprietarula oa arendasula zalhanaler este respun-etorit innaintea primarulti orf subpre'fectuluf pentru mentenerearegulamentuluf de facia in stabilimentula

Art. XXVI. Primarula commune) in reionulit caria se alla uazalhana, este datorit a priveghea ca sa se pazesca tote regulileprescrisse din regulamentulit de facia in timpula operatiunel zal-hanalef. In casit contraria va fi supusti penalititylora previlute de legi.

allu

alla

mediealti.

old.

REGULAMENTU

PENTRU ORGANISAREA SERVICIULUI STABILIMENTELORU PENI-TENCIARE SI DE BINE FACERI DIN ROMANIA (1) 1852.

Intendentulii.

Art. 96. Intendentula stabilimentulur pastreclauna indoita servicia.1. De Economa ;2. De seri all(' serviciulur privegherer anti custodilora.

Ca sail custode instructiunile assupra privegherer, regulela in-datoririle selle.

Art. 97. Ca economa ally stabilimentulur ells e Insarcinata cutote summele prescrisse de comptabilitatea materials.

Art. 98. In tote dilele slobode, provisiile trebuinciOse pentrunutritura, iluminarea, incaldirea condamnatilora dupa unit buletinaslobogita de cu sera de director(' si pregatita de comptabila.

Art. 99. Economia" e in special(' insarcinata cu priimirea perespunderea sa cu buna cualitate si in conditiile prescrisse de re:gulamenta sail de contracte, a provisiilora inmagazinarer loruprecuma cu pastrarea lora in buns stare spre a nu se irosi sia nu se strica.

Art. 100. Ella e insascinata inca de a priveghea la pregatireasi la ferberea demancatulur dilnicy ally arrestantilora, ella sta fa-cia la distributiunea porgunilora si vegheza sa se indeplinesca inordine si in catimile cuvenite.

Art. 101. Ella is sema inca de a sa strenge si a se pastra inbunk stare obiectele de imbricaminte si de asternuta alle arres-tulur, precuma si celle alle arestanylora, si priveghOza la curati-rea spalarea si aerisirea lora, ella ingrijeke schimbarea regulataa arrestanplora si purtarea buns a straelora spre a nu se strica

vreme.

(1) Dupil Art. 96 din legea communeloril si dnpiI art. 584 §i 585 dincodicele de procedurA criminal& primaril suntA da.torI a visita arresturile sprea se assigura de buna observare a reguliloril prescrisse. suficienta bran& qibuna intretinere a arresta(ilor9.

rara

sisi

95

Tratamentulli

Art. 266. Arrestatir vord capita de dou6 on Pe di de mancare,vera diminetape 16: 9 si sera pe la 4. ierna demitteta pe la 10 sisera pe la 5. manca impreuna la massa comniluna, intr'uaparte a localuluT (Akita pentru retertorid.

Art. 267. Li se vord da in tete qilele de ordinark pansla treT litre de Mina de individii. cite data pane rate ua oca,mar allesii in posturile mart, de faint de grad, amestecata cu sa-cart si cu de orzii, curata si de bunt cualitate. Distributiunea ma-

sad a panel' se va face de dou6 onT pe di, tote la fie-caremassa.

Art. 268. Arrestatif ad cincl dile pe sApt6mana de sec& si dou6numal grase, afara de posturile prescrisse de religiune. In dilele,grase It se va da came, brands lapte acru sad

'slanula de

pored rate ua-data sad legumurT pregatite cu untura. In tete cellealte dile legume in borsu sad dulcr, bine impreunate si asesonate.

Art. 269. In posturr la dile de carne, petste saratu, legumurTdulcI cu uleid, prune uscate cu pasatil si oliu.

Art. 270. Pentru tie-care individil se va da una litra came, celldpucind ua-data pe sapt6mana, brands cella pucind la doug septa -maul, cite 50 dramurf, de individd, gad in lord de iaurtd lapte acrucite 75 dramurr. Spre variare slanina cite 50 dramurr, de mdividdsad urmaterele pregatirT cu leguml.

Pentru ua suta de arrestatI:30 oca cartofe cu 2 oca untura de pored sad 12 oca fasole cu 6

oca slitnina; trer dramurf piperid sad paprica de ajunsii, dou6 ocacepa sad 30-40 capkinr de verge -cu atata catime de untura sadslat-qua. pe catii se degcrie mar suss asesonamentii 25 arder.

Art. 271. Hrana de legume se va compune de fasole, madare,bobd, linte uscata sad verde, de cartofe, sfecle, morcovi, vIrza,napf, de ridirlif de ierna, ardetd, hrend, cepa, patrunjeld s. a. Ace-ste legumurT vord fi combinate impreuna la pregatirea mancaref,totii-d'a-una cu din celle mar hranitere cu celle mar pucinii hrani-Uwe, celle fhinese cu celle dulcT, si totii-d'a-una bine asesonate culegumurT

Legumurile mar hranitere suntd in regimurile inchisorel lintea,fasolea, maprea, bobuld, cartofe; pe langa acestea se vord puteaadaogi spre a se immulti partea hranitere a tractamentulur, pa-salt, crupe, crisica, orzu

Legumurile duldT mar pucind hranitere suntd; morcovi, sfecla,tell* napit §i varza.

LegumurileLegumurileLegumurileLegumurile de asesonamentd se compund de cepa, ardeiii, pgtrun-jelit ridichT, si tete verdeturile de vara, ce nu potu fi in-trebuintate de rata ca ase,sonamentil, si nicf IA data nu potd al-catui numal singurd hrana arrestatuluT intr'ua di.

Art. 272. De legume in bobite, precumii fasOlea, mazarea s. a.se va da de individd 75 dramuk, de cartoft jumatate oca, din le-gum art child cite ut litra; amestecate impreuna in borsiii, in par-tea drepta, din tete-le sa vie cite ua litra de individd.

Art. 273. Ca asesonamente, se vord intrebuinta, catd de multilsi de desii" cu putinta lucrurile iutl, precumil ridiChile de ierna, cese potil da ut data pe septilmana, din rancid in rancid la prandii

fisia

Voril

na

laiulul

malait,

urluitt.

brent

96

de demineta trite una de omit cu pane sail malait de acolo, ar-deT, hrena, cepa, cardamaua, patruniela s. a. De tote astea se vacauta a se avea in provisie pe iarna cu atata mat mutatca sa poth cultiva in intrulii.

Art. 275. Nutrimentula condamnatilora bolnavI se va face dupacumin se pomenesce in serviciula sanitarit art. dupa regula os-pitalelora de sermani libert, sub comanda mediculul, in margineaeconomiet acelora ospitale.

Imbricamintea.

Art. 277. Imbracamintea va fi compusa preening urmeza:Pentru correctiunali si reclusiunerl cata ua camasa, ua perechia

ismene, treT perechi opinct, una Pe fie -care axing. Unit suemangordinara sura, ua perechia berneveci de sucmana surit, si unitboneta de polisa de sucmanit surit cu vipusca galbena.sipurtanditdin nainte nutn6rulit arrestantulut, kite aceste pentru dent aunt.

Art. 278. Pentru for.tatt ca unit ce sunta destinati a lucra infundula ocnet, unde usuri' albiturilorit e grabita mat multi', voritavea in fie-care anna eke dou6 camast, dou6 perechi ismene sipatru opinct fluor, si din celle vecht racendu-se inca unit rend'vorit fi tret de individa pentru schimbit.

Unit sucmana , ua perechia de itart, cu ua caciula cu vipuscarosia purtandit Rumania da sucmana alba, la lie-care 3 aunt.

Art. 279. Din camasile si ismenele vecht desflintandu-se cellemat rupte, se vorit carpi cello pucinit pe jumkate din celle alleannulut treentu spre a se alcatui inca trite unit rand"' ca sa fiapentru arrestantit correctiunalf trite dou6 randurT, si pentru fortaltelite trer, din sucmanele, deghe si berneveci sari nadragt, eel vecht,se vorit face caciulile si se vorit intari celle noun captusindu-lepe subsuare si la spate.

art. 280. Arrestatele femeT vorit avea pentru Ile-care:1. Dou6 camast.2. Doug perechi ciorapt sari caltunt.3. Tila rochia de anghina.4. Una sucmand.5. ua perechia de busimachil sag imineT de piele'in piciore.6. Una tulpana pentru cap u.

Art. 281. Suemanula va 11 pentru clout annT, celle alte se voritreinnoi in toy annii.

Art. 282. Condamnatit correctiunalf din districte sunlit in con -ditiunile correepunalilorit central', prevenitit ce staitinea in judecata, vorit pastry vestmintele lore, flume eandu artlipsi cu desa.versire si nu art avea midi -like de ay procura de lacassele lore, inehisOrea le va procura.

Mobiliarula dormitorilorii.

Art. 282. ArrestatiT se vorit culca impreuna in dormitorT com-mune, in lipsa de iriehisort, celulare, pe paturt soldatescr, dormi-tOrele vorit fi cat' se pOte mat intinse si mat largi , locurile fie-caruia arrestata vorit G desparlite prin scandurt la innaltime deua palma.

si vara,

imbracamintet

97

Art. 284. Fia-care arrestatit correctiunala sari reclusiunarri vaavea ua matratie de pae neinseilata una tufeca sub ella, fia-care fortatit ua rogojina si unit tufeca, tufecurile ,simatratile voraavea duoe fecie pentru schimba, vorit servi pentru duoT aim!,la inceputit se vorit face cate duoe, .si in viitora cate una, ser-vinda celle vechT la facerea cellui alto schimba.

Art. 285. Fia-care arrestata va avea cate ua invelibire pentrutreT anni, celle vechT vorit servi la captusirea cellora noue spreIntarire.

Art. 283. Intre alteie dormitOrele vora avea pentru nOpte uamassa josit, ua cofa sari duoe de lima, una lavoriit, unit prosopade rOnda si unit altula de schimbii, una pieptene, ua lada pentrupusa ciubarulit de nOpte, tfa. scuipatOre.

Garderoba si mobilierulu infirmeriei.Art. 287. Fia-care bolnava va avea cate 3 camasi de america,

unit halata de panza in patru ite, uaparechia ciorapT de sucmana,dou6 scufiT albe de bumbacii, ua'perechia papucT ; acestea in fie-careanna se vora putea reinnoi, dupa trebuinta.

Art. 288. Fia-care bolnava va avea unit crevata de fierit , uamasuta alaturT, us tablita negra la cape, pe crevata unit matratiade pae si unit tufecit cuindoite fecie, dou6 prostirr de panza gresa,ua invelitOre de lena. captusita.

Art. 289: Pentru fie -care pate una comariri una castronit , unittalerit late de tined, ua lingura si ua lingurita de cositoria, ualingua de lemna.

Art. 290. Curatenia cea mat mare e prescrissa in tOte partileincaperei, in bite dilele de dou.6 orT pe se vora matura dor-mitOrele st salile , si ua data pe di sera ateliile, us data pe lunase vora spala scandurile, si deca nu sunta boite, se vorit da cuTutu pe josit.

Art. 291. De douES orT pe di cella pucinri se va afuma in tOtepartile inchisoreT cu resina., sae cu oteta dupa starea sanitara siprescrierea mediculul, se va aerisi, ierna precurnit si vara invremea

Art. 292. ArrestatiT se vorii rOndui pe fenda din fie-care dor-rnitora pentru indeplinirea serviciuluT curateniT si sunta respund6tor1de ea; de assemenea si prin ateliT, calfa'va avea grija a se curati,aerisi, afuma ateliile.

Art. 293. Esitorile vorit fi de assemenea curatite de dou6 orTpe di de arrestatiT renduitT cu rendula , la esitori se va practica,din gaura dou6 hogege care sa se ardice cella pucina de treT stan-jenT spre a resufla duhOrea in susa.

Art. 294. Odaile bite se vora varui de treT orT pe anal, se vorapractica morisce pe la ferestre, si se vora !One in buns stare.

Art. 295. 'Mite vasele in serviciula dilef se vorit spala de duoeorT, antaia demineta, dupa pranda de aiminep, apot sera, bitevasele in serviciula noptel ua data pe di, pentru serviciula cuh-neT precumit si a curatireT vaselora, directorulit va numi din ce!mat Mandl, dent mat tined cart vora avea occupatiune constantesi respund6toria de stricaciunile, de lipsa, de necuratenia obiecte-lora, pentru care vorit trage aspra pedepsa.

7

qi,

dilef.

si

si

si

98

Art. 296. In t(51a septamana se va curati curtea, se va m5.tura,si va slobodi strensurile de apa sail de zol ce aril putea sa se lackprin hendienirr cu sapa, in canalurile principale, ce se vora fi prac-ticata dupe asedetura faciadel curter.

Art. 287. Se va feri, se va opri sub aspra pedepsa WO. scar-navirea, arruncarea de zor sail strangerea de gunoih, de posderilvegetale, cart pota esi din atelif si prin fermentare impesta aerula,kite se vora curati si se vora da afara.

Art. 298. De assemenea esitorile se voril curati in totil annuls,de duod orI pe anna se va spala canaluld, care se va pazi puru-rea sa stea bine acoperita, si sa nu se lase sparturr cart pole slo-bodi duluire afara in apropierile inchisoril.

Art. 299. Albiturile (rufele) vora fi spalate in tOts gptamana unarOnda la ciub6rd, si apol c15.lite bine in lesia si in apa rece, nu-ma! pentru albiturile spitaluluf se va da sapuna; Vote tufecurilesi matratile voril fi schimbate nil data in tree lung in pae si in fa-

tOtellnariile von"' fi oparite de duo ors pe anal cuunu cropilclocotitit.

Art. 300. Tote arrestatuld va fi datora sa se spele in WO. de-mineta pe man! si °brazil, sa se peptene pe caps, pentru negli-jarea acesteI curatenif va fi pedepsita cu mancarea, pe cella cese va vedea cu manele lipOse se va condamna la ua di de postecu malaifi, la a duoa Ora se va rindui la camera pe 24 ore; deduo6 orT pe tuna, arrestatif se vord rade si ua data in lung sevora tunde.

Art. 301. In URA s6ptamana vara, totil arrestatuld va lua citeuna du§iii, ua data pe iarna se voru scalda tog cu apa calda; batde iarna si de vara, pentru acesta va Ii de rigOre a se statorniciin intru pentru sanatosi si bolnavi.

Incaldirea si illuminarea.Art. 302. Tama in dormitorr, se va face ua data pe di in spre

sera, foci', caldura odaer deserte nu va trece peste 12 graduri nicIua data, in tote demineta prin ateliI, caldura odaa decise nu vatrece peste 10 gradurl, in acesta mesura a termometrului; direc-toriulCt va fixa portiunile de lemne, medicula va fi consultatii.

Art. 303. Pentru cubne se va face una singura cuptoril undese va practica patru cazane, dua pentru de mancata, una pentruspalatil camasile, si alit patrulea pentru curatita vasele.

Art. 304. Incaldirea ospitaluluI va fl regulata de medial, ospi-talula va avea cutnia cu laboratoriula set de ua parte.

Art. 305. Toy amploialiT at drepta la incaldire din intru inchisorel.Art. 30G. Illuminarea se va face in tOte dormitOrele inchisorel,

orT cu lampe cu olit, orI cu fotogena, illuminarea cu luminarT desea e poprita, cea cu uleth e mar recomandata ca mat pucinastricatOre.

Art. 307. Tote ograda va fi illuminate in tOte noptile cuviindd mat economicu, luminari se vont pastra in reserva pentrulampe purtatOre, cu care guardienii sunta sing sa iasa nOpteaprin ograda.

gash,

LEGEPENTRU

INF1TNTIAREA CONSILIURILORU JUDETIANE.

Despre allegatorii eonsiliului judetianii si listele elec-

tarale.

Art. 7. Sunta alleggtori direcy at consiliulut judetianit toy ace!cart intrunescii conditiunile prescrisse de leg! pentru a lua partela allegerile deputatirorit la adunarea legislativa,

Lige le electorale formate dupa acea lege vora servi si pentruallegerea consiliurilorit judetiane.

Art. 8. Allegetorii fie -cari?a plase formeza unit singura collegiaelectorala.

Ace Hest disposigunt cart regulaza allegerile deputatilora la adu-narea elective se aplica si la allegerea membrilorit consiliurilorujudeyane.

Attributiunile consiliu1u1 judetianii.

Art. 67. Consiliula pate insarcina pe unula sau pe mat mulydin membril set de a aduna la facia loculul sciintele de cart arilavea trebuinfa in marginea attribuliunilora sane.'

Ella pate correspunde cu autoritatile constituite cu functiuna-rit public! pentru a dob'endi assemenea sciinte.

Deck dup. dime cererl, constatate prin correspundinyl ver-uft au-toritate administrative subalterns fi urmata a da sciintele ce-rute, consiliulil pate delega pe unula sau pe mat muly din mem-brit set pentru a le dobendi la facia loculul, pe cheltuela perso-nal& a ;Ijssel autoritay, afara calla ea art dovedi ca intardiarean'a provenita din viva sa.

si

n'ard

100

Despre sub-prefectii in relatiunile sale cu consiliuliijudetian-ii si cu cornitetulii. pe-manentii.

Art. 110. Sub- prefectulil visiteza tote communele plaser selle,inspects registrele statului civilu si verifica starea casselora com-munale, cello pucina de duo orr pe anna, .si orr-candil va gaside cuviinta , raportanda comitetula orr-ce neregularitate, nein-grijire sail abusa aril descoperi.

LEGEPENTRU

COMMUNELE URBANE SI RURALE.(I)

CAPITOLU I.

Formarea communei.Art. I. Tote satele, orasele si oritselele (tergurile) Romaniet,

vorit forma, pe viitorit commune independinte, supuse legel de facia.Commune le se impartit in commune rurale, compusse din unulit

sail mat multe sate, attune ect. si in commune urbane, adica orasesi

orasele.Art.. 2. Communa ingrijesce singura interessele selle si se ad-

ministra de sine in marginea legilorii. Ea formeza ua persOna. ju-ridica.

Art. 3. Totil locuitoruld face parte dinteua communa si contri-bue la sarcinile communale. Ace calif locuescit afara de unit centru de populatiune, suntii indatorig sa se inscrie si sa faca partedin communa cea mat apropiata de locuinta lora.

Art. 4. Niel ua communa nu va putea numgra mat pucinit deuna mita familit sad cinci sute locuitorl.

Satele care nu vorii adjunge la acesta num6rit, precumit si ca-tunele si locuintele isolate, se vorit uni cu communa cea mat a-propiaLa.

Satele cult, avendit mat pucinit de una &Ira familil, aril declaraca potit sa sustena singure sarcinele communale, se vorn putea re-cunnOsce ca commune.

Art. 5. Neputendit nä communa purta singura, tote sarcinele c9suntit impuse, va avea dreptulit sa se intrunesca cu una, sau

mat multe commune vecine, spre a forma numat ua singura com-muna in privinta acellorit sarcint.

(1) AcestA lege se trece in intregulit el, did primariT suntu tenutI a o cun-ndsce, a o aplica, Si a se convinge de mArginirea competintel loriide a altoril autoritiltY cu caril swag in relatiuno.

visa -ms

102

Assemenea si dna administratiunea unel commune aril intern-pina dificultali din causa prea marel intinderi sail prea mareluT nu-meric de familiT domiciliate in intrula el, communa se va puteasulldesparli in mar multe secliunr, dart care totusT, in interesselecelle marl si in raporturile selle exteriOre, va infacisa una si sin-gura communa, si va avea ua unitate de administratiune.

Niel ua intrunire sail deslipire a unel commune nit se va puteaface de cata din treT in trel anal, socotindu-se de la antkia classilicare.

Art. 6. TOte intrunirile sf deslipirile despre care se vorbesce inarticolulil de mai susil, nu se vora putea eflectua de alit dupaurmatOrele modurT:

Consiliulul communala, despre care se va vorbi maT la vale,allil commune' care aril dori intrunirea sa cu ua alta communa,sail deslipirea uneia din paryle selle, va fi datora a examina prea-labila questiunea, consultandit si pe cel maT impusT dintre contri-buabilir commune'. Assemenea consultare se va face si de catreconsiliele celloril -alte commune interessate in questiune.

La casil de invoirea tutuloril partilora interessate, consiliele com-munale respective vorit consiata decisiunea luata prin unit pro-cesu-verbalit, care se va aduce la cunnoscinta prefectuluT; prefec-tula , in urma chibsuirel facuta cu comitetulil permanentil, va ra-porta ministeriulul de interne, spre a se intari luciarea prin ordo-nancia Domnesea, era la casil de contestatiune din partea uneia dinpartile interessate, questiunea se va supune aprobarer comitetuluTpermanentil de districta, remainda decisiunea definitive la acestildin urma.

Comitetulil permanentil aflandit nedomirire in hotararea questiu-net', va putea numi ua comissiune consultative compussa dintremembriT cel mar luminati aT communeloril interessate; acea co-missiune intrunindu -se cu consiliele communale respective sub pre-sedinta sub-prefectulul arondismentulul in care se afla communacare sere intrunirea sail deslipirea, va expune resultatulil delibe-ratiund printr'unil prescripta-verbala, care se va communica co-mi,tetulur permanentil.

Art. 7. Url -ce intrunire sail deslipire de communa art modificacircumscriptiunea unuT districtil, nu se va putea pronuncia de casilprin ua lege.

Art. 8. Averea propria a commune! intregT, saa a uner parpdincommuna care se intrunesce cu ua alta communa vecina, rentanea sa proprie.

Art. 9. Classificarea communeloril in rurale si urbane, dupa cu-prinderea art. f. se va face de catre guvernil si se va supune ca-merel in cea antaia sessiune dupa promulgarea acestel leg'.

Niel ua schimbare in classificarea acesta nu se va putea apoTface de chat, in intervalulil de cincr in cincl ant, toll prin lege.

CAPITOLU

Datoi iile communeloril.

Art. M. Fia-care communa este datOre a avea ua cassa a com-mune' numita Primaria.

IL

103

Art. 11. Fia-care comma este datOre a ingriji de cultulil, debisserica sail de bissericile religiuneT la care aparteno. Ea este da-tOre a plati pe preotiT si servitoriT bissericiloril selle. Nimeni insanu este indatorata sa contribue pentru serviciulil unuT cultil carenu este allil

Art. 12. Contributiunea pentru serviciulil cultuluT va fi deosse-bill de celle alte

Art. 13. Fia-care communa este datOre a ingriji de neputincio-sal si de copii gasiy.

Art. 14. Fia-care communa va fi datOre a avea una sail matmulte scole de baey si de fete, conformil dispositiilorit legel de in-structiune publics.

Art. 15. Fia-care communa urban& va avea unil corpit de porn-pier! bine disciplinati, instruiy la mestesugula lorit si marmay.

Art. 15. Fia-care comrnunO urbanti de la 5,000 locuitori in susilva ingriji a avea unit spitalil pentru bolnavi sail scapatay, in mar-ginile trebuinteloril selle, deck nu exists spitala cen-trail, si fara a se prejudeca subsidiile ce assemenea sputalu com-munalit arit priimi din cassa judetuluT sail a StatuluT.

Art. 17. Fia-care communa rtirala de la 500 locuitorT in susilva 11 datOre a avea taurT, armb.sarT si berbecT de soil, pentru im-bunkatirea viteloril.

Asseinenea fia-care communa rurala este datOre a avea !la gra-ding de plantayune pentru respendirea duIiloril (agudilorfi).

CAPITOLTJ

Compunerea autoritgtii communale.Art. 18. Fia-care communa este represintata prin unii consiliil

communala, a caruia compunere, allegere si attributiuni se deter-mine ma! josil.

Administratiunea trebiloril fill -caria commune este incredintataune1 persOne care pOrta numele de primarulii commund.

Attribuyunile acestul magistratil se vora determina mar josil.Art. 10. Consiliulul communala se compune de cincT membriT

sail consillari in communele pang la 1,500 locuitorT.De 7 membri sail consiliarT in acelle de la 1,500 Oita la 3,000

locuitorT.De 9 membri deDe 11De 13 ,De 15 ,De 17 ,Art. 20. Nu potit

scrie si ceti.

la 3,000 pank la 5,000.5,000 15,000.

15,000 , 30,000.30,000 50,000.50,000 susil.

fi consiliarT in communele urbane ceT ce nu scia

CAPITOLIT IV.

Despre allegetorii communali.

Art. 21. Membrif consiliiloril communale se allegil directil decatra adunarea alleg6toriloril commune!.

art.siT

midr-lOcelora

,

.in

sal.

si

,

104

Art. 22. Sunta alleg6torl in communa:a) RomaniT ce se atilt in conditiunile stipulate prin legea de facia.1.4 Strainif vora fi dobanditil imparnentenirea mica.c) Toil acestia vora trebui sa alba versta legiuita, sa O.' do-

miciliati in commune cu sese lunT innainte si sa platesca catraStatil contributiunea directa in urmaterea proportiune:

In communele rurale tia dare catra Statil de leT 48.In commune urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitorT leT 80.In acelle de la 15,000 in susil, . . . . , 110.Aceste imposite in communele urbane se compunii de 48 leT

contributiunea personals si de sossele, era restule de impositafon ciar a.

d) Sunta assemenea allegkorT, patentari( pans la a cinceaclassy inclusive, cult se voril bucura de cualitatile insemnate lalitera a si b, si cariT vora avea versta si timpula domiciliuluTprescrisse la litera c).

Art. 23. Contributidnile platite de catra femeia se potil tenea insoma barbatuluT, assemenea si contributiunile platite de catra mi-noriT tatalui lore.

-Minya va putea, de va voi, socoti liulul ski celluT maT mare,sae ginereluT sea , contributiunile ce platesce spre procuradreptula de allegkoril.

Alt. 24. Dreptula de allegkora se constata dupa catimea con-tributitmilora platite in cursulii annuli!s expirata innaintea allegereT.

Art. 25. Sunta allegkorT fara Did unit tense (contributiune),toy preotiT, professoriT si institutoriT de orT-ce grade , doctoriT si

advocatil, medicil, ingineriT arcbitectiT, tor( acestia,avendu diplome liberate, sail recunnoscute de guvernii ,'precumasi functiunariT civilT sail militari retrasT din servicia , cant vora

justifica ca prnmesca ua pensiune annuals de 2,000 leT cello pucina.Art. 26. IsraelitiT pamentenT, Oita ce vora arrkta ca art sim-

timentele si moravurile romanesci si Oita la ua modificare a lege!de facia, nu vora putea exercita drepturile communale de die inconditiunile urmatere:

a) Deca servinda in armata romans ail dobandita rangula desub-officiarit.

b) Deca a s6v6rsita cursula de colegia sail de facultate inRomania.

c) Deck dupa studiT regulate a dobendita de la ua facultatestrains diploma de doctoril sail de licentiate in ori-ce specialitatetrebuinda insa ca acesta diploma sa fia.recunnoscuta de guvernulaterra

d) Deca a intemeiata in Romania ua fabrics sari ua manufac-tura folositere t6rreT si care occupy cello pucina 50 messeriasT.

Art. 27. Nu pota fi allegkorT communal! ori-care are 11 C011-tributiunea ce platescit catre State:

f). ServitoriT priimesca simbria;2). InterdictiT.3). Falitir liereabilitatT;4). CeT osenditT judealtoresce la ua pedepsa criminals sail la

ua pedepsa correctiunala, pentru urmaterele delicte:a). Furtkagii.1.1). AbLISCI du incredere.

cart

earl

- 105 -c). Inselaciune.d). Spargere de pecep §i sustragere de acte depuse in locur!

publice.5). Acel ce in publica sunta cunnoscuti ca tens casse de pros-

titutiune sari de jots de adj.Art. 28. Listele alleg6torilora se pregatesca pe fit -care aunt de

catra primariT communelorit pe basa ultimelora rollurT de contri-butiunr.

Aceste lisle provisorit se afiseza in cea d'antaia Dumineca. a Innerluf Ianuarie, in fit -care communa.

Art. 29. Reclamatiunele se vora adressa prefecturel in celledantaia treT septe'manr de la data afisarer, era la communele ruralela sub-prefectil, carele indrepteza prefectuluT. Dupa ce prefectulacu assistenta consiliulul permanentit, va fi hotarata assupra tutulorareclamatiunelora ivite, ela incheia listele definitive si le publicsnegresitu pant la cea d'antaiit Dumineca a hind lur Fevruarie.

Art. 30. In celle trey seplAmanT ce urmeza, nemultumitil voraputea appela in contra hotararilora prefectuluT la tribunalulit dis-trictuluT, era in contra hotararilorit tribunalulul la curtea de cas-satiune pans in 30 dile dupa primirea hotarareT tribunalulur.

Ifribunalula si curtea de cassatiune statueza de urgenta.Urr-ce persOna admissa in listele electorale p6te reclama inscrie-

rea sail stergerea orT-carui individa ommissa sail nedreptit inscrissain lista allegRorilora con-yawner din care ells insusr face parte.

Art. 31. Listele ua data redigiate dupa indeplinirea formalita-tilora de mar susit devinit definitive de la 1 llartie §i pentru totacursula annuluT, pans la urmittorula 1 Martie.

CAPITOL17 V.

Despre adunarea alleggtorilorii communali.Art. 32. Adunarea allegkorilora in communele urbane are Ion

din patru in patru and spre allegerea membrifora consiliuluT coin-munalit , reinnoindu -se acestia pe junikate prin tragerea la soardin duos in duot

La communele rurale allegerea se face din duoT in duoT aunt,reinnoindu-se numaT O. a treta parte din membriT la unit anna.

Acosta adunare se face la cea antais Duminica a inner luT No-embre. Ea nu se convOca extraordinarmente, de cats la cars devacantt cella pncinit de ua a treia parte a num6rulur intrega alitconsilterilora.

Art.. 33. Primarcle communel convOcii pe allegkorr cella pu-cina cu 15 dile innaintea diler fixate pentru allegere. Gonvocarease face prin publicarea sit afisarea dila fixate la primarie si intoti cuprinsulit communel.

Art. 34. AllegetoriT se intrunesca inteua singura. adunare, (lednumerula lora nu trece poste 300. canal nun-16mM va fl mat marecolegiula se imparte in mar multe sectiunT analOge cu sectiunilein care este despartitii. communa. In afisurile sal publicapunile deconvocare, se arretta anume in ce sectiune fla-care allegetora aresa voteze.

aria

106

Art. 35, Adunarea allegkorilora nu se pdte occupa de catsnumar de allegerile pentru care ea este convocata.

Art. 36. Primarele commune!, orT in lipsa cella mar in versadin membril consiliulur, presida adunarea; secretara[ sunta cerduo! mar tined din allegkorY.

Art. 37. Fiindit maT multe sectiunt, fia-care are de presedintepe unit membru allit consiliulul, si secretara precuma mar suss.

Art. 38. Lipsindil membriT consitiutur, biuroula se formeza. decatra persdnele din senulit corpuluT alleg6torilora, altos! de catrainsusT allegaori.

Art. 39. Presedintele are singura politia adunareT; nicT ua pu-tere armata si nict unit agenth ally politiet nu va putea sta in salasau imprejurula saleT adunareT, afara de casula candit acesta se vacere de catra presedintele.

Art. 40. Presedintele face cunnoscuth adunareT numgrula per-sOnelorit de allesa.

Art. 41. Fia-care allegatoril chiamata la rOndula sga, depunebiletula s6rit scrissa pe hartia albs si inchisa inteua cutia en doutSincuetorT , alle carora cher se pastreza una de catra presedinte sialta de dark cella mar beranit dintre secretarr.

Cella ce nu scia sit scrie chiama pe unula dintre allegtorT incare are incredere si 'T scrie

Art.. 42. Dupa ce as fosth chirtmatT toy allegkoril succesivadupa ordinula alfabetuluf se maT face ua ultima chiamare acelloracarif pOte au lipsita din sala, Ora scrutinulh r6mane des'hisa panala 4 ore sera. Pentru assigurarea luf se vorit pane pecetile maTmultora dintre alleg6torT si vora putea chiarit r6manea in salapentru pasa lut.

Art. 43. La deschiderea urnet, fia-care bileth se desface innainteapubticuld, numele esita se scrie de catra fia-care secretara pe ua

§i resultatula generala se proclama de catra. presedinte.Art. 44. Biletele care cuprinda nume neintellese, sail semne de

ori-ce natura, care aril presupune ua prealabila intelegere, smith Hula.A t. 45. Allegerea se face prin majoritate relativa, era in cask

canda nu se va putea intruni ua treime de voturT, se va procedela ua nou6 allegere in termenh de 15 qile.

Art. 46. Procesele-verbale alle allegOtorilora , constatatOre tu-tulorii operatiunelora sevOrsite, se tramitit de indata consiliuluTpermanentit;'era in orasele Bucuresci, fast, Craiova, Galati, Braila,Ismaili si Ploescr, mingteriulur de interne. Una alla duotlea exem-plara alla acestora procese-verbale se conserva in cancelariacommunala.

Art. 47. Orl-ce contestatiune assupra allegeritord se face la con-siliile permanente in termenh de 10 'pie; era in orasele Bucurescr,

Craiova, Galati, Braila, Ismailu si Ploesci, se adresseza mi-nisteriuluT de interne, care consultandit consitiulit de Slats , vaputea cassa allegerile deck se constata irregularinig grave, in acesthcash se procede la allegert nuol in termena de 30 qile.

Cassarea sail mentenerea allegerilorii nu pete preiudeca intrunimich actiunea puLlia, care se We intenta in contra acellorace arh fl commissa in cursula operatiundora electorate, orr-ce feliade delicta, prevqlutit si pedepsita de lege.

biletula.

Iasi,

lista,

107

CAPITOLU VI.

Despre eligibili.Art. 48. Pentru a 11 allesa membru unut consilia communahl

se cerit acellest conditif ca si pentru a ft allegtora.Art. 49. Functiunile de membrit at consiliuluT communalii, sunta

necompatibile cu or! -ce functiune salariata a StatuluT.Art. 50. Membrit unuia si acelluiasT consilia nu potit fi unit!

iinrudire,intre densiT prin legaturT de sari aliante de familie, panala anti treilea grade inclusive.

Art. 51. Membrit consiliulut, la intrarea in functie, pronuncia ur-matorula juramenta in facia unut delegate allu guvernulul, eraace! aT orasulut Bucuresci in facia ministrulut de interne, jurii ere-dint& Domnitorului, supunere legilort terra interesse-lorg commune!. adjute Dumnedeii.

Art. 52. Membrit consiliulut communale rurale 'sT dart demissiu-nea lora catre sub-prefectic, era ace! aT consiliilora urbane catre pre-fect!, membrit consiliuluT communale din celle septe orase mentiu-nate in art. 47, y dart demissiunea d'a dreptula catre mmisteriulade interne.

CAPITOLU VII.

Despre intrunirea si deliberarile consiliilorii communale.

Art. 53. Consiliula se aduna de Cate orT Illrt cere trebile specialealle commune!, regulatit insa ella se conveca cello pucina uadatape luna, afara de acesta se aduna in sedinta extraordinare, on decate or! interessula commune! are cere.

Convocarea se face prin primarele commune!, sae dupa cerereaunet treimt a membrilora consiliuluT communalit.

Convocarea se face cello pucina cuukqi innainte prin circulars,in care fia-care consiliarit subscrie ca a vkjutit chiamarea.

Art. 54. Consiliula nu 'ite delibera de catit Ilinda facia majo-ritate absoluta a membrilorit s6T. Decd insa s'a facuta de duo ortconvocare regulata fara nicT unit resultata, atunci la a treia con-vocare consiliula lucreza cu membrit present!.

Art. 55. Primarale commune!, sail in lipsaT antalula sae adju-tora orT in lipsa si a acestuT cella maT in versa dintre membrit,deschide, presida si inchide sedinta, Hotararile se dart cu majori-tate absoluta de voturT, la case de paritate, propunerea assupracaria se desbate, cade.

Art. 56. Tot! membriT dad votula pe facia, afara numal decasurile uncle gunta persene in 'Jodi, precumit numirT in functiunt,revocart si suspenclart de functiunT ect., in assemenea casurT votuliteste secrete.

Primarulit voteza cello dupa urma.Art. 57. OrT-ce membru alla commune! este opritit:1). De a sta facia la deliberarea questiunilorit in care are unu in-

teressit personala, adica candic holararea ce se va lua va putea a-d uce lul sae rudelora tii aliatilora luT vre unit avantagiit suit paguba.

-- --

si sprijinuAsa

'st

M 'pet

108

.2). Be a lua pare la vre unit servicia, la vre stringere dedart, la vre ua dare in antreprisa, sail a figura ca garanta in vreua antreprisa a commune.

3). De a interveni ca advocati plenipoteng, in processele por-nite in contra communeT, precumit nicT a apitra cu plata vre unitprocessa alla commune.

Art. 58. TOte hotararile consiliuluT se inscriu intr'ua condica te-nuta de secretarT; elle se sub-semneza de membrit, si sunta pu-rnrea la dispositiunea ort-carui eel:040.1M din communa, sail a oft-calla autoritay, care aril voi sa le cumnisca..Cu tote acestea, consiliula Ole decide pentru unit timpa nar-

guntil secretula decisiunilora luate cu usile inchise. Acestit se-cretu este insa flume in privinta particularilora, era nu si a au-torititte.

Art. 59. In tote annulu consiliula communalit, innainte de a seoccupa de budgeta, face unit raportit detaliatit assupra administra-pune §Si assupra trebilora communeT, care se va si publica.

Art. 60. §edintele consiliulut sunta tota publice, candava fi de tratatit ua questiune de budgeta, de dart nuoT,de instrei-nare de vre ua avere communala, de contractare, de imprumuturr,de inflintarT de stabilimente de utilitate publica, si intr'unu cuventil,de ort-ce questiune care attinge directu interessele communale,fara a pune in jocu nicT ua. persona..

Art.. 61. Primarula are politia adunarilorit; ellit are facultatede a pune sa arresteze si a trainite innaintea tribunaluluT politie-nescit pe ort ce individa care art veni sa turbure liniscea Lunaordina a aduna.re, prin ua purtare necuviinciOsa.

Art. 62. Consiliulit communala face insult regulamentula sitde ordine si de servicia

Art. 63. In acestit regulamenta, consiliulit va hotara amende,pentru ace din membrit, cult art lipsi la sedinta fara vre unitmotiva primita de majoritate. Productulit acestora amende va in-tra in cassa communala.

Art. 64. Consiliulu communala nu pate delibera assupra obiec-telora straine attributiilora selle.

.Candit consiliulit art luatit resoluta abattuta de attributiileselle, sat care vatama interessula generalii, capula commune estedatorit a inchide sedinta si a insciinta pe sub-prefecta, care va ra-porta neluardiatit casulit prefectulur; pentru orasele mentiunate laart. 47, inscirntarea se face cittre mintsteriula de interne.

La assemenea intemplare autoritatea pole suspenda punerea inlucrarea a unet resolutil a consiliului si chiarit adunarile acestuia.

Comitetula permanentit decide dec.& suspendarea pole fi menti-nuta.

Atatit prefectult catit si consiliula communalii potil appela la mi-nisteriulil de interne, do resolutia comitetuluT permanenta, mi-nisteriula hotarasce luandit avisula consilialut de Statit.

Motivele suspendaret se communica nemicy-locitit consiliuluT corn-munalit.

Dec& anularea resolutieT consiliulut communalit nu intervine panain 60 cyle de la communicarea motivelora, suspendarea este ra-dicata.

;

sari

si

interiora.

fi

si

ua

d'a-una!'

109

Art. 65. Domnuld pOte, printeua ordonancia motivata, ann.leze actele autoritaylord communale care art fl abattute de attribu-yile lord contrarie legilord, sad aril vatama interessuld generald.

Cu bite acestea, actele aprobate de corn itetuld permanentii voriitrebui a fi anulate in termend de 60 dille de la data aprobarel.

Dupa trecerea acestord GO dile, actele consiliiloril communalenu poll Ii anulate de call prin puterea

Art. 66. Den consiliuld communale ard urma a se departa deattributiile selle, sad dem actele selle aru 11 de natura a turburaordinea publica, Domnuld 'ite pronuncia disolvarea consiliulu!.si anularea deliberatiunilord selle; doua lunT cello dupa di-solvare se fach nuo/ allegerT, in acestil intervalit aflacerile com-mune! se administra de ua comissiune numita de guvernit si com-pussa de persOnele ce au intrunitd maf multe voturT la cea dinurma allegere.

CAPITOLIJ VIII.

Attributiunile consiliului coremunalii.

Art. 67. Deliberayunile consiliuluT communalil cuprinda in deobste priveghiarea i ap6rarea tutulord interesselord speciale allecommune!, precut-nit si ohiectele ce'T suntd suppusse spre delibe-rare de autoritayle administrative superb:5re.

Consiliuld controleza, descepta si adjuta pe multi commune! sipe adjutoril sef, in administratia trebilord locale alle commune!.Deliberayile consiliuluT sunat precedate de na cercetare prealabilacanal guvernuld o judeca de trebuinta sad candit ea se prescriede regulamentele administrative.

Art. 68. Deliberatiile consiliulut privescd :a) Obiectele pe Care le reguleza d'a dreptuld prin chihsuirile

selle. Aceste chibsuirT devind lucratOre, deca in termend de 30 dilenu s'ad annulatd de comitetuld permanentii said de ministeriuld deinterne.

b) Obiectele assupra carora deliberarile consiliuluT communalil,pentru a se putea pune in lucrare, au trebuinta de aprobarea co-mitetuluf permanenat sad a ministeriuluT de interne, de ua ordo-nanya. Domnesca sad de ua lege.

c) Obiectele assupra carora consiliuld este chiamatit a's! danumaf socotinta.

d) Obiectele lasate regularef consillului.e) Obiectele assupra carora consiliuluf pOte a's! exprima do-

rintele selle.Art. 69. Consiliuld reguleza prin deliberarea sa:

1) Pastrare, imbunatayre si chipulil administratief avereT com-munale, pentru ca sa nu se risipesca, sa aduca puiurea cello matmare folosii putinciosit, si locuitoriT commune! sa se bucure de uapotriva de rodurile er.

2) Condiyile arenduirilord (impossessierilor9) si a inchirierilorCtproprietaylord, productelord si a veniturilord commune!, candd ter-menulii lord nu trece peste eT annT, precumd si termenulii adju-decayilord.

sa

legislative.

multi,.

110

3) Chipulil intrebuintaret si impartirea papnei.si a rodurilorhcommunale, si conditiile" la care ail a se supune fecitile impartitOre,afara (led are urma reclamatiune in contra regulareT consiliulutcommunalh, Cana atunci luclarea este supussa aprobatiet comi-tetuluT permanenth sail ministeriulul de interne pentru Celle septeorase mentiunate la articolulh 47.

"4) De are avea communa padure proprie, chipulil impartireTacestia intre locuitorl, conformandu-se legiloru forestiere.

Art. 70. OrT-ce regulare a consiliuluT communalil assupra obiec-teloril arrettate in articululit precedentil, se nemidi -lo-citlt de catra capulit communeT, sub luare de ade-verinta de priimire spre a se transmite comitetulut permanenth.Deca. acesta nu annuleza, pang in 30 dile de la data adeverintet,regularea consiliuluT communalit ca allattuta. de legile si remna-mentele administrative, sail dupa. reclamatia vre -unel fe6e interes-sate, ea se pOte pune in lucrare. ReclaniantuluT 'T remane recur -sulu §i peste acestit termenil.

Prefectulil statuandii in comitetulit permanenth 'Ate insa amanapunerea in lucrare a regulareT consiliuluT communalit inca alte 30dile, Mandel cunnoscuth innaintea expirareT termenulut antaih.

Art. 71. Obiectele pentru card chibsuirea consiliulul communaliteste supusa aprobatieT formale a comitetulul permanenth, §i in unelecasurT chiaru dobeldirea unel ordonancie Domnese sae unel legI&mat urmatOrele:

I) Budgetulh cheltueliloril communale si midi-lOcele pentru ale acoperi.

2) Smola annuale alle venituriloril §i alle cheltuelelorit com-munale.

3) Cumpi-Srarile, instreinarile, schimbarile de avert nemiscatdresail de drepturT alle communeT, constituirea de ipotece (amaneta-rile), delimitatia si impartirea de nemiscatOre in de a valmasiaafara deca acegta impartire"s'aril ordona de catra autoritatea judiciai a.

Deca valOrea cellorti de mat susit, intrece trot mit let, sail duo&clecimt din venitulil obicTnuitti and commune, se cere incuviin-tiarea Domnesca.

4) Darea cu dobOnda si intrebuintiarea hanilorit commune.5) CondiVile impossessierel sail inchirierel de nemiscatOre alle

commune catra alte fecie, precumil si de acelle pe care communainsasT aril voi a le lua in possessie sae in chide, (leca termenulitare intrece unit annil.

6) A§ediare, schimbare sail oborire de contributit communale,0 de regulmente atingetOre de elle.

7) Proiectele de cladirT, de reparatiT insemnate, sail de Ora-marl ce are voi sa intreprinda. communa.

8) Deschidereasi inchiderea de ulita si pietie publice, precumilsi proiectele de alliniare.

9) Directia si deschiderea drumuriloril vecinale laterale, po-trivitil legildrh i regulamentelorit, si fara jicnirea Iegiloru privi-re la expropriattunea pentru folosinta publics.

10) Brudintle (taxe de podurl) alte dart de assemenea na-tura ce s'arit proiecta a se statorruct pe teritorriulit communeT.

11) Regulamentele salt tarifele attingetOre de stthigerea veni-tuluT, de inchirierea locurilorh de balciurt (iarmarOce), terguri, pie-

sub-prefectulur

deschisit

si

111

cie si zalhanale, de dejug6tere drumurile publice, precuma sitaxa cantarulut, a messurilora si a cotitulut.

12) Priimirea darurilora si a legaturilord facute commune'',sad asediamintelora communale, canda valerea lora nu intrecedece mit let.

De au urmatd reclamatit in contra darulut sea legatulut, apro-barea comitetulut permanenta se notifica tote ua data parte' re-clamante pe calea administrative.

Ori-ce reclamatie in contra aprobayei comitetuluT permanenta,trebue a se face cella multa in 30 dile dupa notificare.

Canda valerea daruluT sari a legatulut trece peste dece mit leT,priimirea el este suppussit incuviintarei DomnuluT. -

13) Fixarea numeruluT imparyrea parochielora commune '',cercetarea si aprobarea budgetelora parochielora prelucrate de res-pectivele epitropit alle parochielora.

La acesta lucrare vora fi ascultay preopt parochial precuma siprotoiereula de care parochiele atarna.

14) Procesele si invoielile commune'', precuma si tote obiec-tele, in privirea carora legile si regulamentele supund deliberayu-nile consiliulut communalu aprobayet comitetulut permanentd, aministeriulul de interne saa incuviintarer Domnulut, orr doben-direr unet leg''.

Art. 72. Deliberarile consiliilora communale rurale assupra obiec-telora arrdttate in articulula precedents, se adresseza de asseme-nea sub- prefectulul, era alle consiliilora urbane, la prefects; pre-fectula este datora a le transmite nemiplocita comitetuluT perma-nenta spre aprobare. Se face excepyune pentru acelle septe orasealle carora consiliurt communale se adreseza la ministeriula cleinterne.

Comitetula permanentd saa ministeriula refusanda aprobarea,consiliula communale pete appela la consiliula de State.

Art. 73. Obiectele assupra carora consiliula communale estecbiamata a'st da numat socotinta, sunta urmaterele.

1). Proiectele de aliniare alle drumurilora mart in intruld ora-Flora, terguriorla si satelora.

2) Primirea darurilora si legaturilora facute asediamintelora debine-facere, atarnate de commune.

3). Autorisarea ce ara core aceste asediaminte de a se imprumuta,de a cump6ra, de a schimba, de a instreina, de a porni procese,de a se invoi.

4) Intrunirea de sate, catune, slobodit, inteua singura commune,deslipirea unet secyt de sate, pentru a forma O. singura communesea pentru a se lipi la ua alts commune.

5). Cererile de impamOntenire alle strainilora domiciliay in com-mune.

Niel ua impamOntenire nu va putea fi ceruta (Idea nu va fi in-socita de certificate liberate de consiliula communale unde pos-tulantula va fi petrecetora.

6). In fine, tote obiectele assupra carora consiliile communalesunta chiamate a'sI da socotinta, prin legile sae regulamentele ad-ministrative, sail assupra carora s'aru consulta de catre adminis-tralia superiera.

pe

"

ti

-- 112

Art. 74. Consiliile communale potil a'st exprima dorintele assupratutulord obiectelord de interessa

Consiliile communale nu pots a se pune in communicatiune cualte consilif communale, de chat in questil de interesse locale re-ciprOce ; le este oprita a face sail a publica vre ua protestatiune,prociamayune sail adressa.

Art. 75. Consiliile communaie delibera assupra summelori pre-sentate in fia-care aunt de catre primariT sari mull commune!.

Elle cerceteza si fixseza socotelile cellord alp funcyunarl aT com-mune! fara prejudiyula actiuneT comitetului pemanentil, a mini-steriuluT de interne Si curter compturilord.

Art. 76. In sedintere unde se ceceteza summele capuld commune!,consiliula insemneia prin void secrete pe acellit din membril s61,care are sa inlocuesca pe capuia communeT in presidenta consiliuluT.

Capula commune! pOte assista la deliberayunt pentru a da limn-ririle tebuitOre, ellit se retrage insa la vote.

Loch-tiitorulit s6ii in presedinyt tramite d'a dreptula deliberatiu-nea sub-prefectulut sat ministrului de interne pentru acelle septeorase arrettate la art. 47.

Art. 77. Consiliuld face regulamentele pentru administaya in-teriOra a commune! si ordonanciele de poliya communala.

Aceste regulamente si ordonancie nu poet fi contrarie legilorasi regulamentelorii de administraye generala sat districtualit.

Copie dupa aceste se tramitri pans in 48 or q la communele ru-rale sub-prefectuluT, la communele urbane prefectului, pentru a otransmite comitetutur permanenta, si pentru celle septe orase mi-nisteruluT de interne.

Consiliile communale poll fixa pedepse pentru calcatoriT regu-lamentelorri si ordonancielora lord interiOre, cleat assemenea pe-depse n'arit ti hotaritte inch de leg!, elle insa nu vorit putea in-trece pedepsele de simply

Art. 78. Consiliula numesce:1). Pe functiunaii de orl-ce grade in communa.2). Architekil si insarcinatt cu cladirt sari conser-.

varea edificiilorii dimmunati."3). DirectoriT si conservatorii de asediaminte de folosinta publica,

sari de petrecere, aternate de communa,'precurnd si membrif tutuloraconsiliilora ce s'ard rendui in privirea administratier commune!.

4). DoctoriT, chirurgiT si veterinariT ce se intretenti cu cheituelacommune! se numesca de consiliula communaliTi, dintre eel recun-noscuy de consiliula medicaid superiors, cu dreptuia de a exer-cita professiunea

5). ProfessoriT si institutorii scdielorrt intretenute de communase numescl de consiliuld communald, dintre eel recunnoscutl deconsiliula superiord allu instructiune! publice.

Art. 79. Consilida re-vka sat suspenda impiegayi platly decommuna si a carora numire este attribuita. Acestia insa potiiappela la comitetuld permanentit.

Art. 80. Consiliile communale alto oraselora Bucurescr, Iasi,Craiova, Galati, Braila, Ploiescl si tote casurile prev6-flute prin articolulil de mar susit si in cello urmatdre unde consi-liile sunta datdre a se adressa spre nothicare sail aprobare catracomitetula permanentl, se vora adressa la ministeruld de interne.

impiegatir

loot.

'1

localL

politih.

Ismailfi, in

113

Stricanda ministeriula hotararea acestorit consiliud sail refusan-du-le aprobarea sa, elle potit a se adressa consiliului de State §iin de pe urma appela la consiliula ministrilora.

Art, 81. Communele '§f vorii pastra vechile lora numirl. Pres-claimbarile nu se pail face de cata dupa cererea commune!, in-cuviintata de comitetula permanenta, §i aprobata prin decretitDomasca.

CAPITOLII IX.

Despre primarele si attributiunele sOle.Art. 82. Fia-care commune urbane sat rurala, are in capulit eT

unit magistrate numita primarula communef.Art. 83. Primarula commune! in communele rurale se allege

de allegkoril commune! de ua data cu membri! consiliului §i se a-proba de prefecta; in communele urbane se numesch de Domnitdintre aces tref consiliarT care vora fi intrunitit voturT mat multela alleged,

Art. 84. Puterea executive allege §1 intaresce 'dintre consiliadsese adjutere pentru orasele ce treca peste 40,000 locuitorl, patrupentru orasele pans la 15,000, tref pentru orasele de la 15,000 pansla 6,000, duo! pentru communele de la 6,00epana la 3,000 sullete,si unulii pentru communele mat

Art. 85. PrimariT gommunelorh si adjutOrele lora se re'nnoescade ua data cu membrif ce esit jurii6tate plush unu, din duo! induo! aunt in communele urbane, §i la unit anna la communele ru-rale, conformit art. 32. In communele urbane primarula se nume-sce dintre cef nuol alle§T conforma art. 83, era adjutOrele dintretot! consiliari!.

*Art. $6. Tragerea la sortT a membrilorit ce eta, se va face insedinta publica. Acesta sedilita se va anuncia cella pucina cu septeBile innaintea tragerer la soil a membrilora ce esa.

All6gatoriT nu se Vora putek convoca pentru allegerT de cata pe-Ste 15 dile dupit ce se va publica numele membrilorit Mem-brif ceesit vorit functiuna pana ce se va face nouT alleged.

Art. 87. Primarulu este singura insarcinutu cu administrareacommune!, ellit 'Ate insa delega parte din caderile selie unuia sailMat multi din adjutoril s6T, orf in lipsa acestora la insu'§I unit dinmembriCcommunel cu drita de allegetora.

Art. 88. Primarula llindit tote ua data si unit delegate all ad-ministratiel centrale, se afla sub autorilatea guvernuluT. Ella esteunit maiistrata insarcunati cu privegherea politieT, IT enpnerea or-dine! publice, cu luarea tutulora m6surilora priVitore la uuna staresi linistea locuitorilorit commune!, si in sfer§itit cu od-ce alte in-tatorirT ce i s'arit pune de lege.

Art. 89. Primarula este insa.'rcinata cu sub-autoritatea admi-nistraliunef superiore cu urinatOrele indalorid.

a). Ca publicarea si executarea legiloru si regulamenteloriigenerale.

b). Cu executarea m6ssurilorit do assigurare publica.c). Cu politia communala a pietelora publice, a stradelorit, ect.

8

micr.

will.

114

d). Cu conservarea si administrarea proprietatelorl communeTsi a drepturilorl eT.

e). Cu articolile de indestularea publics.f). Cu cautarea veniturilorl, privegherea stabilimenteloii com-

munale, si cu comptabilitatea communalii.g). Cu rerlactiunea budgetuluT si darea socotelilord de cheltuelT.h). Cu propimerea catra consul a crearer de nuoT veniturT

communalT.i). Cu invoirea tergurilorit, facerea contractelord si adjudeca-

rea lucrarilord communale, conformil incheiarilorh consiliultit com-munald, in marginea legilord si a regulamentelorl in lib+.

k). Cu infacisarea drepturitord communale innaintea justitiet,ca reclamantd sad ca aperatord, sad cu delegarea acestut drepthUltra Oment de specialitate.

j). Cu dressarea listelord electorate.Art. 90. M6ssurile luate de primarii in cercull attribuyunilora

selle, se dal sub forma de dispositiunt.Art. 91. In orasele care trod' peste ua populatiune de 3,000

locuitorl, Domnuld are dreptuld de a incredinta 'priveghereamentenerea ordineT publice unut anume functiunard de politie, carein Bucuresct porta titiuld de prefectii de poliya, era in celle-alteorasd de calm), orT de commissarit de politia.

Art. 92. Primaruld este insiircinatil cu actele civile si le petedelega la unuld din auditorit s6T, sad la unuld din consiliarT.

Art. 93. Primaruld este insarcinatii cu judecay de contravenyunTde simpla poliya, conformd leget de instructiune penala.

Art. 94. Nu poll fi primard nict adiutorl, functiunaril StatuluTsub orT-ce denumire, sad intreprinptoriT de veniturr si lucrart pu-blice alle communeT.

Art. 95. Primarit si adjutorit lord , poll fi suspendati de catraprefectt in communele mat josh de 3,000 locuitorT; era la celle deua mai mare populatiune numat de catra niinisterull de interne.

Revocarea lord. la communele de mar pucind 3,000 locuitorT, seface numaT de catra ministeruld de interne, era la communele cetreed peste 3,000 locuitorT, numat de catra Domnd.

Art. 93. Primarele are supra-vegherea ospiciilord, biurourilorlde bine-facere, scelelord, casselord de inchisere alle communeT,

intru call se attinge de conservarea si intretenerea lord.In privinta acesta, did visiteza disele stabittmente de cafe on

socotesce de cuviinta si arretta consiliuluT abusurile ce a desco-peritil si imbunatayrile ce suntd trebuitere.

Art."97. In casii de rescelk, atrupamente °stile, de lovirT graveacute pacer publicc, sal de alto eveniminte neprevillute, canddcea mat mica intailiare art putea causa pericole sal pagubepentru locuitorT, primarull pole face regulamente ordonanciepolitienesct, (afara de orasele unde suntd prefectt, capt si commis-sars de poliya) cu condiyune de a le communica de indata con-siliulut communall, si de a tramite de indata copie catre prefectt,alaturandul si molivele pentru care Mil a creclutii a se dispenkde a recurge la consilid. Executiunea va putea fi suspendata decatra prefectl sad sub-prefectd. Aceste regulamente si ordonancievord conteni de indata de a avea efectii, (led nu vord fi intaritede consiliutit communall in cea antaiii a sa sedinta.

s,i

bissericilord,

si

115 ---

Art. O. Primarula este insarcinata cu ingrijirea de a feri si aopri intemplarile ce are putea fi occasiunate de furiosir sL nebunitihsay in libertate.

Bed va ft necessitate, primarula pOte ordona depunerea furio-8ulur sail a neinnuluT cu a caruia pasa si ingkire nu s'arit insar-eina familia, intr'ua cassa de sannate sail ospicia, cu acesta ins&de a insciinta in termena de tre[ dile pe procurorula de MO.tribunalula'udetului.

Art. 99. Pridarele are datorie de a privegbea persdnele si lo-cuintele dedate prostitutiunel. Ella is tote miYssurile cuvenite pentrua assigura san6tatea, moralitatca si linistea publica.

Consiliulil face in privinta acesta regulamentele rte le socotescetrebuitdre si folositOre.

Art. WT. Politia spectaeolelora apartene primarulul; ellit peteopri in imprejurtil1 grave ori-ce representatiune pentru a assigurapasa linistet si a moralithter publiee.

Primarele executa reguramentula facutit de consiliulil communalitin privinta spectacoliloril.

Consilittla priveghez& de a nu se da rad ua representatiune con-trarie ordinulut publica.

Art. 101. Primarula, sail in lipsa'T adjutorula delegatit de ellaverifica cella pucinit ut data'. pe Ludt starea cassel communale.

Ella redige unit procesil- verbalil de verifichri care si 'la supuneconsiliuluT communalii.

Art. 102. Primarele pdte suspenda pentru unit termena ce nuva trece insa poste sese septemhnr, pe impiegatir communef, afarainsa de secretarit (scriitora) si perceptorit (strithg6tor1 de dad).

La case de necessitate de °a se sdspenda unulit din acesta fune-tiunarr, Primarele propune acesta messuril consiliulul.

Art. 103. Primarele priveghezii la phstrarea archivelora, Lida-rilora, doeumenteloril communer si registrelorit starer civil° si pri-vegheza ca aceste acte sa nu se perda, sail sit se instreineze dindepositit. Una indoitit inventarii se race despre tote aceste acte.

Art. 104. Regulamentele, ordonantele, correspundentele, rat alleconsiliulur, fiat alto primaraluT, se sugscriit de catre primaria saeadjutorulit cella inlocuesce, Si se contra-semneza de secretara.

Deca casulit s'a hotarata in consilia, acestasamentiunezh in pu-blicatiune si in cello -alto acte.

Regulamentele si ordonanciele consiliulul sae alle pri-maruluT se publica prin ingNirea primaruluT prin proclamatiunTsi afire.

In sate publicatiunea se face prin citirea in publica la esirea dinbisserich Si la cassa communalh. Aceste regulamente devirtit inda-toritere a cincea di duph publicatiunea lorit, afara de casurile candytermenula va fi determinate insult regulamentidil sae ordo-nancia data.

Aceste regulamente si ordonanrje se dart in forma urmatdre:Primarele (sail pritharulit si consiliulut communala din corn-

muna . . . . judetttla . . . plassa /iota-rasce sec ordona . .

Art. 10G. PrimariT suntit platitT din cutia communala. Late lorese hotarasca de catra communala, comitetulil perma-nenta insa are dreptula de a modifica ca.limea lora in proportiune

Art. 105.

prin

.

.

T1,1

cu greutatea functiuneT si cu midi-ldcele commune!. AdjutoriT satvord avea numaT ua diurna pentitu clilele in care voril fi

Art. 107. Semnutil distinctivit alle primarilord communald vafi o oiarpet, Cu culorile natiunale purtata la cingatdre.

Art. 108. In case de rescola, de atrupamente ostile, sae de lo-virT grele, facute pace' publice, primarulit sad acella ce inlo-cuesce, va putea cere d'a dreptuld interventiunea putereT armatecommunale sad a autoritater militare cuff v"ord fi datOre a se con-forma acestef cererr.

-Cererea va trebui a fi pururea facuta inscrissit.

CAPITOLU X.

Despre secretarulii(scriitorulii)consiliului coramunalii.Art. 109. In fit -care communk urbana este unit secretaru, in

fiEt-care communa rural& este und scriitorit. Acesth functiunard estenumitit, suspendatd si revocatit de catra consiliutit communald.

Numirile suspendarile si revocarite, trebue a fi incuviintate decomitetuld permanentit.

Suspensiunea 'Ate ins& fi aplicata provisorid de catre consiliuldcommunald.

Art. 110. Afara de casurile de bOla sad de servicid publicit ne-salariatd, candit absenta secretaruluT sad a scriitorulut va dura ma'multi' de ua luna, acella care Illu va fi inlocuitit se va bucura desalariulit sail.

Art. 111. Consiliuld communald, cu apreciatiunea comitetululpermanentit, botarasce salariuM secretaritorit .st allit scriitorilorit.

Art. 112. Secretarulit scrilloruld este In speciald insarcinatacu redactiunea proceselord verbale, si cu transcriOunea tutulorildeliberatiunilord. pentru acesta tone und registin sub-scrissitsi parafitit de primaruld commune'.

Procesele-verbale transcrisse sunlit adeverite de primary si desecretary say scriitorit.

Art. 113. Secretaruld (scriitorulit), este datorit a se conformacuinstructiunile ce'l suntit date, Ira de consilid, fa de primary, sadde adjutoruld inlocuesce.

CAPITOLU XI.

Despre perceptorulii sae styngetorulii difirilorii com-mune'.

Art. 114. Consiliulit communalti numesce, suspenda sail revOcape perceptord, insa cu apreciatiunea comitetutuT permanento.

Art. 115. Cousiliuld communald hotarasce onorariuld sad altetrebuinte alle perceptorulul. Totd consiliuld communalit hotarascegarantia ce este a se cere de la densuld.

Art. 116. Primaruld privegbeza ca acesta garantia ua data ho-tarita, sa na depusa.' si re'nnoita la case de trebuinta.

si

terrain

Ells

117

Art. 117. Percepterula este insarcinata singuru si pe respun-derea sa, a efectua recetele communale si a achita tlupa mandateregulate, cheltuelile ordonanciate pang la sumele speciale alle fia-caruia articola allii budgetului sau alla credituluT speciala.

CAPITOLU XII.

Despre cheltuelile communale.

Arts 118. Cbeituelile communelora se imparta in obligated! sifacultative.

Art. 119. Consiliula communala este tenutri de a cuprinde an-nuala in budgeta trite acelle cheltuelT, cite suntii rostite de legTca obligatdre.

Celle mat de capetenia sunta urmatdrele:a) Intrctinerea localulul primarieT si cheltuela cancelariel comunel.b) Cheltuelile de tipara in trebuinla communeT.c) Abonamentula la gazetta officia,ta.d) Cheltuelile pentru recensiunea populatiuneT.e) Cheltuelile pentru registrele statulul civilu, si partea tabe-

lelora statistice privitdre la communa.fl Plata primaruluT, a perceptorulul communala, si a insarci-

natilora cu strengerea acciselora.g) Plata guardistilora, a sergentilora, a pompierilora, a vata-

seilora si a celloril-4 functiunarT de commune urbane, sat rurale.h) Plata si cheltuelile officiulul, comissarilora si impiegatilora

precum sunta determinate de legT.i) Pensiunile functiunarilora municipal) si communalT.k) Cheltuelile de chiriT si reparatiile localulut judecatorilora

de plasT (ocdle), precuma i cump6rare'a si intretOnerea mobilieruluT.1) Cheltuelile instructuineT publice, conforma legilora.

m). Lefa preotilora sra altora servitor) aT bissericilora, acolounde hissericile nu ail veniturl propril indestulatdre.

n). Cheltuela si intrepnerea ospiciilora, a saracilora neputinciosT,a copiilora gaskt,1", a casseloril de poprela.

o). Reparatiunile celle marl si mid alle edfficiilora communalt,afara de cladirile militarT si edificiile consacrate cultuluT, alle ca-rora constructiunT se cuvfne a forma obiectula de contributiuntextraordinarie.

p). Ingredirea cimitirelora, intretenerea si mutarea lore in casu-rile hotarate de legT si de regulamentele de administratiune publics.

q). Cheltuelile pentru illuminarea si pavarea stradelora, pentruape, gradinf si plantatiunT publice alte assemenea.

r). Cheltuelile pentru planurT si alinierT.s). Cheltuelile consiliuluT de experts in communele unde se vora

institui prin legT.t). Contributiunile si platile stabilite de legT, assupra averilora

si venituriloru communale.u). Plata datoriilora a carora se pOte core plata, si in generalit

Rite celle-alte cheltuell puse prin dispositiunt de legs in sarcinacommunelora.

Si

polipet,

118

Art. 120. Candk una din cheltuelile obligktOre interessezk maTmulte commune, elle contribuescd la densele in proportiune cuinteressula cella at in elle, in mil de refusd sad de neinTeliegereassupra proportiuneT acestuT interessii, si assupra sarcinilora'ce smithde purtatil, comitetuld permanentu intervine si hotkrasce, Ihsfinditinsk phrtilord interessante recursa catra ministeriuld de interne.Deck insa obiectula se attinge de commune din judete deossebite,questiunea se hotarasce de Domnd dupk raportuld mcnisteriuluT deinterne.

Art, 121. In tote communele, candit consiliile communale andcauta a se feri de plata datoriilord obligatOre ce legea pune insarcina lord, refusandit alocatiunea lord in totunt sail in parte co-mitetuld permanentd, dup. ce va fi ascultatit pe consiliuld, comrnu-nald, va inscrie ex-officio cheltuela la budgetd, in proportiune cutrebuinta.

Consiliuld communald va putea appela la ministeriuld de interne,Art. 122. In orasele Bucuresci, Iasi, Craiova, Galati, Braila-

PloescT si Ismaild, inscrierea acestora cheltuelT se va face ex-offi-cio de catra ministeriuld de interne. Consiliulii communald va putea apepla la consiliuld ministrilord, care va hotiirk dup. ce va avea.avisulk consiliuluT de state.

CAPITOU XIII.

Despre venitmile communale.

Art. 123. Consiliulii communala este datord a inscrie annualain budgetii si specificandu-se Mite veniturile commune, precumdsi acellea care legea attribue, acellea ce ea '5 creezk din nod,si excedintele annilord trecutT.

Art. 124. Fia-care commune are dreptulk a se impune extraor-dinarit ; acesta se hotkrasce de catra consiliuld communala, prinmaioritatea absolute a tutulord membrilord.

Noua contributiune, innainte de a se pune in lucrare, se afisezain curse de 15 4ile la usa casset communale, spre a se putea cun-nOsce de contribuabiliT ce socoti lovitT, sait prin noua daresail prin cotisatiune, vora putea reclama communalii.

OrT-care sa fia hotkrarea consiliulut assupra acestord reclama-tiunT, consiliuld ua data cu procesuld verbald ce va trebui sit'sTIncheia despre noua dare, va fi datord a tramite comitetuluT per-manentil si bite cererile si reclamatiile ce va fi priimta in contranouelord d'arT.

Art. 125. Nouele contributiunT nu se vord putea stringe de catildupk ce cu avisula comitetuTuT permanenta se va fi incuviintatdstringerea lora prin ministeriuld de interne, la communele ruralesi ordonancia domnesc.a., la communele urbane.

saris

'1

la:Consiliulit

119 --

CAPITOLU XIV

Despre comptabilitatea communalg.Art. 125. Consiliula communala and fia-curia commune urbane

as rurale se aduna in fia-care anna la 2 Afaiu, spre a proceda laregularea provisorie a socotelilora annulul trecuta.

Ella se aduna la 1 Septemvre, spre a delibera assupra budge-tulul cheltuelilora si ally veniturilora communel pe annula

Art. 127. Budgetele §i socotelile communeloru se depuna lacassa communala, undo fia-care contribuabila 'ite lua communi-catie de elle.

Aceste budgete si socotelI se vora si publica§i anume prin afisetiparite, de cite ont clissele budgete voriill de ua sums ce va treceposte 50,000 let, era neadjungenda acesta cifra, publicarea se facenumal prin afise scrisse si lipite la use casset communale.

Art. 128. Budgetele §i socotelile so suppuna de catra primaryaprobatiunel comitetulut permanenta, era pentru cello §epte oraseministeriulul de interne, carele incuviinteza cu reserve insa a cer-cetard definitive a socotelilora de catra curtea de compturl.

Orl-ce alocatiune pentru ua cheltuialit facultative, care va fi fostaredusa de catra comitetula permanents, nu va putea fl cheltuitade catra primary, Para ua noua deliberatiune a consiliulul com-munala.

Consiliile communale sunlit datore, canda supuna budgetula .sisocotelile lora la aprobatiunea comitetulul permanenta, ca elle atfosta publicate §i afisate.

Art. 129. Socolelire trebue a fi tramisa in fit-care anna comi-tetuluI permanentii, innainte de 1 Iuliy. Budgetele trebue a fi tra-mise innainte de 15 Octombre.

Comitetula permanents va tramite comissari pe compta perso-nala a autoritatilora communale care art fi intardiata cu trami-terea socotelilora si a budgeteloru.

Art. 130. Canda"prin impre.urarT neprev6clute, ua administra-tiune communala va fi recunnoscata necessitatea de a face o chel-tuela care nu era alocata in budgeta, acesta va face objectula uneIcererI speciale catra comitetula permanenta.

Art. 131. Niel ua plata din cassa communala nu se va puteaface, de cats, in puterea unelf alocatiunT cuprinsa in budgetu, in-cuviintata de comitetula permanenta, sail a unlit credita specialaineuveintatii de acesta Si eomiteta permanents.

Niel dna articola din cheltuelile budgetuluT, nu pet° fi cov6rsitaSi nier una virementa nu se Ole face fart invoirea comitetulutpermanentii.

A t. 132. Cu tete acestea, consiliile urbane sat rurale poth facecheltuell reclamate de imprejurad neap6rate §i neprevNute, lu-anal inteacesta ua resoluliune motivata, care trebue a fi de indataadressata comitclulul pernianenta sat ministerulul de interne pen-tru cello §epte crap mat marl'.

In casula calla cea maT mica intardiere art occasiuna ua pa-guba vederata, primarula pete, sub respunderea sa, face trebui-terele chehuell, cu indatorire insa, ca de indata saineunnosciintezeconsiliula communala, care delibera. (leca primesce sat respinge

viitord.

-- 120 --

cbeltuda, si comitetula permanentit pentru a aproba. Mandatereassupra casseT communale, ordonanciate de primarT trebue sa flitsubscrisse de ellit , sail de inlocuitorulit git si contrasemnate desecretarulit sau scriitorula communalit.

Dispositiuni transitorii.Tate consilifie urbane si rurale dupa noua legiuire se voril rein-

noi in totimea lore in eUrsulit annular anti punerel in lucrare aleger de facia.

Guvernulii va termina epocile in care trebue a se efectua ope-ratiunile electorale relative la confectiunarea listelard, la antaiaconvocare a aclunarilorit alleg6torilait communalI, precumitepaca allegeriloi u, observandit termenile prescrisse de art. 28,29,30, 31 inclusivii, pentru formarea listelorit si de art. 32,33, pentruconvocarea allegetoriloril.

La antaiele allegeri, in orasele de resedinte, biuraulit principalitse va presida de catra presedintele triliunalfiluT de antaia instanta.Deca vorit fl mat multe sectiunt, fia-care va fi presidata de catraunit judecatorii din tribunaltilit de antaia instants.

In communele uncle nu sunta tribunalurT de antaia instants,biuroulit se va presida de catra cope maT in versa si de catrapreotr.

Peiliru cello -alto disposigunr se vorit abserva formele prescrisseprin aceste

PresedintiT si membrir consiliulul municipalit si corn munalit astalfexistatte, urma ay indeplini functiunile in cuprindereagiloru anteriOre pan& canda a yard fi inlocuilr conic:tuna cu lege&actualii.

legi.

ssi

"voim le-

LEGEPENTRU REGULAREA PROPRIETATIEI RURALE

Pentru dreptulu de proprietate alln sgtOnuluisi pentru resourapitrarea sarciniloru sells

mosiei.

Art. ti. Voris avea facultatea a se strrInuta pc mosielc StatuluTcelle mar apropiate :

a) SateniT carora, pin don) treimi alle mosieT, nu li se pileintinderea locuriloru legiuite.

b) Spornicii (insurateil) ce nu vorCi avea locurr in cuprinderea le-gilorilt in fiinta.

Si unit si altd, staimutandu-se pe mosiile StatuluT, au voie d'ase desface de "cassele si sadirite (acute de densi1 pe mosiile pe carele paraseseil, avendit communa dreptula de"preemyune (rescum-parare).

Art. 7. De la promulgarea decretuluT acestuia, in termenit defret-eel annT, satenulit, sau mostenitoriT seT, nu va putea instreinanici ipoteca proprietatea sea, Mel prin testamentil, nice prin acteultra vii, de eatil tetra communa, sea tetra ver-una altCt

Dupe trecerea de treT-pcT annT, ellit va putca diTune de pro-prietatea sa, dupe regulile dreptuluT commune, §i in casii de yen-dere, cu reserva dreptulul de preemtiune a communel.

Art. 8. Cando unit satenit va murt fare testamentil, sau fare aavea mostenitorl legitimT, partea luT de pamantil o va lua com-muna , cu indatorire de a plati datoria lul pentru despagubirea cla-ceT, dupe art. 22.

TWA catra commune va trece si proprietatea satenula, carelepane la liquidare, nu va fi in stare de a r6spunde, din on ce im-prejurare, despagubirea euvenita stapanuluT de mosie, si carele vadeclara ca nu voesce a pastra proprietatea sea.

Art. 9. Dreptulit la padure ce ad sateniT de pe mosiile din Mol-dova dupe art. 41 allit legel munteluT, (adeca judetele Putna, Ba-cait, Nemtit si Suceva), si eel de pro mosicle din Terra Romanesca,

im-puini

.,

sa.tend.

dare: stg,pdnulii

122

in virtutca art. 140. § 4 din legea de la 23 Apri nit 1851, Ilsepastreza neatinsa viitora.

Dupa cinci-spre-dece anni, proprietariT vorit fi in drepta a cereliberarea paduriloru de sub acesta servitute, prin Luna invoela, saaprin hotarire judecatoresca.

Acestit dreptit 'llit vorit putea exercita si communele, asedt,imin-tele,,publice si Statula.

CanaArt. 16. locurile mentiunate in articulula precedent(),vora fi risipite (deseminate) in multe partT, elle se vora intruni pecatit va fi cu putinta. Acesta lucrare se va face prin comissiuniad-hoc, compusse de duoT membriT, allesT unulit de proprietarul5respective si cella-alai de autoritatea communale a loculuT. Lacash de neintellegere intra membriT comissiuneT in lucrarile lora,ea va allege unit super-arbitru prin sortT d'inire membriT comitc-tuluT permaninte allit judetuluT.

In case de intrunirea pamenturilorii, se va da satenuluT cata vafi cu putinta locurT de aceeasT cualitate si intindere.

Despre vatra satului.Art. 20. Tete locurile si cladirile din cuprinsulit vetreT satuluT,

care, dupa art. de maT sus() nu remand vier in proprietatea sate-nici in a stapanuluT de mosie, precuma: bissericile, cimi-

tirile, cassele communale, scOlele, cassele si ingraditurile menitesi facute de communa pentru preotiT bissericilorit, pietele, ulitilei locurile occupate de patule (cosare) si alte stabilimente commu-

nale asta-dT in Ilinta, remanit proprietatea communelora rurale, faredespagubire.

Art. 21. Ori-ce monopole, precuma de macelarie, (cassapie) ; debrutarie (pietarie), de b6uturt si allele in cuprinsula vetreT satuluTse desfiinteza.

ProprietariT pastreza dreptula de a face in carciumile, hanurilesi alte assemenea cladirT, r6mase lora conform() arlicoluIuT 18, orT-ce speculatiunT invoice de lege, supuindu-se la tete indatoririle le-gale catra state si catra communit.

Despre determinarea pretului rescumpergrei cra"cei sisarcine.

Art. 24. Pentru a se constata numitrulit clacasilora de pe fia-care mosia, deossebitele lora categoriT, precumu °si suma de des-pagubire, cuvenita proprietaruluT dupa art. 23, se institue in fia-care plassa Cate ua comissiune compusa de unit delegate, allesade totf proprietariT pla.seT, de unit delegatit allesa de consilielecommunale alle satelda locuite de clacasT, si de unit delegata allyfisculut.

Aceste comissiunT vorii fi datdre, in termenti de opal lunT de lainstituirea lora, a gversi lucrarea.

Despre cassa de despagubire.

Art. 43. Obligatiunile communale cuvenite asediamintelorit pu-blice, alle carora veniturT nu ultra in cassa statuluT, se vorit trage

Si

nilorit,

cellora-alte

m

123

la sorti numaT duple, ce maT antaia se vora 11 liquidate obligatiu-nile p.roprietarilorii particularT.

Art. 44. Aceste obligatiunT vora produce dobenda de 10 la suta,care dobenda se va r6spiinue cellorit in drepta la finele fia-caruiasemestru.

Art. 45. CupOnele dobendilora exigibile se priimesch dupa va-birea lora nominala, de ca.0a tete cassele statuld.

Art. 46. Obligatiunile communelora rurale se vora priimi detote cassele statuliff si alle azriliamintelora publice §i de tote au-toritatile administrative dreptu cautiune.

Despre vendie.ea de p6m6nturi de pe mosiile statului.Art. 55. Pe fia-care mosia a statuluT, se va determina cata mat

curenda, prin unit regulamenta de administratiune publica, parteain care va avea a se vinde locurl. La acesta determinare se vaallege unit loci propria pentru formarea uneT commune.

LEG EPENPRU IMPLINIREA DARILORIJ COMMUNALE. (1)

AT t. 1. Dhrile catra cassele communale se implinescil in acellasimodii, ca si darile calra risen, prin aplicarea legeT de urmariri din31 Martie 18132.

( 1 ) A se vedea deeretulii No 1264 din 3 Oetoinbre 1H34

000

LEG EPENTItU

TOCMELILE DE LUCRARI AGRICOLE SI EXECUTAREA LORU (1)

Despre tocmeli pentru luergri agricole.Art. I. `Me tocmelile pentru munci agricole de on natura,

trebue sa fie legalisate si inregistrate de catra autoritate commu-nala respective, cu indeplinirea formelord prevNute la cap. II, dinacesta lege.

Art. II. Numar communa respective pOte sa legaliseze tocme-tete locuitorilord de sub jurisdictiunea sa; ea pOte sa legalisezetocmela si a unuT locuitord str6ind, dera numat candil acesta arilinfacisa und certilicald din partea commune' in care locuesce, do-veditord ca elld este liberd a s6versi assemenea tocmelr.

Art. III. Inscrissuld de tocmela va cuprinde negresitd conditiu-nile stipulate intre partite contractante.

Art. IV. NicT nä tocmela pentru munca agricola nu se vaputeaface pe mat multi de cinct annt. Autoritatile competinte , suntdoprite a legalisa contracte de acesta natura, pe and termend marindelungatb.

Despre inregistrarea tocmeleloril pentru munci agricole.

A- t. VI. Fia-care consilid communald rurald, va avea unit re-gistru snuruitd, sigilatd st subscrissd de consiliuld judeliand sadcomitetuld permanentil, in care se vord trece pe rendii, dupe datalord , si cu nurn6rd tote tocmelele pentru munci agricole in in-treguld lord. La sf6rsituld fie-chruia actd de tocmela, va urmasubscrierea ambelord part' contractante si legalisatia consiliululcommunald, contrasemnatii de secretaruld commune[.

Persenele cart nu scid scrie, pund degetuld pe semnuld crucer,dupe ce primaruld sad secretaruld commune' le va ceti meal-Wadactuld de tocmela.

(1) PrimariT trebue nip studieze neesta lege in totulii,

12G

Art. VII. Pit-care registru va cuprinde actele legalisate de corn-Mutat in cursuld unut anna; deca unit registru nu va adjunge, seva face unit allit duoilea tonal, saa si maT matte pentru acellq anna.

Art. VIII. Ort-ce rasaturT, addogirT peste rendurT, rumpere onYschimbarT de cuvinte, sad de numere dinteuna registru, voru flurmarite pedepsite, in cash de reclamatiunl, dupa codulh pena16.

Art. IX. Registrele arrettate la art. tie mat susd, voru purtaurma.toruld title:

Registru pentru tocmell agricole.JudetuldPlass'aCommunaArt. X. Pe fit -care amid registrele tocmelelorii de muncY agri-

cole, se voru incheia de primart, se voru verifica de subprefectilrespectivI si voru rananea in arhiva commune''.

Art. XI. Comitetele permanente sau consiliurile judetiane aatoth d'a-una dreptula a revisal acelle registre si a culle'ge sciintele de cart voru avea nevoe.

Despe jurisdictiune si executiune.

Art. XII. Consiliula communala va judeca tote parale provenitedin neindeplinirea contractelora pentru lucrart agricole, si le vaexecuta immediate.

Pantile nemultumite au drepta de recursu la judecalorula de plasain termend de 15 dile, fart a se suspenda prin acesta executare.

Art. XIII. PrimariT suntd datorl prin adiutorula consiliariloracommunalT, vataseiloru, dorobantilora, secretarilora, sa indemnepe muncitorit agricolT, can au contractata in conformitate cu le-gea de facia, a-sT Indeplini tocmelele, la vremea canda, loculaundo, §i dupe ctipula cu care s'ail legata prin tocmel.T. In casitcanal muncitorulit nu lucreza dupa tocmela, primarula impreunasi cu consiliula communala, cerceteza in acea di chiaru reclama-tiunea Si constatanda faptuld adevOratii, de uit-data cu incheiareaprocesului-verbale pentru acesta 'Rd va executa la indeplinirea toc-meliT.

Primaril cart nu voru executa pe locuitorT la tempula prevNutaaid mat soil, se voru supune la amenda in folosula cassef com-munale de la 50 pant la 100 let. Acosta amenda insa nu'i va scutide la respundere de daune-interesse catre cellu viqiimatit, con-forma leget.

Art. XIV. Modulu executareT este cella urmatora:Primarula prin miplOcele executive de care dispune, va aduce

indata pe datornich la munca pentru care s'a tocmita: calla ellase va inderetnici, reclamantula pOte prin concursuld primaruluT si'n fiinta unut consiliarh alit commune'', oil secretaruld et, era inlipsa lora chiaru a duol marina, sa tocmescii pentru s6v6rjirea a-cellar lucru, alt'' Omni cu orT si ce

Acesta precia constatata prin procesula-verbaltd, se va impliniprin autoritatile administrative din propria avere a vinovatuluT,exceptiindu-se cassa si piimentulit dobilndith prin legea rurala.

Art. XVI. La int6mplare de epizootic Uinta de vile) perindit vi-tele sail marginindu-se de administratitine, sate, orase,

;1i

si

. . . . . .

. . . .

preen.

localitay,

127

in asa felt in dial muncile agricole, pentru facerea carom eraade trebuinta vitele, nu s'ail pututa indeplini la tempo, muncitorulaearuia i-ard peri vitele de munca, saa vora fi fosta milrginite, nuva fi suppussa la MIa despagubire, de cata la innapoerea banilora,scadiidu-se Cu summa cuvenitti pentru munca ce va fi apucata sa,

eraera tocmela va remanea stinsa name pentru acea lucrare carenu s'a efectuata la

Se inspecteza assemenea acei care se vora constata ca au fostapopriti pentru causd de Ma.

Art. XVII. Ministeriula de interne va exercita tota-d'auna drop-tula sou de censura assupra funcyunarilora carora se 'ncredintezaaplicarea legei de facia, si va putea ordona urmdrirea lora con-forma legilorit. Nici ua alta jurisdictiune, nici ua altd autoritate,afara de cea cuprinsa in legea de facia, nu se va putea amestecain procedurile atting6tOre de tocmeli pentru lucrarT agricole.

Dispositiuni transitorii.Art. XVIII. Me legile, ofisurT domnesci, regulamente, desle-

garT ministerial!, si verr-ce dispositiune asta-dT existents attingROrede tocmeli agricole si de executarea lore, contrariT legit de facia.,sunta si remana cu totula desfiintate.

Art. XIX. Acosta lege se va pune in lucrare dupd ua luria dindiva promulgarer eT.

Art. XX. Ministeriula de interne ua data cu publicarea acesterleg!, va regula a se tipari si a se tramite in fia-care communa afisesi brosure cuprindiltOre de acestea.

Atiselo se \Toro. lipi in duo6 saa trel locurT la fia-care commund.Si la usa primaries.

Art. XXI. In tote duminecile urmatOre, dupa promulgarea ace-stet legT si pana la punerea ei in aplicare, ptimarulic va aduna pelocuitorit commune! si le va ceti acesta. lege.

tempi.

LEGEPENTRU

POLITIA RURALA(1)

Despe politic rura16.

Art. 1. Politia ciimpeana este pussa sub jurisdictiunea specialdjudecatoriloru de plasT si a autoritatilord communale.Ea se exercita prin privegherea guaegilord campent (pandarilord),Art. 2. TOte delictele mentiunate maT josil suntu dupa a lord

natura, de competinta judecatorilord de plassa sad a municipalita-ter loculuT uncle s'aii commissii.

Art. 3. Fia-care communa rurala va aveanumkuld trebuinciosude guarqf campenT, pentru pasa holdelord, livedelord sadirilord sia dumbravilora locuitorilord si proprietarilord din cuprinsuld

Vord fl duoT guardi pentru communele de la 100 familiT in josu.Acestil num6rd se va adaogi cu cate unuld la suta de familie, penstru communele cu mat mare populatiune; era communele de uapopulatiune maT mica, celle pOn6 la'60 familiT, voila putea, cu au-torisatiunea comitetuluT permanentd, a avea und singurd pandarit.

Toumela guardianuluT se va face cu annual, cu incepere de la 1Februariii; plata simbriel luT se Va opera din fondurile communale.

Se vorii allege Omen! cunnoscuti cu bune purtarT, capabill pen-tru assemenea serviciii, in etale de la 21 annT 'Ana la 60.

1.15. ordonancia Domnesca va regula uniforma acestord guarclI siarmele ce vord trebui sa pOrte.

Art. 4. ET vord G assementati; juramentuld so va face la intra-rea lord in functiune innaintea preotulut in presenta primaruluTsad a delegatului sisu si se va dressa procesii-verbald. Formula ju-ramentuluT este cea urmatOre:

Turd ca void pazi cu santenie legea politieT rurale intru totecatit privesce indatoririle plisse mie de acesta

(1) Primaril suntii ti uff de a cunivisce ac6sth lege in totulii. Aci s'a treentiihumaT piirtile cc suntii attribnite lord in specialii 5i con, iiiiloru communale ingenere

a

el.

lege.'

- 129- --

Art. 5. Primarulh este de dreptil insa.rcinatii cu inspecyuneaguartylorii campent; ellit 'I va putea destitui .si inlocui cu altil, Iacash de negligenta. In cash de abatterl sail de delicte, se voritda judecatir spre °a li se aplica legea communa, ca la orl-care func-tiunarh communalit abattuth din datoriile selle.

Art. 6. Er suntit datorr a incunosciinta si a raporta primarululdespre bite infractiunile rurale ate au descoperith.

beclaratiunite loth suntit credute pent la proba contrarie.Art. 7: Er vorit rOspund6tort de paguba pricinuita deca in

24 ore, nu vorit raporta despre infractiunile commisse.Art. 8. Guardt particular) vorii putea Il numitt si de catre pro-

prietart pentru pasa proprietatit acelloth ce'T ail angajatit; lususi-rile si indatoririle loth sunlit acellesi. ET vorii trebui sa lit recun-noscuti de catra sub-prefecy, vorh putea assemenea 6 destituitt decatra sub-prefectil si fara consimtimentulit proprietarulur care lanumitit, in acestil cash insa, va 11 toth-d'auna appelh la comitetuldpermanenth.

Art. 9. Autoritittile communale sunlit specialmente insarcinate cuobservarea leger de facia. Sub-prefectulh va revisui in persdna,cellu pucinit ua data pe tuna, bite communale din plassa sa, ob-servandii si insemnandit intr'unit registru a nume, tenuth la can-celaria commune!, despre starea cu care a gasith autoritateacommunala.

Art. 10. Orr-ce individit fart capilteiit nu se pOte aseqa in com-munele rurale fara autorisatiunea prealabila a consiliuluT communalh.

Pge.unarea vitelorii.

Art. 14. Nimenr nu pole pasuna in nits intr'unti. tempii viteleselle pe pamentulh altuia, fait voia si consimtime,ntulit lur.

In privinta acesta se vorit aplica regulile &orate privibire Iatocmelile de bunt voe.

Art. 15. Pasunarea vitelord fara pastorit este oprita fara osse-bire de vast si iarna afara de chat in locurr ingradite.

Fit -care communa sah proprietarh este dell datora a avea pas-tort in proportiune cu num6rulit vitelorii selle pentru conducereasi privegherea turmelorii, cirediloru si ergheliilorii si acesta nu-mat pe locurile uncle au dreptit de pasunare sail de trecere.

Despre stricgciuni.

Art. 17. Fit-care communa este datdre a avea unit °bora (ocolii)pentru inchiderea vitelortt prinse prin holde, fenete, vii, sa-dirt si pe islazulu (imasulit altuia.

Art. 18. Communa va tone unit registru, numerotath si sigilatitde sub-prefectulh locale, in care se vorit trece pe fit -care di vi-tele inchise la °both (ocolit, cu arr6ttare de numele si pronumelecellui ce le-ad adusit, num6rulit felulh numele .si pronu-mele stapanulur holder in care le-ail gasith, felula holder, si pescurth arr6ttarea ce va face aduc6toruld.

Art. 19. Acestit registru se va tone de unit mernhru alit con-siliulur communalit orenduitit a mime de consiliit cam! i se va dade adjutorii scriitorulh primarier.

9

lord,

"

fi

lived),

si

-- 130

Art. 20. Pentru dilele in care nu se va include nicT ua vita laobord (ocolit), consitierulit si scriitorulit vorit face urmatOrea vor-bire pe scurtd, pe facia clestinata acellorit Bile. Astal, . .

luna annuli curentd nu s'a inclisi nicT ua vita.la °bora (ocold).

Art. 21. Nu numaf pandariT, dera Si proprietariT sad insusT sadprin OmeniT lord ad dreptuld vitele ce Sc vorit gasi pepamOntuld lord; aceste vile se vora adtina la oborulit (ocoluld) com-munald.

Art. 22. Decii aducnoruld a declaratil ca vitele cc a adusd adfacutd si stricaciune, pentru care va reclama constatare, consilie-ruli si scriitoruld insarcinay cu inchiderea vitelorit la obord (ocold),voru mcunosciinta indata despre acesta pe consiliuld communalit,care va procede fara intardiere la constatare, dupe regulile ex-pusse maT la vale.

Art. 23. Vitele aduse la obord (ocold) nu se vorii tine nici uadata inchise mar multi de cats pang la arrettarea stapanuluT lord.

In toll timpulit insa catil vorit sta inchise vorit fi nutrite, ada-pate si ingriiite.

La liberarea loru in priimirca stapanuluT se va implini de la a-cesta, pe langa amenda preveluta de lege si costutit nutrimentuluTvitelord pe call timpit ad staid inchise.

Act. 21. Precjuld intretknereT uneT vite de la obord (ocold) seva lixa de consiliulit comtnunald prin tarife, pentru fie care tempiand annutur.

Art. 25. Bed vitele nu al commissd nicT ua stricaciune, pro.prietarulit lord ce le va reclama nu va ft datorit a OW de catitnä amenda catre communa si costuld nutrimentuluT vitelord pecall tempi au stall unitise in ()bora (ocoll).

Art. 2G. Amenda se va lua:50 banT pentru vita mare,20 banT pentru unit vitelit 011s la vin.sla de unit annii.tO banT pentru ua cie sad berbecd,20 banf pentru u5. capra,

100 banT sail unit led pentru unit porci.Era la viT si in lastare de pa'clure amenda va 11 induoita.Primaruld cliamandit indata pe gasitoruld vitelorit si pe posses-

sorulit lord, si ascultandd disele st declaratiunile lord' va incleiaprocesiu-verbald, pe possessord la plata amendiT dupachipuld arrigtatit ma! susd.

Art. 27. Ea decime din amenda, se va cuveni, acelluia care a prinsdsi a adusit vita; candd insa ea se va prinde de catre cliard pro-prietaruld loculut acesta nu va avea dreptd la acesta resplatire.

Art. 28. Proprietaruld a card vita se va prinde in cursull an-nutur de Ire! or!, in locurile de pasiune, alle altuia, va plati des-pagubire proprielaruluT loculuT preciuld ce are prin invoiala cualtiT.

Art. 29. Vitele prinse pe pamenturT streine, pc carT nu le vareclama nimenT in cursiu de treT tide de la prindere, se vorit so-coti de pripasit si se va regula despre dasele, dupe corn mar lavale se dispune.

Art. 30. Ilea vitele prinse pe paramturile altuia a pricinuitastricaciune si deca &lite nu se invoescit assupra catittimeT desph-

sa grinds

'

osendinclii

131

gubireT, in termend de 24 ore de Ia prinderea lord, se va face is-paz,sh la facia loculuT de catre primard facia cu phrtile interessatesail cu imputernicitiT lord.

Art. 31. Primaruld va incheia procesd-verbald in care se va co-prinde disele phrtilord, intinderea stricaciunet in pogOne sad pra.-JIM; feluld bucatelord sfaramate, cualitatea lord, nurneruld snopi-lord, clailord, capitelord §i purcoilord sfaramate §iorl ce urrna in-vederhtOre strichciuner pricinuith.

Art. 32. Dec. phrtile said una dinteensele nu se va multurni peispasa racuth de primartt, atuncT fhandu-se declaratiune in josultiprocesuluT-verbale se va face uh a doua ispasa de Clara consiliuldcommunald, in termend de 24 ore de Ia data procesuluT-verbalea Geller

Art 33. Casurile cart dad loci la amend' si la urt despagubirepima la 15 let nouT, in sarcina uneT singure persOne, se vord ju-deca si hothrl de primard fare appeld.

Arc. 34. Hothrarile primariloru vord 11 totti-d'a-una in scrissd§ipe scurtd si se vord executa conformil cu cello previlqute Ia le-gea pentru tocmelele rural'.

Art. 35. Pentru casurile earl, dad loctt la uh. amencla si IA des-phgubire care trece suma de let nouT 15, primaruld va judeca inantaia instanth, lasandti parteT nemultumite dreptuld de appelit lajudechtorulti de plash, in termenit de duo0-cleci Ile de la priimi-rea hothrareT.

Art. 37. Cana strichciunile se vord fi urmatd assupra bucate-lord sad a fenetelorit de dijma, se va deossebi pe sema dijmeTpartea cuvenith de despagubire si se va da proprietaruluT.

Art. 38. Cando intre vitele cart au facuta stricaciune vord frfostil si vite do ale reclamantului, primaruld va schdea pagubaceruth, in proportiune cu nurn6ruld, feluld si marimea vitelord luT.

Art. 39. Deca intro vitele ce au facutd stricaciune, vorti fi sialle primaruluT orT alle unuia din consiliarit communal, consta-tarea stricaciuneT precumd si judecata se va face de consiliaruldcello maT in versth, care nu se gasesce iutru assemenea categoric.

Art. 40. Ganda vitele ce ad facutd stricaciune sunth tote sadparte din elle ale tutulord membrilord consiliuluT communald,constatarea stricaciuneT, judecata si executarea hothraref se vordface de consiliuld communal invecinatit.

Art. 41. In tote cello alto casurT executarea hotararilorit se vaface de primaruld ce le-a pronunciatd.

Art. 42. Primaruld si membriT consiliulut communald, ce se vordfi abhttuth de la cello prescrisse prin articoliT de mat susd, se vordjudeca de judechtorulit de plash duph reclamarea pa.rter interessateO. se vord osendi la pagubTi cheltueli, avendit dreptti de appeldconformd legeT de procedura in contra sentinel judell de plash.

Art.. 43. Pentru amende se va infiinta la fia-care primaria cateunit registru cu matca, din care se vora libera clutante la ceTosendig pe summele de amend' implinite in puterea hotarariloriipronunciate.

Despre vitele de pripasii.Art. 45. Deca pang in trot dile de la declararea facuta de pri-

mart' de prinderea unei sad niaT multorit vite, conformit art. 29

ispasa.d'anatit

132

nu se va arretia nimeni de sttipanti allti lord primarulii va incheiaindata uuu procesti-verbalii prin care le va declara de pripasil.

In acesta procesa-verbalii se vorit expune negresitil cello urinatere:a) Vina si luna in care s'a prinsl vita;

Numele si pronumele celluT ce a prins'o si acelluia in p5.s-trarea caruia s'a data;

c) Fern lit vile! si semnele ce va avea;d) Ho lda sail loculil unde s'a gasitti;e) Amenda;

Declaratiunea ce se da de pripasl.Art. 46. Deca vita a Menai si stricaciune, primarulO va face

constatarea eT, conformi art, de mar susii si va mentiuna in pro-prescrissit in art. precedentii si despre acesta.

Art. 47. Vita de pripash se va ingriji de command care va aveafacultatea de a o da, sub a sa respundere in ingrijirea unuia dinlocuitorif commune!.

Dem vitele sail vita s'aii prinsit pe piimOntulit communal!, pri-manful le va incredinta unuia sail maT multorti persene dintrelocuitoriT commune!, carI nu se vorti putea refusa de a le priimiin pasa ti a le nutri.

Art. 48. Dupii declararea unuia sal a mar multorii vite de pripasil,primarula va procesulii-verbalii incheiatir in cello d'antaiti dou6Duminier ce vord urma la bisserica communet.

Deossebitit de acesta, va raporta casulh sub-prefectuluTpentru ca acesta sa raporteze prefectuluf judetutuT, era prefectull

inisteruluT de interne spre a face sa se publice, in termentt deOse lunT; d'antititi in cuprinsulti plasei ce administreza, cellode ali] duoilea in judetl, era cent! de allti treilea in Vita terra.

Art. 49. Arrilttandu-se stapanull in termentt de sese lufiT pri-deca acella va fi omit necunnoscutti , va proceda intru a

conslata indentitatea vile! ce se reclama si a titlurilorit reclaman-lulu!' in moduli' urmatorii:

Reclamantulti va fi datoril sa presinte:a) Declaratiunea cornmuneT de undo a peritit vita; ca a

incunnosciintat in primarie despre perderea eT si despre semneleviler ce se cauta;

b) Incredintarea primarier de unde locuesce reclamantula caiellO este st5pflatilii vita cu assemenea semne, sail ca elll este im-puternicitulh acelluT staptinti.

Polrivindu-se timpull in care sa perdutti vita cu acella in cares'a inchisit la °bort' sad cu aproximatie, era semnele cuprinse indeclaratiunea primariT de unde locuesce reclamantulit ca ellh estestapanulii viteT, primarula va supune a plati:

a) Amenda;b) Plata nutrimentuluT cheltuelile de pasa catra persona sad

persenele care al fostir insarcinate cu pasa loth;c) Paguba pricinuilii prin stricaciune catra care a suferit'o.

Dupa acesta va incheia procesh-verbalti prin care va constatabite cello de mar susir §i va da vita in stapanire.

Art. 50. Deca vita n'a Menai nicT ua stricaciune, reclamantulava p15.ti numai amenda si nutrimentulii.

Art. 51. Plata nutrimentuluT se va fixa de primarti, dupa pre-obicinuitti in fie-care localitate.

b;

I)

cesula-verbala

cell

local!),

cella

marula,

ell('

'Hu

§i

Oulu

133

Art. 52. Candi' strichciunea este maT mare de 3G ler, predareavitelora prescrissh prin art. de mar sush se va face duph cc se vahotart chtalimea desphgubirei de instantele competinte.

Se va putea insa face si mat 'nnainte, "tech reclamantula varespunde amenda §i nutrimentula vitelora , precuma si deca vaasstgura indestulhtora pe cella ce a suferita strichciunea vaplaty paguba, dupa cum(' se va hotart de judecata.

Art. 53. Strichciunile pricinuite de vitele de pripasa, in timpulachat vor(' sta la cef insarcinatf cu ingrijirea lora, vorit 11 in res-.punderea lora.

Art. 54. Indata co se va face predarea vitelora de pripasit sr"-panuluf lora, primarula va raporta sub-prefectului locale si aceslaprefectulut judettiluT si prefecturt ministruld ca sh se popr6sapu-blicarea.

Art. 55. Candi& in termenula de 6 lunT, nu se va arrkta nimenTde stapanh allir vitelora de pripasii, acestea se vora aduce la cassa.communala, si se vorti vinde prin licitare. (1)

Art. 5G. Din preciurt (THI se va extrage:1) Plata nutrimentulaT.2) Cheltuelile de pash, de se vorit fi fitcut('.3) Preciula pagubel cellui ce a suferita stricaciunea, era res-

tart se va depune in cassa communala, racendu-se venilu an et.Assemenea se va urma si cu vitele de pripash ingrijite de

communa.Art. 57. Acella in phstrarea chruia s'a llissata vita sail vitele

de pripasa be va putea intrebuinta in lucru conform(' destinalia-net lora; in assemenea case insa, nu va putea pretinde plata de,nutrimenta sail alto cheltuelt pe timpula in care le a intrebuinlatit.

Art. 58. D6ca vita de pripassa va muri in curgerea termenu-luT de 6 lunT, pelea se va phstra la cassa communalh, pans la im-plinirea cellora sese luta, duph care se va vinde prin licitare, sicu preciula ce va esi se va urma ca in articolil precedeng55 si 5,i.

Art. 59. Cella ce va thinui uh vita de pripasa se va soe-Oti cafurii si se va pedepsi ca astir-felii.

Primarula care nu va indeplini prescriptiunile privitrire la pu-blicattunT se va suppune la amenda de let aout 20, in folosulh cas-seT cOmmunale, era dech se va dovedi fur(' sad complice cu furulase va pedepsi ca astir-felii.

Pasa contra facetorilorii de rele si contra dgrilorii deloch .

Art. GO. Pasa de nOpte si de di contra facOtorilora de role seva face in fie -care command de Lnstesi locuitoriT et.

Art. 61. Tog locuitoriT unet commune, de la versta de 18 annTsi 'Ane la vi rsta de 60 anal implinig, se vora imphrti pe caprh-riT de cate 10 (foment din care unulu va figura ca refit alit" lora.

Art. 62. In fia-care trel lunT, consiliula communala va intocmitabloa de randuld cuma au sa iasa la psi caprarille.

(1) Opririle Fi venprile viteloril prevequte in acAstit lege nu ail vre uA le--gaturA, cu cello prevtidute de Art. XXXVII ti urintitorele din regulamentultipentru cheltue1ile in materia criminals.

caS

131

Art. 63. Acestt labial se va lipi la pOrta primarief uncle vasta totil timpulil celloru fret lunT.

Art. 64. Fik-care locuitora va fi datorit a se informa de rendulasi a veni sky indeplinesca datoria sa de pasa.

Art. 65. Inlocuirea prin altula pentru pasa este priimita, ins&acella tamisil pentru inlocuire sa nrt flit maT mica de virsia pre-vkluta la art. 61 de mat susa.

flea si acesta indatorire nu se va indeplini, primarula este da-torii a tocini omit cu plata in complaint neascultatortilui.

Art. 66. Autoritatile communale, prin regulamente supuse revi-siunei COMitetelOrit permanente respective, vora hothri moduloteneriT acesloril pease de di si de nepte precumil si numerula schim-batoriloril ce trebue a face acesta pasa.

Pentau autoritatile communale, care dupe ua prealabila soma-tiune nu vora face assemenea regulamente, consiliele judetiane leirorit impune de lure assemenea regulamenle.

Art. 67. PasitoriT plata eel de nOpte cata si cei de di, voril fiarmati.

Art. 68. Primarula va fi datorit a face revisie verT de cate orrva credo de trebuinta si cant maT dense va putea, spre a se incre-dinta deck pasitoriT sun tit la posturile lorit si indeplinesca datoria.

Irevisuirea acesta va fi datorit a o face si sub-prefectula locale,precumil si adiutorula

Art. 69. Pilsitorula ce se va gasi dormindit sae lipsinda de laposte'!, se va indatora a pasi duo dile d'a rendula dreplit ua dice a lipsita.

Art. 76. Primarula commune! de care s'a data alarma va ra-porta indata casunt sub-prefectnluf locale, care va fi datorit a luanum6runt de dorobany ce va credo de adjunsil, si va merge indatapentru a stiarui in prinderea acelloru fackorf de rele.

Art. 77. Indata cc se vent prinde fackoriT de role viT sae mill,primarula locale, sat sub-prefectula deck va fi fosta de facia, vaincheia procesa-verbala de constatarea faptuluT prindereT, cu tOteamenuntele, conformit prescriereT codiceluT de procedure penala,va assigura tote lucrurile gasite assupra lore, va face tete cerce-tarile si constatarile tebuinciOse, pentru tOte Cate formezil corpulitdelictultiT si descoperirea gazdelorit si complicilorit

Tote datad'ua va vesti pit procurdirula si judecatorula instruc-thine! locale, precumil si pit medicula judetulul, de va fr trebuinta,pentru a se face .si de acella, ceea ce leg6'a indatoreza.

Art. 78. Decal se vorii gasi assupra facetorilora de rele, ban!sail lucrurT pentru earl nimenT din commune nu se declare stapanT,sub-prefectula va raporta prefectului, ca in intellegere cu judeca-torula de instructie Ionia, se puhlice atatil in judetit cata si intots terra prin ministerula de interne in termena de tref NAT dela pronunciarea hotaritreT difinitive despre acelle obiecte, pentruaflarea stapanuluT lore, si deck in acesta torment nu se va arr6ltanimenT, atuncT built si obiectele acellea se vora inapoia commu-ne! spre a se imparti intre toy membrii eIcupasil de ua potriva.

Obiectele se vorit vinde tote-d'a-una prin licitatie si impartirease va face puma! in ban!.

Art. 79. Acella ce se va rani in lupta, va priimi ua rasplatirein banT de la guverna de la 40 pans la 400 Ic! foul.

--

not

prinsilora.

135

Ar t. 80. OnT ce individa va rilmanea schilodd din causa luptel,va Ii scutita de plata impositulut personalci, si va priiini ua pen-siune viagera. de 20 leT pe tuna.

Art. 8L FamilieT acelluia ce va cadea mortis in lupta sari vamuri in urrna, din causa ranilora ce va fi priimite in lupta, i seva face ua pensiune de 50 let pe tuna.

Acesta pensiune se va priimi de socia tut cata va trai, era dupamOrtea et de neversnicit ce va avea de la barbatuld morta dinpricina lupteT, pana la venirea lore in versta legala.

Art. 83. Pasitorif yore 11 datort a se conforma art. 70 de matsusa, era Tocuitorit dispositiunel art. 69 si urmatOrele, canal vorilvedea, aucli sad simti sevarsindu-se vr'ua crima sad delicia nu nu-mar in sate dcra si is hanurile, carciumile si orl-ce alte locuintece sunta in One care departare de sate.

Art. 84. Oil care locuitora din communa nu va voi a sari saprinza pe facatorit de rele, va plati ua amenda de 20 pang la 100Id flout in folosulil pagubasuluT; dude amenda are covassi sum-ma pagubet, prisosula va Ii in folosala casset communale."

Deca insa locuitorit vord dovedi ca, NO. gresela din partele,n'ad pututri prinde de veste despre ivirea facetorilore de role, a-tuncT vora fi ap6ratt de respundere.

Art. 85. In case de feat la casse, in sate. la bucate din alit sarifOnarif, la padurt, bucate inca neadunate de pe camps, la sirede paie si allele, pasitoriT vora fl dater' a da alarma ,si satenit asari cu totil spre a da adjutora la stingere intocmat ca si la prin-derea facetorilord de rele.

Assemenea mat sunta datorT satenit a cerceta si a descoperi pedatatori de foci.

OrT-care locuitorit din communa nu va voi a sari sa stingyca si pentru nesarirea la prinderea facCAorilord de rele, va fi

supuse 1a amenda previlAuta in art. 81 de ma! susii cu excepliu-nea cuprinsa in aliniatuki din urma alla acellut

Art. 83. Get ce se vora dovedi ca au eunnoscuta pe datatorifde foci si nu'T vora arretta autorittitilora, se yore pedepsi ca com-plier at acellora si yea" fi respuncytort si de paguha catra cellace a suferita.

Prevenitule pentru assemenea tainuirT va scapa de pedepsa side respunderea preyilduta mat susa, atata in cursula instructiuneIprocesului contra lut,'cata si chiara dupe ce sa ose,ndita si tra-mist la inchisOre, indata ce va denuncia pe dalatorit de fail.

Art. 87. Niment nu este liberii a da parjole in tarinile sae li-vedile orT stufariT fury invoirea vecinilord sae a prinaruluT.

Art. 88. Notarit precuma si vert-ce altri impiegata alla commu-net sari allu sub-prefecturet orT alla prefectureT, va fi liberatd pefackeriT de rele dupe ce 'T a prinsa sae le va fi inlesnita fugirea,se yore pedepsi ca complier at lore.

Epizoota, sterpirea de insecte, paseri si animale stri-catore.

Art. 89. Indata ce se va ivi epizootia ce media sail mala-die contagiOsa in orY ce fele de animate), consiliulu communalava destina rind loci pentru puncrea vilelord bolnave si va raporta

la

fo-cula

articolil.

(ors

135

fara cea mar mica intaliere, sub-prefecluld locale, care va ra-porta si eta.' indata comitetulul permanentii, pentru a tramite pemedicula respective spre a da instructiunele necessariT.

Art. 90. Vert ce proprietarl sae poSsessora de vite va fi datorita face primarif cunnoscuta de ivirea Mei intre vitele selle subsosenda de nit amenda de la 3G IAA. la 60 let noul.

La assemenea cash', proprietarula va fi obligati' a determina lo-cilia unde sa se inchicla vitele banuile precuma silocula unde aresa se tone celle contagiate si a nu le lasa sa communice cu vitelecellorit-alti.

Era peritru tainuirea LIMO vitelors cornute amendile de mar susuvora pulea It induoite si aim:" a ti schimbata in inchisOre de la15 dude pana, la tret luni.

Art. 91. Consiliula va ft datora a executa instructiunile date demedial cu tote punctualilatea si exactitatea.

Art. 92. Vitele albe sail canute dovedite bolnave de epizooticcontagiosa se vora omorl, se vora arde si se vora ingropa in pre-senta autoritatii commutate, conforma regulamentelora si instruc-tivaitora autoritatiT superaire date in privinta acesta.

Art. 94. Consiliele generale si consiliele communal° vora luamessurite colic mar nemerite, dillida si recompense spre distrugereaanimatelora vatkmattire vitelora a animalelorCI si insecteloravat6mittOre, boldelora si recolteloru.

Art. 95. Consiliarit comm unalT ce von neingriji aplicarea acelloratrassuri si regulamente se vorit pedepsi cu amenda de la 10-15 lei.

Art. 100. Candy stapanulii posed sail vite ucisse prinholde si celle-alte va refusa a o priuni, cella ce a uciss'o va fidatorit a incunnosciinta casula primaruluT care va indatora pestapanii a o radica, si in case candy putredirea are fi inceputi",chiara de a o ingropa.

Avt. 101. Paserile si ori-ce alte animate mOrte se vora ingropade proprietarula lora in pamen tu la ens propria chiara in WO. adan-cime cuvenitil sail se vora transporta si ingropa in locula liotaratade autoritatea communalit.

Deossebite delicte rurale care se pedepsescii politienesce.

Art. 103. Deossebita de despag-uhirea civil. la care pots fi su-pusi pentru pagubile ce vora fi causata, se vora pedepsi si cuamenda de la 1-25 lei:

1) Cella ce va aprinde foal prin campii, terinT, livedisi sadiriintre utt distanta mar mica de cats 30 sianjent de locuinia,piluri,parlOge, pometurT, gardurl, clai de grille, do pas sail de fella;

2) Cella ce'st a luatit pe ascunsit si insusiti",fara invoirea pro-prietarului, strugurt si orr-ce fete de idle fi?ucle din vii, gradinT,hived' de pometurt si alto sactirT;

3) Cella ce a tatalii sad franta cradle arboritora roditort depe proprietatea altuia;

4) Celli' ce a franta altoiurile, sae a jupuita coja arborilorape piciOre, dupe proprietatea altora;

5) Cella ce a astupata santurite, a daremata, radicata sae ruptiiingraditurile, a taiata maraciniT gardurilora altora;

6) Cella cc a introdusii furl' consinitimentula proprietarului

si

very -uneT

137

on allu possessoruluT, vite in orT-ce fell de live SIT, fOnete, viT, re-sadnite de copacT roditorT si alts assemenea

7) Geld ce a stricatii, spartd sau arse gardurile si inchiderilecommuneT sad particulare;

8) Celli ce a intratil calare sad cu trasura pe locurIsemanate;9) Celle ce a taiatii sad distrust grime in spicurl sad alto as-

semenea producte;10) Celli ce va ucide cu rea voinyi pe loci striiind dobibice

de orT-ce fell sad cani de pasa;11) Cella ce va fringe sad sfaraima instruments de mune& a

pamOntulut in timpuld lucruluT;1) CeT ce vord strica drumurT publice, prim sapaturT, araturT,

radicare de pietre, de podinT si alts assemenea.Art. 104. candci ceT osendaT nu von voi sa platOsca amenda

prevkliita maT susd vord Ii ufinaritT conformd legeT de urmarire.Art. 105. SociT, parintiT, tutorit vonit fi civilmente respundil-

tort pentru delictele commisse de femeile §i copiT lord, de pupiliTsi minoriT carT inca vOrsta de 18 annT st nu sunlit cassa-ioriti.

Art. 101 arida despagubirea civilit nu va trece poste summade leT 100, delictele din acesta capitold se voru judeca de primaruldlocald fare appeld.,

Assemeuea so va urma si la intemplare de recidiva.Art. 107. Amencyle se vord versa in cassa communal& ca si

cello pe vite, si vorft fi ca si acelea venith alld eT.Art. 108. TranoiT si carciumarif din communele rurale dupe

drumurlle celle marl ca sa pita tone assemenea stahili-mente, trebue sa dobendesch pentru acesti ua autorisayune spe-ciala de la consiliuld communala respective.

Pentru a putea dobendiva assemenea autorisare, fie -care hangidsad carciumard trebue sa dea ua garantie celld pucind de cincipersdne din cello maT notable din communa respective, carT vordrespunde despre onestitatea si bunele purtarT alle acelluT hangiasau chrciumard. Consiliuld Communall decide assupra admittereTsad respingereT garantiilord.

Autoritatile communale si judetiane ad nemidT-locita priveghereassupra cii'xciumelordssi Candu carciumaru sadliangid s'ar gasi gasdaY de hott sad ca inlesnesce committerea verd-'mord fapt, oprite de lege, giabilimentuld sit va Ii inchisd si elldse va da judecateT.

Art. 109. Ininarirea infractiunilord rurale , afar& do acelleaanume previldute de codulu pefiald se prescrid in termend de ualung de la a "lord committere.

Art. 110. PandariT precumd si vert-ce persOnii va intelni vitedin celle declarate bolnave preuinblandu-se prin locurT streine deacellea ce s'ad determinatii, sunlit datori a le prinde ssi a le ducela loculd destinatil lord.

Proprietaruld lord, se va indatora a plati amenda dare communa,duol leT de capd pentru vita cu lima si cinci leT de capd pentruvitele celle-alto ; deossebitd va putea Ii osenditd si la despagubirein casuld candd se va pricinui vre-u& paguba did causa scaparefvitelord din loculd destinatil lord.

sadir1;

n'aii

simidi,

hanurilora. veuna

138

Dispositiuni transitorii.

Art. 111. Rite legile, ordonanciele instructiunile anteriOre'eget de facia., sunta r6manii abrogate, intru dial elle vorii ficontraril casuriloth prev6dute de dOnsa.

si

LEGEPENTAD

INFIINTIAREA GARDEI ORASIANESCI. (1).

Despre consiliula de recensiune.

Art. 15. In fie-care orasu se stabilesce unit consilia de recen-siune.

Acesth consilih este insarcinata:I. Cu formarea listelorit si inscrierea gardistilorit.

II. Cu cercetarea cualitaylorii cerute si a cestiunilorit relativela dispense si la excludere din servicia.

Cu crtutarea acellora, car' n'ait cerutit a se inscrie.Art. 15. Consiliulit se compune de sefula garde' orasuluT ca pre-

sedinte, de duo' membri st unit secretara numiti de consiliula comamunala locala. ELM se aduna de cate or' trebuinta o core.

Art. 17. Recursulit contra lucrarilorit acestul consilia se adres-seza la consiliula communala locala care hotitrasce definitive.

Despre allegeri si numiri in grade.Art. 32. Biuroulit indata dupa s6v6rsirea allegerilorit va incheia

procesa-verbalit in num6rit induoita din care unulit va tramite laconsMula communalit, era altulit la comandantulit superiora, cellamulta in termena de treT

Art. 33. Biletele se voru arde in facia alleggtorilorh, afara deacellea can au data occasie de contestatie, can se vorit annexala procesula-verbala destinata pentru consiliulu communalit.

Despre arme, echipamente si imbrkaminte.Art. 42. Intretenerea armature' este in sarcina gardistuluT; re-

paratiunile in cast de accidenth provenita din servicia sunta insarcina communelord urbane.

(1) Printiuii trelitte sii eunnoseil aeestii lege iu NNW.

III.

dills.

140

Art. 43. Gardistula, care in tOmpa de trer lunT nu 'sr va faceuniforma, va fl supusa, la ua amenda de dou6 sute lei, care se vaWrsa in cassa communala ce este insarcinatit al face dintrInsauniforma, in termenulii cella multi" de cincT-spre-cjece

Art. 44. Cheltuelile garde' sunta volate, regulate s supra-ve-ghiate ca tote celle-alte cheltuelT municipale.

Aceste cheltuelf sunta obligatorit sad facultative.Suntu obligatoriT:I. Cheltuelile pentru cumpi_lrarea drapelelora, tobeloru si cor-

netelorit.II. Reparatia armature'.III. Soldele necessariT.IV. Chiria localuluT administratiel si a corpurilora de garda, in-

caldituta luminatula si mobilarea lora.Cheltuelile cancelariilora.

VI. Imbracamintea tamburit-majoruluT, tobosarilora sf cornijtilord.Orr-ce alte chettueli suntii facultative.

Despre administratiune.Art. 45. In tia-care legiune sail coma se Oa unit consilia de

administratiune, indatorata a forma in fia-care ann a budgetula chel-duelilora, de a elibera mandate cassierulul, in limitele creditelorareeschise si a incheia socotelile cu cassierula la tempi' prescrisT de

gulamente.Consiliula de administratiune va da socotela consiliuluT commu-

nal(' pc fia-care anna despre gestiunea financiala, conform' cu le-gea de comptabilitate.

Art. 43. Consiliuta de administratiune se compune de sefula cor-Pului presedinte, si duo' membriT allesT de °Meth!.

Cassierulit este assemenea allesd de officiariT corpuluT. Ella vaII datorit a depune la consiliuld communal' ua garantia proporyu-nala cu summele ce poll fl in disposiyunea sa intr'a trilunie.

Cassierull sal in lipsa'T unit sergenta-majora, indeplinesce func-tiunile de secretarii consiliului.

Art. 47. Consiliuld de administratiune face budgetula cheltue-lilorii innainte de 1 lulil tie-cai.uT anna.

§efula garde' transmite immediate consiliuluf communal' lo-call, care dupa. deliberarT 'lla va intercala in budgetula generallalit commune'.

Art. 48. Consiliele communale pun(' in dispositiunea consiliuluTde administratiune, prin anticipaye, pe trilunie a patra parte dinsummele alocate pe lia-care aunt pentru cheltueli.

Art. 49. Or' -ce indemnitate sal amend& in materie de garda oresianesca, se percepe in folosult communelora.

Modulo percepyuner este cella ordinara.

Despre contaventiuni si pedepse.Art. 59. OrT-ce calcare a disposiyilora cuprinse in titlurile pre-

cedenti sail in regulamente Mute de seliT garde' sf aprobatil deconsilluld communal`' se va cerceta de consiliulit de discipline care,dupa imprejurarT, va aplica pedepsele urmatOre:

V.

alit

allit'lit

141

I. Reprimanda cu trecerea sail frail trecerea la ordinea dileT;II. Amenda de la 5 pant). la 15 leT;III. Inchisere de la 1 pang la 5 dile ;IV. Departarea din serviciulit gardi§tilorii pentru unulit sail maT

multi annT.ACella care va fi departatit din serviciuM extraordinarit sa pia-

lose& la cassa communala pang la expirarea pedepsel ua amendaannuala minimum de 5J leT si maximum de 200 leT.

In cask de recidiva si de insubordinatie grave, amenda si inchi-serea potit a se induoi §i a se pronuncia in deossebT sail de ua data.

Recidiva este numaT atunch canal a trecutit maT pucinit de unitanna de la cea din urma condamnare.

Despre consiliulu de disciplinsg.Art. 60. In fie -care commune urbane sa institue unit consilia de

discipline.Acesta consiliit este insarcinatit cu cercetarea contraventiunilorit

gardistiloril si pronunciarca pedepseloril.ELM este pressidatit deiudecatorulit de plassa, sari in lipsa acestuia

de cello mahmare in gradit dintre officiariT assistatl, de unii locotenen t it,sail sub-locotenentil, unit sub-officiiirk unit caporalit unit gardistil.

Consiliulit nu 'Ate functiuna de cktii in num6rit de treT sail cincTmembriT.

Deca membriT present sunlit in num6rit egalit, cella maT teneritsa abtene.

Unit ofticiarii numitil de sefulit corpuluT localil time locit de pro-curorit §i unit sergentit pe acella de greffieril.

MembriT acestuT consilit se traiit la sortT la fie -care trilunie inlocalitkyle uncle exista cella pucinu unit batalionil. Tragerea la sorttse face in presenta consiliula communalit localit.

In cello -alte orar, allegerea membrilorit consiliuluT, se va facede rfula garden impreuna cu consiliulit communalit. Numgrula lordin aceste ora.r pole numaT de treT.

Art. 61. CererT de accusatiune contra §efuluT corpuluT se facede catra primarulD communeT locale, salt dupe iniyativaguvernu-luT. Para assupra celtorii-alte persdne face,ndit parte din garde, sepornesce de catrit officiarulii procurork.

Chiamarea se va face printeue singura citatiuue potrivilit regu-lelork procedureT civile.

Deck prevenitulit nu se infacirza innaintea consiliuluT la terme-nuiri ellit are dreptulit de oppositiune in termenit de trotdile de la notilicarea sentinteT acute, conformit procedureT civile.

Intru catii privesce instructiunea contraventiunilorit, procedareainnaintea consiliuriloril, executarea sentintelorit, se voril observaprescriptiunile dreptuluT communit.

Dispositinni particulare.Art. 71. Guvernulit va determina pentru asta data, epoca candit

are sa incepa inscrierea gardistilord, formarea companielork §i acadrelorit, indicandit assemenea si persona care va trebui sa pre-sideze consiliulit de recensemeniu.

Art. 72. Legea de facia nu attinge intru nimicu legea privitorela militiT, care este §i rOmane in vigere.

fi

hotarata,

--

si

LEG EPENTRU

INSTREINAREA UNORU PARTI DIN DOMENELE COMMUNEI URBANEPIATRA.

(Primarulil tirbei Petra).

Despre bunu.ile supuse instreingrii.Art. I. Pentru plata imprumutulul de 15,000 galbenl, facutd de

catre consiliuld commune! urbet Petra de la cassa de depunert siconsemnatiuni, in plata unel part!, din trupuld mo.sieT maratra cutOrgull Petra, cump6ratit de conimuna in associatiune cu ii. IonGeorgiade, omit si pentru intinderea si largimea orasulut, corn-muna este autoristita a instreina, in marginile dispositianilord ace-stet leg!, urmatOrele bunurt §i domene, venue in prOprietatea seadin trupulii arrettateT part! de mosie:

1. TOte locurile allate cu embhticurt sari besmand;2. Locurile virane, prundOse din intru si afara din orasii;3. Pami,ntulit catd s'aril socoti necessaru numal pentrii intin-

derea si largimea oraulut in duo part! spre Cull si spre Frasinell.Art: II. In nicT unu modd altuld ue call ce116 prescrissii prin

legea de facia, nu se maT pole instreina unu bund sad domend alldcommune!.

Art. III. Rescumpkarea embaticurilorl si a besmanulul se vaputea efectua de embaticarl prin plata emb'aticurilord si a besma-nulut, dupa classarea ce se va face de consiliuld conimunalii incinct categorit, in modulo urmatord

a) Pentru embaticurile si besmanull locurilord classificate deI-ia categoric, prin plata de 20 orT a cifrel besmanulul sad a em-baticuluT pe unu annii ;

b) Pentru acelle classificate de a doua categoria, prin platade 16 orT a direr besmanulul sad a embaticulut de unu annd;

c) Pentru acelle classificate de a 3-a categoric, prin plata de 12orT a cifrel besmanulul sal a embaticulul pe unu amid;

d) Pentru acelle classificate de a 4-a categoric, prin plata de8 ort a cifret besmanulut sal a embaticulul pe unu amid ;

143

e) Pentru acetic classificate de a 5-a categoric, Kin plata de 4on a cifreT besmanuluT sau a embaticulur pe unit annu.

Art. VI. Acesta milssura se va pasi, tieca rescumpkarea se vaface in sese huff de la promulgarea acesiel leg!.

Dupa 'expirarea termenuluT de maT susu rescumpkarea nu se vaputea face de cart platinda unit sporit care nu va trece paste plataindoita, si maT pucina cu unit spora de 10 la suta, acesta dupadeeisiunC'a ce va lua consiliuluT communart, aprobata de comite-tula permanentii in ce privesce fixarea cifrer.

La transactiunea orr-carur loch cu embatica alla caruT besmaniis'arii 11 rescumpkata, conformit legiT de facia, precuma embaticu-luT in Mora va spori cu 50 la suta in folosula communeT proprie-tara.

Art. V. Venprea locurilora prescrisse la Art. 1 § 2 si 3, se vaface in portiunT de la 1 pang la 10 sian,iini facia, si 20 stardinTlungimea, si prin forma de licitatia.

Art. VI. Drepturile de cumpOratura vorii avea numat Romani!salt impamentenitif romanT cu drepturT civile.

Art. VII. Adjudecapunile vora fi supuse si aprobarir comitetu-lur permanenta dupa care numaT va elibera consiliula communalaactula de proprietate.

Art. VIII. sa exclude de la instreinare locula de imash si campacath rilmane commune!, de la acetic 400 filler cuvenite a:Asociatu-luT Georgiade, schelele dupit intinderea mat de asta-dr, meidanu-rile, piatele, pamCntula de caramiditrie, lIttariT, nisiparie para.de zida sau vara.

Despre arendarea venituriloti acestei pgrti pe mai multianni cu bath plgtiti innainte.

Art. IX. Dem papa la expirarea termenuluT de sese huff, tlxataprin Art. 4 de sub litlula alla II-lea din rescumpkarile besmanu-luT si a embaticuluT precuma si vOnderea, nu s'ard putea corn-pinta summa ban iloru necessaAT pentru plata capitalulul de 15,000,galbenT, procente .si celle alte cheltaelT pendinte de acesta lute-resa, communalit este autorisata, pentru summa catit nus'ara adjunge, a arenda cu baniT plata' innainte tote veniturile pro-prietatir de pe acesta parte pe attitTannT pe catT aril acoperi sum-ma ne:cessarit.

Acesta arendare se va face cu forma de licitare, conformii legitcommuneT.

Dispositil transitorii.Art. X. Platilc ce se vora face, alle capitaluluT si procentulul,

se vora face de consiliula communala, fara autorisare, ca celle cesunta contractate.

Celle -alte chelLuelT nu se vorti putea face de cata dupa anumedecisie a consiliuluT communart si aprobata conformil legit com-muneT.

Art. XI. 13aniT provenitT din rescumpharea ernbalicurilora si abesmanuluT precuma si din v6nclerea eT celle-alle veniturT, si vorti

i

consiliulit

144

incassa ca si celle-alte venituri alle communeT, tiindu -se ossebitacomptabilitate.

Art. XII. Consiliuld communalii este autorisatil a da associa-tuluT see D. 'On Georgiade conformii actulut de associatie si con-diyilori1 stipulate prin ellii actulti de eterna proprietate pentru par-tea de mosie stipulatii prin actuluf de associayune.

1) E C R E T U

PENTRU ARMELE COMMUNEI BUCURESCI. (1834).

(Primarulil capitalef).

Art. I. Armele communeI Bucurescr se voril compune in modulourmatora:

Una scuta cu santula marele martira Demetria (patronula ora-sulur) , naturale , pe camps de azurii, surmontata de ua coronamurale si terminal de ua esarpii triculora, avenda de tenentia,la dextra, unit paslora cu unit cane, in suvenirea origineI tradi-tiunale a orasuluf (Bucurit pastorutu , fundatorulii Bucurescilora,si la senestra, unit herald! cu armele tercel sub corona Domnescaca semna de capitals.

10

LEGEPENTRU INMORMENTARI. (1864). (1)

Art. I. TOte culturile suntit dat6re a y intocmi cimitirurT pentruinmormentare, in departare, cella pucintt de 200 metre de la mar-ginea fie-caruia ora§u sari sate.

Art. 2. Indata ce se vorit infiinta assemenea cimitirurT nu se vamaT putea face nicT ua inmormentare in bissericT, templurT, sinagoge,spitalurT, capele, in nieT unit edificiii unde se aduna credinciosilde orl-ce reli ie pentru cellebrarea cultulut lora, nicr chiaru afara.din aceste edifici!, deca aceste locurT s'afla in ocolulit orarlorit sisatelora.

Art. 3. In orT-ce cimitirit crestinii , va fi admissri a se inmor-menta, sari in parte sail in morminte de familiT, orY-tine fara osse-bire de ritri. Assemenea se va admitte in cimitirulit ortodoxit a seinmormenta §i aceT moil de alte religiunT, pentru care nu vorit ficimitirT speciale.

Art. 4. Acesta lege se va executa pentru Bucuresd cellit multiin termend de unit annit de la data promulgareT eT, de optit-spre-dece lunT pentru celle-alte orase alle Wrrei, §i de trer annT pentrusate, fara. a se opri satele a face mai innainte chiarit cimitirurY,de vorit voi.

La cash de neexecutare a acesteT legT, in termenile arrktate maTsusit, municipalitayle, §i la neurmare din partele, departamentulucompetinte, va intlinta cimitirurT pe compta coreligiunariloranesupu§T.

Art. 5. Pretutindenea unde Statulit are moOT in aproprierT deora§e sail sate, guvernula este autorisatit a da loculu gratisit pentruassemenea trebuitle.

1) Legea pentru inmorrnentArY, si regulamentulil et care urmozA immediatilearl trecutii to extenso, c eT primarit suntii chi5matT a face 55, se observe sia se aplica in virtutea art. 4 frasa din limit din acestli lege si a circularelministeritdui de interne No. 4,830, din 8 Maiii 1869.

.

REGULAMENTUPENTRU INMORMENTARL(1)

(1834)

TITLIILII I.Sepultura si locurile eel suntii. consacrate.

A t. I. Nu se va mat putea face nici nä ingropare in hissericY,templurl, sinagoge, spitalurl, capele publice si in genere in liduna din edificiele unde se adund credinciosil de on -ce religie pen-tru cellebrarea cultuluT lord, precumil assemenea nicT in ocoluldoraselord sad satelord.

Art. H. Pe la tOte orasele si satele se voat allege si consacrapentru ingroparea mortilord, locurl cu dephrtare celld pucind de200 metri, de celle ma'T din urma locurT locuite.

Art. III. Locurile celle mat innalte si expuse la nordd, veal fiallesse mat cu preferinta. Aceste locurr'vord 0 inchise cu and zidd,uluce sad gardd, sad elliard si siantd mare si attend], duph im-portanta si midT-bicele Imprejmuirile von avea in-naltinea ale 2, 50 celld pucinii. In acetic locurf se von face plan-tal t, luandu-se insa precautia de a nu se inabusi circulatia aeru-lut prin desimea arborilord:

Art. IV. La tOte cimitirile oraselorO se va face chte uti capelh'potrivitd cu mini Iocele acellut orasd. In sate construclia capelelnu va fi obligatoria.

Art. 5. In Bucurescf afarh de cimitiriulit §erbanVoda, ce estea se termina, se von mat construi si alte trel cimitire, chrora lise va fixa ua intindere potrivitb. cu mortalitatea annuala si adau-surile prevNute prin Art. 9.

Art. 6. Fia-care inmormentare se va face inteuh grOph sepa-rata. Fih-care grOph deschish va avea adencimea the 1 si 50, vaG lungh de 2n1,00 si largh de W.80, afarh the mormintele copiiloatcart vord varia nu'mai in lungime_si largime duph etatea lord, nuinsh si in adOncime care va tote aceeasl. Dupa depunerea ca-daverulul, phmentuld se va pune pe d'assupra, se va bate bine.

1) Veil noti(ia pretedentii.

municiptutat."

fi

Art. 7. Gropile vorit G departate uncle de allele de 0nt,40 inla-furl si de Oni,50, pent; la 0,11,60 la capit si la piciere.

Art. 8. Spre a se evita pericolulit cc 'aduce cu sine reinnoireaprea timpuria a mormintelorn, nu se vorit paiea deschide gropilecello vechi pentru inmormemart nottil, de era dupa cellit pucindsepta aunt pentru fia-care grOpa, de la data ingroparif inteensa.

Prin urmare se vorit lua messuri ca terenulil afectatil pentru unitcimitirit sa flit cellit pucind de septe ori mai mare de catit loculilce s'ard calcula dupa mat susa expusele regule, si in raportit cucatimea de mecli-locit a mortalitatit annuale.

Art. 9. In capitate, in orasele cello marl si in genera in totelocurile undo se afla familit i e art voi sa ia locurl mai spatiOse,si pe perpetuitate, sad pe unit timpit indelungatit, se va fixa pctangs locurile afectate pentru cimitire, dupa principiile de mai susil,si ua intindere de loch Ore care ca suplimentii la acesta, spre a firenduth pentru perpetuitate, sail inchiriate pe termenit de 30 sail10 anni, dup. conditiile si regulele ce se von fixa mai la vale,pentru aceste inmorinktari.

Art. 10. La inmormentarile commune se va observa regula dea se incepe inmormentarea de la unit capkil si a se continua pew;la celld-altit capkii fart intreruplia.; astir -felt in catd, numai dupacella mai pucina septe anni expirati sa se pOta deschide grOpa cead'autaid, candd se va include cea mai din urma.

Art. 11. Ori-ce moral adussil din afara si.care nu va fi locuititin capitals sail orasula acella, nu se va putea ingropa, de catitdupa autorisare specials.

Art. 12. Communitatile religiOse de paring si de maice, ata.tapentru ingroparea membrilorit acestord communitati, catit si pentru laicil ce se aducit dupa din afara spre a se ingropa in aceste-locuri, vord observa de acum innainte acellest regule, adica: nuvora ingropa pe nimeni nicT in bisserici sau paraclise, aid in im-prejmuirea sau apropierea chiiiiloru si a dependentelord lord; civord face fia-care unit ossebitit cimitiria intermit locit isolatit deimprejmuirea monastirit si in departarea fixata.

Art. 13. Aceste monastiri se vord conforma intru tote cu le-giuirile si disposigile luate pentru tote cimitirele in genere.

Art. 14. Monastirile din vecinatatea Bucurescilorit vorit plati cas-set generale a cimitirilord dreptil suhventirt pentru inmormenta-rile saracilorit de la I pant la 5 (.albeni pentru fia-ce ingroparede streinit laicit ce se va face la aceste monastirT, dupa micy-16-cele mortuluT.

Art. 15. Spre acestit sfirsitil, in autorisarile ce se vorit da deingropare, se va specitica unde are sa se fact ingroparea, dupacererea rudelorit sad a amicilora mortuluT, si dupa autorisarea spe-cials a guvernulul de a se ingropa la vre urt monastire Ore-care.Superioril monastirilord sunlit poprig sub Brea r6spundere d'a in-gropa mortY ce nu s'ard aduce acolo cu specials autorisare duparegula. .

Art. H. Oxl si tine pole fi ingropatit pe a sa proprietate, insanumaY atunci canda se potit aplica conditiile prevNute prin art. 2.Aceste inmormentarT nu se putea face Nei permisia guvernului.Se vorit conforma si acestia intru tote cu legile si dispositiile cese vord lua pentru tote inmormentarile in genere.

ti8

149

Art. 17. TWA north ce se vora transporta afara din eapitala si inlocurt mai del'arte de catil cimitirele, vorit trebui sa aiba cosciugede ste.larit inchise ermetica ; canda acesta distanta va fi mat multide 3 postit, va trebui inca in aceste cosciuge sa mat fie si unitaltulit de plumbh erast ermetica inchisa.

Art. 18. T6te locurile din imprejmuirea oraselora si sateloraunde se faceah pang acuma inmormentarI, si care, cu desflintareacimitirelora cellorh nuo6, remanh in nelucrare, se vorit inchidefia-care din diva in care se va incepe inmormentarea la cimitiriulitrespectivii, si vorit sta inchise pang la expirarea de septe aunt.In timpulit acesta va fi oprita de a se face pe aceste locurt orl-cesapatura mat multi de 2 palme adencime.

Art. 19. Liberi este ort-cint a'st stremuta mortil dupe acestelocurr ; insa numal pe aceia ce sunta ingropay de septe annt im-pliniy, constatanda acesta prin probe legate. Altmintert se va so-coti inceperea acellorit ,septe aunt din diva interdicyet acellul loch.

Art. 20. La septe annt expiray din din in care s'a inchisa unaloch de inmormentare Ore-care, se va publica spre cunnosciqa tu-tulora ce aril avea mortY ingropati inteacella loch spre a '1 strg-muta d'acolo. Dupe tree'ere de 3 luny de la data publicarit, catemorminte vora fi r6masit nedeschise se vori deschide cu cheltuelacimitirelorit sail a intreprindgtorulur respectivi de pompele fune-bre, si adunandu-se tote Osele coprinse intrensele, se voriI tran-sporta cu o simple ceremonia religiOsa la cimitirula respectiva,unde se vorit depune in cavoulit commune.

21. In cursula unet OptemanT cella multi din diva trans-latiet Oseloril la cimitiri, se va face ua minutiOsa cercetare la fa-.cia loculul de catre preotula sae preotit bissericet, de deputatulacartierulul, de mediculi1 culOret si de una agenta allh politief; sigasindu-se ca loculit este golitil de morminte, se va face procesa-verbalit, in care vora subscrie tOte aceste persOne. In puterea a-cellut procesit verbalii, guvernula va ridica interdicya si va liberaacelli loch, lasandu-la in dispositia libera a proprietarulut sisa.

Art. 22. In orasele sail communele unde locuitoril profesezamat multe riturl, fia-care culla va avea cite unit cimitire deossebitit. Uncle insa se afla numaT una' cimitirit asedata, sari unde per-sOnele are 11 fOrte pucine in proporya cu maioritatea locuitorilorh,acolo se va desparti prin zidurt, gardi, sari sianturt adenct si largY,locurY par,tiale pentru fia-care rite, luandu-se de basa pentru a lore

num6rulaintindere locurilora de fia-care din riturile ce se voril fiaflanda in acella loch. Cimitirile insa de culta ossebiti, vora fitote d'a-una separate numat prin zida sail garde, Si vora avea os-sebite intrart; nu va face insa trebuinta a fi departate de celle-alte cimitire.

Art. 23. Ganda cine-va va muri intr'una orasit sea sati, streinaHindu inteacellit loch, si va fi de ua religia sait culta differita de re-ligia sail cultulit locuitorilora, communitatea ntela va putea aruncadin senula sat, va ingropa in cimitiriula obstesca intr'unuloci isolate si insemnatit specialit.

Art. 24. Ganda inteua familia se afla persOne de differite riturl,nu va putea fi interdisa femeiel de a fi ingropata cu barbatun skiin mormentula destmata pentru familia sa, precuma Met barba

Art.

..

cild

150

Lulu a fl ingropata in mormilitula socieT Belle; in fine, se va res-pecta ultima voint,a a mor5lora de a fi ingropag in senula fami-lief fora.

TITLULU

Classificarea terenului inmormentgrilorfi.

Art. 25. Locurile de inmormentare se vora classifica in duoscategoriT.

Locurile private si celle commune.Art. 26, Locurile private se impartil in:

a) Locurile date pe perpetuitate.b) Locurile date pe termeni de 30 aunt.c) Locurile temporale date pe unit termena de 10 annt cella

multi.Ai t. 27. Locurile date pe perpetuitate, se vorri preclui dupa

intinderea lord, socotindu-se de 1, 2 sad 3 morminte. Intindereaacestorri locurr va fi fixata dupa moduli urmatora :

1. Locula socotita de unit mormOnta va avea 3;1100 X2,m00.2. LoculEt socotita de duo6 morminte va avea 3,23100X4,1.50.3. Loculri socotita de tret morminte va avea 3,m00X7,1.00.

Acelle locurT se vora plati la inceputa ua data pentru totu-d'a-una cu preciurile urmatOre:

Pentru celle d'antairt 25 galbentPentru celle d'alla doilea . . 60Pentru celle d'alla treilea . . 150 a,

Aceste locurT nu intra in categoria unei proprietap ordinaria, prinurmare nu se vora putea instreina de chat sub titlu de mostenirede impartire intre rude, sad de la ua ruda la alta. Orl -ce dare dinaceste locurT s'arCi face, sad in totala sari in parte la vre-ua per-sOna streina de famiiia, va fi socotita ca nefacute, si nu va aveanict ua valOre.

Art. 28. Locurile luate pe 30 annT se vora putea lua din noddupa 30 anul expirati, insa nici ua data mar scumpa de cata cupreciurile cu care s'aa luata la inceputa. Aceste locurT vora aveadimensiile urmatOre:

1. Celle de unit mormenta, vora avea suprafacia 2,m 30X1,1. 20.2. Celle de duo morminte, vora avea suprafacia 2,m 50, X

2,m 00.3. Celle de trer vora avea suprafacia 2,m 50, X 3,1. 00.

-Vora fi taxate in moduli urmatora, si se va plati la inceputa uadata pentru totilt-d'a-una:

Pentru celle . . . 6 galbenT.celle duoilea. . 15 -- celle treilea. . 30

Ne reinnoindu-se inchirierea dupa expirarea cellorri 30 aunt, ad-ministratia cimitirelora va mar ascepta duoY annT, dupa expirareacarora ne ivindu-se nice ua cerere din partea familieT, va treceindata in possessia cimitirulur.

Art. 29. Locurile temporale vorri avea numal marimea de 2,1.001,m00; se vora taxa cu duoT galben!; se va numera insa si aci

d'antaiii

U.

. . . .

.

d'alla

151

summa innainte; era dupa expirarea termenulur, nu vorit mar puteafi reinnoite, ci vorit trece la massa terenuluT cimitirilorh.

Art. 30. Locurile perpetue .0 tret-cled annale se poth cumptIraorT-candh; locurile temporale ma, nu se potit cump6ra de cats lamOrtea perstiner pentru care se destine. In aceste morminte nu sepete ingropa de catit unit singurh moral.

Art. 31. CeT ce au locurT perpetue, au voia de a face pe densele,mansole, statue, cavourT, petre mortuarit si orl-ce semnu indicativude inmormentare.

Art. 32. Cavourile insa nu vorii putea fi construite afara dinfacia pamentului, de cath cu conditie de a fi impartite in compati-mente sail casse disponibile, ce au a se inchide ermeticet dupadepunerea mortulul, care va fi tote ua data push §i intr'Unit cos-ciugh de plumbh inchisit ermetich.

Art. 33. Cavourile subterane von 11 construite asth-felil in chatparchetulh lore sa N. in profunditatea fixata pentru tote mormin-tele in genere.

Art. 34. Pe locurile luate pe 30 annT, nu se poth face mansole,nicY cavouri, nicr imprejmuirT de zidit, ci se potil pune petre §i crudindicative, si se potil ocoli cu ua balustrada de ferit. Aceste ob-jecte dupa expirarea termenuluT, cu reintOrcerea terenuluT la massa

, de nu se von fi ceruth de rudele familieT, se vordradica dupa loch de administratia cimitirelorit , §i se vorit faceproprietatea sa. De va face insa tine -va cavourT, or! in fundh sahd'assupra pe aceste locurT, dupi conditiile prescrisse, aceste cavourTdupa expirarea termenului nereinnoitn nu se voril putea reclamade fo0i1 proprietarT, ci vorit r6manea propietate a cimitirulu!.

Art. 35. Rectortat cimitirului este indatoratil subii a sa gspun-dere a priveghea ca nimenT sa nu construe afara de spaciulh ce ise concede prin precedentele dispositil §i dupa biletulit ce are,cbiarii §i dem aceste locale i s'ar fi intr'unil spaciii maTmare, de tabu cella fixate prin aceste regulamentil.

Art. 35. Pe mormintele temporale se poth pune numal crudmid sail pietre, si nu se pdte face de catit ua balustrada de lemuilfOrte base, dera sine facuta, fara a se erta a se face imprejmuirlmina va voi fie -tine. Aceste objecte, nereclamate pans la expirareatermenuluf, sail ner6dicate ua sept6m6na sad cellit multi ua lunadupa acesta, remand proprietate a cimitiruluT.

Art. 37. Administratia nu pole intrebuinta aceste objecte sacre,de cath la lucrarT analoge; nici ua data insa la lucrarT vulgare §imar cu sema necurate.

Art. 38. Pentru locurile commune, se va da ua taxa de patru'sfanti de gropa; cet insa cu totulit semi nu voril plati nimich, sise voril transporta fara plata; assupra acestora fose nu va fi permts0.a se pune nicl unit semnh indicative de inmormOntare, maT innaintede plata taxer.

Art. 39. Aceste regule si taxe se vora modifica in ora§ele cellemid, si prin sate dupa midi 16cele communelorh si locuitorilorh.

Art. 40. NicT unit morianta nu se va putea deschide maTinna-inte de §epte annT expirati si constataf, fara ua autorisatia specialssi motivate.

Art. 41. Pentru regularea inmormOntarilorii, la biuroulii fia-caruTcimitiriit se va afla unit planit exactit alle acelluT cimitiriu culOte

data

impartirilc locuriloru atatit cellorii private, trei-cleci, annale §itemporale catit si acellorit commune, numerotate tic -care classa inparte. Acesth plant' va trebui a fi aprobath de directia lucrariloritpublice.

Art. 42. Se va pastra assemenea cincT registre snuruite si sigi-late cu sigiliulh communitatiT sail allit municipiuluT respectivu. Unitregistru generalit in care se voril trece tot! mortir intratT, dupadata inmormentarii; in acestit registru se va insemna felulh mor-mentuluT in care s'a depush mortulu, numkulh biletuluT de in-mormentare si numkulu de randh ce Nina oxen individit in celloalte registre respective. Celle-alte 4 registre voril fi speciale pen-tru Ila-care relit de morminte; inteensele se vorii trece numelemortuluT, numerula ce are mormentulit soil pe plant', data si fe-lull mortiT, professia sa, ritulit, locuinta uncle a murith, patria sinatiunalitatea sa, cum si alte impre.jurarl.

Art. 43. Afars de registrele d( spre cart se vorhesce in art. pre-cedentit, rectorulit va mat tone si unit alth registru specialit detOte veniturile cimitirului, si in care se von trece atath preciu-rile de cumperatOrea locurilorit de morminte private, si allit cel-lord de 30 si 15 arm!, cumit si taxele mormintelorh commune. In-teensulit se va trece assemenea orT-ce alte veniturT sal dotatiT ce

avea cimitirulu. Acestil registru va trebui a fi tenutit dupa tOteregulile comptabilitatiT, si asth-felt', cum sa se pOta totit-d'a-una ye-rifica prin celle-alte.

Art. 44. In fia-care cimitiriii se va fixa unit loch isolath in care843 von ingropa sinucigif. Rudele acestora von plati ua taxa dela 2 galbenl in josh dupa starea mortuluT. Cer cu totulh saracT silard rude nu voril da nimicil si se von transporta

Att. 45. Monastirile, si tOte communitatile religiOse vorit toneregistru snuruith si sigilath en sigiliulh MitropolituluT, in care vordtrece pe morp dupa regulele expuse in articolele de mar susil.Ossebitit de acesta, aceste monastirl vorit avea unit assemenea re-gistru comparativh alit personalulul s66, insemnath pe fia-care luna,spre a se judeca mortalitatea.

Art. 46. In camerele mortuare nu se potil depune de cath acelmorg, pentru care s'arit lua locurr perpetue, si adasta, preparatiamormentuluf. Adastarea nu va fi mat lungs de catil de treT cldecello multu dupa termenuld fixatit de ingropare si atuncT dupa con-statarea de posibilitate a mediculuT verificatorit , impreunk cu me-diculu de culOre; si cu conditia de a fi depussh acellit moral in-trmit cosciugii ermetich de plumbil sat tinichea, care va sta inaltulit de stejarh totit ermetich inchisit. Acosta autorisare nu seva putea da nicT ua data in timph de epidemic.

TITLUL III.

Personalulii

Ark. 17. PersonalulEt bissericesii din cimitirele din capital's siorasele de prima ordine, se va compune din:

62 Preell.2 Cantarep.

gratish.

1.52

arid

153

Paracliserii.Art. 48. Persona lute civite din acellesi orase se va compune

1 Rectore care va tene si cancelaria.1 Cassiere si scriitorti.1 Ingrijitore, care va avea si ingrijirea gradineT, si va fl res-

punsabilti de tenerea curatenier si buneT orinduiala intru tote.1 Portare.2 GroparT, carT yore fi tote-ua-data si rendasT, si yore tune cu-

ratenia in cimitire; acestia sante sub ordinele directe alle ingri-jitoraluT.

1 Visitie sae duo!, dupe numerate trasuritore.Art. 49. Rectorate cimitiriuluT este persona de care depinde

tote personatalit unuT cimitirie, intru ceea ce privesce observareadatoriel fie -caruia. Elle recoutanda numirea portariuluT, a gropari-lord si rapOrta despre cea ma! mica neorInduiala ce s'arit ivi incinntirtu; to socotela cassierulul si privegheza a se tone compturiletote-d'a-una in buna stare. Rectorate este respunsabild de LOW neo-rinduelile si abusurile ce s'arit ivi intermit cimitirie.

Art. 5). Tog impiegatit unuT cirnitirie yore locui inteune toedossebite de partea consacrata inmormentaritore printeunesad alto -fele de despartire.

Art. 51. Guvernuld'va inoriji ca tote persenele atatd bisseri-rcescr cite si civile ce compune personaluld unuT cimitirie pe laorasele uncle cimitirele au unit personale ce locuiesce in ocoluldacestore cimitire, sa nu fie Omen! familisti. Rectorate si preolit deyore avea familil, yore fl obligati a tune familiile lore afara dincimitire, dell in cea mar mare proxiihitate, ca sa D. in tote mo-mentule present! in functia lord. In casuld acesta accItt

vord ave,Ltot-d'a-una incaperile lora in cimitiried BiurouldcimitiruluT, nu va putea nicT ua data fl afara,si rectorele maT mattede chat or! -tine, este obligate a fi tote-d'a-una presentii in servi-chile see.

Art. 52. Visitii '§t vord area locuinta lord la comissia respec-tive, era nu in cimitirid.

Art. 53. La orasele celle mart si in capitata se va afla pe Tangafie -care cimitiria cate unit jandarnie alle municipalitatif sae andpolitieT care va fi sub ordinele directe alle rectorulul cimitiriuluT,si va priveghea a nu se face neorinduelT, precume assemenea nicTua infractia la dispositiile prevequte pentru buna orinduiala in intrucimitirelOre.

Art. 54. Pe la orasele celle micl, acesta personald se va mo-difica dupe miplOcele oraselore, si trebuinta ce aril reclama nu-.mdruld raortalitatiT annuale.

Art. 55. In cimitirile din sate va putea fr celld multi ua ca-pela, insk de va voi si de va avea migT-1Oce communitatea a oface, unit portare care va ti tot,a ua data §i gropare, site unit sim-ple groparit. Indatoririle rectoreluT vord fl in persona mat mare-luT satuluT allu caruia scriitore pOtelene registrele. Observarea bu-neT orinduen va fl sub sarcina consiliuluT satesce, din preunk cupreotule celit ma! betrand.

Art. H. In timpt de epidemia, consiliule municipals sail con-satesce, yore putea adaoga persOnele ce va cere trebuinta.

din

glitajid

funcliu-narT isT

siliulu

151

TITLULU

Mesuri de ordina si de ingrijirea interiorg, a cimitirelorii.

Art. 57. Portile celle marl alle cimitirelorh vorh fi deschise nu-mat la Sambata° mortiloru, candh au a se face serviciurl funebresolemnele pentru top mortit.

Aceste portT se vorit deschide assemenea, numaT ca sa intre ca-rele mortuare, §i persenele ce insocesch in trasura pe moral. Per-sdnele ce vine pe josh sari in urma, sad taintea convoiului, vorilintra pe portita cea mica.

Art. 58. Carulu mortuarh va putea innainta in cimitirih pe dru-murile celle largY, era unde se strimteza loculh, se va opri, si mor-tulfi se va transporta pans la grepa pe bracie.

Art. 59. Este poprita intrarea in cimitire la emenf beg, la yen-detorT de orT-ce felh de lucrurT, la copiT fara parintif lorif, la indi-vidT art avea cu sine cant sari alte animate domestice, la cerrtorT.

Art. 60. Persenele ce vorh intra in cimitirid si nu se voril purtacu cuviinta, vorh fi date afara, fara nici ua consideratia. eel cevorii face stricaciune vorh fi du§T innaintea rectoruluT, care dupace se va constata 1.601 facuth printeunil protest verbalh, II vatramite la municipalitate de unde vorh fi trami§T la prefecturapolitiel.

Art. 61. Este cu total oprith de a sari peste imprejmuirile ci-mitiriuluT, sari a se sui pe densele, ore pe imprejmuirT partiale, onpe monumente ; de a umbla sail a se aseda pe erba.' ; de a se suipe arborT; de a rupe fort dui:16 la morminte ; in fine, de a face ceamat mica stricaciune sari neortnduiala. Este popritri de a face ne-curatenit, de a se preumbla prin cimitiriu fara scoph, §i a se oprifara trebuinta.

Art. 62. Administratia cimitirelorif uu este r6spundetere denici unh furtisagh ce s'aril face in cimitirii. Familiile voril ingriji,a nu pune mot ua data pe morminte lucrurT de precih.

Art. 63. Pentru orT-ce constructia de mormenth, cavort, status,mansole, grilagid sari imprejmuirt, se vorh infaci§a mar antaih ladirectia cimitirelorh desemnurf de plane si faciade, era pentru ca-vourT §i mansole se va arrkta specialri §i sectiT transversale, sprea se explica modulo divisiilorh interfere §i raportulh lora cu su-pra-facia terenulul. Acestea se vorii tramite in examinarea §i apro-barea architectuluT municipalitatir care va trebui sa pronuncie a-probarea sari desaprobarea, dupa legiuirile §i dispositiile celua assupra moduluT constructieT acestorh morminte. NumaT dupaaprobarea cu sari fara modificatiT, va putea rectorulh sa dea voiad'a se construi sari aseda nen monumenth.

Art. 64. Cioplirea pietrelord si a lemnelorri, stingerea varuluT,facerea mortieruluT si orT-ce alte lucrart pregatitere nu se pothface in cimitiriu. Aci se aduce materialulu pregatith §i mortieruliifacutft, incath nu mat rknane de calif imbinarea bucatilora ; chiarhsi atuncT se va popri a se face schele mail, care aril impedecacirculatia. Se voril lua assemenea m6surT ca constructoril sa nu facanicr ua stricaciune, cad pentru cea mat mica vorii fi respundkorTace§tf constructorT, fara nici unil cuventh de.indreptare.

Art. 65. Tete guneiele §i rema§itele ce aru resulta dintr'ua con-

ce

IV.

s'ard

155

structia se vord transporta in fig -care sera de constructorif acellordlucrarT afara din grading; era eel ce se voril impotrivi la acestam6ssura, nu vord fi priimiy a maT lucra in cimitirid.

Art. 66. Ori-ce persona art face vre ua necuratenia in cimitirirtva fi scosil afara; de va fi lucratoril, va fi opritil a maT lucra incimitirid.

Art. 67. GropariT, nu vord putea deschide nicl unit mormentrtfart autorisarea prealabila a rectoruluT; de va fi innainte de 7 aunt,rectorulCt nu va putea da ua assemenea autorisare, pentru orl -cecast orT catii de urgentii, de Chat dupa ua cerere motivata a pro-curoruluT sad ua autorisarea specials a guvernulul.

Art. 68. Commissarulil s§i mediculd culerel respective vord tre-btli sa fact cella pucinil uadata pe stIptgmana visitarea cimitiriulutca sa \rep. de se obserVi tote regulele de higiena si poliya inte-riera la aceste cimitire, dupa regulele prescrisse, s1 vonu raportaprefecturiT de resultatuld investigayilord lord. La acesta cerceta-re rectorulit va 11 obligati a arrkta tote registrele cimitiriuluT, sia insoci pe aceste persene in tote cercetarile ce aru voi a face.

Raportuld ce vord da acestl impiegay publict, va 11 contrasem-natu de rectoruld cimitiriului.

TITLITLIJ V.

Messuri medico-politienesci.

In totT timpii autorit art arr6ttatrt incertitudine assupra sem-nelorti ''mortiT. Cate uadata sad ingropatd individe ce in faptaerad numaTa asfictiate sad lesinate; alte orT erad gata a se inmor-menta, §1 prin adjutoruld arter au pututil sa se rechiame la vieta.Niel cassele mortuare insa, nicT sforile cu clopoter legate de dege-tuld cadavrelord, nu potit servi a constata netagaduitit ua mertereala, ci numal regiditatea (intepenirea) cadaverldi, incontracti-bilitatea muschiloru sup tic inflitinpa unui stimulantti simaT vertosrt de composipia putredet (coloratia verdusa cu finflaturasui generis), se poll considera ca semne incontestabile a unefmortl reale.

Spre acestd sfersitrt s'ad intocmitd regulele urmatere ce vorrtserve de basa pe viitord la inumatiile individelord in genere.

Art. 69. Persenele ce se vord afla pe laugh unit bolnavil in oramortit selle suntil oprite a'T inveli sad a'T coped facia, de allit str6-mut& din patuld qaceriTsi Oda depune pe unit ascernutd de paie,pard de cant, sail rogojina, sari orT-ce altrt obiectrt ce tone racere,sad a deschide ferestrele in tempil de ierna, expune la unitaerd prea rece, departandil astu-fell cu totuid tote conditiile decalclura si de aerit, susceptibile de a favorisa inturnarea 16; vieta.

Art. 70. Declaratia moral se va face de catre rudele de apropesad de vecinif moriulul. ACesta declaraya se va face indata dupamerte.

Art. 71. Spre a se putea constata mortile, se orandueart in o-rasele cello marl medicT verificatorT in pi.oportia cu mortalitateaorasuluT. In orasele cello mid acesta insarcinare va fi assupra me-diculuT

galvaniefi,

si

fia-carurorasil.

--- 155 --

Art. 72. Indata ce comissiile respective vorii priitni vr'o decla-raga de mOrte, vora insciinta pe medicula verificatora, care se vaduce fart intardiere la domiciltulit nnde se afla mortulit, insocitade unit delegatu a11u comissid respective.

Art. 73. Deca medicula verificatora va judeca mOrtea reala, vainvita sari inscrissa , sari verbalri pe delegatula publicil a incheiaacta de declaratia mortil facuta de catre rudele sari vecinT, si careacta se va sub-semna de medicula verificatora. In acesta acta seva insemna diva ora in care a fostit facuta.

Art. 74. Deca medicula verificatora judeca ca nairtea nu estereala, delegatula politienesca va ordona de a se amana ingropareapang canda printr'ua a duoa visitare medicula verificatora va con-stata mOrtea realii atuncY so va declara mOrtea dupa moduliexpusil in articolula'precedenta, cu imprejurarile ce au urmata.

Art. 75. Spalarea si invesmentarea corpulul mortis nu se vaputea face de cata dupa constatarea mortil in formele mat susaprescrisse; era punerea in cosciuga siinmiirmentarea nici ua datanu se vora putea face de cata dupa expirarea complecta de 33 orede la data declarard de merle; afara numal deca nu va fi inceputildisolutia. Inteuna assemenea case, insa causa trebue sa fit coprinsam procesula-verbala de visitatia cu arrettare liimurita a motivelorilpe care se intemeieza declaratia mediculuf verificatora ca inumatiaaru fi urgenta.

A t. 75. In Bucurescf, precuma si in tote orasele, unde se aflaua politic si medich veriticatora, este oprita de a se rOdica chipuriprm versarr de ipsii sari aplicare de musamale, sail alte materil pefacia .mortuluT , mat cu semi a face autopsia , a balsama sarimomifica cadavrele 'Ana ce nu va trece intervalula de 35 ore dinmomentula declaratief mortil.

Art. 77. In orasele cello mid uncle nu se afla nicl unadoctora,alma si in sate, se voril prisi tote dispositiile opritOre ce se previ'dilin articolele precedente , si termenula ingroparif se va fixa de 35ore din momentula canda rudele sari vecinif mortului au data descire consiliului satescil sari unuia din membriY acestufsari delegatulul Lora. Monastirile si communitritile religiOse ce nuvora fi in departare de ma! multu de patru ore de loculit undesunta medicil vora fi socotito in categoria celloril de ma! susa;altmintrelea declaratia trebue sa se fact superiorulul inscrissil , siadeverita de acesta coprindenda deslusita diva si ora cleclararif...Art. 78. Precedentele dispositir nu pota aplicabile la autop-

side ce se practice in spitalurl de ospiciurl sail amfiteatre de di-secatia, asedate legalimente si recunnoscute de administratia ge-nerala.; cad tete aceste ased6minte sunta stabilite si se guverna,dupa legile medicine! legale.'

Art. 79. Medicula verificatora , in declaratia sa catre comissiarespective, este datorri a insemna

1. Numele si pronumele mortuluf,2. Sexula luT,3. Etatea sari versta,4. De este cassatorita sari nu,5. Professia,6. Data mortiY, luna qiva si ora;7. Cartierula, stada si num6rula

si

consilid,

domiciliulu!;

si

Ai

1a7

8. Etagiulu si expositia locuintel,9. Natura sr durata si ucca exista motive ce aril core

deschiderea cadavrithit;10. Causele antecednte alto bOlet si complicatiile ivite dupa

acesta,Numele persOnelorh, cu (Nu sail Mit' Witt, ce au ordonath

sail au datil medicamentele;12. Numele persOnelor6, cu titlu sail nu, care au ingrijitu pe

bolnavii;13. Spiceria sail spiceriile de unde sail luatil medicamentele.

Art. 80. Afediculit curantil sail medicit curany, de va fi unulilsail mai multi, voril ft datorT a se afla facia la cercetarea medicululyerificatoril st a't da deslusirt assupra caronl punturt din celle demat sush deca doctorulii verificatoril aril crede de trebuinta a seadressa catre acestia; nu vorii fi insa obligati a assista pe: langamediculh verificatoril de calif canal vorit fi cniamati de acesta.

Art. 81. Dispositiile de mai sus se vorh obkrva intocmalchiarit si in privinta mortilora pe care rudele sail amicil lord aril.voi se inmormOnteze in locurt particulare.

Art. 8/. Niel unit medich nu pOte fi medich verificaloril de nuva posseda unit diploma de State-examen si nu va fi implinitiiformalitatite legiuite in terra. In orasele ling se afla multi medicl,acesta insarcinare speciala, o vorii avea numat persOnele ce vonuft designate pentru acesta functia.

Art. 83. Medicit verificatori, pe langa obligatiiie mat sush expuse,vorii avea si obligatia de a studia simptomile de epidemic, si alleraporta administratier sanilare canda se ivesch. Voris raporta as-semenea si ort cate observatti vrednice de insemnatii vorh descoperiin interes'sulil sciintei in cercetarile cc facil assupra

Art. M. Medicirverificatorf, se voril indemnisa din summa chel-tuelilorit tie inmormi'ntare consideranda-se preciulfi de midi -locil chit

Art. 83. In Bucuresci medicit culoreloru, Ora in celle-alte erase,medicit sail mediculu oraseloril, precumil si pentru sate mediculiidistrictulut, vorii trebui a ingriji a se pastra in intro cimitireloritLae regulele de higiena prescrisse pentru interiorulh cimitirelor6.

Art. 86. Cadavrele persOneloril mOrte de versatulh cella mare,putendh deveni prin emanatia deletaria, mat alessii in caldurileverit unit isvoril de casuri de versant, trebne, spre a se preintOm-pina assemenea relic efecte, ca hainele sail pansele in care a zacuthmoduli-I de versath mare , sa se ude pe viitora cu apa clorurata(cu chloruretum calcii). Acosta preparatia o va da intreprisa porn-

funebre in urma procesului-verbalii allc doctoruluV verili-catorit si in proportia de ua butelia de 600 grame pentru copiimorti iii josh de septe anni, si de ua catime induoita pentru mortide tia elate in susii de septe anni. Piing la inflintarea utter intro-prise de pompe funebre, se va da acesta substanta de mediculitculOreT cu preciulii tarifet farmaciilorh. De voril flinsa pansele sailhainele sdrente cu totulu nelrebnice se vorit arde in presenta me-dicului culoreA.

l'hIvi $

II.

mortilora.

visitelora.

petard

158

TITLULIT VI.

Statute privitore la personele bissericesci.Art. 87. Preotula de rOndii alit bissericer cartieruluT va f datori

a merge in orT-ce timpit art fi chiamata ca sa impartysca pe bol-nava conformit canOnelorit bissericesci.

Art. 88. Preotula cartierulut mortulul, dupa constatarea mortitde catra medicula verificatory va face inscrierea in condicile ac-telora civile alle bissericii insemnanda locula unde are a flinmor-mentatit sit data inmormAntarif.

Art. 89. Officiula mortuala se face sari la bisserica cartieruluimortuluT sari la cassa lul.

Art. 90. Pentru catt preoti se vorri cere a officia peste eel cese afla in cartierula mortulut se va face cererea catre protopopulade scauna sit acesta va rendui dup. ra.ndit nume'rula de preoti ceruy.

Art. 91. Preotit cot neinvitati de protopopit sunta opriy de aofficia la inmormOntare, afara numal dAca familia aril invita expressitpe unit preoti care, ne-flincla preotulit cartieruluI, aril ft insa ami-cula sari confesorula mortulut sail ally

Art. 92. Spre a se plistra "la stricta dreptate pentru preolit in-vitay a officia pe mory, ce nu sunlit in cartierulu lora , protopo-pula va tene wit registru de randula cu care trebuesca a mergepreoti!. Acesta registru va fi pe tret aunt sit va if snuruitit sit sigi-lata cu sigiliula mitropolieT sit alit comissiilora respective.

Art. 93. Fia-care preoti are dreptula a reclama de cite orTprotopopult nu l'arit chiama la rAndula s6a.

Art. 94. Preotula de rendit ally cartierulul este datori a alergade cite orT va fit chiamata a assista pe unit murinda s6racit saila cellebra officiula mortuala pentru unit sim-acil; insa numal lacassa uncle va if muritit s'ait la bisserica parochiala, de va fi trans-portatit acolo, nu va if insa indatoratil si alla insoci pant la ci-mitiria.

Art. 95. Preolula cartierulut ce art refusa a exersa ministeriulasit pentru unit s6racit, va if supusit la pedepsa aspra si la strait,dupa cum se va

Art. 99. Spre a precisa bine aceste drepturT sit datorit alle preo-tilora, vomit dice ca preotula de rendit ally cartieruluf este datoria alerga indata ce se chiama la moral; dupa ellit ai dreptula afi invitatl de familia ceT-I-aly preoti aT cartierulul acelluia cuma sitdatoria d'a alerga la unit morta g6racit in lipsa motivata a preo-Whit de rAnda.

Candy insa ua familia voiesce a chiama sit preoti dup6 din afara,nu va putea face asta chiamare de cats prin sciea protopopulut,afara insa de preolit despre care se vorbesce in art. 91.

Art. 97. Stofele puse pe cosciuge si hotarkte a if date in dartbissericiT, vora riimanea pe sema bissericit parochiale nu insa pesema personals a acestoru preoti. Cate insa vora if expressit afec-tate peutru cimitirit vorfl if fit alle capeleT cimitirelora. Spre acestasfersita epitropit fie-cariT bisserict sail rectorula cimitirulul vora fidatori a inscrie aceste donalif precuma si ort-care allele intrunaregistru speciala.

Art. 98. Preolula de rendit alli cartierulul priimesce dreptit o-

- -

legiui.

familtel.

159

norariii pentru serviciulh funebru in bisserica 2 , 4 sail 6 Atilt,dupe starea mortulut afara de mortit cet de. tote saracT care nu pla-tesce nimich, §i pe care preotulit "sash citath este datoril officia.

Art. 99. Cet-I-altt, preoti aT cartierului, de vorii fi invitati priimesce 2. 3 sail 4 gfantY.

Art. 100. PreotI invitati di-10 din afara priimesch 4 sfantt deofficiit.

Art. 101. De chte orl preotit sunlit invitati a insoci pe morthpana Ia cimitiriu priimescit Preciulit indoith "duph tarifele de matsusit.

Art. 102. Preotit cimitireloril nu poth pretinde nimich de la s6racy, adich de la 'aceia ce se aducu in cimitiriit neinsociti de vre-unu De la cei- l -altf vorii avea dreptuld a lua mime 1 sf.de morth.

Art. 103. Canthreti nu vorit putea veni de chth duph invitatiarudelorh mortului; libere suntil aceste persdne a nu plhti pe cerlceaucantatu ne invitati. Canthretit cimitirelorit priimescit junfdtateplata preotilorit de "vorik avea a canto_

Art. 104. Pentru mortis pentru care se va fi dobanditit.permis-sia de a fi official! la cinittirtit preotit cimitiriulul vorit pruni ono -rariu ca preolulit de rendit allu artierulut era canthretil pe ju-metate.

Art. 105. NicY unit gracit nu va fi officiatit la cimitirih ; officiulitacestora se va face in cartieruld unde art muritii. Acosta se lash.sub rilspunderea impiegatuluT politief acellut cartierii , care va fidatorh a chiama pe preotulit de r"endit a officia pe moral.

Art. 106. Paracliserif nu potit pretinde nimicit; va da fie -cinece va voi.

Art. 107. Precedentele dispositit se poth modifica sail schimbamat pe urmh chndit se vorit reghla pompele funebre.

Art. 108. Get de tote s6rac1 nu numat ca nu vorit plati nimichpentru ingropaciune; darit atatit cassa cimitirulut respectivit, catit

duph ua complecth organisare, intreprinderite pompelorhfune-bre vorit cheltui impreuna pentru ingroparea acestora cu tote cellenecesarit.

Art. 109. Preolit vorh fi indatoratt a priimi pemory in cimitirih, a'T insoci phnh la morm6ntulii ce le este desti-natit §i a le da aci ultima bine-cuventare.

Art. 110. NumaT mortit a chrorit rude vorit ft dobendith uh per-missia specials de a se face serviciulil funebru la cimitirith voru fiofficiatT to capela cimitiriuluT.

Are. 111. Spre evitare de confusih sail abattere la aceste regule,nici uh. trasurh mortuary nu va ft liberh a transporta unit mortitla cimitiriit, ce pan& nu i se va infacisa biletulii de officiulitfunebru facutil, sail permissia expressed'a se face acestil servicirtla cimitiriulil unde este destinatii a se ingropa.

Art. 112. SorOcele se vorh face la bissericile parocbiale; la ci-mitiriuld vorit fi cu totulil poprite.

Art. 113. In fie -ce Shmbhth preotiT cimitiritoril vorh fi obligatia cellebra unit parastash in care Vora fi pomenitT toff eel ingrd-patt din 1iva aceea inapol phnh Ia 40 dile. Era in Joia".mare se vaface serviciu pentru toy mortit de peste anat.

preoth.

.

orl

at

cimitirilord

Art. 114. La sambetele mortilora, adica de duo6 onT pe aunase va face servicia solemnela Cu 12 preoti alle§T si cu archiereaadusd de administratia cimitirelorii, care va da acestora s6rbator1tota soleinnitatea cuvenita pentru memoria strahunilord nostri.

Art. 115. La assemenea solemnitati va fi cu totuld interdisacersetorilora a intra in cimitire ; vord putea insd sta la 'Arta 'sarila tariera vecina.

Ifinistru din intru Ion Ghica.

--043-<.(1.0.---

460

LEG ETELEGRAFO-POSTALE.

TITLULIT

Art. IX. 'Me autoritalite administrative si militare, politic si au-toritatile communale suntii datOre a da tot adjutorulii personalu-uf postale ce i cere pentru executarea serviciului.

Art. XI. Taxa telegrafo-postala." sari rern5.silele din veniturile te-legrafo-postale, se voril incAssui de autoritlitile competinte dupareclamatiile stabilimentelorti postalf.

TITLULU V.

Art. XXXVI. De plata taxelora si a porturilorii suntil scutitenumaT:

(1). Correspundinta officiate Intre autorit5.a. Acesta correspun-dinta trebue sa fie cu sigiliulri officialri allri autoritiitefrespective, sa Ode num6rulii si numirea autoritatiT de la care e-maneza.

000

11

s'ard

IL

PROIECTUPENTRU

CONSILIURILE DE HIGIENA SI SALUBRITATE PUBLICA DIN BU-

CURESCI SI DIN IASJ.

Destinatia consiliarilorii.

Art. 1. Pentru capitals BucurescT si pentru orasiuld las!. se Inflinteza cite und cousin de hygiena si salubritate publica, carevord secunda municipalitatile respective In tote lucrarile sanitaresi care se vord afla In relate directa cu consiliula generaid de hy-kiena si salubritate publica. (Consiliulit medicaid superiorit).

Compositia consilim flora.

Art. 2. Consiliulit de hygiend si salubritate publica allu capitalerBucuresci, se va compune de none membri, adica:

De presedintele municipalitatet capitaleT, ca presedinte; de me-diculd seta and capitaleT, ca vice presedinte; de Cet cincT mediclculorl (de comissiT).

De unit architectit, siDe und inginerd.Municipalitatea va numi pe unulit dintre functiunaril set secre-

tard and consiliulut.Art. 3. Consiliulit de hygiena si salubritate publica din IaF se

compune de noua membri, adica:De presedintele municipalitater, ca presedinte; de ceT sese medict

de despOtirT, din care unuld rnediculd sefu allit orasulul Iasi, cavice - presedinte.

De Mill architectd, §iDe unit inginerii.

va Insarcina pe unulit dintre functiunarit set cufunctia de secretard allu consiliului.

Municipalitatea

163

AttributiileConsiliurile de hygienh si salubritate publics se vorti ocupa:Art. 4. Cu studiarea si propunerea de midi-lece pentru salubri-

tatea (assainissement) reionulut lord, si patru delhturarea de orTce miasme din reiond.

Art. 5. Cu ameliorarea tuturord conditiilorh sanitare alle po-pulatieT, mat cu sema a classeT s6raciloru.

Aft. 6. Cu salubritatea casselord publice si private, afara de a-cellea a carorit priveghiare sanitara este In competenta directieTgenerale a serviciului sanitara, (precumd spitalurtle, iiistilutiile dealienati si de copiT gasitT, lnchisorile, arresturile) cu crearea si e-xecutSrea until regulamentii hygienicd pentru cladirispre a se opriin viitorti construirea unet casse nesanetese si spre a se aduce celloexistente Inir'ua stare saniltesa.

Art. 7. Cu cererl de suspendare ort departare de diferite sta-bilimente industriale si commerciale cu propunerea re-guliloril trebuinciese pentru ferirea lucratoriloru din assemenea sta-bilimente de influentele vat6mittere.

Art. 8. Cu privetiliarea de aprOrpe (impreuna cu functiunarilexeculivT) a tutuloid bOuturilora si come stibililorit ce se vendaorT se produce in reionulit consiliului; cu priveghiarea de aprepea pietelorit, a bachniilora, circiumilord a mlicelarillora.

Art. 9. Cu regularea infiintarei voarielorh (locurile pentru In-groparea cadaverilord animare) a canalelora, cu regularea modu-tnt de a transporta din reiona excramantele omenescT si animateSi diferitele substante organice din manejiurile si staillimenteleindustrialT.

Art. 10. Cu regularea cimitirelord allegerea locurilord afaradin orasa si desfinatarea cimiterelord din intru barierelorii.

Art.411.°Cu revisia fonthnelora si a puturilorii, cu revisiacart trech prin reionula coinsiliulul, In tote privintele hy-

gienice, cu masinele de illtratit ape.Art. 12. Cu propunerea si execularea mi,surilord In contra e-

pidemiiloril endemillorit, depizootiilora si enzootiiloru.Art. 13. Cu tote cello alto lucrari hygienice care se vord pro-

pune de dire municipalitate on de catre consiliii si care nu sunlude competinta executive altora. autoritati.

Seantele

Art. 14. Consiliurile de hygiena si salubritate publics vorii termpe silptamana ua, seanta regulata inteuh di hotarith si .in

orele de sera In localula intinicipalitateT respective; iar la trebuintele extraordinare cafe una sail marmulte seante extraordinaretotinn orele de sera.

Art. 15. Consiliurile ad numaT unit vote consultativii.Art. 16. Consiliurile nu vorti putea tone seante deca nu se vorit

ails preseny cella pucinti sese membrratath la'consiliuld din Bu-curescr edit' si la acella din Iasi.

Art. 17. Pentru ca unit actralld consiliiloru sa aiba validitatetrebue sa fie resultata cella pucintt din cinci voLurT pentru Bucu-resci, si cello pucina din sese valid pentru cello din Iasi. "

consiliurilorti.

nesanetOse,

riu-rilor &,

consiliariloru.

va-data

IM

Art. 18. Se va tone uit condica pentru trecerea deliberatiilorirconsiliuluT si pentrii constatarea presenteT membrilora la seanta.

Art. 19.- Protocol Mit fia-caria seante se va subsemna de eatratoti memliri si se va aplica in buletidulil municipalic si in moni-

dupa imprejurarT, pe scurta sail in extenso.Art. 20. Regulamentele hygienice si orT-ce alts lucrare de IA

putere maT mare, care voril esi din Militia consiliurilord locale,se voril supune consiliuluT generala de hygienic si salubritate pu-blics spre aprobare.

Raporturile lunare.Art. 25. La finitulic lunT, vice presedintiT consiliuriloru

locale vora communica consiliuluT generalic de tygiena si salu-britate publics uk prescurlare a lucrarilora lora din Luna prececlenta.

torula median*,

fia-caria

TNSTRUCTIIPENTRU MEDICI' PRIMARI AI DISTRICTELORD

Datoriile medicilorn primari

Art. 6. Indatoririle medicilorit primari de districte suntii cellourmatore :

c). Cautarea bolnavilord silrmani mat cu ossebire de prin commu-nele rurale.

Politia sanitarA.

Art. 11. In casurT extraordinare, mediculu primari alli distric-tului se intellege d'a dreptula cu consiliurile communeloril ruralesi le cere d'adreptulil executarea m6ssuriloril de politic sanitarii,fhrh intervenirea prefectureT ort sub-prefectureT, sub a s''a respunsa-bilitate.

Art. 12. Mediculh primari allu districtuluT este datorit sn visi-teze cello pucinu u'a-data pe anni, tote communele din distric-tulit

Art. 15. Medicula primari allil districtelorit va Ina mi.ssurT serea preveni isbucnirea orT intinderea epidemiiloru orlsi va regula serviciuld sLu astir felu, ca sa informatiiassupra tuturorit miscariloru sdniltateT publice, atatil prin orgauelesanitare, precumii §1 prin prefectura, sub-prefecturele, si in casu-rile urgente, directu prin commune..

Dirijarea serviciului veterinarii.Art. 54. Mediculit primari allrt districtuluT controlezil deck con -

siliurile rurale pasescil regulamentele pentru mar-gmirea epizootillorii, le dii deslusirile cuvenite si cere de la pre-fecture darea lore in iudecata, In case de abattere.

epizootiilora,tic toLii-d'a-una

communelora

ai districtelora.

REGULAMENTUPENTRU

SERVICIELU VETERINARILORU DE JUDETIE (1839)

Art. 10. ET (veterinariT de judep) sunta datorT a inspecta totetergurile de vile din judetele loru si a opri, cu adjutorulii auto-

politieneseT, introducerea viteloru bolnave, s'ail a vitelorasi P'roductelora de vite fara dovada prevedutit la art. 17 din regu-ramentuld contra epizootiilora. ..

ritatitorE

REGULAMENTUPENTRU

POLITIA VETERINARA ATTINGETORU DE EPIZOOTII (BOALE MO-LIPSITOARE INTRE VITE).

Art. 1. La ivirea vre unu! casd de Ma, care da banue1a d'a ftmolipsitOre, fie care proprietara sau Ingrijitora de vite este datoraa declara acesta Indata primarulur locale, sub primire de adeve-rinta.

Art. 2. Primaruld In Intellegere cu proprietarula vitelora, hota-rasce unit loch pentru ossebirea vitelora bolnave sibanuite de cellesan6tese si raporteza Indata subprefectulut localu, care, la r6ndulaWI, face cunnoscuta comitetuluI permanenta.

Comitetula permanenta tramite pe medicula sgit, veterinarulajudepluI, In facia loculd spre a da instructiile trebuinciese.

Art. 3. Indata dupa sosirea In communa molipsitd, medicula sauveterinarula judetulur, Impreuna cu sub-prefectula si primarulacommune!, sa constitue In comissiune, care pas,asce mar antaiit laconstatarea felulul betel si, In casa de epizootie molipsitere, for-meza catagrafia exacta de tote viteie aflate, Incependa cu vitelesankese, treanda apol la celle banuite si In sfe,rsita la celle bol-nave si hotb.rasce punerea In lucrare a m6ssurelora veterinare po-NienescY.

Art. 4. Comissiunea, dup. cercetarea facuta, conforma Art. 3,Incheia unit procesii-verbala, In exemplare Induoite, In care se vaarrata num6rula totala allu vitelora din communa, num6rula cellorabolnave si banuite, iiumele proprietaruld acestora, fireadiva ivirer Me!, numilrula vitelora perite si ucise si m6ssurile car!

luata in potrivaUna exemplara din aceste procese-verbale remane In cancelaria

primarieT2 era cella alta sa tramite prefecture! judetuld care 'llaInnainteza ministeriulur de interne.

Art. 5. Vitele bolnave si banuite sa punii la locurl ferite, undesa se 1)(45, adaposti, adapa si pasuna fitra a veni In amesteca cualte vice, ffinda pasite de Omentinteadinsa or6nduiy.

Art. 6. Vitele bolnave sa Insemneza In frunte cu littera M. (mo-lipsite), era celle banuite cu littera B .(banuite) cu ua vapsea (boia) rosin.

bele.glad

168

Art. 7. Communa In care s'a ivitd bdla molipsitOre se pune subcarantina (tepil), care va tene unit tempi maT lungu sari maiscurtiidupa firea Ldlet epizootice conforma art. 15.

Camila ua communa se compune din mar multe catune departateunulit de altuld cu 500 metre, (250 startjenT) celld pucina si se i-vesce epizootie molipsitOre In unulit din acelle catune, atuncT sepune In carantina numaT acella catuna.

La epizoo lir fcirte molipsitOre, precumd la ciuma vitelord (typhusbovin) communa molip;ita, dupa hotararea comissiunel, pOte fi su-pusa uner carantine complecta.

In casula acesta, chiara locuitoriT din acea communa suntaopriti d'a communica cu communele vecine (afara de casurile deforta majors).

La barierile communelord molipsite se va aseda, indata dupadeclararea epizootier, unit semnit si anume: duo6 carne pe uaprajina, care sa arrette din depatare ca vitele din acea communasunta molipsite.

Assemenea se vorit pune la tOte barierile communelord molip-site strajuitorl pentru priveghiarea si oprirea intrariT si wirer locui-torilord cu vite cornute.

NuniaT transporturile cu cal au voe de a trece.Art. 8. 'Rite, vitele din communa molipsita se considers ca ta-

rmac si se marginesca in communa, neputimdu-se nici a se ducela vre-und tergu sari obora de vile, nici a sluji ca vile de trans-portd de catil numaT pentru acea communal.

Vitele inch siiniltOse din communa molipsita sa pout tiiia pentrubrans, insa numaT in acea communa si numai pe cats trebue infia-care di, sub conditiile urmatOre:

a). Vitele sa fia revisuite si declarate de sankOse de catra me-.died sail veterinard.b). Elle se vord taia numaT la macelara, si numaT dupit ce

macelarulit va dob6ndi, in urma declaratiunii mediculuT, voia in-scrissa a primaruluT pentru numilzulit cerutil de vile, care se vordscadea din lista de catagrafia.

.c). Macelardlit este datora a taia acelle vite in soroca de 24cesuri dupa vointa data, (cella multi).

d). Macelarula sa nu intre in cosard sail in turma.Art. 9. Candi( comissiunea dovedesee ca epizootia este ciuma

viteloril (typhus bovin) sail rapciuga , ordona uciderea pe data aviteloru bo In ave.

Pen tru acesta lucrare trebue sa se filch unit procesa-verbala princare se va arretta bOla de care ail fostit attinse vitele, felulu sinumi relit acestora si numele proprietaruluT.

Acesta actit se va subscri de membriT comissiunit si de pro-prietarula viteloru ucise si se va tramite prefectureT judetulutcare innainteza ministeiiuluT de interne.

Art. 10. Vitele ucise sari perite din bOla epizootich sa crestezain deossebite locurT pe pelle si se transports indata la unit lochbotarata si departe cu 500 metre (250 stanjinT1 de raza communeTsi ferita pe catit se NW do communicalia vilelori, spre a se ardesari ingropa.

Transportarea vitelord morte se face cu vite de unit soid ne-pritnitorit de molima cellord mOrt,e, spre exemplu vitele mdi to de

'110

-- 169 --

ciuma vitelorit (typhus bovin) se transporta cu cal; era cail mortlde ra..pciuga cu boT.

Den proprietarulit acellord vite nu and avea midl-lecele detransport(' autoritatea va ingriji de transportil pe scatela pro-prie taruluT.

Grepa trebue sa fie adenca cella pucind de unit stiinjend si totiapamentuld scosit dinteensa se va arrunca peste vita mertS si seva bate bine, puindu-se si spinl d'assupra pentru ca sa nu'llepetascormoni dobitecele.

Locurile unde s'au Ingropatit vitele vord fi Insemnate si opriteIn tempi.' de treT annT d'a Ii lucrate s'au pasunate.

Art. 11. Candil se vorit ga.si mortaciuul de vite aruncate Inglrla, pe camp(', pe drumurT, in padurT, primaruld communer res-pective va ca elle sa se ingrepe pe data conformit art. 10.

Art. 12. PorcT, caul, pisicT, paserl si alte dobitece dovedite caau fostit in amestecit cu vite Lolnave sad cu mortaciunile acestora,se vord ucide si ingropa la locurr ferite si departate de communa.

Art. 13. Loculd uncle au zacutd vitele bolnave_si unde s'augasitit mortaciuni vite si tete lucrurile cart ad fosti.rin ame,tecitcu densele se vord desmolipsi, conformit instructiunilord speciale.

Assemenea si personaluld trebue sa se suPuna messuriloritprescrisse pentru desmolipsire.

Art. 14. In tote tempulit cat(' va tene molima, atatil sub-pre-fectuld cat(' si primarulu sunlit data! d'a privegheu stricta exe-cutare a messurilord prescrisse.

Primaruld este datord a raporta mersuld Me! din 7 in 7 dileprefecture!, prin subprefectulit local(', era prefectuld raporrezaministeriuluT.

Art. 15. Epizootia se socotesce stinsa inteua localitate numaTatuncT candd nu se maT afla acolo pier ua vita bolnava., candit s'aseversitil desmolipsirea grajdurilord, a tuturord o. jectelorit carTau fostit in amestecit cu vitele ingriltorilord lore si calla" de lacella din urma cash dB mine sail de inbolnavire a vre unel vite,a trecutit pentru ciuma vitelord (typhus bovin) 21 dile si pentru

iinbolnavicelle-alte bele molipsitere 10 dile, far" d'a se maT vreua vita.

Declarandu-se epizootia ca stinsa, comissiunea incheid unitprocesil-verbale, in exemplare induoite, in care se arretta uumeruldvitelord inbolnavite, dainuirea si felulit bole!, puterea e! si chipulacum(' s'au pus(' in lucrare messurile luate.

Unit exemplar(' remane in cancelaria primariet, era seva tramite ministeriuluT din intru prin prefectura judetuluT.

Art. 16. Primarulii, atatit la ivirea Mel Ca LC1 si la incetarea el,este datorit a insciinta formal(' si 'n tempuld cella tile scurtil petotT primaril din communele vecine, despre existenta si felulu bele!molipsitere, era subprefectuld pe tot' primariT coiniunelord dinplasa sad plaiuld sea si pe toy cel:alty subprefectt din judetuldrespectivd.

Art. 17. Chiard in temp(' candil nu exist" epizootic, mutarea vi-telord dinteua communa intr'alIa sad ducerea lord la terguld devite, zalhanale si macelariT, este supusa regulelorit urmatere:

a). Vitele mar 'nainte d'a fi pornite se vord revisui de catremedicit sail veterinarit si in lipsa de catre primarulit commune!,

Ingrid

de

cell" (' -alt"

170

care cla proprietaruluT ua dovada inscrissa in care se va arrnta nun:16-mM, destinatia vitelorh (adica deal sunt vite de tamaslich, demunch, de taere, de taptc) precumil si ca elle vine dinneua localitatesanitAOsa.

15). Candh din assemenea vice s'arh vinde pe drumh parte dinelle, vend6torulh este datorh a lea de la autoritatea localitatiT uadovada iiitocmaT ca cea pe care o da cumpilratorului, eraiu dovada d'antaiti sit arrette despre acesta, insemnandu-se pe eanumilrulh vitelorh vimdute si numele cump6ratorului.

c). Candu proprietarulh vitelora vinde tete vitele unef singurepersone chit 'I preda dovada d'antaid.

Att. 18. Carnea de vita, prOspiita si sarata, lana, pelea si altergmasite alle viteloru cart s'arii adduce la tergh spre venclere,trebue sa fie insocite erasT de doveqt ca acelle pentru vice, pre-cumh s'a arOttatii la artiColulh 17.

Peile nedubite, (ne argiisite) la ori-ce cash, sunlit cu totulh.oprite d'a se intrebuinta see vinde; elle se vord confisca si ardede catre autoritatl orT iinde gasi.

Art. 19. D6c5. epizootia se declara in vr'unit State invecinatiltFuvernuld ordona indata autoritatiloril granitel respective a opnintroducerea de vice orr de pet 'Si a nu o iiigadui de cath subconditiunile urmabire:

a). Atath vitele cath si peile sa fie insocite de ua dovada in re-gula ca elle provinh localitate nebOntuitit de Mu.

b). Sa se supuna vitele la ua carantina (teph) de 10 cille in lo-curile hotarate pentru acestii scoph, Hindi,. elle sub priveghiareaveterinarilorh si a autoritatilorh locale.

c). TOte peile de vice sa'fie dubite (argasite).Art. 21. Prefectulh, sub-prefectuld, plimarulh si 'n genere toy

agentiT administrativr si sanitarT, precumb si particulariT cart Toriicalca una s'ah mat millte din dispositiile firevepte in acestu re-gulamenth, voni fi datT judecatiT ca's5. 'si is pedepsa dupe arti-colele 378 si 383 din" codulh "penalh si 'dupa art. 90 din legeapolitieT rurate.

Art. 22. Regulamentulu existenth inteacesta r5mane desfiintath.

feluld si

d'antaib

s'ard

ditteua

REGULAMENTUPENTRU

PIIIIMIREA SI ESIREA SMINTITILOIN DIN SPITALELE DE SAIINTM.

Art. 1. OrT-ce individit deciaratd de smintitd prin venal actsmedicaid, se pOte priimi in cautarea spitalulut de smintitr, dupecererea unel autoritatr sad a unul particularii.

In cello -alto spitale nu se potit priimi smintig cats proviso-pentru fixarea diagnoseT sad ca transitit (allay( in transportit

pentru unit ospicid de smintiy).Art. 2. Autoritatile cart swat in dreptii de a lua initiativa pen-

tru asediarea mtursmintitd intend spitaid specialit suntit instan-tele judecatorescI, prefectura politiet, si 'n lipsa, prefectura de ju-detd, primariile urbane si pentru communele royale sub-prefectu-rile ; acestea din uri a vord raporla indata prefecturilord respective.

Art, 3. De cate orr ua autoritate innainteza pe vr'und smintitdla spitaluld de smintig, trebue sale insociasca de ua hartie for-mals catra." mediculit primary and stabilimentului, insocitii de actsmedicaid in originalit sail in copie legalisata, era deck smintituldeste interdissii, in loch de acts medicaid, end va fi insocitit deunit extractit de sentinta judecatoresca prin care a fostit

Art. 4. La casurt grave, undo s'a constatatil acte de violinracommissa in publich, smintituld se pOte innainta la ospiciii, si faraactd medicaid, insa atund autoritatea administrative, care va filuatit acesta mi!ssura, va arrOtta anumo acesta imprejurare in adressael catra mediculd ospiciulul.

A t. 6. Deck smintituld este Ala midT-lOce, particulariT cart vontlua initiativa pentru asediarea lut in spitalit, se vorit adressa ca-tra autoritatile administrative orT politienesci, cerendit a se con-stata de inCdicr starea lut mentala sp'e a se putea innainta apolla spitaluld de smintig.

Art. 11. Autoritatile administrative cart as ordonatit asediareaunuT smintitd majorit in spitaluld de alienatT, suntit datOre, d'a in-cunnosciinta fara.intarcliere (celid multi' in fermend de 3 dile) peprocurorult locald, sad deck smintituld este din altd districtit sipe acella ails districtulul respectivd, (catit se va putea maT en-rendit), assemenca au sa urmeze si administratiiie spitalicesci, canduparticularit se adresseza la dengele.

--es....0.a.

derid,

interdissd.

REGULAMENTUPENTRU VERIFICAREA MORT:MORE (1)

Despre mediculu verificatorii si procedarea sa la \Teri-ficarea

Art. 1. Mediculd verificatore, va fl luata de officiarula starer ci-vile, pentru constatarea morter salt se va putea chiama de insu'srfamilia mortuluT.

A t. 2. Candit mediculit verificatore va sosi la mortit innainteaofficiarului starer civile, ellu va proceda la verificare, dupa ce marintuit va incunnosciinta pe officiarulif starer civile.

Art. 3. Aledicula verificatore, canda va sosi la inspectiunea ca-daverulur va cere de la familia mortuluT biletula ce medicula, sadmedial curenti vora fi datorT a scrie si subscrie cu arrettare denumele, pronumele si locuinta mortulin, diagnosa si durata hiller,si cea din urma di a visite' inedicale.

Art. 4. Paint la sosirea verificatorelui, cadaveruM va rhuancain starea in care s'a afiatit in mornentulit incetarer din vista, sipersenele cc se vorit afla pe lama unit bolnavit in ora mortit selle,nula vora invali sail acoperi facia, nu'la vorit stramuta din patulazacerer spre depune pe altit asternutit, sail in cosciuguri, nu'litvorit expune pentru mar multi tempo la unit friga mare in Lemmode emit tji nu vora face nimich ce aril putea opri inturnarea la vieta.

Art. 5. Scaldarea si invesimentarea corpulur mortis nu se vaputea face, de cata dupa constatarea mortil, era Inchiderea cos-ciugulur si inmormentarea nu vora avea [bat, de catit dupa expi-rarea complecta de 26 ore de la data incetareT din vieta. In casu-rile de epidemie, medicula verificatore va putea permite inmor-mentarea dupa 24 ore, canda dupa acestit tempti se voril arrettasemnele sigure alle muter indicate la art. 9.

Alt. 6. Este opritit a ridica chipurrprin aplicarea de gipsii, de musa-male salt alte materiT pe facia mortutur si mar cu sema a face au-topsie, a iml alsami sail a mumifica cadaverele, pans ce merteanu va fi conslatata.

Art. 7. Verificatorele nu este datoril a verifica meat-a indatadupa incetarea din vieta, ci va ascepta cite -va ore spre a pu-

(1) Prin articolulu 27 din acestii rugulamentil insareintindu-se primaril eu apli-carea lui in communele rurale. de aceea se trece in extenso.

ellil

naortii.

alit

173

tea constata mat lesne simptomele cadeverice, afark de casurilecandu i se va raporta ca exists banuiala de merte aparinte.

Art. 8. Deca mediculd verificatore, la cea d'antaia inspectiunea cadaverulul, nu va putea constata mertea cu siguranta dupa simp-tomele arrdttate la art. 9, atuncT ella va face ua a ditch visits dupatrecerea de 12-24 ore.

Art. 9. Medicula verificatore, este obligati sa visiteze corpuldintrega, mat allessa la copit lout nascug. Ella va examina, deckuncle part!, mat allesa pintecele, ail inceputa a se culora in verdeort in albastru verde, deca se arretta pe spete, pe septa ort pepartite decline (pe care se rezima corpula) pete mortuare, adickpete de culere vinata.

Art. 10. Deca mertea nu se va putea constata prin simptomelenumite la art. 9, apoT verificatorele va face &I a duoa inspectiunedupa trecerea de 12-24 ore si deca nicT atuncT nu va putea do-vedi petele, apoT elld va face ua a treia revisia, dupa trecere de24 ore.

Art. 11. La cadaverile de copit nouT nascutT, medicula verifica-tore va lua informatiune, deca copilula a traita sail nu, si va aveaossebita atentiune assupra casurilora, unde s'aru putea banui pruncti-uciderea.

Alt. 12. Ganda medicula verificatore va constata inteunti temptrelativa scurta, mat multe casurT de merte provenita din una siaceeasT beta, care dad banuiala de presinta sai eminenta unet epi-demil; ellu va raporta indata in Bucuresci, directorului serviciu-luT sanitara, era in celle-alte orase, mediculuT primara allu judetuluT.

Art. 13. Mediculd verificatore, constatanda mertea provenita dinv6rsalula cella mare (variola) va ordona ca ohjectele, prin care

putea transmite confagiu111, precuma asternutula, hainele .sipanzele pe care a septa bolnavula sa se spele cu lesie sa seaeriseze, in urma medicula verificatore, va sta facia la acesta ope-ratie si va incheia unit protest-verbale, constatatora ca desinfec-tia s'a facutil conformil cu prescriptiunea de facia, pe care vainnainta consiliulut de hygiena si satubritate publics, si in oraseleunde nu se Oa assemenea consiliurT, mediculuT primara ju-detuluT.

Art. 11. Deca in casa de merte dupa v6rsatil, familia mortulutva refusa punerea la tale, a disinfectit objectelora dupa prescrip-tiunea art. precedinte, atunct se va cere intervenirea

Art. 15. Ganda medicula verificatore, va descoperi ca inceta-tula din vieta, inaintea mortil, a fosta tratatd de veunii oma caren'are dreptdlu d'a exercita medicina, ellii va Insciinta despre ace-sta atata pe primaria precuma si pe consiliula de hygiena si sa-lubritate, si in orasele unde nu exists assemenea consiliur!, pe me-diculd primara anti districtulut.

Art. 16. Medicula verificatore, informandu-se despre mertea unetfemeT insarcinata in cello pucina septe hint, va chiama concursulaunut alta medicii si va opera indata cesarotomia pentru scapareap runculuT.

Art. 17. Medicula verificatore, va inspecta tote -d'a -una loculdunde individula visitatd a incetatil din vieta si chiara in acellecasurl, canal s'aru fi stramutatd cadavrula, in contra prescriptiu-nilora acestut regulamenta.

'115

s'arasi

aft

politit.

174

Art. 18. DOca mediculil verificalorh va cere , familia mortululTT va arretta ordonanciele medicate prescrisse in cea din urma bOlaSi resturile medicarnentelorii.

Despre mortea aparinte.Art. 19, In tOte casurile unde nu se arretta semnele sigure alle

mortel mentiunate la art. 9 se presupune mOrtea aparinte, mat cuosselire inga la acella care a murait immediath dupa uh spaimit,on bucurie mare, din sufocare, din innecaciune, din intoxicare cugazulii de acidil de carbunT (din punerea capaculul la soba, inna-inte de a fi stinsii flachra), onT allorit gaze viltOmittOre, din aerulilstricatit din puturT, cloase, basnale, pivnite umplute cu b6utur1 orTalte substante care se alit in fermentatiune, din lovitura fulgeruld,din spenzura're, din frigit accesivil, si immediath dupitabusulhb6u-turilorit spirtOse.

Art. 20. PersOnele gasite de curendh innecate se vorii as,eda ori-sontalit inted. parte si cu peptuld capulh pucinil mat josh decatil cu pintecele.

Art. 21. PersOnele elate inteta stare de mOrte aparinte dinrespirare de gazit de acidil de carbond (din punerea capaculd lasoba) orT din multe WuturT spirthse, se Vorii aduce inteult altscamera unde se vorii deschide ferestrele, orr afara din cassit, sevorii freca cu carpe uscate, si din 10 in 10 minute li se va turnaaph rece preste

Art. 22. Trite persOnele, carT se ana inted stare de mOrte apa-renta in urma cellorit-alte accidente arrettate la art. 19 se voritaduce intr'uO camera luminOsa, in timputit erneT la unit loch in-caldith se vorii aseda pe unN path sail pe ua massy cu facia insus« cu capuld pucinu rhdicatit, se voril desbraca si apoT corpuliise va freca cu carpe uscate cellh pucinil dod ore iniregi.

Art. 23. In tOte casurile de mOrte aparinte, medicine verifica-tore, pe dedt-parte va intrebuinta Rite midi- lOcele prescrisse desciint:t pentru reinturnarea la vieta, era pe ile atta va cere imme-diatii until did duoilea medico.

Despre mOrtra violente:.

Art. 24. Banuiela de mOrte violenta exist& :a) Candii unit cadaverh arretta rant orT alte alteratiunl grave

provenite din loviturT Ara fie constatatii origina, si dOihhirea lorh),b) Cando cine-va a muritit indatit duph primirea ranilorit orr

loviturilorh , produse cu arme taiose , orT cu arme de foch, orrcu deossebite optuse (tlmpe) or! candit cea din urma LOld, de carea zacutit, a fostil urmarea acelloril rani orT loviturt.

c) Cana cine-va pucinit tempi), dupa ce a Muth orT a man-catii ua br.utura or! mitncare blinuitOre, s'a botnavitil cu viIrsaturl,durere de inimO, ori esire afar& §ia muritil curOndil duph. acesta.

4.1) Candi' cine-va a murith allandu-se in cautarea medicala deOmen!, care nu posseda dreptulil d'a exercita medicina.

e) Candii a rnuritit unit copilil nob nascutit, a card nasceres'a tainuit i.

si

,

concursulh

sh

cape.

175

f). Cana se gasesce unit cadaverh pe drumil, orT in locurlascunse, orT in apa.

Art. 25. In casurT candh se va face ua cercetare medico-legal&assupra unuT cadaverh, mediculh legalit afara de raportulh sith,medico-legisth, va scri si unit certificatit de verilicarea mortei, caresubscriindu-se si de meiliculh veriticatord ordinarh se va tramiteofficiarulh stare! civile.

,Dispositiuni generale.

Art. 2G. Celliu multu treT dile dupa expirarea fia-ca.ria luni, me-verificatorh, va transmite directiuneT sanitare, prin consi-

liulu de bygiena public& si salubritate sae prin medicif primarTde judete, raporturT statistice assupra mortilorh revisuitr, cu ar-rgttarea belelorh de care a murith.

La finele annuluT, medicil verificatorT, vorh tramite directiuneTsanitare unit tabloh statistich prescurtatorh assupra tutorh revisii-lorh facute in cursuld annuluT.

Dispositiuni tramsitorii.

Art. 27. liana candh se vorh infiinta medic! verificatorT in com-munele urbane, serviciulh acestora se va indeplini de mediciT, earlse vord insarcina, pentru acesta, de consiliulh medicalh superiorh,era in communele rurale de primariT respectivT.

dical.

JURNALULUCONSILIUM MEDICALU DIN 5 MARTIU 1852

SI

INSTRUCTIUNI

RELATIVE LA MOBILE BOMBOANELORIJ, COLIVI, RACHIURI, etco

Consiliulii

In sedinta sa de la 14 Februarill annuli! 1852, luandii in desba-tere refera'tuld comissiunel insarcinata d'a specifica culorile otra-vitOre si vat6matOre sanKatei cu care se vapsesch , une-orT obiec-tele de saharh de catre coretarlf si altil, precumh, si propunerea ceface d'a se intrebuinta in loculd acellora alte culort neval6matOre;avendh in vedere chibsuirea facuta intr'acesta care privesce la mils-smile higienice ce au sa se pazesca de catre cofetarl si bite stabi-limentele industriale Si commerciale care fabrica si vendh obiec-tele de saharh, si aprobandh urmatorele instructiunf, decide sa sepublice , aducendu-se toth inteua vreme rugaciune domnulul mi-nistru de interne d'a ordona celle de cuviint'a, spre a se pune in-tocmal in executare:

INSTRUCTIUNI

pentru culorea cofeturilorti, borubonelorti, (rachiuri --loric saharate), colivi si altora obiecte de saharti,

1. Sunth poprite culorile urmatOre

1) Cu executarea legiloriii, remulamentelorii generale, si rn6ssurilorri de amsigurarea publics, insiircinati primaril dupit prevederile art. 59 §§ sib) din legea communeleril , de aceea s'a trecutit acestii jurnalti si instruetittelin extenso.

fiindil

medicaid.

lizirttrilornetromatice,

a)

177

AlbCarbonate de plumbh (stubet) oxid de zinc (culdrea alba de zinc).

GalbenziGummi guttae, chromatil de plumbh (galbenh de chrom) oxyd

de plumbh. Auripigment (rizma galbenii), Realgar (rizma portoca-.iii). TOte culorile ce contenu arsenich sari plumbh.

PosiuChinovarh, llfiniu. TOte culorile ce cuprindil arsenich, argintii

viu si plumbh.

AlbastruBergblah, Berlinerblah, Smith. TOW culorile ce contenh arsenich.

VerdeSar (acetat de Cupru). Tote culorile ce cuprindh cupru §i arse-

nicu. Aurh §i arginth. TOW imitatiunele,2. In loculd cellorh oprite se recomanda culorile urmatOre:

AlbaSacharh, Amylon (scrohela).

GalbentiCrocu (pfranti), Sailor (rfrand Radacina de curcuma.

Calendula (galbidra), Decoctii de orleansh cu soda.

RosinLemnd de fernambac (Want:" Pbytolacca, (chermes vege-

tate), Coccionela, zema de sfecle, si de smeure.

AlbastruLacMus, Indigo (lulachiii) lignum campechianum (bacanti negru),

zerna de mic§unele.

Verde%einti de spallach, amestecaturele culorilorh ingaduite albastre

si galbene,

Aurii si argintiAura si arginttl curate.3. Politia sanitary nu va face nici urt diferinta irate obiectele de

saharh destinate pentru mancare Si 11orC, obiecte de tragania etc,destinate pentru impodobirea obiectelorti de zaharh, si nu va su-fed ca sa se venc1s in cofetarit hid unh lucru, sun ort ce name,culorath cu culori vat6matOre,

4. Chartiile cc se intrebuinteza pentru invelieea. si impachetarea12

roiu)

a

salbatica),

178

cofeturilora sau pentru captusirea cutiitoril de bombOne sa nu fieculorate cu cutorT otravitOre.

5. ingbeciata s6 nu zabovescii peste nOpte in cutiile metalice des-tinge pentru fabricatiunea el.

Vassele de arania intrebuintate de cofetarT, sa fie sau nespoitelucide, sail bine spoite si fora Pete.

7. Cofetard voe se yads biscuite, cofeturl sau ciocolate carecuprindd substante medicarnentOse.

G.

,47

REGULAMENTLIPENTRU

GOMMERCIULU CU ODIECTE MEDICIMENTOASE SI OTRAVITOAREIN ROMANIA (1).

Dispositduni generali.

Art. I. Pentru ap6rarea publiculut in contra otravirilora, inve-ninarilora voluntariT si accidental') precuma si pentru marginireacautarit bolnavilora prin Omen' neindrituitl de a exersa medicina,vengarea sub-stantelora medicamentOse otravitOre nu se va per-mite de tutu farmacistilora si materialistilora indrituitt.

Afara de farmacistit si materialist' recunnoscutt de cave directiu-nea generala a servicialut sanitara, nimenT nu este in dreptu aface una commerciti cu substante medicamentOse si otravitOre, cuexceptia obiectelora insemnate la capit. IV art. 20.

Art. II, Fabricile chemice or! alte stabilimente, cart producamaterials otravitere In privinta commerciuluT cu productele lora,se vora privi ca materialistCsupuindu-se pe d'ua parte dispositiu-nilora acestul regulamenta, era de alta parte elle vora pasi biteregulile hygienics ce autoritatile sanitare competinte (consiliulade hygiena publica, medicil firimart de districte) vora ordona ininteressula lucratorilora din acelle stabilimente si alla publiculut.

Art. III. In acelle locurT unde nu se Oa farmacit publice, me-dicula (doctorula or! licentiatula in medicina, magistrulii in chi-rurgie) este In drepta ca sa propare singurii medicamentele pentrubolnavil aflay in cautarea

Farmacistii.Art. IV. Regale ce au sa pasesca formacistit la expediarea

medicamentelora si sub-stantelora otravitOre, sufita celle stabilitein regulamentula farmacenticu annexata pe langa taXa farmacentica.

(1) Vedt notifa precedentil combinati cu art' XXI din acestil regulamentii.

lul.

180

MaterialiFitit

Art. V. NimenT nu va putea rxersa negociulit ca materialisth(droguistil) care nu posseda matricula de materialista din parteadirectiuneT

Nua serviciuluT sanitarti.

Art. VI. se vorit matricula ca materialists de cath OmenT,cad vorit insnsi cualitatile urmatere:

a). Sa aiba drepturile civilI si sa nu II fostd nicl ua-data oss6nditilpentru cause criminall infamante; era la casil deca este streinit sase supuna printrua declaratie inscrissa legalisata de jurisdictiuneaprreT in tutu ce privesce commerciulit WI de materialistil.

b). Se scie a citi si a scrie romanesce.Nu este destulli ca sa scie numaT a subsemna numelec). sa dovedesca innaintea uneT comissiunT numita ad-hoc de

directiunea generala a serviciuluT sanitarit ca possede cunnoscintelede formacognosie.

Art. VII. Pentru materialistil deja existents se va accorda ter-menuri de 3 lunt de Bile a incepe de la pulilicarea aceslul regu-lamenth pentru indeplinirea dispositiunilorit art. 6.

Art. VIII. Deck dupa trecerea tie ua gpthiana de Bile dupamertea unuT materialistu, mostenitoriT nu vorit administra drogueriaprintr'unit altit materialistit recunnoscutii si matriculatii, se va re-trage concessia si se va incbide drogueria.

Art. IX. Materialistir au voe a tene si vinde tote materialelecrude din cad se facil medicamente in starea lord primitive, pre-paratiile chimice crude si nelucrate, extracturile plantelorit straine,plantele (radacinT, florT, frunde, fructe) simple si neamestecate cumaT multe felurT, tete subsiantele otravitOre 'crude trebuincesepentru stabilimentele industriall §i pentru meseriasit aflatT in re-tonulit drogueril respective si kite culorile boelere) crudesi preparate.

Art. X. MaterialistiT sunlit °prig a tone si a vinde medicamentecompuse, lucrate in terra onT introduse gata din streinatate si me-dicamente secrete.

Art. XL Niel unit materialista nu va putea sa Wilda sub-stantele medicamentese cu parallculu, ci numal in catatrmT marmarl adica:

Balsamic de copai0 (copaiva) cellu pucin0. 1 libraCubebe . 1 LibraCantharide (gandaceT). . . . 4 untilFor de sena . . . . . 6 untilIodura de po tasa (kali hydroyodicum) , 4 untilIodura de natrum . . . . . 4 untilNitrate de argintil (petra iadulul) a . 1 unciaWW1 de pesce (oleum jecoris . 6 librePreparatele de chin ina chinina.pura. . 1/2 unciaSulfate de magnesia (sare amara) Libra

si cells -alto substage medicamentOse tote in acesta proportiune.Art. XII. Substantele medicamentOse, care nu se intrebuinteza

in industria usitata la noT in terra., materialistiT nu le vorit puteavinde la nimenT afara de farmacistiT recunnoscutt.

Art. XIII. Substantele otravitOre, materialistiT nu le voru putea

si

(vrTselile,

Aselli).si

. . . . . . ..

,

, I

181

vinde de did la farmacistiT si la fabricantiT meseriasil cad leintrebuinteza in industria orl meseria ce exerseza.

Art. XIV. Fie-care materialistit va tine unit ossebitd registru snu-ruitit sit legalisatd de catre autoritatea sanitara (mediculd sefil, vice-presedintele consiliuluT de hygiena publica, mediculit pilmardtlistrictuluT) pentru materialele medicamentese si otravitere , incare va inscrie cuantitatile acellorit substage cumperate sit vendute,arrettandd a nume de catre tine si canal le-a vendutit, adeverinditsit cump6ratoruld prin subscriere in condica, subsemnanditsingurd,orT, nesciindd carte, prin marturT.

Art. XV. Substantele otravitere , si medicamentese se vorutine in dulapurT orT-catit de bine inschise, si materialistuld va purta

rija ca otravurile sa nu se amestece cu alto materiale, maT cuossebire cu comestibile.

Art. XVI. Se vord Intrebuinta ossebite cumpene (balante) sitWssurT pentru substage otravitere. Materialistulit va cabalantele, m6ssurile, tote ustensilele sit alte objecte cart vine iiicontactii cu substage gravitere sa se tie curate-

Art. XVII. Fie-cafe droguistd (materialistit) este respunQabildpentru execularea acestut rsegulamenta de catre calfe ucenicr(practicantl, elevi) pentru ort-ce abattere de la densuld, insusimaterialistuld se va supune la amenda legiuita.

Art. XVIII. Pentru abattere din acesta regulamentd, ma-lerialistuld se va supune pentru prima Ora la ua atnenda de lei500 cursulit fisculul, la a doua Ora de lei 1,000 si la a treia Ora,va perde dreptuld de materialistd, retrag6ndu-se mat' icula.

Bkani si alti assemenea commercianti.

Art. XIX. Bacand sit alt' negociatorT cad au pravalie (dughena)sunlit liberd a vinde materialele urmatere, cart sunlit de neaparatit tre-

pentru cxersarea diferitelord messerif sit industriT :Acid citric, acid tartaric, alumine (petra amoniu mo-

riatic (tiperigii) , borate , camfora, coccionella (carmazil), featsulphuric (calaicand) terbentina, tote parfumurile neamestecatecu substage medicamentese.

Alte materiale medicamentese, afara de cello enumerate in acestiiarticold, nu se potit vinde de catre bacanT on alt' commerciantr,cart n'aii dreptuld de materialist'.

Art. XX. Ur' -ce abattere in contra acestuT regulamentit commissade catre bb.canT or' alt' commerciany cart nu sunlit immatriculayca materialist' se va pedepsi pentru prima Ora cu arresth de unaOita. la doua dile, pentru a doe.a orb. ea arrestit de trot dile, erapentru a treia Ora se vord da in judecata correctiunale.

Art. XXI. Se vorit confisca tote materialele otravitere oa me-dicamentese, gall din cello numite in art. 19, ce se vorit gasi launit bacand orT alti commerciantd, care nu este in dreptit a le vinde.

materialele confiscate se vord vinde, .si hanil ce vord resulta se voritversa in cassa municipalit5teT, orT a co mmuneT uncle s'ad confiscatd.

Art. XXII. Suntii opritT a vinde substantele medicamentese cu-prinse in art. 19, toy ace' cart n'ad dugheneu(pravaliT) file precumit:mamulariT, bocceagiT, colportoriT, cariT sa preumbla cu marfa de

or!

alld

Ingriji

Si

buinta

Si

ort-ce

"acre),

182

la unii locit la altulit si aceT cad Para d'a avea lid pravalie, expulnispre vendere marfa lorit pe la locuri publice si pe la belciurr(ermarocur1).

Contravenitil se vora pedepsi cu confiscarea acellord obiecte aicu inchisOrea de dou6 stile.

Art. XXIII. Regulamentula existenta inteacesta, r6rnaue des-flintatil

--

gEGOLAMENTLI PENTIW BAR131E1U(1)(1863),

CAPITOLVLLI L

Coneessia de barbierisArt. 1. Concessiunile pentru deSchiderea barbieriilora se vora

da in raidnele consiliurilorii de hygiena public& si salubritate decatra acelle consiliuri; in celle-alte °rase) tergurT si commune, deaka mediciT primarT aT districtelora si nu Vora Iii valabile de alitpentru raionula autoritater sanitare care lea data) adica conces-siunile date de catra consiliula de hygiena publica si salubri-tate in tutu orasuIa uncle resida acellu consilia, cello -alto con-cessiT in Iota

Art. 2. In raionulti oraselora unde se Oa unit consiIiii de hy-giena publica si salubritate concessiunile date de medicula pri-mara allit districtulul nu sunta valabile.

Art. 3. Autoritatile sanitare de ua data cu emitetea concessielvoril si insciinta dregatoriile politienescI, anume in capitala si inorasula Iasi prefectu.ra. politieT ; iu celle-alte orase si commune pre-fectura districtuluT.

Art. 4. Nu se va da nicl ua concessia de barbieria persdneloracarT nu posseda dreptula de a exersa mica chirurgia, sub cuventaca se vora margini de a rade si de a tunde; prin urmare nime-Hea nu va putea deschide pravalia de barbieria fara ca sa possedecualitatile prescrisse in capit, II § 9 si it allit acestuf regulamenta.

Art. 5, ha-care autoritate competinta de a da concessia de bar-bieria va forma cate unit registru-matricula pentru inscrierea ghata tutulorii barbierilora din raionula respective, care dupa legT siregulamente astacy in vigdre posseda dreptula de a aveapra.valiede barbieria, precuma sr acellora care d'acuma innainte vora do-bdndi concessia de barbieria. (Se intelege der& de sine ca regnla-mentula nu este retroactive).

Registrula-matrieula Va. corqene No. corentri, numele §i prenu.mete, virsta, religia, locule nasceriT, protectia barbieruld, aunula,luna si diva mutriculareT, arrtittarea actuluT in virtutea caruia s'a

(1) VOT notita preeedentii.

distlictula.

181

matriculate si locula pentru care i s'a data concessia modelululal6luratit,

Art. 6. La darea concessier fla-care barbiera va priimi Etna cer-tificatit coprinyndit unit extracta din facia respective a registru-lui-matricula, sub-semnatit de autoritatea sanitary care 'I-a dataconcessia si inzestratit cu sigiliula autoritatea acellia.

Art. 7. Imatricularea calfelora (adjuterelorit) de barbierIsi uce-nicilora nu este de competinta autorititylora sanitare.

CAPITOLIJLIJ

Dobendirea concessiei.Art. 8. CandidatiT pentru dobendirea concessier vora adressa in-

scrissa cererea lora autoritatea sanitare competinte de a da con-cessia prin petitie sub-scrissa de insusT petitiunarula.

Art. 9. Candidatir card au frequentatit in'capitala cursula spe-cial(' pentru barbieriT si pentru sergentit companii sanitare, potspriimi concessia de barbiera in ore ce raiona sanitara alla Prin-cipatelortt-tinite-Romane, pe basa certificatuluT din partea profes-sorilora insarcinatT cu predarea acellul curse, consiat'alora ca audepusa examenula cu btinit succesa si legalisatit de tetra direc-tia generals a servicialui sanitara.

Art. 10. Aeolo unde midi-Incele o vorii permite consiliurile dehygiena publics si salubriiate vora organisa intr'una spitala allyraionuluT lorit cursurT sistematice pentru invetiamentula barbieri-lora si infirmierilora supuindit programa la aprobatia directielgener511e.

Art. H. Candidatir car! Wait frequentatit cursula speciale demica chirurgie, carT insa au servita cella pucina trey annT ca calf!(adjutOre) la unit barbierit concessionata si 6 lunT intr'unit spitalapublic(' ca infirmiera, orT carT au servita tref anni numaT ca in-lirmierT (gard- malad!) inteunit spitalu publica pots priimi conces-sia de barbiera dupe depunerea cu bun(' succesit a unuT examenadin mica chirurgie innaintea unuT juria convocata ad-hoc de ca-tra autoritatea competenta de a da concessia si in residenta acel-le! autoritay.

CAPITOLULIS

Despre examenulii de ba,rbiera.Art. 12. Examenulit se va face numaT de duo6 orT pe anna, in

prima -very si in tOrnna.Art. 13.1uriulit pentru examenil se va compune de Ira me-

dic!. Examenula va fl oral(' si practicii, adick la patula bolna-vuluT, orT la cadaver(' si se va compune de 2 on 3 chestiT, dintrecarT cella pucina una en aplicatia practice, a nume cu executareauner manipulatiT orT operatif din mica chirurgie. Examenula intregapentru une candidate nu Va putea dura mal multi de cat(' 45 minute.

Art. 14. Nu se von putea face canclidatuluT intrebarI de cat('

Ill.

185

assupra obiectelorit care sunth tratate in opulit (mica chirurgiede dectortilii G A. Polysu, Bucuresci 1859.)

Art. 15. CandidatiT cariT n'ait satisfacuth juriulit examinatorii nuse poth presinta la unit allit duoilea examenh de chtit duph tre-cere de 6 luni.

Art. 16. CandidatiT cart au fosth respinsT la examenh intermitraionit, nu se poth presenta la unit altit "examenit intermit altitraionh innainte de a repeta examenulit in raionulii cellit &indict,pentru care sfersitil se va insemna pe actele presintate de candi-day de chtre tine si chndh au fosth respinsT.

CAPITOLULU IV.

Competinta

Art. 17. Concessia de barbieria da possessorulul er dreptuld dea exersa mica chirurgie.

Art. 18. Barbieri' smith competintT a executa manipulatiT si ope-rata' din mica chirurgie insemnate Mai josh dupe ordonancia spe-cial& inscrissh si prescrissh in limbs romhns de dare unit medichcare posseda dreptutil de a exersa arta medicalh. in terra si anume:

Venesectil. Aplicart de VisichtorT.Aplichrrde lipitorT. Cataplasme si fo-

g Venduse. mentatiunl.Primenirea fontanelelorit Pansamente ban-Legarea si schimbarea se- dage si leghturT.

tonelorh. Aplicarea de clistire si injectiT.Legarea si primenirea rani- ScOterea maselelor.si dintilor.

lora. Tragerea, ungerea si frecarea.Aphelia de moxe.

Art. 19. Barbieri' suntit opritT a deschide abscesse si fontanele,a trage panglice (setone), a vaecina (haltui), a aplica catetherulhsi a face or' -ce alts operatia care nu este mentiunata in § 18.

Art. 20. Cane (adjutOre) nu suntit in drepth de a executa ma-nipulatiT si operatit din mica chirurgie de chtit in presenta si subrespunsabilitatea larbierului concessionatu.

Art. 21. Ucenicit de barbieria nu poth executa manipulatiT sioperatiT de mica chirurgie sub nicl uh conditia.

CAPITOLULU V.

Datoriile

Art. 22. Fia-care barbierh va tene in pravalie instrnmenteletrebuinciOse in bunh stare si in nuinerulh sufficienth a nume:

a) In capitalii si in rqedintele prefecturelorii de districte.

3 Lantete de luatil sange.3 nepurT de luatit sange.2 SnepurT de venduse cu 2f sticle de venduse.2 Olistire marl.

Clistirii

g

midi lociu.

birbierilora.

.

I

186

1 Clistir51 Vasa de m6ssuratit sange cu insemnare de uncia.

b) In celle-alte orct:?e, tergurt si tergwore.

2 Lantete de luatit sange.2 Sneperr de luata sange.1 §neperit de venduse cu 12 sticle de venduse.1 Clistira mare.1 Clistira mica.t Vasa de m6ssurata sange cu insemnare de uncia.

Art. 23. Flli-care barbiera va tene in pravalie totii-d'a-una cellopucinit 200 lipitorT de cualitate bunk pe care le va vinde cu preciuldlixata prin procesulit-verbala ally consiliuluT medicaid superioreNo. 330 din 5 Iuniit 18i3 , aprobatit prin innaltulit apostilit all tMariT Se lle Domnitoruld din 4 lulia annulu curenta si publicatain monitoruld medicate No. 21 din 25 Iu lia 1863. VnImelniceseese ingadue No. de 100 lipitorT ca obligatorid, acolo unde mediciTprimarT o vora gasi de trebuinta.

Art. 24. Barbierif se vora supune visitatiunilorit periodice ce sevora face de catre autoritatea sanitara a raionuluT lora a nume decatra mediciT de arondismenta, mediciT de orase , mediciT primarTde districte si consiliurile de higiena publics si salubritate, sprea se constata deal tone lipitorT instrumente in cualitate si cuan-titatea prescrissa.

Art. 25. BarbieriT vord fi datorl sa vina in adlutoruld bolnavi-lora in orT-ce ors, de di orT de nepte, indata dupa ce vora fi chia-may spre a executa celle ordonate de media

CAPITOLULU VI.

Penalita"ti si retragerea concessiel.

Art. 26. OrT-ce abattere a barbierilora din regulamentuld defacia care nu este supusit la ua pedepsa maT mare prevecluta.princodula penale, se va globi pentru prima Ors cu leT 50, pentru adoua Ora cu leT 250, era pentru a treia Ora cu inchiderea pravalieTpentru unit termend marginita de 1 pang la 5 lunT. Era in casuldcanda barbierula nicT atunci nu se va indrepta i se va retrageconcessia pentru tote -d'a-una.

Art. 27. Unit barbiera care va fl supusit vitiuluT betieb, orT-careva committe errorT de arte in exerchiula mieeT chiruegiT, i se varetrage concessia pentru unit timpa marginita d'ua lung pang la5 lunT si in casula deca nit! atuncT nu se va indrepta i se va re-trage concessia pentru tots -d'a-una. Assemenea se ye retrage con-cessia unuT barbiera patimasia de epilepsie pentru unit timpitmarginita, pang la redob(ndirea sanetatiT selle.

Art. 28. Penalitktile si retragerea concessiT mentiunata in § 26si 27 se vora hotara de catre autoritatea sanitara de la care aemanata concessia pe bassa until process-verbala incheiata de densa,care se va supune la aprobatia directieT generale a serviciuluTsanitara.

mica.

s1

187

Art. 29. BaniT adcnay din glObele prevHute in § 2(1,. se vorilv6rsa in cassa municipu.litate orl commune in raionulit atria s'acommissil abatterea.

CAPITOL= VII.

Corporatia

Art. 30. In ffa-care orasiii orT tergii barbieriT potii forma u5.cor-poraye (starostie) pentru cultivarea interesselor5 lor5 commercial!si pentru adjutorulit reciprocii, allegendu unu staroste (capulit con-porayT) care se va intari de catre autoritatea medicalla competintii.de a da concessia de barbieria in raionul5 respectiv5, in intelle-gere cu prefectura districtuluT (in Bucuresci si IasT cu prefecturapoliyel).

Art. 31. Autoritayle sanitare dreptuld de a se amesteca inaffacerile interiOre alle starostior barbierilor5.

Art. 32. Irnmatricularea calfilorh si ucenicilord este de compe-tinta starostil (capul5 corporatiel). A utoritatile sanitare suntii corn-petinte de a revisui registru-matricula stardstiT in care s'au inscrissitcalfile si uceniciT.

CAPITOLULU VIII.

Dispositii generale.

Art. 33. Regulamentulii de facia se va pune in tucrare cu in-cepere de la 1 Ianuari5 18M. Consiliurile de higiena publica si sa-lubritale si mediciT primarT de districte suntil autorisati sa moth-lice art. 52 acolo wide se va cere trebuinta.

barbieriloni.

n'aii

INSTRUCTIEPENTRU

TAMADUIREA DURERILORU DE GURA SI DE PICIOARE LA VI-TELE CORNUTE. (1)

Simptome.Dobitoculu bothavil sede intristatii cucapulh lasath in josh; cello

cornute sedil mai multi( culcate, si se scOla numal dupa ua mare&Mita schiopatandh Pe lea loril este itscata, parulit sharcith, ochilrosif inecati in larimi, partite gurel sunth ferbing email .uamultime de bale insocite ua Osullare ferbinte, ah fOrte pumapofta de mancare, le place sa tie gura in apa, rumegarea lorit estesah cu totulh oprita sail fOrte slaba, se balega vhtosh, sahin urm5 cufura. Gingiile. cerulil gurel, marginile limbeI si u-ne-orr chiarit -Vita imba pana in gatit se afla acoperite cu niscebrobOne de marimea meiulul, de ua culOre alba, sail galben5., schtm-barea culOrei acestorh brobOne in cea venala sail micsunea dove-desce pericolulh cella mai mare, candit atunct incepit a se mart,adjungiliclh maTtardiii la grosimea mazerel si chiarh a bobulul, incare se ally ua materie conforma culOreI

In tot. vremea acesta, dobitoculit perde multe hale, gura tut esteplina tle spuma, Lea adesea -orl, dera pucinit de ua-data , nu ma-nand., nu rumega, si dupa mare suferinte more in 10, multi' panain 12 dile, candil apol si bOla a luate unit caracteru forte mo-ip silo r

Gura.Gura este totil- d'a -una atath de sigura sub ua privighiare si ua

manipulatiune Luna, in catil mulch in 4 parka la G dile Sc si tama-duesce bbla.

Av6ndit dobitoculil caldura, si fiindh membranele guri rosil, calde,resuilarea ferbinte si hataia inimel d'abia simtitOre, cere trebuintaa'i se lasa din vena:' jugularaceva sange, afarii'din animalele slakesi prostil 'nitrite, dupe lasarea de sange mentiunata, se va da pedin nauntru spe r6corire:

1) Veip notita precedentti.

side

tofu.

189

Ia salitra curatrt 12 dramurt.Su Irma de polash (sarea indoith): 2f dramurr.Decoctiunea (semi) de rada.cina de nalba 1 oca.Mesticlt bine si da dobitoculuT pe natu de la data.

Apot se va lua tat iiihnit de faina de secarh, ua limgurith de saveMeruntil ()Wirt tare de vino catd va cere trebuiuta, sa fie uacoca mat si prin ad;utoruld unuTplimatufd muiatd intr'a-acesta compositiune se va freca gura dobitoculut bine de Tref ortpe di. Spa.rAndu-se basicutile printeacestit midt-locd umatilsaiV3 dile cello multd, bola riumaY cere alth rerrl'ilid de chid sph-larea ghreT animaluluT bolnavd tote prin adjutoruld unut phinatufitcurath cu apa de vard, care se va ghti cum urm6zit:

Ia yard nestinsii 1 oca.AO de pup 15

Stingeld ,si dupa ce se va limpedita strecuratd se vaconserva in sticle bine asLupate.

In lipsh de aph de vard, folosesce si zema de jalesd sad ua fer-tura a cOjeT de stejard t6n6rri sad in line apa cu peatra. acra.

La intemplare candit bhsicutele mentiunate vord avea ua culOrevOnittii, se va intrebuinta in rocri de dletit, acidit de save diluath(acidd hidrotoricit amestecatil cu avendit in vedere ca sanu lie mat acru, de chat ca sa strepedesca dintit gustatoriulut.

Tirana se consiste de Larate, millaid sad urufalri muiata cu apapucind saratii, mat tardirt cu Unlit bund ; odilma si curatenia sunlit'Tana inteatatd necessahT, in alit fara acesta dobitocurd va redo-

fOrte anevoe sankatea sa anteriOra.

M'essurele medic o-p oli tienesci.

Animmalele bolnave trebue despartite cutotald de celle sanetfisesi chiarit ()Twilit ce cauth cello bolnive sa nu se apropie de celle0. .

Murdalacurile precumit baligaruld, urina, balele si celle-alte se vord rini in bite dilele Si se vord arde.

Despre durerea de piciore.Tiinclu ca aprinderea unghiiloril (Paronicha) care s'a intinsd a-

cum intre vitele mart cornute si intre cat, se vede a ft numat uaLola secundarie a durerilord de gura, si se arreith mat multit lacalciiie si fOrte rare la corona unghiilord, dreptit aceea recoman-dama ca ua data cu cautarea durerilord de gara sa lie bine chit-tate si ungliiile; uncle se va glisi pe densele purOie, trebue din Laidbine sphlate cu lesie si apoT cu otetd tare amestecath cu apa deyard intr'uh catriyine de ua potrivii., in fine legate cu day; carpisad pele, astir -fern sa fie ferite de contactd cu mutariile.

Uncle purdiele s'ard fi immultitii prea si and fi cumva si puturOsese intrebuinteda cu folosd, until de nen cu clay sal bumbacii,intrebuintandd pe langa acesta spalaturT cu zemit de stejard, decucuta sal de salcia Wettish, cello pucinii de doua onT pe di.

Aceste instructiunT Gindu incuviintate de consiliuld medicaid insedinta sa de la 20 Decernbrie, se tiparesch. spre a fi impartiteata.tri la Loll amploialiT administrative, call si pe Ia kite comissiilesanitare de prin disticte, spre intocmal execulare.

casabtirica,

2

li licuiduli

apa.),

bilndi

sa

LEG EPENTRU

INFIINTIAREA CURTII DE COMPTURI

Despre competintg.Art. 15. Curtea este insarcinata cu cercetarea si botararea so-

cotelilora ating6tOre de veniturile tesauruluT, cassieriilora generalede judete, regiilorit si alle administratilloru contributiunilora indi-recte, precuma si incheiarea socoteliiora ating6tOre'de cheltuelilefacute de toy agentiT comptabill.

Veniturile cheltuelile, fondurile si incassuirile speciale ceisvorasca din budgetele jude.celora coffin-nate de sefula StatuluTprecuma si cercetarea si liquidarea socotelilorit casselora communale, municipale si districtuale, suntit assemenea de competinta curter.

Art. 15. ComptabiliT de ort-ce ramura a administratiuneT vorafi datorT a depune socotelile lora MAUI pentru venial chat si pentrucheltuelf, la grefa curter in termena de trel lunT dup.& expirareafie-caruia exercitia annuala.

Art. 17. Comptabilir carT la termenile arritttate in art. prece-dinte, nu vora depune socotelile, se vora chiama spre infacisareinnaintea cutlet si (leca indreptarile lora nu se vora gasi valabile,se vora ossdndi la ua amends egala en retribugunea lora de la ualung pans la treT.

Curtea va putea la ua intemplare sa cera de la guverna sus-pendarea lora pe acellasia termena s'aa si chiara destituirea lora.

Despre forma verifiog.rei s000telilorii si despre hota'r5,ri.

Art. 29. Una din sectiounT va cerceta tots ce privesce la veni-turT si credite precuma tii la lecuidarea compturilora administratieTgenerale si administratielora districtuall si comunale si exercitacontrolula sou assupra tutulora comptabililora acestora adminis-tratiuni. Incheiarea compturilora eT se va depune curter prinrariortula ce va statua assupra lora definitivil in adunarea generals.

Art. 35. (1) Ganda judecata curter se va attinge de unit comptabila,

(1) Acestii art-lea:1 trebue sA se combine Cu urmidorulii articolii 59.

191

jurnalulit chibsuirer s611e va lamuri, deed comptabiltilii este Willa),sari deck Ornane datoria ; si la acesta din urmd casa va hotaram6ssurile de executitme si tie inplinire precuma si tcrmenula incare trebue a se implini tanir.

In acesta cask curtea 'sr va da totii-d'a-una hotararea eT in forma,de sentinta si acesta orenduela se va pazi si la casula candacurtea nu va incuviinta ud cheltuela ordonata si facuta de unaministru s'ari de IA alra administratia.

Art. 59. Formula executorie a hetararilora curter va fi redigeta

((Nor (Numele PrinciuluT Domnitoria) din gracia Tut Dumnedeiisi vointa National& Domna Romanier.)

.La tot! de facia si flitora san6tate.'uCurtei de comptetrI a data urmatOrea hotarare.'

Copia hotardrei.

,Facema cunnoscuta si ordonama la toy agentit competintr dea pune in executare acesta hotarare, si la toy comandantit si oft-ciarir poliyenesci de a da concursula lora canda voril i legalacerutr.

,SPre incredintare, hotararea de facia s'aa sub-scrissa de prese-dintele curter si de greffiera.B

Despre agentii comptabili .assupra cgrora Curtea decompturi are jurisdictiune.

Art. 38. Santa justitiabilr de curtea de compturT.I. Toy cassiera generali at judeteloth si aTII. Toy serif hiurouriloril cull implinesca tota de ua-data si

functiuntle de cassierr pe Tanga acelle biurourf.III. Toy cassieriT de regiments sad de corpurT speciale, pre-

cuma oficiarif comptabilt atasay pe Tanga veua administratiamilitara. §i aa ua m5nuire de ban! public!.

IV. Toy economiT de spitalurT, monastirT si aseldminte de bine-facerl.

V. TotT ca.ssierif municipal!.VI. TOtf priimitorif de banT din administratiunea veniturilorii

indirecte.

plasilora.

calif

astd-feld.

.

si

LEG EASSUPRA

COMPTABILITATII GENERALE A STATULUI(1)

Budgetulii generalii allii statului.Art. 2. TOte veniturile statuluT si cheltuelile neap6rate spre

deplinirea ossebitelord serviciurT asedate conformil legilord, tre-buesed autorisate pentru fia-care annd, de ua lege annuals de fi-nance §i formeza budgetuld generalii alld Statulul.

Tote veniturile sa treed in budgetuld veniturilorit in intregimealord, dupa legea speciala a fia-caruia impositd, era urmandd ne-voia a se modifica catimea unuT impositii acesta se va face marinlaid prin ua ossebila lege, privitere anume pe acellil impositii.si atunel numat se va putea trece in budgeth cu area modificare.

Tote cheltuelile precurnd §i acelle ocasiunate cu implinirea da-rilord, se treed in budgetuld cheltuelilord.

Art. 4. Suntd considerate ca facendd parte dinteund exercilidserviriile facute §i drepturile dobendite atath pe sema statuluT catssi pe sema creditorilorit s6T in cursuld annuluT pentru care estefacutd budgetuld respectivd.

Fia-care annd financiard incepe la 1 Ianuaria §i se termini la31 Decembre acellasi inns.

Cu OW acestea, durata perioduluT in care trebue a se indeplinitote factele de veniturI ji de cheltuell alle fiacaruf eXereitid, seprelungescil:

a) Pana la 1 Februarid dupri finele annuluT financiard respee-tivd pentru a indeplini in limitele creditelord deschise, serviciuldmaterialuluT a caruT executare ineeputa nu s'ard fi pututd indeplini

1) AcestA lege s'a modificatil in maT multe pi.rtT qi astfi -Telii modifieatii s'atreeutit aci. ArticoliT insera,ti privescil la dispositiunT generale assupra bud-getuluT venituriloril, cheltueliloru, darea socotelilorii, etc. eariT trebueseC a seeunnasee watt% de comptabiliT munietralitAtilorg iu srecialu catil gi de primarTin ordonanciarea cheltueleloril budgetare, fiindu tenuff a se conforma Legel decomptabilitate atAt5 dupd art, 116 dial ;I dupA alte dispositiunT luate de gu-vernit in conformitatea acestuT

im

"

193

innaintea ultimuluT Decembre pentru cause de forcia =lora sadde interessa publica, carT cause trebue a fi enunciate prin ua de-claratie a ordonatoruluT, annexata pe langa ordonancia sail mandate.

b). Pan& la 3l Iuliu pentru liquidarca si ordonanciarea summe-lora datorite creditelora.

c) Pana la 30 Septembre, tote dupa finele annuluT financiardrespective, pentru a complecta tote operatiele relative la strage-rea si la plata cheltueliloru.

Venituri.Art. 20. OrT ce contributiuni directe sail indirecte, allele de cata

acellea care sunta autorisate de legile de finance, sub orT ce titlusail orT ce numirT sail implinirT, sunai cu degversire oprite.

Autoritatile care aril ordona implinirea lora, functiunaril cariTaril face repartitia lora, precuma si listele si tarifele, si in sfer-

totT functiunariT public!, cari aril sOversi implinirea unora as-semen& dart nelegale se vorti da sub judecata si se vora pedepsidupa leg!.

Era personele cari vora fi platita deca nu li innapoia in-data aceea ce au data vora putea in timpa de treT annT sa'sT cerabanil innapo!, de la orT care functiunara publica, ce va fi ordo-nata sail facuai implinirea; si nu vora avea trebuinta spre a's1exersa actiunea lora innaintea tribunalelora de nicT ua prealabilaautorisatiune a guvernuluY.

Che1tue11.(1)Art. 45. Tote tocmelile in numele Statulul se vora face prin

concurenta publicitate.Art. 46. Se vora putea insa face tocmelT prin bunk invoire.

I. Pentru predarile, transporturile si lucrarile a carora cbel-tuela nu Va covarsi summa de leT 10 miT, sail deca vafi vorba d'u5.tocmela Mena pentru rind annT a caria cbeltuell annuale nu. vatrece peste summa de le tre! mil.

II. Pentru orT ce predarT, transporturT sail lucrarT canda impre-jUrarile vora cere ca operatiele guvernulul sa se 16'15. secrete.

Aceste tocmelT trebue maI anthill sa fie autorisate de Domnitoradupe nal raporta specia10.

HI. Pentru obiecte a caroru fabricatiune este exclusive proprie-tatea cu breveta de inventiune sail de importatiune a celluT ce le are.

IV. Pentru obiecte can nu s'adi putea gasi de chat la ua sin-gura persdna.

V. Pentru lucrarile si obiectele de arts si de precisia a caroraexecutare nu se va putea incredinta de cata la artistil incercay.

VI. Pentru exploatarile, fabricarile care nu s'aru. fi facuta uecb.ta ca probe.

VII. Pentru materiale si producte de hrana car!, dupa natura loraparticolara §Si specialitatea intrebuintaret la care sunta destinate,vora fi a sa cump6ra si allege in locurile unde se produce, sailcart vora fi a se preda de catre insusT producetori fart miplocitorT.

1) In acestA rubrieg, intro. §i formele13

sitd

Wart

lieitaiiunilorii.

§i

194

V111. Pentru predarile, transperturile sau lucrarile care nu nor&dobenditil la licitatia nict unit preciii, sad in privinta carora se

writ fi propusil preciurT ce nu putea fi primite.IX. Pentru lucrarile acellea care, in cast de urgent& evident&

provocata de imprejurart neprevedute, in vord putea suferi atlas-tarea termenilorit de licitatia.

Art. 47. In mil candil tocmela ce va 11 de natura a se faceprin concurenta, si publicitate, nu sari putea realisa din lipsa deoferte sail din exageratia preciurilord propuse, va trebm sa sefaca ua timid incercare de licitatia intermit termenit minimum dela 15 la 30 (lite, era pentru licitatiile mat importante care arttrece peste summa de una suta mit lel, acellit minimum va ft dedou6 lunT de la data publicatiuneI.

Art. 48. In cast candit predarile ce voril fi a se da prin lief-tatie nu vord fi de natura a grtsi in terra u& concurenta indestu-latere pentrn a garanta preciurile celle maT avantagiese, publica-tiunile se vord face si in streinatate.

Art. 49. In conditiile asedate la inceputii se vol.& determinanatura si importanta garantieloril ce contracciT sad antreprenoriTvord fi datorr a infacisa, sau pentru ca sit fie priimig la licitatie

pentru ca sa assigureze indeplinirea contractulul. Elle vorddetermina assemenea actia ce administratia va exercita assup:aacestorit garantil in cast de neindeplinire a contractulul.

Art. 50. Insciintarea despre ce vorit fi a se tone seva publica, afara de casurile urgent& cell& mind cu 30 dileinnainte prin afise, prin jurnalele officiale si celle mat respantliteprin terra si prin tote midi-lecele de publicitate, era pentru lici-tatiile maT importante cart aril coversi summa de 100,000 let,tmenuld publicatieT va fi de doug lunr cella pucinil.

Acesta insciintare va face cunnoscutit.I. Loculd uncle se pot& vedea conditiunile.II. Autoritatile insarcinate cu facereaIII. Loculit,' tpua si ora pentru adjudicatia.Art. 51. Licitatide se fact prin oferte. Ofertele se vortt depune

sigilate in sedinta publics. Ganda ministruld respectivil sail impu-ternicituld din parte'T va fi determinatCt de mat innainte unit maxi-mum de suirea preciuluT sat unit minimum de ceborore, acestdmaximum sad minimum va trebui sa se depuna sigilatt pe biuroitla deschiderea sedintet.

Licitatiile se vord putea face si prin strigaxt dee& acestil mod&va parea mar prlinciosil.

Art. 52. Mat 'nainte de deschiderea ofertelorit se deschidit si secerceteza garantiile, respingendu-se acellea ce n'aril fi valSbilesad n'arit indeplmi conditiile prescrisse prin caetele de insarcinarT.

4pot se procede la deschiderea ofertelord respingendu-se- matantaiu acelle a carora garancia n'a fostit indestulatere.

Art. 53. In casuld candit mar multi doritorT art oferT acell'astprecirt, si candu acesta precid va fi cella mar de josit din cellecuprinse in oferte, se va procede la ua de isneva adjudecatidthard in acea sedinta, sait prin noua oferte sad prin strigarrpalla stingerea a tret focurr d'arenduld si numat intre doritorit cull

a& oferitU acell'ast precid.

fi

"ua

licitatiilede

nail

holland.

195

Art. 54. Resultatulh adjudecatiT se va constata printr'unhprocesit-verbale, care se art ette tote imPrejuatrile operatiel.

Acesth procesh-verbale se va incheia in sedinyi, chiarh indatadupa deschiderea ofertelorh, ,si se va constata adiudecatia facia entop concurentir insemnandu-se atath numele fie-caruia concurenthchat Si preciiilh cuprinsh in oferta sa. Preciulu va fl scrissit nunumaT in cifre, dera si in litterre.

Acesth procesh-verbalh se va sub-semna nu numaT de ministrusah de delegatulh see si de adjudeca.torT, dard inch si de cer-l-altrconcurentl.

Nevointa sail neputinta de a sub-scrie din partea acestora se vamentiuna in procesulh-verbalh.

Contravenirea la aceste diSposigunl se va pedepsi confouniilegilorh.

Art. 55. Adjudecatiile si de isnOva adjudecatil, voril fi totii-d'a-una supuse la aprobarea ministrulul competinte, (1) si nu vora fivalabile si definitive, de chtu duph acesta aprobare.

Art. 56. Orl-ce concessionarh este supush in cash de neesecu-tare a contractulul, la ua adjudicatiune din mil Ricuta in contra fur.

Art. 57. Orl-ce licitatie abattuth din formele prescrisse in acestalege va fi considerate ca

Despre dArett compturilorii.

Art. 99. Cana se va intempla ca comptabiliT statulul sa fie inacell'ash temph priimitorr aT baniloru communelorh sail aT stabl-limentelorh publice, agentiT guvernului verificandh cassa lord, vorhverifica in acell'asil tempi]. si starea socotelilorh casselord commu-nale, districtuale sah alle stabilimentelorh publice cu carif acesticomptabilY suntil incarcinatr, lark a se jigni insa en acesta dreptuiade priveghiare si de controld allh autorithylorh communale, dis-trictuale sad allele.

Art. 105. ComptabiliT fonduriloril departamentalT si a stablli-mentelorh de utilitate public& sunt datorl a tenea coiiiptabilitatealorh in forma de dopia-scripture,

Registrele lorh, neap6rath cerute de legI, vorh fl:I. Ua condica cu suse pentru inscrierea si taerea quitantelorh.II. Una jurnalh generald pentru inscrierea priimirilora i res-

punderilorh duph ordinea datelorh.III. IJa carte de partide pentru inscrierea priimiriloru si a cher-

tuelilorh, dup. natura alchtuirilorh budgetare a lie-chruia annit.

Dispositiwai transitorii.Art. 115. Guvernula va ingriji a alchtui regulamente speciale

pentru aplicarea acestet legT si instructiunT practice pentru yene-rea comptabtlitatir publice alitth in forma de dopier - scripture catusi in forma de icriptura sintpla, inflinthndh sl cursurl publice pen -tru acesta uncle va fi trebuinth.

1) Sati comitetelorti pertnanente. A se combina cu art. 118 si urmAtoreledin legea communelorit.

mild.

.

fie -cart

196

Articolit privitort la tOnerea comptabiiitatit in forma de dopia-scripturtt pentru comptabilit §i cassieril statuluT si pentru cet °rim-dual' la fondurite departamentale sail la stabilimente de utilitatepulilica, precumil §i eel privitorl lay.,,nerea comptabilitatit in formade scriptuni simple pentru tots perceptoriT si comptabiliT commu-nal'', se vora aplica unit annii'dupa publicarea regulamentelora Siinstructiunitorii mat susa speciftcate.

REGLEMENTUl'ENTRU

SERVICIULU INSPECTIEI DE FINANCE.

CAPITOLULIJ I.

Art. 1. Inspecloril formesii unit corpit, avOndil missia de a ye-rillea comptabilitatea tutuloth agentilorit dependinp de ministeriutilfmancelorit, 11a insarcinag sail nu, cu maimire'de ban' public'. (Ba-nff publicI suntu, or' -ce fondurI, tia alle Statutur sail alle commu-neloril, fia alle orl- caruia stabilimentil publica).

LEGEPENTRU

ORGANISAREA SERVICIULEI AGENTILORU INSARCINATI CIS

ASEDIAREA CONTRIBUTIUNILORU DIRECTE.

Despre agentil insarcinati cu constatarea materiel im-posabile si asedarea contributiunilorii directe, si despre

attributiunile lorii.Art. V. Autoritatile communale, concurgit cu agentif contribu-

directe, la tote operatiunile serviciului tieMateriel' imposabile.

Art. VI. Prin orase, consiliurile communale, voril representatein operatiunile de constatare, de catre delegati specialt allest latie-care fluor anni, de catre allegkorif comnurnall, cate duo/ delie-care suburbie; ea prin orasele mar pucinil populate, cate 2de fie-care despartire.

Art. VIII. Indatoririle directiunef centrale a contributiuniloradirecte, alle controloriloril general( alle prefectiloril, sula-prefec-Clod), si alle fie-caruia aginte de constatare, pfecuma assemenea

modulit allegeref delegatilorii communalT, se vorii prevedea indetaliu prin regulamenturu ce se va intocmi pentru aplicareaacesteI legT.

Despre desoentralisarea lucririlora de constatare, despremenirea controlorilorii de districte sub-controlorilou

si attributiunile cu care voiu fi insgrcinati.

Art. XX. Matriculele generale si suplimentare, cupring6tOredespre basele aseclaref contributiilah directe, se vorii forma dedare agentiT de constatare, in 'unire cu consiliurile communale,in urma annuale trimestriale , si se voril investi

tiuniloril

fi

si

si

si

rdvisiunilord

199

semnaturile loril. nolurile contribuliuniloril directe, se voraconfecciuna dupa aceste matricule, de catre directorele serviciuluT

§i se voril supune subu visa sa, la verificarea si in-tarirea prefectului; in urma rolurile se voril publica in resumatiila inceputula fie-earuia annii, de catre consiliurile communale,db.ndu-se apol in primirea agentilora insar,:inag cu perceperea da.-

spre a se incarca cu Onsele si a le pune in lucrare.

cu

districtua16,

rilora,

REGULAMENTUPENTRU

SERVICICLU AGENTILORU DE CONSTATARE.

Despre attributiunile prefectilora si sub-prefectilorii.

Art. VII. PrefectiT in districte si fie-care sub-prefecta in cir-cumscriptia plaset sells, supraveglieza si is initiativa la tote lu-crarile serviciuluT constatarilora, spre care scopii, er au indatori-rile urmatore:

4) A priimi reclamatiunile contribuabililora, pentru sari contraardarcI lora la dare; ale transmits de la prefecture in cercetareacontrolorilora de orase, sari sub-prefectilora de ocele; era de lasub- prefecture la consiliurile communare spre a proceda la cerce-tarile cu concursula sub-controlorilora, altri consiliuriloriicommunale, sau delegatilora lora, on allit arbitrilora chiarnattde legI.

Despre indatoririlorii consilieloru communale si alledelegagloru de suburbii sau despsa'rtiri.

Art. 8. PrimariT si in lipsa, ad'uterele lora, prin communelerurale si prin tergure, sunta (Wort a lua parte la tote lucrarile deconstatare, impreuna cu agentil fiscal' insiircinatt ad-hoc.

Art. 9. Prin orasele din districtii, si prin cello de resedintaconsilinrae communale, sulita representilte in lucrarile

de conslatare, prin delegati allesipentru fie -care suburbie, inloca-litlitile mat populate.

I). Atiributiunile consilieloru communale urbane sail abledelegatiora lora , se maririnesch numaT in operatiunile pliviterela coaribuabili si la proprietitI hnobile de Ore-Ce pentru paten-tabili exiqta unit Lelegata specialii, previlutit de legea patentelorii.

Prin communele rurale, primariT, sari ad;uterele lore, jail partela constatarea tutulora contributiunilora, patentabililorit

supuse la contributiumie directe , neexistanda in aceticlocalitatt delegati special' pentru patentabilt.

cayenne,

trictuala,

.jiproprie-taLiloril

A.t.

-201Art. 11. Indatoririle primarilorit, sail adjutOrelorit orr delega-

flora allesi ad-hoc, prin communele urbane, suntil edit' urmattire:1. A lua parte impreuna cu agentiT fiscalT, la facerea recense

mentelorit annuale, la evaluarea venituluT proprietatilorit imobile-si la constatarea baselora dupa care se cuvine a fl impusi la din%contribuabiliT de ort-ce categoric, subscriinda impreuna cu agentiTmat susu citag, matriculele ce se vora forma in virtutea constata-ora operate.

2. Ingrijesca ca nicT unit contribuabilii, sail vre-ua proprietatedin communa, care aril trebui sit fie supusa la dare, sa nu ri,maeneinscrissa in matricula, fie din celle ce s'ara fi sclipata din vedere,.a recensemen tit, fie din cello ce ail foga apiirate de legT pe unittermenit marginita , si va fi expiratil acellit termenit , fie pentrucontribuabiLT aseclag din noa in communa.

3. Cerceteza impreuna cu controlorula respectivit reclamatiu-nile contribuabililora, care aril cere vr'u5. scadere , sail reducerela contributiunt, si constata basely dupa care urmeza a se regulaaperarea saa reducerea ce aril merita.

4. Incunnosciinteza controloruluT respectivi, pe fie-care trigmeslru, atata casurile prevedute la § 2 si 3 de mat susu, cata sistramutarile urmate intre catribuabili sail in titlurile de stapanirea vre-unora propietag imobile, spre a veni in communa (prin orasesi terguri) ca sit procedeze impreuna la constatarea si regulareaacellor casurT.

5. Prin communele rurale, primariT de-ua-data cuincunnosciin,tarile previldute mat susu, tramita sub-controlorilora de plasi, wtcertificate incheiate pe a lora respundere pentru constatarea unoruassemenea casurt.

6. Publicil in bissericele communeT, resumatula rolurilora, al-lesa la inceputula fie-caruia anna , si ofi-ce alte incunnosciintarise vora adressa contribuabililora din partea autoritatilorit financiaresi constata la finele roluriloril, data publicaref expusuluT resumata.

Art. XII. 'Rite attributiunile de mat susu, in cati privesce pepatentabiliT de prin orase, se indeplinesca de catre delegatiT attestad-hoc.

Despre durata serviciului delegatilorii communali deprin orase si despre modulii allegerei lord.

Art. XIII. Serviciula delegalilora mat susu mentiunati esteonoriflc.

Art. XIV. Exercitiula functiunel lora va dura 2 annT.Art. XV. Allegt:'rea delegatiloril communalT de prin orase , se

va face in moduli' urmatorit:1. Consiliulit communala, la expirarea termenuluT andatulut

delegalilora convOcit in celle d'antaiii dile alle lunei Aprilie,in fia-care suburiiiii. sail despartire , pe log communalidomiciliatT in acea localitate.

2. La allegere, urmit a se afla de facia:a) Unit membru and consiliulul comittal'.b) Unix aginte alla fiscului.c) tat aginte polqienescb, pentru indeplinirea ofilinilora pre-

sedinteluT colegiulul electorala.

allegaoriT

-202 --3) .11iaroulit electoralil, se compune din membrula conSiliulut

communala ca presedinte, de agentele fisculul si de 2 secretarTnumitT de presedinte dintre allegetorT.

4. Votarei se face pe bilete scrisse de allegetorT, sail de aceiain caril voril avea incredere, la casurT candit vre-unit allege tora

sci sa scrie.5. Allegerea se face cu majoritatea voturilora allege torilora

presenti.6. Allegerea nu se va putea efectua, de catil cella pucina cu ju-

metate din tote numerula allegetorilotit, si numaT atuncT candit sevorit fi primitit dovedt, ca au fosta incunnosciintatI tot' allegetorilaFlati present' in coramuna, si cu tote acestea,"du voril fi venitatot diva "de allegere.

7. Constatarea voturilora se va face prin procesa-velbala sub-scrissii de membriT biurouluT.

8. AllesiT se confirms de catra prefectI dupa recomandatiuneaprimaruluT"communeT.

Despre attributiunile controlorilorn de distriote.12. A merge in persOna ca sa cerceteze chiarit la localitatT res-

pective, si in presenta autoritatilorit communale sail a delegAilorillora, casurile de castatari, ce" aril presinta complicatiunI orT ifidoelTassupra lucrariloru facute de agintit dependintT.

19. A merge ua data pe fie-cat?e semestru; si mat cu ossebireinnaintea revisief generale, la tribunalula respective si la munici-palitatea de resedinta, spre a cullege din registrele lora, tote sci-intele relative la preschunbarile urmate in titlurile proprietatiloriiimobile (didite, si nedidite) precum: venderi, donatiuni, mosrenirT,cladirT, recladirTsi attele, care suntit de naturii a modificebaseleasedareT impositelora, sail titlurile proprietatilora si pe care agin-tele" urmeza neaperata, alle avea in vedere in hicratile selle deconstatare.

Despre attributiile controlorilorii de orase sail alle per-ceptorilorii ins'arcinati cu lucra,rile de constatare, prin

localitiitile uncle nu exista, controlori.

Art. XVII. Attributiunile agentilora menciunay in titlula de matsusa, sunta urmatOri,:le:

1. A face unit recensementu generalit, O. data pe annii, im-preuna cu delegatulit patentabililora si delegatif comtnunalT, punRite suburbine desparttreT selle, spre 'a constata prefacerile ce sevoril 11 ivitit nitre contribuabiliT de diferite categoriT.

2. A face constatarT partiale, pe fie-care trimistru, pentru casu-rile de adaosa ce se voril It descoperita.

3. A cauta si a descoperi insusT si cu concursula delegatilorapreveduta de lege:

a) "Propietatile carorit le va ft expiratit termenula scutireT loraprovisoriT, spre a le aseda la impositulit fonciarii.

b) ContribuabiliT cavil ait adjunsa in stare de a fi impusT la vre

Wart

203

ua dare si pe aceia care aril fi remasd neinscrisr in rolurr, sadart fi venial din alte commune; in fine, patentabild care se vord11 stabilitd din nod, care 'si voru II intinsu commerciuld ce exer-cita, saCt care 'sr au reinceputd negotulit dupe vre ua intrerupere Ore-care.

14. A preciui venituld cladirilord devenite imposabill in unire cumembril communal si arbitrir chiamay de Lege.

Despre attributiunile sub-controlorilorii de or ase.Art. XIII. Attributiunile sub-controlorilord, sunlit celle urmatOre.

3. A da cursu reClamatiunilord, ordinelord referatelord si gm-municayilord ce se vord ptiimi de la prefecture, subprefeCturT siconsiliurl communale, in materil de constatari, conformd dispobitiiloru condicel contributiunitorit directe.

4. A aduna in cursiild trimestrulul, de la consiliile communale, tote certificatele care se voila Ii incheiatu, pentru constata-rea casurilord de aclaosii si scapminte, urmate in fie -care commune.

5. A cerceta si a ingriji, ca certificatele sa lie incheiate si re-dactate conformd instructiunilord in vigeire a le regula pe cate-goriT, si a le atasa pe linga staturile prevkjute la §6 de la art. 17de mar susii.

6. A lua initiative si a da impulsiunea necessaria consiliilordcommunale rurale, si agentilord insarcinatr cu lucrarile de consta-tare prin orasele si tergurile despargrer lord, ca sa tramita latempo consatarile ce suntd datorl a face.

7. A merge in persona, ca sa cerceteze, chiard la localitatearespective, in presenta autoritatiloru communale si a arbitritordchiamay de lege, casurile de cOntestatiunt ce s'aru ivi din parteacontribuabilitord, si acellea cad art da loch la induoell sad nein-telegerr si complid'atiunr in constatares si apreciarea materiel im-posabille.

LEG EDE

INSTITIJIREA PERCEPTORILORIJ (1815).

Despre lucrgrile pregatitore.Art. 7. Lucrarile pregrititdre suntn:1. A priimi de la cassierl la incepululd fie-caruT annil rolurilc

confectiunate de chtre agentif de constatare, a le verilia si a lepresenia la consiliulii communal5 spre a lua insemnare dupe an-sele si publica in resumatii numerula to tala contribuabililoril,

venituld propriet4ilora, imobile si Catimea darilorileuprinsii in elle.

5. A forma matriculele de contribuabilt si petentahiliambulantt,a le revesti cu legalisarea consiliuluf saVa delegatilord comma-nail, a le innainta la prefecture sau subprefectura. locale.

apatentabililorit,

ally

5

LEG EPENTRU

UNIFICAREA CONTRIBUTIUNII PERSONALE SI A SCUTIRILORU

DE CARII URMEAZA A SE BUCURA UNII DIN CONTRIBUABILI (1).

Art. 1. Sunta supusa la contributiunea personals, totT locuitoriTstatorniciti in sate, in tergurT si in orase film exceptie de conditie

Moralorasgil de professie, avenda virsta de 25 annT facultatile

fisice (2).Assemenea sunta supusi la contributiunea personals aceT cariT

de si nu ad virsta de 25 annl, dart administreza insusiT cassa siaverea loru.

Art. 2. Cotitatea contributiunea personale pentru vIrsnici satcassatoritT, se statornicesce la cifra de let 36 pe anna.

Art. S. Cotitatea contributiunef personale pentru nevIrsnicT sinecassatoritT, de la etatea de 20 pang la 24 annT implinitT(carit seadministreza de sine sad vora B agonisinda vera-und Venita pesoma lora), pentru epitropisitiT de aceeasT v6rsta cart se vord flbucuranda de veniturile averilora lora, se statornicesce la cifra deleT 30 pe anna.

Art. 4. Contributiunile in principia, se voru plati pe fie-carelung cate ua a 12 parte (contribuabiliT insa vorii putea respundefacultative contributiunile innainte pe una trimestru, semestru satpe une annii); cu tote acestea, in casuld d'antaid, cer ce vord in-tardia plata pe fie-care lung, nu vora putea fi urmaritt de cata intermenile prescrisse de legea

Art. 5. Vora fi ap6ratT de contributiunea personale:

1) PrimariT trebue s6 cunriscii, dispositiunile aci notate alle acesteT leg!, cite!0 suntit insgrcinatT cu parte din serviciulti constaarilorii dupi Art. 8 dinRekulamentulti acelluT serviciti.

2) Dupit Art. 342 anti coduluT civilu suntii major! aceia ce au etatea de 21annT implinitT.

socials §i

urmaririlord.

206

1. Clerula in genera.2. Patentabilit meseriasit de a V-a classa, stun. II-a din par-

tea de dincOce de Milcova, si cello de a ILI-a trepta de dincolode Milcova.

De la 1 Aprilia 1833, de ca.nda urmeza a se aplica legea paten -telorii acum votata, patentabilit arrntatt in acesta articola, nu vorCtmat fl scutitt de darea personals.

LEGEPENTRU

REORGANISAREA SERVICIULtI DE PERCEPTIUNE DIN ORASE SITERGURILE PRINCIPALE.

Despre lucrsa'ri preggtitore.

Art. 7. Lucrarile pregatitOre suntd :1. A priimi de la cassierd la inceputuld fie -carut annd rolu-

rile confectiunate de tetra agentit de constatare a le verifia si ale presenta' la consiliuld communale spre a lua insemnare crupadensele, si a publica in resumatd numeruld totald alld contribua-

patentabillord venituld proprietatilord imobile, catimeadariloru cuprinse in elle.

4. A forma matriculile, de contribuabiliT si patentabiliT ambu-antt a le revesti cu legalisarea consiliulur sad a delegatilord

coMmunalt si a le innainta la prefecture sail sub-prefectura locale.Aceste din urma dispositiunt privescd pe perceptorit din locali-

tatile unde Inca nu suntil 'controlort.

Despre implinirea contributiilorii.

Art. 8. In privinta impliniriloru, perceptoril ad urmatorele in-.dato rid

1) A implini contributiunile taxele, si decimele aditiunalt au-torisate de leg! de la tot/ imposabilit iiiscrisT in rolufile citatemat susd.

Perceperea contributiunilord, sad taxelord de iaambulantt ne-cuprinsi in rolur! se va face dupa bileturile de clasificare Ce sevord libera de tetra controloruld respectivii dintrund registru cuma.tca.

Pe unde nu suntd controlorT assemenea bileturt se vord liberaperceptorilord de tetra agentit communal! spre a le servi de basela implinire 011a voila priiini rolurt in buns regula pentru toyambulantit do categoriile citate mat susii.

bililorb, si

DECRETURELATIVU LA MODIFICAREA SI REDUCEREA PERSONALULUI

EXTERIORU DE CONSTATARE SI PERCEPTIE.

Art. XV. In orasele si Orgurile unde actualmente nu exists pre -fecturl, municipalitatea locala va allege pe respunderea sa, unilperceptorh caruia i se va plati de catre Statii ua retrihutiune flxade let 250 pe luna.

Art. XVI. In tote cello alto tilrgurr perceptiunea sa se facrt cumoduld prescrissil la art. 9 pentru perceptiunea prin communelerurale.

REGULAMENTUPENTRU

CONSTATAREA PREFACERILORIJ CE SE IMMESI1 INTRECONTRIBUABILI.

Despre prefaceri in generalii.

Art. 3. Prefacerile ivite prin communele rurale intre contd.buabilT si patentabilT si intre locuitorT supusT, la darea pentru res-cump6rarea claceT Si a dijmeT, se constata de consiliuld commu-nald, se cerceteza. si se reguleza prin controloruld districtuluT du-pe dispositiile legilora, regulamentulut si instructiunile ad-hoc.

Despre revisiunea generalg.Art. 21. Primaril communelora rurale, sunta insarcinatT a pro-

ceda la constatarea 'prefacerilord ce au avuta loci in diferitelebase alle contributiunilorii personale, de sosele si patente, coprinsein rollurile annuluT curentit in urma casurilord de incetare din vista,schimbarT de domicilid .si. allele.

Art. 22. PersOnele ce voru urma a insoci pe primary in ope-ratiunile revisiuneT sunlit : scriitorula si adjutOrele primariT.

'Art. 23. Pentru Vito prefacerile constatate de adaosa saa sea-ymenta, primariT, cu concursula notarilod, Incheia staturile ne-cessarit, esplicanda detaliatd in colOna de observagunT, motivelepentru carT contribuabiliT sad patentabiliT urrneza a se adb.oga sauscadea.

Art. 24. In ceca ce se attinge de certificatele ce condica con-tribugunilora directe (art. 125-136) prescrie a se incheia pentru fie-care casa de prefacere, acestii formalitate se suspends de vremece constatarea presinta se face de ins'asT primariT si adjutOrele ceurmaa a subscri acetic acte.

Art. 25. Formandu-se in complecta staturile de maT susa si adu-nandu-se cu exactitate, se voru subsemna de primarT si de cellealte persOne ce formeza comissia de constatare si se voru innaintaprin subprefectura, d'a dreptuld la prefecture (biurould controlo-

14

210

ruluT) raporta in regula spre a le cerceta, a se incredinIa deva cere trebuinta chiana prin revisiune la facia loculuT, si a re-gula aplicarea acellord prefacerT in module arratata in Until I.

Revisiunea generals p in orase si terguri.Art. 28. PersOnele ce au a Insoci pc acesti agent in tOte ope-

rationile lora de constatare, sunta prevcidute la art. 173 din condica contributiunilorit directe.

Despre decimi aditiunale.

Art. 45. Catimea diferitelora contributiuni se compune dinteuasumma numita ,Principalula contributiditeP, si din decimi aditiu-.nate ally carora num6ra varieza dupe trebuinta.

Decimele aditiunale sunta autorisate ca tOte celle-alto veniturtpublic° de dare corpurile legiuitOre, si se imparte in categoriileurmatOre : a) decimi Judetiane, b) dem& communale, si c) decimelecamerilora de° commerciit.

Art. 46. Decimele judetiane compuna veniturile judetului, ellesunta obligatOre pentru acoperirc'a cheltuelilora ce legelt punt insarcina judetului.si facultative pentru acelle cheltueli cc consiliulajudetiana ar" gas]. cu cale a vota pentru Intempinarea vera unulaltaInteressa alit judetuluT (art. 51 din lege).

Decimele communale compuna parte din veniturile budgetarealle casseT communeT, tie -care commune are dreptulu a se impuneextra-ordinara (art. 124 gin lege).

Decisiunea pentru plata cheltuelilora de commerciii, este hota-rita prin legea constitutive a acestora camerT. Prelevarea eT seautorina de catre adunarea legiuitOre. Ea este repartita assuprapatentabililora do classa I si a II din circumscriptiunea fie -curiacommune, si assupra acelloia cc platescd tare de patente, fixe sailproportiunaie, asimilate cu expusele classe sari mai man (tab. B.si. C. legea Patentelora).

Despre adunarea elementelorii de clecimi si .inscrierealorii in roluri.

Art. 47. La epoca inchelareT rollurilord de contributiuni alle fie-card anna prefectura urmeza a'si procura de la coniltetula per-manents alle judetuluT, de la primana orasulul de resedinta, si dela communale rutile in genere, tarifc legalisate in regula de de-cimele aditiunale ce vora fi votatil pentru annuli urmatora, assu-pra principaluluT contributiunilorit si carT vora fi dobandita auto-risatia adunareT legiuitOre grin legea° annuals a budgetuluT StatuluT.

Art. 49. Pentru tOte tarifele primite dupe emitterea rollurilord,controlorulii si adjutOrele selle , se va transporta la resedinta fia-caria circumsciptiT, va convoca acolo pe perceptorii commudalT curollurile,§i vaproceda la inscrierea decimelora in colOnele ad-hoc.

Spese de transportit si de intretenere alle agentilora de consta-tare pentru indeplinirea acesteT operatiuni, se vad plaid de cassacommunaa, judetiana sat camera de commercia to alit caroraprofita se wet percepe acelle decimi.

cas

211

La mil insa candil tarifa ver-uneT commune sail clecimea Ca-merif de cow orciil, aril fi interdjat:1 d'a fi autorisaIe !a timpilatunci, pentru acestea, se vorrt putea forma rollurt speciale pecompta consiliuluT sail a camereT respective.

Despre c omptabilitatea

Art. 52. Controlorii suntri datorT a transmite consiliurilorCt co-mmunale, judetiane si camerilorrt de commercirt tablourT de tota-luta darilorrt pe categoric st summa cc produce aecimele asepteassupra acellorit clad in cktil privesce pe fie-care consiliit. Acesteelements vorri it extrase duprt tablourT de resumatuirt rollurilorasi dupa tablourile mensuale de prefaced si se vorrt innainta con-siliilorii la acellest termene fixate peniru ministerri.

lecimelorit

LEGEPENTRU

CONTRIBUTIA FONCIERA.

Art. 9. In casurile maT susa prev6dute, (de nemultumire peevaluarile acute, prefectura va lua cuvenitele dispositiuni spre ase face a doua evaluare in termenil d'ua lung dupa, moduli.] urmatora

Se numescil comissiunl de preciuire compuse de patru arbitri,dour allesT de catre fiscil si dour de catre proprietarula interessatb.Acesail arbitri decidil assupra contestatiuneT cu majoritatea glasu-rilora, iaril ne putenda forma majoritatea, allege unii supra-arbitru,si candii si assupra allegeriT de sub-arbitru nu se vora putea allegeatund municipalitatea locals va fl chiamata a numi pe acellu su-pra-arbitru.

Art. 10. Suntil scutite de acesta contributiune urmatOrele pro-prietati :

b. Mosiile si incaperile ce suntil proprietatea a Statulut, episco-piile si seminarele cu ingraditurile lore, ospitalurile, aseymintelepublice de bine-facere, incaperile publice de invqatura, casselemunicipale si communale, cassele de locuinta sail de cancelariealle representantilorti puteriloril streine, pe cata aril fl propriT allelore, sail alle gavernaluT lore, cassarmele, inchisorile, cassa so-cietateT de media si naturalists din Iasi, Rua insa a se aplica acestascutiite si la incaperile luate in chirie de catre Statil, municipali-tats si commune.

INSTRUCTIUNIPENTRU

RECENSEMENTULU PROPRIETATII,011,13 1,0 MOULT.

Incheiarea procesuluiArt. 25. Comissiunile de recensimentit sunta datOre a lasa

fie-caruI proprietarit , era in lipsa arendasului on ingrijitoreluTproprietater, unit exemplarii conforma cu procesulii-verbalii desprebasele elialuareT, semnatii si datatit in cifre si litere.

Cann din intemplare, comissiunea n'ard putea preda acestuprocesil nicl uneia din perstinele vorbite, sail candit acasteavoi primesca, duplicatulit se va depune la primaria communerespective, era prin orasele de resedinta la comissarulii politieslocale cu ua incheiare din partea comissiuneT, constatanda faptuktIn acestit mil, se va lua in sure semnatura primaruluI s'ait a apiljutoruluI spa ors a comissarului polilienescii din orase.

Primaria, era prin orase comissarulit polipeY voril remanea da-tort a face O. parvia fara amanare acestu actin in myna cellui indrep

warsowls

'LEGEPENTRU

EVALUAREA DIN NOU A VENITULUI PROPRIETATILORUFONCIARE.

Art. 1. Se autorisa guvernula a proceda in annula corenta, laua noua evaluare a venituluT tutulora proprietatilora immobile, ru-ral! si urbane.

Aft. 2. Evaluarile se vora face dupe regulile prescrisse delegea in vigOre de catre comissiunT compuse din personalulaurrnatora.

Una. delegate allesa prin sortT de catre comitetula permanintedintre proprietarT fonciari cate Aula din fie-care plash, cate unuladin fie-care circumscriptie administrative prin orasele de resedintadistrictuale si cate dou6 de fie-care cuartala in or'cujula Bucures6,IasT, Craiova", Galati si Botosiani;

. "Una delegata aillesa de catre proprietariT fonciarT aT fie -cariaplasi si cate unuat din fie-care suburbie a orarlora de re§edintadistrictuale ;

Una delegata din partea fisculuT,Una delegate communale;D-niT deputati si senator! aT orarlora si districtelora pota assista

la lucrarile acestil comissiunT.Comissiunea va putea lucra §i in num6ra de trel membri. La

intOmplare de a fl paritate de voturT, subprefectula piaseT respec-tive va face parte din comissiune si votulti s6a va face inajoritate.

Art. 4. Proprietarif in genere santa obligati a presenta comis-siuneT de recensementa tote actele si elemenlele valabile ce areputea servi de bash la constatarea adev6,ratuluT venite alla pro-prietatilorb, spre a inliltura consecuintele art. 12 din legea fonciara.

Conitssiunile de recensementa sunta datOre a lasa fie-citruT pro-prietara, Ora in lipsin arendapluT orT ingrijitoruluT proprietatelselle, una exemplara conformu cu procesula verbale despre baseleevaluare!, semnata si datata in cifre si litere.

LEGEPENTRU

IMPUNEREA VIILORU LA DAREA FONCIARA.

Art. 2. Pentru prima constatare a intindereT Ile-careT viT si apemantuluT sterpii sari obratiT, se va lua de bask declaratia pro-prietaruluT sad a autoritatti communale locale.

Agentil fiscalT ari totii-d'a-una dreptula de verificare.

LEGE

ASSUPRA PATENTELORU.

Art. 11. Pe fie-care anna se va proceda la recensiarea paten-tabililord prin rivisuirea listelord de catra ua comissie compusa inmoduli urmatord:

De und delegata din partea fisculul.De una delegatit din partea politiel.De unit delegatil ally commercialuT

Listele vora sta depuse in cursil de 20 elite la biurould munici-palitater, ca in acestd termend partile interessante sa Nita luacunnescinta, si sa faca reclamatiunele lord , care vora fi hotarateconformil"dispositiilord art. 13 de mar josd.

Art. 13. Reclamcgunile patentabiliiord vora fi cercetate de pre -fecti si hotarate de ministeriuld de finance, prin concursuld unetcomissiuni compusa de:

Directorele ministeriulul.Sefuld sectiuner contributiunilord directe.De dour delegag at commerciuluT allesa, siUnd membru municipald.

Art. 17. Patentabiluld este datord a inracisa patenta sa orT decate orT va fi ceruta de agentil auroritatilord administrative si ju-decatorescr:

I. Nimtnea nu va putea formula vre-ua cerere, nicl a face vre-und actin judecatorescd relativd la commerciuld, industria sailpro-fessiunea sa, pana ce mar antaia nu va infacisa patenta la careeste imposatil.

Impiegatir ce ara contraveni la acesta dispositiune, vora fisupusr unel amende de la 100 pana la 500 ler.

allesa.

II.

LEGERELATIVA LA TAXA DE TRANSMITERE ASSUPRA PROPRIETA-

TILORU ASIEDIEMINTELORU PUBLICE.

Art. 1. 'Me proprietatile nemiFatdre supuse la contributiuneaionciara, alle Lulu iota a.2616mintelorit publice, precumil este: nr-ropolia, monastirile iacbrea`l si neinchinate cu me-

tOcele knit, chinoville, monastirile si bissericile de sub diferitetutele si dupa diferite disdositiuni tes;wmatale ,communele, spitalele, scOlele, .,eminarele si orr-ce altu ajecol6m,ntiide bine-facere, sunlit sunuse te-d-ta pe sema guveinulutsi la ua a doua imposi!tune, ce represinta faxa de transmitere aproprietatilorit lord, de la unula la vii §i morti.

Art. 2". Acesta taxa este de 10 la suta pe annit veni-tulut netii a fia-caria proprietati nemi§catOre alle menpunateloritasepminte.publice, se respugde de densele de-ua-data cu imposi-t'unea fonctara Gi aupa akelleafr regale de perceptiune si de comp-tabilitate, prescrisse de legea speciala.. pentru imposigunea assupravenituluT fonciarii.

epL;copiile.

tote -d.

assup,ual.,110, sWu inm

LEGEPENTRU

ORGANISAREA SERVICIULUI DE PERCEPERE SI CENTRALISAREAVENITURILORIJ DIN CONTRIBUTIUNI DIRECTE, DOMENE SI RES-

CUMPERAREA CLACEI (1).

CAPITOLULU I.

Per ceperea.Art. 1. In communele rurale, tOrgurT, tergusOre si orase, cu ua

populatiune mar josil de 5,000 locuitorT, veniturileContributiuni directe,DecirnI aditiunale,EmbaticurT,

Darea pentru that si dijma, se implinescu si se urmarescii decatre primarit cu concursulit adjutOrelorii selle.

Communa este solidara si respunptOre de faptele primarului toacesta materie.

CAPITOLULU II.

Centralisai ea fondue ilorii.

Art. 4. PrimariT versa fondurile ce implinescit in manele sub-cassierilorit de circumscriptiuni, la fie-care 15

CAPITOLULU ITT.

Retributinnele agantilorii de percepere si de cent alisare.

Art. 7. Primaril communelora rurale si sub- cassieriT de circums-criptiunI priimescti, pentru comperrsarea cheltueliloril de percepere,

1). Acestit lege telt modificatii prin legea care urinozil, durit acesta promul-iratil prin decretulil No. 725 din 1868, si inseratti, in Monitorulii officialti No.118 acela,,,T anal si care urinezti immediatil dui 'I regulamentura acesteT legT.

din:

pc.

219

2 la suta assupra summelord ce yard inplini din veniturile enu-merate pentru fie-care, la art. 1 si 2.

Primarii de OrgurT, tergusOre si orase, priimesca 4 la suta assu-pre contributiunilora directe, decimelora aditiunale si embaticuri-lord ce vord implini si versa la subcassierula' circumscriptiuner.

CassieriT general!, subcassieriT si primaril, n'aa dreptuld la re-miss assupra summelord despagubirei claceT.

CAPITOLULU V.

Comptabilitate si controlii.Art. 14. Primarii si perceptoriT fiscal!, limit urmatereie registre

de comptabilitate:a). Registru cu mates de chitantele cc urmeza a libera contri-

buabililora, in rubrics speciala pe mates, pentru inlesnireasummelord implinite din uiferite darT pe fie-care di.

b). Registru recapitulativit care sa presinte pe partea stangatotaluld veniturilora ce ail a implini annualii si pe trimestru, spe-cilicate dupa natura lora, si implinirile efectuate pe fie-care di;era in partea drepta varsarile facute la subcassierula respective,sad la cassieruld generala, assemenea pe natura veniturilora,avCmclii si ua colOnit speciala pentru remissele cuvenite.

Cassierula generala sau subcasieruld la care se face varsarea,dupa ce verifies matcele chitantelora cu registru recapitulative,si app.' situatiunea perceptoruluf, subscrie acestit registru, insem-nanda si num6rula recepisel liberate pentru primirea banilora.

Arta 18. TOte registrele primarilora sub-cassierilora si percep-toritora suntd prenumerate si snuruite sub sigiliulit ministeriuluifinane.lord; elle se tramitil impreuna cu imprimatele de can autrebuinta, pe comptula agentilora citatT mai suss.

Inspectiune.

Art. 19. Sub-cassieriT de circumscriptiuni suntd obligati a ins-pecta de duo orT cella pucina in fia-care trimestru serviciuld deperceptiune din communele circumscriptiuneT lora, spre a se in-credinta de situatiuuea implinirilora si de tenerea comptabilitatei,si spre a lua m6suri de Indreptare, potrivita legiloru, fiindu si res-punsabilt pen tru perderile ce are incerca communele prin atatte-rile ce s'arit committe.

CAPITOLULU VI.

Dispositiuni generale.Art. 23. Pupa noua lunT, de la sfarsitula trimestrulul, tOle ra

masitele nejustificate din contributiunire directe, arendi de mosilsi etribaticuri prevedute prin rolluil si staturi, privescu in sarcinasub -cassieriloru, pefceptorilora si primariloru, vis-a-vis de cassieriigeneral!, era vis-a-vis de State brivesca in sarcina cassierilora ge-

aditiu-nariT

220

nerall, cad se substitue in drepturile Statulul citre contribuabillsad debitorl.

Art. 24. Agenyf de percepere cad aril implini ver ua dare fis-cal& autorisata de lege, far& a libera pentru summa priimith chi-tanta sail recipisa din registruld cu match, vord fi destituiy si su-pug la plata acellord summe cu procentele legiuite, Mei dreptuldde retAere, dandu-se si in judecata spre a'sI lua penalitatea legiuita.

Arc. 26. Agentil fiscall cart se vord dovedi ca au tOnutil assu-pra lora si nu ad varsatit la termenile prescrisse summele inca-sate, vord fi amendati cu perderea relOnerilorit cuvenite la acellesumme, si vord trebui a le restitui impreuna cu procentele legiuite,afar& deuimpedichrile de forts majorh justificate in regula.

Art. 27. Primarit si sub-cassierit de circumscripyune cari arilnegligea perceperea banilora pentru despagubirea enter si a dij-mei, se vord supune la amenda prevaduta la art. 25, prin uh re-tanere de 1/4 din remisele cuvenite lord assupra veniturilord Statulul.

Dispositiuni transitorii.Art. 28. De la punerea in aplicayune a lege de facia, agent('

fiscall vorti priimi pentru remasitele ce vord implini din aniT tre-cuy, pana la Ianuarid 1867, indoita remissa, prevaduta prin ace-sta. lege.

Art. 29. Acolo unde communele vord declara ca nu iau assnprh-le respunderea actualilord primarl, au facultatea de a allegedin nod pe primarl.

000

REGULAMENTULU

SERVICIULIJI DE PERCEPTIIINE SI DE CENTRALISAREAVENITURILORU(1)

PARTEA I.DESPRE AGENTII INSARCINATI CU PERCEPEREA VENITURILORU

CAPITOLULIJ I.

Disposipi generale.

Art. 4. ComptabiliT cariT n'ai implinita veniturile cu car! suntiinsarcinag, la epocele determinate la art. 103, de mat josh, vorafi indatoratT a le plati de la sine s'ai din garantiile 1oru, in carecash el remana substituitT in drepturile si precaderea StatuluT, inprivinta debitorilora, conforma cu desvoltarile prevOqute la par-tea X-a din acestit regulamenta. (Art. 18, L. C. si 23 L. P.).

Comptabilit carT n'au implinita n'aa urmarita pe debitorT intermena de tree anni de la epoca canda urma a se incassa sum-mele datorite, perdu orT ce drepta de implinire si or! ce actiunede urmarire contra lora.

Spre a dobandi descarcarea pentru summele ne implinite, comp-tabiliT sunta datorT a proba cu acte justificative in modula pre-scrissa de regulamentula urrnaririlora sI and constatarilora, ca ne-implinirea n'a proveniti din a lora negligenta si ca au indeplinitala timpula cuveniti si cu silinta tOte urmaririle prescrisse de leg!.(Art. 18, L. C).

Art. 5. Comptabilif tesauruluT si orT ce a1tT primitorl de banTpublic!, nu vora putea Ii descarcati de summele implinite sub cu-v6nta ca li furati, le-aa perdutit le -au intrebuintata incheltuelT publice, (lea nu vora dovedi ca furarea sari perderea auproveniti din luta majora si ca au luata pentru acesta tOte Ines-

1) Vecli notita procedentn.

s'aft

s'ail s'aft

222

suriie de siguranta, era nentru cheltueli. deca nu va presenta au-torisatii spectate si conforme cu dispositiunite tegitotu si teguta-mentelora ad-hoc. (Art. 19, Z. C.)

Art. 6. AgentiT comptabilI insarcinatT cu perceperea centrali-sarea voniturilau StatuluT, nu vora ptitea intreprinde vre-ua speculat vre -unt commercit sait industrie, afar& de exploatarea bunu-riloru loth.

ET nu pota lua parte d'a dreptula nicT prin altil la contractarT delucrarr publice sau la adjudecarea pe soma lore a bunurilora con-tribuabililorit ce vora fi costa puse in vendare prin aplicarea le-gel de urmarire, sau vora fi fosta incredinlate in ingrijirea lora,cad on ce assemenea procedarT vora trage dupa sine distituireaagentulul abattuta, anularea contrctarel si ua amenda pang la 3,000leT. (Art. 14, 15 si 114, L. C.)

Art. 7. Afars de exceptiunile prev4clute pentru primal.' la art. 72de maT josh, nicT unit agentil comptatila nu pete intra in lucra-rea insarcinaref ce i s'a incredintata numal in virtutea titluluT func-tiuneT selle, de Mit dupa ce va fi s6varsitil juriim6ntulit legiuitusi dupa ce va fi depusa cautiunea deteribinata pentru assigurareaiestiuneT selle. (Art. 16, L. C.)

La cast contraria agentulu se va destitui si respunderea fapte-lora selle va privi de ua potriva assupra lul si a sefului de ser-vicia care 'la va fi chiamatit in lucrare.

Art. 8. Tesaurulit publica are privilegiulit assupra averei comp-tabililorit insarcinatT cu manuirea banilora public' inaintea on ca-ruT altit credititore. (Art. 17, L. C.)

Spre acesta scopit, la cast candit vre-unit comptabilit s'art facertispundkorit pentru veniturile neimplinite la timpt, sag delapidate,on suslrase in on ce moda de la destinatia lord, afar& de casu-rile de forty majors justificate legalmente, garantia si averea savora fi puge in vendare apticanda assupra acestut din urma dis-positiunile lege de urmarire, cu precadere inaintea altorit credi-tor' (afara de exceptiunile prescrisie de legea

PARTEA

SPECIFICAREA VENITURILORU $1 PERCEPEREA LORU

CAPITOLIMU I.

Despre agentii inssgrcinati -cu perceperea venituriloru.

Art. 9. Veniturile din contributiunT directe, decimele aditiunalein genere, darea pentru rescumOrarea claceT si embaticurice princommunele rurale, prin tergurT, tergusere .si orase cu populagu-nea maT josh de 5,000 locuitorT, se imPlinesca de catre primaritcommunal' cu concursulii adjuterelorit lora. (Art. 1, L. P.)

Art. 11. Orasale, tergurile si terguserele in earl urmeza a se in-fiinta special', se coprincla in tabloulu annexatit la re-gulamentulit de facia, era in tote cello alte perceptia se va facede catre primarT cu concursulh adjutereloth Toni.

si

II.

perceptorl

223

Prefacerile ce s'ard urma in elasificatia enni unelord in cartvorit functiuna perceptoril specials, se orri pu,ca opera in virtu-tea uner autorisatir a ministeriului de finance.

CAPITOLULU II.

Denumirea. si roliulu agentilorii financiari.Art. 20. PrimariT din communele cu ud populatie de la 5,000

locuitorr in josti, indeplinescii sarcina de perceptorl fiscalr. Li suntitNisi in privinta operatiunilorti financiare sub ascultarea sub-cas-sierilorit de circumscriptir si sub autoritatea cassierulul generald.

PARTEA III.DESPRE CIRCUMSCRIPTIUNILE DE PERCEPTIE

Circumsc,iptiunilorti primarilorii.

Art. 21. Circumscriptia de percepere a primarilord se conipunedin tote catunele sad suburbiele Si proprietatile isolate dupa teri-toriuld communei.

PARTEA. IV.DESPRE BIUROURILE AGENTILORU FINANCIARI

CAPITOLULU I.

Biurourile primarilorii..

Art. 31. Biuroulti de perceptie alld primarilorri va fi al,eclatti incancelaria primariT.

Art. 32. Mobilierulti trebuinciosd pentru serviciuld de perceptiese va inflinta de primary din produsuld remisseloril selle.

Mobilile infiintate de primari, precumd messe, dulapurl, scauneji allele, se vord inventora in dour3 cxemplare depuindu-se unuldin cancelaria primarir altuld la subcassieruld circumscriptiuneT.

Dupd trel aunt de la infiintarea mobiteIory, elle devind proprie-tate a StatuluT; la cast' insa candy in acestrt iniervald primaruldcare le-art inflintatit s'ard inlocui cu altulu, atunci nould primaryva despagubi pe predecesoruld SRI cu analogic numar pe timpuldcc r6mane pang la expirarea termenulul de 3 annr.

Art. 33. Rogistrele si imprimatele de perceptie inflintate pccomptuld primarilorti, suntit destinate a servi in cursti de und mind;la intAmplare candy s'ard inlocui primarulit in cursulit annulul,ella va fi despdgubild de succesoruld set' de preciuld acellord im-primate cu analogic numar pe timpuld ce a mat remasd a se in-trebuinta.

si

224

PARTEA V.DESPRE NUMIREA IN FUNCTIUNI A AGENTILORU FINANCIARI

CAPITOLULU I.

Numirea primarilorii.Art. 49. PrimariT insarcinatT cu perceperea veniturilora prey&

tjute la art. 9 din acesta regulamenta , se allegil si se numescaconforma disposiyunilora legeT communale Si in modultt prevgdutala art. 73 de mar josit.

PARTEA VI.

DESPRE PERMUTAREA SAU INLOCUIREA COMPTABILILORU

CAPITOLULU I.

Consideratii generale.

Art. 60. Orl-ce comptabila inceteza din exerciyula functiuneTselle in cast de suspendare, destituire , demissiune si transferare.

Suspendare sail destituire.Comptabilula e destituitil salt suspendata, dada e dovedita in

deficita sat in grave neregularitay.Deficita este dada comptabilulil nu presinta in numerara sat

in acte de portofolia autorisate intrega summa a incassarilora con-statate dup. scripte.

NeregularitatT grave %luta calla comptabilulil tine scripteleserviciuluT sat in neregula, candit incasseza bani fall a elibera re-cipisa legal& sail elibereza chitante manuscrisse, dada summa

n'o prevede prin jurnalulu de cassa, canda nu preda comp-turile la vreme sail le preda in prOsta stare, ect.

Demissiune.Comptabilula ce'§I lass sarcina, se considers ca demissionatil.

Ea este express canda se manifesteza in scrissa, si tacit& dadacomptabilulil se departgza de la postil fara a ft fosta invoita, satcanal se da la intreprinderT incompatibile cu missiunea sa.

Administratiunea pOte priimi sail respinge demissiunea untilagentil. Ella insa urmeza a continua exercitiula indatorireT selle,nu numaT pans la incuviintarea demissiel, der chiara pans la in-stalarea succesoruluT Wt.

im-Mind&

Transferare.

Candii serviciulu reclama si administratia asesce cu tale, unitaginte pOte 6 transferatii de la unit loch la altulh. In acestu cashconsimtimentula skit e trebuinciosh.

In casurile de mat suss, precuma si la inte'mplare de bdla ect.,comptabilulu superiorit numesce provisoriit pe a sa rOspundere unitlocutiitora de Incredere pang la confirmarea altuia, Ingrijinda acomunica imediath sefulul sisu numele locotenentulul.

CAPITOLULU

lncheiarea situatiunei comptabililorii inlocuiti.Art. 61. Innainte de a se instala definitivit noulh comptabilh,

se Incheia unit procesit- verbalu lin triplu exemplaril prin care se con-Aga numerariula tassel, registrele, actele, chartiile, ect. si situa-tiunea fostulut comptabila in Rite partite serviciuluT cu care a fosthInsarcinath.

Unit exemplara va fi destinatii ministeriulut financelora, unit al-tula cassierit generale cela d'alla doilea va remanea In archivacomptabilulut respectivu. Ella va fi sub-semnata de noula titularitsi de predecessorula sea.

Art. 62. Noula titularti instalandu-se trebue a lua m6ssurile cereclama ordinea comptabilitatet, avt:Mda ca pineal de plecare inoperatiunile selle totaled implinirilorit si allh vftsarilorh facuteassupi.a exercitiilora nerafuite. Spre acestu sfersita registrula decassa, cella de partidt ect. vora fi adunate pane in diva incetaretdin functiune a fostului agenta va 11 sub semnatede fostula sinoulut titularit.

Acosta situatiune va trebui a fi exacta reprodusa In procesuliivorbita mat stisti intre operattile nouet gestiunI,si cea veche, co-prinse in registrele de mat silsit, se va lasa unit spalia indestula.-tora pentru a face modificarile ce anti ft de trebuinta.

Art. 63. Predarea compturilora in annula canda operate inlo-cuirt de acestu felt se va face in atatea part! cath a tenuth ges-.tiunea fie-carut aginte.

In cash, ca unit comptabilh, sa refuse d'a indeplini acesta dato-indata dupa incetarea functiunilora sdlle, precuma si canda

are II lasata lucrarile biuroulut sea in neregula, pe d'ua 'parte seconstata faptele prin protest-verbal in module arrettata mat sush,era pe de alta se numesce ex-oflcio wit impiegath si plata cese va cuveni va fi in sarcina fostulut agentt care va trebui in ortce cash, a se aduce spre a verifica si subsemna compturile ges-tiunet sdlle.

15

II.

i

at

223

CAPITOLULU lit.

,Despre desfacerea comptabililorn inlocuiti.

Art. 64. Comptabiluld inferiorit care se va inlocui in postulisee este datoril a preda successorulut archiva biurouluT, registrelede comptahilitate si de perceptie cu numerariuld si actele de por-tofoliii ce vorh fi remash ne iunaintate la comptabilula superiorhsi tote imprimatele disponibile si mobilieruld cancelariel.

Aceste acte, object° si bani, se vonu preda cu inventariii sub-scrissh de ambele part).

Art. 65. Assemenea este datorh comptabilulii inlocuitii a predasuccessorulut s6a unt bilanth de desfacerea gestiunet selle in carese va cuprmde ur6masitele ce existah la intrarea sa in posth, in-chrchrile urmate in cusulii funcpunhret selle, summele inplinitesi respunse din ambele debite citate aci, summele cu cart s'aitdescarcath prin ordonanlo,e ect., numerariulii si actele de portofoliiiautorisate ce va preda, la esirea sa; (r6mits,gle ce lash la inceta-rea sa din serviciii), specificate pe exercitit si pe natura

si lamurirt summarif de communde, suburbiile sari debt-torit de la cart urmeza a se implini r6masitele.

((In fine recipissele de v6rg.rile facute de comptabilula superiorain intervalulii de la uttimele compturl mensuale sae de exerciph,pans la desfacerea

Un exemplara, conformii duph assemenea bilantil, se va opri defostulii comptabild ssi unuld se va innainta la autoritatea superioracare va verifica bilantuth si va face lucrarile necessarit pentruachitarea comptabilultit, sae urmarirea luT in case de deficithconstatatii.

CAPITOLULU IV.

Despre congediii.Art. 65. ComptabiliT nu pota de la datoriile postulut lord

fara ua prealabilh incuviintare a sefulut superiora si fara a lasaunit locotenenth pe a lorilrespundere.

Perceptoril si sub-cassierit, avenda trebuinth de veund conge-dal se vorit adressa cu cerere la cassierulh generalh care, apre-ciandh situatiunea implinirilorri si a vi1rshrilorh facute de d6nsit,precumh si dcualitaile de aptitudine alle locotenentuluT, 'I vaputea inchviinta cagedih cellu multii de 10 dile.

Deo, comptailif sust citatt vorh avea trebuinp, de unit con-gedih met indelungatil, care In total casulii nu Pete fi mat marede uh tuna, si nu se va putea repeta de cath uh-dati pe annii;atuncT cassterulit generale recomanda cererea la apreciarea mi-nisterfuluf, communicandh numele locotenentulul, cualitatea sa,situatia gestiuner comptabilulu) si mOssurile ce a 'nth ca

sa nu sufere in timpulh. congediului.

venitu-rilorti,

sa.*

servi-ciulu

lipsi

227

PARTEA VII.

GARANTIILE COMPTABILILORL

CAPITOLULU I.

Dispositiani generale.

Art. 68. Garantiile depuse de dare comptabili in genere enexceptiunea primarilorh pentru cart communele remand solidare,sunth afectate in prim privilegid la accoperirea debitelorh comp-tabililorh, a deflicituluT set a altoril fapte relative la gestiunea lord.

Aceste garantil sunth afectate assemenea pentru assigurarea fon-durilord communale si judetiane cu a carorh manuire comptabi-/rah este insarcinath.

CAPITOLULU II.

Garantiile primaralui.Art. 72. Pentru veniturile ce sunth insarcinatt a implini pri-

marit din communele rurale, din tergurT, tergqiire si orar, cupopulatiune mat josh de 5,000 locuitori SI pentru integrala vet.-sare la destinatia lorii a summelorh implinite, respunderca pri-vesce in sarcina communelorh. (Art. 1, L. P.)

Art. 73. La prima aplicare a regulamentuluT de facia si la ca-,,urile candd primarit se vorh schimba, allegetoriT communali vorhfi convocatt assemanat art. 33 din legea communala, spre a se pro-nuncia in casulh cl'anthiu, cleca iau assuprh-le respunderea fapteloruactualitorh primary in servicinlh de perceptie, era in casuludoilea spre a allege in alth primarh pc a lord respundere, pen-tru operatiile financiare cu cart sunth insarcinap. (Art. 29, L. P.)

Deck majoritatea allegetorilorh communal! va Ina assupral res-punderea pentru primarit actuali 3i primarit vorh primi a conti-nua serviciulh lord cu nuoile sareine cc li se impunii; acesta in-voire reciproch se va constata prin procesti-verbalh.

Art. 74. La cash canda primarit actualt n'aril priimi a lua asu-pra-le sarcinile serviciulut de perceptie, sad majoritatea allegeto-Mori' va vota contra menteneret primarilord actuall; aceste faptese vorh constata 61.45 prin procesh verbalh §i in urma se va pro-eeda la allegerea nouluT primarh, cu regulile prescrisse de legeacommunala.

Und exemplarh din procesele-verbalt citate mai sush, se va pu-pri in cancelaria commune); era altulh se va tramite consiliulutpermanenth allh judetuhtl, conform(' art. 46 din legea communala.

Comitetula permanent() va trebui a transmite cassieruluT gene-ralii nä copie dupa procesulh-verbalh, mentiunath mat sash spre

avea de bask in operatiunile primarilorh.Art. 75. Primaril instalatT in serviciulii de perceptiune voru

trebui a indeplini acesta seiviciil obligatorih in tot cursulit ter-

a'lii

d'all9

,228

menulut, pentru care suntii a11es1, afar de casurile arida pentrumotive legale incuviinta inlocuirea lord.

Art. 76. Primarit pot delega pe respunderea lord ud parte dinsarcinile serviciulut de perceplie, assupra adjutdrelord lord, carsuntil de datort a da concursuld cerutd la indeplinirea cu exac-titate a datorinord acestu! servicid. (art. 1, L. P.)

In tot(' casuld, actuld de delegatiune va trebui a coprinde precisdinsarcindrile ce se vord delega ad'utdrelord primarulul, spre a secunnosce la orT-ce namplare gradual de competintd ce privescepe fia-care.

Art. 77. Sc,riitorit primarilord nu vord putea Q delegatt cu insdrcinarea d'a priimi sad a manipula banit fiscal! or! communall;et suntd obligati cu -bite scestea, dupd cererea primarulul sad adjuldreloril selle, a tone tote scriptele relative la serviciuld de implinire si de constatare.

PARTEA VIII.ATTRI K. I I UNELE;AGENTILORU INSARCINATI CU PERCEPEREA SI CENTRAL I

S4REA VENITURILORU

CAPITOLULU I.

Attributiunile primarilorn.Art. 83. Primarit din communele rurale, din tergurf, tdrgusor

Si orasele cu populatiune palm la 5,000 locuitort, in conditiuneafor de'perceptorr, at urmatOrele indatoriri:

Lucrari transitoril.

1. A priimi la intrare de la fostit perceptort communal! hanitimplinitt de la contribuabilit cc nu vord ti v6rsatt inca la subpi efectUra. In casuld candil acesta summa aria trec4e peste 500 le ,vechiuld perceptord in unire cuprimarulii va trdmit. spre vi rsare sub-cassieruluT care va da recepisa in regula.

2. A priimi rollurile in complectil de contributit, regiqrele decuitante adunate in regula atatti pc anit trecuti Can ,1 pe cellucurenlu, aflate in flint,a in communa, precumu4s.i lisia'de r6mdsitele allese la intrarea noulut titular(' cu insemnare de contril.ce are urma a se scadea sau a se addogi la contribute .

Cu occasium a predaret acestord acte si ban!, se va incheia precesu-verbalu in care se va artta numirea fie-cdrica p'ese, startain care se predd , num6ruld foilord din registrele de chitantemase netdiate si summa banilord ce priimesce, speciticata pe naturadaritord din care se compune.

Procesulu-verbal(' citatii mat susd incliciatit in tre! .uniplaresub-scrissil de perceptord si primard, se va da unulu perceptorulisisuprimatii, unurtse va innainta sub-cassierulut circumscriptiet, eracPllu d'allti treilea va rtimanea in communa in indnele primaruliu.

Ward

natal),

re

si

-229Lucra pregatitore. (PrimarT).

3. A priimi de la cassierula cireumscriptiT la inceputula fie_zaruia annit rollurile de contributiunT, unit registru recapitulativii,registru de chitante sf formule imprimate pentru serviciula de per-eeptiune si pentru cella de urmarire.

4. A verifica (cerceta) (idea taxele asedate in rollurT correspunditcu basele de impunere, deca summele ce compunil totalula sunlitbine adunate, si la case d'a descoperi verl-ua nepotrivire s'o in-cunnosciinteze controlorului prin sub- cassiert cerenda indreptare.

5. A face aceeasT urmare cu rollurile suplementaril ce vorilpriimi in cursuld annuluT pentru contribuabilit adaogatl.

6. A publica In esirea din bisericT (si la locurile wide se aclunkcontribuabilir), data sosireT rollurilora aormale, si larifele de con-tributiT vestindil a veni la primarie ca sa is cunnoscinta de summadarilor0 la cad sunta aseday sf sa'sT pregatdsca din iireme midT-lOcele de plata, sail la casa d'a se crede incarcatT sa reelametermena de lief luni de la publicarea

Pentru constatarea dilefora in care se va efectua publicarearo-lurilora in fie-care communa, se va incheia procesa-verbala, sub-scrissa de primary si de preoliT bissericeT in care s'a publicatasice va tramite prin sub-cassierie la controlorula districtula

7. A incunnosciinta prin avertimente imprimate pe bailie gal-bena pe patentabilT, pe proprietarT de imobile si pe contribuabilT(prin tergurl si orase) despre catimea darilora cu carT sunta in-scrisl in rollurT spre a se conforma indatoririloril citate.

8. Ainscrie in registrula recapitulative allu annulul pentrucare sunta formate rollurile nunAruliz contribuabililora si totaluladarilora pe anna si pe trimestru spre a se cunnOsce summele ararora implinire este pug. in sarcina primarulul.

9. A deschide in registru recapitulative, partide speciale pentrurgmasitele fie-caruia awn!, inscriinda summele datorite pe parteastinga la debitu cu specificare de natura fie-cariea contributiuntsail alte veniturl.

10. A repurta la inceputula annuluT viitora, in registrulii reca-pitulativit and acellur anna, saldosula remitsitelora de la fie-carepartida deossebita, formanda ua lista sumrnarie de con tribuabiliree sunlit datort acelle r6masite en arriittare de num6rulii rolluluT lacare mat inscrisT.

Lucrari de (PrimarT.

11. PrimariT implinesch in cursula fie -chruia trimestru tote con-tributiunile , decimele, darea pentru claca si dijma, contributiilecomdrunale st" embaticurile datorite dupa rollurl pe acella trimestruprecuma sf kmasi/ele pe trecuta in totala sail in diferite rendurtdupa midAdeele fia-caruia.

12. Summele platite de contribuabill se inscria in marginea rollu-Tut in dreptula numeluT fie-caruia, trecenda summa atitta in cifre cantsi in litere cu arrgttare de numiirula chitanteT ce va libera contri-livabilulur din registru cu mated, inscrfinda acelleast summe siin ralcele chitantelora specificate pe natura contributiuneloril.

impliniri.

rollurilora,"

230

13. Carida unil contribuabila ar datora rdmasite pe trecuta pathla Julia 1857, si n'ar avea midi-Idcele ca sa le "refuiesca d'u-dataimpreuna cu darile trimestrulul curenta, atunct pentru banit ce varilspunde in achitarea vert-uner parti de remasite i se va liberachitanta deossebita, era pentru datOria trimesturilora urrnatOrede la aplicarea acestut regulamenta, va da chitanta in parte, dinacellast registru, insemnanda in dosuld et summer6 ce mat dato-reze din trecutfi.

14. Primaril suntu opriti cu des6versire d'a se servi 1n acellasatimpil cu doua sail mat matte registre de chitante. ET vonu pastlaunit singurd registru din care vora libera cu modulo arrktatil matsusil chitantele necessarii, atatii pentru darile pe trecutii, catu sipe curenta,"numai dupa ce va 46'1.5 unit registru va putea incepe

altula.15. La finele fie -curia di, se va aduna pe ma.tca registrulul de

chitante, summele implinite in acea di din fie-care feta de dare,si resiiltatula se va reproduce In condica recapitulative la debitilin partida nurnita cassa banilord, spre a se cunnOsce in testa vre-mea totalula summelora implinite, fie din remasite, fie din veni-turtle annulut curentii.

Summele, impliuitc de la epoca unel vksart pang la alta,se vord allege pe nature de contributiT si pe exercitia si se va in-scrie la credita in partidele lord respective.

17. La fie-care dona silptilmanT primaril sunta datorl a mergesa verse la biurould subcassierulut de circumscriptie tote summeleimplinite in nail intervalil de la contribuabill impreund cu amen-dele de urinarirT si cu ordonantele de descarcare aplicate in regula.

18. Fie-care vksare de bath se va face neaparatil cu ua decla-ratie tiparita in care se va specitica numerariuld si celle-alte acteaccessorii.

p, ecimele sail alte dart communale Implinite dupa rollurT saddupa budgetulu consiliulut communed, se vora versa in cassa com-munale, prin oporatiunT de tresorerie.

19. Sumrnele versate la subcassierula circuniscriptiuner atatilin numerarii, catil si ordonante de descarcare, se vora inscrie pepartea drepta a registruluT reeapitulativii la partida cassel ba4iloru,deossebita pe fie-care anna cu insemnare, de remisele cuvinte pri-niarulul la acele vksarr.

20. Pentru summele varsate cu moduli"' arrktatil, primarit voritlea de la sub-cassierula circumscriptiunet semnatura de priimire,chiaril in registru recapitulativa sr ua, recipisa taiata de sub-cas-siera registru cu pentru band priimitT de ansulitin care se va specifica summa re'spunsa in numerard sr acea vk.-sata in ordonante de descarcare.

In Mc! unit "casa, primaril nu vora putea la'sa la sub-cassieriveri-ua summa fara a priimi semnatura si recipisa vorbita mai susu,cad in case contraria, insile respundkort.

21. Primarulit ingrijesce a cere din vreme de la sub-cassieritunit nod registru de chitante, canda acella cc se afla in lucrare,este aprOpe a se termina ; e datora a preda la sub-cassieril,matcele registrului terminate pe lunge una raporta, deslusitorit detotalula summelord cuprinse inteansula sub luare de adeverintfi.

22. Peutru contribuabilit stramutatt, incetatt din vista, de

cu unit

16.

diuteunit

fugue,

talond,

r6inand

e11u

231

la carT nu se va putea implini darile, precuma §i pentru acel earlnu vora fi inscrisT in rollurt si carT vora trebui a se asela din nodla contributie, primariT sunta datorl a forma staturl speciale duphmodelurile imprimate No. 9 si 10, si ale transmite sub-cassierulul lalie-care versare de ban! spre a se tra.mite si de acesta la agentiicu constatarile.

23. Ordonantele de descarcare ce se vorii priimi de la sub-cas-sierl pentru contribuabilif de la carI nu s'aa pututa implini darile,se vora aplica faro Intardiare In rolurT in modulo prescrissa de con-dica contributiunilora clirecte, si se vora versa la sub-cassierT intermena de doua septemanl de la priimirea lora, cad in casa con-traria vora fi supusT la amendele prescrisse de lege.

Lucriiri de biurouri (primarT).

24. Primaril sunta indatoratl a tone In buns stare rollurile, re-gistrele de chitante, registrele recapitulative, tabelele si or! ceacte privitOre la serviciula financiara.

Archiva acestuT servicia se va pastra Inteuna dulapa de osse-spre a nu se amesteca cu acea a serviciului communala.

25. Registrele recapitulative si recepisele de summele versatela sub-cassiera, se vora pastra de primara pana la Implinirea ter-menuluT de duo! anni, hotarata pentru refuirea tutulord venituri-lord unuT annd, dupa care le va preda in pastrarea subcassieruluTpe langa una tabloa de situatie, lanai de priimirea lord ua de-claratie din partea subcassiertilui pentru desaversita licuidare a da-toriel anna.

CAPITOLULU 111.

Attributiunile sub-cassierilorii de circumscriptii.

Art. 85. Sub-cassieriT de circumscriptiT, diriga serviciula deperceptiune, Incredintata primarilora din communele cu popula-tiune de la 5000 locuitorT in josa, privegheza operatiunile fiscal°alle primarilora, verifica comptabilitatea lore, asecya situatiunea de-bituluT si credituluT commune!, inspecteza si lea me'surile cerutede trebainta, pentru assigurarea implinirit veniturilora din circuit-scriptiunea In care functiuneza.

Lucrari preg6titore (sub-cassier1).

3. Dupa instalarea biuroulul circurnscripliunil, sub cassierulava aduna treptata pe tot! perceptoriT ce au functiunatd papa laaplicarea regulamentulut de facia , impreuna cu primariT si scrii-toril communal! si cu trite condicile de chitante, vechile registrerecapitulative, remase pe la commune, si rollurile de contributiunl,spre a efectua in presenta sa desfacerea perceptorilora cu primarii.

4. Sub-cassieriT voru allege si stabili situatia remasitelora fia-caria commune din annil trecup, si datoria annuluT curenta duparollurl, dupa tabelele pentru cloaca si dijma, si dupa recipisele cepVora presenta perceptorit pentru versarea sumelora implinite.

bita

vellut

232

Rematilele allese din fia-care exercitid la diva desfaceril assupracontribuanililord, precumil si deficitelece se vord constata assuprafottilord perceptorT, se vord inscri in particle speciale, pentrucare annu deossebitd, In registru recapitulativii alldin registrulu sub-cas-derit pentru partidele cornmunale.

6. Sub-cassierit voru deslusi atatd primarilord, Old si scriitori-lord, prin probe practice, modulu cumii au a',sT indeplini datoriiiece'r privescd, adica:

Cum trebue a inscri in marginea rolluriloru contributiunile implinite.Cumd au a forma chitantele ce urmeza a libera contribuabililord.C11111i1 trebue a aduna matcele chitantelorii pe natura de con-.tributiunT ti la finele fia..-caria di.Cumd au a face allegerea summelord pe exercitiT Si pe natura

de contributiunJ.Cum ad a reproduce in partitele deschise, in registruld reca-

summele adunate in registrulu de chitante st allele.7. La inceputuld fie-caruia annu, sub-cassierulii firinnindd de la

cassieruld generald:c) Transmute immediatd primarilord tarifele, rollurile si le-

gistrele pentru serviciuld acelluT annu, cu d slutirt amanunte deurmarea ce au a face cu dansele, comformil indatoririlord puseprin acestil. regulamentu.

Lucrgri de centralisare si comptabilitate (sub-cassien).

8. Sub-cassierii priimesch de la primariT communelord la aa.-care duo septemant summele implinite din venilurile ce suntil tn-sarcinatT a percepe, atath in natura, cath ti in ordonante de des-carcart ce se vora fi aplicatd prin rollur!.

ET ceru primarilord la fia-care v6rsare de barn a le presenta rol-lurile, registrele de chitanto ti registruld recapitulativd. Exami-neza cleat rollulu e complectatii dupa regulile stabilite mat sued,veriflca matcele si totalurile paginitord registruluT de chitante sprea se inc,redinta deca summele implinite suntu tnqrribce si adunatein regula, de.ca elle correspundd cu totaluli banilord, aduti sprev6rsare Si deco. raportulu (trecerea summelora in pa.tidele regis-trulut recapitulativii) s'a operatid cu exactitate.

La cash de a gasi errorT sub-cassieril, Med inclreptarile cuveniteprin scriderea said adaugirea surnmelord trecute ?retail.

9. Sub-cassieriT libereza primarilord, pentru dardle versate pecompta tra-caruia annh in parte, cate ua recipisa tliata din regis-truld ad-hoc, specificandii in dosuld recipisel categoria veniturilorudin cart se compund sumele Wrsate. acellesT summe in re-gistruld recapitulativd allu primariloru (pe pagina drepta la par-ticle, cassa banilord) specificate pe fonduri si exercitit, sub-scriindh0 to marginea acestul registru de priimirea banikirid.

Lucrgri de perceptiune si comptabilitate (sub-cassier1).

17. In casuld candid sub-cassieruld va implini imposite cartare fi prevNute prin rollurile primarilord, suntu datorT a commu-nicain data acestord ageng summele implinite cu deslutire de tim-.puld pentru care s'a tmplinitu si numeruld recipiser ce a liberald

fia-

pitulativii

ptinsarulul, ci

In.criu

33

puindu-le indatorire ca, pe temeiuld communicatiet officiate ce leva face, O. inscrie acelle summe, insti :

I. In marginea rolluriloru communes la numele cuarrettare ca s'a implinitu prin sub-cassierie, notanclii num6ruld chi-tantei liberata.

II. In registrulil recapitulativu la debitulif si la creditutil par-tideT ,cassa banilorP si ossebitil la credituld partideT communaleerasi cu deslusire ca s'ad ineassatU prin sub-cassierie insemnandiinumrulu recipisel liberate.

Compturi.

24. .Raporturile si staturile priimite de la primarT pentru contri-buabilil ce urmeza a se adhogi sail a se scadea din rollurf, se vordtramite de sub-cassierd d'a dreptulit agentiloril de constatare serea le cerceta dupa regulile asedete pen tru constatari si a le da cur

25. Rollurile suplirnentari si ordonantele de descarcarr si resti -tuirT, ce se Nord primi la sun-cassierie, urmeza a se tramite faraintarliere primarilord respectivi, cu deslusirea ce ail a face cu(Mnsele ; sub-cassierulil va inuarc,a mai 'amain partida fie-earia Com-mime en resumatuld acellord rollurl.

Lucran de inspectiune sub-cassieri).

28. Pentru buna conducere a serviciului de implinire prin com-munele circumscriptiund si pentru regulate, tenere a comptabili-tate, sub-cassierT suntd datori pe respunderea lora (conformil art. 19din lege) a inspecta insile sad prin adjuterele lorU, cellu pucindde dou6 orT pe trimestru, tote biurourile de percepliune incredin-tate primarilord si a incheia la fie-care inspectiune procesit-verbaliide constatarea situatiunei in care a gasitil tucrarile tie-canna a-t.,Yentii de perceptie.

Procesele-verbale de inspectiune ub -scris se de agentuld care aTacntu inspectarea, de primarutd si de scriitoruld communald se vatramite cassierulul generatil arr6ttandu m6ssurile luate pentru in-dreptarea neregularitatiloru ce aril fi descoperitii.

29. lnspecliunea consista in examinarea modulut cu care primariiadjuterele 'Si indeplinescil a ttributiunile prescri se ruin acestii

iegulamentii, observandii deca impliniiile sa efectuezr in regula. sifara negligenta. ; deca se libereza contribuabililord chitantelevenite, deca nu se feed assuprirl la nä percepere, deca se Osescilin communa contribuabill neinscrisT la vr'ua dare si ar fi in stared'a se aseda la contributie, si in fine deck archive scriptele pri-marulul semis tenute in buns, regula.

versaiilora

kulit legiuita.

lora

cu-

§i

234

PARTEA IX.

DESPRE RETRIBUTICNILE AGENTILORT: DE PhRCLPTILNE Si CEN1RALISARF.

'APITOLULU I.

Retributiunea primar ilorii.

Art. 88. Primaril communeloru rurale primescii pentru servi-ciula de perceptiune ua remisa de duoT let la suta din summelece vora implini si versa la sub-cassieria circumscrippunilora assu-pra veniturilora 'annulut 1867 si acellora viitorl anume:

Din contributiunea personala, sossele, patente, fonciera, trans-mittere, decimi communale, decidiT judetiane, decimea camerilorade commercia si embaticurile de la pfopietatile Statulut (art. 7si 8 L. P.)

El priimesca remisa de 4 let pentru summele ce vora im-plini si versa la sub-cassierie din remasitele veniturilora mentiu-nate mat suss pe anniT trecutT (art. 28. L. P.)

Art. 89. Primaril din tergu4rT, tergusere si orase cu populatiu-nea de 5,000 locuitorT in josh primescit pentru summele ce Voraimplini si versa la sub-cassierie din veniturile arrettate la art. pre-cedenta pe annula 1867 si cel viitorT ua remisa de 4 V, let, erapentru remasitele din mill trecug ua remisa de 8 let (art. 7si 28 L. P.)

(JAYITOLULU IV.

Retributiunea si remisele cassierilorii generali.Art. 93. Primaril, perceptoril si cassieriT generali n'aCt dreptit la

remise pentru veniturile carT fiindu inscrisse in debitula lora se voraii implinita prin all! comptabilT, sail se vora 11 versata d'a drep-tulCt la cassa centrals.

Art. 94. Nu suntCt supuse la remisa in favOrea nicl unuT agentsffscalit veniturile budgetare neprevedute la art. de mat susa si ve-niturite din rescumpararea dace! si a dijmel.

Art. 95. Niel unula din agentiT, fiscali nu sunta toleratl a luade la contribuabill sail de la debitoril Statulul very una feta deplats sub titlu de retribulie pentru serviciula de perceptiune. Once assenteuea urmarT vorh 11 considerate ca abusurl si se vora pe-depsi conformit

Art. 96. Primarl sunt datort a -versa la sub-cassierie tote con-tributiunile decimale si veniturile ce sunta insarcinay a percepeasta-tela precuma le-aCt implinita fare a face vre ua retenere dreptaremise etc.

Dupe acesta operatiune vora presenta compturl de remisele celi se cuvina assupra summelora versate in parte pe lie -care ra-mura de veniturT si pe exercitil, si oblenenda plata lora vora sub-scrie acelle compturl de primirea summelora cuprinse intr'insele.

Art. 100. Remisele cassierilora general!, alle sub-cassierilora,

la 9,.,

90

235

perceptorilord, primarilord, adjuterelord si agentilord , nu suntdsupuse la retenerile preveclute de legea pensiiloru , de Ore-ce etn'ad drepturf la pensiuni pentru aceste remise.

PARTEA X.111:SPRE RESPONSABILITATEA COMPTABILILORIJ SI PENALITATEA ABATTE-

RILORTT CE ARC COMMITTE

Art. 101. Cassierit generall suntd responsabill catre fiscd pentrutete veniturile a carord incassare se va 11 incredintatu lord sadsub-cassierilord, perceptorilord si primarilord din coprinsulta dis-trictuluf in care functiuneza.

Sub-cassierif , perceptorit §Si primariT suntd assemenea response-bill catre cassieruld disctrictulut pentru implinirea, versarea si li-cuidarea in complectd, fie in numerarid, fie in ordonante, dedes-carcare a veniturilord cu a carorit adunare vord fi fostd Insarcina/T;communele suntii solidare pentru faptele primarilord vis-a-vis decassieruld generalii.

Art. 102. Agentif cart s'ard constata ca au negligetd implinireaveniturilord trecute in debituld lord si care pana acumil la expi-rarea unul trimestru nu vord fi v6rsay celld pucind done parli dindatoria acellul trimestru, se vorii supune a respunde immediatdportiunea de veniturt pana la complectarea a 2/ remaindta ca im-plinirea restuluf sa se urmaresca in termend de 9 hint prin obser-varea regulilord si indatoyiriloru de mat josh.

Art. 103. Cassierif generali, sub- cassieril, perceptorii si primariTdupa 9 luni de la expirarea unul trimistru, suntd datorT a versadin fondurile lord propril tete r6masitele din contributiunile directs,clecimf, arend,1 de mosil si embaticurf, deca nu vord justifica mo-tivele legate pentru care n'ad pututh efectua implinirea acellordr6masi1e. In case contrarld se vord destitui si summa ce are datorase va implini din averea si garantia lord.

Primaril remand in acesta privinta supust regulilord prescrissela art. 107-108 de mat josii.

Art.. 104. Comptabilil cart vord fi accoperitil cu fondurilelord propril, remasitele neimplinite, remand subrogatf catre debitorl,in tete drepturile statuluf in curse de 3 aunt de la epoca canddurma a fi implinite acelle summe, Ora dupa expirarea acestul ter-mend, ort-ce actiune contra debitorilord, remane stinsa cu desaversire.

Art. 105. Comptabilif nu vord putea accoperi datoria unul tri-mestru cu summele implinite din trimistrele viitere.

Abatterile de assemenea natura , tragil dupe sine destituirea sisupunerea comptabilulut la respunderea t*na.sitelord:

Summele v6rsate cu anticipatie de contribuabilT sau alts debitorl,vord trebui a se versa in compta trimestrelord pentru care s'au

236

Art. 106. Contributiunile pe anniT din urma, cu cart arall adao-Ott unit contribuabileprin rollurile supiimentarir, se consider& cavenitu allu annuluT in care s'aii emissa acelle rollurl, si summeleimplinite se vars& in compta trimestruluT acestut annu.

Art. 107. Summele implinite Si sustrase in vera-una moat dela destinatia lora, afar& de cassurile de fora major& constatate/egalrnenr, se depuna in data la casa IlseilluT, de cb.tre cassieriigenerall . din fondurile loru propriT; rgmainda a se despiigubi larendula lore , din averea §i garanta agentulul cc sustrase,sail din a carul neingrijire s'au insireinata.

Art. 108. Sub-cassieril de circumseriptiT sunta responsabilT calrecassierT pentru -summele implinite si sustrase de primarT, candaacesta fapta aril proveni din causa'lipsei de surveghiare si a no-.verificarer la timpa a operatiunilora gestiuneT fora.

AceeasT respundere privesce pe sub-cassied §i canda din negli-genta phmarilora nu s'aril fi impiiuitu contributiunile alto darTlegfaite la timpula cuvenita si ca prin acestil gpla s'aru 11racuthimposibila implinirea acellora dart.

In ambele casuri citate mat susu sub-cassieriT suntii datorT arespond° de la den i1 summele perduto sari sustrase de priman,remitindu-le dreptulu a urmari averea primarilont pentru despagu-birea lore.

Art. 109. In casa candu sustragerea vera-unora venitun, perderTalto abatterl, proveni din negligenta sat neverificarea la

a sub-cassierilora, atuncl obstea cominunel renrane respun-detere pentru tete summele ce nu s'arii putea accoperi din avereaprimaruluT.

Respunderea unoni assemenea summe se va face prin reparti-tiune assupra contribuliunilora cu care sunta inscri§! in rollurTlocuitoril commune!, implinindu-se de la fi -care summa cellaprivesce.

Art. 110. Primaril si perceptoriT sunta (Wo a lua tote mesu-rile de siguranta pentru buna pastrare a foridurilora incassatepan& la Vele destinate pentru versarea lora la sub-cassie sari laeassierulu generals.

Art. 113. Agentil fiscal' cart vora 11 tenuta assupra.-le summeleimplinite §i nu le vora fi vOrsata la dekinatia loru la termenelefixate, se vora amenda cu perderea remisecora cuvenite la acellesumme, §i vora trebui alle restitui impreun& cu procentele legiuite,afar& de.impedicarile de fora major& justificate in regula. (art.26 L. P..

Art. 111. PrimariT §i sub-cassieriT car! vort fi negligeta perce-perea banilora, pentru despagubirea clacel si a dijmel, se vorusupune dreptii amenda la ua retenere de V, din remisele cuvenitefie-caruia, pentru celle-alte veniturl pe luna trecuta.

Art. 116. Respunsabilitatea cassierilora generall,.sub-cassierilora,perceptorilona §i primarilora penttu summele neimplinite, se ra-porta la veniturile annuluT corenta incependa de la trimestru deInn §i in viitora, era nu si pentru remasitele pan& la acestutrimestru, care remana supuse la regulile aflate in vigere pana lapromulgarea acestuT regulamenta.

Art. 117. La casa de inlocuire, vechiula aginte remane res-punptorri pentru refuirea in complecta a rima§itelora trimestreloru

le -au

si

n'artiinnpa)i

237

precedeute, candit la eOrea sa Ward proba prin acte autentice caau facutu tote urmaririle legiuite pentru implinirea haniloru.Totqf noulit aginte , dupla listele nominale procurate de losturttitular)), urmaxesce in termend de noun font de la 'rimestrulii canalacesta din urma a incetatil funcpunile sellepe top conlriltuabilitassupra carora ligureza assemenea casuile efectuatein urma acestei demar:7e villa in deductiunea debitulut fostulut

puma diferinta ce mat Omine de ,aidatil se accoperadin garantia sail averea sa.

Art. 119. Regulamentulit de {apt Sc va pune in lucrare de latrimestrulii de Iuliit anulit 18671.

rimkile.Infi

viitoru.

comptabilh,

LEGEMODIFICATORE LEGIT DE PERCEPTIUNE DE LA 15 MAIU 1867.(1)

CAPITOLULU 1.

Perceperea.Art. 1. In communele rurall, terguri, tergusere si orase, cu ua

populaliune mai josh de ciner mil locuitorT, veniturile din:Contribu,tiunT directe,pecirnT aditiunalT,Embaticurr,Darea pentru claca si dijm5., si on -ce alte veniturl s'ard pune

in sarcinaSe implinesch si se urm5.resch de catra primarT cu concursulh

adjuterelorti selle.Communa este solidara si respuncytere de faptele primarulul si

adjuterelorh selle, deed averea acestora n'arh II de adjunse.Postuld de primard deveninda vacantir, consiliulu communald

numesce cu majoritatea voturiloril pe unuld din adjutorele prima-relui care va indeplini obligatoriit serviciulii de perceptie, phnala instalarea noului primaru.

In cash de disolvare a consiliuluT communale, primarele conti-nua serviciulh de perceptie, pana la allegerea 5i instalarea succe-soreluT

Scriitorulh communalit este obligath si respunytorii d'uh po-cu primarulh, pentru lenerea regufata a scriptelorii servi-

crului de perceptie, tars amestech In priimireaArt. 2. Veniturile din arenD de mo§iT, phdurT, cladirT si poduri,

veniturile din Muturl spirtese, amendele pentru delicte pedurescrdeficiturile comptabililorh i debitorilorii statuluT si alte veniturf ces'arii mat pune in sarcina lorh, se tmplinescii de chtra cassieril decircumscriptiunT formate de una, duoil sah treT plasT administra-tive, in raporth cu intinderea localitatiloru, catimea Veniturilorit sicerintele serviciuluT.

(1) A se obserya, legea ee urmezit immediatt prin eare se radiaseryieittlitpereeptiunei din sarcina primarilorti.

trivabanitorii.

sill.

1.39

Sub-cassieril suntii datorY a intret6ne, unuld sari duos adjutOrepentru serviciuld comptabilitayT si alld urmaririlord, retribuiti inremisele lord.

Art. 3. Contributiunile directe, decimile aditiunal!, chiriele, a_mendele judiciare, contrihutiunile o'fficiarilord §i funcliunariloru armate!, deficiturile comptabflitatiT si debitorilora statutuT, embaticurile proprietaylord statulut din orasele cu ua populatiune maT susdde cincT miT locuitorT si prin celle de rerdinta dislrictuala, MIAconsideratiune de numrulii populatiuniT, precumd §i alte veniturTce s'aril pune in sarcina lord, se implinescd de catra perceptorilspecial! asedati pe despartirT.

Perceperei ataxelord bkiturilord spirtuOse se va face prin orase,de perceptorit special!, in casuld d'a se administra in regia.

Isium6ruld circumscriptiunilora de perceptiune de prin oraseleprincipal! se vora determina printeuna regulamentil de admthis-traI'une.

PerceptoriT de orase si primaril de tergurT sunta datorT a intre(hie pe compta remlserord lord ate and aginte de urmarire pen-tru fia-care duog sad trei suburbiT si trebuinciosula num6rd de im-piegati pentru lucrarile de biuroil.

CAPITOLUIX D.

Centralisarea fondurilorii.Art. 4. Primaril versa fondurile ce implinesca in manele sub-

cassierilorii de circumscriptiunT la fia-care cincl-spre-geceAceia cart vora fi in departare mat mare de una si jum6tateposthde resedinta sub-cassieruluT, pota face vgrsarile ua data pe luna.

Primaril "din districtulil Ismaili unde nu exista sub - cassieril, versafondurile incassate directit la cassieruld generala u5, data pe fia-care luna.

Art. 6. PerceptoriT de ()rap versa fondurile implinite de den§iiin manele ca,ssierulul generaid la finele fia-caria s6pOrna.na.

Decimile communal! incassate se versa de perceptori §i primarldirectd la cassele communal! respective sub luare de cbitanle va-labile earl se vnrii innainta ca vOrsarT de ordine la cassierulii Ige-nerala.

CAPITOLULU

Retributiunile agentilorii de percepere si eke centralizare.

Art. 7. Primaril communelord rurale, sail in lipsa lord adju-tOrele insarcinate cu perceptia darilord, priimescil pentru compen-sarea cheltuelilord de servicia, unuld si jun-A-tate la suta, assuprasummerord implinite si vgrsate in numeraria din tote veniturile enu-merate la art. 1.

Scriitoruld communald pentru serviciuld therilord scriptelord deperceptiune, se va remunera directil de atra primaril sad locotOn6toril cu 1/, din remisele selle.

Sub cassieriT de circumscriptiunt priimescd pentru compensarea

III.

240

cheltuelilora de centralisare, de perce.une, veri 2(icare si inspec-tare unula la suta assupra summelorh ce vorh versa in Amerariidin veniturile enumerate la art.si

Plasile alle carora veniturT n'aril produce ua remisa indestula-tere pentru intretenerea until sub-cassiera, se vora anexa la altacircumscriptiune.'

ComptabiliT districtulut Bolgrada vora fi retribuitT provisoria decatra colonist' conformit art. 151 din statutele lore, msa:

Sub-cassierif cu left fixe de lei nouT duo miT opal sute annualrisi lel sese sute pentru spese de biuroh, de locale, incalditil etc.

Adjuterele cu left fixe de lei nouT una mia °pat sute annuale.TJnu adjutorit atasatCt fa cassieria general& cu let nout, duo6 mil

opth sute annuale.Primarit de tOrgurt, tergusere si orase priimesch patru la suta,

assupra contributiunilorh directe, decimilora aditiunalt si embati-curilorit ce vorh implini si versa in numerariCt'la sub-cassierulitcircumscriptiuneT.

Primarit din communele districtuluT Ismaila, pentru cheltuelilede perceptia, de comptabilitate, de urmarirr si spese de transporthpentru aducerea banilorh d'a dreptulit la cassierulit geueralh, uadata pe fia-care lung, all drepth la remisa de sese la suta din sum-mole ce vorh impltni si versa la deslinatia lorh.

CAPITOLLLII

Comp abiliLa'e si controlu.Act. 11. Piimar't percep wit fiscal' tonic urmaterele regi.-.tre

d comp abiltate :a lie,istru cu malta de chitantele ce urineza a libera contri-

buabililoru, cu rubrica speciale matca pentru inlesnirea adi-punaret summelorii implinite din diferite darT pe fie-care di.

b) Registru recapitulative, care sa presinte pe partea stangatotalur veniturilorCt ce aCt a implini annuale si pe trimestru, spe-cificate dupa natura lorit si implinirile efectilate pe fie care di ;era in partea drepta versatile facute de sub-eassierula respectivitsail la cassierulii generale, assemenea pe natura veniturilora, avOndusi ua colt:Ma speciala pentru remisele cuvenite.

Cassierulh generale, sae sub-cassierulu la care se face v6rsarea,dupa ce verified matcele chitanteloru cu registru recapitulative siac: d t slua 'un a pArceptoreluY,' sub-scrie aceRtil registru inseni-nanait si raim.rulu recepisel liberate pentru priimirea banilora.

Art. 18. Tote registrele cassierilord general', primarilora, per-ceptoriloru.si sub-cassierilorh sunth prenumerotate si snuruite subsiniliulu nuntsteriuluT fnanceloru, elle se lramith impreuna cu imprimatele de cart a t trebuirita, pe comptula agentilorii MLitt matsus i.

Inspectiunea.

Art. 19. Sub-cas ierii de circumscriptiunt smith obligati a in -pecta, ua-data cella pucinh, In lie care trimestru, serviciulit de

V.

i

pa"

a'11percepyune din communele circumscripyuneT lora, spre a se in-credinla de situayunea Implinirilorit ue i6nerea comptabilititer,i spre a lua me'surT de indreptare, potrivitit IegllorU, tiindit si res-

ponsabili pentru perderile ce art incerca communele prin aba-tte-rile ce s'aril committe.

CAPITOLULU VI.

Dispositiuni generaliArt. 23. La finele lie-ciiruT trimestru, sunta exigibile 2 3 din debi-

tufa unul patrimT annuale a venituriloril enumerate la art. 1, 2 si3, pentru diferinta ne pima la complectarea cellora 2 3";comptabilif suntu supq la ua amenda egala cu summa remisg-lora cuvenite assupra acellei diferinte.

La expirarea annulus se vora cohstata remaitele patrimeloratrecute, ua-datii cuincheiarea scriptelora ceruta de art. 97 din le-o-ea complabilitater generale, si summele allese vora trebui a serefui treptata care ua treime in tie-care trimestru si in complecntpaint la 30 Septembrie din annuli urmatorii. TOte remasitele ne-justificate dup. 30 Septembrie, privesca in sarcina priinarilora,perceptorilorit si sub-cassierilora, vis-a-vis de &alit, privescu insarcina cassieruiur generale si se implinesca din averea si garan-hia luT substituindu-se apt in dreptutile StatuluT titre co'mptabilit

deltilorT.Art. 25. La epoca inlocuirei until comptabiia, se constant rema-

sitele din annula trecuta Si cella curenta exigibile pangla diva inlocuirei selle, i noulit succesorit is assupriqT sarcinaincassarii lora, in termenile prevgdute la art. 25.

Dech la aceste termene rOmatiqele nu sunlit pe deplina incassate,diferinta se implinesce de la comptabiliT ce as functiunate in a-cellit exerciyit, din averea garanta lora. Acesta se va lace obli-gators in tulle trot lunT ce vinit dupii expirarea exercitiulul si inproportie cu timpula gestiuner flit-chruf comptabila.

In acesta cash, comptabiltilit in functiune, remane obligate aurmari incassarea acellorit r,-;masite de "la contribuabilT si debito-riT Statulul, pe comptulit comptallifilora creditors.

Dreptulit aginylora fiscalT, de a urmari implinirea contribuyu-nilorii datorite Statulul, impreuna cu decimile aditiunall, incetezala finele annuluT alla 3-lea de la incepulunt na exercitia.

Art. 26. Sunta scutiy de amendile si re"spunderea previ,duta laart. 23 25, agenyt: liscall cart vora proba ca in timpula cuve-nita ah facuta tele silintele si lucrarile legiuite, ca act avuta inservicia cerutula numeric de ageny de urmarire, inspecyune Si ye-rificare ca imprejurari de forth "majors recunnoscuth 'T alt im-pedicant de a efectua implinirea in complecta a veniturilora cucart as fosta debitay.

Art. 27. .Ag.enyi de percepere cart ara implini vr'uh dare Ilscalaautorisata de loge, fara a libera pentru summa priimita chitanytsalt recipish din registru cu match, sail le-ara libera in moat frau-dulosa, vora fi destituiy si suput la plata at:chord summe cu pro-centele legiuite, fitra droitiula de rey'nere, dandu---e ci in judecataspre lua penalitalea legiuita.

16

..._

irxplinita

neimplinite

si

i,!aruia

si

Si

=114- -4- -Art. 28. Sub-cassieriT si perceptoril earl nu vora preda comp-

turile mensuale si trimestriale to termenile fixate , sad car! Warutene comptabilitatea lord in buns reguld, se vora supune la amen-da pentru na care data canda se vord dovedi abattuti cu 1/i dinremisele cuvenite lord pe luna. precedenta.

Aceeasl penalitate se aplica primarilora si servitoriloril comma-nalf, cart dupa explicatiile si exemplele practicf ce li se vora dade sub-cassierf, la tie - care versare in cursii de 4 luni de la apli-carea acestet legf, nu voru tene in deplina regula scriptele ser-.viciuluf de perceplia.

Art. :29. Agentii fiscal!, carf s'ara dovedi ca an tenuta assupralord n'au versata la termenile prescrisse summele Incassate, vorafi amendag cu perderea retenerilord cuvenit.. la acelle summe sivord trebui a le restitui, impreuna cuprocentele legiuite, Mari deimpedicarile de fora majors justificate in regula.

Art. 30. De la punerea in aplicatie a legit de facia... agentif fis-call vorti priimi pentru remajitele ce vord implini din anntf tre-cull pang la Ianuaria 1867 indoita remiss preveduta prin acesta lege.

Art. 31. Acolo uncle communele vord decfara ca nu iaa assu-pra-le r6spunderea adjutorelora si a primarilora au facultatea deal allege din nod.

si

LEGEPENTRU

MUMMA SERVICIULUI DE PERCEPTIE DIN SARCINA PRIMA-RILORU SI INSTITUIREA DE PERCEPTORI SPECIALI1)

Art. II. Perceptorulit se va allege de obstea commune'', pe respunderea sea, dintre locuitorit cc aril avea cunnoscinta de carte,si arit posseda ua avere miscatOre de la 600 let nuorm susu, os-gebitit de averea sea imob6.

Mai multe commune se voril putea intellege intro sine pentruallegerea unui singurit perceptorit.

Percep`orulit va putea delega pe a sea respundere, unit sub-per-ceptoril, pentru implinirea darilorit in catunele departate de rese-dinta commune.

Allegerea perceptorilorit se va face dapa listele de allegerl alioconsiliuluT communalit. Verificarea allegerif se va face de catrecomitetult" permanentit.

Art. III. In communele unde n'arit exista locuitori cu asseme-nea qualitati, consiliulu communalit, cu autorisatiunea inscrissh a°lister alleOtorilorit, va angajia din alto Orli unit perceptorit cucufinoscintete cerute si cu garantit assiguritto're pentru commune,care remrine si respuilytOre pefitru faptele gestiunii acellut per-ceptorit:

Art. IV. In cast candit cassierulit generalii va descoperi alial-teri in compturilc perceptorulut, pe d'uit-parte va avisa pe corn-muna, Ora pe d'ala parte le va aducc la cunnoscinta comitetululpermanentil, care constatandu-le va inviia pe commdna a procedela adegerea unui nunit perz,fptorit. Communa assemenea va aveadreptulit de controlit assupra perceptoruluT si de denunciare in ca-surT de aliattert sail risipirl tie bani. In casurile de mat susii

1) Prin promulgarea, acesteT legi, nn s'ail pututh smite legile reglemen-tele precedente de perceptiune trecute in aeOsta, brourA, cacT Consiliulti Com-munala este tenutil a indeplini serviciulil perceptoreluT in casurile prevedute deart. V din cea presentit.

!!i

244

cassierti si communa au dreptulh d'a suspende pe perceptorita provoca noul allegei.

Art. V. In cash de mOrte, de bOla si de abatteri carrn'arh per-mite continuarea functiunit perceptorutut, consiliu1u communal'va insarcina, din skint(' sea, unulta din rnembrii a continua

pe respunderea sea §i a communiT, operatia incassarit da-riloric pink la allegerea altut perceptorb, care se va opera Fi con-firma in interva_u cell(' multi" de .20 dille.

Art. VI. Drepth emolumente, perceptorulii communal(' va priiniua remiss de unu§i jumetate la suta assupra tuturori" incassarilordce face.

Remisa va fi platitOre la fie -care vgrsare de banT catresub-cassieru.Communa va pu tea, la trebuinta, sa mat accord° perceptorului ua

indemnisatiune, dupa invoirea tormala co se va face de consilia.Acesta indemnisatiune va fi prev6duta in budgetula communalii.Art. VIII. Perceptoruth 'st va tone biurouth in cancelaria pri-

manic!, concursulii primarilo h, notarilorh si all(' stujb0-lora primarieT (vatat;eT).

Perceptorula este respund6torit cu averea sea pentru faptele re-lative la gestiunea la neadjungere communa.

Primarulil sail, in lipsin, ad.jutorulii care s'aru oppune sau arilneglija d'a procura perceptoruluT inlesnirile trebuinciUse pentru im-plinirea darilorh legiuite de la *,ontribuabilT, va fi supush la amen-d. de 20 ler non! pentru fie-care data.

Lipsa de concurs(' se va denuncia de perceptoruth communaliicomitetulut permanent(', care, de urgenta, cercetand('si ascultandhintempinarile primarutui sad adjutorului inculpate sa pronunte a-menda, de va gasi denunciarea intemeiata. Banff se vord popni din16fa cuvenita -primarula

0

--- --

obli-gatoria,

avenda

lur. si

LEGEDE

IMMARIRI IN MATERII DE CONTRIBUTIUNI DIRECTE SI ALTE

VENITURI ALLE STAtTULUI. (1)

Indatoririle contribuabililorii si drepturile implinitori-lora' innainte de urnagrire.

Art. 3. Candi,' unit contribuabilit plecanda fara scirea consiliululcommunale, va lipsi de la locuinta sa, in termenit d'ua lung, farosa fi indeplinitu datoriile wile fiscale pe trimestrulii in care aplecata, consiliulit locald va insciinta indata dosirea, predandd siactit de constatare pentru acesta catre sub-prefectulit locale, ca sisub-prefectulit sit se refere la prefecta, st acesta la ministeriulafinancelorii, spre a dobendi deslegare pentru scaderea fugarului dinNo. contribuabililora.La impoiriva urmare, consiliulu communalitlocale va 11 supusit a plati contributiunea fugaruluT pe tote tim-pula pana la dovedirea luT.

Art. 4. Consiliuld communale co va primi pe contribuabiluliidin noit venitu, fara a insciinta indata sub- prefectuVel locale, vafi supusii , pentru tacerca ce va pastra in cursulit until trimestru,aplati contributiunea luT pe acellu trimestru; deca tacerea se vapastra in cursula a dou6 trimestre, va plati contributiunea Induoitast asa maT departe pana la 4 trimestre (impatrite). Penalitatea pre-Wti,uta la acestit art. se va apnea assupra orT-earia persOne careneliindit in ratlia satuluT, sae locuincla prin orate, va gasdui maimullit d'ua luny pe unit assemenea contribuabila, fara a insciintape au to ritate.

Art. 5. NumaT implinitoriT (agentil fisculuT) au dreptit a strengesi urmari contributiunile catre Stain si decimele communale sailmunicipale Invoite prin legile de linance.

1) A se combina en art. LXXI 5i LXXII alin.2 din Legea pentru constraingerea Corporalft.

Ac6sta lege se aplick' si la diirile communale.Diferite alte legI financiare uncle parte de lucrari suntii attribuite prima-

rilorii. fait triimiterT In pfirtile notate aci alle acesteT logo.

:246

Art. 13. Milssurile privitdre la strengerea contributiuniloru sailorl-care alte veniturT alle Statului, si urmaririle care Isvorascit dinacesta implinire, suntu de resortulit (caderea) autoritatiloril admi-nistrative.

Urmitriri.Art. 14. Contrilmabilula care nu va refui datoria s'a fiscala de

ori-ce natura. aril 11, in cursulit celleT lung, a fie-caruiatrimestru chiaril la loculit implinitoruluT prin orase, era prin sate]a cassa de sfatil a communeT, sail la cassierulit de Masa, este

casulul de urmarire.%alma

d'antaia

REGULAMENTUA SSUPRA

IMPLLNIRILOM SI URNIARIRILORU IN MATERII DE CONTRIBU-TIUNI DIItECTE SI ALTE VENITURI ALLE STATULUI.

Despre indatoririle contribuabililorii si drepturile im-

.Art. 4. ImplinitoriT nu pots cere yew). summa de la contribua-afara de acellea ce suntii legiuite arr'ettate prin tarifele

ministeriulul de finance, publicate mat 'nainte de inceperea fie-chruia trimestru ; precumii acellea care vorh li imposate de com-mune s;i autorisate de guvernit.

Art. 8. Cando una contribuabild va pleca far& scirea autoritatirsaa va lipsi de la locuinta sea in termenu de ua luna fara sa.aquitatfi contributiile pe trimestru in care a plecatis. Consiliulucommunalii prin sate sl implinitoril in orate , voril incheia actii deconstatare pentru acesta, ;i'n puterea Jul vorii cere deslegare pen-tru scaderea acelluT individit din numerulirt

La impotriva urmare consiliula communalii va fi supusii a platicontributia fugarulul pe Loth timpulit ce va trece pans la forma-rea nuofloru colluri.

Art. 9. §. I. Consiliula communali, care va primi pe contribua-bilulit din nuoilvenitil fara sadea de scire indata implinitorulul, vaii supusil pentru tacerea ce va pastra in cursula a duoe trimestre,a plati contributia induoita, si ma mat departe pans la 4 trimestre.

§. II. Penalitatea preve'duta prin articolul4 precedentil se va a-plica §i assupra ori-careia persene care, nefiina in raclia. satulutrah locuinda prin orase, va gazdui mat multil de ua luna pe unuassemenea contribuabilil fara a insciinta pe autoritatea locals.

Art. 14 §. I. In Loa curgerea fund 1 a lie-caruia trimestru impli-nitorulii este obligatit prin sate a starui la cassa de Alit. si prinorate la biuroulit de perceptie spre a priimi contributiile de la di-feritit contribuabilt inscrist in rollula communet sail parcalabit.

Of. Acosta obligatie int slabesce intru nimica indatorirea im-

1) Vogl notita precedentil.

§i

contribuabililoru.

MID,

218

plinitorultit de a merge din 10 in 10 dile la cassierula particularude plassa pentru ve'rsarea summelora adunate din contributir.

Despre prece",derea thesaurului publicu assupra contri-alte venituri alle Statului.

Art. 2l. §. I. Thesauri] la public0, casele communale, munici-ale si corporate, ail precadere de a 11 platite innainte de on cedatoriT particulars a debitoriloril SlatuluT.

§. II. Tliesaurutu publicu, cassele communale, municipale si cor-porate exercita precaderite, municipale si corporate, exercita pre-caderile vorbite la §. I de mat susit assupra objectelora urmatOre:

a) Din cereale, rode, beating, si on ce alte venilurt alledatorniculuT produse din imobile, orl unde se vorit afla acesteimobile.

b) Din imobile si orT ce alte efgcte si objecte alle datorulul,orT uncle se vora gaiisi elle.

c) Din imobile onr uncle vorit gasi.

Despre urmaxiri.

Art. 20. §. I. Contribuabiltilu care nu va refui datoria, sea fiscala de orT ce natura la epocele botarale prin art. 1 din acesteregulamentil chiara la localula implinitoruluT prin orase, Ora prinsate la cassa de gala a commune' sae la cassierula de plassa,este supusit casulul de urrnarirT (art. 14 din legea urmaririT).

Art. 35. Ordonantele vorbite la art. 32, 33 si 34 indata ce vorasosi in communa se'voril publica de caire consitiula communaleprin sate, iara prin orase de catre implinitorT, insemnandu-se divapresentarif eT catre datora chiarit cu slova perceptoruluT si a duo'marturT dintre vecini. .

Desvoltgri assupra gradului I de urm'arire adidi ordo-nante prevestitOre.

Art. 47. ImplinitoriT vedenda ca contribuabilula nu'sT refuescedatoriile selle, dupa insciintarea gratisa cuprinsa la Art. 30 de matsusa, se refera indata catre subprefectit, insemnanda prinreferatii, numele contribuitorilorit communa din care suntil No.rolluluT la care se gasesch trecuti, summa ce datored dupa felulasi natura contributiT si trimestrele pentru care se cere datoria.

§ II. Subprefectula prin sate, Ora in orase unde exista commis-sariate tinanciart, commissarula indata ce primesce raportulit im-plinitoruluT, formed impreuna cu cassierula particulara localeua ordonancia inscrissit dupa. modelula No. 2 in numeradin care unit exemplar'''. 'lla innainted indata implinitoruluT saealtei persdne in care ail incredere a delega dreptula de urma-rire, era Pxemplara '116 aseza intr'una dossara specialaintituta.til .Dossaru pentru ordonancete prevestitOre saitta gradede urnarire.'

§ III. Implinitorutil salt persona delegata priiminda ordonanciavorbita la § II de maT susa, o infaciseza la consiliula communalit;aceta insemned assupra ordonanco", diva sosirif ei si tote asse-

butiilorit si

all& se&

cello -an

third,

,e

induon,

249

menea face si candit implinitorulu sau pers6na delegate pentruurmarirT se ridica din commune.

Desvoltgri assupra gradului allu II-lea de urmarire.Art. 48. § I. Deca in urma ordonancieT prevestitOre cuprinsa la

Art. 47 din acestii reglemenat, contribuabilulit nu'st va refui da-toria sa, implinitorulit se va refera eras! catre subprefectii si cas-sierulit acestia catre prefectit care indata formezaordini' de poprire in conditiunile arrettate la Art.33 de mat susit,a mobitilorit si alte objecte de preciti analogii cu datoria, modelaNo. 3, si se procede la catagrafisire cumit urmeza:

§ II. Catagrafisirea unoril assemenea objecte sail mobile, se vaface in sate, facia cu consiliulu communalit, datorulit si implini-tomtit localit, era in orase mule sunlit commissariate, de commis-sarulit financials cu 2 marturf.

§ III. Pentru objectele ce se vorit hotati a se pune sub sequestru(poprire), se va incheia unit procesii-verbalit dupa formula No. 4sail 5, dupa felulit datoriel, care subscriindu-se de tete personelearrettate la § II de maT susti, pe d'ua-parte se va publica in eu-prinsulit arondismentuluT, hotarandu-se de agentiT allu urmarirelqiva vindtiret acellorit objecte , care nu va trece peste clece dilede la data, popriret, constatandu-se prinprocesulit-verbalti; Or peWalla va refera pe data la prefecture, si acesta la ministeriulit definance, spre a obtene autorisatia de vendOre, dOce datoriele voritfi din arend.T sail inchirierl, Or de va fi contributiile directe, pre-fectulit, insust autorisa vendarea (vedt Art. 24 din lege).

Art. 52. Candt agentulit pentru urmarire de gradulit allit 2-leaarrettata la art. 48 de mat susti, nu va putea indeplini insarcinareadirt cause ca proprietarulit refuse intrarea. ellit are dreptit ped'ua parte de a orendui unit pasitorit spre a nu se ascunde mo-bilele sau alte objecte, era pe d'alta prin autoritatea administrativelocala sad politienesca, va cere intrarea sa in cassa datorulul siastir -felt va face inventariulit de objectele poprite facia chiarit sicu delegatulit administrative sau cent'. politienescit. Acosta se vaconstata printeunit procesit-verbalit dupa povatuirea § III de la art./18 de mat susit, si sa subscrie de tete persOnele presente.'

Desvoltgri assupra gradului alln III-lea de urmgriri,adecg venciarea objectelorii. miscgtore.

Art. 53. § II. Vendarea objectelorit poprite se face prin licitatiein facia consiliuluT cOmmunalti, a datorulaT si a implinitorulut io-calit prin sate; era in orase in presenta datiirulut si a 2 marturi.

§ Operatia Wndaret 'objectelorit iniscatOre pokite se va con-stata printeun'it procesit-verbalit dupa mOdelulit No. 7, care se vasubscri de agentulit de urmarire, consitiulit communalit , datorulitsi cumperatorulit.


Art. GI. Tarifa cheltuelilorit de urmarire va fi aftsata atatit inbiuroulit implinitoruluT catit si in cancelariite consilawilorit corn-munale.

!;;i

'T

IL.

REGU LAMENTUPEN TR U

EXPORTATIA

Despre vendiarea sarii pentrii exportatia.Art. 9- Orr-cc exportatorit do sare este datorit a justifica stre-

juireT legala eT possedare prin actulit de cumpatOre de la ageu-Lir insOrcinay cu v6n4iarea sarer pentru exportalie.

SAREL

LEG EASSUPRA

VENDIAREI U BUNCRI ALLE STATULUI SI RESCUMPEBAREAEMBATICURILURU. ((I)

Art. I. TOte viile Statului si locurile virane din erase se vorhpune in vendiare pe basele legilora de comptabilitale in flinta.

Art. 2. TOte cassele si pravaliile Statulut allu caroril venith nutrece peste suma de galbent una seta cinadeci, se vorif punein vendiare.

Art. 3. TOte locurile StatuluT date cu enfiteosis (embatich), em-baticaril au drepth de a le rescumpera prin capitalisarea embati-culul annualii pe timph de tref-decf amt.

Art. 4 Lista embaticurilorh se va forma de unii membru allyconsiliulul districtualii, de prejedintele tribunalulut si de primarutcommunet, uncle suntil situate proprietityle embaticarilorh.

Art. 5. Formarea listel nu va impedica aplicarea art. III, in cashdna embaticarii se vorh presinta et insii pentru rescumpilraye Ialocurile determinate de guvernii.

Art. 6. Sumele provenite din vencliarea acestoru bunny'', se vaafecta Ia stingerea datorielorh StatuluT.

(1) Dupg art. 4 din acesta Si dupg art. 24 anti regniamentultil ce urmezil,primariT suntil membrit in consiliile districtualT. Atatii acestg lege Mini si regulamentulil eT inlocuitii prin legea pentru instriiinarea uneT parti dindomenele statuluT si regulamentulfi el care urmeart dupil acestea.

MORE

s'ai

REGULAMENTUPENTRU

VENDIAREA DE ECARETE SI RESCUMPERAREA EMBATICURILORUSTATULUI. (t)

Despre rescumpergaile embaticurilorii.

Art. 23. Rescumperarea locuriloru Statulul date cu embaticil(besmanil) se face grin capitalisarea embaliculuf saii besmanululpe cursii de trer-clecf aunt conformil art. 3 din lege, dupa reguleleurmatOre.

Art. 24. Se va forma cate ua lista de embaticurile sau besma-nurile urbane si rurale in fia-care judelit, de ua commissiune com-pusa: din unit membru ally consiliulul judetianil, de presedinteletribunalulut .si pri marula communel, unde se va Oa situate imo-bile cu embaticuri sau besmanuri.

Art. 25. Aceste lisle vorti conk:me:a) Numele, prenumele si domiciliulil proprietarulul actuatil.b) Lucrulti ce are cu embaticii, communa, suburbia sail plasa

de care depinde si pre dila se vaputea, intinderea locu tut cu em-baticri, precumil si suma ce platesce ca embaticti pe fia-care

c) Epoca de candy posseda loculu cu embaticti si actele ceposseda despre constituirea acestul embaticit.

(1) Ve41 notit,a precedentil.

anna.

REGULAMENTUPENTRU

APL/CAREA. SI EXECETAREA LEGEI DE IA 15 IL:LIU ANNULU 1866,

RELATIVA LA VENDIAREA ENEI PARTI DIN DOMENELE STATULUI.1)

Despre commissiunile districtuali.

Art. 5. Se inslitue in fie-care districta, sub immediatele ordinealle commitetutuT centrala , pentru vi.ndarea bunurilora Statulul,cate ua commissiune compusa de:

a) Prefectula districtuluT,b) Primula presedinte allii tribunalultd,c) Cassierula generala,d) Presidentula consiliulul judetianti,e) Primarula communeT de resedinta.

Senatoril si deputatiT sunta de dreptit membri at acestora corn-missiunT in judetele unde sunlit attest"; absenta lora insa nu pOteimpedica lucrarea commissiunilora.

Art. 6. Attributiunile acestora commissiuni sunta:a) Constatarea si inventarea tututora bunurilora StatuluT pres-

crisse prin lege a se instreina.b) Estimarea bunurilorit prescrisse la art. 11.c) Lucrarea si dirigiarea tutulora operatiilora relative la apli-

catia leget, dupe instructiunile si ordinile priimile de la comitetulaceatrala din Bucuresci.

b) Cercetarea tutuloril contestatiunilora isvorate din constatarrsari estimarT, si supunerea lora la deslegarea comitetuluT centrala.

e)1 Priveghiarea assupra efectuariT licitatiilorri pentru vOnclereabunurrlora din acella districta, si verificarea estimatiilora facutede comitetula permanenta, prescrisse mat josa.

1) Legea mentiunata z'a gAsitfi de prisosil a so mai trece act, eficT notArileacute thy& presentulii. Regolamentil prev6dil totil ce concern& po primarT camembril commissiunilorri disc ictua1m. Afar& de acOsta legea aceea s'a mo-dificatii prin alta care urmOz& duph' aceqii regulamentft modificatil careassemenea e trecutil mai la vale.

aT

erh;I

t

Art. 7. Co mmissiunea judetiane 'ite face constatarile si pretuireahunurilord, a se pune in vendere sad directit, sad prin delegati infie -care arondismentd, insa sub controluld si respunderea sa, si mmarginea dispositiunilord prescrisse prin regulamentuld de facia.

Art. 8. Commissiunile sail delegatit lord nu vord putea lucrade chat flindil presentl 3 membri.

Prefectuld va presida si in lipsai, primula. presedinte alld tri-bunalulut.

Despre constatarea bunurilorii.Art. 11. Commissiunile judetiane, sad delegatif lord, suntil in

dreptil a constata, prin ort ce inidiloce vord putea, bunurile Sta-tulul de categoria acestora :

1. Locurile si vide date en embatich (besman), otastina (diSmalsad diferite alte'angajamente, aflate prin communele urbane si ru-rale, si in deossebi pe mosiile Statulut sad altele.

2. Locurile virane de kin communele urbane si rurale.3. Vide care suntil sad se potd arenda separatli de mosiT.4. Cassele, pravaliile si magasiile de prin orase si tergai, alld

caroril venitil annuald nu`trece peste 150 galbenl.5. Cassele pravaliile si magasiile de prin oras,e si torguri, add

carord venial annuald de" si aril fi mat mare de 150"galbeni, der&pentru a citroril restaurare'arit trebui sa se cheltuesca sumac maimarl de catil venituld annuald.

G. Morile, pivele, ferastraele sail alto usine de assemenea na-tura cart ar fi isolate, Ora nu ca facendil parte din domene intinse.

7. TOte mosiile, livedile de prunt si de fan, locurile infundate,locurile de gracTint, munti de pasiune ort ce alto terene de as-semenea nature, dera allu carorri veniid annuald nu trece, pestecifra de 500 galbeni.

Art. 12. Particularii, communele urbane sail rurale, si on cealto stabilimente publice sail private, cart aril posseda vau-unulildin bunurile Statului notate mat surd, suntil tenuti a presenta com-filissiunilerd judetiane in originalit titlurile sail daumentele ce vordavea pentru poss'essiunea

In casil de oppunere, commissiunile judetiane suntil in dreptila core procurorulut locald urmarirea innairitea tribunalulur.

Art. 13. ArendasiT mosiilord Statutui pe care se afla locurT, sivii date cu embatiat otagtina sail diferite alte angajamente si decare se bucura Kin contractual de arendare, sunlit datorT a pre-senta commissiunilorit, in termend de una Ulna de la data notifi-catil ce li se va face de catre densa lisle detailate si nominaledeSpre bite persOnele ce possedd assemenea locuri.

Art. 11. Advocatit publicT, silvicultorii, pasnici de hotare, padu-rand, si ori-ce alti agentt at StatuluT, suntil obligati, sub penalita-tea deStituiret, de a da'totil concursula ore cominissiumlord ju-detiane in a constata proprietatile Statului necunnoscute guver-.

PersOnele private potd assemenea veni in adjutoruld commis-siunilord.

Art. 15. Commissiunile judetiaue vord publica si vord afisa dis-positiunile de mat susd, in terfinend de treT s6pternani d'arefiduld,printOte orajele, tergurile si communele din districal.

si

nitut.

loot.

255

Art. 1G. Commissiunile vorii ilia ea basa a consta.LariT ibunurilordStaluluT: i titturile sad documentele ce se vord presenta,; pos-sessiunea in lips& de documente.

Art. 17. Pentru orl-ce b5.nuiala, fla assupra exactitatit sad sin-ceritatii actelora presentate de possessor!, fia assupra possessiunii,comniissiunea este datOre a cerceta, si resultatuld descoperirilord'id va supune prin procesuld-verbalit, de ua data cu tramitereaactelora, comitetulut centralit ehiamatu a hotari in termen de 20 dile.

AceT ce nu se vorit multumi pe hotartrea comitetului centialitpotil recurge la tribunaluld locale.

Proprietatea contestata nu se va putea vinde p6nt; la delinitivahotartre judecatoresca.

Despre inscritrea in tablouri.Art. 18. Indata ce commissiunea constata drepturile Statuliil as-

supra uneia din diferitele categorii de proprietati si despre carese mentiuneza la art. 11, o inregistreza in tabldula sat specialdprocedandit tote de ud data si la preciuire, conformit art. 25, 26,35 si 37.

Art. 19. Tablourile speciale, in care urmeza a se inregistra di-feritele categoriT de proprietatro sunt colic anexate la regulamen-tuld de facia sub literile B, C, D, E, F si G,

Diferitele rubricT din earl se compunella'-care tablod trebue coin-plinite, confound instructiuneT prescrisse, in dosulu unora din mo-dole sad exemplelord notate inteansele.

Art. 20. Fia-care din tablourile speciale notate in articolulil pre-cedentit este insocitil de proeesele-verbale alle preciuirilord si setramite directit Comitetului centrald la fia-care 10 dile.Despre rescumperarea locurilorii si a viilorii date cu

embaticii, °tasting sau diferite alte angaj amente.Art. 31. Commissiunile judetiane sunid obligate ea, la implinirea

termenuluT de douT annT prek'rissit prin art. 3 si i din lege, scare expira la 28 Iuliu 1863, se formese tablotuti speciale pentrilaceT din embaticariT cart nu s'ad presentatd la commissiuni spre a'sirescumpha locurile si viile ce ad cu embaticd sait cu olastina.'

Despre preciuirea domene alle Statului ho-tgrate a se vinde, afara de embaticuri.

Art. 33. Comissiunea judetiana, dupa ce constata si inregistrezain tablouri diferitele categotii de bunurT, procedeza preciuireacare nu se va putea face -de catu pentru acelle notate la, art. 11,aliniatele 2, 3, 4, 5, 6 si 7. Ea OW delega, tied' va voi, si altepersdne pentru efectuar'ea operatiT mat cu grabnicie, insa sub con-troluld si respunderea sa.

Procekle-verbalT alle preciuirilora trebue sa fie sub-scrisse deace! ce as luatd parte la operatic, impreuna cu commissiunea u-detiana, si elle trebue sa fia annexate pe lung& fia-care tabloit.

Art. 31 La preciuirea tutulorit cladirilord se va chiama si ua,commissiune de architect!, cart vord evalua cladirile, confora dis-posittilord de mar josiCIn lips& de architect! se vord chiama alilomen! special!.

2.

tl

cellorii-alte

is

256

Art. 35. Pentru mo§if, viT, livedf de find si prune, locuri iufun-date, virane, gradinl, muntf si alte terene assemenea natura,se face duo6 preciurt, insa :

Pentru 1-ia Ora se estimeza valOrea obiecteloril dupa preciulit corn-mural alth bunurilorit de aceeasl natura, tenendu-se comptd de si-tuatia si intinderea proprietatif, to proporti6 cu populatia asedata peclerisa sail in vecinatate, calitatea pamentfiluT,,§i imbunatatirlle ailate.

Pentru a 2-a Ora se estimeza valOrea dupa venitulh 'annuald in-multindu acesta summa cu 20.

Deca proprietatea nu a fostil arendatit, se estimeza productia annuals.Deca nice acesta nu este, se estimeza numai terenuld.Pupa ce commissiunea constata aceste duos cifre, le acluna,ji im-

partendu-le in dou6, resultatuld este termenulit de midi -locu caresluresce ca basa la adevi-irata vallifb a proprietatif.

Art. 36. ValOrea locurilord si a viilord date Cu embaticri, otas-tina sad diferite alte angajameilte §i care se afla pe ua proprie-tate botarita a se vinde, nu va fi cuprinsa in preciuire, remanendiica acesta operatic sa se fact numal pentru restulil proprieratiI.

Art. 37. Pentru case, pravalif, more, pivi, ferastrae at alte deassemenea natura se facil totd duce preciuri, insa: 1-ia ora se es-timeza de catra expertT pamentuld si de ua cornmissiune de archi-tectf valerea tiindu-se comptil atatii de positia in carese "aflii situate si intinderea locului, catil si de stares cladirilorh sia masinitoat ce contend, (led void 11 usine.

Pelltru a doua Ora': se ia de bash .venitulh annuald cc productsi care urmeza a fi inmultila cu 20.

Candil aceste proprietatt nu vord ft arendate sad inchiriate se iade basa cu aproximatie Venituld ce art putea produce, scadendu-se cheltuelile intretgerif.

Resultatuld obtOnutil de la aceste duo preciuri se aduna, 11 im-part,endu-se pe din douil cifra ejita se ia de basa la evaluatiein totald.

Art. 39. Deed vr'ua parte din proprietatile hotarite a se instreinaafla in litigid, preciuitorif o vorit estima si pc aceea, insa o

vord rcentiuna -separatit prin procesuld-verbalu.Art. 4U. La tote bunurile uncle venituld annuald nu este Con-

statatil prin arenduire sait inchiriere, preciuirea se va face assupravenitulul neat, adica scadendu-se mar anatia cheltuelile de in-tretenere.


Art. 65. Cladirile de oil-cc categoric, cart se vorh afla prin cur-tile bissericilorit sad afloat stabilimente religiOse, de si se vordinventura si preciui, nu se vorit putea vinde pang la ua nouaho-tarire a cdrpuriloril legiuitOre.

Art. 66. Rite autoritatile insarcinate cu execularea acestuT re-gulamentil suntil obligate ca, pentru casurile cad dart loch la vre-ua nedomerire sail interpretare, sa cent deslegarea comitetulul.

Art. 69. Pamenturile acoperite cu podurf nu se poth vinde afarknumal deca intinderea loru nu va trece poste 30 pogene.

cle

clacliriIoi it,

saris

LEGEMODIFICATOARE LA LEGEA DIN ANNULU 1866 IULIU 15 PENTRU

VENDIAREA UNEI PARTI DIN DOMENIILE STATULUI. (1)

Art. 1 allii legel din annulil 1866 Iu ha. 15, se modifica in chipulhurmatoril :

Pentru retragerea bonurilor5 de tesaurh ce se anal in circula-tiune in annulu 1866 §i a mandateloril emisse pe exercitiu15 pimafa 18:36, cum5 §i pentru accoperirea dificitulul ce a resultatil assu-pra exercitiulu acelluiasl annii guvernulh este autorisat5 a insixeinapana la dincurenta summer de 75,000,000 lel vechi si in marginiledispositiunel acelleaT legl, urmatdrele bunurf si domenil alle StatuluI:

1) Rite locurile si vine date cu embaticu sat besmanii.2) Locurile virane, locurile infundate cu cladid sari fara cladirl

pe densele.:31 Morile, pivele §i viile isolate de mosiile Statulul, fie cu em-

baticii sail besmanil, fie cu otastina saii decima.4) TOte mosiile care, dupe contractele in fling. la 1866 Iuli5

15, da5 unit venitil de ler fluor 6000.5) TOW cassele , pravaliile si orl ce alte ecareturl prin orase

si tergurl, afara de acellea pe care guvernulh va socoti de c64-ta a le reserva pentru serviciile publice, precumii §i acellea pentru

iocuinta personalulut bissericesch impregiurul5 edificilorri religiOse.6) Mo§iile pentru care aril cere locuitoril sa cumpere locurt

neaccoperite de padurl.Se excepta din acesta vendere proprietatile cate sunlit avere

proprie a spitalelorii §i scOlelorit.Se excepta assemenea si partite de mo§ii earl de si din causa

dependintel lora de ossebite corimunitatl, era5 arendate prin con-tracte separate, cu precid mat micil de 6000 lel fie-care, totu-srinsa formeza unit singurii corp5, si prin urmare, raporta impreunaunit venitu mat mare de 6000 lel.

Nu intra in acesta exceptiune acelle mosil care, de si producilunit venial peste cifra de 6u00 ler, dera suntu compuse de hlise sarifasiI , fie-care situate in diferite localitatT , departe uncle de allelesi4producendh unit venitu inferiorh summer de 6000 lel pe ann 5

1) ti e41 notita precedenta.17

258

Art. 39. Orarl earl suntd aseclate sad pe domeniile Statuluf,sad diferite stabilimente publice lark exceptiune potd rescump6raatatit vatra catd si imprejmuirea localintif lord, capitalisandit pesiece annt venituld annuale actuale. Acestd capitalii se va respundede cktre orase stabilimentelord publice, acolo unde elle suntd si-tuate pe proprietatea acestora. In evaluarea venitului animate nuintrk (Italie ce unele din orrice pratescd proprietatif pentru b6uturfspirtOse, si cad i*inand destlintate prin suprimarea monopolurilorit,urmatk prin legea ruralk.

Art. 41. Guvernuld este autorisatd a invoi oraselord r6scum-Orarea viiloru supuse la plata de otastina sad qecima si situatein prejuruld lord. Hescumperarrea acestord vii, pentru orasele dedincOce de milcovd, se va face prin capitalisarea pe 30 annt apreciuluT de midi -locil alld productiuner sad a preciuluf ce va fiplatitd possessorit villord in cet din urrnd cincf aunt.

Pentru orasele de dincolo de Milcovit, prin capitalisarea de 15on a preciulut anuale a acelliasf productiunf sad Wirt si in am6n-dou6 casurile cu clausa prev6duta la art. 3 al. 3.

Art. 43. Dispositiunile legel din 15 Iulid, 1816, contrarit modifi-Catiunilord introduse prin legea presinte, suntd si remand abrogate.

Art. 44. Legea de facia se pune in aplicatiune indata dupepromulgarea el.

RtGULAMtNTUPENTRU

APLICAREA SI EXECUTAREA LEGEI DE INSTRAINARE A UA PARTEDIN BUNURILE STATULUI. (1)

Despre comissiunile districtuale. (2)Art. 6. Se institue in ilk-care districtd, sub imediatele ordine

alle comitetuluT centrald cite urk comissiune compusk de:a) Comitetulii permaninte.b) Cassieruld generalti alld judetuluT.

Senatorit si deputa.tiT suntii de drepta membrit at acestoril comis-siunT, in judetele untie suntil a1lest, absenta lord insk nu pdte im-pedica lucrarea comissiunil.

Despre constatareaArt. 13. Particularit, communele urbane sad rurale si ort-ce alte

stabilimente puulice sad private, cart aril 11 bknuelk ca posseddvre unuld din bunurile Statulut arrettate mat susd, vord fi inda-toratt a presenta comissiunilord judetiane in originalii titlurile saildocumente ce vord avea pentru possessiunea lord. In case de op-punere comissiunile judetiane suntd in dreptd a cere procurorulutlocalii urmb..rirea innaintea tribunaluluT.

Art. 15. AdVotatil publict, silvicultoriT , pasnicif de bolare, pa-duraril Si ort-ce, alit ageng a Statulut, suntit obligatt, sub pena-litatea destittilret, de a di MEd boncurgulu lord comissiunilord tu-detiane, in a constata proprietktile StatuluT necunnoscute guvernuiuT.

Despre resdamperarea locurilOrti date cuernbaticii, otastini, sad diferite alte angajamente.Art. 23. Preculd rescump6rkrit pentru acet ce vord cere-o in

(1) Vet notita preeedenta.(2) Duptt art. 5 din acestd rogulamentd primariT suntd excluqr dintre mem-

kit comissiunilord distriotuall

0 it

bunurilord.

Vigoiri

260

cursd de tre1 annT de la promulgarea 'eget, adica: de la 31 Mar-tin 1868-1871 se calculeza:

a) Pentru locurile §i \rifle cu embaticil :In partea Romaniel de dincoa de milcov, prin plata de 30 orT a

cifrel embaticului annuald.In partea RomanieT de dincolo de milcovii prin plata de 15 orT

a cifrel embaticuld annuald.b) Pentru morile, pivele, ferastraele sad alte usine de asse-

menea natura §i viile cart insa tote acestea, art fi isolate §i nu arface parte din domeni! intinse.

Deal acestea smith cu embaticd in ban', rescumperarea se vaface dupa moduli prescrissd la litera a) de mar susd, (led elleinsa vord fr cu otastina sad decima, atuncr se va lua de normapreciuld de midi -loci alld otastinel in natura sad in ban', ce va fiplb.titd embaticaruld in eel din urma tint' annT, si acestd precidse va inmulti de 30 orT pentru dincoa de Milcovd.

c) Viile ce suntii pe mo§iile St tulul situate in juruldsi earl vii suntd date cu otastina sad dijma de si elle aril

face parte din domeniT intinse, potil fi insa rescumpgrate, deca ce-rerea de rescumperare va fi facuta pentru tote acelle vi' din par-tea orarnilord possessoriT lord, in assemenea casu, cererea seva face prin primana respective §i rescumperarea se va urma totddupa modulu prevNutd la litera b) de mat susd.

Acolo unde ewbat caruld aril crede ca capitalisarea ernbaticu-dupa modurile de mar susit, aril cov1r§i valOreajumetateT pre-

ciuluT actualii and pamentuluT, va putea adressa comissiunilorddistrictualT cerere formals de a se estima pamentuld curate pen-tru care platesce embaticuld; care estimatiune tramitendu-se corni-te uluT centrald pe lenga tablould respectivic, preciuld rescumpe-rareT se va margini la jumetate din valOrea noueT proprietatl es-timate..

Despre modulii estimatiunilorii.

Art. 35. Membruld comissiuneT districtuale ce van fostd dele-gatit a face estimatiunea va pa§i indata la facia loculuT uncle seattic bums, §i d'a dreptuld sad prin primaruld commune' respec-tive IsT va associa Inca throe persdne inzestrate cu cunnoscintele §iexpenenta necessara, si impreuna cu acestia va face estimatiunea.

Art. 41. Sub-prefectiT plasclord si primariT communelord suntdindatoratT a da totil concursuld §i adjutoruld necessarid membri-

, lord insarcinaU de commissinnile districtualT, pentru inlesnirca lucrarilord de estimatiune.

Art. 42. Actuld de estimatiune se va sub-scrie de membruld de-legatil de commisiunea districtuale §i de expertif ce au luatic partela lucrare. Sub-semnaturile acestord din urma se vord legalisade primaria commune! in circumscriptiunea caria se afla bunuldestimate.

Despre revisuireaArt. 74. 011-ce vendiare facuta altd-felfi de catu prin licitatiune

puhlica va G consiclenda ca fraudulosa §i nuts.Functiunarii sail agentiT precumfi §i toy aceY ce vord fi luatic

pane la. ua assemenea vendiare vord fi urrnarip conformd

°rase-lora

lui,

!eget.

--- 261 ---

Despre rescumperarea de cats orase a locurilorii pecare elle suntii situate.

Art. 99. Orasele cart suntii ased,ate said pe domeniile Statulut,sad pe acelle diferitelord stabilimente publice, fara exceptiunepotd core rescump6rarea atatd vatra catd si imprejmuirea locali-Valet lora capitalisandd pe 10 anni, venituld annuale actuale.

Ministrant Finance lord priimindti de la primariile acellord orasecerere pentru aceste rescump6rari, va communica acesta comite-tulul centrald, cart va insarcina pe commissiunea districtuala res-pectiva, a face evaluarea venitulut ce proprietatea trage annualadin acelle orase.

In acesta evaluatiune nu trebue sa intre darile ce unele din o-rase platescit proprietatet pentru b6uturt spirtuOse, ce suntii des-fiintate prin surprimarea monopolurilord urmata prin legea rurala.

Priimindu-se contestatiune assupra acestet evaluatiuni, connte-Lunt centrald va regula a se face ua estimatiune judecatoresca.

Cbeltuelele acestet estimatiunt vord privi pe contestatord.Preciuld resultant din estrmatiunea venituluT annuant, inmultitu

cu 10 se va respunde de catra primaria orasulut respective princomitetula centralit care va ordona incassarea conformd art. . . .

tieca mosia este insa a altar stabilimentd publicd, avdndit cassa saseparata de a StatuluT, primaria orasulut respective va respundeacelld precid catre acea cassa.


Art. 106. Tbte autoritatile inskrcinate cu executarea acestut re-gulamentil suntd obligate ca pentru casurile cart dad boat la yeanedomirire sae interpretare sa ark deslegarea comitetulub centraid.

atle

REGULAMENTU SI INSTRUCTIIPENTRU

SERVICII3LU PADURARILORU SI ALL,13 BRIGADIERILORU.

Correspundintg.

Art. 19. Raporturile, sat of ce alte hartir alle padurarilora, seexpedueseit prin consiliurile communale, fara nici IA plata.

Respunsabilitate.Art. 21. Suntia respunsabilt pentru orr ce delicta sail stricaciune

atlusa paduret, si pe care n'a incunosciintatil brigadierulur, si n'astaruitil a se estlina pe data de Care consiliuld communale locale.

ConstatareaArt. 23. Candii padurariT prinda pe deliquenti assupra faptel,

au dreptulit sa sequestreze vice, instrumente si trasura deliquen-tulur pe care le increclinteza consiliulul communalii, cu care pro-cede pe data la constatare si estimarea delictulut.

Actele ce se voril inchcia in facia locului, si in care se va ar-r6tta delictula commissEt, valuarea lul, obiectele sequestrate, numeledeliquentuluT si allu communal unde este domiciliatii, sub-semnatitsi de padurart.

Consiliulh comunalii le innainteza brigadierulur respectivii sprea le tramite loculur competentil.

PADURILE STATULUI

VENDTAREA LORU SPRE EXPLOATARE (1818).

De 3pre exploatatia, scoterea lem.nelorii din padure, tra-darea parchetelord si priirairea lorii.

Art. 15. Afars de clausele contrariT, antreprenoruld este obli-gate a lasa netaiatii numeruLd de arborl de reserva, cc se va faa.prin clausele speciall pentru fie-care parcheto.

Acestr whoa alle chrora cssente se vord arrkla prin clauselespeciall, se vord popri respanditt pe supra-facia pamentuluT, la uaecuala distanp. unuld de altuld vord 11 totit-d'a-una attest din-tre cef mat drepp,I si maT bine formatT Si crescug.

SeminceriT vord i totii-d'a-una insemnalf cu ciocanulii agentulufsilvicd, innaintea de a se libera biletuld de exploatatie antrepre-noruluT, §i care se vord allege in genere numat dintre arbor' cevorit avea la tulpina ua grossime in periferie de Ia 50-80 centi-metre mossurata Ia innaltimea pieptuluT antam alit exploataref,p ntru care allegerea lore dupa contractil este lassat'a antrepre-norulul.

Dea antreprenoruld nu va lassa arborT de reserva in num6ruldessentelord si cualitatilord insemnate prin clausele specialT, ellu vafi datord inoata (lima constatarea acestia sa platesca fisculul vale-rea impatrita a arborilord ce voru lipsi, estimati dupa preciurilecu care d(snsulit va fi vilndutit assemenea lemne. In case calla"parchetuld annuluT nu art avea pe fie-care pogond sail fake nu-

arrattatii de arborT de reserva in dimensiele prescrisse la§. I, lipsa aflatere se va constata la predarea part.hetuluT in pre-sents Si alit primaruluT printeund procesd-verbalesubscrisit de cet preseny si fara ca acesta, lipsa sa indrituiasca, peStahl la vr'ua. despagubire.

antreprenoruluT

si

mi'rulu

LEGEPENTRU REGULAREA DREPTULUI DE INTRARE Di LA

VITELE PASTORILORU STRAINI.1)


Art. 25. PastoriT streinr ce statornici in terra de si pia-tescii dreptulii de intrare pe fie -care annu, dupa dispositiunile dela art: . . suntil insa datorl ossebitil a se suppune si fa uti con-statare prin num6ratere a num6rulut si fclulu vitelorii din cinciin cincT annr. Assemenea constatarT se vord opera prin agentuliiGscalu competentii celiu mar apropiata de autoritatea communala.

Actulti de consta are ce se va libera pastorului, va servi pentruperceperea dreptuluT de intrare, pentru cel cincT annT viitorT, dupaconstatare, addogendu-se numal prasila pe unu annil pentru celleratabire.

Art. 27. Una regulamenai specialu, va precisa moduli execu-tare lege! de facia.

Art. 28. Dispositiunile contrariT acesteT legT suntil si r6manitabrogate.

-.0.0-41104--

1) Den 'a treeutil aci dispositiunile principal alle acestei legi uude nu sed5 -le o

legateinsemnare primariforii, acestia ails& observe aceste dispositinni citet

swan attributiunile ce li se prescrie de Regutamentul pentru apli-carea et, care urmezit imediatfi.

s'ard

REGULAMENTUPENTRU

APLICAREA LEGEI ASSUPRA DREPTULUI DE INTRARE DE LAVITELE STREINE. 1)

Despre pastorii: streini ce s'au stabilitii in terra innaintede 1860 si despre aceia care au intratu de la 1860 incoce,fara a se innapoia in termenile prescrisse prin biletele

de coborare.

Art. 23. Prefecture le districteloru, in cuprinsuld carora se aflavite austriane, prin commissiunr compuse de primarir communelora,perceptorula si preotuld respective , vora face constatarT de nu-mkula viteloru, ce afla pe proprietayle respective, si vordintocmi lisle lamuritdre de cay flpastor! are intray cu bilfete da-tate mar innainte de 1860, si "cat! cu bilete de la 1860 incoce, incare liste se va cuprinde numkuld si felurimelecata are exista dupa bilete chat si acelea ce are avea in flinta lapavne pe ternpuld constatariloru.

Intoemindu-se assemenea liste, dapa ce mar antala se va innaintala ministerula flnancelora cate unit exemplara , pentru fie carecommuna in parte, se voila somma pastorir a indeplini reguleleurmatOre.

Despre pastorii. intrati de la 1860 incoce.Art. 30. Pastorif austrianT intray de la 1860 incoce, cay n'ard

posseda bilete de intrare cu termite neexpirate, se vord presentaera la biurourile vamale celle maT apropiate, si dupa presentereabiletelord de intOrcere, sad in lipsa, dupa actele constatatOre allecomissiunelord communale, vord piati drepturile de importh catrevamesit de la biurourile celle mar apropiate, siactele constatatOrede plata: (declaratia si recepisa) le voril serve, spre a sa justifica

1) Nw neti(a urecedenti.

earl

viteloru atilt

265

dtre comissiunea communala din localitatea unde ara avea sta-tornicite vitele in termenuld de 20 Bile fixate pentru acesta, dupaart. 28 de maT susd.

Dispositiani generale.Art. 35. PastoriT streinT stabilitT in terra, de mat multd timpa,

sad aceT ce aru intra din nod, aireitaildil dorinta sa impamante-nesca vitele lora vord plaid dreptula de importa la biuroulu vamalucella maT apropiatil, pentru intregula numeru de vile ce aru avea,si pe temeiula atuluT de plata ce i s'ara libera va fi uteri aexersa commerciula, si a se bucura de drepturile de pamentenn,pentru ce privesce vitele selle, platinda patcnta siod-ce alte dartprivescd pe assemenea commerciantf xq terra.

Constatarile pentru numilruld si felula vitelora se von facepentru ce privesce vitele tinge in terra, prin biletele de intrare,sail prin actula commissiunilora communale, era pentru acel cearu iutra din nod, prin actele de plata dreptuld de intrare.

Art. 39. PastoriT sireinT ce sue si cobOrit pe fie-care anna, carerearii face declarar. a ca remana in terra,- si prin urmareplati dreptuld de intrare innainte (.1.6 expirarea termenelora dinbiletele ea an avea, liberate do mat innainte, se von dedarairapainentonitT, si se vora maxi laimpliairea dreptulul de Un-pertatiurre dupa regulele in assemenea.

Asstmenea regula se va urmasiperrtru vitele pastorifora stabiligin terra de mat multi timpa, calculinduli-se termenula de urnsannCi eupi biletuld ce li s'ard libera dupa ce ara aquita datoriape annit treculT.

Constatarile assupra pastorilora de ambele eategoril; care nu s'araduce sa fad. declauatiunile, ,si platesca dreptuld de intrare peile-care anna, se von face dupa listele ce vamesiT suntu datori saforrneze si innainteze la ministeruld financelorii pe fie-care tunasi dupa. constatarile COMiSSiUtli1011u communale, ce se vorii primiprin prefecturt. Pupa assemenea constatanl se vaurmari implinireadreplulul de importa, care se va versa la biurourile vamale ces'ard desemna prin indeplinirea reguilelord assemenea.

Art. 41. Candil vreunula din, agentit vacua sad si particularTaril Fasi assemenea vile stabilite in diferite localitatt fare forme,suntu in drepta sa le declare de contrabanda.

Ganda dovedirea s'arit face pan particularT, ci, prin intellegerecu agentiT fiscalT administrativT, sad communalT eel mat aprodiatT,von incheiaprocesd-verbalir constatatord faptulul, luandu-se totu-d'ua-data messuri pentru assigurarea vitelora, cu buna pass.

Canda dovedirea s'aru face prin vre-una agentil admi-nistrative sail communald, assemenea agenti von incheia procesuverbald in presenta cellu pucina adoue persene private care voruSi subscrie.

Procesele-verbale astii-fell incheiate se vora preda spre innain-tare la ministeruld financelord, prin agentil vamall, eel maT apro-piatT de localitatea unde vitele aria fi gasite.

Art. 46. Din cinci in cinci annT, se vora face constatarl assupranumOruluT si feluluT vitelord streine ce s'ard afia statornicite interra tote prin comissiunile communale compuse de pereeptorulu

wart

sa

'of

cW

fiscaln,

257

communala, preotulk siprimarulk, si actuld de constatare, se vorainnainta la ministerulii linancelork.

Actele de constatare, intocmite pentru fie-care turmfc, se va li-bera pasteruluT proprielara , spre a 'T servi la regularea si perce-perea dreptuluT de intrare pe cinci annT viitor T, acelluia in careconstatare s'arii efectua. Peste numerulii si felulir viteloril ce asse-menea acte arii cuprinde agentil vamall "vork adaoga pe fie-careanna numaT prasita de la celle fittatare, pentru care s(-, vaimplincdreptulk de intrare, libera cuvenitulk biletn de intrare , dupkregulile de maT susa. Actele de constatare pentru vitele aflate interra din cinci in cinci anal, se vork intocmi dupa modelulk an-nexata aci lit. D.

FORMULADJULD Lit. D.

No.._, 187 . . . . . , .Communa Playa (ticolulu)

. .Dupa cercethrile facute in conformitatea reglementuluT speciala

ce s'a priimitk en ordinulu onor. prefecture locale Nocomissiunea instituita i4 communa constalandu capastorula a nume din supuskse alla stabilita in localitatile din pitejurulii acesteT commune dola annulk si ca acumil posseda nut-Orilla si felulivite.lork coprinse maT josii , i data actula do facia, care 'T vaservi la biuroula vamalk uncle se va presinta, siL regulehe platadreptulul de intrare' pentru irecuta si annulk corenta.

Se esplica ca acesia pastoril J .a posde intrare liberate de la punctele in amnia

bilete1)

NUMERULUviteloril in care iutrA Ri pr4,-

sila de la, gene fltAtOre FELU?,IMEA

in dire iu litere

OBSERVAT11DUPA TREBUNTIA.

1) In mat dna piistorii n'arti possedaMiele. se va explica cii n'a infAtivattiea s'a fileutti constatarea pe num6rulti

ee B a g644411.

si

. ..

.... . . .

4

vi-telorA

,

. . . .

.......... . . .

. . .

hi

LEGEPENTRU VENDIAREA TUTUNULUI SI TABACULUI CA DREPTU

EXCLUSIVU ALLU STATULUL1)

Dispositii proibitive si penale.

Art. 26. Tutunurile gasite plantate fara autorisayunea preala-bila, chiarit de s'aril declara c'arit fi pentru aprovisionarea Regiel,sail pentru exportatiune, se desfiintdza de catre agentil fiscal' cucheituela cultivatoriloril, dupa constatarea faptulul prin procesa-verbalit subsemnatil si de autoritatea commune' respective. Os-sebitit, calcatoril regulel suntu condemnati si la ua amend& de 60ler pentru fie-care suta de cotdre sad la unu arrests de la 24 orepana la 3 dile, dem plantatiunea aril fi pe unit teremit deschisilsi de 100 tel sail la una arrests de la 3 pana la 8 dile, den. arilA facuta pe unit teremit ingraditd.

Se excepteza de la acesta regula proprietataril carir aril cultivatutunulil in gradinile lord, intru cats acesta cultivare n'ard trecepeste ua intindere de 8 metri patray:

Art. 27. Autoritatile communale suntu respunsabile catre Regiepentru plantayunile ilicite (neautorisate) de tutunil ce aril fi facutepe ua localitate communale candit autorir (plantatorr) aril remaneanecunnoscuti.

Art. 31. Amploiatir contribuyunilord directe indirecte, al va-milord si al municipalitatilora, toy agentir politier judiciare, si 'ngenere amploiatil administrative si fiscalt juray"potit incheia pro-cesa-verbala de confiscare §i a cere globirea sail arrestarea frau-datoriloril de on ce catigoria.

Toy amploiayr arr6ttay, afark de cer al contributiunitora indirecte

1) Acestfi lege s'a modificat6 in celle mal multe parti prin decretulfi pro-mulgatfi la 9 Iulid 1865 si intitulatfi Decretil pentru modificarea lege assu-pra monopoluld tutunule tabaculut"

In fine ea s'a abrogatil si 'nlocuitt prin Legea pentrn desfiiniarea mono-poluluT tutunuld" promulgatA la 1 Februariti 1867 si regulamentulii acestia,earl urnuiza immediatfi.

§i

¢t

269

si aT RegieT potil constata faptele de frauds, numal afara de domi-ciliurile particularilord, Ora amploiatit contribugunilord indirectesi aT RegieT potd face constatare §i in domiciltd, insa numal cuautorisatiunea inscrissa a presedinteluf tribunalulul §i prin assis-tenta uguf comisard de politic sad de und membru ally autoritatiTcommunale care va si subscrie procesuld-verbald. Resultatulii do-benditii dupa executarea dispositiunilord procesuluT verbald se su-pune comisiunel districtuale de ltegie.

Dispositiuni transitorii.Art. 37. La 1 Iuniu 1865, adeca dupa ua trecere de nä tuna de

la expirarea termenelorit fixate pentru impachetare si inventorare,orf ce clitime de tutund sad tabacd se vord gasi la commerciantlsad la particular!, mat multh de unit chilogramd, nerevestitil cumarca RegieT se vord confisca pe sema Statulul.

Art. 38. De la 1 lulid 1865, adeca dupa confiscarea catimelordce se va dovedi nerpvestite cu marca Regief, vord fi passibilt side plata amendeloru prev6dute la art. de ma! suss.

Art. 39. Contractele care la promulgarea legef de facia, s'aragasi incheiate de diferitele pentru dreptuld de accisaassupra .tutunulul si tabaculuT, remanu a fi respectate pana la ex-pirarea termenelora ce ard contene. sa intellege ins ca numal incommunele pentru care ard exista assemenl contracte. si numal inintervalulii arrattattii (pang. la expirarea termenulur de contractare)pe langa preciuld de vendere alit regiel, statornicith prin tarifa cese va publica, se va ingadui impliuirea si a dreptuluT de accisa inmarginirea stipulata prin contractd. Era de la expirarea terniene-loru de contractare, tutunurile si tabacurile se vorit da spre con-sumatiune in tea terra, numal cu preciurile statornicite prin

si prin regia.

municipalitatT

numaltari-

feleannualf,

LEGEPENTRU

DESFIINTI4REA MONOPOLULU1 TUTUNULUI.1)

Despre asederea taxei.

Art. I. Legea din 5 becernbre 181-A, prin care se da. Statululdreptulti exclusivii assupra ve.mlarit tutunuluf, tabaculuI si cigari-loril este abrogata.

Art. IL Commerclulh acestoru articole e liberii sub condition-nile prescrie de acesta lege.

Art. III. Assupra tutunurilorii tabacuriloril §i cigarilord str6inese percepe la importatiunea lore fara distin,cliune de calitay uataxa dupa urMatOtele m6ssurt:

Ler 16, pentru una oca tutunii.16, pentru una suta. cigar!.20, pentru una oca tabacii.

Art. IV. Exportayunea acestora articole este libera si nesupusala nict ua taxa.

1) Celle notate aci, pentru cunoscinta primarilorg cg, dispositiunile legel pre -cedente suntil desfiintate cbiarti ale acesteea prin Legea assupra

ce urmezA.

.

yi tumui-

REGULAMENTUPENTRtI

APLICAREA LEGEI DESFIINTAREI MONOPOLULUI TUTUNULUI

DUPA MODIFICARILE INTRODUSE PRIN JURNALULU CONSILIULUI

DE MINISTRII DE LA 5 SEPTEMBRE 1837.1)

Despre frande,

Art. XIX. Orf cine se va prinde vOndendil tutunii, cigar' sad ta-bacil, fie cu d'am6runtuld, fie cu ridicata, fara a possede unit bre-veal in regula si Mra a putea justilica facerea debituluf obligatd,va avea tOta marfa ce se va gasi la densuld confiscate si se vasupune penalitatel prescrissk de lege.

Art XX. Denunciatoril fraudelord (vgnprilord ilicite) vord prii-mi dreptil recompense jumiltate din valOrea mailer confiscate. Marfaconfiscate se va preciui de ua commissiune, compusa de sefuldde-posituluf respective, de primarulil commune si d'und brevetantiineinteressatii. Din acesta evaluatiune se vord deduce 25 la suta,pentru cheltuelile regief si restuld se va imparti in duo6 pary e-cuale, din care ua parte se va da denunciatoruluf, indata dupa ceconfiscarea va fi aprobata de ministeriula financelord. Marfa con-fiscate se va depune in deposituld regief.

Art. XXI. La aceeasi penalitate, adeca la confiscarea marfer sidarea in judecatii, sunta supusl si aceia cc vord importa tutunit,cigatf sad tabacil, fara a possede brevete in regula si fara a jus-tifica facerea debitulut lunard.

Art. XXII. Dispositiunile regulamentuluf de la 6 Aprilid 1867,sunta si remand abrogate.

1) A se Tedea celle dna, notite precedente.

LEG EASSLPRA TUTUNULUI. (1)

Despre asediarea si perceperea taxei assupra tuturuni-lord indigene.

Art. 1. Tutunurile de productiune indigenl, destinate la con-sumatiunea din intru, sunlit supuse, orr-care are fi cualitatea lord,la plata uneT taxe fix& de cincT-decT banT (banT 50) pentru fia-care oca.

Art. 2. Taxa fixata prin art. precedentil se percepe in profitullthesauruluT publicl si este datoritk de produceroril tutunurilora,din momentulit canda aceste tutunurT adjungl in stare de a seasecla in tencurT sal boccele, adica : in stare d'a se da in consu-mattune.

Art. 3. Perceperea taxelorl se face de catra agentil insarcinagcu strengerea contributiunilorl directe carora se acorda, pentruacestl serviced, ua remiss de duoe si jumiltate la suta (2 si jum6-,tate la sea) din totalulit perceperilorl efectuate de densir.

Art. 4. OrT-ce produeinorl de tutunii egte datorit, indata ce aasecytit tutunulit in teneuri sail boccele, s'ideclare, innaintea uneicommissiunr compuse de primarull, de preotull si de invi,tatorullcommune, eatimea de lutunurr ce are in possessiunea sa.

leelaratiunile vorl arrnta cuantitatea tutunulur in ocale, ten-curt si homely.

Aceste declaratiunT traducendu-se de commissiune intermit tablolcare se va tramite impreunk cu deossebitele declaratiunl sub-cas-sierulur cart vorit serve de tilt" de perceptiunea taxer.

Asegiarea tutunurilorl in tencurr sal boccele facendu-se cellumar °tardiu sese lunT dupa recolta, declaratiunile voril trebui a seface innainte de 30 Iulin all annulut urmatorl recoltet.

Unl regulamenta speciall va determina cuantitatea tutunuluT intencurT si boccele.

Art. 5. Inclata dupa priimirea tabloulur si declaratiunilorii tu-lunurilorl de comissiunile communaJT,2) sub-cassierull este obli-

(1) Primaril trebue sit cunnOscii in totulti acestii lege in vederea mul(imeT at-tributiunilorti lore ce li se proscria de densa si de reglementulil care unnezaimediatti. Aci suntu notate disposiiiunile essen(iale.

(2) PrimariT suntii membriT acestorti comissinnI.

273

gar'. a verifica exactitatea acestorit declaratiunT, transportandu-sela locurile unde suntd depuSe tutunurile, §i de resultatuld yen&caliuneT incheia procesd-verfialit.

tiovedindu-se prin veriflealiune ca declaratiunea arretta ua cati-me de tutund cu 15 sad peste 15 la suta mar mica de Ohl ceain fiinta, declarantulti este supusd la plata unet amende de decelet nout (let nouT 10) pentru fia -care 10 oca gasite mat multii,4faraprejudicid de plata taxer de 5.1 banT assupra intregulul prisosd.

Prisosulit care nu attinge 15 la suta din catimea declaratanu dalocit la aplicatiunea amender ci numal la perceptiunea taxer.

Art. 7. Pontru orT-ce catime de tutunurl produc6torit cart nuvord fi Medd declaratiunea prescrissa la art. 4 d.b.a commissiu-nea prevkluta de acelia§t articolii, se vord supune la O. taxa in-duoita, §i und led nod de fia-care oca sub titlu de amends.

Ministeriuld financelorit va putea insa accorda Scutirea de plataamendelorii pronunciate pentru lipse de declaratiune candii i seva proha intermit chipii indestulatord, ca neefectuarea declaratiu-net provine din vena imprejurare neatarnata de vointa proprieta-rulut tutunurilord.

Art. 8. Agentil politieT administrative §i agentit politiet judeca-toresct sunta obligati a da perceptorilord totu adiutorulit trebuin-ciosi pentru descoperirea fraudelord, dupa cererea for-mals, in ort ce cercetarl aril avea a face.

Art. 12. Urmarirea pentru implinirea amendelord sad a taxelordinduoite se face conforma legeT din 24 Aprilie 1832 §i regulamen-tulut de aplicatiune a acestet legt.

Art. 13. Dou6 treimt din produsuld amendelord apartene fiscu-lul; cea -alts treime aparyme doveditorilord contravenyuner, orT-care and 11 qualitatea lord.

Art. 17. ProprietariT tutunurilord suntii libert a contracta yen-darea lord, insa nu le potit ridica mat 'nainte de a '§t aquita ta-xele.

Potil insa ridica jumiltate din quantitatea tutunulul candit adplatitit jum6tate taxa.

Assemenea voe nu li se 'Ate da de cath in urma unet cerert fa-cuta la perceptoruld communet.

Cu trite acestea se 'Ate permite proprietarilord de tutunurt d'adispune de tutunurile lord, mat'nainte de plata taxelord, data vordgaranta acesta plata inteund chipit assiguratord pentru fiscit; per-ceptorii sunth singurT judecatort de valOrea garanyilord si respundade garanyile priimite de den§iI.

Dispositiuni transitorii.Art. 28. Tutunurile indigene care la punerea in aplicatiune a

legit de facia se vord gasi in fiinta, fie in manele produceroriloritlord, fie pe la negutatorif cu riilicata, se supund la plata taxerfixate prin art. I allif acestet legT.

Tutunurile detenute de cornmerciany cu amenuntuld, sa scutescitde plata taxer.

Art. 29. Constatarea catimer tutunurilord assupra carora este ase aplica taxa conformii articolulut precedentii se va face in fie-carecommuna de titre perceptorulii contributiunilorit directe, assistatil

18

insocindul,

',)^1-4 4- -de primara sail de unii delegata allu s6a. Acestia suntii obligati ase presenta la domiciliula fie-caruT detPntora de tutunuri, unclevora incheia procesa-verbala , dupa care se va lasa copia deten-torului tutunurilora , va servi de titlu la perceptiunea taxa. Per-ceptiunea taxer se va face in formele prescrisse la art. 15 si 16alla acesteT legt

Art. 30. Pentru orT-ce tutunurT se vora dovedi ascunse in scopade a se sustrage de. la plata taxer se va percepe taxa induoita, siuna lea ma de fie -care oca, sub titlu de amends; Oispositiunelearticolelora 8, 9, 10, 11, 12. 13 si 14 alle legit de facia).

Art. 36. Ort-ce dispositiunT coritrariT dispositiuner lege' de facia,sunta si r6mana destlintate.

Art. 37. Una decreta domnesca, data in forma regulamentelorade administratiune publics, va precisa mOssurele pentru aplica-tiunea lege de facia.

Art. 38. Legea de facia se va pune in aplicatiune in termenade sese (pie de la promulgarea et.

REGUIAMENTUPtNTRU

APLICAREA LEGEI DIN 31 MAID 18G8 ASSURA TUTUNURILORU.1)

Despre asedarea si perceperea taxelorii assupra tutu-nurilorii indigene.

Art. i. Taxele de cate cincr-decT haul (50 hall) pentru fie-careoca de tutunt indigenu, orl de ce qualitate art fi, se vort percepede la cultivatorT dupa 5 Lunt, de la 30 Iulit alle annuluT ce ur-meza celluT in care s'a recoltatii tutunulit, adeca una-spre-clecelunT dupa strengerea recolteT, atuncr canda tutunurile suntu instare de a se pune in consumatiune.

Art. 2. Perceperea acestorit taxe se va face in conformitate cuArt. 3, din acestit regulamenth, de catre agentiT insarcinatT custrengerea contributiunilorit directe carora li se aCcorda ua remissde duor §1 jumiltate'la suta (2 1/2 la %) din totalulit perceperiloraefectuate de denp.

Art. 3. OrT-ce produckorit de tutunit este oldig.atit ca, dupa cea aflatil tutunula in tencurr saft boccele, Alit declare innainteaunet comissiunT, care va ft compusa, de primarulil, de preotulil §ide invqatorulit communef.

Declaratiunea va fi in forma modeluluT No. 1 in care va arrettaquantitatea tutunulur ce posseda in ocale, tencuri si boccele.

Aceste declaratiunT, priimindu-se de comissiune, se voril inscrleintermit tabloh formulati: dupa modelulit No. 2, care se va trilmItesubscrissii de membrit comisiiuner, impreuna cu Rite accele decla-rayunT in originalii, la subcassierulit plarT respective spre a servide titlu pentru perceperea taxer, oprindil tot-d'u'a-data si comis-siunea copie dupa acellu tabloit, care se va pastra in arltiva can-celarier primarieT.

Asedarea tutunurilorit in tencurr sail boccele facendu-se cellii martardlit sese luta dupa recolta, declaratiunile vorit trebui a se face

-1) Pritnaril trebue sit eunndselt acesta regulamentit in totulti.

276

de cake produckorr (cultivator!) innainte de 30 Iulie alla annultilfce urmeza celluT in care s'a recoltata tutunulii.

Art. 4. Indatit dupa primirea tablouluT si a declarapynilora in-tunurilorii de la comissiunile communal!, subcassierutu de plassaeste obligatit a se transporta la locurile unde vora G depuse tutu-nurile si insocita de primarula, de preotulii si de invetatorulil corn-muneT, sa verilice exactitatea acestorit declarktiT; era cue resultatulhverificatiunel vora incheia procesula-verbal it in forma modeluluTNo. 3.

Aceste procese-verbale se vora incheia in numit,rit intreitrt , dincare unula se va lasa cultivatorulul, caruia i s'a facuta verificarea,altula se va opri de subcassiera gi cellit d'allit treilea se va inna-inta, prin cassierulh de judetu la administratia centrala, impreunacu una tabloa, modela No. 4, dupit care tallort subcassierula vaopri, ua copie exacta., spre a o trece intfunu registru ce'lit vaforma inteadinsa, ca sal serve de regulare, lasandit tote -d'ua-datai perceptoruluT commune! ua alta copia dupa acella tabloa, veri-

licatit de dOnsula, care 'T va servi la perceperea taxelorh.Art. 5 In urma verificareT ce se va face, dovedindu-se cal decla-

ratiunea cultivatorulul arrotta ua cuantitate de tutuna cu 15 saepeste 15 la suta maT mica, de cite aceca care s'a gasita in Rintala verificare, cultivatorula este supusit la plata uneT amendT de eliteunit lea nuort pentru Ila-care oca gasita mar multe pest6 cuanti-tatea declarata, cuma si la plata taxer legiuite de cite 50 ban! dooca, pentru tea catatimea allata in fiintaIa verificare. Utica insaprisosulit are fl mar Illicit de elite 15 lesula de catit catatimea de-clarata, nu se va putea aplica nici ua amencla ci numar percepereataxer legiuita pentru intrega cuantitate gasita in fiinta la verificare.

Art. 6. Pentru ort ce catime de tutunur!, proddcatoriT cari nuvorit fi facutit declaratiunea prescrissa la art. 4 din lege si art. 3din acesta regulamentu, se voril supune la ua taxa indoita, adeca,do a Oki de Re-care oca elite 50 banT dreptit taxa. legiuita si alt.!50 ban! ca suprataxa, peste care vora maTplati ossebith si tale un"ulea nuort de oca, sub title de amenda, conforma dispositiuniloritart. 7 din lege.

Alinistrula financelorit va putea accorda scutirea de plata assu-pra taxer si a amender pronunciate pentru lipse de declaratiunecandh i se" va proba inteunit chipa indestulatora ca neefecttiareadeclaratiuneT provine din veua imprejurare neatarnata de vointaproprietaruld tutunurilorii, remanend sa platesca numat taxa le-giuitit de elite cincf-decT banT de tie -care oca.

Art. 7. AgentiT pOlitieT administrative si agentiT politic! judeca-torescr suntit obligati a da perceptorilorh tote adjutorildrit trebuin-ciosit pentru descop"erirea fraudelorii, insocindu'l dupit cererea for-mals ce li se va adressa, in or! ce cercetarT are avea sit faca.

Art. 11. Urmarirea pentru implinirea taxelora induoite si a amen-(bloat s6 face conforma Leger din 24 Aprilia 1862, si regulamen-Ewa de aplicare anti acelleT legt.

Art. 12. Denunciatorula contraventiuneT sae doveditorula frau-deT, orI care are fi qualitatea sea, phmesce Ira a treia parte dinprodusula amentlelora, era celle-alto dou6 treimt apartena fisculuT.

Plata parteT a treia, cuvenita denunciatoruluT sae "doveditorulutfraudet, se va efectua dupa disposiUile prescrisse la art. 75, din

277

acestd regulamentd. Denunciatorulh der& sad doveditoruld va in-griji a'st face cererea in modulh arr6ttatd prin citatulit articolh.

Art. 17. Producnorit cari vora voi sa transporte tutunurile lordde la unit loci la altuld, se vorit adressa cu cerere la primarulitcommune, care pe basa recepiselord de plata taxes sad pc basapermissiumlord, modelii No. 7, ce vorit infacisa le va libera bi-letele cuvenite pentru quantitatea ce ard voi sa transporte, treanditin dosuld recepisseT sad allit

;Itermissiunet, numeruld Si data bile-

tulut ce a liberatit precumil quantitatea tutunulur pentru care aliberatd

In cash candd transportarea s'ard face de catre cum.p6ratoruldtutunuld de la producetord, biletulh liberatil de primaria commu-ne! se va da cump6ratoruld, spre a servi la on co controld s'arface tutunurilorit ce transporteza.

Primarit nu vord putea libera bilete pe quantitatt mar mar! decatd pentru celle ce vorit contene recep:ssele de plata taxer sadpermissiunile date de perceptoli.

Despre culturg.Art. 20. Cultura tutunuld este cu desi.tv4rsire libera si nu este

supusa la nici ua restrictiune (art. 19 din leg.6). Perseneee care saindeletnicescii cu acestecultura BU suntd impuse la alte obliga-tiuni de chat la plata unel taxe de 50 ban!, pentru fie care °ca.tutunit (art. I din lege) care se va plat in profltuld thesaurulul, latempuld si moduli prescrissii la art. 18 de la cap. I, din acestitreguulamentit.

Despre cornmerciulii. tutunurilorii.

Art. 25. Tog ace! cari vord voi se intreprinp professiunea decommercianti ue tutunurl, cigarT si tabacurt, cu am6nuntuld sad curidicata, surild obligati a'st face aeclaratiile lord inscrisse; cei dincommunele urbane la sefuld depositulul de tutunuri sad la casie-ruls judetuluT, era eel din tergurr §i communele rurale la prima-rulh respectivii, sad la subcassierulu de plass& cari le voril indreptain originalit la sefulil depositulut sad la cassieruld judetulut res-pective.

Art. 32. Del itantir suntii liberit a'st stramuta magasinele de launit locit la altuld, sub indatorirea nisi a face indat& cunnoscutheel din communele urbane, sefulul depositulul sad cassierule res-pectivit ; era ce din communele rural! primarulul.

Art. 35. Commerciantit ce'sYvord stramuta magasinele sad pra-valiile de la ua communa la alta, fie in acell'ast districtu, fie inaltuld suntil obligati a face cunnoscutd primarulul respectivii, cape d'ua parte sa le libereze unit biletit pentru transportarea quan-titatilord.si cualitatilorit de tutunurt, cigar! &sixtabacurt ce vordmuLa ; era pe d'altele sa le opresca brevetele, pe cart le vorit trans-mite indata sefulit de deposits sad cassierulur respectivit, spre a leanula in registruld aid si alle innainta la administratiunea central&ca sit le anuleze din registrulit generalii.

§,efuld depositulut sad cassieruld respective este obligati"' Ca, in-data dupa anularea brevetelord acellorit dcbitany care 'st stramuta

'1

§1

278

pravaliile in uh communh din alai districtu, sh avisese pe celIdalth sefh allit depositulut sait cassierit allh districtului, in circum-scriptia caruia sit multi debitantulh.

Actstit debitantit este dalorit ca, indata dupa sosirea sea acolosa se presinte la primarulit acetic' commune, pre a midfloci, prinrfulit depositulut sau cassieruth respective, la administratia cen-trala, pentru liberarca allul brevetd pe classa ce i s'arh cuveni,in loculh celluT

Art. 40. Agentit politiet administrative si agentit polities jude-caloresct sunlit obligati °a da sefilorit de deposite sau cassierilordde judete tote adjutorulit trebuinciosh pentru inchiderea si sigi-larea pravaliilorit arratag la art. precedenth, insocindul duph ce-rerea formate ce li s'arh face, de chtre, acel sell de deposite saucassierT, la tote stabilimentele acellorh debitany.

Despre venTeri in genere.Art. 51. Colportagiulu tutunuluT, tabaculut este o-

pritit in communele urbane; nimenT nu este liberil a purta sprevi,indere aceste articote de marts prin grade, cafenele, locurT pu-bliee sau casse private, On ciue va face assemenea commerciuva ft supusit Ia conilscarea mallet, la amendti de 100 pans la 800lei nuol si la urm6rirea jusiitieT, ca inculpatT de fraud's in pagu-ba SiaturuT. Colportagiulit Cutunurilcrit este permisit in commu-nele ruralT sub conditiunea de a se justifica cump6r5.tOrea tutuuu-rilorh de la unit debrtantit brevelath de guvernit.

Dispositiunile Art. 68, 69, 70, 71, 72, 73, 74, 75 si 76 din acesthre_gulamehtit suntil aplicabilT in cash contrariT.

Despre classificarea debitantiloril si despre tarifa devenclere.

Art. 58. Classiticarea debitantilorit se face duph populatiuneaorarlorh si tergurelorh in care 'sf vorit avea stabilite pravaliilelorit , si care se preciseza prin tabloulit modelh No. 17, de dareua comissiune compush:

ln commune de rerdinta districtuluT, de sefulil depositulut saucassieruFt generalii.

De unit membru allit consiliulut permaninte.,De unit membru allu consiliulut communalit siDe duol tutungil tract la sorg.

In terguri:De cassierulit arondismentulul.De primarulh siDe unit tutungiit trash Ia sortT.D

Art. 59. Debitantilorit din orasele c'ua populatiune de la 20,000suflete in susil, li se vorh aplica'classele din aibi:Mkt grade, de laclassa I phnh la a IV cu debith mensualit de la 800 let nuotpitnila 100 let noul.

Art. 60. In communele urbane sah si tergurile c'uit populatiunede la 5,000 pang Ia 20,000 sufleth esclusivu, vorit fi regulatT asse-menea de la I Oita la a IV classa, Walla duoilea gradh, ctidebittilunaril de la 400 let nuoT pima la 100 let -nout.

anulata.

cigarilora si

270

Art. 01. In communele urbane si tergurile e'ua populatiune dela .300 pana la 5,000 suflete exclusivii voru fi regulate ca apartnendir la classele de allu treilea gradd de la cea d'airtairi panelapatru, cu debitd lunard de la 200 let nouT pana. la 8J lei Rout!.

Art. 62. In tergurile c'ua populatiune de la 3,000 suflete in josdvoru fi regulay, ca facendri parts din classele de and patrub agrata, de la cea din i pana la a 4, cu debird lunard de la 100ler nod pana la 70 ler nour.

Art. 63. In kite tole -alto commune rurale , (sate) neprevequiein tablould modeld No. 17 mentiunatd la art. 58, din acestu regu-lamentd, debitantiT voru aparteiea de csassa IV, de graduld allupatrulea. cu debbil mensualede 70 ler nour.

Tad la acesta classa voru apartene si debitantiT cu hanurl pela drumurile marl.

Art. 64. Classa I este destinata pentru debitantiT cart voru aveastabilimentele lord in centruld orasuluT si terg.,tdur, sad iu ulitclecello mar principale alle acellut orasd sad tergii.

.Classa II este pentru debitantiT ce'sT voru avea stabilimentele inapropriate de centruld 'orasului salt terguluf si de stradele

seuc principale.Classa III este pentru aceT debitantT cart voru avea pravaliile in

ulitele mar deparrate, del care se iaecinesc,d cu cello pentru carts'a destinatd classa II.

Classa 1\T este a debitantilord cart se voru afla stabiliy en pravali-ile loru in stradele celle mar apropiate de barierile sad marginele ova-selordsad tergurilord, orT afara din barierile si din raionuld Ecru:

Debitantir insa, cart voru avea pravaliile in'pietele publice saupe la gura lord, fie aceste piete orl-catil de departate de centsrultiorasului sari tkrguluT, precumit si cet stabiliy pc longs terguht desaptkmana orasulur sal te,il'uluT, voru Ii consideray ca facenduparte dintre debitantiT de classa immediatd superiera a classei des-tinatti raionuluT in are suntd si astil-feld pe acesta classase va midiloci liberarea brevetelordlorri. Gel din pietele sau depe la gurele pietelord ailate in centruld orasuluT sad tergului, clas-sificarea lord se va face Loth ca acellord stability in intrulu ram-nulur acelluT centru.

Se excepteza. de la aceste regal' vengatorii cu ridicata carora nu lise voru putea libera brevete de chat Lie classa I a gradulul antairt;orT in ce communa si orT in ce strada a acelleT commune aru aveastabilite magasiile lord precumit s'a disposatd Ia art. 47 din acesturegulamentii.

Despre fraude sau v6nderi clandestine.Art. 68. In temeiuld art. 20 alld legel, care subordineza liberuld

exercitid alle professiuneT de tutungiu la indeplinirea obligayuneTdebiluiur, onT tine va vinde tutund, eigarT sad tabacit, fie cu sinesnunfuld, fie curidicata Fara. a putea justifica printeunu brevetil inregula facerea debituluf se va considera ca fraudatorri, va aveatota marfa sa confiscat'a si sa va supune Ia ua amends equivalentscu debiluld pe ua lung, ilupa loculu in care va fi exercitald acestucommercid si la urmarirea justifier ca inculpatit de frauda, in pa-gulJa Statului.

ulige

ally

stabilitl,

280

La aceeasi penalitate suntit supusr si acel ce vorti importa tutundcigarT sau tabacu, spre venpre, fara a posseda brevete in regulasi fare a justifica facerea debitulul cuvenita.

Art. 69. AgenliT politiel administrative si agentiT politieT jude-cb.torescI faandu-d-se cerere inscrissa de catre deuunciatitrI sunlitdatorT a da adjutorulit lore pentru descoperirea fraudelorit denun-ciate; era de resultata vord incheia indata unit procesit-verbalti innumerd intreita modela No. 18 in presenta contravenientulut si aduoT martorT, litsandu-se unula deliquentuLT, clupa ce se va assi-gura materialula confiscata, altula se va da denunciatoruluT, eracella d'alla treilea se va preda sefulut de depositd sau cassierululde judeta, clupa care, oprindu-st ua copia, va ingriji tramitela administratiunea centrala impreuna cu cella de classificare saueslimatiune, modela No. 19, prevNutit la art. 70 ce urmeza.

Art". 70. Denunciatorii fraudelora (vInerilora ilicite) prevNutela art. precedenta si la art. 51, din acestit regulamenta, orT-caregrit fi qualitatea acellorit denunciatort, vora priimi dreptd recom-pensa ua treime din valerea mailer confiscate, era celle-alte dou6treimi apartena

Marfa confiscate se va classifica si preciui de ua comissiune ,compusa in communele urbane de sefuld deposituluT respectivesau cassierula do judetit, de primarula communeT si de unit debi-lanai breveteu neinteressata; era in tergurt si in communele ru-ral., va 11 compusa de primarula communeT de perceptorula res-pective si de unit cultivators cunnosc6torit de tutunurl, ne-interessea.

Pentru classificarea si pretuirea ce se va face marfeT confiscata,se va incheia unit procesa-verbala in numerra intreitit , modelaNo. 19, din care unula se va preda denunciatoruluT, celd-alto seva lassa deliquentului, 6.6 cella d'alla treilea se va opri spre a setramite la administratia centralii, prin sefuta depositulut sat Cas-sieruluT de judetit,

Quantitatea , Telurimea si qualitatea materialulut confiscatit, laclassificarea ce i se va face, vord fl regulate in moduli si dupapreciurile arrettate pe contra paging a procesuluT-verbalit, modelaNo. 19, mentiunatil in acesta articola.

Materialulit confiscate se va depune in depositele Statulul, deckconfiscarea s'ari.t face intr'utl communa in care se va afla si unitdepositil allit Statulut; era deca in communa unde s'a efectualdconfiscarea nu s'ara afla unit assemenea depositil, materialula seva depune la primaria communeT,

Art. 72. In casit de aprobare a confisca'reT, tutunulit, tabaculasail cigarile confiscate urmeza a se vinde prin licitatie orala , incliva fixate prin publicatia ce se va face in Monitorula Officialacare licitatie se va yme numal in orasula de resedinta allit jude-pint respectiva, in presenta prefectuluT, cassieruluT generala sausefului de deposita si a primarulut communeT,

Licitatiunea remane definitive, /lea preciula oferita de cellu dinurma concurente, va intrece valerea totals resultata in procesula-verbald modelit No. 19, incheiata de comissiune, pentru classifi-carea si estimarea materialuluT confiscatit, care procesa trebue sa

aiba in vedere la licitatie.Lista de licitatie se ya trimite in originala de catre sefulil de%

listulul.

sat

se

alt

281

positului sari cassierulul de judeta la administratia centrala; erain cancelaria depositului se va opri copia cenlificata.

cauda insa preciulit din urma, oferita la licitatie ara II mar in-feriora acellut prevkluta in procesula-verbala de estimare allycomissiunei de expertise, atunci .sefula depositului sari cassierularespective va innainta ministeriului de finance li4a de licitatie sprea se aproba sae respinge diva apreciarea ce va face.

Transportulit materialulut conliscata de la veri-ua communa la°rapid de resedintii alla iudetului respective, se va plati de cas-sierula generalit (45. fractula modela No. 20, ce i se va presentade carausa din partea primarului, care in urma notificaref ce i seva fl trailsmisit prin cassierula generalit sari depositulufdrspre aprobarea confiscarei , va grabi a face sa se efectuezeacestu trausportil; cassierutu insa pentru descarcarea sa de summaplatita, va innainta indata acella fracta la ministeriula financ,elorii,spre a i se emitte cuvenitula mandatit pe kinga care i se va ina-poia acella fracta ca actit justificata.

Primarula este obligati' a se assigura prin garantie solvabilapentru transporiarea materialulut intacia la destinatiunea luT.Despre val:ditatea garalit priimita de densula, rerfiane singuritjudecatora si responsabilu.

Art. 73. Termcnula pentru vCinderea prin licitatie a materialulutconliscata si a implinirei amender se fixeza pans La trei luni cellamutts de la data confiscarei.

Dispositiuni transitorii.Art. 95. Tutunurile indigene cart, 1a 12 Augusta 1818, se vora

gasi in fiinn, fie in manele producaorilora lora, fie pe la negu-tiatori cu ridicata, se \quit suppune la plata taxer de 50 barn', deTie-care oca, taxata prin Art. 1 din lege.

Art. 93. Gomissiunele, prev"i,dute la art. 98, vorii proceda imme-diatit , dupe 12 Augusta , la constatarea tutunurilorit din recoltaannulul 1837, cu indeplinirea formalitatiloril prescrisse de citatula

de art. 99, din acesta regulamenta.Art. 97. Commerciantii debitanti, cart vorit vinde numat cu a.

menuntulii, sunlit scutitf de plata taxer precis:a la art. 1 din lege,pentru tote tutunurile indigene ce art posseda.

Art. 98. Constatarea catimet tutunurilora assupra carora se vaaplica tare de cute 50 ban! la oca, se va, face in lie-care communaurbana sat ruralli de catre perceptoril contributiilorit directe, as-si4att de primarula sail unit delety,atit alit sLu. Acestia sunta obli-gati a se presenta la domiciliulit fia-caruia possessors de tutunuri,undo vorit mcheia unit process-verbalit, modal No. 21, pentru re-sultatula constatarilora ce yora face.

Procesula-verbala ce se va mcheia va n in num6rit intreita, dincare unutit se va Asa proprietarului de tutunurT, altulit se va opride perceptora, spre a'Y servi de titlu la perceptiunea taxer, cella

treilea se va innainta prin cassierula respective, la admini-stratia centrals din ministertula de finance, dupti ce mar antafriacella cassiera, 'sr va opri ua copia exacta care urmeziisLi'l servela verifia.rea compturilora perceptorului.

fiefula

articolu §i

d'allii

LEG EPENTRU

IMPOSITULU ASSITRA BEUTURILORU SPIRTOASE.1)

Despre aesdiarea taxelorii.Art. I. Tote beuturile spirtOse notate mat psi"' asedete in vase

sail in bueliT si date in consumatia din intru, suntr supuse la Ia-.xele urmatOre:Una tea de fie-care vedra de rachill de ua tarie 1)&5. la 16 grade

TreT let de fie-care vedra de rachiii si spirtit de ua tarie de la16 grade pang la 30 grade inclusivii.

Patru let de fie-care vedra spinu de la 30 grade in susii.Duot let de fie-care vedra de bere.Berea de lulu, importata din streinatate, remane supusa la taxa

de importu dupe care va avea dreptit de circulatie.Grad prin care se constata tuna rachiurilohi, este acella a

luT Wagner, luandu-se de base temperatura de 14 grade Reaumur.Capacitatea unet vedre este calculate pc 10 oca si fie-care oca

400 dramuri.Beuturile azajete in buteliT se calcula dupe maxima buteliilora

ce le contae.Art. Surat"' exceptate de darea cuprinsa mat susil :

1. 13euturile de luxe si liquerurile.2. Beuturile de on nature si qualitate aril fi cart suntli des-

tinate a se exporta.3. Beuturile ce caletoriT vorit avea cu eT pentru propria lore

trebuinta, pe cata acesta nu va trece catalimea oca pentrufie-care persOna.

Despre perceptia taxelorii.Art. III. Taxele cuprinse la art. I, se percept"' in folosulti the-1) Amisth lege si regulamentulil el' care urmezb, impunti primaruluT sarcina

de constatbri, perceptie, membril in comissiunea etc. Trebuie dar a sestudia bine in totulb de dinl,it spre a nu comitte errorT in lucrilrile ce li sunlitattribuite.

ce

de 11/2

ad- Loch,

-7

inclusivh.

It."

283

saurulul la intrarca lord in communele urbane sail rurale, untiesunth destinale a se da in consumatic, de uh-data cu taxele cc seperceph in folostat communeloru.

Art. IV. In communele uncle venitulh lax.elorit communale as-supra beututilorh arretia.te maT sash se administra in regie, agenliTcommunall, vorit percepe§i dreptulh cuvenith Statulut, era in emu-munele unde acesth venitu este dath in antreprish, guvernulii esteautorisath sail a administra acesiil venith in regie sail da, inantreprisit; d'ua -data cu taxele communale.

Pentru strengerea acestoru taxe, sail prin regie sail prin antre-prizh; guvernulit va putea dispune de uTt temish pans la maxi-mum de 5 °/a assupra venituluT aceslui imposith.

Art. V. Taxele fixate la art. 1. se vorii percepe si assupra lieuturilort co se voril vinde in ort ce stabilimentit i olath de com-muna, precum: lianuri, carciumT, morT precumh bilciurT.

Perceperea se Va face de communele in a ehrora circumscrip;tiune se ghsesch menciunatele stabilimente.

Art. VI. Pentru beuturile ce treat printeua communh urbanasail rural& in deslinatia uneT alte commune sail pentru a se ex-porta, se vord observa regulamentele privitOre la libera treeereRuh a fi supuse la nici uh, plath.

Art. VII. ProprietariT, sail chi ria§it de hanurT, clirciumT, morT sailalte stabilimente la art. 5, suntit obiigatT a face de °laratia loth pen-tru orT ce qualitate -de lAuturT supuse taxel ce aducit, "si nu le pothdescarea mat nainte d'a se Ii facuth constatarea de catre agentulhcommunalh.

Despre contraventiuni; fraude si penalitgti.Art. VIII. Suntil supuse confiscaril si unPT amende de la 200 la

1,500 leT bite bOuturile cart s'ail adusli intermit chipil fraudulositspre a so da in consumatie, fail sit se li platitit taxele cuvenite.

Art. IX. Suntil supujCpenalitigorit prescrisse de art. 141, dincodulit penalit.

1. Agentit StaluluT sail communalT cart aril implini taxe matmart de calm cello botb..rilte prin tarifo.

2. Agentil cari au midi-locith a se strecura Ile prin r( a credintana prin neglijenta, beuturf pentru cart art li irebuith sa se impri-nesch taxe.

Art. X. Suntil de drepth insiireinatT cu confiscarea bequriloritsi a vaselorh ce contkne in cause de fraude conslalate prin for-i'nele prescrisse prin iegea de Tacit.

I. Agent1T contributiunitorh indirecte cart priimescil ua 16fa dela 150 let susit si iirimariT communelorit urbane si rurale.

2. Toti agentit Insiircinatt cu incassarea veniturilUrh directe.3. Sur,prefec91 si polilai°1; acesti agent! potil face conlischrt si

afara din eircuinscriptia rosedintI lord, indatorire insh detramitr tote acteie si productele sequestrate agentuld local% cell!mat apropiath de lOculd conflschrel.

Art. XI. OrT ce confiscarT in materie de beuturT spirldse nu sepoth face de chth in urma until procesh-verbale, subserisu de a-geutt, propritarulii marfet sat representantulul sea si earhuulut.

Ciindu proprietaruli] natrfet sail representantulil sou nu voru voi

'n

to

cu

alit

Si

it

281

a iscali, sad vord fugi, procesulh-verbalii se va iscali de duot mar-turf, mentiunandu-se despre fugirea cellord d'antaid.

Art. Xii. Prin procesuld-verbalti se vord arr6ita.1. Qualitatea gradelord si quantitarea gasita in contraventie.2. Numele, pronumele si domiciliulu proprietarulnI marfeT:3. Loculd unde start beuturile sequestrate si in a cut pastrare

sunlit date.4. Luna, diva si ora arida s'a incheiatd procesuld-verbald.5. Numilrulu art. din lege pe,care se intmeeza confiscarea.

Art. XIII. OrT-ce b6uturT confiscate trebue sigilate de ageny side proprietarT, chndd acestia n'ard voi, primaruld locald va in-deplini acesta formalitate.

Art. XIV. Procesele-verbalT, care n'ard fi facute in formele pres-crisse prin art. 12, sun td lovite de nulitate, si ag,enliT cad le-adfacutil, remand responsabilt catre Statd si proprietariT bguturilord.

Art. XV. Procesele-verbalT de conliscare date in formele pres-crisse mat susd formeza proba, pang la inscriptiunea de falsificare.

Autoritiitile nu vord putea adminte in poiriva proceselord-ver-half alte nulitatT de catu acelle resultate, din lipsa formalitalilordprescrisse prin'art. 12.

Art. XVI. Acelld care are voi sa anuleze procesuld-verbald deconliscare, sub motivuld de falsificare se va adresa catre tribuna-lulu locald prin declaratia inscrissa si sub-scrissa de sine in per -sona, sad prin deplind imputernicitii in regulti.

Itecursuid se va face in termend de 8 dile de la notificarea ce'i se va face de agentrt pentru confirmarea procesuluf-verbald.

Art. XVII. Cheituelile provocate cu conservarea b6uturilord incontestatie, se vord plati de vinovati.

Statuld nu respunde pentru nici ua dauna intemplatOre ce s'ardivi in tOmpuld sequestrarii.

Agentil singurT suntu respundiltorr pentru daunele Ce s'arrt in-WmplenumaT din causa de negligenta.

Art. XVIII. Proprietarit b6uturiford suntu responsabilT de faptelefactorilord, agent,ilord, sad. slugilorrt loth in ceea ce privesce tap-tele confiscaroT amendele la cart suntrt supust.

Art. XIX. TOie procesele-verbalT de contraventie si confiscarT sevonu innairda in originald comissiunel ad-hoc, chiamata a decidein termend de trel dile cella milltd de la primire.

Pentru verificarea causelord de contraventiT si confiscarT, se in-stitue iry resedinta districtuluT ua commissiune ad-hoc, compusa decassieruld gener'ald, primaruld si und delegath alba prefecturel.

Art. XX. La cash de nemultumire din partea deliquentuluT, elldpote face recursd la ministeritild de finance, in termend de 10 Milede la noticatia ce i se va face de decisiunea comissiuneT.

In contra decisiuneT minisleriale, recursuld la tribunald 'T este li-beat, fara insa ca acesta sa pita amiina aplicatia decisiunel ministeriale.

Art. XXI. Doveditoril beutorilord supue confiscareI au jum6tatedin valOrea productelorrt confiscate, constatata prin resultatuld v6n-darilord cu


Art. XXII. Legea se va pune in aplicatie doug lunT dupd a elpromulgare.

000

si

licitatia.

REGULAMENTUPENTRU

APLICAREA LEGEI DIN 20 APRILIU 1867, RELATIVA LA IMPOSI-

TULIJ ASSUPRA BEUTURILORU SPIRTOASE. (')


Art. 1. Dreptulti de consumatiune assupra beuturilord spirtesecreaid prin legea din 20 Aprilid41807, este datoritd pentru tete ca-timele de rachtd, spirtit sau here ce ce dad in consumatiunea dinintru, cu exceptiunile prevedute la art. 7.

Art. 2. Assupra rachiurilad si spirturilord, dreptuld de consu-matiune sa percepe dupa graduld de tarie ally acestord liquide sicoliformii tarifulut urmatoril

End led la vedra de rachiil de tanie pang la 10 grade inclusivil.Tref let la vedra de racbid sad spirtd, de tarie de la 16 grade

pans la 30 grade indusivit.Patru let la vedra de spirtit, de tarie de la 30 grade in susit.

Art. 3. Assupra beret se percepe IA taxa fixa de 2 let la vedra,rara distinctiune de qualitatea liquidulul.

Art. 4. Messura usitata in percrperea dreptulul de consumatiuneeste vedra de 10 oca, ocaoa de 400 dramurt.

Art. 5. Gradarea sad messuratorea tarief rachiurilord si spirtu-rilord se face cu alcoolome1ruld fur Wagner, pe hasa uner tempe-raturi de 34 grade Reaumur.

Art. 6. Messuraterea capacitate) vasselord se face: pen tru vassole cu cercuri (butt sail butee)° cu cotuld , dupa maniera usitatain terra., era pentru" butilil, cu litra, prin desertarea uneia din bu-tiliile deca tete vord avea aceea-'sf marime si in casualcontrarid, prin desertarea unef butilit de fie-care marinie.

Art. 7. Suntii alperate de plata dreptulut de consumatiune:1. Bere de luxit importata din streinatate.

1) Parte din notArile fiteute ad priveseti pe agentiT communalT instireinatT cupereeperea taxelorti,

yell notita preredenth.

presentate,

pi

286

2. iltluturile de luxit si liquerurile.3. 13euturile de or' -ce natura si qualitatea destinata pentru ex-

portayune.Beuturile.ce caletoriT vorit avea cu densiT pentru propria lorit

intrebuintare , si pe ch.th acestea nu voru trece peste chtimea deuh oca si jumetate de fie-care persdna.

Art. 8. Dreptulh de consumatiune andeth in profitulh fisculuTassupra rachiurilorit , spirturitorit si bereT sii percepe independa-mente de taxele municipale la care potit fi supuse aceste beuturi.

MIDI-LOACE DE PERCEPTITINE.

Dispositiuni generale.Art. 9. Percept'unea dreptuluT de consumatiune se face in corn-

munele unde veniturele taxelorit municipale (accise) existinte asu-pra beuturilorit spirtdse se administreza in regie de dare agentiTcommunal' insarcinay cu stengerea acestorit taxe.

Art. 10. In communele unde venitulii acciselord este arendatil,perceptiunea dreptuluT de consumatiune se face dupa decisiuneaministrulut fmancelorit sail de dare agentiT special' aT fisculut, sailde chtre arendatorit acciselorh prin moduli de regie interessata.In acelea-sT commune ministrulit financeloril pole , de va ghsi decuviinta, a arenda catre particular' pentru unit precut fait, faraparticipare de beneficiit si fara alocatiunl de cheltuel!, venituriledreptuluT de consumatiune.

Perceptiune prin agentii communali.

Art. 11. AgenyI communali, insarcinay cu strengerea venitulutacciselorit, sunlit datori, subit pvdepsa de destituire, de a face per-ceptiunea dreptuluT de consumatiune si se punb, relativit la acestaper6eptiune, subit ordinile administrattuneT contributiunilorit indi-recte , care este in drepth a exercita assupra lora orT-ce fella decontrolit sail priveghiare aril credo necessariCt.

Art. H. Pentru perceptiunea dreptuluT de consumatiune, seacorda agentilorh communal', remisse proportiunate variable,a carorit quantitate se fixeza pentru fie-care communii de cakeadministratiunea contribuyunilorit indirecte prin intellegere cu au-toritatea municipals, aceste remisse nu poll, in nicT unit cash,intrece unit maximum-1 de duoe la suta din totalulit summelordincassuite.

Art. 13. Remissele acordate agenylorit communali pentru per-ceptiunea dreptuluT de consumatiune, sa liquidesit si se plateschdin 6 in 6 lunT; elle se imparth intre tot' agentiT aCciselorCt uneTaceeaT commune, in proportinnea ce se iletermina de primarii.

Art. 14. Cu tote acestea, play de acompturT assupre remisseloriise poth efectua mensualit candit interesulit serviciuluT si positiuneaagenyloru o cere; assemenea play nu se fach insa, de chat dupiiavisulit primarulut commune'.

Art. 15. In communele unde agentiT acciselorit municipale sunlitinsarcinay si cu perceptiunea dreptuluT de consumatiune; numireaacestorit agent' nu se lithe face de chtre primariT cOmmuneloril de

sat

287

eata dupa u51 prealabila intellegere cu subprefectula ocoluluT pentrucommuuele rurale sr cu cassierula gencrala alla judetuluT pentrucelle urbane.

Art. 1G. Agentii communal' insarcinati cu perceptiunea dreptu-lul de consumatiune, car' ara fi semnaiatt ca 'sr implinesea reinfunetiunile sail cart art da loch la pla.ngerT grave, vora putea flsuspendall catre prefectula judetului sad chiara revocati assu-pra provocaliunei agentilora de inspectiune at administratiunei con-tributiunilora indirecte.

Dispositiani commune perceptiunei prin agentii com-munali si perceptiunei prin agenti speciali al. fiscului.

Art. 25. Ag,entil communal' si pereeptorii ins'a.reinatI cu percep-tiunea dreptuluT consumatiune precuma si adjutorii de pereep-tort si cotarii trebuesca s'ailia versta.de 21 aunt impliniti; et suntaobligati a depune juramentulii innaintea primaruluT commune' un-de'T exereiteza funetiunile.

Art. 2G. Agenta insareinati cu perceptiunea dreptuluT de consu-matiune sunta agentiT compiabilt at tesaurului publica, si se su-pima la Rite obligatiunile impuse acestora prin legi si regulamente.

Art. 27. Cautiuiiea (garantia) ce fie-care agenti insarcinata cuperceptiunea dreptuluT de consumatiune este indatorata de depune,se fixeza la 1/14 din venitula presumata, candy atesta cautiune e-ste in numerarin, sea in efecte alle StatuluT, precuma bonurT dethesaurif, obligatiuni de imprumuta, obligaguni rural' si altele.Candy cautiunea este in imobile ipotecare, valOrea eT nu pOte fimat mica ca 1/6 din recetele presumate.

Cautiunile ipotecare ce constaa in etadirT, nu se primesca de catiiinsocite de politele de assigurarea

Art. 28. Cautiunile in numerara se vora versa in cassa thessau-rului publicu, care va plati assupra lora dobenda de 5°/, pe annit.

Art. 29. Cautiunile ipotecare se depuna de catre agentii com-munal' la primaria commune' in serviciu earia se gasescb, si decatre perceptorl la cassieria generala a judetului.

Primaril communelora si cassieriT general' apreciaza, pe respun-derea lora, valiilitatea eautiunilora ipotecare ce priimesc i.

Art. 30. Cautiunile ce agenti' communal! depuna se aplica intotalitate la garantarea indLite'T lora gestiunT.

In cash de malversatiuni sail de debite commune serviciulul ac-ciselora municipale si serviciulul dreptuluT de consumatiune, im-partirea cautiunei se efectueza intre thesaurula publieu si corn-muna, in proportiune cu Oefieitula aplicabilii fie caruia si3rvicia.

Art. 31. Despagubirea fisculul assupra cautiunilora sa face foramicliloeire de judecata, si indata dupa constatarea defieitului.

Art. 32. Perceptiunea dreptuluT de consumatiune, atata prin a-gentiT communal' cayt, prin agentiT speciali at fiseuluT, nu seexerciteza de cata in virtutea unet Comissiunl a administratiunelcontributiunilora indirecte ; acesta comissiune, agenti' sunta'obli-gatT a o avea tota-d'a-una assupra lora si a o infacisa la on -cecerere.

Art. 33. AgentiT insareinatT cu perceptiunea dreptuluT de con-sumatiune, as dreptula a purta arme in exereitiula funetiunilorii

de

ale

si

288

lora. AceT cart ara abusa de acesta facultate, vora fi destituitT larftprejudicia de urmaririEe judocatorescT la cart pota fi supust.d

Art. 34. PerceptoriT dreptuluT de consumatiune vora fiurta inexercitiula functiunilora lora ca semna distinctive ua. §apca depostava verde, in forma de Kepi, avada d'assupra visiera: literileC. I. taiate in metala.

Art. 35. Agentii insarcinay cu perceptiunea dreptuluT de consu-matiune, nu pota sa faca commerciulil b6uturilorii spirtOse, nicrsa se interesseze in acesta commercia, fie ca associatT, fie ca co-manditarT.

Art. 26. OrT -ce agents va favorisa frauda sail prliminda darur!,sail in orl-ce alta-fela, se vora da subjudecata, §ise va condamnala pedepsele dictate prin codicele penale contra tunctiunarilora pu-blic! prevaricator!.

Art. 37. AgentiT insarcinag cu perceptiunea dreptuluT de consn-matiune suntil puT sub protectiunea autoritatel publice. Este oprita

lniuria, maltrata sari impedica in exercipula functiuniloralora sub pedepsele previVute de lege. Puterea armataeste da-tOre a le da adjutora si assistenta, orT candu va fi chiamata.

Dispositiuni commune la regia interessatg si la aren-duiri.

Art. 53. Nu suntil admisse la licitatiune, de cata persOnele deu5. moralitate §i de ua solvabilitate recunnoscuta de catra.' prima-rula commune!, in care y vorCi avea domiciliula.

Art. 58. AdjudecatoriT sunta liberl in allegerea agentiloril lora;cu tote acestea cassierii generalTdupa cererea sub-prefectilora saila primarilora, si dupa ua cercetare scrupulOsa, potil cere adjude-catorilora a departa pe agentiT lora cari ara fi data loci la pWn-gerT intemeiate.

AdjudecatoriT sunta responsabilT de faptele agentilora. lora.Art. 66. Niel ua persona ata5ata la vr'uaadministratiune publics,

nu 'Ate fi adjudecatora sari associate ally adjudecatoruld. In casitd'a se dovedi ca unit functiunara publicil este directil sail indirectainteressatit intr'ua adjudecatiune, contractula se va desfiinta si seva proceda la u5. noun acljudecatiune in comptula garanteT depusa.

Despre biurourile de perceptiune.

Art. 72. Perceptiunea. dreptuluT de consumatiune nu se 'Ateface de cats la biarourile stabilite pentru acesta sferita.

Art. 73. In fie-care communa va fi unulil saa mar multe biu-rourT de perceptiune dupa intinderea teritoriuluT commune!. Nu-m6rula acestoru biurourT se va fixa pentru fie-care communa decatre prefectuta judetuluT.

Art. 74. In communele undo se voril afla mat multe biurourTde perceptiune, aceste biurouri vora fi asedate de preferinta lamarginele commune! §i pe drumurile de communicatiune celle marfrequentate. In communele uncle se va afla unit singura biuroil,acesta se va avda pe catu va fi cu putinta in centrulii commune!.Biurourile vora G indicate printeua tabla cu inscriptiunea :

,,B6uturile spirtOse, biuroulu de perceptiune.'

29 -Art. 75. Biurourile vorl Ii deschise In tdte dilele laia distinc-

tiune in intervalurile de timpl determinate mal josit, insa:In cursull Noembre Decembre

de la 7 ore de dimineta pana la 6 ore sera.In cursuld luniloru Martin, Apriliu, Septembee si OctoMbre de

la 6 ore de dimineta pana la 7 ore sera.In cursulti lunilorit, Mail, Iuniu, Iuliit zi Augustin, de la 5 ore de

dimineta pana la 8 ore sera.Art. 70. Tarifull takelorit assupra 1i uturiloru spirtOse va fi tote

d'a-una afijatii in intru si afara din biurol. In fie-care hittrol seva afla unit exemplarl allu reglementuluT de facia care se va pratela dispositiunea contrilmabilitorl la on ce cerere,

Att. 77. Cheltuelile pentru stabilirea biurourilorl prectmil chirit,inflintarT de mobilierit §i allele vorl privi pe thesaurulitin communele uncle veniturile dreptulut de consumayune sa admi-nistreza in regie.

In communole uncle aceste veniturt suntl arendate acelle chel-tueli Ii in sarcina adjudecatoruliti.

Pereeptiunea la intrarea in cominung.

Art. 78. Dreptull de consumayune assupra lji uluriloru spirtOseCe se aduch inteua communa pentru consumatiunea locals esteexigihill in momentull introducer' in communa,Prin communase intellege nu mithat centrull de populaynne undo residezit au-tbritatea municipals, dera si intreguld territorl depeialentl de a-cesta autoritate.

Art. 79. On ce conductorl sail piirtataril de 1i uttlnT supuse ladreptull de consumayune, este datorl a metge directl la bittroullde perceptiune, celll apropiatl, pentru a face declaratiuneabluturilord ce introduce, §1 a platy assupra 'ord taxele cuveiiite.Candi]. bkiturile aril fi destinate a se descarca la veunii hams, car-ciuma, mOra sail la veua locuirrta isolatii de centrulh commune',conduetorii sal purtatoriT lord nu sunth obligati a le aduce la Mu-mull de perceptiune, eT suntO numal opritr d'a le ridica din mamat 'nainte d'a ti facutil declaratiunea la Murat ; verificatiunile a-Cestord litluturT se vorl face la loctill de descUrcare,

Art. 80, Declaratiunile se voril face inscrissl pe imprimateleModeltill No. 1, ce se Vora tene, in fie care biurol la dispositiUneacontriltuabililoru, cu plata de dete parale feta, -- Elle voICI ar-Otta felull vasselorl in care sLintil contenute bOuturile, natura a-Cestora si gradull lord de atria si catimea din Iie'care b6utura pas-sibila de na taxa diferita,

Art. 81. BeclarayunKe voril 11 toll d'a-una subscris,le de Care de-clarantl ; deca dr-nsull nu Scie, sal nu voesce a subscrie, agen-till de perceptiune va face mentiune despre acesta chiarii pe de-claratiune.

Art. 82. Pentrii a sc evita contrilmabiliforii onl ce suprisa relativala declaratiuni, agentit sunny datorl a intreba pe conductor' salcarutatq, in moment& ciindl trecl sal Sc oprescl innaintearoului dem au cu dentfdt bgaturf supuse taxelorl.

Art. 83. WO priimirea declaratiunilorb agentii smith datorr a19

lunilora lanuaria, Febuariii, si

publica,

vorii

teal

biu-

290

face tOte revisiile si tOte perquisitiunilo necessarif pentru a se assigura despre sinceritatea declaragunilora.

DeclarantiT sunlit obligati a ingadui si chiari a inlesni tOte ope-ratiunile n6cesiari1 la aceste verificatiunT.

Art. St VerifIcatiunile vora purta assupra nature' heuturiloradeclarate, assupra gradelora de tarie si assupra catimel.

Pentru constatarea gradelora de tarie agentiT se vora servi numaTcu alcoolometrele date de administratiunea centrala a contributiu-nilora indirecte si vora avea tote -d'a-una in vedere instructiunearedigiata de acesta administratiune pentru intrebuintarea alcoolo-metrului. Constatarea ca.timei bi,uturilera se va face prin miissura-terea capacitate' vasselora conforma prescriptiunilora de la art.ally regulamentuluT de facia. (Dispositiuni generale), Coturile carevora servi la messuraterea vasselord cu cercuri voila purta marcaadministratiunif contributiunilora indirecte, ca garantie de exactitate.In intrebuintarea acestod coturT, agentiT vora urma dupa instruc-tittnea ce li se va da si pe care o voru avea in vedere la orl-ceoperatiune.

AgentiT sunta respuruptori de pastrarea alcoolometrelora si co-turilora ce li se vora incredinta si suntd clatori a inlocui cuchel-tuela lord pe acellea ce le-ard sparge sad le-ara strica.

Art. 83. Resultatlua Zia -curia conslatarT se inscrie in registrulaportativa (modela No. 21) care va servi de singurula temeia laoperatiunile agentului.

Art. 8t3. Perceptiunea taxelora se face assupra qualitatilora sicatimelord constatate la revisiune. Candy declarantula lianuinduexactilatea m6ssurattirei cu to tula, reclama mOssuratOrea brmturiloraselle cu vedra, acesta nu i se pOte refusa; declarantula este insadatord a da pentru efectuarea celleT a doua m6ssuratori,si a suferi ori-ce chelluelt s'ard face cu. densa.

Art. 87. Assernenea si agentiT de perceptiune suntiI in dreptdcandy vora crede de trebuinta a proceda la ua noua me'ssuratOre,acesta insa nu se va putea face de catii la locula de descarcareallu h6uturilorii. Pentru a assigura neschimbarea Wuturilora do labiura Oita la loculd de descarcare, agentiT ad facultatea de asigila vassele.

Vassele asia-fell sigilate nu se potu descarca, si sigiliurile pusepe densele, nu se pots: rupe de ca.til in presenta agentulur, carenu pdte amkna venirea sa maT multi de 12 ore, socotite din mo-mentula adjunp.reriT bilutureT la locula de descarcare.

Art. 88. Taxele se calculosit in parte pentru conymutul fie -carui\rasa, dupa taria si catimea constatate. Este cu totula opritil a seaplica taxele pe hasa Lanier de micy-loca a beuturilorii spirtose con-tenute in mat multe vasse.

Art. 89. Diferintele intro declaratiune si resultatuld constataritnu datt loci la aplicarea ver -unet penalitatt, assupra declarantmlui,deck aceste diferinte sunta privitOre la gfadula de tarie allu b6u-turilora. Decd diferintele sunta relative la catimea Muturilora,or' ce prisosa gasita peste ciitimele declarate se supunit la platata'eT induoira.

Art. 90. Dupe terminarea verificatiuniT prescrisse la art. 81,agentula reproduce din registru portativa (modela No. 2) pe parteaa doua a declaratiuniT semnatii de conductorulii b6uturilora, con-

G

midfddee

-- 201 --

ttatarile selle, si face calculutil drepturilori) datorite pe basa acestOraconstatarT sl cu aplicatiune de taxe induoite assupra excedentuluTgasith in catimea bgtituriloril declarate.

Art. 91. Declaraliunea indeplinita precuma se prescrie la art.precedenta remane in nianela agentulul ? era conductorula estedatora a aquita imediata fara. opunere §1. in numerira totalitateadrepturiloru ce i se cere do catre agentulu de perceptiune.

Art. 92. Contra drepturiloru aquitate sa libereza conductoruluTlAuturilora ua (pita*, taiata din registrula cu matca (a. souche)(modelil No. 3) acesta quitanta serva de singurula titlu pentru li-bera intrebuintate a bguturildra in communa unde s'a facuta aqui-tarea drepturiloru.

Art. 93. In casulii canda conductorula bguturilora s'ara opunela plata drepturiloru datorite, declaratiunea se va retene la biuroa§i liguturile se Vora opri spre a se vidde prin ticilatiune, confoimaregulilora prescrisse de regu'amentula de facia. pentru vi nlareade bguturT confiscate.

Din preciula vendariT se vora trage taxele cuvenite assupra Wu-turiloru Vendute §i cheltuelile facute cu vadarea, era restuIa seva tone la dispositiunea proprielaraluT liguturilora, care va aveafactiltatea reclama in tormenu de sese lunT.

Dupa expirarea termenuluT de sese acesta rgmane debendilafiscului, sail adjudecatorilora drelitulut de consumatiune.

Perceptiunea assupra beuturiloril fabricate in communele unde suntn puse in consumatiune.

Art. 94. NimenT nu pOte fabrica liguturt supuse dreptuluT deconsumatiune de cata in temeiula uner autorisatiunT speciale a ad-ministratiunel contributiunilora indirecte.

Art. I5. Ort-cine ddresce a intreprinde fabricatiune de racbia,spiral sail here, este datora a face inscrissa cerert,a sa de autori-satiune catre agentulil bguturilora spirtese din resedinta judetuluTwide are intentiune a stabili fabrica sa.

Acosta cerere care Va fi alcatuita conforma modeluluT No. 4 . .ea va arretta;

I. Localitatea unde este a se aseda fabrica.IL Felula liguturiloril de fabrica.w.

Felula productelora de intrebuintata in fabricatiune.IV. Numgrula §i capacitatea vasseleL cart vora semi la fabri-

catiune.Produsula de micploca presumata fabricatiuneT pentru

dece dille de lucru.Ar e). 96. Cererile de autorisatiune pentru stabilirea de fabricT de

b6uturl spirtese vora fl -Loth d'S.-una revestite cu visa primaruluicommunel undo 8ubsuiitoruld cerereT '§I va avea domicihulu. Ce-rerile lipsite de acesta visa se vora respinge.

Art 97. Indata dupe priimirea cerereT agentulil catre care esteadressata, libereza Anil biletit de autorisatiune taiata din registrulilcu matca M. No. 5... .

Acestii Weak supunG pe possessorula luT la indeplinirea obliga-tiunilora impuse prin regulamentulii de facia, fabricantiloril de bgu-turf spirtese.

luur,

III.

V.

ale

elle

292

Art. 98. Purtatorulh mint Weld de autorisaliune, care voescea usa de dreptuli, ce i se da prin acesth Meth, este datorh a no-Mica agentului perceptiune' dreptuluf de consumatiune din com-muna sa, prin declaratiune inscrissa M. No.6.. . diva si ora candilare a incepe fabricapiMea.

La acesta di si orra agentulii sa transports la fabrica insocith deprimarula commune' sari de unit delegath allri acestuia si constatitdeca instalatiunea este conforms cu indicatiunile biletuluT de auto-risatiune, in ceea ce privesce mat allesu fi,lulii b6uturiloril de fa-bricath ; num6rulh si capacitatea vasselorh cari au a servi la fa-bricatiune. Assupra acestel constatarT sa incheia procesh-verbalilin treT exemplare, din care unulil sa da fabricantuluT, altulu rg-mane depush la primaria commune' si allu treilea sa opresce deagentulh de perceptiune.

Art. 99. FabricantiT de biluturT cart voril incepe fabricatiuneamat' 'nainte de indeplinirea formalitatiloril prescrisse la art. prece-dentil, sunth supusT la ua amenda de una mia. let.

Se excepts de la dispositiunile de mat susil fabricatiunile de ra-cilia din tescovina, prune in mid quantitay in cazane mobile pen-Int cart' ua simpla declaratiune adjunge.

Art. 100. FabricantiT stiifth datorT a tone registre in regula pen-tru operatiunile lora aceste registre vorii fi numerotate,snuruite si sigilate de agentulil b6uturilorh spirtOse din resedintaJudepluT. ContravenientiT la dispositiunile acestuT arlicolil, se vorhsupune la ua.. amenda de 1,000 let' si la retragerea biletuluT de au-torisatiune.

Art. 101. Fabricantir suet(' obligati a communica registrele lorhagentilorh de perceptiune, orT cfindh acestia vorii crede de cu-viintft a le cere. La cash de refush et' se voril supune pentruprinia On la Ilk' amenda de 300 ler, pentru a doua Ora, la ua a-menda de 500 let, si pentru a treia Ora la retragerea biletuluT deautorisatiune si la maximum allu amenda

Art. 102. In tottl cursulu fabria.tiuneT, fabricantiT sunth ?nut!de a transmite din treT in treT Bile la biuroulii de perceptiune allubi ,uturilord spirtOse unit tabloh M. No. 7. arrilttatorh de i)

1. Feluhl gradeloril de Ora si catimea lAuturiloril fabricate incursulil celloril din lima

2. NumOrulit si capacitatea vasselorh in care s'ail asetlathuncle sunth depuse vassele.

Age*" de perceptiune sunth indrepth a verifica orT Candi" siprin orT ce midlOce sinceritatea acestoru tablouri.

Art. 103. OrT ce catime de b6uturT s'arh gasi fabricate peste ca-timele cuprinse in tablourile transmite agentuluT de perceptiune,se vorh confisca.

Art. 104. AgentiT de perceptiune suntu datorT a exercita ua pri-veghere permanents assupra Mcalurilorh undo voru fi depuseturiie fabricate. ET sulfa' in drepth a lua cheia acestorh loculurTfara insa a putea usa de acesth drepth de cat.(' atuncT candil vorilavea motive intemeiate de a banui bana credinta a fabricantuluT.

Art. 105. Niel ua catime de Nuturile fabricate nu se pOte ri-dica din loculu uncle suns(' depuse de cat(' cu autorisatiunea agen-tilorif de perceptiune.

(Jule.

;

si lo-cult

1,80-

253

Acesta autorisatiune sa jibereza thipii cererea fabricantitoa fa-cuta prin declaratiune 1l. No. 8. . care cuprinde:

1. Felulit, taria si. calimea beuturilbrit.2. Destinatia lord.

Art. 103. Deca declarayunea va arretta ca beuturile smith des-tinate a se da in consumayune, chiarii in commuua untie s'a fa-

agentit implinescit formalitatile prescrisse de art. 83, 81si 85 ale regulamentulut de facia relative la verilicatiunea beulttrilord declarate facit aplicatiunea taxelord si libereza 'quilancia cu-.venita.

Art. 107. Dem declaratiunile vora arretta ea beuturile sunlitdestinate a se transporta in alta communa sail a se exporta, ridi-carea lord nu se va permite de cata dupa indeplinirea fortnalita-tilora cerute pentru transporturile in transild (libera trecere).

Art. 108. Agenp sunlit datort a pne pentru tie-care fabricantaunit compta (regikru modela No. 9 . . .) de beuturile fabricate side bkiturile vendute dupa autorisatiunile liberate , conformil art.de mat susii. Deca la revisiunile ce ad obligatiune a face la epocenedeterminate localuriloru uncle sunlit depuse beuturile fabricate,agenyi vorit gasi vera-ua diferenta in mat pucinCt intre catimelede beuturt in flinta si catimele ce ara urma sa se afle dupa comp-fulit fabricantu tut, acesta diferinta se va socoti ca yen dula si assupraet se vora aplica taxele dreptulut de consumatiune.

Art. 109. Se vora apera insa, de plata dreptulut de consuma-Mune , lipsurile de beuturT provenite din spargerea vasselora peCata acesta spargere va fl foga constatata in moduli]. prescrissii laart. urmatorii.

Art. 110. Fabricantit suntii obligatt a incunnosciinta despre acestaindata dupa intemplarea spargerel vera-unut vassa cu beuturi peagentit bisuturilorit spirtOseg; la pr imirea incunnosciintaret agentilsa transporteza fara nici ua intarcliare la locula uncle suntildepusebeuturile, conslata fclula, taria i catimele beuturilord perdute.Assupra acestel constatart sa incheia procesa-verbalii pe tempiulacaruia se scade fabricantuld in comptula sea cu beuturile perdute.

Art. 111. Prefacerea rachiuluT si a spirtulul in beuturi de luxiisi allele, este libera; destilatorif sail fabricantit nu sunlit supusi lanicT una din indatoririle si formalitatile prescrisse mat susd.

Despre beuturile aperate de plata dreptului de consu-matiune.

Art. 112. Conducetorit de beuturt spirtOse care vord cere scu-tirea de plata dreptulut de consumayune pe temeiuld art. 2 alitlegit din 20 Aprilia 1857 si alit art. "7 din regulamentula de faciasunlit datort a declara inscrissa natura si catimea beuturilorit lorasi felulit vasselorit in care sunta contenute.

Declarayunile se fact pe imprimatele (modeld No. ICI...) care sagasescit tote -d'a-u na in binroulit de perceptiune cu plata de peeparale foia. Aceste declarayunt se subscria de catre conductoritbeuturilora, elle remand la biurould de perceptiune.

Art, 113. beuturile declarate, dupa cum se Vrescrie la articoleleprecedente sunlit supuse la vcrificalitinea agenylora. Verificayunease face assupra natural beuturiloru.

si

bricatd,

2'34

Art. 114. Den resultatula verikatiuneT va dovedi ca Nuturitecare prin natura lora sunta pasihile de plata dreptuluT de consu-matiune, au fosta declarate ca b6uturT scutite d'acesta plata con-duailtorula bM.iturilorit se va considera ca fraudatura , biluturilese vora contisca si ella se va supune la na amenda egala cu taxelece arc ti avuta a aquita, deca declaratiunea sa aru fi costa sincerasi fara ins& ca acesta amenda sa pOta1i maT mica ca 200 lel, nicIfrece peste 1,500 'el.

Art. 115. Deca resultatula verificatiune! va G conrorma cu arr6t-,tante din declaratiune, agentunt va race pe partea a 2-a a acesteldeclaratiunT incredintarea sa si va libera conductoruluT bOuturiloriiuna biretta Want din registrant cu matca M. No. 11, bileta careva servi de tillula pentru libera intrebuintare a bkituriloril.

Art. 110. Conduckorit de lAuturf impOrtate din streinatate denatura a fi aphate de plata dreptuluT de consumatiune, sunta obli-gat! pe langa declaratiune, inscrissa si la inratisareil expeditiuniloravamale constatatere,"ca b6uturile sunta importate din steeinfilate.

Aceste expeditiunf sunta duplicatula declaratiuneT in vama laintroducerea bruturiloru, si recepissa vameT pentru aquitarea drep-tuluT de importatiune. Ag'entiT sunta datorl a se incredinta prinrevisiune deca 1:Kiturile pres'entate, sunta acelea-sT la care se ra-pOrta expeditiunile vamale. Pentru acesta sflirsita eIvorit confrontanum6rula si felulit, marcile si nwnerele vasselora cu indicatiuniledin declaratiunea de vamuire, si negasinda nicT ua diferentli voritda biletula'de libera intrebuintare M. No. 11... In cash coiatrariavoril proceda la verificarea in iletalia feluluT

Expeditiunile vamale presentate la binroul a de perceptiunea drep-tuluT de consumatiune se oprescil Ia aceste biurourl spre a se Masala matca biletelont de libera intrebuintare.

Dispositiuni particulars.Art. 117. PersOnele calkorinda pe josa, calare sat in trasura

de druma cu caT de posta, nu pont fi oprite si intrebate, si bagajelelora nu se pont visita.

Art. 118. OrT-ce acte contrariT disposinunilora articolilora pre-cedente se vora considera ca acre de violentil, si raptuitori! lorase vorit urmari correctiunalu.

Art. 119.Biligentelparticulare, furgeinele, birjele si orr-ce altotrasurT cu chide sunta supune la revisiile agentilora de perceptiu-ne, precuma si orl-ce pOte servi a transporta sail conduce lieu,turf suppose taxeloril.

Art! 120. Persdnele banuite ca uneltesca fraude servindu-se deexemptiunea pronunciata la art. 117... se voril conduce innainteauntil agenta de politic, sari innaintea primaruluT commune! pen-tru a se supune bagajele lora la visita agentilora dr( ptuluT deconsumatiune.

Art. 121. Curieril nu poit fi oprip Ia trecerea lora, si de aceeali se interdice de a se insarcina cu transportarea de NuturT sup-puse dreptuluT de consumatiune.

Art. 122. OrT-ce curierT §i impiegati a! posteloril si a altora ad-ministratiunt publice, se vorit dovedi ca au facutil sat a rayon-satil craude, se vorit unnari ca flauclatort si departarea lora din

hOulurilora.

295

serviciii se va pronuncia de catra autoritatea competinte, dupii ce-rerea administratiuneT contributiunilorit indirecte.

Despre libera trecere si despre beuturile ce se aducuin commune pentru a se vinde pe la tergari si bilciuri

Art. 123. NimenT nu este liberil a radica dinteua communaturf suppuse dreptulut de consumatiune pentru a le transporla inalta communa sari pentru a le exp'edui in strainatate mai 'naintede a II facutit declaratiunea sa la biuroulh de perceptiune celit marapropiath si de a Ii ilobOndith unit, biletit de libera trecere.

Declaratrunea va arrkta numerulii si felulh vasselorhturf, felulit, aria si catimea beuturilord §Si loculil pentru care sunlitdestinate.

I3ilettilit de libera trecere va cuprinde acellesT indicatiunT ca de-claratiunea, ell(' va fi taiatit din registrulit cu match. 111: No. 12.

Art. 124. Beuturile expeduite cu bileLit de libera trecere sunlitscutite de plata dreptulut de consumatiune in communele princar! trecil pentru a adjunge la destinatiunea lora.

Art. 125. Pentru a se buctua de elemptiunea resultandit dinbiletulh de libera trecere, p irtatorulit unul assemenea bileth estedatord ca la intrarea sa inteua communa sa depuna in numera-rid sail sa garanteze taxele cuvenite assupra beuturilorit selle. Ta:xele depuse se vorh restitui sail garancia se va anula dupa jus-tificarea scOterer beuturilor din communa.

Candit conduckoril nu vorh putea nicT depune taxele nicT a legaranta, beuturile lorh vorit fi insocite, in tOta trecerea prin com-muna, pent la esire, de unit delegatit all(' agentuluT de percep-tiune and beuturilord spirtOse. ConducetoriT vord plati pentruacesta ua despagubire de 15 parale la vedra, orT-care aril fl felulhbeuturilorit, fara insa ca acesta despagubire sa pots fi mat micaca 3 let sail mar mare ca 15 let.

Art. 126. Beuturile expeduite cu bileth de libera trecere, nupout sta prin communele prin care tree(' mar multi' de 36 ore dela data intritreT lorit.

Art. 127. Deca la esirea din communa a beuturilorh in liberatrecere se va gasi vet -ua lipsa din catimea acestor Ultima recu-noscute la intrare, conducetorulh va aquita taxele assupraconstatatii care sa considers ca venduta pentru consumatiunea locals.

Art. 128. Or! -ce substitutiune si ori-ce alteratiune"facuta in na-ture sah in felulh beuturildrit in dlibera trecere Jin tOmpulh sede-reT lorit in communa, va supune pe contravenenth la ua amendsde la 200 pene to 1,000 let, si va trage dupe dOnsa confiscarea ben-turilora represintate si plata uneT summe egale cu diferenta IntrevalOrea acestorit beutuerT si valOrea beuturilorit recunoscute la intrare.

Calitatea amendeT sa lixeza dupa importanta frauder.Art. 129. In casulh ca,ndit din fords majors sail din accident('

recunoscute de catra autorilatea municipals, unit conductor(' deUnfurl' in libera trecere va fr retenuth inteua communa peste ter-menulit de 36 ore fixath,'ellit va fl datoru a incunnosciinta des-pre acesta pc agentulli local`(' all(' perceptiuniT taxer beururiloritspirtOse si a cere incuviintarea prelungirif sederit luT in communa.

Art. f30. Beuturile adds° intr'ua communa pentru a se vinde

--

beu-

en belt-

lipset

2.91i

pe la bilcittri sail tOrgurT, suntil supuse la 1,61,e formalitatilerir trecerT, cu adaogire ca, la intrarea lora in communa, b6utu-rile se vora verifica in detain', in privinta Wier si catimer. Pen-tru Nuturile aduse spre vencoliare la bileturt sae tergurr taxele sevora depune totil-d'auna in numeraria.

Doue-clecT si patru ore dupa expirarea t6rgurilorit sari Mein-rilora,, conductoriT sunlit &Uri a suite leuturile din communa pla-Linda taxele cuvenite assupra catimeloril vadute, aceste calimi sese yora conslata prin revisiune in detain".

Dup. trecerea termenulur de 21 ore, taxele depuse vora rema-nea dobindite fisculur sail adjudecatoriloril venituriloradreptuluT de consumatiune, reservandu-se bine intellesa conduce-

dreptulur de a pune b6uturile lore in consumatiuneprinsula communer in care s'a tenunt Prgula sail b6lcailil.

Art. 131. Pentru bite operatiunile relative la libera trecere sila biluturite ce se aduc spre varjere la tArgurr sail balciurt agentitvora tene unit registru specialit, modela No. 13, in care vorit in-seri nume'rula 'ARUM de libera trecere si indicatiunile din acestiibileta, taxele depuse sail garanlate la intrare'T in communa, taxelerestituite la esire. colena de observatiunT sr va reserva in a-costa registru pentru a se menciuna perceptiunile la cart aril daloci' b6uturile to libera trecere.

Fraude si delicte in contra agentilorii.Art. 132. OrT ce contraventiune la disposttiunile regulamentului

de facia, candy acesta contraventiune are de scope eludarea sailintardierea plater taxelora, trage dupa d6nsa contiscarea b6uturi-lora gasite si ui amenda de la 200 pans la 1,500 let.

Art. 133. °Amenda nu este colectiva ci individuals, prin urmareamencla sa explica la fie-care din persOnele cart ail luata parte laua aceeasT contraventiune.

Art. 134. Call, trasurele si ore ce alte objecte emir au serval,'la transportulif bklurilora confiscate sa sequestreza candy contra,venentil nu voesca sail nu pole sa depue sail sa garanteze indatadupa constatarea contraventiune) totalitatea amendiloril care le areIi aplicabile.

Art. 135. Sunni considerate ca contraventiune cart daa loco laaplicarea conliscarer si amender;

A. Neefectuarea declaratiuneT prescrisse prin art. 80 ain't regu-lamentulur de facia la introducefea likturilorit in communele uudosunta destinate a se da, in consumatiune.

2. Descarcarea tguturilora sail introducerea lore la domicili4mar 'nainte de aquitarea taxeloril cuvenite assupra acestorit beuturi.

3. Neefectuarea in terminile prescrisse a declaratiunilora la carifabricantit do bOuturi assupra dreptuluT de consumatiune, sunlit in-datoratT prin art. 103, allit regulamentuluT de facia'.

Catimele gasite mat multi. pe la fabricantt de b6uturr spir-tOse peace catimele declarale.

5. OrT ce declaratiune falsa facuta de una fabricanta cu sco-punt de a obtene tot descarcare de comptil pentru perdert prinspargere, candu aceste perclerT nu s'arit putea proha in moduleprescrissa.

torilorii Lucs

1.

libes

definitive

La

297

6. Alteratiunile sat substitugunile acute in natura sari felulribeuturilorit in libera, trecere.

7. B6uturile ce se voru gas' pe drumurl in curse de transportil,fail a fl insocite de biletulit de libera trecere.

8. 136uturile gasite ascunse prin easse, pivnitl, gropT scl. faravre unit titlu de libera Inirebuintare.

Art. 133. On ce persOna oppune la exercitiullifunctiunariloril, agentilorit dreptulul de consumatiune se va pedepsiju 1.15, amenda de 100 ler.

In cast de, injurif sail de loviturT assupra agentilorit, su incheiaproccsit-verhalit care sa tramite ministeriulul pul,lrcu spre a urmaripe faptuitorf si a face sa li se aplice pedepsele prescrisse contraacellorit cart se oppunit cu violenta la exercitiulil functiunilorit pu-Mice,

Art. 137. Suntil supusT penalitatilora prescrisse de art. 141 dincodulit penalii.

1. Agentil statuluT sail conununall cart aril implini taxe mat marlde (kit acetic. hotarate prin tarife.

2. Agentil can au midT-locitit a se strecura, 11a prin rea cre-dinyt fie mglijenla, bauturl pentru car' aril ft Lrebuita sit se im-plinesca taxele.

Confisciirl si fraude.Art. 138. OrT ce contraventiune in materie de beuturT spirt6se

can dab, Lodi la confiscare srla aplicatiune de amenda sail numaila cea din urma din aceste penalitatT tCebue sa fie constatata prin-teunit procesit-verbale incheiatu term mutat in 24 ore dupa ivireacon traven tiuner.

Art. 139. Suntit in dreptit a incheia procesa-verbale de contra-ventiunl:

I. AgentiT contributiunilorit directe carT primescit ua lefa mensnaia de la". 150 let susti, sail remisse pentru ua summa equivalenta.

II. Primarir communelorii urbane si rurale.III. Agentil de orl ce gradit insarcinacT cu incasuirea venituri-

lora pvblice.IV. Subprefectir si politaiT.V. PersOnelelegalmente autorisate a lucra in numele primari-

lorit subprefectiloru, sat politailorii.Subprefectit i politaiT potii incheia procesii-verbalit de contra -

ventiunI §i ifara. din Circumscriptia uncle exercitaza funcliunilelor5;in assemenea case insa, el suntet datorT a remite, ram intarliere,agentuluT bAuturilorit cella mat apropriatit de loculti unde s'a con-statatit contraventiunea, atatit actele relative la constatare catilbeuturile sequestrate.

Art. 140. Constatarea contraventiund prin incheiare de procesit-verbalu se face dup. provocatinnek agentilorit de perceppune aldreptulul de consumatiune salt orl-careT alto persOne aril dovedifrauda.. Art. 141. Procesele-verbale nu se potit incheia de cats in pre-senta proprietarulul b6uturilorit gasite in contraventiune , sail arepfesentantuluT sra si in presenta conductoruluf (caradsuluT); acestiasuntu chikmatT a subscrie procesulii-verbalit impreuna cu agenitlitcare a consta"tatit frauda.

s'arit" legate alit

§i

298

arida proprietarula beuturilorit representantula seit vorufugi, sari nu voru voi a iscali, se va face mentiune despre acestain procesula-verbala care se va suhscrie atundr de duoe persdnechiamate ca marturl.

Art. 142. Procesele-verbalt voru arrelta:1. Data gilex si ora canal voru Ii redigiate.2. Fume e, pronumele, qualitatea si resedinta persdneT (impie-

gatulub care incheia proresula-verbala.3. Numele, pronumele, qualitatea si resedinta persdner care a

provocata constatarea contraven tiuneT, adfTa care'a doveditil frauda.4. Natura contraventiuneT si articolile din legea assupra

turilora spirtOse, si din reglementula de facia relative la acestacontraventiune.

5. Numele, pronumele si domiciliula proprietaruluT beuturilorasi

conduetorulur acestora.6. Fe lula, taria si catimea beuturilora gasite in contraventiune

si felula si numkulit vasselora in care sunta contenute.7. Loculit unde s'a incheiatit procestda-verbalit.

Aceste indicatiunT voru fi de adunsa candit contraventiunea con-statata va da locit numal de aplicarea amender, capita contraven-tiunea va 11 de natura a trage dupa sine pe lenga amenda si con-liscarea beuturilora, procesele-verbale voru arretta inca:

8. E valuatiunea aproximativa a beuturilora sequestrate.9. L ocula mule s'ait depusii beuturite sequestrate si numele,

pronumele si qualitatea persdner in pastrarea caruia s'aa data a-ceste lieu turn.

Art. 143. Dem proprietarula beuturilora va if facia la incheiareap rocesului-verbalii, i se va da copit dupa acesta; in cash de absentsa proprietarulut, (led densulii 'siva avea domiciliula in communaunde s'a constatata contraventiunea, procesula-verbala i se va sig-nifica in 24 ore dupa incheiare.

In casula contraria, procesula-verbala se va Op in acellasTtermena la usa biuroulut de perceptiune.

Art. 144. Beuturile sequestrate so voru sigila de agentula carea incheiatit procesula-verbala side proprietarula lora. Can4lit pro-prietarula nu va fi facia sari va refusa a sigila beuturile acestaformalitate se va indeplini pentru densulu de catre primarula localain communele rurale si de catre unit agenta politienesca in com-munele urbane.

Beuturile sequestrate se vorri incredinta, in pasa uneT persdnecunnoscute din locula uncle s'a constatatit frauda.

Art. 145. Procesele-verbale de contraventiunr si confiscarr sevoru innainta, 21 de ore dupa incheiarea lora, comissiunel ad hocinstituita in resedinta fie-caruia districtit, conforma art. 19, alinta-Wit aim 2 alla legei assupra beuturilora.

Comissiunile ad-hoc vorit da, cella mita in treT chic de la pri-mire, hotararea lora assupra proceselora-verbale st vorii communicaacesta hotarare biuroulut de perceptiune alts beuturilora spirtOsedin communa uncle s'a constatata frauda.

Prin hotararea et comissiunea ad-hoc va determina si quantitateaamender ce urrneza a se aplica contravenentuluT.

Art. 11(;. Hotararea comissiunet ad-hoc se va notifica cello mattardia in 21 ore de la primirea eI de catre agentula proprielarulur

roe

299

b6uturilord; in casa de nemultumire pe acdsta hotarkre, contrave-nentuld este libera, in termena de dece , a face recursa laministerulit financelora, efectele hotariiret comissiuner ad-hoc suntasuspendate.

Hotararea ministeriuluT financelora se explica in tdta intr@gimeaer chiara canal contiavenentulit aril usa de facultatea de recursala tribunalula ce i se last prin art. 20 aliniatala 2, alla legitassupra beuturilorii.

Art. 147. Procesele-verbale, care nu vora 11 incheiate in for-mele prescrisse prin art. 12, alai leger assupra b6uturilorit si prinart. 139, 141, 142 si 143 alla reglementulut de facia, suntalovitede nullitate agentiT cart le -au redijat remand nIspundnorr catrii.Stata si catra proprietarulit bOuturilorit.

Autorit'atile nu vora putea admite in potriva proceselora-verlialealto null ittiti de catil acetic resullanda din lipsa formalitatilorit men-titillate mat susii.

Art. 148. Procesele-verbale incheiate in regula formeza probainnaintea justitier pond la inscriptiunea de falsilicare.

Art. 149. antravenentulit care aril voi sit anuleze unit pocesaverbalit ie confiscare sub motivula de falsificare se va adressa ca-tra tribunalulit de inteia instanta alle judetuluT cu cerere Inscrissa

sub-scrissa de sine in persona sad de unit deplina imputernicititdin parte'l purtatora de procuratiune in regula. Acosta cerere seva face in termena de 8 dile de la notificarea conlirmarer proce.sulur-verl,alit de catra cornissiunea ad-hoc, ne mat putdnda con-travenentulit recurge la ministeriuld financelorit in odulit pros-crissit la articolulit precedentit.

In assemenea casd, lAuturile sequestrate riimana in depositiipant la intervenirea hotitrarer tribunaluluT; keit contravendritulavu presenta doveda liberata de tribunala pentru primirea cerere',de annulare, cheltuelile acute cu pastrarea acestorit LeuturT, vord11 in sarcina vinovatilora.

Art. 150. Cheltuelile facute cu pastrarea hiluturilorit sequestratea carurit confiscare va r6manea delinitiva, se vorit efectua din preciuluvendiarer acellora b6uturr.

Art. 151. Statulit nu re'spunde pentru nicr uk pagubk ce s'arrtivi in tempula sedereT biluturilora sub sequestre, fit din spargere avasseloru din incendia sail orT-ce alta intemplare.

Agentir singurt sunt r6spund6torr peram pagubile ce aril proven',numat din negligenta lord.

Art. 152, Proprikarir biluturilorit sunta r6spund6tor1 de faptelefactorilora sail slugilora lord, in oath privesce contra-

ventrunile cart tragit dupa densele confiscarea h6uturilorit apli-card'a de amende.

Despre implinirea amendilorii si despre vendiarea b6u-turilorti si vasseloru confiscate.

Art. 153. Indata dept primirea hotararer definitive date de au-toritatea in drepta, assupra until procesit-verbalii, deca prin ace-sta hotarare, procesuid-verbald sit annuieza, agentir liberoza bOu-turile sequestrate proprietarilora lord, fart a core de la densulitver-ua alta plata de catit aceca a taxelora dreptulul de consuma-

agentilora,

dile

°,1

§i

300

tiune, cheltuelile pricinuite cu pastrarea bi;uturilorh, r6maindh insarcina agentulul care a incheiatu procesulh-verbalh annulath.

Liberarea lOuturilorh sa constatk prin inscriere chiar pe hot ararea data assupra proci suluT-verbalit.

Deck prin hotarare procesulii-verbalh este aprobath, agentil pro-cedeza conforma prescriptiunilora articolelorh de mar josh."

Art. 154. Cana contraventiunea con,tatata prin procesulh-ver-bath da loch puma' Ia aplicaea de amenda, agentil implinesch dela contravenenti amenda in summa fixeta prin hotararea data assu-pra procesului-verbalh, libereza recepisa taiata din registrulh cumatca modelh Nr. 14, si restitue biuturile sequestrate facandh men-tiune despre acesta reaituire in modulii arrettath la articoluiliprecedenth.

In casulh d'a se oppune contravenitulh la rgspunderea amendeT,b6uturile sequestrate vord rgmane sub oprite §i se vorh vinde intermenh de 15 dile prin indeplinirea formelorii pentru vendiareab6uturilorh sequestrate.

In intervalulh acestorh 15 quo proprietarulit va avea dreptulhplatindh amenda si chelLuelile de pastrarea beuturilorit de a priilniinnapoT bc,uturile s questrate.

Taxele dreptuluT de consumatiune sa implinesch independenthde amendT.

Art. 155. Din preciulii prodush din vendiarea beuturilorh opriteca gagih allh amendilorh, se tragh taxele drepLuluT de consuma-tiune, amendile pentru pastrarea lAsuturilorh, Ara res-tulh sa time in temph de sese luni la dispositiunea proprietaruluTb6uturilorti, caruia i se da avish despre vinderea efectuata.

Dupa expirarea acestut termenh baniT sa incasseza ca venith dinconliscarT.

In casuld candh produsuth yindereT nu aril fl suficienth pentruaccoperirea taxelord dreptuluT de consumatiune, amendelora sicheltueliloru de pastrare, proprietarulii beuturilorh r6mane res-pundkorit pentru resth la plata caria sa urmaresce, conforma le-git de urmarire.

Art. 153. Cando contraventiunea constatata prin procesuld-ver-halu aprobath, da loch Ia apticarea de amenda si la conftscaleabeuturilorh, dock contravenentula va refusa plata amendef, acestase va implini din depositulti sail din garancia luata Ia constatareacontraventiuneT. In lipsa de deposita sad de garanciT implinirease va face din produsulh vendiaref midi-lOcelorh de transporth se-questrate conformh dispositiunilord art. 134 alit regulamentululde facia implinindu-se prescriptiunile art, precedenth cu exceptiu-ne ca taxele de consumatiunT si cheltuelile de pastrare se vorhtrage din produsula vendiareT Outurilord confiscate.

Art. 157. Beuturile si'midf-lOcele de transporth oprite ca gagihalit taxelorh dreptului de eonsumathine sat alit amendilorh siNuturilorh confiscate se venda prin licitatiune publics orals.Licitatiunile se tent la biuroulh perceptiunei dreptului de consu-matiune , in presenka primaruluT pentru communele rurale si inpresenta unuT agenta politieneseh pentru communele urbane.

Data duet si ora fixata pentru tenerea licitatiunel, se vorh aducela cunnoscinta publiculuT, Oath kin afisuT lipite cello pucinh cu

si cheltuelile

3o t

5 dile mat innainte la usa biurould de perceptiune si la usa primariei, oath si prin batae de lobs in Lott) cuprinsulu communet.

leca catimea beuturiloril de venduth va li mat mare ca 250 vedre,publicatiunile se voril face prin interrnediarulil sul5prefectuel, intofu cuDrinsulil pla set si interkalit de dece dile cellit

Art. 158. Ciintlil"banurile de vendutit vora fi d diferite feturt,licitatiunile se voril tone in parte pentru fie-care fell de b6uturt.

Baiturile se vemlitiotii-d'a-una impreuna cu vassele ce le Contend.Art. 159. Pregiurile oferite de catre diferitele persene care lad

parte la licitatiune, se vorit inscri pe idea M. No. 15... dupa rendit,si in dreptulu numelut fie-cant! concurentil.

Adjudecatiunea se va face assupra cellar card va oferi precluliieelld mat mare.

Adjudecatoruld vasabscri Meade licitatiune irripreunb. Cu agentilcart ail tenutii licitatiunea.

tint Vrocesil-verbitlii de adjudecatiune se va intheia assupraatria licitatiuni; acestil .procesit-vdrbalii se va subscrie de dareagentit cart" ad Onutil licitatiunea, de catre adjudecatorulit si decatre" duoT cellii"pucinil ditirre concurentit cart all luatil parte lalicitatiune.

At't. 160. Indata dupa sisver.s,irea licitatiunet, adjlidecatorulU vadepune in numeral, contra unei quitairte provisorie a ageutulut

'1Auturilorit spirtOse, ua patrime din precruld VendareT, care se varatene pank. la aprobarea adjudecatiuflet.

Art. 161. Afar& de exerntiunea Dreved,utb. la art. urrnatord,hicfua adjudecatiune nu este dilinitiva de call.' dupa aprobarea el decatre comissiunea ad-hoc- din resedinta judetuluT.Pentru acestilsferlittl agentit cart all tenutil licitatiunea comissionetatatu fOia de ficitatiune eatit proceSUlit-verbalti alld adjudecatiuneT.

Comissiunea esCe datere a se pronuncia assupra adjudeatiuneYcella multi in tret dile dupil primirea actelord relative Si a liotarisail aprobarea sestet adjudecatiunt sail tenerea unet noul

Art. 162. Adjudecatiunile alle carail precia este mat Mica decatil summa de 150 lei, n 1 sunlit supuse la aprobatiunea comis-siuner ad-hoc.

Art. 163. In casulii dna comissiunea ad-hoc va detide anulareaadjudecatiunet si tenerea uneT nod licitatiunT, se va restitui AranicT ua liitardiere primulot adjudecatoril 'summa depusa conformitprescriptiunirOrit art. 161, si se va proceda la licitatiune in termenull maximum de 5 dice de la primirea decisiurier comissiuneaad-hoc.

Art. 164. Nu se 'voril putea tone mat multi de trek licitatiunepentru vinderea ateloril betturt:

Adjudecatiunea facuta la cea d'atreia licitatiune va fi totil-d'a-unadefinitive numat (led se va cere anularea et pe temeiuldneindeplinirer formeloril prescrisse pentril 'Andrea licitatiunilorU.

Art. 165. Suntu singurl in drepth a cere inularea urea adjude-catiunt pentru lipsa de forme, persenele care all concuratit la li-ciCatiune, doveditorit fraucielorii is( Proptietarit lucrurilorl vindutein Cash candii acestea aril fi din celle oprite ca gagia in putereadispositiuniluru art. 135, 151 si 157 alle reglementulut ale facia.

Comissiunile ad-hoc, sunta 6hiamate a se pronuncia assupra ce-rerilorii de anulare pentru lipsa de forme.

inueunil puc:mit.

i

Reliantly'''.

.

afar

fie-

ionainldsh

-- 302 --

Art. 166. Nca ua adjudecatiune va fi fostd anulata pentru lipSa

de forme , si deca la noua thltatiune se va dobendi unit precis

ma! mica cath acelld allh licfiatianel annulate, agentit call ad

tenuth lidtatiunea neregulata vordlirespumptorl pentru diferfluta.

Art. 167.'Adjudecatorif sun td datorf a plan preciald ad mlea.lief §i taxele dreptulul de consumatiune assupra bentnrilorh cumOrabe, cella mutat in Ire! Bile dt0a incunosciintarea ce '1 se vaface ca adjudecatiunea a deVenith definitiVa; in 6suld contrarid,sumrna depusa 111 licitatiune va remanea perdula pentru dOnsuld

si acesta summa se va ildaoga la preciuld adjudecathnnef urnaatOre4

Art. 168. Contra incassuirer surnmelord din vinderl se vordbera quitante din registrant a souche modeld No. 16 decalucrurde Whdute vorh Ii fostd din acelle oprite ca gagih sad dinregistruld a souche Mod. No. 17, deca nacrurile vendute vord flfostd confiscate.

Contra taxelord dreptulul de consumatiune se va libera qudtanqiapreWduta la art. 93 allu acestut reglenienth.

Art. 169. Do veditorif fraudelorh cari dah loch la confiscarea b6u,

turilord, ad drepta la jum6tate din preciuld vindereT acestord bijuturf.

NimenT nu pOte cere a se bucura de beneficiuld accordath doveditorilorh, deca numele WI nu va fi trecutil in procesuld-Verhald

de constalarea contraventiuncf.Doveditoril vorh da pehtru summele ce priimesch ca parte d n

produsuld vinderef Wuturitord confiscate, quitanta legalisala de prifnaaria locala sad de cornksariaMat de politic.

Art. 170. Din totaluld surnmelord prodhse de vinderea Muhl.rflord si vasselorh confiscate se vord trage mat antaia chelbue-lih) facute cu pastrarea bOnturitoril restuld name se va imparti intre doveditort filch sad adjudecatorif veniburilorh dreptulfif de

consumatiune.CheltuCifie pentru pastrarea b6uturiloril, veal fi totid'a-una spri.

jinite cu acte justificative.

Art. 171. Toile operatiunile relative la vhderile de Muturf sila rephrtiyea produsuleacestgrh viSiaprf, se )1orh inscri in registru mod! No. 18.

Cu partea din produsulh venddrilorh de Iihturr confiscate r6nnA

ne in profltuld cassel dreptuluT' de consumatiune, agentif de perceptiune af acestut drepth se vorh inchrca is venitu in jurnaluldlora de cassa.

Art. 172. In communele cart percepd taxe de accish assupraWuturilord supuse dreptuTh de consumatiune produsuld bedurflordconfiscate, se va impara in moduli urinatord

JurnOtale se va da dOveditoritorh contraventiunef cad an rnotivatd confiscarea, conform art. 21 din lege assupra Uuturflorh.

Surniltate se Va imparti egal4 intre cassa accisulut si cassa drep

WWI de consumatiune; fie fraude constatate de agehlif accisululfie dovedite de agenla dreptulul de consumatiune.

Serviciati exteriorii.Art. 183. Tote casurile de contraventiuni cari tragh dupa

sele aplicarea de amends sal corfisearea, se supunil comissiunhordad-hoc instituite prin art. 19 allu legiT din 20 Aprilid 1837.

chin

si

303

ACeste comissiunT tune rdintele loci in rer dinta fidte-ruia juOh 0 se compunh primarulit communel rerdinth, de cas-sierula generale alla judetuluX si de unit delegatit allh prefectuluT.

Art. 187. Comissiunile 'ad-hoc sunta datOre in trig dile cellamulti dupa priimirea proceseloril-verbale cart constath cOntraven-punile, de a da hotartrile.lorh pentru aprobarea sah annulareaacestoril processe-verbale.

Hotararile comisiitmilorA ad-hoc sa transmith locurilorit de undos'ah priimith procesele-vei bale assupra citrora sunth date. Extrac-tele dupe aceste hotararT se communich de catre comissiune ad-m inistratiun eT centrale a con tributiunilorh indirecte indata dupa pro-nunciar6a torts.

Art. 188. Comissiunile ad-hoc nu poth pronuncia annularea pro-ceselorti-verbale de contraventiune de tali in casulh previldutit laart, 15 aliniatuth 2 ally legerdin Aprititi 18 i7.

Cana insa comissiunile athoc vora avea banuela asiupra sin-ceritateT arrilttarilorh cuprinse intermit procesti-verbale, elle voraavea dreptulh a suspenda darea hotarareT assupra acostuT procesit-verbalti Si at core cassieruluT generale sgt ordone ua cercetare lo-cala.. a faptelorh.

Art. 189. Prin hotararele dale pentru aprobarea proceseloril-verbale, comissiunile ad-hoc va fixa cilia amendeloril la cad vaurma a II supusi contravenentiT,av'Ondh tots d'a-una in vedere dis-positiunile reglementuluT de facia relative la contraventitutT.

Art. 190. Hotarlrele comissiunilora ad-hoc pentru aprobareaproceselorh-verbale sunt definitive si executoril deco dile dupit no-tificarea catra contravenentt, tied in acesta intervalh contrave-nentiT voril Li facutil recursh la ministerulh financelorii sau vorufi ceratit la trilninalil annnularea procesuluT verbalii pentru mod.-vulit de falsificare, executiunea hotarirelorti date de comissiunilead-hoc se va suspenda papa candit ministeriulit financelora sautribunatulii se voru 11 pronunciath.

Art. 191. Hotararele comissiunilora ad-hoc se notifica contra-vonentilorii in extracts contra unel adeverinte arrO,ultOre de dataqilelf in care s'a facuta notificarea, data de la care incepe a senum4a termenulil de ditP pentru recursurile la ministerulh fman-celorh si la tribunate. In casulh canda contravenentiT nu vorufi domiciliay in communele unde s'ail constataih contraventiunile,hotararile se aftsezil pe usa biuroulut de perceptiune mit prima-fief locale. lvermenuth de dece dile se va socoti din diva akdrei.

Art. 192. Executiunea hotarareloril date do comissiunile ad-hocnu se va suspenda de cats in vederea dovedilorh constatatdre cacontravenentit au recursh la tribunalit sail la ministeriulh finan-celoril. Apreciarea acestorit dove& se lassil in responsabilita-tea agentilorh insarcinay a executa otararele.

Art. 193. Comissirmile ad-hoc sunt inca chiamate a se pronun-cia assupra licitatiunilora tOnute pentru vi'mdiarT de b6uturT con-fiscate sah oprite ca

Pentru acesta, sf6r0th elle priimesch do la agentil ins5xcinatT cuyffierPa licitatiunilora foile acestorit licitatiunT 0pCocesele-vertaleiie adjudecatiune relative, Si sa conformezh cu dispositiunile Art.151 allu reglementuld de facia.

ale de

20

gagia.

304

Art. 194. Controlorii contributhmilorh directe atasatT la prefecoturd fia-caruia judetii vord servi de secretari al comissiannorit ad-hoc,

Attributiunile loth in acesta cualitate sunt:1. Espeduirea correspundintel comissiunilord ad-hoc cu admi-

nisiratia centala a contributiuniloril indirecte si cu agentiT de per-ceptiune at dreptuluT de consumatiune.

2. Tenerea registrulut modeluth No. 19, in care se von transcripe rendh de data in resumath tote procesele-verbale de contra -ventiunt si hotararele comi-siunilord ad-hoc date assupra acestoriiprocese-verbale.

3. Tenerea registrulut modelh No. 20 in care se inscrih bitesummele ce agentii de perceptiune aT dreptuluT de consumagunesunth datori a incassui, dupa botararele comissiunilorh ad-boc, caprodusurt din amende si venclari de bOuturi confiscate,

Art. 195. La fie-care sfdrsitir de lima comissiurtile ad-boc voriltramite administratianif centrale a contributiunilorh indirecte uacopie extrasa dupa registrulh modelulut No. 20.

Art. 196. Ua indemnitate mensuala de 25 lei se va da fie-diruiacontrolorit at contributiuniloril directe pentru accepersea chellue-bloat de cancelarie aile comissiunilorit ad-hoc.

Registre si compturi.Art. 197. Pe Tanga registrele speciale indicate la diferitele tit-

lurT alle reglementulut de facia, agentil insarcinatT en perceptiuneafie pe sema fisculul Ile pe sema arendatorilorh, smith datori a toneunit registru-jurnald la care vorh inscri pe randh incassuirile sirespunderile facute in cursulit fie -curia

Incassuirile sa treat in urnalit indata dupa liberarea quitanteslora cu matca contra carora efectuath.

Art, 198. Agengit de perceptiune suntil obligati a se conforms,pentru tenerea registrelorii cu instructiunile ce se vorir alcatui decatre administratiunea centrals si carfvoit 1iimprimate pe paginad'antaiii a lie-caruT registru.

Indreparile si rastiturele in registru sunlit eu totulil oprite. Lacash de errore se va [rage assupra cuvinteloril sat cifreloril gre.site ua linie subtire cu condeiulii asa in cats sa se Vts totir d'a-una cunnbsce aceea ce a fosth

Art. 199. Agentit de perceptiune sunlit obligati a versa sum -mele incassuite de el la cassieria parliculara a jUdetului din dacein dace clile sah si mar dessil de va 1i cu putinta priimindit iotad'a-una recepissa cuvenita.

Act. 200. La finele fie -curia lunT peceptorii dreptuluT de consu-matiune pe sema fisculuT (in regie) Subth datorY a trambe prin in-termediarulit cassieruluT generalit Mitt judetiului administratiuneicentrale a contributiunilorh indirecte:

1. Copie intocmai dupa jurnalulit de cassa pentru incassuirilesi respunderile facute in cursulh Inn&

2. Lnii bilanciir de incassuirile si respunderile acute incursulh lune insocith de bite actele justificative de clieltueli pre-cumit recipisse alle cassieriloril particularT sail general[ pentru

efectuate, quitantele doveditorilorti do prlimirea portiel cu.venial. lord si altele.

s'att

de

ver-sarile

dile.

:303 --

3. Lisle extras( dupa registrele speciale.a), De Woturi le introduse in commune spre a se pune in cons

sumatiunea locala,bt. De Wuturile atluse pentru vendare la tergurt sau belciurt.c). De Wuturile intrare in commune cu bilete de libera trecere.(I). De b6uturile fabricate in communa cu insemnare detaliata

de Wit s'aa datil in consumatiunea commune! si cite s'ail expe,duit4 cu bilete de libera trecere.

e). De bilete de libera trecere liberate in cursutab. De contraventiunile constatate, amendele implinite Si incas,

suirile din venpre si bkhurt confiscate.Declaratiunile inserisse de or! -ce feta facute de contribuabilf si

remase iii mantle agentilorii de perceptiune se vora alaura inlistele relative.

Art. 201, Agentula de perceptiune care dupa cilia dile de lafinele une! Inn! nu va fi tramisa compturile stile pe acea luna casesierulut generalil allu judetuluf, se va supune la uii amenda egalacu cifra remisselora cuvenite lul pentru dilele de interdiare.

Art. 202. Agentit de perceptiune a! dreptulut de consumatiunepe sema arendatoriloril nu suniu obligati a da administratiuner conetributiuniloril indirecte, compturile mensuale enumerate ma! susit.

Arhdatoril serail dater! a remite, la finele fie-caria hint, cas-sierulut generalil allh judetulut, ua lista de contraventiunile consta-tate in cursulit Ruler si unit compta de tote sum-tele implinite dinamends si din produsula vendarilora de UuturI confiscate. Acestacompth va 11 totil-d'a-una insocitii de recepissele cassierilora par-ticular! liberate in contra, versarer amendelora impliuite si do qui-tantele date de doveditoril fraudelora pentru prihnirea portiotvenite lora din valOrea Muturiloril confiscate.

Arendatorif sunta assemenea datorT a remite cassierilora generaltcomptulit trimestrialii de produsulii taxelorit dreptului de CODSUmatiune pereepute de thinsii si de cathnele de Wuturi fabricate incommunele uncle exercitezil dreptula de arendatort.

Art. 204. Registrele care se vorii intrebinta de agentiT de per-ceptiune at dreptulut de consumatiune vorii fi numerotate sisigilatede cassierula generala anti judetulul sub semnatura sa.

Pereeptorit repel vora priimi registrele siimprimatele necessaritlorii de la cassierulit generalit allu judetulul, caruia se voril tra-mite de administratia central& a contributiiloril indirecte,

vorit procura assemenea registre §i imprimktte cucheltuela sail de la cassierii general' al judetelorit sail deort-unde affil aril voi, cu conditune ca elle sa fia confortne mo-

alicturate la reglementula de facia.

Dispositiuni transitorii.

Art. 205. Porceperea dreptulut de consumatiune assupra Nutu,passibile de acesth dreptit care se voru gasi iii liinta la data

punereT in aplicare a Leger din 20 Apriliti 1857, se va face conform itprescriptiunilorii de mat josil alle regulamentuluf de facia.

Art. 2015. In fie-care communa se va institui una saa maimultecomissiunet ad-hoc cu insarcinarea de a constata catimea, felulu si

20

lune!.

Arendatorilloru

delelorii

rilorii

co-

306

graduld de lark. allu bduturilord supuse dreptului de consumatiunecare se vori':, alla in pravaliile, pivintele sad magasiile ort-carordpersOne care fabriceza, vendil sad detend sub fie-care titlu asse-menea b6uturT,Aceste comissiuni se vord compune, in communelerurale de catre prirnaruld communet si agentulit de perceptiuneadd lOuturilord spirtOse, deca and assemenea agentd se va alla incommuna. In communele urbane, comissiunile se voru compunedeand delegatd allu primarielf sad and notabibl de suburbie, de unitagentit politienescil si de unil membru allu corporayunet rachie-rilorit desemnatil de starostia acesteT corporayunT.

Art. 207. Comissiunile ad-hoc sunta dater° a se transporta ladomiciliuld orT-carut detentord de b6uturt spirtese pentru a faceconstatarea cu care sunta insarcinate.

DetentoriT de biluturt suntil obligati a face comissiunilord ad-hocua declaratiune inscrissa. modeld No. 21, arrktatOre de felulit ben-turilord , taria lord in grade alle alcoolometrulul Wagner si cati-mea in vedre si ()rale. Aceste declarayunt sa oprescd de catrecomissiunT si se inscrift intrufi lista modeld No. 22.

Deca detentorili de bAuturt vord refusa a face declarayunea ce-ruta de acestit articold, comissiunile vord constata prin verifica-tiune, catimea, feluld si atria b6uturiloril aflate, facendd menyunepe procesuld-verbald allu constatareT despre refusulit de decla-ratiune.

Art. 208. Comissiunile suntit in dreptd a se assigura de since-ritatea declaratiunilord ce li se facil, procedandil la verificayunedupa dispositiunile art. 184 alld regulamentulut de facia.

DetentoriT de b6uturi suntu obligati sub pedepsa uneT amen4T de1,000 1M a se supune la verificayune si a inlesni comissiunitordtote micy-16cele pentru efectuarea et.

Art. 209. In casulit 'rancid resultatuld verilicayunit aril dovedica detentoruld bOuturilord ad facutft ua declaratiune Lisa assu-pra catimet biluturilord stile, ort-ce prisossu gasita peste catimeaarrgttata in declaratiune se va supune la plata taxer induoita.

Art. 210. Assupra fia-caria constatari, comissiunea incheia pro-cesil-verbald modelii No. 23, in induoitd exemplad din care unuldse remite detentoruluT b6uturilord.

Acestu procesii-verbald serva do temeid la taxarea 1.6uturifordfia-caruia detentord.

Art. 211. Dupa terminarea lucrarilord selle, comissiunile inna-mteza la sul)- prefectura ocolulut, in ceea ce privesce communelerurale sail la cassieria generalii a judetuluT, in ceea ce privescecommunele urbane atatit dec!arayunile priimite de la detentoiii deMuturt catil .si listele modelit No. 22, precurnit procesele-ver-bale alle conslatarilord.

Sub-prefectiT sail cassierit generalT facd calcululd taxeloril dato-rite de it'd care detentord de bi,,uturT dup. constatarile corn isiunilord.

Pentru fla-care plass& sad communa url ana sa formeza and ta-bled modeld No. 24, in induoitd exemplarit de tote summele ceurmeza a se incassui; unuld din exemplarile acestuT tablod, se in-nainteza administrayet centrale a contribuyunilord indirecte, Oracellil-altd sa remits de catra sub-prefecy cassierilorli de plasi pen-tru a regula prin perceploriT communalr, implinirea taxelortl, sailse opresce de catra cassieruld generale care face a se implini lac-

ci

307

sete prin agentiT insarcinag cu perceptiunea impositelord directein communele urbane.

Art. 212. Plata taxelord se face, pentru communele rurale laperceptoriT communalY si pentru communele urbane la perceptoriTcontributiunilo tit directe in modulo_ 'n termenile determinate prinart. urniatorh:

Art. 213. In termend de 10 dile de la data constatareT, deten-toriT de beuturT spirtOse sunlit cratorT a se presenta la perceptorelecommunald in communele rurale, sail la perceptoriT contributiu-nilorit directe in communele urbane, pentru a regula plata take-lord datorite de eT.

AceAta plata se face in numerariil si'n cursulh thesauruluT, con-tra quitantet tiiiatA din registrulit cu matett modelit No. 25.

Art. 214. Dem lusa summa datorata de unit detentorh valimaTmare ca 200 leT in communele rurale, 500 lei in communele ur-bane, afara de Bucuresci, Ias§T, Galati, Braila si Crajova tsi 1,500lei, in aceste din urma commune, dt','ntetorulit 'nu se va indatoraa plati de catit jumetate din datoria sea; pentru plata celleT altejumetatT, i se va accorda sub depunere de gara.ncia, unit termenilcare nu va putea ft maT lungd de treT luni. Dreptil garanciaperceptoriT dreptd a priimi de cath efecte d'alle Statulut sadpolitic cu tret semnaturi de persOne recunnoscute solvabile.

Art. 215. DetentoriT unet catimi de beuturT de orT-ce feta, maT marede 1,000 vedre in communele urbane si 100 vedre in communelerurale, smith liberT in 10 dile de la data constatareT a declara cavoescd a suite din commtna totalitatea sail parte din beuturilelord pentru a le transporta in alte commune sad a le media inexportatiune.

In a.semenea cash eT vorh indeplini formalitatile prescrisse pen-tru libera trecere si li se va accorda unit teed-lend de 20 dile,pentru a ridica betaurile ce ail declaratii ca voescd a scetedincommuna. Taxele cuvenite assupra acestord beuturT se vorh de-pune sad se vord garanta; depositd nu se va restitui sail garan-cia nu se va annula de ca.th dupa justifIcarea e§ireT beuturilor dincommuna. Expirandii termenulh de 20 dile fb.ri ca esirea beu-turilord sa fi fostit efectuata taxele depuse sail garantare remand.dobandite casset dreptuluT de consumatiune.

Art. 216. Dem pang la expirarea ternienuluT de 10 dile fixatil prinart. 213 detentoriT de beuturT nu se vorh fl presentalit la bittrouldde perceptiune pentru a regula plata taxelord assupra beuturi-lorh constatate in possessiunea lord sail pentru a declara cif vo-esce a scOte aceste beuturT din communa, dispositiunile legit deumtlrire pentru inplinirea veniturilorit publice, annulit 1852,se voril aplica in contra lord.

Art. 217. Beuturlle ce se vortt dovedi ascunse cu intentiuneade a se sustrage de la plata taxeloril se vorit considera ca &andintroduse fraudulosit si se vord conftsca; era proprietariT lord sevorh supune la ua amends de 1,000 let.

A t. 218. Cornissiunile insarcinate cu constatarea beuturiloril inGinza la punerea in aplicatiune a legiT se vorii bucura de ua re-miss de 1 la °/ assupra thtalitatir taxelorh cuvenite assuprainrilord costatate de elle.-- Aceslb. remiss se va imparti egald

---

§i

n'aii

din

Wu-

308

intre tote persOnele earl compuna comissiunea; plata el se vaefectua treptatil dupift incassuirea taxelorii.

Art. 219. Pentru annulu i iu allu aplicatiuniT legei din 20 A-priliii 1867, guvernulii este liherii a modifica dupa trebuinti dis-posigunile regulamentulul de facia., relativii la tenerea

pentru arenduirea venituriloril dreptuluT de consumatiune,liciiatiuni-

ANNEXELA

REGULAMENTULU PRECEbENTU ASSUPRA BECTERILORCSPIRTOSE.

Annexti la art. 80 Modelit No. 1.

Declaratiune de introducerea bettturiloru pentru con-.sumatiunea local:EL

Sub-semnatulii domiciliatii in communaplassa judettilti

actual din . . . cu biIetulii de transiteNo din 18; . .

in calitate pentru consumapune In communa. .urmatdrele cuantitatI de lAutarT.

No.vaselorti

Vedre Ocale

Poste tot0 vedreora

Pentra care platindd taxa dreptuluT de consumaliune conformaart. 1 allii Leger din 20 Aprilia 1837 §i costulii acesteT declaratiuni,sa mi se libereze potrivit0 art. 92. din reglementul0 apticareTLegT cuvenita quitanci4 spre a'mT fi recunoscutk legala possedaresi libera intrebuintarea a diselora bktiurT.

Data la - . . 183.. .

. . . .. .

310

Modell"' No. I Lis.

No.

CONSTATARE.

Sub-semnatulit agentil an perceperef taxelor6 dreptulur de con -sumatiune de la beuturile spirtOse ce se introducli sari se da.0 poll-tru consumatiune in communa . . . . proceilandn la verilica-rca tarieT §rcuantitateT beuturiloril declara.nluluT, mit gltsita sitaxatil:

=-2ctI>

dz

CUANTITATEA

FELULU BEUTURILORU

TAXA

vedre oca lel 1 banY

Costulii declaratiuneT . .

Peste Iota vedere . . .

ocaera lei . . . . banT . . . pe care priiminduf de la decla-rantil, Tamil liberaiii quitancia No la . 18( . .

Agentic

ti

II)

I

311

Modell': No. 1 ins

PRO CESU-VERBALU

FacOndil verificaliunea cuvenita cuantitatelf beulttriloril declaran-tuluT pin mOsuratore cu 0 dupa cum se arretta marjosii, anvil gasit'o mar mare, Insa:

CUANTITATE

NUMIREAll a,chitt

panic la 16grade

R aellitiI

laspir il de16 oinil

la 30 grade.

Spirtil de la30 gradein susti.

Bere.

vedre ucal. vedre oca. vedre. oca. vedre. oca.

Cuantitate constatatti., declaratA

Remilne prisosti .iassupra curia, cori-lormil art. 89 din Re-glementil s'aii mai a-plicatti incA uA taxis.priimindil :

lei par. Pentruvedre oca

4 . Rachia de tarie pans la 16 grade.

4 . rachiii si spiral de tarie de la 16-30 grad.

. , spirtii de tilde de la 30 grade in susil

e , Bere.

Peste totri lei parale .

pentru care s'aii liberatil declarantu;ur quitancia No.

la . . . . 186 . . .

dgentii

Dcelarantii

. . . . .

1

e

. . .

Modelti No. 2, Art. 85.C AETTIportativii pentru inscrierea operatjilorii de messurare si grgduire.

DATANUMELE SI PRONUMELE INTRODUCATORILORU S'ACELORTI

CE SCOTU; PRECUMU SI NTJMERLILQ VASSELORU.

=lar 411711

INTRODUCERE. SCOATER.E.Cuantitatea. Grade. Cuantitatea.

Vedre. Oca. Vedre. °ea.

..a.S)I 47=7

al

Grade.

cJci

Q.)

,...i

.E.

=31iAnnexe la art. 92. Registu de quitaticiA modele No. 3.

No. .

No . .

De lamiciliatprimittipentruse notezilacestelxele lo:re186 .

. . quitantel

jurnal ulul

Reportti .

D. . . do-e in . . . amsumma de leibeuturile ce

in dreptultimAtct cu ta-

la . . .

'creeptore,

CUANTITATEA BEUTURILORU SI A TAXELORU

Rae lile pimala 10 grade

,.. Ongla 30 grade

Spirt de la 30grade in suse Bere

Quan -titate. Taxa Quan-

titate. Taxa Quan -titate.

vedl im

Taxa

lel e.

Quan-titate.

veil

,r,.1eel lei p.veil oc lei p. veil lie lei 11.

,

,

.

315

Nor . . quitancei No.... jurnalulut.

SERVICIULU PEIICEPTIUNEI IMPOSITULUI

BEUTtJRILORU SPIRTOASE.

QCITANCIA

De 1a D. . . . domiclliatil in. . . .am priimita prin . . . summa de .

A . . . t . taxa cuvenita fisculul, RssupraZ b6uturilorit notate in detailu pe contraH paging, introduse in communa

pentrg consumatiuneaQuitanta de falcia va Servi pla.titoruluI

Cei citater tie, de titlu pesntru libera intre-buintare a tliselorii Leuturf.

Data la annuli 1857. .

4 Per ceptoni,

H

E-+

0C)

1-J

H

°C.) .

121"

Z1COen v6

E ^2)..E 13-=

tc!

0

)0CLici)0 0

E co) ;^V

E0 0 cd.= 4 a

ci..

ler.

locals.

C)

-

c.)CJ

a 33 c.)

5i"c4 CCU

P=1

g

316

CL1ANTITATEA IN

FELULU. TAXAeIrre. LIME.veil re. I nca Lei. p.

Pesle tutu

Radii& p6,n5. la 16 grade aseqatuin Cu taxa de daft leila vedra face

Spirta Oita ta 30 grade asedatitin cti taxa de erel leila vedra face . .

Spiral de la 30 grade in susa a-sedatit in 0,11 to to deitairti let la Vedra fato .. .

Bere asedata iii . . .cu taxa dedtior 1(11- la Vedrii face

Taxa declaratiunet

vedre . . . . oca . . . Ora lel . .

10

I

...... . ........

......

_

317 --

Annexil la Art. 95 ntotlelti No. 4.

Domnule agentre,

Sub semnatula domiciliatit In cotnmuna . . . .. . . playa judetu 1 a dorindii a

inflinta ua fabrica de b6uturi spirtilOse sub eonditiunile impusefabri(lanWorii prin § 41 de sub cap, II Null' I al% reglementu-Jur aplicaref legeT impositulul assupra b6uturiloril spirtuOse, pecart voescii a o stabile in am onOreavg informa despre acesta si a v6 arrkta Ca;

I. In citata fabrica am S. fabrica

2. Productele din earl am a fabrica citatele Vuturt vorit fi . . .

3. Fabrica va posseda

4. Din citatele producte, lucrandh cu tote vassele indicate maisusii, se pOte fabrica In qece Mile lucratOre sariferturl pans la:

vedre ocale

Peste totil vedre ocale . . . .

Vg rogLI, D-le agentit, ca, conformil art. 97 din citatu/ii regle-si bine voiti a 'int libera cuvenitulit bileat de autorisatiu-

ne, pentru inflintarea mencionatel revestita acesticerere si cu visa primariel respective.

Annurit 18G . . Luna in cyle

a

menta,fabrics, Hindu

, . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . .

318

No.

Modelii No. 4 Lis.

Primarulti C o non told

Judetulit . . . 4 . . . plassa . . . .1

Annulit 186 , . Luna ..... in clile

gub-semnatulit avOndil In vedere reglementula aplicarei legeT

assupra Nuturitord spirtudse, legile, reglementele ,disposittunile

de administratiune public5. §i coniideraudii cererea . . .

se atesteza ca D-selle i se OW da voiapentru inflintarea fabricel ce cere.

.Pr

1 . .

si

D-lut.

intarti,

IND

IRE

CT

E.

319

Annexu la art. 97. Registru en bilete de autorisatiuni.Mt dell No. 5.

No.

Duna eererea. . . . domieiliatttt incommunaplasajudetultii s'a liberatit I I.

186 . biletii de auto-risatiune pentru . . .

fabric . . de uturtspirtoa.se, stabili. .

indecla,r1indl ca intrks. . . are

dina fabric.

posedaridft labrica .

. . . intervallide qcce dile. sal etc.

fierturi.intrebui»Vinill din ci-tatele producte si

eu Vito vaselepole iabrica rina in

vedre nealo

Totall

Agentl,

HzHH

H

OC)

HC)H

la;

ROMANIA

MINISTElICLU FINANCELURU

Agentulii spirtlise din resetlintajudettillAnnuli"' 186 in ()lie ,

No.

BILETU

PENTRU INFIINTIARE DE FABRICI.

Pentru infiint,are de fa,brici.D domiciliatil in communa

plasa judetulti i se di"'autorisaliune a infiinta in ufabrich de care va, poseda

declaratiunea vasse . . .

era fabricatiunea citat bimturare a o face dincu care producte lucrandl ne intrerumptit ileceMile sail etc tierturI si in tritevassele va fabrica aproximativii:

vedre ocale

Poste Mil vedre

ocale . . .....Avendu D-luI a se conforma, intru tote ptes-

criptiuniloril legeI si reglementuluI imposituluiassupra b6uturiloril spirtlise.

Acestil autorisatitine nu yaite prejudeca intrunimicu dispositiunele independent° de serviciulitimpositului assupra bturiloril spirtiise si carewrit ti popritlire inliintiirei acestel fabrici salfunctitinftrei el.

Autorisatiunea biletului de faciti este tiatiinumal in ceea ce privesce administratiunea men-citinatului impositii.

Agentil ,

PL1

ra

Hz

(J)

dupti D-luT urmittirele

Il-

....Orit 113

10-erdmin

bdtiturilorii

.. Inna

i

. .....

320

Annexti In art. 98. Modelii No. R.

Demnule Agenta,

Subseirmatulil domiciliatil in communa

. plassa judetula usandii

de dreptulii cc mi sa acordatii prin biletulii de aulorisaliune cu

No din 186. . . WI incunnosciinteZ4

ca la ora , .

va incepe a fucra fabrica urea dece o am stability in . , .. . , . . .er Tr ///

Annulii 186 .. . Luna in , . . dile.

321

Annexii la art,No.

102.7.

Annuli! 1867, Lima (pieModell)

FABRICAde

a lir;

Situaed inConan una . . .

DOMNULE AGEXT11,

Potrivitii art. 102 din reglementuldreT legel irnposituluT assupraRise am onOre a v6 lncunnosciinta cal de la

pang laadica trel (lite

No. lucratOre am fabricatii:

CUNTITATEA TARIAFEI.1:1.0 BEUTURILOM

\WIT. flea..........

Grade.

Peste tote vedre...... .bOuturt

. . oca . . . .Aceste sunlit depuse in magasia din

§iasedate in vase ins&

Jr a productele intrebuintate la acesta fabri-caliune sunt cele indicate pe contra paging.

Proprietarula fabricatiunet.

Domnulut agentti allu dreptilluI de conAimatiune din coin-niuna

21

antic&biluturiloru spin-

.

. . . . . .....

. . . . .. . . . . . . . . ....... . . . . . . . . . .

322

Mode Hi No. 7 bis.

DATA.

PRODUCTELE PUSE IN FABRICATIUNE

xti

CO 0 0Liipa. dina.

Tutalil . . .

Summe le din to -)bloulil precedents.)

Totalii generalii.

- 323 -

BEUTURILE FABRICATE

RACHIU SI SPIRTU

1-16 16-20 20-30 De la 30grade. grade. grade. grade in

snsilVedre. Ioea Vedre. coca Vedre. Inca Vedre. nea Vedre. Iota

BERE.21

C CJ

dcd

I

FA1IIUCA

nF

A LID

No. . . .

341

Annexii 1a art. 105. Modelii No. 7.

18; . . _

Domnatle Agentii ,

Voinda a redica din bAuturile depuse in magasia dinurmatdrele bAuturi:

CATIN1EA

vedro flea

TARIA SI FE1.ULU BEUTURILORU

Peste totit vedre . . . oca

care flindil destinate a seVA rogii, D-le Agentii, ca conformil reglementuluT, sa bine-voill

a libera cuvenitpentru

Proprietarula fabricatiuneT,

L

325

No.

Moder' No. S M.&

CONSTAT A RE.

Sub-semnatulii agenti, allu dreptulut de consumatiune bicuturilorhspirtdse din communa procedandla verificarea thrieT a cuantititel declarantuluT, am&Rh:

CA,TIMEA

vedre on

TARIA. FELULU BEUTURILORUst

VASSELE IN CARE SUNTU ASEDIATE

TAXELE

oca eraPentru care s'a lilreratu de cu NO

Agentit,

la 186 . . .

td beuturiloru

Pesle tofu vedre

a

OB

SER

VA

TII

326

Annexii la art. 108. Mode No. 9.

PAR MA FABRICANICLUI.

BEUTURILE FABRICANTE.

1Nt5RVA-LULU

RACH1U SI SPIRTU DE TARIE

pana la16 gradeinclnsiv ii.

de la 16panA 1a30!rad. inel

de la 30is rade in

snsii1'otalt

SERE

vedre oe vedre vedre ved re oe ved re oe*c= IM f oe

F

e la la h.

Obs

erva

tii.

- 327 -

BEUTURI E,PEDUITE IN TRANSITU SI DATE IN CONSUMATIUNE.

371 DATA. No. RACHIU §I SPIRTU DE TARIE

I"

e. ce

as17.1.

liana laid gradeinclusiv.vedre.Ioc

de la, 10 de la 3040gra. grade in Total. Bere.

de incl. sus.vedrel )c mire. cc. vedre.I yr. oc.

cd

LQ

0F.)

8c.,

c'..4

d=. ci

=.,.,.-E.

10.

T,

Sub-semnatulh, .

mutt . . . .

aduch din

pentru consumatiuneurmatOrele

318Anexii art. 112, modelti No. 10.

D eclaratiune.

domiciliath in corn-. plassa judetulii

cuin cualifate dein communa.

CUANTITATEA.

vedre. I oea.

PELULU BEUTURILORU SI VASSELORU TN CARE SUNTU ASEDIATE

Peste loth vedre

ocale . .Aceste b6uturT, Iiindli de natura cellorii aphate de plata taxe-

lorh, dupa art. II allh leger din 20 Aprilih 1867 si platindh clewpara!e taxa at:ester declarayunT, sit mi se libereze Juletulu previl,-(Juth la art. 115 din

6reglementulh aplicarir citater legT. Data la .

1 . .

No.

Constatare.

Sub semnattilh, agenth allu perceperil taxelorh dreptultai de con -sumatiune, de la Nuturile spiriOse din communaprocedandh la veriticarea cuantitatir si a naturei bOulurilorh decla-raututuT, le amh gasith a fl de natura previiqute la art. 2.allu leger din 20 Aprilie 1867, 0 care fiindh aphate de !axe, seuliberath biletuth No. . . pentru libera intrebuintare.

Ageutil.

beutiirT.

milord

- . . . . . .

. . . . . . . . . . . ....... . . . .

: . . .

. . . . .

329

Modell"' No. 10 his.

PROCESU-VERBALU.

Sub-semnatuld agentd allu perceperir taxelorii dreptulul de con-sumatiune de la ItNiturile spirtuese din communaavendd induoiala de sinceritatea declaratiuner Dca Muturile declarate, voril ti tote de natura a 11 apilrate de pla-ta taxer dupa art. II an legir din 20 Aprilid, procedandu la yeti-&area naturilorit, am gasitil din cle, de natura celoru supuse laplata taxer dupa. art. I allit citatel legI urmaterele cuantitall:

venne oc, FELULU DEUTURILORU SI A VASELORU IN CARE SUNTU ASEDIATE

Pcste totil vedre

oca care biluturr, conformit art. 114,din reglementil, sequestrandu-se, sad depusil in . . . sprea sta Oita la primirea decisitiner ce va da comissiunea ad-hoc,assupra acestul procesii-verbald, caret(' sad incheiatit in exemplarddublu, din care unulii se va innainla comissiunel era cellit-altdse va incheiatil la 183 . . . .

Agentfi,

. . . ..... .

.

. . . . . . . . . .

331)

Annex5 la. art. 115. Registra cu bilete, pentrn

No.

Liberatrt la

allrt biletutuT.

18t1 .

Raportil . .

D-fil domiciliath in communajudetula . , . . . .

art adusit in communa pentruconsumatiunca locale, urettOrele lAtturr:

PRODUSULU

TAXEI

DECLARAT1UNE-

LORU

Vedre. ()ea

CUANTITATEA FELULU BEUTURILORU SI A VASSELORUIN CARE SUNTU ASEDIATE

loca

Peste totU vedre

o cacare ninth"' de natura celloru aptsrate de taxeart. 2 'an legeT, nu s'art perceputrt de is de caltaxa declaratiuneY de qcce parale

Tota.lit . . .

.

.

{wire.

(Moll

.

.

,

. . . . . . . .

331

bnittriile itricire iistrdrifr No. 11.

SERVER:1H 1I11POSITULIJI ASSUPHA HUTU-

R1LORIJ SPIRTOASE.

r--n BILETU.H

.C.) No

44g Sol) semnatuni agentil alla percepliu-H ner taxer dreptuluT de consumatiune a1; bilulurilorii spirtOse din communa . . . .'7, . . . . judetulu veriflinda briu-H turile D-la domiciliata in corn-

muna judetula ce searretta anume pe contra patina, am can-statatil ca sunta din acele care dupit art.

O 2 ally legit din 20 Aprilia 1667 suntilii_J aprqate de plata taxer.

Pen tru care conformil art. 115 din re--1 glementula aplicarif cliser legit 'T-am libe-

ratri aces) it Meal spre a'r 1iEi recunoscuta, legala posedare si lihcraID intrebuin tare a diselora hi,ultirT.

Data . la: 185

cr4 Ayentri,

t--1

:. =

Z. =t-

E '".c,s- cc,

=E

.C, 0to<2<

.

d.

. . . . .

332

CliAtiTITATEA

Niro. 11Rva

oca

FELULU BEUTURILORU SI YASSELOMI IN CARE

SUM,' ASEDIATE.

Peste totil vedre

Agentrt,

V

VA

SSE

1

GR

AD

EI

1.-

334

Anexii la art. 123.

No. . . . allii biletuluTDath la. . . . . 183 . .

Reporth . . .

Duph declaratia No.. . . sat liberatu D.domiciliath in comuna. . . plasa.. . judetulh. . . de catre mine a-gentulh dreptului deconsumatiune din corn-muna . . . plasa . . .

judetulh . . unit bilethde transith , pentrubiluturile notate anumein dreplulh acestia ceto au redicath din . .

pentru a letransporta la

Agentil,

Totalit . . .

CUANTITATEA

Raeliiille10

la 1grade

inelusivii

MARI§i spirtlide is 16

30 gr.inclusivii.

Spirtil dela 30 er.in siiti BERE

No. vedre cc vedre oe vedre cc vedre cc.

.

'

. . .. . .

335

Modetit No. 12.

R,0 .11ANIA

SERVICIULU IMPOSITULUI ASSUPRA BEUNRILORU SPIRTOASE,

BILETU DE TT1ANSITU

No.

Su1)-teninatul4 an.entiti allii di'eptulut de consurnatione abiluturitoril spirtesCdin tornmuna plaAsa . . . .M(1(1111,11. . . . . Foriformil art. 4 0.1111 irgir din ;40 Apriliii I8D i aimpUsituliff assupra Iii;uturite spiEtase, si 4rt. I.-2 atilt regle-mentu ha aplicarer filat4 legf, am liberata ID. . . '. domicita titin commtina . I . I . . plassa iudetuliiacestil biletit , peritru a truce transitii INtittirqI ,>.

notate maTjosit, ce le au idiratii de Ia pritu commu etc,ce vortt cadea n talea traitsporpraorCt Ia locailit de§tinatit.

i. insk :

Cuanii-tatea

val.°joe

Citanti-.ar tatea c.p.

,,...

,z vedre oe 6orrt

Reportil. .

F

Totalit . Peste total vedre

4 -i -Jocal , . J.

Annulip 183 . . . tuna . . . . . , . 0 dile

Agentii,

rH

F4

Q

1-4

H

. . . . , . . . . . .1

Fe lulil

bnirturilork

F

CFh

C

C

. . . .

. .

.

unde

sun

til d

estin

atel

a se

tran

spor

ts M

utur

ile.

hitu

turi

li

GR

AD

E

nail

- 336 -Annoicil la art. 121, IlegiAtru

,

"ct

8.

CZ

Data

CUANTITATEA.

liaeliiiide la 110 gradeinclusivit

Ilaelditsi spirtii

de la 1630 gradeinclusivii.

Srirtil dela, 30 gr.in sus('

BERG

a-e:

.

=E

No. vedre oe vedre oe. mire oe vedr oc,

i,

°

I CD

2tr.ct,

-S -== == ct:

''' C.) 7r- r.:.....) - =-41 '..:-=, s.

a 'iF.z. :-...

..., r,..=..-4- i4

:),=..7-7,i'7.; ,-.

. ''

al.()

<>

'4<c4(..7

.;2 =

7:v

el

337

modelii No. n.

TAXELE DEPUSE StuGARANTATE LA INTRAREA

REUTURILORU INCOMMUNA

TAXELE RESTITLITE.SAU

GARANTIELE ANNULATE

Taxele

depuse.

Lei. I p

FELULIT

gara,ntAreT.

Taxele

restituite.

Lei. I p.

Adererire pentrutaxelorilrestitlirea

sail annular°garanteloril.

0 BS/ER N,ATIUNI.

TAXEI.E IMPLINITE DE LABEUTURILE IN LIGEA

TRECERE

SUMA

1711.

22

- -

U

o

.11-

I

338

Annexii la art. 154. Regis-

No. RecipiseT.

No. JurnaluluT.

Rapor[ . . .

De la D domiciliatii incommuna plassa . . . . judetulu am primita la . . . 180 .summa de leTamenda la care an fostil condaninatil pi in hottirt-rea comissiunei ad-hoc, din . . .

cu No

Age 2ittt,

Totalu . . . .

SUMMA.

Le'. p.I

tru tnodelii No. 14.

H01-4

H

H

0

zHH

NH

Hz00

0H0

339

No.

No.

Recipisel.

Jurnalulul.

SERVICIULU IMPOSITULUI BEUTURILORU SPIRTOASE

RECIPISSA.PENTRU INCASS REA AMLNDELORU.

Sub-seninalulii agenta allu dreptulut de consumatiune allu

Vuturile spirtOse din communa plassa

judelulu primindit de la D do-

miciliatii in communa plassa

.judetulii summa de ler

amenda la care au fostii condamnatii de comissiunea ad-

hoc, prin dectsiunea din 183 . . No. . .

§i spre a D selle justificare de aquitare, 't am liberatit a-

cesta recipissa la 185 . .

Agentii,

13

Fi

H

A

ra

340

Annexii la art. 159. Modell) No. 15.

FOAIEDE LICITATIUNE, TIENUTA IN CANCELARIA.

la 186 pentru

vim prea a vedre . . . . oca . .

de la D-lii

cu

Oz

NUMELE, PRONUMELE SI LOCUINTIACONCURENTILORU.

PRECIULU OPERITU

PE VADRA, DIN-

PREUNA CU VASSELE

CELLE CONTINU

Let I P.

.

.

-- 342

Annexii la art. NS. Pb

No. quitanteT

Report

De la D domiciliatit in corn-muna plassajudeluia amu priimitu summa de leT

par.. . . preciula cu carei cu licitatievedre . . . . °ea . . . dimpreunk cu vas-sele in care este ajeclatii alle d-luTdomiciliatii in communa . . . plassa. .judetul l oprite ca pentruplata taxelorii dreptuluT de consumatiune si care sailtrecutii in registru de repartitiune is Noanulli 186 . .. Luna in

Agentti,

SL'MM A.

leT. par

vhdula

Tolalu . . . .

. . . .

. .. . . . . .

s'att . . . . . . . . .

. . . . ., .

. . . . . . gagitt

.... lite.

313

gistru modelil No. 16.

quitanteT.

Serviciulu impositului assupra beuturiloruspirtose.

QUITANTIA

Suhsemnatulii, agentd alld taxel dreptuluI de consumayunea 1,6uturilord spirtOse din communa. ptassa

judetuld and priimitd de la d-nulddomiciliatd in communa

plassa judetuld summa de leipar . . . . preciuld cu care i s'ad 'On-

duld prin licitatiune . . ,

care. vedre . . . oca . . .

dimpreuna cu vassele in este asedatil, ce s'ad oprild, cagagiii, de la d-nuld domiciliuld in com-muna plassa . . . . judelnlil. . . .

pentru plata taxelord dreptuluT de consumaliune, assupra .si spre

dovada, mil datil acesia quitanta la 18.i . . .

Agentti.

HO

t'e?

Az

;11

3IE-1

3-1

H

0

HC

H

r724

0

No

. . ....... . . .

. . . . . .

. . . . . . .. . . . . .

. . . . .. . . . .

. . .

341

Annex la art. 168. Be

No quitantet No jurnalulur.

Reportit

De la D-nuld domiciliatil incornmuna plassajude.'uld amt prihnith summa de ler

par partea cuvenita tasseldreptulut de consurnatiune, din summa de. ler .

. .. . par preaulu cu care i s'aii vOndutdprin licitatiune vedre. . . . , . oca

dimpreuna cu vassele in care este aje-data alle d-lur.... domiciliatii in communa . . . .plassa judetuld ce i s'adyonfiscath, dupd decisiunea comissiunet ad-hoc cuNo din 183 . . . .;i care sadtrecuLit in registruld de repartitiune la No . . . .

annuli) 186 . . . luna in dile.

.Agentti.

Totald. . .

SUMMA

lei.

. . . . ..... . . . .

. . . .. .. . .. .... . .... '.

. . .. , .. .

. .. . . . . . . .. ... . .

gistru modelii No. 17.

E1

C)

H

H

HzH

;CIH

E1

C)

H

H

Pei

(/)

3'13

No quitantet No jurnaluluT

SERVICIULU IMPOSITULUI ASSUPRil BEUTURILORU SPIRTOASE.

QUITAI),TIA

Sub-semnatuld, agentii allu dreptulut de consumatiune a

b6uturiloru spirtOse din communa . . . plassa . .

judetulilt . . . . am priimitil de la

domiciliatil in communa plassa

judetulu summa de let parale

. . . partea cuvenita cassel dreptulut de consumatiune

din preciulit de let parale . . . cu care

vendutil pan licitatiune . . . . vedre

oca . . . dimpreuna cu vassele in care este asegaliialle D-luT domiciliatil in communa .

plassa judetulit . . . . ce i confiscate

dup. decisiunea comissiunet ad-hoc din . . . 183 .

cu No . . si spre dovad5., am datii acesta quitaqi. la . .

. 18G . .

Ay e tit ,

1-;

C)

t-D

.

i s'at

s'ad

X

0.

Ddu

.

. . .

.

BEUTURILE OPRITE CA GAGIU

Restituirea prisosuluT, eau anularea ei durA expirarea termenulu/

prescrissti.

'in T.i tpcetary N

o.

core

ntil

Lun

a

1

0 .-i

;:-

phia

7a- `

Tax

ele

dato

ritf

.

,',7.

Pr

eehi

lii

tota

1t

rept

iltat

il la

Nei

-

tatio

ne

- - a:

No.

qu

itant

oi

,..7,

-

Prio

sulii

rem

asi

pe

som

a pr

opri

e-

rulu

f

3IVDSI3NOD 3111111Ifl3g

°51-

,

Pre

ciul

ii to

tal/i

re

sulta

tii

la l

id-

tatiu

ne

Clie

lfuel

ele

pA-

strA

rilbi

lutu

rilor

i,

Doy

edito

rtili

i de

f:a

ude

Ace

isel

oril

com

mu-

na

le

1)1.

cl-f

t de

du

i ee

rsli-

m

atiti

re

INo.

el

iit:In

tei rn

co

"2:

a

O

CC

to

CD

ti 9

t

Cop

rind

erca

In

scur

ta a

proc

esel

ore-

verb

ale.

No.

until

0.11

0

deci

siu-

I

- 318 -Annexii la art. 194. Registru modern No. 19.

Data

Agentri de lacare sail pri-mite procesele-

verbale

.0- 0o 0-t

P-

c-3 4c, -,-.0) a)= o- :., o

C.)

0..-,

o0r=

-7-..

71

_,o,a.6

. =

Extractil alitdeCiSillIIHOrtl

date.

0 BS ERVATIUNI

Ded, deeisiuneaail ;remasti exe-cutoriti, sail nu

ca

1-1

cl

gr

,.=

i=c.)

C:e.

=

r.^

4

-= v.

=..:.,0

.

.-

,_ ,_

.7,...

-.= =

_

1

ova

7U"Z

Annexil la art. Re-

'0'

z

-"-

DATA.

NUMELE, PRONUMELE.

=.

04....

c0.1-.,'

cri-0

cualitatea contravenentilorii.

......w

35i)

-LP. U.L.

g intro modelti No. 20.

BEI:MILE SI YASELE CONFISCATE IN BENEFICIULU.

FISCULUI. I ARENDA

Felulii beuturi-Cuantitatea. 1(011 si a vasse-

Inuit ee In eon-

vedre.

cuantitatea. Fefulti bhturilorti Si

a vasseloril ce in conIhv e d re. U........

37) 1

on ed!.

Annexil la art. 267. Model(' No. 21

DECLARAT1UNE.

Sub-semnatulii domiciliatil In communa . . , . . stra-da suburbia . . cassa No . . de professiunedeclarii ca possedii din I.)6uturile spirtOse supuse Ia taxa droptu-lid de consumaliune prin art. 1 allu leget din 20 Apri Hit 1837 brina-terele cuantitay:

Rachill de diverse numiri de di taria ping a 16 gra-de insclusiva, anlatil in

spiral de ua taria de la H grade Ora la30 grade insclusivit, arqatilSpirtilde nit taria de Ia 30 grade in SllAii aedatii in . . .here asedata in

Pesle loth vedre . . . . . oca . . . .

Datil Ia 183.

352

vedre.

.

...

loc

Rachia Ai.

Annexi la art. 207. Modelii No. 22.

Judetulu plassa communa

LISTAbguturilorii spirtuose constatate de comissinnea institnitg pentru

,==.u.=0OZ

NUMELE SI PRONUMELE

DETENTORILORUPROFESSIUNEA

CUANTITATEA

Radii"'P"A la 16

grade.

Rachirt si,spirtil de la

16 pAnl 30grade.

Spiral de la. .w, ingrade

susii.BERE.

Vedre. oea Vedre. nen Vedre. oea Vedre. Fuca

,

354

Annexii la art. 210. Molten No. 23.

PROCESU-VERBALU.

Sub-semnatiT cornissari aT constatarei Nuturilora spirtOse pasi-bile de taxa6dreptuluT de consumatiune din communa -

Avenda in vedere dispositiunile Jtitlulut allu . . . din reglemen-tula aplicarer legiT din 20 A'prilia 1867, relativa la impositula as-supra beuturilorit spirtOse.

§ I. Pe temeiula art. 208 din citatula reglementa, alla instruc-tiunilora date de D. ministru financelorii, §1 alla convingerei Des-ire, ca declaratiunea D-luT este sincera (debun& credinta), primima de bune cuantitatile declarate, lnscriin-du-le In lisea. modelului No. 22

Comisaari,

§ II. Avenda induoela de sinceritatea declaratiuneT D-lut . . . .in virtutea dreptuluT data comissiunet prin art. 208 din mentiu-natula reglementa. procedanda la verilicarea Muturilora declarate,unit gasita:

V edre. oca

Rachia de ua taria pans la 16 grade inclusive.Rachia si spiral. de Cara de la 16-30 grade.Spirta de ua taria de la 30 grade in susa.Bere.

Peste tote vedre oca

Comissari,

.....

355 --

Annearil la Art. 210. Modelt1 No. 23 Inc.

PROCESU-VERBALU.

Asti* . . . Iuniu 1867, sub-semnatiT comissarT at conslatareiLi;uturilorit spirtOse passibile de plata taxer dreptulut de consuma-litme din communa transportandu-ne la locuinta

- domiciliatil in stradasuburbia . . . . la No. . . de professinne . . . siinvilandu'lli a ne da, conformh art. 207 din reglementulii aplichrkleget din 20 Apriliu 1837 , relativh la impositulh assupra1°61 spirtOse, cuvenita declaraliune, a refusath sub pretexth .

Not, potrivith dispositiunilorit menliunatulut articolh, cercetandilin WO. locuinta D-sole, a,n ghsith prin verificare urmatOrele catimt.

Vedre oca

Rachill de nil avid pang la 16 grade inclusivh axedath in . . .

Rachiu si spiral de uh thrie de 16-30 grade inclu-anlath in. . . . .

Spirth de ua thrie de la 30 grade in susil, ajeclathin

Isere aellata in

Peste tote vedre

Comissari ,

Detentoritlii ,

t-luT

biluturi-.

sivii,

. . . . .. . . . . . . ".

.

.

Prod

usul

ii ta

-In

-du

oite

.IM

IPr

odus

ulti

to-

talii

alli

lxe

lort

i._-

i

Sum

ma

bani

,

1..m

imem

.a.

xelo

ril

ta-

Sum

ma

bani

.

(Lui

taul

eio,

-353-Annexil la art. 211.

TABd6tentorilorti de lAuturI spirt6se supuse /a taxa dreptulta de con

la 1 Iuliit MI' din totii

CONST/Wain palmla 16 grade

inclnsivi grad.ineluisiv

spirt Spirtde la 16-30grade

de la 30in Mast' Bere

Qttan-titate.

max, Quan-it ate. faxa Quan -

titate. Taxa Quan-titate. Taxa

ved or lei n. wed lei P. wed 0( Iel p. wed or lei P

- 157 -No. 24.

LOU LUsumaiinne prin art. 1. aliti legeT din 20 Arriliti ce fiinta co-prinsulTi judelulit . . . .

TAREA IMPLINIREA

OBSERVATIUNI.

.

7._

o4

.-:oa

.=,

Fica

§r.4

..

Lei. B. 1 Lei. B. Lei. ITI.1 Lel, B

0

e .,=0 0

;-

p

Ruch'.

ne

Diudelii

. a...!

.0e0w

\

§i

s'a5 0,ita

erg

d.

158

Annexii la art. 213. Registra

No. quilantet.SUMMA.

Report . . .

De la D domiciliatit in communa . . . . .

si inscrisit prin tabloulti detentorilora de 'Antall dinla No. . . . . amt priimilit suma de leT . .

in comptulit totalulul datorita de leT . . .par. . . . pentru lAuturile gasite la 1.1-lut de calre co-misiunea respective.Data la 188 . . .

Ay entii

ILL

..... . .

Model No. 25.

E.*

C.?

LT;

359

No. quitantei.

Serviciulu percepera taxelorti dreptului de consuntatiunede la lAturile gaite in fiinta la 1 luliu 1867.

QUITANTIA.

De la D domiciliatil in communa

prin tabloulu detentoriloriide biluturT din la No.

am priimitii summa de leT

iu comptutil totaluluT datoritii de letparale taxa dreptului de consumatiune assupra

lAuturilorit gasite la 'Mu! de ciitre comissiunea

Dat5. la . . , 18 i7.

Agent

11 inscrissii

ci

z

=

C

360

Armee' art. 159. Modelti No. 20.

PROCESU-VERB ALU

DE CONFISCATIUNE.

Sub-semnatif , comissarl aT constatareT cuantitater NuturilorilspirtOse din communa banuindii ca. D-nu . . . .domiciliath in suburbia stradaJa No. . . are ascunse din btluturile supuse laplata taxer drep-tuluT de consumatiune dunk art. 1 allh leger din 20 Apriliu 1867,relativa impositufht assupra Muturilord spirtOse, cu scoph de a lesustrage de la plata diser taxe, astadt . . . . . Iuniu 1857,transportandu-ne la locuinta 11-salle si intrebandulit deca possedkbOuturT passibile de plata taxer dreptulut de consumatiune, ne-adeclarath ca nu posseda.

Not potrivith art. 207, 208 si 217 din regierneniulh aplica.reimentiunateT legT, cercetanda pretutindent locuinta D-selle amh do-vedith si gasitu ascunse in facia cu duot martorT,urmktdrele cuantitati:

ved re oca

Rachiii de ua tarie pana. la 16 grade inclusivii ase-dath in . . . . . . .

Rachih si spirth de tarie de la 16 grade pans la 30grade inclusivh, ardath in . . . .

Spiral de tarie de la 30 grade in sush , asedathin

Bere ardata in

Peste tote vedre oca .

Vassele in care sunth ardate bOuturile s'ari sigilath de not,fie-care la dopulh de la vrank si la ceph.

Acesth procesh-verbalh, incheiaindu-se in exemplarh indoitii, unulhs'a dath contravenentulut si altulh se va innainta cornissiunei ad-hoca judetulut spre cuvenita regulare.

Comissari,

Mar turf,

. . . .

. . . . .

. . . . .

. . .

LEGEPENTRU

ORGANISAREA PETEREI ARMATE IN RUMANIA. 1)

Art. 1. Puterea armata. a RomanieT cuprinde cinci elementedistincte:

a) Armata permanenta cu reserva et.b) Corpurile dorobanylord si granicerilord.c)d) Guarcia orasianesca.e) Glade.

Art. 2. Toy locuitorit pret, cu exceptiune de streinT, de la eta-tea de la 20 la 50 annt, suntd datort a purta armele in moduliurrnatord:

a) Ile la etatea de 20 la 27 annT in armata permanent& , do-robanti si granicert.

b) Le la etatea de 20 la 35 annt, catt nu vord ft chiamatt aface parte din armata permanenta, dorobAny si graniceri, preCumsi cel de etate de la 27 pans la 36, cart art trecutd prin armatapermanenta, prin dorobanti sad granicert, fac parte din

c) In orase de la etatea de 36 pang la 50 aunt , in guardaorasiane ca, potrivitd leget speciale acestord institutiunT.

d) De la etatea de 17 la 20 annt, si la 36 la 50 aunt, calfnu suntit in amiga permanenta, dorobany, granicert, miliye siguarda orasianesca, facd parte din glOte, in condigunile arratatemat Josu.

Art. 4. Recrutarea obligatorie prin conscriptiunea armateT per-manente si dorobanylord, se va opera in tOLa intinderea terret,afara de communele marginase ce fad.' parte din zona destinatapentru granicerT.

Toy tineril in annuli." ce a implinitd acea etate de 20 annt sad

1). PrimariT suntil tilnutT a cunndsce, eelu pueinu , disposiOunile notate acialle acestel legT, spre a le servi ca bash' si ca punctil de plecare in diferi-tele operatiuni a le recrutarei ;i a reglementeloril militare trecutc mat la valece li suntit attribmite.

Miliyile.

302

candil a intratd in alld 20-lea anal tragii la sortii, numerile celled'antaid pans la complectarea cifrel contingentilluT annuale alliiarmatel permanente, §i alld corpuluT dorobantilord, mergd in ar-mata si clorobantI, era toff cet altT tined carr prisosesed peste a-cestit contingentu, mergd d'a dreptuld in militie.

Art. 6. Legea recrutarit determine casurite de scutirt pentruorT-ce catigorie a puteril armate.

Ort-ce militard are facultatea d'a servi duoT sad mat multi ter-men! in activitate, numaT sa satisfaca la conditiunile persoale ce-.rute pentru acesta.

Art. 7. Tineril dela etatea de 17 annT in susd, §Si innainte deetatea obligatorie pentru tragerea la sort!, cart se vorit angaja inarmata permanents pentru und and cu a lord intretenere, sprea invata serviciuld militard §i a °Merle und certificate pentru a-cesta, vord fi scutitT de tragerea sdrtilorii la etatea de 20 ann!,§i vorii trece d'adeeptuld in militie.

Art. 8. In locuirile in armata, granicerT si dorohanti, se fachnumat in epoca prescrissa pentru aCesta de legea reeruttireT, cuconditiune, ca inlocuitulit sa face immediatd parte din militil, erainloctiitoruld sa nu fie aparymutit Did* armatel nicT dorobakilordsad granicerilord.

Pompierii.Art. 32. Trupele de pompierT, dependinte de autoritatea

tara in privinta organi,-;aret 0 a discipline! militare, smith celledin Bucurescr si last, precumd assemenea 0 din celle alte ora§e,dupe cerintele locale.

Compunerea acestordi trupe va fi in proporyune du necessitayle.§1 midlOcele communelord respective.

Dorobantii si grgniceril.Art. 38. Corpulil dorobantilord Se compune de atatea escadrOne

cate judete suntd, afara. de 'acelle judete in cart se afla gendarmicalarT, cerutT de necessitayle locale.

Fie-care escadrond pOte fi de diferite marimr in numilruld Om-niloril de trupa, dupe necessitatile locale, insa cadrele officiarilord,suntil tote acelle§t pentru fie-care escadrond.

Art. 40. Dorobantit se fad din totatuld tinerilord caduy la sort!,potrivitil art. 4, alleg6ndu-se cer car! au maT cu inclemanare mitp-lOcele necesarit pentru ay procura ei ensit call trebuinciost pen-tru

Art. 41. Termenuld de serviciit in corpuld dorobantilorit, estede sep'e ann!, insa imparytil in patru rendurt egale (Se intellegeprin acesta canum6ruld lord se sporesce adaogandu-se alld patru-lea randd) §Si alterne, din cart numaT unuld singurit pentru servi-

ast-feld in catd fie-care omit sa fie ua sept6mana in servicid§1 treT sept6mant a cassa la interesele selle.

OrT-ce dorobantil pdte servi, de voesce, mat multd de catd undtermenii, insa cu conditiunile prescrisse la art. 6.

Dorobaquid liberatCdin acestil servicid dupe elate de 27 aunt,este datoru a face parte din militiT, par& la etatea prescrissa de lege.

mill-

servicik

cia,

363

Art. 42. Unit regulamenta speciala va determina, in tote am&nuntimile selle, serviciula la care este chiamatit corpulit doroban-!flora, atata in partea administraliund publice, precuma si in ceamilitara.

Art. 44. Corpulil granicerilora se compune de top tined in e-tate de 20 pang la 27 annT, aflati in zona marginasa, care este inlatimea el de ua bands de treT-clecT chilometre §i de a lungulutululorit frontierilorit Romaniel, tad din acesta zona pe litoraluluDunariT si Mari! Negre, se va recruLa numerulit de Omen! trebuin-ciosT, in conditiunile art. 33.

AcestI graniceri suntit insarcinag cu pasa in permanenta a lini-lorit fruntarielorit, insa prin ordonanta Domnesca, el potit fi chiamatTsub arme, si a se mobilisa in timpa de resbela sau exercitiT marlannual!.

Militiile.Art. 48. Omenil militieT, facenda abstractiune de deossebirea

etatiT loth in intervalulif'de la 20 pans la 36 annT, se impartit intrel star! sau chiamarT.

Antaia stare, se compune din toy dmeniT neinsurati si din eelveduvI fara copiT.

A doua stare Se compune din tot! eel insurag fara copiT.A treia stare se compune de toy' insuratiT st cu copli, si de ceT

v6duvl, si Cu copiT.In acellasa coypu de militie se an. Omen! de cate trele starile;

insa starea antaia este basa corpulur, trebuinda a fi tote d'a-unanelipsita de or! -ce chiamare subil arme.

Art. 61. OmeniT din milit:e pota fi chiamatl, dupa necessitate sipe rOnda , la una servicia ordinarii de pasa "sau strejuire de 0,sail de nopte, pe un timpa maximum de 24 ore , insa numaT incommuna unde Omenil chiamatt suntit domiciliatT.

Acestea dupa chibsuirea codStliuluT communare.

G1 t el e.

Art. 66. GlOtele nu sunta organisate in corpurr; nici au vre-uaindatorire de servicia, sail de exercitia in timpit ordinarit, de catanumaT facultative pentru ace! ce are voi.

Acesta institutiune consta din unit drepta ce &MAIM are ca, latimpil estraordiarit i cand celle alte elemente alle putereT ar-mate nu aril fi de adjunsa sa chiame si OmeniT din categoria gld-telorit, carT atuncT se poth organisa in mid corpurl pentru menti-urea ordineT in communele lore respective, sail uniT dintre eelmar validT se pota alatura ca auxiliariT pe lenga corpurile

Art. (19. Orl-ce dispositiunT de legI anteridre, contrari! legit pre-sinte, suntit si nmanit desflintate.

si

mitittet.

INSTRUCTIUNIPENTRU

PUNEREA IN APLICARE A LEGEI ARMAREI DE LA 11 IUNIU 1808.1)

Teritoriulit romana, dupe cumi se vede din tablourile alaturate,se imparte de o came data in 32 bataliOne teritoriale de militia,car!, gash de unit 1 ataliona anti Bucurescilera, conrespunde fie-care unuT districts, (exeptandu-se Bolgradulit si Ismailula).

Resedinta districtuluT precumi si fie-care plassa formeza terri-torima unel corripaniT; prin urmare batalionele vora numera atatea companif, Cate sunta plasT intermit judeta, plusit compania re-sedinteT.

Con andantii de companiT, subprefectil respectivi si primaril coin-munelord, constituig in comissiune, vora proceda la formarea pen-tru fie-care communa a urmittbrelorit liste :

I) In lista A se vorit inscrie tog locuitori!, partea barbatescade la 1 pans la 20 annT impliniti pentru fie-care communa seva forma ua lista deossebita. La acesta operatie se vorit avea invedere cartile bissericesci si regiqrele starer civile.

11) In lista B se vora inscrit; toy locuitoriT, partea barbatesca.,de la 20 pana. la 36 annf, insemnandu-se in deossebitit ace! ce ailservita deja, fie in armata, fie in corpurile de dorobantT, gendarmfsari granicerT. Pentru fie-care communa se va forma lista deosse-bita.

SubprefectiT, pentru communele rurale, iara in orase PrimariT,vora 11 resplintlOtort pentru insemnarea exacta a tuturorit locuito-riloru.

Fie-care din listele mentiunate mar susi va 11 formats in treTexemplare si se vora subsemna de tot! membril ComissiuneT. Nielua rapturit sail stersatura nu este permissa. Unit exemplars dinaceste liste se va tiamite comandantuluf batalionuluT, unulit se vaopri de comandantulit de companie si unula va remanea la pri-marie.

1) Vogl notita precedentii.

;"

REGULAMENTUPRITRU

SUB-DIYISIUNILE TERRITORIALE(Brigade de

Relatiuni cu diferite autoritati militare si

Art. 27. Sub-divisiunile territoriale stall in directa relatiune cuautoritatile civile si judecatorescr pentru totil ce privesce din re-serva siJmilitir, iniru catu cestiunile acestea n'ara putea fi desle-gate de catre comandantit bataliOnelorii. de

militil).

civile.

LEGEPENTRU

STAREA DE ASSEDIU.

Art. 4. Indata ce se va declara starea de assediii, puterile decare era investita autoritatea civila pentru menyenerea ordinet sipolitic, treat in totulil sari in parte in mainele autoritatet military

Prin urmare, autoritatea civila urmeza a exersa acellea din indatoririle sole, de care nu a fostil desarcinata de puterea military

LEGEPENTRU

CASSA DE DOTATIE A OASTEI.

TITLULU I.

Art. 4. Tote summele casseI de dotatiune, intru chat nu at näintrebuintare , se varsa la tesaurubl publicu, careplatesce dobenda legiuitti, pe catit timpta voril fa in dispositiunea sa.

La intOmplarc ca fisculb. , sa nu alba trebuinta de a;semeneasumme ce cerd dobenda se vorit da cu acellest conditiunt la atecasse publice precumn: celle municipale §i dame cu precadereaacestora, se vorn putea da particularilorb, cu garangi valabile, inconditiunile si formele ce se vorit regula, prin regulamente admi-nistrative.

REGULAMENTUPENTRU

PUNEREA IN LUCRARE A LEGEI RELATIVE LA CASSA DEDOTATIUNE A OASTEI.

ImpIlnirile grin inrolari de bung, voe.Art. 48. Indata dupa primirea acestel decisiunt ministeriale,

deschidd in fie-care districtit autoritatile communale, ua lista tn carese treed Omni' ce dorescd a Implini pe prime locurile vacante tnoste cu numele, pronumele, porecla, virsta, professiunea, etc.

Dupa ce s'a linitit termenuld tixatit de ministru, spre a pri.4mi assemenea cererf se Inchidd listele §i sa tramitd sub-iscalitede densele din preuna cu piesele infacipte de doritort de a intrain Oste de autoritatile communilord, la prefectuld districtulul.

Art. 49. In capitala districtelorit, in care se affa corpurt de trupa,care ad trebuinta de inlocuitort, se intocmesce pentru essamina-nea pieselord inracijate de doritort si a aptitudinet lord militare,

0 comissiune compusa:!. De prefectuld districtului;2. De officiaruld superiorit ce se afla in capitala acelut dis-

trictii.3. De presedintele magistratulut, si4. De unit officib.rd delegatit de corpulit care are mat mare

trebuinta de inlocuirl.

REGLEMENTUPENTRU

COMANDAMENTELE MILITARE.

Relatii cu autoritsitile civile si judecatoresci.Art. 33. Comamlantit mititart suntil dater! de a da o protectie

si adjutora autoritatileird civile si judecatoresci de cite orT ace-stea le vorh cerc, sari pentru sigaranta lorh personals, sari pentruexecutarea

Comandanlit militarr veglidza la garantia publics ;i la mentene-rea proprietutilorii publice;iparticulare.'Eth da ordiuile cello matseriose ca locuitorif sh nu lie b6ntuitT, si ca militarit sa nu se ser-ve cu armele, sail de OmeniT ce le glum) incredintatt, in conilic-tele lora. particulare.

legilera.

2,

REGULAMENTUASSUPRA

SERVICHLUI CASARMAREI.

Piesidarea comissiilorti de casarmare in capitals dis-trictelorii si in commune.

Art. 134. Comissiile de casarmare din capitalele districteloriisuntt presidate de prefecy. OrT de Cate orT prefecliT nu iait partela comissie eT numesch delegatiT ce'T represinta si, in acestt castprecum pentru comissiile de casarmare communale, comissia estepresidata de membru ce ocupa funclia cea maT 'nalta in ordinaerarchica civila. sat militara.

Convocarea comissiiloru dupa trebuinele specificate in acestilregulamentil se face insa in capitalele dtstricteloril , de prefectii,era in commune de primarT.

PresedinyT relateza despre tete dispositiile luate comandantuluTde divisie territoriale, era pentru casurT urgente, d'a dreptulii mi-nisterulul de resbelii.

si

LEGEPENTRU

RECRUTAREA AttMATEI.

Despre chigm.gri.

Art. III. Repartiya contingentulul pe districtele prreT se va faceprinteunit decreth allil Doninitorutuf , in proporye cu nuineruliltinerilorh inscrish pe listele de tragere alle classef chiama.te.

Art. IV. Deca prin intemplaef extraordinare num6rulil tinerilordinscrisf pe listele de tragere a ver-unel plasT sari districtil, nu petefl cunnoscutil in termenuld ce se va hotarl printr'un decreth, acestilnum6rh va fi inlocuith pentru plassa sari districtulii ce a inlarcliatiiprin termenuld de midi -locil allu emenilorh inscrisf pe listele detragere a classelorh precedente.

Art. VI. Sub repartiya contingentuluf botarltil fie-caruf districthse va face intre plasT (sail ocele) proportionate Cu numeruld tine-

inscrisf pe listele de tragere alle plasf.Art. IX. Contingentulii hotarath fia-careI plast se va implini prin

tragere la sorts intre tog tinerif roman' earn voru avea domiciliululoth legalh in plassa, si earl vorh fi implinitil 20 annf, in cursuldannuluf precedenth.

Art. X. Suntil primly ca legalmente domiciliatT in plasT:1). Junif emancipate, adjunsf in versth sail esiy de sub epitropie

ingcrisf in Oste, stabilitl afara din communa, aflatorf in streinatatesari inchisT, deca muma sari epitropit au domiciliulu lorh in unadin communele ace' plasf , sari (lea suntu fit de tata expatriati,dell Garr 'sT avea cella din urinal domiciliil in una din acelle commune.

2). Junit insuralf, allil carord tata, sad mama, in cash de a nuavea tata, sunth domiciliatf in una din acelle commune; afara numaide voril dovedi ca au domiciliulu lora adev6ratil in alta plassa.

3). Junif insuratl si domiciliatl in una din acelle commune,chiaril deca tatala sail muma lorh nu vorii fi doMiciliay acolo.

1) Primaril pe 16110, insiireinrtrilo lorit speciale avhdit si pe acelea allo it -, trageriloril la sorer si ca membril aT consiltiloril de revisit, sunlit

ti'..nutl de trebuintrt, si datoritt, a eunnosee nu numal pltrtile essentiali trocute acitart legea s'o studie bine.

rilort lia-carel

372

4). JuniT nascutT si locuindd in una din communele plasiT, cartde §i nu cadd in V'efil-unuld din casele preeedente, pe catu nuvord putea dovedi inscrierea lord intr'ua alts plassa.

Art..XI. Unit copild gasitd sad lepadatd , cresculd inteundasedsmentil pablicil, se socotesce domiciliatu in communa in carese afla acelld ard6mentil, dera aceia cart vord fl adjunsil la verst-nicie innaintea epoceT prescrisse pentru tragere, trebue sa se inscriesi sa se supue trageriT acolo unde locuescd.

Art. XII. Consiliuld comunald trebue sa constate si sa se as4guredespre existenta junilord cart lipsescd in streinatate, sad in altecommune in terra.

Deslusirile luate in acesta privinta de la rude sad de la locuitorltrebuesat trecute in colOna observattilord, in tabla recensementului.

Art. XIII. Vord fi consideratf, dupa no torietate publica, ca avenddversta ceruta pentru tragere itneril cart nu vord putea produce sin'ard fi produsu innaintea trageriT, und exiractil din registrelestariT civile constatandil u& ally versta, sail care, in lipsa de registrenu vord putea dovedi, sail n'ard fi doveditd versta lord conformdreguliloril stabilite prin coduld

TotT acestia vord urma la indatoririle impuse prin numeruld cevord"dovedi.

Art. XIV. Tabelele de recensimentil pentru tineriT din fie-careplassa supusT tragereT, dupa regulele precedents se facd in fie-care communa a plajeT de catre primarT in celle d'antaid dile ale luneT luT Ianuariu, si apoT se tramitd sub administratorulut pia-§eT spre a incheia tabiould de trite communele plater.

Aceste tabele SP intoemescd:Dupa declararea la care vord fi supusT a face tineril, pa-

rintiT sail epitropiT 1or0.2) De ofticid dupa registrele stare! civile, precumd §i on ce

alte documente sad informatiT.Art. XV. Tabla se public'a §i se afiseza prin duo6 publican! de

°pat dile de intervald, .Dumineca la pOrta primarieT.Art. XVI. Primaruld este datord sa afiseze assemenea la una

primariel publice in bisericT, loculd "clam si ora tooth"' estea se face tragerea.

Art. XVII. Inscrierea recensementulut se face dupa ordinuld al-fabetelord numelord de familie, care trebue sa cuprinda numele,pronumele, data, loculd nascereT si domiciliuld junilord insemnati,precutral§t alld parintilord.

Art. XVIII. Deca in vent una din tabelele de recensementil alleanniloru precedent!, ad fostd tinerf cart omMiSSd, el vord fi in-scrisT pe tablould annulut urmatoril, acelluia in care se va des-coped ommiterea, afar& numaT deca th,6rulit nu va avea 30 anal

Art. XIX. Cercetarea tablelorit de recensementil precumd si tra-gerea la sort!, se face la resedinta sub administratieT in §edintapublica, in 1;inta sub admintAtratiiiruluT si a primartiluT commualid resedinta a sub administratieT si eel alt! primarT all commune -lord i!elloi'd mat populate ditt"plassa.

Art. XX. Tabloulil va ft cititu in auduld tutulord.JuniT, parintiT,sad alt! interesatT, Ned observatiile lord assupra juniloru classel,inscri:Ji sad neinscri§f §i sub adininistratorele, dupa ce mat antaiu

I)

si sa

s'ail

impliniti.

.,

civdd.

373

consulta opinia primarilora de facia, olarasce assupra lie-carit ob-servant facute.

Ar.6. XXI. Tabla indreptga si botarILa ast-felii, se sub-scrie desub administratore §i de primarT.

Art. XXII. Pana a nu incepe tragerea, se insemneza mat antaiitordinea communelora plart prin sot?, §i pentru acesla sub ad-ministrato,rele serie pe biiete cuadrate si d'opotriva hare densele,riumele deosebitelora Commune alle plasil, stringe fie-care biletain patru le numeroteza si le arunca ipteunii vase, le amesiieil;Primarula cella mat batrenu le trage, IV cella mat june le citescegl ,Cet a1141 duol le inserie pe u1 !die iniradinsa. llupti. (within astit-felh detorming& numele din Labelle tramisse se tragh la wiry.

Art. XXVI. Parinnt junilord cart lipsescit, said in Iii,sa si a pa-rinnlora, primarula respectivii, trage la sort in loculii Iola.

Art. XXX. Sub administratorele indrepteza primarilorit com-munolorii, prescurtarT din lista tragerei, ca sa o pets communicafamiliilorit, primariT snuta datori sa le lipesca la usa

Scutiri si apergri.Art, XXXI I. Sunta scutiy si inlocuitt dttpa ordinea

aceia cart, dupa numerile dobendite, aru El sa facaparle din con-tingenta, der& cart se eta in unula din casurile nrmalere:

1), Aceia cart Wait mesura de unit meiru 57;2). Aceia a carorit slabiciune fisica an pune In condine ne-

potrivita cu serviciula dupa prescriptiunile regulilora ostarsa3). Cella mat in versta dintre caant farA tats §i far& muma.4). Lnicula flit sail cella mat in versta dintre lit sail in lipsa

de fa st de ginert, nepotulti unica sail cella mat in versta dintrenepotii unet femet actuala vkluve saa ally unul tat.s orbit nit laversta de 70 annT, sail ca vre ua infirmitate constatata din pricingcuria nu s'ar putea hrani.

5). Celia mat in versa dintre clout fray chiamay traga,deca amenduor ara fi insemnatt de serta sa ostaji §i (Idea a-m5ndout se dovedescit bunt pentru servicia. Intre duot fray ge-menT, scutirea se Ira celluT nascutit antaiit.

01. Acella ally carat frate se Oa subh stegurt, fie sun onceconditie (dorobantt sail granicert cuprinp.

7). Acella add carat frate a mutiLit in serviciulit active, saas'a betegita, sail s'a prenumeratit in retragere pentru vr'o rana

.dobendita, servinda Lind comency, sae pentru ver o metelina do-lAndita in armata.

Art. XXX1V. TiOrulit ommiqsa care nu s'a presentata In per-sena sail prin procuratore spre a concura la tragerea classel dincare facia parte, nu va putea sa reclame beneficiula scutiriloritarrettate la num. rile 3, 4, 5, li si 7 din art. XXXIII, dec.& causeleaeestora scutirT Wait intotnplatit in uima inchideret listeT contin-gentuluT classel selle.

Art, XXXV. pr(plarile de scutire se aplical §i in folosulii copi-fiord legitimati.

Art. XXXI I. Suntil ap6ratr §i prin urmare considerati ca ail sa-ttsfacutii la apelit toy tinerd laolaritT prin nurneriie lord a face

§i primari-ilora.

numeriloi u,

safie

374

parte din contingentula Ousel lord si caff Ise voYit afla in Vreunula din.casurile urmatdre:

1). Acer ce' sunta in servitinla arrnater ca inrolay de Minavoe, subd conditie insa de a Ii datorT sh serve tirrtpula dd servi-cia impusa prin legea de facia.

2). EleVIT scelleT militare si de cliirurgia cu conditie de a tre-cc sad in acesta std1a sari in vre unula din corpurile armatel,tiMpula hothrita prin acesta lege pentru serviciula

3). ProfessoriT scolelorri publice:4). Tinerit din scOlele publice civile care au contractatri ma!

nainte Cu Ministeriula instructiunel publice de a 5ev6rsi studiilepe heltuela StatuluT si a serVi in potrivh ca professor! sari in arta.fonctie, si juniT §eminariSt1 destinatT preotil de orl ce rite; insauniT si attiT deca la versta de 25 abnI nt'se vord afla in servi-cmlu la care s'ail destinatri atuncT, se supunri la tragere, si ser-Viciula It se socotesce in acesta alla Classel in care ail trasa.

Art. XXXVII. TineriT bothrttT prin numgrulit lord -a face partedin contingenta si carit vora ii ap6ray conditionala in conformi-tate cu No. 1, 2, 3 si 4, din art. precedenta, candil vora incetade a urma cariera pentru care ad foga ap6ray, vora fi datorT shdeclare primaruluT commune in annuia in care an incetata ser-viclile lorri, function! sad studiurT, si de a lua copie dupa decla-rarea lord.

In lips& de acesta declarare si deca nu au supus'o vise! prefec-tulul in termena de nä luna, vora fi passibila de pedepsele pro-nunciate prin antaiula paragrafa la. art. 1 din legea care prevedepenalitatile assupra recruthreT; vora fi aselatT in contingentuluclasser lord, Idea deductie de timpulit trecutu ae la incetarea cps-selotit serviciurT sari stddiurT papa in momentula declarareT lord.

Art. XXXVIII. Drepturile de scutirdsart ap6rare, ca sa foloseschacellora ce le cera, trebue sh se dovedesch atone! canda consiliulade _revisie cerceteza hothrise assupra junilora carT art sh fiechiamay a face parte din contingentula plasel.

Art. XXXIX. Junif care se afla in veil unula din casurile descutire sari apilsare, in casri de a cadea la sort!, sh infaciseze dinvreme unit certificate din partea primaruluT care trebue sa insem-new impregiurarea in tabla recensementulul in coldna observa-tiilord.

ConsiliuM de revisie.

Art. XL. Orratiile redrutarer vora fi revklute, reclamatille cepore sh ti nascutil acesle operatiT vora fi ascultate, si causele descuttre si aperare vorit fi ijudecate in seants publics de chtre -ulnaconsiliula de revisie.

Art. XLI. Consiliula de revisie se compune:1). De administratore Ca prerdinte.2). De unit membru permanentil allu consiliuluT ,judelianfi.3). De primarulil loculuT.4). De sub administratorele plasy pentru fie care list& de eon-

tingent Cl.5). De and oficierd renduita de DOT11116.

Art. XLII. Unit medial civilu sari militarfi va assista la opera-.

militttra.

si

.

375

bile de revisie, e11h va fi insarcinatd a statua assupra stare' desankate a junilorit inscrist §i va urma dupa instructille date dedirectia sanitara, aprobate de ministeruld de resbeld.

Aft. XLIII. Consiliulit de revisie One sedintele selle una dupaalta Ia fia-care rerdinta de sub addinisteatie, pentru juni! pla§if.

Art. XLIV. Consiliurit revede tote operattile recrutaril, Judecareciamatiile infacipte si hotarasce despre casurile de scutire sahaOrare cerceteza si aseda junil pe fie-care la rdndulit lul dupaordinea numerilorit.

Art. XLV. Tined! earl dupa num6rulit ce a high, petit fi chia-matt a face parte din contingentit, vorit fi convocay, examinay §iasAltatT de consiliulii de revisie.

Tineiit cart, in diva chiamarit nu se infatiseda sad nu trimititimputernicitT din Partele se consider& ca cunu aril Ii facia.

Art. XLVI. Casurile de scutire si apkare vorit LI judecate dupainftilijarea de documente autentice, sail in lipsa de documente,dupa certificate subscrisse de trel pkriny de familie at carorit fitau fostit chiamatT.

Aceste certificate afara de acesta , trebue sa fie subscrisse siaprobate de primaruhl commune! reclamantulut.

Art. XLVII. Hotararile consilittlut de revisie suntil nesupuse lanicl unit recursil, afara numal de casurile cart se atingil de drep-turile civile , alle caroril cercetart , hotarart suntit de competintajudecatoresca.

In assemenea cash, consiliuld de revisie insemneza unit num4it(WO. ordinea numeriloril de tragere , care se 'Ate inlocui Ia in-tkriplare, dee& tribunaluld aril declara ca nu pdte avea acelledrepturI; Ora junil insemnatt spre inlocuirea acellora, nti potilchiamatT in activitate , de call numat dup. seversirea judecayi.

Art. XLVIII. In assemenea cash, chestia se judeca in flinta unuImembru delegath de consiliulil de revisie, dupa suplica parteTstaruitOre. Tribunaluld hotarasce fara terminh§ifark appelil.

Art. XLIX. Consiliulu de revisie, la intemplare de a crede decuviinta sa cera infaciprea ver-unul acth sad alte cart! princare sa pOt& da scutirea, insemneza dupa ordinea numkuluT tra-gerel unit numkii de juni cart suntil destinatt a inlocui pe ace' cereclama in cash de a se priimi cererea lore.

In assemenea cash nu se pOte da mat multi"' de 20 ;me pentruinraciprea actelorit saii

Art. L. Dispositiile art. precedenth, privitorl Ia tinerit chiamattvont" fi assemenea aplicate, candii conforma cu arti

colulii din lege care cuprinde dispositide penale , s'aril 11 tramisiiinnaintea tribunaleloril tined ca accrisatT ca s'a facuth improprilserviciulul, candit consiliuld de revisie aril fi accordatit unit termenilpentru infati§area de piese justificative sail pentru cash de absents,care termeith nu OW trece peste 20 dile.

Art. LI. Consiliulu de revisie , dupecercetarea listel fia-carelpla§T, o incheia si o subscrie, si apol proclamk numele acellorace trebuescd sa merga sub stegu.

Numele tineriforit cart potii fi chiamay in local acellora pentrucar' nu s'a pututh lua ua hotarare definitive, se vorit inscri sidensil pe lista contingentulul cu conditie si sub reserve dreptd-riloru loril.

dovedilorit.

conditiunalit,

a

376

Consiliula declare apot ca tineriT care nU sunta inscrisT pe acdsLilista sunta definitive liberatT. Acosta declaratie, cu arret( area celluTdin urma numera cuprinsain contingentula" plasel, va fipublicatasi afisata in lia-care commune a pla.s;ii.

Iturata ce termenula accordata in virtutea art. L va expira, sarideca tribunalele voril da sentinta lore, consiliula va hotari in acel-lasT timpa , liberarea reclamailtilora saa tinerilora conditiunala

pentru a'T suplea. Consithila de revisie nu va mal piftea luanice ua hotarare in urma assupra tinerilora inscrilY pe listele decontingents, de cite pentru cererile de substitutie.

Adunarea tuturora listelora contingentulut fla-careT plasT alleacelluiasT distticta va forma lista contingentuluT districtuluT."

Art. III. PrimariT communelora trebue sa lIe facia. la seanteleconsiliuluT de revisie, fia-care pe cata vreme se Cercetezacommune! lore.

Art. LIII. Sub administratoriT ma! tramita ua lista a 1utulora,hothrarilora consiliului dt revisie assupra deossebitelora reclamatiTcommuuelora.

Despre substitutie si inlocuire.Art. LIX. TotT Romani! sunta supusT serviciuluT

fie-care pdte indeplini acesta lndatorire sail printr'o substitutie saaprin inlocuire.

Art. LX. Substitutia sari luarea numerulut a unuT tenera de al-de bunk voe se face:

1) Intre jund acellq pla§T, dera numaT pant la timpul incbeia-re! listeT numeruluf recrutilor acellesT plasT.

2) Dupe incheiarea ameruluT r(:'crutilora pla§eT intre juniT in-serif pe acesta lista, dent numa! 'Ana la data ordinulur de druma soldatului matriculate.

Art. LXI. Substitutia nu rite fi oriimita, (led acella ce se in-faciVtla in locula cbiamatuluT nu este recunnoscuta Luna de ser-viciu de catre consiliula de revisie.

Art. LXII. In case de desertare, substitutula n'are nice ua res-pundere.

Art. LXIII. Substituitorula dafoldse familieT luT ca cuma art 11fosta chiamatil la sorts.

Art, LXIV. Inlocuifea nu se pdte face, de cats conforma legeT,din 28 Mania 1862 assupra dotatieT oasteT.

Art. LXV. Actele de substitutie i exonerare vora fi priimile deprefect! dupe formele si modelula ce se va da de ministrula (leresbelti.

Despre inscriere de bunt voe si reinscriere.Art. LXVI. Vera ce romiina se pOte inscrie de bunk voe in ar-

maa de va Indeplini conditiunile urmatdre:11 De a avea vdrsta rid' 17 annl cello pucinii 30 annr lmpli-

nit! cella multi', si de inaltime de 1 m. 57.2) De a nu fiThicT insurata Did veduvii cu COO,3) Se alba una certilicaM de ua bunt moralitate, data de pd.

mar-ula commune!, de nu va fi niajore, sit justifice consentimen.

alreT

militara, dera

si

And

told,

si

377

Will tatalur, mumet sail a epitropuluT4) SA aiba unu certificatit all) vre unuT medico, functiunaril

all) StatuluT, care sit constate conditiile lisice cerute unul5) De a nu kin nicT unit alai serviciil militaro.6) Se alba intre minimum si maximum, talia hotarlta pen-

tru corpulil la care se destine.

Dispositif penale atinget Ore de legea recrutiirei.

Art. III. Vert' tine sciindu, va ascunde sail va lua in serviciulilsal vertl unit nesupusil se va pedepsi cu ua in(hisOre de la 15dile phi la treT lunT.. Dupa circumslante, pedepsa se va putea re-duce la nä amends de la 60 pana la 600 lei.

Tool aceeasi pedepsh se va aplica si acellora care prin uneltirlculpabile votit ti impedicatil sau intardiatl plecarea recrutilorit.

Dach, cella ce a commisit delictulil ei;te functiunarii publidi, im-piegatil alit guveinuluT, sail ministru cultil salarialil de

pedepsa se va putea marl pana la 6 lunT de inchisOre si a-menda nu va trece peste 6000 lei.

Art. IV. Tineril chihmatT a face parte din contingentulii clase-loril loril, ce voril acusa.a prin fapta lora se voril fi facuthincapabilt de a servi sail pentru ore care timpl sal pentru toil-d'auna, cu scopit de a scapa de indatorirt le impuse prin lege, vorilfi del in cercetarea tribunaleloril civile prin consiliurile de revi-siune ; si de se vorit recunnOsce culpabilt se vorit pedepsi conform)art. 191. din codicele penale.

Se voril da assemenea in cercetarea tribunalelorii si se voril pe-depsi cu aceiasT pedepsh recrutit cariT in intervalulii cre la incheia-rea contingentillul pail& la punerea in activilate, vort co-mite acellasi

Dup. pedepset, si unit' si altiT vorl fi in dispositia mi-nisteriuluT de resbelh, pentru timpulit chtit servesce classa din carefact parte.

AceeasT pedepsh se va aplica si complicilorii.Deca complicit' sunlit medic!, ishirurgi, olicierT sanitarT sal spi-

tent, timpulit inchisorer va ti de doua lunT panh la duoT mint deos-"sebith de Ili amend`. de la 600 p5na. la 3000 lel ce se va putcapronuncia, si farh sa prejudice pedepsele mat grele, in casurile pre-

prut cendica penalh.Art. VII. Or! ce functiunarl sal criticrl public), civil') sal mi-

Marl care sub ori-ce pi'etextit, art fi autori, alt sau admish scu-till sal scotertt afar& de celle determinate prin acesth lege, sailcare art fi datu arbitrarii ua intindere ore -care MAUI durateT cat)§i regulilorh, orT conditinilorit apeluluT, va fi culpabilit de abushde autoritate §1 pedepsitil dup& condica penalh.

Art. IX. Pentru tote casurile neprevadute printeacesta loge, tri-bunalele civile si militare, in limitele conipetinter lorh, vorit aplicalegile penale ordinare delictelorh, chrora va pittea da loch execu-Lama modulul de recrutare determinath prinleacesth lege.

railitart.

alit unulState,

fi ca

plasilort

v6tiute

sea

deacta.imrdinirea

INSTRUCT1UNI

DIN 1870 PENTRU APLICAREA LEGEI PENTRU RECRUTAREAARMATEI 1).

circula,ra D -luT ministru de resbelil No. 4543,1870.

din 6 Mali' 1870, cAtre con-siliurile de revisie ,Ile reerutitrit annuld

Domnilorii mentbrii,

Sunlit pus anni de candit legea recrutarit a inceputii a se a-plica in Romania §t trebue sa convinit cu.intristare ca ea panaacumu nu s'a aplicatit inca in tote disposittunile et.

Recunnoscit ca neaplicarea er a provenita in mare parte dinviciositatea confectiunarit listelora de recensemantit alle tineriloritce aveait sa compuna classa until annii, care in faptii nu este deattributiunile D-vOstra, si pentru care amit attrasit atentiunea co-

mert de la interne. Nu credit insa de prisosil a vi3 corn-munica si D-vOstre casurile ce experienta 'ms -a arrilttatii carepetatit la recensementii ca sa tiitl mitiats despre dOnsele.

Evil numgrit insemnata de tinerC cart aparteneait listelora de re-eensemOntii erait omist. Pe de aita parte erait inscrisl tineril cartmat servise unulit sail duos; termene in armata permanenta si cart,adujr din noCt innaintea consiliurilorit de revisie ca recrug,sega-seau insu§indit kite cualitatile cerute, se recrutait din nou sail serecrutait in absenyi. In alte casurr se implinea aprOpe contingen-tulu classe intregr prin recrutatil in absenyt, si pe m6ssurace corpurile se asceptait a primi recrutil lord intempinau

ca acestr oment sa se sterga din contrdlele lora, pe motivitca erati supusi strains.

Trelnie sa marturisesch ea aceste din urma neregularitay s'aitivitil mar cu soma in judetuld 14, de uncle consiliulil de revisieDid pAna astacy chiarii nu inceteza a adressa ministeruluT midlo-cirt de felulit acesta, in privinta contingentulul annulur 1869.

1). Dupit art. XL1 din legea recrutilreT primaiii fiindil membrit in cousiliuliide revisiiI, smith (huff a cunmisce acestti parte de instructiunl ce li suntiiattribuite.

suit

linermidi°.

cirt

leguint

379

AceT chiamati a intocmi listele de recensementit ail nesocotituplate cualitatea primordiala ce trebuia sa insusesca unit mewlspre a ti inscrissit to listele recensementulut, cualitatea de I-Wiliam-I,fara de care nimen! nu plate avea dreptulit de' a servi teriImistre,si acesta este inscrissu in capulit legit de recrutare. Deca deralaacesta s'ara adaoga ua pucina scrupulositate din partea consiliu-rilorh de revisie in operatiunile 1oru, resultatulit n'arit putea fi decatit negaUivil. cao cc pole face ministerulit in facia dovedit ceunit tln ru ar aduce prin care sa constate nationalitatea sa stri-ina, candil ellh este deja in listele recrutariT 'incheiate de consi-liulh de revisie ca soldata? Unit strainh n'are dreptulit sa ser-vesca in armata mistra (art. 2 allit legit) si toth in acellasT timpitbotaririle If-vOstre sunti definitive.si faraapeli.

Neregularitay in Ornisiunt si exeiliptiunT comisit de consi-litilit de revisie allh judetalm Vlasca, la plassa Caltliscea, care aadush dupa sine datoria ftentru ministerulit de rerbelit a provocaua sentinta a tribunalulut.

Este timpulh, 11-lorh, sa apreciamh la adeverata savaldreacesthimposith mare si santu, ce Loth romanulit este dalora terit selle,mumel selle, impositulit de sange-, este timpt sa apreciamit tOtagreutatea si frumusetea misiet ce avet!, cu Irgea in mana, safacet! a se satisface interesete teriT sh arrettay ca ea este pelt-tru unit plate aspra dera nu este vexatdre, cast inteensa se pre-vedit kite casurile de scutire, casurile, adieu, in cart omulit tre-

stea legatil de caminulit seh, remanendh ca la unit apelitgeneralh sa se scale si ella ca sä. apere.

Av.ey sa revedey, operatiunile recrutarit, sa ascultati re-clamatiunile ce pole sa fi causatit'aceste operatiunt si sa cerce-tay casurile de scutire si de aperare, (art. 40 allu legit). Acestaeste misia D-vdAre, si este grea, cad hotarlrile D-vdstre smithdefinitive si nesupusela lid unit recursh.

Innainte de a ve pronuncia dera, explicay tote casurile omulutce examinati, luminatilh assupra drepturilorit selle, ca nu in urma,candii elliI va intelege, sa fie prea tarqia d'a se putea, folosi detiensele.

Intend modit exceptiunalh a 'si cere de. la D-vdstroca, sa con-,statay identitatea until omit cerevisuiy, nu numaT dupa decla-rarea a until numerit limilath de Omen!, ci dupa area a obstello-cuitoriloril ce obicInuith se aduna impregiurulit localulul uncle e Fitesedintele consiliulul de revisie; si pentrucuvinte ce 'mT apar!ienna 's1 dori ca formalitatea acesta sa fie trecuta in procesele Ii-vOs-tre verbale, si astil-felt sa scimt cu toy ca unit june Ore-care afostit cunnoscutti be mat toth satulit sea, ca este nascuti din cu-tare parinti. Math de multi Lena la formalitatea acesta, in catitnu credit de prisosh a vepuile in vedere ca nu tram) sa. numitTD-vdstre pe tInerulh ce presentay aster, ci s'o lasay pe ditsa sa'lit t umesca.

'MT remitne acumil sa ve vorbesci in detalii despre casurile descutire, prevedute la art. 33 allit legit din 5 Decembre 1854, sisa ve daii expticayunt assupra diferiteloril moduli cuma acestease potit presenta b-vdstre, ca in WO. !Ora sa se transeze inteunuldsi acellash felu, precumit si despre alle casurT prevedute in legearecruteril cart sunt inca neexplicate.

s'aa

si,Si

lute sa

latlord,

380

Acestecolegula

explicatiunT vi le ha dupa ce am luat5 intellegere Si Cumet de' la interne.

I.

Suntii scutitT si inlocuiy dupa ordinea numerilorildice legeaace cart dupa numerite dohendite ar fl sit faca parte din con-tingentii, der& cart se Oa intr'unula din casurile urmatOre:

1). ,Aceia cart n'aa mesura de 1 metru 57;2). ,Aceia a carom slabiciune phisica 'I -art purse in conditie

nepotrivita cu serviciuld, dupa prescriptiite regulilord ostasestI;3). ,Cella mat in versta dintre orfabt fara tats si mums;4). ,Uniculii lit sad cella mat in versta dintre lit sail in lipsa

de flit si de ginert, nepotult flub t sau cella mat in versta dintrenepotif uneT femeT actuala veduva, sail ally unlit talk orbit; sailin versta de 70 anal, sad cu vre-u'a infirmitate constatata din pri-cina careia nu s'ar putea nrani;

5). ,Cellit mat iii versta dintre, duff fray chiamatio sit traoi_t)

deck amenduof aril fi insemnatT de Oral safle ostast deca a-menduot se dovedescil bunt dj servicia.. Intre duo! Pratt gementscntirea se da celluf nascutit anthill;

6). ,Acella alla carut frate se afla sub stegurt fie sub onT-ceconditie (dorobany si graniced coprinsT).

7). Acella alld carat (rate a murita in servicia sad s'a betegitiisail s'a prenumeratil in retragere pentru ver-ua rank dobendita,servinda unel comencelt sad pentru verl-ua metehna dobendita inarmata.,)

Lipsa de talie preveduta la paragrafula anteia alit acestut ar-ticold si casulii de slabiciune phisica de la § 2, care va face pecine-va neapta pentru serviciult militant nu pota da nascere lanict ua indoela spre a se putea pronuncia consiliula cu cea mat mareinlesnire. Mediculut apartene constatarea phisica care asuma si Wtsresponsabilitatea atata morals cata si materials, in privinta unelconstatarl gresite, si in care cast va fi supusa a plati tote chel-tuelite ocasitmate cu recrutarea si intretenerea aunt omit adusula corpa in stare debit& sail intVua stare de a nu putea suportagreutayle serviciulut militant.

Nu este insa, totit astir -fell si pentru celle-alte casurt prevklutela art. 33 susa citatil.

Paragrafuia alit 3-lea alit acestul articolt prescrie ca este scu-titu inlocuitd, dupa ordinea numerilora, cella mat in verstadintre enfant fara tats si mums.

Castila acesta se OW presinta sub diferite fase, care trebuescadeslegate in moduld urmatora:

Canda lit familie de orfani din acellasT tats va fi compusa dincopiT nascuy din mume diferite, cella "mat in versta din antaiaca.ssatorie tnebue numal sit lit scutitd, ca capa allu familit.

Scutirca ca cella mat in. versta dintre offal!! trebuesce acordataasemenea tenarulut care, avendu surorT mat marl', mat are inchunulii sat mat multi fray, una sat mat multe surort mat mid decat dinsulti; nu este insa exemptatt deck ware flier fray nict su-rort mat mid de cata cult, sat este siugura orfand.

si

Si

Cella mat in versa. dintre &fanT trebuesce exemptall chiart&ca surorile selle, mat mart de alit densulu, art 1i maritate.

Nu so mite tonsidera ca cella mat in versa dintre Mani acellaat ca.rut frill din acellast tatA art Mc& in vial, pe mama tort.

Cu tote Scestea, tuatulit unit tenert all& carat tat& a muritiidttpA nä a duoa cA.saterie fafacopit din acesta, cella mat in vPrstadintre orfanit rem.ast din intitia, cassAtorie trellue sa pc scutitt, desi ar trai muma-sa cea vitrega.

Paragrafult 4 alit art. 33 prevede casurile de scutire pentruunicult set cent mat in vPrstA dintre fit, s. c. 1. alit unel femetactual it v&luva. s. c. li

Prin femee actual). vkluva., trehue sa sp intellega area a Caretbarbatit nurner exist& din causa de mode natui.ala.

Nu se pole ins5. exempla !lulu unicu alit femeeT care, de sivd-du& de Willi acestuia, rasa s'a remaritatit sat s'adespirlitit, cAciprin acesta chiart femeea ese din eualitatea sa de vilduvi, precumnicV in casulit candt mama a rernau despartiti de barba.tulit sailchiarit si deca acesta s'ar fi reinsuratit. JDecik copit unel sat mat multorit insuratort au dreptil mumiukaoeeast femee r6masa v6duv,a, et verit Cy consideray ca facendit uaaceeast familie si nu se Vito scull de chtit cell, A mat in vOrst,A.dintre'dPns I. Deca utst copit unit acellasT tat& provint din mumediferite, et vorit aconsideray ca familir diferite, canal fiiulu unicptsat, cello mat in verstf dintre fit cella din urina insurA.torf ar re-clama sculirea ca cello mat in versta dintre lit de vkluvA.

blortea cellur mat in versla dintre fit said uinerelul, sat a cellutmat in vOrsla dintre nepolit tin vilduve, sat a until tat& orbit salin vPrsta. de 70 aim', trece dreptulit de scutire assupra fratelut salurmitto rii,

Dreptult acesta mat trece assupra fratelut urmatort, ort canditcell( mat in versa dintre Pratt art fi orbit sat kbitt de vre nA.in-iirmitate ineurabila, care 1-grit face neputinciost de a'sr castigahrana vietet. Intirmitatea acestuia trebue ins& constatata innainteaconsiliulut de revisia, sat in cast ca ea sa nu permits emulut aesi din cast, print'o ancheti la domicilit, in care sa is parte simediculit ce funclitmeza pe langa consiliulit de revisia. Pentru a-miinduo6 aceste casunt, se incheia unit deosebitil protest verbalt.

Paragrafulit 5, prevede scutirea pentru cella mat in ve,rstadintre duet fray chiArnatt sa tragA spry, etc. etc.

Din reaoa inierpretare° a aceslut articolt s'art putea infempla caca amPndor fratiE s& fie scutiy d'o-datA, si credit ca este bine O.dal non exemplu de cum trebue sa pia aplicata legea in adev6ra-tuld et intellesit. Fratele cella mat in versta, presupust bunt deserviic,it, pole sa fi luatit unit nurn6rit din cele d'antail sat celledin urm5.. In casult cella antaiii, are sa fie neaparatt chiamatt safact parte din contingentii, in casult alit duoilea se mite ini6m-pla sa scape. Sa suposamil asemenea Ca si fratele cent mat illicita trait si d6nsulit unit num6rd mica sal unult mare. Neaparatitpen tru a executa legea, (lea cello mat midi a oblenutit unit num6riicare si proceda pe acella all. fratelut sit mat mare, consiliulit derevisia. Ware de Ott sa constate dee& cent mat mica este bunt deservicit si acesta constatatt, cent mat maro este scutitit de faptil.

Dec& din contra fratele cent mat mica este recnnnescutii ,impro-

legiuita

si

30/

382

priii serviciulut, cello mat mare nu maT are nict tint dreptt descutire, neaparatii decd §i dansult fi bunt de servicit. Deradec.& fratele cella mat in versta a tiast unit numert mat midi decater celtu alto si Cu Vote acestea, acesta din urma art avea unitnumbst prin care art trebui sa faca parte din contingentult pia-set, consiliuld de reyisie nu trebue sa se pronuncia delinitivt as!.suprb, emu mat in versta (.zuposandri ca art fi bunt de servicikinainte de a constata aptitudinea fisica a cellut mat mica. Asti -feltdar este de neaparatit ca consiliult de revNa sa suspendo deci-siunea sea 1)60 candrt va putea procede la revisuirea frateluT cellutmat midi sat chiart sa.proeoda de indata la revisuirea acesta, casa se Oa pronuncia ape! assupra &Jae! frateluT cellut mat in WI.-sta. Deck fratele cella maT mid' este reeunnoscutt bunt de servi-cit, cell mat mare se scutesce, &Ara era§T acesta pumat in casultcandt cella mat mica, prin num6rult ce trasese, art fi trebuititsa faca parte din contingentrt.

In casult contrarit, fratele cella mare reare dreptult de scutire.Deca ceT dot fray hotarItt de sorts a face parte dinteunt contin-

gentil suntit gement, se scutesce neaparatit cent ce s'a nascutt an-candit acesta s'arri putea constata prin acte autentice, in casulit

contrarit se scutesce cella ce va fi Vasil numilrulit cella Mat mare.Dup6 paragrafuld 6 se scutesce inca de servicit acella alit

a.m.( Irate se afla sub stegurl, fie sub or! -ce conditit.Trebuescit considerate ca sub stegit si ca astir -fetil et dart drep-

tult la scutire:Oficiarit general!, superior! §i inferior! din armata permanents,

cadre alle militiilort, granicen dorobang in activitate, disponi-bilitate sat neactivitate;

Oficiarit de intendenta si corpult de administratiune in activi-tate sat neactivitate de servicit

Medici! militant in activitate de servicit ;Sub-oficiarif, caporalit, brigadierit, soldatit, tobojarit, cornistit si

trompetil tutulort eorpurilorit din armata permanents, cadre allemilitiilort, gia.nicert si dorobany, present! la corpurile Tort sat incongedit limitatt sail in reserva

Tinerit coprin5 in coniingentult unuT and din erdre sari din in-terpretarea gresita a lege!, si carora, eonformit decisiunit ministe-riale din 23 fanuarit 1870, Ii se dart autorisatiunea de a rilmaneala vetra lord, nu dad dreptult la Met ut scutire, cad prin acestachiart et smith liberatt de faptii;

Millionth' ce at dispa.rutrt in campanil sat lupte, sari ace! facuttprisoniert, at acellast dreptt de scutire in familia lord ca si rni-litarit present! la corpurT;

Miliatrult condamnatt la ua.' inchisOre de mat multit de duoT arm!,sat la reclusiune, nu da dreptd de scutire familiet selle.

Unu milliard desertort nu da dreptulii la scutire pe timpuludesertaril sale.

Presenta sub stegt sat in reserva se constata prin certificate,(modelult No. I si 2) pe care parintiT sat tinerli interessatt trebuesa be presinte consilialuT de revisie in momentult operatiuniT sellesat in termenult prevMutt la art. 49 alit legit de recrutare.Pentru acesta torpurile si ba.talienele de militiT at ordine a Os-punde de indata la ore -ce cerere s'art face de asemenca natura.

ard

taint,

.

:

si

383

Se mat scutesce, conform(' paragrafulul all(' 7-lea ally art. 33 dinloge, si acella alla caruf frate a murita in serviciula activa saris'a beiegita sari s'a prenumerata in retragere pentru verl-ua ranadobendita, servinda tine' comendIsaa pentru verf-uk metelma dobendita in armata.

In acestea nu se ptite coprinde militarula care tlinda desertatas'a prinsa din desertie a murita innaintea condamuarif selle , saildupa condamnarea la inchisOre de duol anni, sail la reclusiune.Acesta pe cuventula ca in momentula mortif selle nu se Oa substega.

Militant liberatT in congedia de reforma cu bilete model(' No.1,pot(' scuti pe fray' lora, pe cuventula ca acesta congedia nu seda de cat(' acellora cart au fosta reformay pentru infirmitay con-tractate in armata, sail rant dob(mdite din causa serviciulut, sariintr'unu servicia comandata.

Militarula insa liberatil in congedia de reforma cu biletamodelaNo. 2 nu da dreptula de scutire fratelul sea , pentru ca acestecongediurl se dolt acellora alle carora rant sail metehne nu saricontractata din causa serviciulut sari sunta contractate innainte deincorporarea lora.

II.

Nu s'a vorbita pans acuma in nict uainstructiune data, de copifnaturalt recunnoscutf.si cart pota fi drepturile lora, de scutire deserviciCt militaru. Acosta fiinda uacestiune importanta, voia spunecate-va cuvinte spre a ye arretta cum mlnisterula intellege dreptulalora la scutire.

Copil naturalt recunnoscutf legalmente se bucura si densif descutirea preveduta la paragi?afele 3, 4, 5, 6 si 7 alle art. 33 dinlege. Recunnoscerea lora ipsa trebuesce sa Tie facuta conformhdispositiunilora codicelul civila, si copihila natural(' recunnoscuthare drepturile vorbite mat susu, fie ella recunnoscuta de mumasail de tats, sail de tuiula dmtr'insil flume.

Daof copif nascutt innecassatorie, din aceeas1 muma si nerecun-noscuy grin formele legale, nu se pot(' scuti hnula pe-altala.

Tref copit naturalt recunnoscuy numat de muma si acesta mu-rinda, cella mat in versa dintre orfanit remast n'are dreptula lascutire.

Copilula natural(' recunoscutCt de muma si tata, si acestia re-manenda necassatorig, n'are dreptula d'afi scutita ca'fia de veduvain case ca tatala sea sa fie mortil, cad legea vorbesce de fiulaunet femeE actuali veduva sf femeea nu pOte fi legalmente veduvadin momentula ce n'a fosta maritata.

Din contra, fiiula natural(' nascuta in timpula veduvief unetfemef , are qualitate de nu unet femei, actual veduva, prinurmare si dreptula de scutire, fara sa mat canto chipula venirilsane in fume.

Assemenea unit copila naturala are dreptula la scutire ca flade veduva Ganda end a fosta recunnoscutCt de muma sa , caremaritandu-se a remasCt apot veduva, de si barbatulu morta n'a fostatatala copilului.

ally

381

III.

S'a interpretata inteund modd gre§itit pant). &alma dispositiu:nile art. 34 alld legit recrutariT, care prescrie ca tInkuld omisucare nu s'a presintatd in persona sad prin procurator) spre, a con-cura la tragerea classel din care facea parte, sa nu OM sa recta-me beneliciuld scutirilord arr6ttate la numerile 3,4, 5, G ,;;i 7 dinart. 33. 1tera causele acestord scutirt s'ad intemplatit in urma in-chiderit lister contingentulut classet selle, cad nu s'a respuisas.ee-.rerile de scutire ce facead tinerit omi;;T din classa unut annu §inscrisi in aced a altul amid, candtt dupa versta lord el nu pu.Lead concure tragerea sortilord cu acestia.

Art. 31. este complectatit prin art. 38 care dice assemenea cadrepturile de scutire sad ap6rare, ca sa folosesca acellora ce leceri, trebue sa se dovedesra Wand candii consiliuld de revisiecerceteza hotarasee assupra junilord cart au sa lie chiamatl aface parte din contingentuld plasel.

Astir -feltt dera este de mare illiportanta a explica tutulord catiieste de necessaria sa vink la consiliuld"de revisie, spre a 'sI ar-rkta dreptuld ce ard avea, cad numat in moduli acesta se polebeneficia de scutirile prevtldute de legea recrutarif, precumu .§1ea nu este mat importautd sa nu neglijeze de a vent Sitraga la sort in annulti candit aru avea versta legale , cact caomist in acellit annd, conformii art. 34, nu mat ad nici unit dreptusa se folosesca de scutirt legate dupa inchiderea listelord contin:gentulut unet classe din cart trebuia sa faca parte, chiard dem arucadea in urnia inteunuld din casurile acola prev6dute.

Vorbindd despre trebue sa arr6td.moduld grqitd cumus'a interpretata in allele judqe art. 23 alld legit, care tratea des-pre omiit fraudulqt. Acestora, conformit textuluT legit, li se a:tribue celle d'antititi numere alle tragerit sJrtilord. S'a urmatuinsa astir -fold mat cu totT omiD annilord trectitt, fie eT fraudulqsad nu, ceea ce este ua grqulti, cad legea fule ua distinctiune,antaid om sit simplu priu frauda sad prin viclenie. Innainte dera de a se urma cu cine-va ca in unit °mist' fraudulosu,este de neajAratit a se constata inteund modd precisit ca fraudasail viclenie a existatit, cad pentru assemenea casurr legea pre-vede penalitati (titluld VIII) afara de celle, prescrisse la art. 23; erapentru omOt nefraudulost le ridica numat Ore-cart drepturt de cartant fi putua beneficia.

Credit clerk ca este datoria Il-vestry a cerceta cu scrupulositatecasurile de natura acesta si a face sa se aplice legea asa sumtrebue sa fie.

Arrntalt adesea si in modd repetatii locuitorilord cart viral de seditde tmpregiuruld localulut untie se face revisuirea recrutilord, "Mitde importantii este pentru densit a'st aduce copit sad "rudele ina-intea coasiliulut, cad numal acolo iI potd face si valoreze drep-turile ce au la scutire, si ca legea Iiincld positiva , ort cart ar fidrepturile lord arrettate in urma., sub nict un cuventd nn se matpote ..revent assupra listel ce trebue sa incheiatt conformii art. 51.

13p.u. felu frauda este si aceea candd unit dupa ce acosta triscrissu in listele de'recensementd alle unet classe, saalba versta cerula de lege, sa lie mat mica st a tiasil la sorta cu

`Sa. !a

si

pucina

omisI,

si omi91

timers,Elsa

de

385

dOnsa, fara sa protesteze, vine si protests innaintea consiliuluT derevisie, candit vede ca a luatii una numeric mica. Assemenea pro-testart nu trebuescit luate in consideratiune, itnerula trebuesce re-crulatit, deca insotesce cualitatile cerute, si autoritatea care '1-ainscrissa penedrePta tradusa innaintea tribunalelora. Eta cuvjntulapeutru care ve prescria mersula acesta. Se pcite intempla ca unittiara sa midi-locesca singura a 0 inscrissa in listele de remise-rnenta allit unel classe, fark sa fi adjunsit la versta ceruta de lege.In basa acester inscriert ellu trage la sorta §1 deo, is unit numertimare nu dice nimici, si astir -felt este scapath de recrutare ; Wandainsa unit numerit micu, protesteza la cowiliula de revisie spre afa scutita si cere a concura la tragerea sortilora nee' alte classesi astit-felt a '§t incerca de mat multe on sata spre a putea scapa.

PG considerantele acestea deca avey sa vi;. pronuncialt in tot -d'a -una in moduli indicate mat susii

Atraga tot-ua-data seriesa D-vOstra atentiune assupra tineriloritce vett f1 nevoitT, conforma art. 45 alba legit sa recrutay in ab-senta,FitT miiiutiost assupra detaliurilorit ce trebue sa cerey Si nu'I inscriy in lisiele definitive de cata duph ce vg vett fi asigurattica prin cualit5tile lore phisice, potti serve si nu intray in nici ua

consideratiune pe '1 -art da veil unit dreptit la swam.

Iv.

Casurile de scutire §i de aperare trebuesca constatate conformitart. 46 ails legit, dupa certificate sub-scrisse de trelpariny de fa-milia at carorit fit au fosta cniamay.

l'roducerea acestora certificate se va face conforma celora pre-scrisse prin decisiunea ministeriulut de resbela, din 24 Ianuariai867, publicata in iMonitorula Officiate" No. 102, din 7 Maia a-cella mina.

In aceste certificate s'a modificalil numaT acella de la § 6 alladecisiunit, doveditora de presents, sub stegurt a unuia din fraycare trebue sa lle conformit modeluluT vorbitti mat susu.

Acumi ca amt atinsa cestiunile principale alto operatiuuil lacart suntey clfiamati, in ceea ce privesce tinerit cadutt la sortssi adug innaintea D-vOstra la fie-care plassa, am sa vevorbescade unit cast assupra caruia am fosta intrebatit in cursula recru-tarif annului expirata do catre prefectura de Romani, si atria '1an data atunet expkayunile necesarit.

Se pole intempla ca unit tenera inscrish in listele de recense-mentil alle unel pla.l sa residese in alta localitate departata si sanu ti venitt singurit innaintea D-vestrh, de si nu voesce a fi re-crutatit in absenta. Cum trebuesce urmata cu densit?

Indata ce ella anuncia consiliuluT de revisie, prefectuluT sarisub-prefectuluT locale neputinta in care se afia de a veni la con-silitith de revisia, innaintea caruia trebue sa compara, acestapole autorisa pe acella ally judetulut de resedinta a tenerulutstela visiteze si sa se pronuncia assupra lut, insa numat in ceeace pnvesce starea cea phisica, cad oil -care alta justificare inputerea caria ar cere vert-ua scutire, nu pOte fi luata in con-sideraya de eau de consiliulit de revisia unde a 'rasesortula. Rolulu D vOstra dera, in assemenea casurl, se marginesce

25

allii plarl

ant

38G

dupa cum vedey in a constata starea phisich a omuluT si a o im-partiiji si consiliuluT de revisih respective.

Dupft terminarea revisuiriT tirterilorit uneT plhsT, si con formii art.,51 Oil legit recruthriT , trebue sa incheiay si sa subscriy listafift-chriT plasT si sa proclamay numele acellora ce trebuescil samergh sub gtOit. Din momentula acella si de indath decisiunileD-wistre , Omani! definitive , si de aceea trebue sa aveti cea maimare grijh ca decisiunile acestea definitive §i fart apela sa deatote intermit timpd si resultatulu cedorimit, adich unit contingentsreala din fia-care lOcalitate. TineriT prev6day la art. 49 si 50 allelegit' trebuescit inlocuitT conditianala si numat dupa expirarea ter-menuluT legalit de 20 'dile, acne& in diva de 21 trebuesce Waal ultmisssura definitivh cu &Asir, si atuncT cei recrutay conditiunala se in-scria ca filcendit parte dill contingentula plfiseT, sail se treat in

Pentru ace' cart' nu se presinth innaintea consiliuluT de revisiksi se recruit in absentft, se desemne;a assemenea unit num6rit detined recrutatt conditiimala si dinteensiT nu se Una in militif dechat pe mOsuil ce cello cor4spuncptor"ii unuT recrutata in alfsen,theste recunnoscutit band de servictit, duph notorietate Niblick, inmomentulit incheihrof definitive a listelora.

liiferitele mOssad cum s'a aplfcatu articolula 51 alit legit' derecrutate de chtre consiliurile nOstre de revisie, m6 face a nucredede prisosik sa dad unit exempla care sa arrette cum trebue sa seprocedeze innainte de a se fixa definitive contingentula uneT pits!in privinta cellorit de categoria vorbith mai susa.

Sa supushma eh piassa dupa repartitia facutft este datOre st dea30 de recruy, ca num&ulit totala alit inscrisilorit plaser este de100 si ca pentru alegerea cohort 30 de recrutT and adjunsii lanumi.rala 47.

In casula acesta, numerele 4r-100 ar trebui declarate eadeca pentru numerile recrutate n'arfi si recrutay in absenta

si de aceT prev6duy la art. 49 si 50 alit legil.sa admitema et in casurile acestea sunlit:No. 3 pentru cestiunT pendinte innaintea tribunalelora:No. 9 cu terment de 20 (pie spre a produce actele justificative

de scu'ire;No. 12 recrutata in absenth;No. 18 prevenitil de a se fi slutitil de bunt voia, spre a se face

improprit serviciulul ;No. 24. Prevenita de a se fi slutitit asemenea de 'bunk, volt, spre

a se face impropria serviciulul;No. 30 pentru cestiunT pendinte innaintea tribunalelorit ;No. 39 cu terment de 20 dile spre a produce acte justificative

de scutire ;No. 40 recrutata in absent5.;No. 41 recrutata assemenea in absenta;Astt felt, consiliula de revisie trebue sa desemneze 9 liner! cart

sa fact parte conditiunalii din contingentit siptin utmaretrebuescaWatt din eel cu No 48 mini. la 100.

gamerile acestea suplemenlare , trebuinda sa fie compose dinOmenT bunT de servicia, consiliuld trebue sa examineze, dupa or-dinea numerflora pe tit:writ coprinsT intre No. 48 si 100, spre agam pe ce' 9 bunt' de serviciit de care are trebuintil.

Sa ne inchipuima ca, duph examinarea acesta, am gfisitil butte

mili-tiane,

,

militil.

387 --

numerile 40, 51, 52, 55, 57, 58, 60, 62 si 64 si se vedemd cumtrebue se. procedemit cu densele.

Neaperatil ca consiliuld de revisia trebue se se ocupe de tineritabsents sail de ace1 earl ad obtenutit un termena de 20 dile , in-nainte de a se pronuncia assupra celloru cart ad cestiunT pendinteinnaintea tribunalelord si prin urmare de numerile 9 , 12, 39 40si 41 din exempluld de mat susa.

Sa ne inchipuima acuma ce No. 9 aduce piese convingdtdre Siin virtutea legit, se scutesce, atunct No. 49, recrutatit condiyunalu,se declare. recrutata detinitivit. Deca din contra piesele ce pro-ducil, nu suntii de adjunsitspre a fi scutitit, No. 9 se declare. bunrecrutatil si No. 64 se proclame trecutit in

Procedura este aceeast, pentru tIndrula ce aril avea nunvirula12, recrutatil in absents, cad dupe 20 dile, orT se. presinte innain-tea consiliuluT sail nu si presentendti-se pOte fi declarath propriiisail impropria de servicid. Ddca nu se presinte. sail deca este de-claratil build de serviciit No. 62, se trece in militil, cad in hy-pothesa ca nu s'a presentatil, consiliulh de revisie, potrivita art.45, se pronuncia in privirea tut ca cumil ar fi presenta.

In casuld base candd recrutatula in absences s'ard presinta intermenulit legald innaintea consiliulut Si fi recunnoscuta im-propria serviciulut, No. 51 se declare recrutata definitivd.

tie data incheiata lista contingentulut uneTplest, consiliula de re-visie nu mat pOte reveni asupra et si nu pOte lua decisiunt de catuin privinta absentilord, acellora cart au obtdnuta una tevtlenit le-gala pentru a produce acte sail acellora assupra cerora tribuna-lele aft a se pronuncia. In fine mat pate delibera si assupra ce-rerilorit de sub-stitutia prevedute la art. 8 din legea organice. aputeril armatel si titklii 5 alift legit recutarii. Ara esi dere din a-tributiunile stile si aril trece peste limita dreptuluT ce 'T de legeadeck', dupe incheierea lisle! uneT gest, ara mat primi reclama-hunt in contra pronuncierilora stile definitive-

Get rdmasT definitive recrutay in absente se transmit pA uatista comandantului dorobantilora locald si autorite.tilora adminis,trative spre a fi urmariy si tramist corperilora in starea in carese gesescil fere a mat fl supusr unet alte cercetert. Aptitudinea lorafisice pentru serviciula lore militara, care singure. se maT is inconsideralie in assemenea casurl, va hotert deca °multi rilmanein servicia sail nu, si acesta insa numat dupe. ue. autorisatie spe-ciale a ministerulul de resbeld.

Iodate. ce all proclamatil numele cellora ce ail a face parte dincontingentula anulut acestuia, vt3 vett conformil in privinta cellordaltT, declaratl militiant prin art. 4, aliniatula 2, ally Legit organicea puterit nOstre armatc, cu art. 4 si 7 8,11h regulamentuluT mill-tiilora publicate in .lUonitorulti Oficiale No. 23, din 30 Ianuariit1870i spre a se putea inscri intre

Credit ce prin explicatiunile date ad n'a rnnasil nicT unit punctilobsoura, sail care ce dea loch la nedomirirt; dere in oil-cc ces-tiune consiliulit de revisie aril avea verT ue. induoiala, se so a-dreseze ministerulul de resbela spre a care explicatiurd tare vise vord da cu cea mat mare grabnicie.

Acestea dise trebue se. mar adaoga, D-lore membrit, ca deca cutote explicatiunile si concursula ce vi1 de. ministerula de resbela

aril

raffia

militit.

388

se vora strecura recrutarT ilegale, nu void esita unit sinpuramomenta de a traduce pe ceT vinovay innaintea justifier, cacT curt-ndscey bine la ate straganirT nu di atata familiel II-nerd, catii si armater unit tingrit recruta care aril fi luatil in con-tra legiT.

In acellag timpa cheltuelile racute de Stata cu intrepnereanut assemenea omit, privesca pe la-vbstra, si de aceea n'asaputea insista indestulii spre a cere minuyositatea cea maT mareinnainte de a vil pronuncia.

Nu vorbescii aci despre cel ce s'ard recruta slab! de constitu-tiune cad acestia apartena omulur de sell*, mediculuT care func-tmneza pe lenga D-vdstra si la rendula dupa cuma maigusa, ells singura asuma tOta respunsabilitatea, neavendit flier unitmidi -loci de indreptare. Instructiunile din. 1860 sunta fOrte expli-cite §i inteensele s'a prev6cluta in detalia tote casurile: rolulit D-vOstra se marginesce in assemenea casurl numaT in alla invita sase conforme strictit lore.

V.

Legea organics a puteril armate, din 11 Iunia 1868, prescrie carecrutarea granicerilora sa. se faca pe Mese dinteua zona separataa teritoriuluT RomanieT. Dem alegerea acesta dense supu-

until' contralti. seriosu, unuf control care sa presfnte tote gairantiile ca. la operatia sea n'a domnita alta de cata sim-ple" interesula serviciulul si eat prosperarif acestel instituyunTfrumOse a mistra, ca asta-fela ea sa devina unit puternica ele-mente alla Porter armate, negresitu ca resultatele ce va da nu potafi ca.ta desavantagidse sub trite puncturile de vedere. In scopulaacesta am crecluta bine, dupa intellegerea ce am avuta si cu D.ministru de interne, sa ve insarcineza tote pe D-vdstra a face a-,legerea granicerilorii cart au sa compuna contingentula until anu.

Pentru a v6 facilita lucrarea s'a data ordine subprefectiloru res-pectivl ca impreuna cu comandanyi puncteloril de granicerT si euprimarit communelorit, sa dreseze ua lists de recensementa allatuturora tinerilora cu versta legala spre a lea armele in annuliacesta, sa'T supuna sa traga la sorg pe comune si D-vOstra aveysa alleged dup. ordinea acesta pe cel ce ar trebui sa Nei partedin contingentula granicerilorii. Tragerea la sory nu se face decata numaT spre a stabili ua seria dupa care fie-care tenera grani-cera are sa fie presentata domniilora-vdstre In timpula arida re-vedey operatiile recrutarif unet plasl pentru armata permanentssi dupa ce ay incheiatu pe acestea.

ComandanyI punctelora impreuna cu sub-prefecliT si primariTremmuneloru respective ail sit ye dea lista dealiata de numerulitOmenilora ce au sa se is dinteui communa, proportiunalu neap&rata cu numerula piquetelora ce au sa deservesca si numele acestoraavet! D-vdstra fixatT luandula dintre aceT tras1 in fia -care com-muna.

V6 amintescil assemenea ca deca pe zona g,ranicerilora prin or-dine anteridre a fosta reservata cute ua communa armatei perma-nenle elle all a se clasifica cu celle-alte commune alle plas,e1 de-terminate pentru armata permanents.

waif

u-

n'ara fisa

posibile,

.

ve

sou, disel

--389La cash erast ca Wua communa situata to zona granicerilorii

sit Ii scapatit din vedere a se clasifica in inalta ordonanta cu No.89, din 20 Apriliil 1869, pe de uk parte, ve rogh a rapoitia minis -terulur numele acellel commune, era pe de alta o vett face a par-.ticipa la recrutarea armateT permanente.

Pentru a ve pronuncia assupra incapacitatilorh, sail exemptiu-"'float de serviciit allu tinerilorit ce suntett cidamatt a allege pentruserviciulit granitet, ve vett conduce cu cello prescrisse in legearecrutaril armateT permanente si explicatiunile date mat such, cuadaogire ca unit cash de exemptiune este si saracia in care s'arafla unit tenerh si din a caret causa u'ar pittea sit. se sustia; eratined! ce vorh prisosi dup. luarea contingentulul necesai iit voritremanea la casele lord neinscriindu-se intro militianl, dera intrereservele granicerilorh, fiindu datorT a implini lipsurile eventuatece s'ar ivi in cursulh annulut. Nu vett pronuncia prin urmare li-berarea 'oat , conformil cu legea reCrutaref ci din contra vettforma ua lista de toll ace ce aril putea servi §i se vorit clasificaintre reservele granicerilorii.

Ua copia legalisata dupa decisiunea D-vdstra o vett lasa la pri-maria local& si alta o vett da comandantulul punctidut spre a 'Tservi la cash "de trebuinta.

De si insarcinarea acesta vine se adaoge la greutatile operatiu+niloru cu care legea ve insarcineza in privinta armateT" permaneiite,contezii insh prea multh pe patriotismulit Ii-vdstre si sperh ca 'ml$tett da toth concursulit necessariiI spre a putea aplica catit seData mar bine legea organics a puterit nOstre armate, in LOWpartile selle.

Pecisia pentru actele ce trebuescii ptesentate consiliului de revisie allii re_erutatieT spre a se putea doWndi scutirea de serviciti.

(DIRECTIA PERSONALULEI).

Bacuresd, 24 Ianitarizi 1867.

Ministru secretarh de Statit la ministerulh de resbelii :Avendii in vedere art. 33 &flit legit din 5 Decembre 1861 assupra

tecrutarit care qice:((Bunn scutiti st inlocuiti dupa ordinea numerilorh, aceia cart

Oupa numerile doWndite ar fi sa fats parte din contingenth, &faCare se afla intennulii din easurile urm'atore:

1). Aceia cart n'ati mes.;ura de unit metru, 57.Aceia a drord slabiciune phisica 'I aril pure in conditie

hepbtrivita cu serviCiulh, dupa prescriptiite regulilord ostajescr.3). Gel mat in versta dintre orfant lara tata Si fara mums.4). Uniculh fill sail Cella mat in versta dintre fit, sail in lipsi

de 'fir §1 de ginerl, nepotulit unich sail cella mat in versta dintrenepoiii unef femel actualii veduva, sail altu unut tats orbit, sail inversta de 70 de aunt sail cu vre-ua inlirmitate constatata dinpricina atria nu s'aru putea hrani.

2).

I

390

5). Cella mat in v6rsta din duo' frati chiamatT sa traga, decaamiinduoT ara fi insemnatT de sorts sä 116' ostast, si dOch amenduoTse dovedescil bunt de Intre duo' fratT &men' scutirea seda celluT nascutil

6). Acella shit care' frate se afla sub stOguri fie sub or' -ceconditie (dorobantT si granicerT coprinsT).

7). Acella anti c,irui crate a multii in serviciulii active, sails'a betelitil, sat s'a prenurni,ratil in retragere pentru verT-ua ranidobOnditi servindit unet comency, sait pentru verf-ui metehni do,b6ndita in armata.'

Si art. 46 ally acelleasT leg' care dice::Casurile de scutire si'apN'are VOFt1 fi judecate dupa infatisarea

de documente autentice, sail in lips& de documents, dupa cc rtificats subscrisse de treT paring de familib at carora fit as fostilchiamatr.

,Acegte certificate , afara de acesta, trebue si fie sub-scrisseaprobate de primarulil commune! re,clamantuluT.*

Am hotaratii urmatorulil tabloil pentru actele ce trebue a sepresenta consiliulut de revisie de titre tot' eel ce voril reclamaa fi scutiti de serviciulii militarit in puterea acellord articole.

Casurile de scutire prevequte de art.33 anti iegil din 5 Deeembre 1864.

Aetele ce trebuesett a se i)resentaconsiliuluT de revisie.

§ 1.

AceT car' n-i6suri de 1

m. 57.

§ 2.

Aceea a caroril slibiciune fl-sica pune in conditie ne-potrivita cu serviciula dupa pm-scriptiile tc gulilora ostasesd.

§ 3.

Celia mat in Orsta dintre or-rant fari ata si fara mums.

Niel una actin.Consiliuld de revisie va con

stata insusT dupa esaminarea tl-n6rulut.

Idem.

Cerlificatil datil de titre tretparintI ale famile at carora eopitsunlit pe lists de tragere a sor-tilord sail care a trasii la sort;i se afli in serviciii. Acesa.' cer-tificatit trebue legalisatil de pri-marulil commune' si de sub-pre-fectulta plaseT, modebilii A,

selvicia.antaia.

si

't ara

n'ail

391

Camille de scutire prev flute de art.33 anti legit din 5 Decembre 1864.

Actele ce trebuesctt a se present&consiliulut de revisie.

§ 4.

Fiula unich sari cello mar in Certificate data de catre trerversa dintre III a uneT femeT ac- paring de familie, modela B.tualit veduva...

Nnepotulit unich sail cello marin vdrsta dintre nepoy allu uneTfemeT actualit veduva.

I Fiulu unite sail cello mar ma-re dintre fir unui tata orbit.

Nepotulh (de fit sae feta) u-nich sae ceT mar in versa din-tre nepotir unuT tata orbit.

hula unicu sae cello mat inv6rsta dintre fir unuT tata de Op te-decT de annT,

Nepotulit (de flit sail feta) u-nich sail cello mar in vOrstadintre nepotir unur tata de 70annT.

Fiu1u allit duoilea dintre or-fanT Sara tata. si fara. muma.

Fiala alla duoilea alla uneTfemeT actualit vkluva.

Nopotulit (de cal sae fart) allhduoilea ally uneT femeT actualitveduva.

Fiu la ally duoilea allit unur tataorbit de septe-elect de aunt.

Nepotula (de fih sail feta) alladuoilea allu unlit tata orbit saede Septe-tjecr de aunt.

Certificatit data. de catre tretparing de familie, models C.

Certificate data de catre tretparing de familie, modela D 1).

Certificatit dath de catre treTparing de familie, modela E 11,

Certificatit data de. cake trelparing de familie, modela F.

Certificate data. de catre treTparing de familie, modela G.

Certificate data de catre trel i

paring familie,modela H.2).1Certificate data de catre treT

paring de familie, mode lull I. 2)Certificatit datu de catre treT

paring de familie, modelula J. 2)

Certificate data de catre trotparintr de familie, modelula K.3).

Certificata dath de catre trerparing de familie, modelula L. 4).

1). In acestil caaii, consilinlil de revisie nu boairasce de ultd dupii ce aironstatatil insusT, sae au fAcutil sa se constate starea fisicii a tatAluT orbit.

2). In acestil casil, consiliulfi de revisie nu hotfiasce de ciitft dupa ce aOnstatatfi insusT sail a Mouth sfi se constate starea fisicA a frateluT cellil mar mare.3). Consilial de revisie constatli insusT sail face sk se constate starea fi-

icx'a tatAlitT orbit precumil si a fiulul cello mar mare.4). ConsiliulA de revisio constati insusT sae face sA se constate starea fi-

pia, a mosuluT precumil si a PepotuluT cellit mat mare.

de

I

;

392

°astir le de scutire previlditte la art. Actel'e ce trebneScil h se p1'esenta33 alit', legit din 5 Decembre 1864. consiliulta de revisie.

§ 5.

Fratele cella mar in versa allii Certificate data de Cart) trelunuE "tengra care a fosta hoth- paring de familie, Modelula M.rata de &Silk sa fie ostasa , laaceeasT trag,ere,.,si care este re-cunncscutil banuThe servicia.

g 6h

Tengrula allu caruT (rate se etasub stegurT fie sub orT-ce conditie(dorobanti si granicerT coprinsT)afar& delnlocuitorT.

§ 7, si cella diu urma,

Tengrulit alla druT fratea mu-ritil in servicia act va, sari s'abetejitil, sae s'a prenumerata inretragere pentru verT ua randdobenditii servintla unel cornencilsae pentru verT ua metelina do-bendita in servi

Certificatil data de Catre trelpariny de familie, modelula N.

Afars de acesta certificatil, pre-sellts sub stegurT a fratelul va lijustificata printruna certificatiialla consiliuluT de administrageallu corpului, prin orT-ce situdocuments autentica care va ar-1r6tta positia acestuT irate. fieca'acesta irate este disponibibila la,vetra sa, tit va constata printeunalcerlifcatu allCt bfkiitrului de re-Icrutare sae allit camandantului1de dorobang, care va coprinde in-scrierea sa pe registru matricUlitallit corpuluT.

Certificatit date de catre treipariny de familie, aproba.at deprimaru visatit de sub-prerectilmodelul it 0.

Afar& de acesta certificate ,mOrtea, ranele, reforma sail pre -numirarea in retragere a frateluT,voril fi justifIcate prin actula demOrte, sail congediula de reformasail titlula sae copia certificatuluTtitluluT de pensie a acestuT irate,sae prin orT-ce altil documentsautenticu care va arrOta drep-turile la scutire.

3Iinistru do reqelii, N. IIARALAMBIE.

s'aii

si

ib.

IIISTRiGn MoaELu A.

PLASSA

COMM UNA

iota Vorti adjutaTat trebninti pe pArintil delamina Ia redactia acestuTcer tifteat

1). Numele, pronumeledomicitiulti celorti tJrel pA-rintl de familia.

2). Numele proaumeletintirttluI pentru care se li-beregA certitieatulti.

3): Data nasceret selle.4). Pronumele tattilui

5), Nuntebe §i pronumelemumei tinerulul.

n), SA se arrette num6rulilea a trasti tinerulti.

7). 8a se arrette numertililfratilorii surorilorb.

8). SA se arrette numelepronumele fraliloru i sum-rilorti data nasceret Torii.

p). Numele communal ru-ral° sail urbane untie ssa,liberatil certificatulfi.

10). Data dilel s'aliberatti eertitieatu

11). Sti se arrette numelepronumele pers6nel clupi ce-rerea earia ssa liberatil car-tifica,tulti, i in ce cualitatesi-a carnal acea persenA.

12). SemnAtura cellorit trelpArintI de familia sail de-claratia ca nu still Fa sale.

13). Semi:aura perseneltam a reclamatti certifica-tuld, sail declaratia ca nuscie stt scrie.

Deeisia din 24 Tanuarili 1R(t7.

Certilivatulti a trel parintl de families do-miciliait In communa, pre a stabili drrp-turile ue scutire a unlit* tinierii, ca cellamar In versta dintre orfani fara Lath si furamama (art, 33 alla legit recrutatil § 3).

Not gub-semnatiT 1)parint,I at tinerilora supust la chiamare-,sail care flinda sunta inca. ih ser-viciaCertificamit ca numitulli 2')

naschtii la 3) hula tostuld 4)

si alla fOsteT in-.scrisa pe lista de tragere la No.... 6) sihotarlt de Oda a concura la formareacontingentuluT claset 18... n'are (rate maTin versta de data dinsulu, si ca dinsuliteste cella mat in versta din.... 7) copit or-fan!, ea si dInsula, de tata si de mums,si care sunta acuin in vieta, adica: 8)

Facuta la 9) la 10)

dupa cdrerea

Aprobata

La

12

de not, primarula

ln.

Nuts de sub-prefectula

Dint II)

13)

con-mullet

18

Mutant

si

si

si

edndfi

0,

chiamall,

p15;i1

..

ti-nimilet.

193

5)

DISTRICTULU. .

PLASSA

COMMUNA

Notu Primarii voril adjutala irelminta pe piirintii defamilie la reilactia acestutcerdcatil.

1). SA se arrette daea aredreptit la scutire ca fill unicilsail cella mat in verstA din-tre

2). Numele. pronumele sidomiciliulti celloru tr4 pa-rintI de familia.

3). Numele ;i pronumeletinerulia.

4). Data nascerel selle.5). Pronumele tatAluI ti-

nArul T.6). SA so arrette numerulil

ce all trash tinerulti.

7). Sit se arrette data estefiu Ode sail fill mai in verstA.

A). Nnniele do familie,pronumele mumel.

9). Numele cominunel ru-rale sail urbane unde li-beratil certificatultl.

10).liberatit

Data poi cAndil s'acertitiqatulil.

11). Sit se arrette numeleSi pronumele persenei dupAcererea aria s'a liberatitcerlificatulti si in ce calitate'1 -a cerutil acea pers4A.

12). Semnti tura eellorti fretpilrint1 de familie sail de-claratia cu au scie sit serie.

13). Semntitura pers6nelcare a reclamatil certifica-told, sail declaratia, cu nuscie sa, Berle.

391

MODELU Bc

Deeisia din 24 Tanuaria 1A67

Certificalulit a trel paring de familia do-miciliag in communa, spre a stabili drep-turile (le scutire a unuT tenorii, ca 1)

allu unel femeT actualii vaduva(art, 33 alla legiT recrutagT, § 4)

Nor sub-semnagi 2)paring aT tineritoru supu0 la chiamare,sai,( care Iiindit chiamag, suntu inca in

Certificamu ca numituld 3)

nascutii la 4)fiulu fostuluT 51 in-

scrisit pe lista de tragere la No. . . . ti) jihotarItii de sOrta a concura la formareacontingentuluT claseT 18 ,

I. Este 7) allu 111-eT 8)

vaduva numitulul 5) tataltiD-luT 3)

2. Ca 19-0 8)vaduva.

Facutil la 9)

D-luT 11)

12)

este VAL

la 10)cerereadnpa

13)Aprobatii de noT, primarulil communet

La la 18

V4luth de suli-prefectulii

.

fil.

s'a

servicia:

,

plasil

.

pi

DISTRICTULti

PLASSA

COMMTJNA

NotA. primariT vorti adjutala trebuinta pe pArin0 defamilie la redaciia aemstuTcertificatti.

1). SA se arrette den aredreptA la scutire ca nepotitunicti sail cellti maT in ver-so, dintre nepott.

2). Numele, pronumele sidomioiliulit cellorit Del pl-rintj

3). Numele si pronumele1101.'110.

4). Data nasceril selle.

5). SA..se arrette numeruliice trasil tinerulti.

6). Pronuinele 1,4 i numelede lamilie vAdtiveT.

7). Numele si pronumelemosulul tineru lei.

8. Numele communeT nu-rale sat urbane unde s'aliberate certificatulii.

9). Data qileT cAndii s'aliberatil cortiticatuld.

10). SA se arrette numelesi pronumele persinei dupAcererea curia s'a liberaticertiticatulii si in ce cuali-tete 'I-a cerutii acea per-

11). Seruniitura cellorit treepArinti de familie sail de-claratia cA nu sciii sit scrie.

12). SemnAtura rerslinelcare ail cerutri certificatulfi,sau declaratia ca nu sciesit scrie.

395

1\10DELU C,

Dccisia din 24 lanua.riii 1867.

Certificatuld a trot parintl de familiedomiciliag in communa, spre a stabilidrepturile de scutire a unuT Liners, ca 1)

and uneT femeT actualdveduva (art. 33 allu lege! rectutatiT,§ 4).

,NoT sub-semnatiT 2)paring at tinerilord supu§T la chiamare,sau care flindil chiarnag, suntd haat inserviciu

Certificamd ca uumituld 3)

nascutil la 4), iuscrissil pe lista de tragere la

No. 5) §i otaritil de sorts a concura laformarca contingentului classel 18este 1) aliu D-net 6)veduva D-luT 7)mosuld D-lur 3)caren'are Ind fiu nicT ginere si este totd vg-duva.

Facutd la 8) la-9)

dupa cererea D-lul 10)

11)

1)

Aprobatd de not, pritnaruld communeT

La la 18

Nutil de sub-prefectuld

ce familie.

allu

D-nit

sonli.

,

DISTRICTULU. .

PLASSA

Of )1VINITTNA

Sofa. Primari! IVO adiuta.la trebuintfi, pe pfirintif defamilie la redwitia acesidcerrifieatil.

1). SA. se arrette deca aredreiftUlti la scutire ca fluunicti sail ediu malin_verstridintre fir.

2). Nuclide, pronumele sidornicilitilll celloril tret pfi-rititT de familie.

Numele §i pronumeletineruld.

4). Data nascereT selle.

5).a

Sii arrette numerultice trasti 1101111u.

6). Numele pronumele

7). Numele commune! ru-rale sail urbane unde s'aliberatu eertificatulti.

8). Sir, se arrette data.

0). SA, Fe arrette tamaleFi pronumele perseneT dupticererea, cilriea s'a liberatucertificatulil, si in ce eua-

per-litate '1-a cerutil acea

10). Semnatura celloru treTpArint! de familie sail de-cla,ratie ca nu self's& scrie.

11). Semnatura persendcare a cerutil certificatultisat declaratia cit nu scie sitscrie.

396

Monlsiti D.

Decisia din 24 Tanuarifi 1sIA7.

Certificatulit a trey parinti de familie do-miciliatt in communa, spre a stabili drep-turile de scutire a unu! ca 1)

allu until tata. orbit (art. 33alai legit recruLatit, § 4).

Not sub-semnatit 2)*int! al tineriroril supull la chilintaresail care !Huat cbiamatl, suntil inca inserviciii;Certilicamil ca numitulit 3)

nitscutii la 4)inscrissit pe lista de trage-

re la No. 5) si ()Lariat de snaa spre aconcura la formarea contingentulul clas-se! 18 ,Este 1) allit D-lut 6)

cu des'avar tsire orbit.

Facutil la 7) la 8)

D-lui 9)

to)

11)

dupft. cererea

Aprobatil de not, primarulii commune!.

La , la 18

Irqutit de sub-prefectula pla9.

Se

sent!.

tintirit,

0).

"

DISTRICTUL11..

PLASSA

COMMON

Nota. Primaril yorti adjutala trebuint, pe pArintff defamilie, la redactia acestuicertificate.

1). SA se arrette data aredreptulil la scutire canepotiltinier' sail ca mat inversa dintre nepotl,.

2). Numele, pronumele sitrel pa-

rintI de familie.

3). Numele si pronumele

4), Data nascerel selle.5). SA se arate numerulil

ce a trasil finerulti.

6). Numele fii pronumelemosuluT.

7). Numele commune ru-rale sail urbane uncle s'a li-beratil certificatulil.

F.). Data ()ligliberarii certificaturti.

9). SA se arrette numele sipronumele persiinel. dup ce-rerea cAreia s'aiT liberatficertificatulil, si in ce qua-litate cerutii area per-sionA.

10). SemnAtura cellorA treTpririnti de familie sail deems-ratie ca nu scie sa scrie.

11). Semnritura pers6nelcare a cerutil certificatullsail declaratie cA nu scie sit,serie.

397

ODE(.0 E.

Decisin din 24 lanitarii 1967.

Certillcatulit a trot pkriny de familia do-miciliatt in communa, spre a stabili drep-turile de scutire a unuT tinkit ca 1)

alit unuT tats orbit. (art. 33 alit legitrecrutayT, § 4)-

NoT sub-semnatiT, 2)pa.riny al tinerifora supusi la chiamare,sae care flincu chiamay, suntit inca inserviciii.

Certificamil ca numitula 3)

nkscutit la 4) inserish pelista tragerif la No. 5) si hotarktil desena a concura la formarea contingen-tutu' claseX 1$ ,Este 1) allu, D-lu.T GI

care este cu deseverjireorbit §i n'are nici 11u nicl ginere.

Facutii la 7), la 8)

dupa. cererea D -IuT 9)

10)

11)

Aprobath de not, primarulii communet.

LA , la 18

V6clutu de sub-prefectula

MIA

domiciliulA collard

tinerulut.

cAmIA s'au

'I-a

.

,

DISTRICTELL:

PLASSA

C MITTTNA .....Nottl. PrimariT vorii adjuta

la trebuinta, pe plirintii defamilie la redactia acestuTcertificate.

1). Si se arrette daca a-cesta este fly unich sail cellamal in verstil dintre fir.

2). Numele, pronumele Sidomiciliulh canon'. trel pra-rintI de familie.

3). Numele si pronumeletin5ruluT.

4). Data na,sceilf

5). Sh se arrette numilrultice a trash

6). Numele si pronumeletattilur.

'7). Data nascerir tatillutR). Numele commoner ru-

rale sail urbane unde s'a Ii-beratil certificatulil.

9). Data dilet dna s'a li-beratil certificatulh.

10). Sit se arrette numelesi pronumele pers(ineT dupticererea cAriea s'a liberatticertiticatulO, yi in ce quali-tate '15-a carnal acea per-siinA.

11). Sonintitura canon' treTpArintl de familie sail decla-ratia di nu scie sit scrie.

12). Semnatura persdneTcare a cerutil certificatulti

deciaratia ca nu sciesA sane.

:398

Mol)Flm F.

Devikia din 24 fonuaiti 1661.

Certiticatula a treT phrintr de familia do-miciliag in communa, spre a stabili drop-turile ile scutire a unuT tin6ra ea 1)

allu unuT tata de ?-;epte-q.ocT aunTtart. 33 alla legit reerutattI, § 4).

NoT sub semnatilparing al' tineriltirasupqT la chiamare, saricare Hindu chiamay, sunta inca in servicia:Certilicamil ca numitula

nascuta la 4)

tragere la Nospre a concuratutu! clasel 18 ,Este 1)

, inscrisa pe liSta de5) §i hotarita do sOrta,

la formarea contingen-

allit 6)care este in virsLa de

§Opte-deer annT, nimbi nascuta la 7)Pacuta la 81

la 9)

dupa cererea D-lur 10)

11)

121

Aprobata de noT, primarula communes

La , la 18

Vilduta de sub-prefectula plash

tinoru15.

stile.

Fae

2)

3,

DISTRICTULL

KASSA

COMMLIV A

Not A. Primarii Torii adjuta,la trebuinta,, pe pArintii defamilie, la redactia acesteicertificatti.

1). SA se arri.tte (Pca a-costa este nepotil unicti sailcello mai in viIrstti, dintrenepoti.

2z. Numele, pronumele sidomiciligla celloril trotrinti de familie.

l). Numele si pronumeletentirului.

4). Data nasceriTli). SA se arrAtte numeral('

ce a trash tOnerulil.

6). Numele ti pronumelemosuluT.

7). bala tascerli mosui41.

8). Numele communei ru-rale sail Urbane uncle s'aliberatil certilicatii.

9). Data ()Mei einda s'aliberatil certificatulil.

10). SA se arrotte numeleysi pronumele peminele dupA,cererea cAriea, s'a liberatilcertilleatulii si in ce calitate'1-a cerutil acea perstinii.

11). Semnatura cellorti treiparing de familie salt de-claratia ca nu sciii sA, Berle.

12). Seam:Mira personeicare a cerutil certificatulil,sail declaratia ca nu scie sipscrie.

399

AlonEtv G.

DPcisia din 24 Iannariii 1,61

Cortificatula a treT paring de familie do-Fnicitiag in communit spr'e a stabiliturile (le scutire a unuT thicra, ca 1)

all it unuT taia. de §epte-sleetannT (art. 33 alto legeT recrulatif, § 4).

Not sub-semnatiT 2)paring at tineritorii supust la chitimare,sail care flinda , suntti inca inservici0Certificamb ca numitulit 3)

nascutil la 4)inserisb la No... 5)si hotaratii de sOrta a eoneura la formareacontingentuluT classer 18 ,Este 1) allii D-luT 6)

care este in vC,rsta desepte-lecT annt, ftindu naseuth la 7)

si care nat e Hitt flit Hitt ginere.Head la 8) la 9)

dupEt cererea

D-luT 10)

11)

12)

Aprobatii de not, primaruld communeT

La , la 18

Ve'clutii de sub-prefectulit pkiT

pai-elqamag

01110.

delp-

DISTRICTULti. . . .

PLASSA

COMMUNA

Not& PrimariT vorti adjutala, trebuinta, pe parintit defamilie. la redaelia acestuieertificatil.

1). Numele, pronumele sitrel pit -

rinti de familie.

2. Nitrite le si pronumelethrtru

3). Data nascent selle.4). Pronumele tatdlut.51. Numele si pronumele

muniet.6). sr, se arrette numeruld

oe a trash

7). Numele i pronumelefratelut mai mare allii te-

8). SA se arrette &tea fra-tele cent"' mat mare este orbitsail neputinciosil.

9). Numele communes ru-rale sail urbane mole Ka

10). Data liberdril eerti-ficatulut.

11). Sit se arrette numelei pronumele personeT dupli

cererea calla s'a liberatiicertificatuld, Si in ce calitate'1-a cerutil acea perskal.

12). Semnaturacellord fretparintt de familie . sad de-claralie eft nu scie si scrie.

13). Semnatura perstinelcare a cerutfi eertiticatuldsad declaraja ell nu scie saserie.

400

M 00E4.11 1-t.

Decisia din 24 tannarie /PO

Certificatulii a treT parinV de familie dd-miciliatT in commune, spre a stabili dreptu-rile de scutire a unuT tenerti ca fits allad uo ilea dintre orfanT rara tats si fare muma.

Not sub-semnatiT, 1)

paring aT tirleriliiru supusi Ia chiamare,sail cart fiindu cbiamatl , &mat inca

Certificamit ea numitula 2)nascutit la 3)

!Tula fotuluT 4)si alai fosteT 5)

, inscrisit pelista trageriT Ia No. 6) si hotaratii desorts a eoneura la formarea ,coutingen-tuluT classol 18 ,

1., Este fratele urmatora allit 1)-114 7)orfanit ca si densulii

do tata si mums.2. N'aie ditii frate mat mare de 61,6 ella,3. Fratele sat este cu dosavitrire 8)

Facutil Ia 9)

la 10)

dupe cererea D-luT 11)

12)

13)

Aprobatii de not, primarula commune!".

La , la 18

\-6410 1 de sub-prefectulii

nkuluT.

liberatil certiticatulil.

inservici6.

do

dmniciliulii collorft

0.60015.

plasit

DISTRICTULU. .

PLASSA.

COMMUNA

Nota. Primaril vorii adjuta,la trebuintA, pe parintil defamilie la redactia aeestuicertificate.

1). Nume le, pronumele sidomieiliulu celloril trei pa-ring de familie.

2). Numele si pronumeletinerului.

3). Data nascerli selle.

4). SA, se arrette numArulilce a trasil tinerulti.

5). Numele si pronumelefratelul mai mare allii te-nerului.

6). Numele si pronumelemumel vAduve.

7). SA se arrette deea fra-tele cello mai mare este orbAsail neputinciosii.

8). Numele communal ru-rale sail urbane uncle s'aliberatti eertificatulii.

9). Data dile1 candti s'aiiliberatd

10). S4 se arrette numelesi pronumele personeT dupA,cererea cilriea, s'a liberatiicertificatulil, si in ce cua-litate '1-a cerutil acea per-sona.

11). Semnatura eellorii treIparintI de familie sail de-claratie ea nu sail sa scrie.

12). SemnAtura persOneTcare a cerutS certificatuliisail declaratia ca nu scie sitscrie.

401

MODSLU

Decisia din 24 Tanuariil 1887,

Certificatulii a trei parintT de familie do-miciliatT in communa., spre a stabili drep-turile de scutire a unlit thArti, ca fiil allilduoilea alibi inlet femel actualii vNluva.

Not sub-semnatiT 1)parintt aT tineriforit supug la chiamaresail care Ilinda chiamay, suntii inca inserviciti;Certifica..mil ca numitulti 2)

n'ascutil la 3)inscrissil pe lista tragerit la No.

4) si hotaratti de sort& a concura la for-marea contingentulut classel 18

1. Este fratele urmatorii anti D-luT 5)2. Este ca si fratele sLu cella mat mare

D-neT 6)care este tot vOduva si n'are alto fiu, matin versa de catit pe acestia arrOttatt matsusti;

3. Fratele WI) cella mat mare este cudesavar§ire 7)

Facutti la 8) la 9)

1.0)

Aprobata de noT, primarulii communel.

La , la 18

VOclutii de sub-prefectulti

2G

certificatuld.

T.

fat slid

11)

plasil.

DISTRICTULU

PLASSA

COMMUNA

Nota Primaril vorti adjutala trebuinta pe pArintiT defamilie la redactia acestuTcertificate.

1). Numele, pronumele sitreT pa-

rintT de familie.

2. Numele si pronumeleterairuluT.

3). Data nascereI selle,

4). SA se arrette num5rultice a trash tinerulii.

5). Numele si pronumelefrateluT tenAruluI.

6). Numele si pronumeleiruiseT veduve.

7). SA se arrette deca fra-tele cello maT mare este orbitsail neputinciosti.

8). Numele commune ru-rale sail urbane unde s'aliberatil certificatulii.

9). Data dilel candil s'aliberatil certificatull

10). SA se arrette numele sipronumele perseneT dupe ce-rerea curia s'a liberatfi cer-tificatulii, si In ce cualitate'1-a cerutti acea persOnA.

11). SemnAtura celloril treTpArint1 de familie sail de-claratia cA nu sciil se scrie.

12). SemnAtura persimeicare a reclamatii certifies.-NIA, sail declaratia cIt nuscie sA scrie.

402

M 0 DELU J.

Decisia din 24 Tanuariti 1867,

Certificatulit a trel parintl de familie do-miciliatr In communa, pre a stabili drep-turile de scutire a until tIn6rd, ca nepotiialit duoilea alt unel femer actualii veduve.

Nor sub-semnatil 1)paring al tinerilord supug la chiamare,sail care fiindit chiamag, sunta inca in ser-vicid :Certificamii ca. numItula 2)

nascutil la 3)inscrisa pe lista tra-

geriT la No.... 4) §i botarlt de sOrta aconcura la formarea contingentulul classer

181. Este (rate urmatora allii D-lur 5)2. Este ca si fratele sou cello mar mare

nepota alla D-1u1 6)care este tote vkluva si n'are nicT fie, niciginere, flier nepota mar mare de catit peacestia arretta I mar susit;

3. Fratele s&u cello mat mare este cudeseviSrsire 7)

Faculit la 8)

la 9)

dupa cererea D-lul 10)

11)

12)

Aprobatit de nor, primaruld commune!

La la 18

Vequta de sub- prefectulil plap

domiciliuld eelord

DISTRICTULU

MASSA

COMMUNA

NotA. PrimariT voril adjuta,la trebuintA, pe pArintiT defamilie, la redactia acestuTcertificate.

1) Orbit settle septe-decTannl.

2). Numele, pronumeledomiciliulii cellorii treT pA-rintl de familie.

3). Numele lei pronumelet3nAru luT.

4). Data nascere! selle.

5). SA se arrette nunAruliles a trasil tinArult.

6). Numele ¢i pronumelefratelul cellar mai mare.

7). Numele ¢i pronumeletatl1uT.

8). Si se arrette dem.tataa este orbil sail de septe-()eel ant-A.

9). SA se arrette decafratele cello maT mare esteorbil sail neputinciosa.

10). Numele commune' ru-rale sail urbane uncle s'aliberatil certificatula.

11). Data liberariT certi-teatuluT.

12). SA, se arrette numelefit pronumele personeT dupAcererea cAria s'a liberatecertificatula, si in ce calitate'1-a ceruta adea pers6nA.

13). Semnaturacelloril trelpArintl de familie , sail de-claratie cu to scie sA scrie.

14). SemnAtura personacare a cerutil certificatulasail declaratia cu nu scie sitscrie.

403

1110DICLU K.

Decisia din 24 lanuarie 1867

Certificatuiii a trel parin5 de familie do-miciliatr in communa, spre a stabili dreptu-rile la scutire a unut tengrii ca fia alluduoilea allu unlit tats 1)

Not sub-semnaliT, 2)paring tinerilorii supqr la cliiimare,sail earl fiindu chiamati, sunta inca inservicia.

Certiicinaa cg. numitulii 3)

nascutil. la 4)inscrisa pe lista

tragerii la No. 5) ,0 hotb.rktii de sdra aconcura la formarea contingentuluT clas-sel 18 ,

1. Este fratele urmatoril allii D-luT 6)2. Este ca si fratele sea cella mar mare

flulu D-lur 7)4

care este 8) §i n'arealt! fir mar in vOrsta de catit pe acestiaaerettatT mar susii.

3. natele spa cello mat mare este cudesaveqire 9)

Facutii. la 10)

la 11)

dupa cererea D -lul 121

13)

14)

Aprobatit de no!, primarula commune!.

La , la 18

Velutii de sub-prefectulit

at

plasir.

.....

pi

DISTRICTULU. . .

PLASSA

COMMTJNA

Nota. PrimariT vorA adjutala trebuintil, pe pArinti! defamilie, la, redactia acestulcertificatil.

1). Orbit sail de septe-qecTannl.

2). Numele, pronumele sidomiciliu15 celloril trel pA-ring de familie,

3). Numele qi pronumeletenerulu'.

4). Data nascereT sale.

5). SA tie arrette »umerulilce a trash ten6rulii.

6). Numele si pronumelefrateliff therulul.

7). Numele si pronumelemosulul.

8). Si . se arrette di ca. mo-/pit' este orbit sail de sOpte-decT annl.

9). SA se arrette data fra-tele cellii mat mare este orbitsail neputinciosil.

10). Numele commune! ru-rale sail urbane unde s'a li-beratti certificatulii.

11). Data liberiiriT certi-ficatuluT.

12). SA se arrette numele sipronumele personei dupa. ce-rerea cAreia s'ail liberatilcertificatulil, si in ce qua-litate '1-a cerutil acea per-&MA.

)3). SemnAtura celloril trelplirintl de familie sail decla-ratie cil, nu still sit scrie.

14). SemnAtura persiinelcare a cerutil ceriilicatulatae declaratie ca nu scie sii,scrie.

404

MODELU

Decisia din 24 Ianuarii 1867.

Certificatulit a trot parinp de familia do-miciliay in communa, spre a stabili drop-turile la scutire a unuT ttnerd ca nepothallh duoilea allu unlit tats 1)

Not sub-semnatit, 2)parintt at tinerilorti supust la chiamare,sad care flindit chiding!, smith inca inservicia.Certificamii ca numituld 3)

nascutd la 4), inscrish pe lista

trageri! la No. 5) si hotarktii de Mai aconcurs la formarea contingentulut clas-set 18 ,1. Este fratele urmatord anti D-lut G)2. Este ca si fratele sLd cellit mat mare

nepotultt D-lut 7)

care este 8) si n'arenict ginere nict nepop mar in versa decats pe acestia arr6ttatt mat susd.3. Pratele sat este cu des6vOr§ire 9)

Facuth la 10)

la 11)

dupd cererea D -luI 12)

13)

14)

Aprobatd de nor, primarulh commune!.

La la 18

V(Igutit de sub-prefectulh

L.

plasiT.

DISTRICTULU.

PLASSA

COMMUNA

NotA. Primaril Torii adjuta,la trebuinta , pe pAriniii dofaiuilie , la redaciia acestuicertificate.

1). Numele, pronumele ;idomiciliule cellorfi treT pa-rinti do familie.

2). Numele pronumeletfinerulul.

3). Data nasceriT selle.

4). Sit se arrette nunieruleco a trasri tfinerulii.

5). Numele yi pronumelefratelul urinfitore alle

6). Data naseerii fratelulurmittorti.

7). SA se arrette numerulece a trash fratele urmetorti.

8). Numele communei ru-rale sae urbane undo s'aliberate certificate.

9). Data lilleT canal s'aliberate certificatule.

10). Sit se arrette numelesi pronumele perstinele dupAcererea cariea s'a liberatecertifica,tule si in ce ealitate'1-a eerutfi acea personii.

11). SemnAtura cellore treipAtintl de familie sae de-claratia ce nu set sii scrie.

12). Semniltura personeicare a cerute certifieatule,sae doclaratia el nu scie sitscrie.

'i05

AIODELU M.

Decisia din 24 Ianuariii 1867

Certificatulfi a treT paring de familie do-miciliag in communk spre a stabili drep-turile de scutire a unlit tenerit ca matin versa intre duoT frail chiamag sa rackparte din aceea§T tragere, §i hotarkg aman-duo! de sOrtk a fi ostast (art. 33 aliu legelrecrutatil, § 5).

No! sub-semna.tiT 1)paring at tineritoril supusi la chiamare,sail care iiindit chiamag , sunta inca inserviciii;Certificb.mil ca numitulit 2)

nkscutil la 3)inscrisfi pe lista tra-

gait la No... 4) §i hotarag de sorts a con-cura la formarea contingentuluT classeT 18Este fratele cella maT in vOrstai. allu D-luT 5)

nascutil la 6)hot5rktii assemenea de sorts spre a fi

osta§ii, la aceea§T tragere sub No. 7)

Vacutil la 8) la 9)

dupk cererea D-luT 10)

11)

12)

Aprobatil de not, primaruld communeT

La , la 18

V6dutil de sub-prefectula plkOT

ri

te-arida

DISTRICTULU

PLASSA

COMMUNA

Nota. PrimariT vorii adjutala trebuintA, pe plirintii defamilie la redactia acestuleertificatil.

1). Numele, pronumele. gidomieiliulh cellorti trel pA-rinti de familie.

2). NumeletIn6ruluI.

qi pronumele

3). Data nascent Belle.

4). SA se arrette num6ruIfice a trash tinerulii.

6). Numele §i pronumelefratelul pe positia caruiatinnerulti fondozA, drepturileselle.

6). SA se arrette gradultiacestul frate, ¢i corpulii undeservA , Ban sI, se facA, cu-noscuth deca este in dispo-nibilit ate la Tetra sa ca fti-cendti parte din contingentulilelasseY. SA se srrette athstAelassA.

7). SA se arrette dace esteca angagiatii voluntarii, re-angagiat, chiAmatti sail sub-Stituitord.

406

Motrur N.

Decisia din 24 Ianuariii 1E467.

Gertificatulii a tref parinkT de familliiedomiciliag ii commtma, spre a stabilidrepturile de scutire a unuf t1n6rii , caavendil unit frate sub stegurf fie supt orf-ceconditie (dorobang granicerf coprinpafara de inlocuitor1 (art. 33 § 6 allit legelrecrutag1)..

NoT sub-semnatilparing al tineriloru supq la cbiamare,nu care fiindii chiamag, suntit inc inservicia :

Certificamil ca. numitulii 2)

nascutit la 3) in scrissit

pe lista trageril la No. . . 4), otaratitde slid& a concurs la formarea contin-gentulul classel 18

1. Este fratele D-lui 5)

acumit aflatii 6) in

serviciii, nu in cualitate de inlocuitora ci

ca 7)si

Pe positia caruia foncleza reclamatia.2. Positia fie-caruia din fratil D-luT 2)

. . . . este, supt raportulit recrutatiel; pre-

})

si

si

Pron

umel

efr

atilo

rif

A).

1

Dat

ana

scer

ilori

l2

Cla

sa la

tra-

gere

a dr

eia

el a

il co

neur

a3

Posi

tia f

ie-c

A-

ruia

din

fra

tisu

pt r

apor

tul

recr

utat

iel

4

8). Si se arrette, in cilinaa4 pentru fie-care frate arri-ttatil in tabloii, deci in easulii

aeestil frate a satis-fiicutil la legea recrutatieI,a fostil liberate prin nrunhulce a dobenditi , sae deciHindu coprinsu in contingentila fostii ap6rati, qi in ce ea-litatfi , sae cu alte cuvinte,clod a fostii consideratit cea satisficutii la chemare.

9). Numele communei ru-rale sail rbane unde s'aliberatil certificatulii.

10). Data (pig cinclii s'aliberate certificatulfi.

11. Si se arrette numele§i pronumele personel dupitcererea curia s'a liberatticertifieatulfi si in ce cualitate

cerutil acesta perseni.12). Semniturile cellore

ire 01.1141 de familie, saedeclaratia ca nu scie sit aerie.

13). Semnitura persenelcare a ceruth certificatulii,sae declaratia cii nu scie sitscrie.

A). In casulil eindfi fratilar fi din maI multe cassi-toril , ar avea mime defamilie diferite, si se arretteaceste nume.

407

Urmare la M ()DEW N.

cum se arretta in tabloulii urmb.torii 8)

43

al1.-

Ul0.)aopra0

Facutii la 9)

13)

1a10)

dupa cererea D-10 11)

12)

Aprobatii de nor, primarula communci

La la 18

V6coluth de sub-prefectulii

mina

.

'1-a

§i

...v.-

plasiT.

DISTRICTULU

PLASSA

COMMUNA

NW. Primarii voril adjutatrebuinp, pe parintil de

familie, la redactia acestuTcertificate.

1). SA, se arrette deca os-tasulii este wort in aetivitate,sail reformatil, sail prenume-rate in retragere pentru ranidobendite in serviciti coman-date, sati pentru vre-uft infir-mitate dobenditli in serviciii.

2). Numele, pronumele sidemiciliule celloril fret ph-HMI de familie.

3). Numele si pronumeletenerului.

'4). Data maseeril sale.

6). SA, se arrette numerultice a trash tenerulti.

6). Numele si pronumelefratelui pe a caruia positietenerule 's1 fondezA drep-turile.

7). sit se arrette decaaceste frate a murit in ac-tivitate de serviciii , sail afostil reformatil, sail prenu-meratil in retragere pentrurani dobilndite inteunil ser-vide comandate, sail pentruinfirmittiti contractAte in ser-viclu.

-10g

MODELU 0.

Pecisia die 24 Tanuarie I Rfi7

Certificatulii a tret parintT de familiedomiciliati in communa., pre a stabilidrepturilu la scutire a unul tenure , cafrate alla unuT ostasa 1) (art. :-3 din legearecrutayeT § 7).

Not sub-semnatii '2)parintI aT tinerilor l supusT la chiamare,sari care, flinda chiamat1 sunta inca inservicia;

Certificama ca numitula 3)

nascuta la 4)inscrissa pe lista retrageriT laNe.

5) si hotarata de sorts a concura la for-marea contingentulul classel 18

1. Este fratele D-luT 1), si pe positia earuia

formeza reclamatia

1. Positia fie-chruia din fratil D-luT 3. .supt raportula recrutatil; este precum se

,

.

409

Urmare la MODELU 0.

8). SA se arr6tte, in colOna arrotta in tabloulii urmatorii 8)a 4 pentru fie-care fratertitatti in tabloii , in casuldcAndil atestil frate a satis-flicutu la legea recrutatiT,data a fostil liberatg prinnumerulil ce all dobfinditfi,sari data a fostil Acutitil,pentru care motive, sal infine, daca, fiindu coprinsii incontingentil, a fostil apfiratfi,si in co calitate; sail cu altecuvinte, daca all fostil con-sideratii ca all satisfacuttila ckemae.

9). Numele communal ru-rale sail urbane unde s'ail

beratii certificatulil.10), Data 4ilei can& s'a

liberatti certificatulit11). SI se arrette numele

si pronnmele persOnel dupAcererea caria s'al liberatilcertilicatulti si in cecuali-tate 'hi all cerutii acea per-sonA.

12). SemnAturacelloril tretparinti de familiA, sail de-clara(ia a nu sciii sa scrie.

13). SemnAtura personelcare a, cerutil certiflcatulfi,sal declaratia ca nu sciesit scrie.

A). In cash cAndil fratitand fi din mai multe casa-torii, si are avea nume de

diferite, sit se arretteaceste nume.

Facuta la 9) is 10)

dupa cererea d -luT 11)

12

13)

Aprobatil de nor, primarula communer

La la 18

V6clutti de sub-prefectulii pla§ir.

a-

familia,

410

Decisiune ministeriala, privitdre la certificate de prPsentd, sub drapeld.

Ministeruld de resbeld int6mpina adesea cererr, de a libera cer-tificate prin car! sa se constate presenla cur -va sub drapeld, sadaflarea sa in reserva.

Pentru inlesnire tutulord, se decide ca assemnea certificate peviitord, si se liberede de corpurI pentru cel sub drapeld, bata-lionele de pentru eel in reserva, dupa modelele act alatu-rate. Certificatele acestea avenda de scopii a servi Si tinerilord in-scri§1 §i caguy la sory ce au fray sad rude sub drapelft, sad inreserva, se pune m vedere D-loru §efl de corpurI §i batahone demilitil ea si satisfaca indata la trite cererile ce li s'ar face, §i celldma! tardiu in 48 ore de la primirea cererir.

REGIMENTULU

BATALIONULU

COMPANIA SAU ESCADRONU.

1). Numele si pronumelemilitarulul.

2). Se va arr6tta una dinurmAtorele privitOre positi-unel militarulul.

a). Recrutil din clasa an-nulul . . . . din districtuld,plass, §i communa.

b). Inlocuitord allit D-1111

din clasa, districtuld, plasagi communa.

c). Angajatd volontard dindistrictuld, plasa si communa.

d). Reangajatii.e). Gagistii.3). Present(' la corpil sad

desertord.4). Se va indica data in

litere.

Observaliunt mentiale.

In nicl intermit cast.' ace-ste certificate nu potil fi a-ddogate sail rase, orl-cesAturd, trebue sii fie apro-batii.

Certificati de presenrd sub drapelli

Consiliulil de administratia alldcertifica ca numituld (1)fid Mitt d-lul oSi alld d-ner . . . .

nascutd la annuli in distric-tuld plassa communa

avenciii taliametru . . . . milim. paruld . . . . sprin-cenile ochi fruntea

nasuld gurafata obraduld . . . .

semne parttCulare professiu-nea serva in cualitate de (2)

a fostii pri-mitd la corp. sub drapeld lasi s'a inscrisil in registruld matriculd subNr §i este (3)are dreptuld a se trece in reserva la.

(4)Facut la 187 .

Membrir consiliulul d'administralia.

.Sinaiad,

ra-

. . . . .

. , .

. . . . .

....... ...... ........

411

DIVISIA TERITORIALA.

BRIGADA

BATALIONULU MILITIILORU DISTRICTULUI

(1). Numele si pronumeleomuluT ce porta aeestti cer-tificate.

(2). Se va arrAtta devil es-te recrutil, clod, este iulocu-itoril allil vre-unul reerutfisaes militaril in congedifi ili-mitatil (se va inscrie una dincelle maT susii arriittate

1. Reerutil din classa an-nuluT . . . distrietutil . . . .plassa, communa

2. Inlocuitorfi d-luT....reerutatfi din elassa

annuluT . . distr. .plassa . . . . communa; .

3. Soldatil (sail gradattidin regim . . . . in congedifiilimitatil.

(3). Se va indica data tre-cerel in militil in litorile.

(4). Numele primarului.(5). Ctindil primarulii va

erede cuviinciosil pentru con-vingerea sa ca, trebue ates-tatiunea sa ott trebue cun-noscute, atunc! IT inscrie peacestt martorT in certificatttsi subscrisii impreunit.

(6). In easulfi dna °multiva fi in detentiune pentruvre u afacere ore-care seva nota acesta.

Certificates de aflare in reserves.

Comandantula batalionuluT de militil antijudetulul

Certifica ca D. )1) flu

D-lul si D-elniscuta la annula . . . in districtulti .. . . plassa. . . . communa .avendil talia . . . metre . . . milim .

parula sprincenile. . . .ochT . . fruntea . . , . . nasugura rata . . . . obrapla . . .

semne particulare profesiunea(2). . . . este inscrisa in contrelele re-serve! a judetulur si domiciliatain communa judetu . . . plassa

va trece in militil la annuli' (3)Facuta laComandantula batalionuluT

Certift car ea primariei locale.

NoT sub-semnatula (4) primara all a com-mune! din judetulaplassa certifies (5) ca Dcoprinsa in certificatula de mat sus'D. commandant' all`' batalionuluT mili-!Mora districtulul . . . locuesce in corn-

muna (6)Facutil laPrimarua . .

adiel

anti

slid

. .

allu

. . . ,. . .

.

.. .

.

. .

. . . .. . .

. . . .

. . . . .

REGULAMENTUPRIVITORU LA INSCRIEREA DE BUNA VOIE IN SERVICIULIJ

ARAIATEI (1).

Art. II. Pent.ru a putea fl inscrissit trebue sit implinesci conditiile cerute prin art. 66 allii legel din 5 Decembre 18G4 adica:

1). Si aiba versta de 17 anni cella pucinil, O. 30 cella multi'.2). Si nu fie nicI insurata, nici v6duvit cu copil.3). S. se bucure de drepturile selle civile.4). Si. aibit unit certificate de bun& moralitate liberatit de pri-

marulii commune.

4.--...0....c..0.--

1). Acestil regulamentil este in legdtur6. cu legea reerutiirel arniattei

REGULAMENTUASSUPRA

ORGANISAREI RESERVEL

Sosirea omeniloru de reserve.

Art. 16. Cu tOte acestea (lea in acestd timpd elld, omulCt, dereserve se va intempla sa cads bolnavd, saitintarlierea sa va pro-veni din vent ua impregiurare independinte de vomla la, cste da.-tort a face cunnoscutd primarulur commune!, care va ingriji alldporni la timph si -a communica §efulur companie!, pentru care eradestinatd motivuld intarglereT.

Majoru comandantii allu batalionului districtului.Art. 46. In tOte casurile, autoritatile municipal! precumd si of-

ficiarif de dorobantr vort priveghea ca militarir in reserve sadcandti vine de la corpurile loth sad Cana. schimbd rerdinta, sase duce fie -care la destinatia sa.

Militaril in reserve car! cerii a intra in armataArt. 48. Militarulii in reserve care neavendii micl,locil de exis-

tents, art cere sa se intOrca in armata active, va trebui sa adre-seze cererea sa prin intermediaruld primarulur commune! coman-dantului companiel sae.

Chigmirile reservei pentru a reintra in armatapermanenta.

Art. 58. Indata ce 6meniT din reserve at fostit insciintatl princb.pitanit companiilord ca reservele suntd rechiamate, ail a se pre-sinta 48 ore dupe ce primariT respectivt le ad notificatit chiama.-rea la comandantuld companiel.

Congediuri de reformsArt. 64. In cash de m6rte a unut milliard aflatd in reserve,

capitanuld companiet va adresa actu prin primaria commune! si'lid va innainta majorulul.

active,.

REGULAMENTUPENTRU

CHIAMARILE PERIODICE ALLE RESERVEI ARMATEI.

Art. VIII. Ordinula pentru chiamarea Omenilora din reserva larevista se va notifica de catre comandantula depositulul, prin micJi-locirea administratiel, tutulorii primarilora cart vora 11 datora allanotifica tutuloru Omenilora din reserva ce locuesca in communa.

Primaril vora fi datorl a tramite orficiaruluI revisuitora liste deabseng in cad se vora arrata subil a lora r6spundere causelelipselorb.

REGULAMENTUASSUPRA

SERVIClULUI SI INSTRUCTIEI DOROBANTILORU IN SERVI-CIDLIJ ACTIVU ALLU STATULUI

Art. III. Primara assigura exactitatea veniriT dorobantilorti inactivitate si conservarea munitier, §i echipamentulur pe timpuliicatil se afla in reserva netoleranda pe dorobanti in acestri timpua se servi cu densele, ci canal. pled pentru unit serviciii coman-dath sau exercitiii.

Art. IV. La casil de concentrate fara primarir veghezaca dorobanyr sa pornesci indata la centrurile de adunare ce co-mandantit trebue se hotaxasca d'ub.-dat5, cu communicarea ordinu-lur de concentrare.

Art. V. Instructia military a dorobantilorii in activitate se facepe la centrurile de adunare, instructia celfora ce §edil pe la ca-sele lorii se face Dumineca prin commune flume 2 ore.

Comandantuill dorobantilorii este datorli a numi in fie -care com-muna unit dorobantit, care si fad functia de instructor

Primarir vorti veghea la executarea programer Si in casti deabatere intervinii faca cunnoscutii comandantulur de dorobany.si

rendk

REGU LAMENTUPEIVITtU

CHIAMAREA IN SERVICIU A DOROBANTILOU PEDESTRISI CALARL

Art. VL In trel dile dupa afipre, fie -care june este liberd sadeclare inscrissil la primarie deca voesce sa servesca intre doro-bantiT calarl sad intre cel pedestri.

Art. VII. Primaria va intocmi tablould de junil afif,ay si in cincidile de la depunerea declaratiunilord wird innainta sub-pre-tectuluT, arrgttandil prin coldne deossebite, in dreptuld numelulfie-caruia, declaratiunile lord, si dem cunndsce cu midlece de aintretene call singurl sail nu; precumd§i care este mat bund pen-tru serviciuld calarescil.

Art. XIII. Apreciarea putintel de a se echipa singurl se va race,de consiliuld communald prin incheiare de procesti-verbalii indatadupa depunerea declaratiunel inscriOord (conformil art. III din a-cestd regulamentil.)

Deca junele inscrissil sad parintiT lul vord arretta ca n'ad midr-like de a se echipa singurl, consiliulu communald va judeca des-pre temeinicia cuvinteloril ce 'I da. §L va hotarl de le gasescedrepte sail nu.

Hotarlrea se va mentiuna in procesuld-verbald ce se va incheia.Art. XIV. Junele ce nu s'ard multami pe hotarlrea consiliulul

communel selle va putea reclama sub-prefectuluT contra el si a-acesta va numi ua comissiune de trel primari at communelordvecine pentru a cerceta reclamatiunea si a ho tart despre temeinicia er.

In assemenea case communa, contra decisiunel caria s'a ridicatainscrissulu, va delega pe unuld din consiliaril set pentru a susteneincheiarea consiliuluT innaintea acesteT commissiunT care, dupkce va judeca, va face incheiare dem gasesce plOngerea inscrissu-lul drepta sail nu.

Art. XV. Deca reclamantulii nu s'ard multami nicT pe acestahotarire, se pOte ridica contra et la prefectil care va judeca inconsiliuld permanentil si va statua definitive si fara altd recursilde are di eptate sail nu, dispunendd deca judele trebue sa se e-chipeze singurl sail trebue sa cada in sarcina communel.

'r

417

Cerce-tarea acestora plIngerT atatit innaintea communelorit catilsi a celloril-alte autoritay indicate in articoliY precedeny se voriiface de urgenta §Si cu preferinta peste alte lucrarT ce vorii aveala erdinea

11,t. Cursurile de scutirT, substitutiunT si inlocuirT se voriiface pentru dorobany totil ca si pentru eel* cdhiamay in armatapermanents, dup. disposiyunile §i de autorilityle indicate in le-gea reerntareT armateT.

Art. XVII. Suntii priimiy dorobany volontarT in activitate depreferinyi intre calarT, ceT ce voril face assemenea cerere O. in-deplinescu conditiunile trebuitere pentru serviciii.

In a4semenea casil suntit datorT d'ua-data cu cererea sa presintesi biletil ca a trasti la sorts.

Art. XVIII. TOte celle-alts disposiyunT alle legiT de recrutarepromulgate la 5 Decembre annuli" suntit aplicabile la do-robantT.

Ari. XIX. 'rota ce este contraria acestuT regulamentil este siOmane desflIntatu.

27

18ii, si

rinkXVC

REGULAMENTUPENTRU

CHIAMAREA SI INSTRUCTIUNEA GLOTELORU.

Art. 1. Locuitorif communelord in versta de 17 pans la 50 annl,se vord aduna pentru a se deprinde la arme in bite Duminecile.

Acosta deprindere va fi de trei ore, din care una se va consa-cra la tragerea la semnd.

Adunarea se va face la cassa consiliulul communald, era canditcommuna va fi compusa din mat multe catune cad suntu prea de-parte e cassa consiliulul communald , la loculd cella mat apro-piatit ce se va desemna de catre instructor!.

Art. 4. Adunarea Omenilord pe la punctele insemnate pentru ase deprinde la arme, este in sarcina primarilord.

Art. 8. In generald bite communele se vord sili a posseda unitomit in communa care sa cunnOsca a bate toba sad canta cu cor-Dula.

Art. 9. Cumpgrarea tober sad a cornuluI precumd §i intrelene-rea lord se va prevedea prin budgetulit fie-carif commune. ha seva pastra la primarie.

Art. 12. GeneraliT comandantt at divisiilord militare teritorialehotarascd diva chiamaret. Prin mid-loculd administratiet facia cun-noscutd acesta tutulord primarilord.

REGU LA MENTUASSUPRA

SERVICIIILIII GRA.NICERILORU.

Intrarea schimburilorii in pichete.

Art. 47. De se va intempla ca verf una soldatit sa fi lipsitit dela rendit, din causa de bdla, acesta e datora a tramite sefuluf deposta certificatula primarulut atestandit bOla.

Sefulit postuluT luandu unit asemenea act0 presinta oficiarulufde septkmana, canda va veni in visitatia pichetulut, spre a justiticaabsenta.

Dispositii particulare frontierei muntelui.Art. 80. Prima-vera, canda timpula permite radicarea strejuirif

in linia de vett, oficiarif predaa priraarllora, assemenea sub-chitantapichetele de earns §i mergil a occupa pe celle de vera, cerendtipe acellea in starea in care le-a lasata.

'10

REGULAMENTUASSUPRA

SERVICIULEI IIILITIILORU.


Art. 3. Indatoririle milipanilora, in tote timpull lorii inacesta categoric sunta:

a). A face serviciula ordinaril in interiorulI command unclesunth domiciliay;

b). A face serviciuhl pe timpulu concentrariT lora la exercitlilsi inspectit, afara din teritoriulii communit, insa in circumscriptiaudetu luT ;

c). A face serviciulil in corpuri mobile spre a secunda armataactiva la cud de resbell in interiorull sad peste frontiers.

Despre inscrierea militianiloru. '

Art. 4. InTrierea in registrele batalidnelorl siacellea alle corn-paniiloril a militianilora p.ov .ninda din casurile prevedute la art.1alin. a, b §i f, se regulezl dupa decisiunile consiliurilorl de revisiealle recrutariT. 1)

Inscrierile int6mplatdre in cursula annulut, coprin;e in casurileart. 1, alin. c, d, e si g, se fach de comandantulil de companie,dupa ordinull comando.ntuluT de bataliond, care ra.porteza si cor-purihru respective despre trecerea in militiT a Omenilora ce'T alapartenutil spre sterge din registrele lora.

Art. 5. Repartitia militianiloru pe celle tree star)* de chiamarTse face do, comandantuld hatalionuluT cu comandantit companie,conforms prescriptiunilorl regulamentulut de facia §i in intelegerecu primarit respectivT at communelora.

Art. 6. Inscrierile se vorii face in registrele respective dupa ca-tegoria fie-caruia (modeld A si B).

1). PriniariT suntii niontbrit, in consilicIe de revisie. A se vedea art. XLI dinIegea reerutilreI arniateI.

aflariT

j

prriT

de

aT

--- 421 --

Art. 7. Indata dupa incheiarea operatiunilorit recrutariT, consi-Huth de revisie tramite batalionulut ua lista de tog tineril cartunty a face parte din militii. 13atalionuly intocmesce Mete demodelit No. 1, militil nominate, le.inregistreza in registrele sellematricuie pe companiT si le tramite companiilora spre a se da 6-menilora.

Tott tineril present! in communa hotaritT de consiliulh de revi-sie a face parte din militiT mita datort a'se preset'ta la coman-dantil de companiT respi ctivr in termenit de 15 dile,de to incheia-rea fixarea listelora. Comandantutit de comlianie le va liberabiletulti de mllitit priimith de la batalionit moduli No. 1), inscri-indul in acellajtt limph in registrulii respectivit.

Art. 12. PrimariT communelorit, era la orase officiarit stare!civile, sunlit datorl a informa pe sefulit companieT plasif sail adespartireT, despre mOrtea, insuraterea, vkluvia si stramutarea dincommuna, despartire sail orasit, §Si venirea din nor( cu locuinta incommuna, in despartire sae oraSh, a vent unlit individit de partebarbatesca prin ua lista, (modelit No. 2) si comandantulit insciin-164 pe comandantula batalionulut fadrulit amOnduot mutatiile ne-cessitate.

Congediuri si schimbiri de domiciliii.Art. 51. Militianulit este datorh. a se presinta comandantulut

m locatttat t unde se duce, indata dnpa sosirea sea acolo,arrettanday biletulit de voc. In cash candy merge in alla corn-muna de catit acea de resedinta a comandantulut compartieT,retta prunarelut localitatet biletultt shit care transmits inscrissitscire comandantulut conipaniet, despre sosirea omulut si. formali-tatile ce perta.

Art. 57. Indata dupft priimirea acestet insciintart, comandantulitbatalionulul cartila este adressata, insciintedpe officiarulit de do-robanil si pe autoritatile administrative, are puns tote miqlecelespre cauta.

Art. 62.. Schimbarile domiciliulutdintenacommuna intr'alta alleacelliasT plasT, sunlit supuse simpluluT controlii alle comandantalutcompaniet si primarit respectivi vorit time in curentit desproacesta. Comandantulit companier setonforma pentru acestil art. 12.

Serviciulii. ordinarti.

Art. 63. Serviciulit ordinary allit militianiloru consistrt in guar-de si patrule in int riorulit commune!, si se imparte in serviciiide t.H. si de nOpte pe unit timph maximumit do 24 ore.

Art. 67. Serviciulit ordinary este personalit, cu tote acestea in-locuirea este permisa (lea inlocuitorulii nu va pretinde a II scu-Wit de indatoririlie selle personale ca militianit, inlocuirea estesupusa aprobaril consiliuluT communalit.

Concentrari ordinare.a). Pentru exercitiii in interiorulti eommunalii.

Art, 72. Pentru exercitiit de detailh tog militianit sunlit con-

ar-

altt

'nu

M

422 --

centratT in interiorulit commune!, la ua Incarnate desemnata, ua-data pentru tote d'a-una de autoritatea communala in unire cu ceamilitara, in fie-care Dumineca sari di de serbatere, afara de set.-batorile Pascelorit si alle Craciunului, annuld noit, santula Geor-ge, santulit Dumitru, qilele onomastice alle Inallimelora Lora sis6rbatorile nationale de 24 Ianuaria, 8 Aprilia, 10 Maii.t.

Armele necessare penti u exerciliurr se vorit lua din depourileaflate la commune sail din acelle alle companiilora.

Art. 77. In totCt timpulil exerciyuluT precumit si pentru ordinilede pedepse ce vora priimi emenit suntt datorT a se supune ordi-nilora ce priimesca. La casit candta verf-ua pedepsa 'A-rea injusta ordonata , eT vora putea reclama superiorilora prinautoritatea communala sari directs dupe ce a execulata pedepsa-

Concentrari extraordinare.a). Manevre si inspeeci1 generale_

Art. 85. Ordinile de concentrare trebue date cu ua tuna maiinnainte si transmise prin comandantit companiilora respective au-toritatilord communale, spre a fi afisate in commune. Officierilorhde militiT li -se vora communica acestea prin adresse anume decatre s,efulit de batalionit.

Art. 86. Pentru concentrarea Omenilorit la locula de manevresefuta de bataliona in intellegere cu autoritatea administrative lo-cala sf cu primariT comnihnelora megiesite se \lora ingriji a'T quar-tirui intermit reionit de 2 chilometre.

b) Pentru met de resboiti.

Art. 103. Dna num6rulit tinerilorit chiamatt nu va cuprincle uastare intrega, atuncT comandantulil companiel'va procede la alle-gerea cellorit ce chiama in unire cu primarit communelorit res-pective, incependa cu cot mat nouT veniy in 'lathy'.

Art. 104. Or! care art fi starea din care face parte si vechimeasa in militiT, cella maT in versa dintre crate minor! ortani de tatssi mums, fiulu unicii, sea cella maT mare din fir, sail in lipsa defit, nepotula sail cella maT mare dintre nepqr uneT vaduve, a miniparinte orbit, sail a unuT batranit de 70 anal, vora 11 luatT cel dinurma la chiamare, in fie care din celle tre! stars.

Convocarea.

Art. 122. Pentru concentrarile cart nu tree! peste 48 ore si car!au de scopit manevre mid si inspectiT, comandantula companieTpe de ua parte afiseza la primarie ordinula convocareT, in care sase cuprinda, numele emenilorit chiamay, loculh de adunare si divachi.mareT, era pe de alta pune a se citi cu 8 dile innainte la bis-sericite communelora ordinulh de convocare.

Art. 123. Concentrarile cart au de scope manevre mart, sail in-spectil generale, afarit din localitatea unde smith domiciliay erne-niT, se facil prin ordine de chidmare. care se publics la primariafie -caria commune prin ingnitica autoritaliloru conimunale. Ace-

li s'arh

423

sia maT distribue si ordinile nominale fie-ca..riT miligand (modeldNo. 6) ce'T se transmit de catre comandantuld companiel. Or-dinile nominate ce n'ati pututd fi distribuite se inapoiaza compa-niilord cu arratarea motivelord.

MODELU No. 2.

Art. 12 anti regulamentuluT.

Incunnosciintare.

No. 1)

facemd cunnoscutd ca D

mitiliand 2).

la annuld 18 . . Tuna qiva sigiliuluT

semnatura functiunaruluT.

1) Ala se va dice primarti allil eommuna sad ofi-eitiril and starer chile din comma sail circumseriptia commune

2) Aiei se va arr6tta d6ea ad muritil, sad insuratd, remasd vaduvd, dobdn-ditd vre unit copild i de ce sexti, ad venitil in communa, sad despdrtirea com-mund. ad pilrasitti communa sad despaIrtirea commune).

. ...

DECISSIUNEAMINISTE.RELUI DF RESBELI3, RELATIVA LA INCEPEREA INS-

TRUCTIUNII MILITARE A MILITIANILORU.

In orajele Bucuresct, Iasi, Craiova, Galati, Ploescr Severinii, Giur-giu, Buzert, Tergu-Vestet, Foc§ant si Braila, comandantit divisiiloruterritorials sat comandanyt de plata vorii lua intellegere cu pri-marulit orajului, pentru desemnarea localitatet, pentru exercitiit, siavendil in vedere marele numilril de militiant ce se afla in acestelocalitatt se va hotari de indata.' de catre acestia, in intellegere cucomandantulii de batalionit, instructors atatit de oticiart catit si decelte alte grade pentru instructia

Orele de instructie, in communele rurale, se voril fixa de co-mandantulit companiet, conformd art. 75 din regulamentit, afisan-du-se printrunit programit atatit pe la primarit cattt gi la mat multerespantit spre a se putea cunnOsce de toy, era in communele ur-bane Si orasulii Buctiresci, de comandantutil de batalioni1.

DECRETULUDIN

FEBRUARIU 1870 ASSUPRA OFICIERILORU COMANDANTI AIPOMPIERILORU DIFERITELORU ORASIE DIN TERRA.

Art. 3. Niment nu pdte 11 titmisil comandantil a11ii pompierilorilunlit orasii de rata in virtutea unet ordonante domnescl, data as-supra raportulul ministrulut de resbelit , si deck nu va fi consim-timentuid shit si cererea primariT respective.

Cererea ace.,:ta trebuesce insocita de unit angagiamentiiva priimi acellasj tratamentit ca si acetlit ce ar putea priimi

in armata, d'inpreuna si cu tote prestatiunile in natura si in ball..

ca oil-cerulit

LEGEASSUPRA

INSTRUCTIUNEI 1).

Despre organisatiunea instructiunei.

Art. 35. Niel' ua causa impedicatdre nu 'Ate dispensa de inda-torirea instructiuneT obligatorie impusa prin art. 32, de nu va ftjudecata si ret:,'unnoscuta ca atare de consiliuld municipalu sadcommunale.

Art. 36. Candit parintele, tutorele sad stapInuld va lasa pe copila lipsi de la stole fait motiva legale, si nu 'T va tramite trer diledupa advertismentuld ce va priimi dela invetatord, acesta tartrevisoruld or! subd revisoruld. va insciinta inclata pelocale allit commune!, care va supune pe parinte, tutore sad sta.-plat la O. amenda de duoe-dect parale la (trap §i clece parale lasate pentru fie-care 4i de liPS5..

Amenda se va plati in banT sad in lucru pentru commune. Incasd de recidiva ea va fi induoita.

Art. 37. Niel and maestru, industria9, arenda9, orT stapIndnu va priimi in serviciuld sed und copild mat mica de duot-spre-dece anti', de catti duns ce i se va arretta certificatuld de inve-fatura, subd ossada de a se suppune de catre consiliuld localeis nä amend& de una suta let si la indatorirea de a tramitei atenea pe copild in stole pans la alld patru-spre-decelea annu.

Art. 38. Amenda prescrissa prin articolele precedent! se va im-plini, de va cere trebuinta, prin autoritatile adminisCrative dupacererea consiliulul communale.

Art. 3g. Tdte amendele se vord versa in cassa communale infavdrea scOleT.

Art. 40. Preotuld commune!, sad in orap, preotuld de subur-bit, sad autoritatea insarcinata cu tenerea actelorit civile, va corn-muni(a, in cea d'antald lima a fie:Carii annit, invetatorulut res-

1). Primarii au rolulii importantti pentru a face, prin activitatea lore, a se in-fiinta scol!, er?i, mat cu sem& de at face sit se frecuente de tote copit

sere a nu rilinetnea in igmorenta in care s'..4 gilsescil piiirintii lure.

consiliult

seteni-100

427

pectiva ua lista de toll copiT ocoluluT sea, earl au implinita in a-cella anal, etatea de optil annI, in acea lists se va arretta numelecopilulul, satulil sail orapla, suburbiula, numele familieT, annulisi cliva nasc,ereT.

Acesta lista va servi inv6tatoruluT spre a 't face cunnoscutt pecopiT carT trebuescii a fi adqring la invetatura obligata.

Art. 42. Instructiunea obligatorie este in sarcina StatuluT in Iotaceea ce privesce 1). Personalulti invqatora, administratora Si do-mesticd ; 2). Subventiunea pentru materiald de scOla, cartl, char-tie etc. la copiT eel tars midi -lOce; 0 in sarcina communelora, catspentru locala, mobile §i lemne de incalditii.

In mit calla rela aril avea proprie provenite dindonatiunT, legaturl etc., acellea von fi afectate la intretenerea§cO-leT, insa numal spre a commune! usurare de sarcinele ce i se im-punil prin art. precedente.

Art. 43. Communele indeplinindil sarcinele impuse lora pentruinvqatura obligatorie prin art. 42 voril putea sa intiinteze stole cuinvelaturl mat intinse.

Scolele primare de biieti din communele urbane.

Art. 57. Fie-care institutore va reporta municipalitapT despretote lipsele material! alle

Revisorele va starui pentru indestularea lora si, ce(enda tre-buinta, va reporta ministruluT.

Art. 58. Revisorele se va putea adressa si d'adreptulCt la mu-nicipalitate spre at atrage atentiunea assupra orl-cariT neregulari-tag sail trebuinte ce s'ard ivi."

Art. 59. In ifqellegere cu institutorele sad, cu celle alte autori-tag, munieipalitatea va ingriji ca tog copiT adjunct in etatea de optilannT sa intre in sena*.

Scolele primare de fete de prin orase.Art. 65. Articolele 45 pans la 60 inclusivil sunta d'opotriva a-

plicabill si la scOlele de fete de prin orase.

Scolele primare de baRti si de fete din communele rurale.

Art. 67. Ministrula instructiuneT prin decisiune data in formaprescrissa la art. 14 assupra cerereT a doug commune va putea sale permita a avea urt siugura sada.

Art. 72. Comitatula comunale si sub revisorulil vora privegheaca invetatorula, afara de vacantiCsa nu tina scdla inchisa orT-catade micii aril 11 num6rula copiiroru ce o aril frecuenta.

Art. 76. Dispositiunile art. 50 pana la 58 se apnea si is scoleleprimare rurale.

Despre comitetela communali si municipali deinstructiune.

Art. 85. In fia-care commune unde se alba sena primarie, con-sitiula communale va II comitatil scolariil.

midi -lOce

scOter.

428

Din acestil comitath va face parte si unulii din preotif commune!care nu va fi invnatoril Ia acea scOla, si unulii sad duo' notabilfdin communa, desemnatt de ministru.

Art. 87. ComitatulO scolarid va avea sub imediata sa privegherescOla communala.

Eli va face oservatiunile necessaril invOlOtoruldf commune!,candO s'arii abate de la datoriile selle, canal. nu ar tenea scOla petote timpul6 prescrissil, Cann ar avea purtare nocuviinciosa incommuna, sari candh s'arh arr6lta in or! -ce modd nedemnh de mi-sittnea sa.

Deca aceste observatiunT rernanh fara efectil, comitatulil scolaridse va adressa Ia reviserl spre a cere indreptare.

Art. 88. Localulit st lucrurile scOler communal! se ea sub pri-vegberea si respundeea invqfttoruluT si comitatulul

Art. 89. Comitatula ingrirsce ca tot! copiT sa merga la scOlaconformit reguleloril din acesta lege , at pronunti penalitatile in-ttWsa prevOdute.

Art. 90. Functiunea membrilorri comitatuluI scolath este gra-tuila si tone cath si cualitaten loth de membri alconsiliuluI corn-munale.

Art. 91. In tote 'ample consiliuluf municipale , in raporth cuscolele primare din acellO crash, va 11 comitatit scolarl.

Art. 92. Comitatele municipal! vorh avea acellesT drepturl ca sicelle communal!, si voril exercita acellesT attributiunI.

Despre scolele reali.

Art. 200. Municipaliqile, sad orf-ce alta persOna, polo fondascene, reale, sail subventiona pe celle exktentf.

Art. 203. Municipalit4ile sail alto corpurt moral!, cart voruFonda si vorct intretene gcOle real!, pota intinde sari si a moditicaprograina dupi midf-lOcele ce

.1cesta se va face cu aprobaaea ministrulul.Ar4-. 2011. Und regulamenth spec'ale va prevedea ma! pc (argil

la cello relative la aceste scale.Art. 213. Municipalitatile oraseloth vorh contribui spre a procura

localulO, mobilele si leninele de incalditil alle scold.potl fonda assemenea si stipendie.

Art. 218. Municipalitatile oraseloth voril contribui spre a pro-cura localulit safer, mobile si lemnele de incalditO.

l;llu polo fonda assemenea si stipendie.Art. 219. Se va prevedea prin regulamentele special! la exe-

culan a dispositiuniloth de ma! sush relativit la scolele de agri-cultura, de industrie commercih.

Despre fundarea de stipendie pentru scolele dinstreinetate.

Art. 338. Particularil, precumil si municipalitatile, si verT-ce altocorpurT poth assemenea sa fondeze stipendie in favOrea desvoltarainsiructiunif. In evil candil acestia voril voi a incredinta guver-miluT assemenea fondurl, priimirea loth so va face princr'uu. lege.

scolariit.

ait.

si

Ellit

429

Despre personalalii invgtatorii.

Art. 3G9. Arbitrii earl von"' judeca titlurile si aptitudinea can -didatiloril vord fl:

"1). Pentru inv6tatorif satescr, revisorele, inginerulu sail to lipsa,judetulur si institutorulu de classa IV alln orasuluT.

2). Pentru instirutoriT si institutricele din communelee urbane,duo' dintre profesoriT gimfiasiuluT locale sail cellut mat apropiatii,trasT la soar, revisorulii judetuluT si duo' delegay din parteama.rieT locate.

3). Pentru profesorif din gimnasie, treT profesorl de elasse su-perior' at liceuluT cellul mat apropiatu, trasT la sort', tret delegatTdin partea municipalitater si directorele liceuluT.

4). Pentru profesoriT tlasselorn superior' de licee, arbitril voriifi: directorele liceuluT, cate duel profesori trasT la soar din cor-pull profesorale and f.cultatilord din Bucureso, pentru partea dedincoa de milcovu, si din IdsT pentru cea de dincolo de milcovu,de litere si de sciintu, si dubT sq.0 trel tmembrif, dupa trebuint:tsere complectarea riumlruluT de septe, delegatT din partea prima-net local' din sInulil WI, sal dintre particularinumitT de ministru.

5). Pentru profesorit de facultay, decanuln si patru profesorTaT facultateT acellef sciinte, luati prin sort', pentru Bucureset dela facultatea din IasT,.si pentru Iasi de la cea din Bucurescl, duetmeMbriT din consiliulu de Statii din sectiunea corespunpOrie ace'faculttttt, duo' membriT dupa natura facultater sal din curteade cassatiune, sail din consiliulu medicate, sail din consiliulil tech -nicil, era" in lipsa, delegatT din partea ministeruluT.

Art. 371. Decisiunea comissiunel se va lua prin majoritato devo turT.

Comissiunea nu va putea functiuna de catil nimbi in numdruliicomplectil allu membrilorii se' regiuiy prin art. 369.

InstructiuneaArt. 413. ScOlele private vorii fr puse subil privegherea minis -

trulul instructiuneT, a rectorilorn de universitati, a revisorilorn, acomitatulul s"colariu si a consiliulu' communalL

Scdlele private elementarie din communele rurale voril fi pusesi subil privegherea subil-revisorului local'.

A t. 417. Deca dupa assemenT incercari, r6uld iota urmeza, mi-nistruln in consiliulu permaneute va putea pronuncia iuchidereaprovisorie set definitive a scOleT.

Acosta mgsura se va lua sad din officia, sail in urma reporturi-lora priimite de la revisor' si subd-revisor', dupa cererea fa-cuta comitatuld scOleloru sail de consiliulii communelorn.

Inchiderea scoleTse va efectui sal indata, sail cip& Ore-careconfomii cu gravitatea impregiurariloril.

alert,

sail

terminn,

medicnit

psi-

de

REGULAMENTUPENTRU

EXAMENELE GENERALE DE LICEE.

Art. 3. Candidatula la examenuld generald trebue a depunein termenula fixata prin art. 6 la cancelaria institutuluT unde areintengunea de a trece examenuld, documentele urmatOre: 1, ac-tuld de nascere, constatanda ca este in elate de sese-spre-yceannT cella pucina; 2, o cerere scrissa intrega de mama candidatu-lul, suba-scrissa de numele si pronumele

Semnatura din cererea candidatulul majora sari minora va fiassemenea legalisata de autoritatea competinte a domiciliulul sea.

1). PrimariT trebue sa libereze assemenea aete.

sea.

REGU LAM ENTUPENTRU

13IBLIOTECELE PUBLICE.

Biblioteci communale.

Art. 5, Vora fi invitate consiliile communale urbane §itreptatasi celle rurale, de a inflinta mid bibliotect publice poporane.

Art. 6. Pe liinga aceste bibliotect communale se vorit adunatote objectele antice ce s'arit afle in judetii, precum medalie, mo-nede, sigilil web!, oseminte antideluvine ast felil ca cu incetula.sa se pet& forma mid musee de curiositalT§i antichitatr.

Art. 7. Ministeruld justitieT, cultelord si instructiunef publice vaveni in adjutorulu biblioteCiloril communall din Galay, Braila, era-lova, Berladii, Botosani, Ploesct, Butolei", Ismaili" §i Ramniculi"cel, prin subventiwth prevq.ute anuale prin budgetuli" scOlelora lais cap. Bibliotecelora.

Art. 8. Bibliotecele communale stab. sub priveghierea &i con-troluld ministruluf justitiet, cultelord, si instructiunel publice, §iprin delegaliune, sub priveghierea revisornlur

Art. 9. Cumpararile de dal pentru bibliotecele communale sefacd d'adreptuld de commune, der& numal dupa cataloguld car-tilord de cumparatil si aprobatu de ministeriuld justitier cultelordsi mstructiunel publice, sad delegatuld sad bibliotecarulil biblio-teed centrale.

Despre personalula bibliotecei.Art. 14. Fie-care biblioteca communal& sad central& are, dup6

importanta el :a) Una bibliotecara.b) End sub bibliotecara.c) Custodi.d) ServitorT.

NumaT personaluld bibliotecelora centrall se platesce de catreministeriuld justilief, cultelora si instructiunel publice.

---.K>o<>0T

vm-

scolastica.

REGU LAMENTUPENTRU

CONCLRSLLU DE PRODUCTE ACRICOLE SI DE VITE.

Art. 1. Ca data cu concursulit de plugurr se va face in fie -carejudelit si unit concursa de bucate si de vite.

Art. 9. tia data cu presentarPa viter la concursd propriPta-raid ei este datord a presenta und eel-Ortega din partea comma-net de unde se afla, investitd cu formulPle regale ca. vita este e-sith din tama.Aiculit sad erghelia sa, sad ca ea este din vitele bk-Lute cu armasarulit si tauruld ce a tramisit guvernula in acellujulep.

Art. 12. Consiliile communale si jndotene suntii invitate a datote tulesuirile necesarir la facerea acestora concursurr.

LEG EPENTRU

PERCEPEREA UNEI T.z-1XE DF.;2 LA SUTA

DIN vALOARrA MARFURILOR SI pRornicTri OREVPORTATE §I IMPORT ATE PRIN PORTURILE ORASELOR SI TFRGLIRELOIN. DUNA}U.

PENTRU IMBUNATATIREA. PORTURILOR SI CHEIURILOR ACELOR ORAF

Art. 1. Trite orasele si tt)rgurile de-a lunguld minaret, cartastadt serva de puncturi de exportit §1 de importd de cereale sialtemarfurt, sunta autorisate a percepe in folosuld lord numatpentru imbunatatirea porturilord si cheiurilord, ua jumetate la sutadin valOrea prouuctelord si marfurilord exportate§i importate prinelle. Se intetege ca acestd vcnita este ossebitd de darile ce sestrengd in folosuld fisculul.

De acestd dreptit se vord folosi §i alte puncturl de exportd §ide importit de-a lunguld DunareT, ce nu sunta inca in ianduluti rgurilord si oraselord, indata ce vord dobendi institutiT municipale.

Taxa de exportd se va plati numat la portuld de antaia inear-care ; era (lea acestit pond nu se va afla inca asecolatd in orasesi tergurt cu municipalitalt, taxa se va plati la portuld oraseladunde se va incarca definitivd.

Acesta taxa se va face venitii alld casselord municipale respec-tive, si va incepe a se percepe indata dup.' publicarea acestul de-cretu prin Monitoruld Officiald.

28

1

NE'

,

DECRETULUNo. 371 de la 4 Martie 1868,

PENTRII INSTITIIIREA, IN ORASELE MIRA. MARGTNEA MINARET, DE COMITETRCART SA. PRIVEGHEZE INCASSAREA RI INTREBIIINTIAREA SIIMMELORfl

DIN VENITULt DE .TIIMETATE LA SIMI DIN VALOAREA MARFIIRILORUEXPORTATE IMPORTATE PENTRU IMBIINATATIREA PORTURILORtt

CHEIIIRILORH.

Art. II. Incassarea de catre commune a summeloru adunate dinvenitula de V, la V, prescrissit de lege se va face pe viitoru, ins&elle nu se vord intrebuinta de catEt in lucrarile prescrisse de lege.

Art. III. Se institue in orasele dupa hula Duriarer: Severinti,Turnu-Magurele, Giurgitt, Oltenita, Calarajr, Braila, Galati si Ismailucate unh comitetit compusCt din prefectulit judetulur," primarulticommune si inginerul circumscriptier.

Art. IV. Aceste comitete voril fi insarcinat, cu privegherea in-cassaref si intrebuintarer summelorit adunate din venitulCt de 7, la%prescrissit de lege , sR vorit verifica si aproba kite cheltuelile depersonalii si lucrarr ce se vorCi propune pentru imbunatatirea sRintretinerea porturilord si cheiurilora.

Acesta verificare o va face din trel in fret lunT , si resultatulitcercetariT lora 'la vorCi suppune ministeriulul agricultiireT, commer-ciulur si lucrarilorit publice, spre celle de cuviinta.

Art. V. Indata dupa instituirea comittetelorCt arr6ttate la art. 2de mar sush, elle se vord ocupa cu cercetarea summeloru incasatepang astacy in virtutea legel, si cheltuelile ce facuta din acellesumme, si resultatulit vorit suppune ministeriuluT.

Art. VI. Comitetulii instituitCt in serviciii se va ocuppa deprivegherea incassariT si intrebuintarer acellul fonda , adunat Li inporturile Calafatit si Bechetit , si 'acellit de la Ismaild de fondulaadunata in tergurile Chilia si Reni.

Art. VII. Comitetulii instituitil in Galati, se va ocuppa si desummele adunate din acellii venitu innainte de legea din 1863 side modulu intrebuintarir lord, chemanda pentru acesta la respun-dere pe comissiunea ce a fosttit insarcinata cu acesta.

0 <>

s'ad'Iii

si

$I

DECISIUNEA1IINISTERIULUI AGRICULTUREI, COMMERCIULUI SI LUCRARILORU

PUBLICS.

PE TEMEDJIAT TNALTEI ORDONANTE DOMNESCI VI No. r 1 DE LA 4 MARTIECHRENT% PRIN CARE SE INSTITUE, IN ORASELE DLTA. MARGINEA

COAIITETE CART Si PRIVEGREZE INCASSA.REA INTREBUINTAREA.SITMAIELORt ADDNATE DIN VENITULti DE JIIMETATE LA ,SIITTA DIN

VALOABEA. MARFURILORI, EXPORTATE IMPORTA.TE PENTRII IMB1IIN.A.TATLREAPORTURILORI) ki A. ICEBILIRILORt.

Se decide.:Art. I. Comitetetele instituite prin lisa inalta ordon my. in orasele

acolo arr6tto.te, se Vora compune precurnit urmeza:I). In orasula Severini, de D. prefectii allu judetulur, primarula

commune! si .D. inginerit sefa alla circum,criptiel I.2). In orasula Turnu-Magurele: de D. prefecta ally judetuluf,

primarula commune! si D. ingineri seta ally circumscripliet IV.3). In orasula Giurgia: de D. prefecta anti judetulut, primarula

commune! si D. inginera sell') alit) circumscrippeT V.4). In orasulit ottenila: de D. prefecta and judetulut Ilfova ,

primarula commune! si D. inginera sefa ally circumscriptiel V.5). In orasula Calarast: de D. prefecta anti judeluluf,primarula

commune! si inginerula sefa ally circumscripliet V.6). In orasula Galati: de D. prefecta ally judetulut, primarula

commune! si inginerula sefa alit circumscriptiel7. In oraplitIsmaila: de D. prefecta ally judetulut, primarula

commune! si inginerulit circumscripliet VIII.Art. II. Comitelula instituita in Severina se va ocupa, conforma

art. 6 din citata ordonanp., si de privegherea incassareT si intre-buintaret acellut fonda adunata in porturile Calafata si Becheta;si acellit de la Ismaili din conduit) adunata in te'rgurile Chiliasl Rent

Art. III. Comitetula instituita in Galay, se va ocupa si de sum-mete adunate din acella venial innainte de legea din 1863, si demoduli) intrebuinlaret lord, chiamanda pentru acesta la rtispunderepe comissiunea ce a fosta insarcinata. cu acesta.

DIINLREI,

/11.

-- 430

Art. IV. Dispositiunile citatulut innaltii dercetd se vord corn-munica fie-caruia co miteat, si se va invita a se intruni indata pentrua determina dilele destinate °pentru sedintele cercetaritord ce ata face conformd art. 5 , flindd ca pentru celle-alte lucrad sunlitdeterminate sedintele comissiunel prin aliniatuld 1 de subil art.4de acolo.

Art. V. Domnuld directore alld ministeriulul va aduce la indeplinire decisiunea de facia.

REGULAMENTUASSUPRA

SCOLEI DE MESERII A COMMUNEI

Conditiunile de admisibilitate.

Art. 13. Cando numerulfi aspirantiiloril pentru locurile de eleviinternT va fimaT mare de char acelld prevNutil prin budgetil, ad-miterea lord se va face prin concursd innaintea unel comissiunT nu-mita ad-hoc de consiliuld communalii.

Despre numirea personalului.

Art.. 14. Top impiegatiT prevNutT la art. 4, afara din serviciuliiloril, se vord numi de consiliuld communald prin cdncursil din a-ceT cariT vord implini conditiunile prevOdute la capit.II. (adecA dea II romand de na§tere sad naturalisatu, de a avea exercitiuld drep-drepturilord politice a nu fi fostii condamnatii la o pedepsa in-faman la).

Art. 15. Concursulil se va publica de catre primaruld commu-neT §i se va tine innaintea unet comissiunt randuite de consilid dinpersdne competinte in specialitatea respective.

Art. 16. Ingrijitorulii ins6 se va numi loth de consilid fare con-cursii, din persOne capabile, cant aril Implini conditiunile prey&d.ute la art 6.

.Attributiunile personalului.A). Directorulic

Art. 19. Directorula este in dreptri, la casil de abater! din par-tea profesoriloril §i a orr-card impiegatil, a In face obseivatiunile

1) Primarulti urbei Iasi trebue sa euruisea nu numaI pantile notate aci alleaccsnti Regulamentu, ba, aneti, aril trebui eeti in intregn, sere a se pa-trunde de tutu cc conthe.

43R

cuvenife, Deca acestea rgmand fara efectir, elu va refera inscrisCtprimarulul spre a supune casula in deliberayunea consiliulur cam-munala.

Art. 23. Directorula este insarcinata cu casa institutulut.Ela va depune la cassieria commune ua garantia de una mie ler

Bout in numeraria bonurT rurale sail de a re te,aurului sairde indoita vaidre in 'mobile, evaluate dupa nova lege de proce-dura §i consistandit in cladirt care vorir fi assigurate incendia,

Art. 24. Niel ua cheltuial4 nu se va face de directoria (tech' nuva II anume prevNuta in budgetula scOlei. Sumele necesarit pen-tru lntretenerea institutula a elevilorit.§iplata personaTulut inve"-tatorit si"servitorit directorula le va priimi de la cassierulit com-inunala si de intrebuintarea lora va da compturT lunare, basate pepiese justificative, conforma leget de comptabilitate.

Art. 27. ContractarT pentru confertionarea a on ce objecte dirtarelea cart se produca in Fella se voru putea face de directora,("era nn intrece sum. de 400 let nuot, fiincla datorit pe fie-care stlp-tamina a trimite primaruluT ua lista de assemenea comencoll. kra dela acesta circa in susa va cere invoirea prirnariei.

Art. 38. In rasa de absenta legala sail de bola, directorula vafi inlocuita de catre unulil din profesorit scOlet pe riispunderea seape care notifica primariet,

B). Inve-tatoril.

Art. 33. Maestri! secundart vorit fi datorT a tone subil priveghia-rea maestrilora primarT doul registre. Unula pentru elevit ce studiaza fie -care la specialitatea sa, specificatora de progresula la in-vnatura eleviloru si de rnoralitatea lora.

altulit.parafta si sigilata de primarie, rentru num6rula tu-tuleira uneltelorit de meseriile respective curna de materialulabruta ce earit incredinta de directora la seckiunile respectivede objectele confectioate din acella malerialu.

Art. 36. Ingrijitolula va avea unit registru sigilatit si parafatade primarie, in care va trece tote objectele increpte id en insem-narea calitater a coslulut Lora.

Despre ele

Art. 42. La inceputulii fia-caruT 5 aunt, profesoril scOler impreu-na cu directorula vorit elabora ua programa in care se va speciIica objectele fie ckrut anna §i timpulu predarel lore, avOncla in ye-dere stagiele prevqute la art. 40. Acesia programa se va suppunela aprobarea consiliulut communalit.

Art. 44. In fie-care anna la finele luneT lul Iuniit se va tine unitessamena annuala in presenta unet comissiunt randuila de consiliulacommunalit la care vord participa §i OmeniT speciall.

Dupe unit cursa de trel annt va fi unit essamena generala pen-tru trecerea elevulur de la stagiula ucenicii la allil calfet. Era dupa,una stagia de duos annl de raffle, se va tine unit essamena gene-rata pentru trecerea elevulial la gradula de maestri' randu se valihera tri diploma.

in

de

that

i

;I.

0§1

439

Art. 47. Deca unit din elevi or! calf! prin capacitates ,activitatea lord, voril fi recunoscup de professorit lord res-

pectivi ca merits gradulit de calf! sad maestri chiarii §i inainteatermenuluT prev6dutii mat sus! ; atuncT atarT elevi vorii putea fidispensap de und annh aihi stagiulul uceniciel orT alld cattle!". Dis-pensarea se va acorda de consiliulit communalii dupa essamenuld ces'aru depune in presenta comissiunel essaminatOre respective.

Art. 48. Diplomele se vorii da numal pen tru gradulh mae-stro, aceste diplome se vora libera de catre primara, pe basa rap-portuluT comissiunil essaminatOre aprobatO de consiliulii commu-nalh, insa numaT acelorh persOne cart ail urmatii regulatd cur-sula in suit& dupa programa., §i cart a t trecutO tote essameneleprevedute in acestil regulamentil. Numele persenciorO cepatatil diploma de maestro se vorh publica prin fOia communala.

Art. 50. Professorit vorii Linea catalOge dilnice in cart vorii trecenotta despre invnatura si purtarea elevilorii. La finele gptama.netva communica ditectorelut copie dupa aceste catalOge, era direc-torele la finele fie caret lunt va innainta primarulut ua clasificarede nottele ce a meritatii fie-care elevd in cursulii lunel, estrase dincatalOgele respective alle profesoriloru.

Art. 51. Deca unit eleva interne este neascultatorit, sad de uarea conduits or! nu voesce a se ocupa cu studiile, atunci pentruprima Ora i se va face ua mustrare in presenta cellord alit elevide profesorulh sad de directorulit institululut. Deca aceste urmartsad altele necuviinciOse s'arO repeta, directoruld va pronuncia in-chiderea elevulut inteund locale alit scOlel pe timph de esse ore,in care timpil se va priva de mancare. In fine candO unit eleviiin urma acestora art cadea in recidiva si directorulh art observaca ellh nu pOte da nici ua speranta de indreptare, va consulta peprofesoriT respectivi, sbi va cere la consiliulh communalii departa-rea elevuluT.

ConsiliuluT, innainte de a se pronunta, va asculta pe parintele sailpatronula elevulut.

Despre

Art. 52. EleviT intern! in num6rii de 32 vorO II intretinuti pecompta primaries cu imbracamintea si cello trebuitOre pentru essi s-tenta lord. Summele necesariT pentru acesta se prevedil la finele re-gulamentuluT de fatia in budgetuld speciala.

Art. 53. Mobilieruld institutulul Si uneltele necesare elevilorh lalucru se vorit da de catre communa, dupa summele ce se afectezain budgetulit anexatu la acestu regulameutO.

Art. 54. Pentru materialulii brut necesaria la lucru, primariava afecta ua summa aproximativa, care va servi ca capitalii ce area se restitui din vInderea ohjectelora ce se vora confectiona.

Art. 55. La finele fia-ca.rei hint, directorele scOleT va presentaprimarulut ua lista de objectele confectionate in cola, afar& deacelle comandate in cur:Aila lunet. Aceste objecte se vorit vindede catre primarie prin licitare cu publicatiunT de la 10 pans la15 dile; banit ce se voril prinde se vorO incasa de primarie,profitula ce va resulta din pretulii vind6rey peste capitalii se vaconsiders in compta cheltueliloru scOleT. Era deca profitulii va a-

Mind-genta §i

de

au ci-

§i

materials.

440

coperi aceste cheltuelt annuale, restulti se va considere ca eapi-talu anti stole!.

Art. 55. Banff adunay din comet* se vorit transmite primaru-luT de catre directorti pe fie-care luna. Deca aceste comendf sunlitfacute cu materialulit commune! atuncea se va scadea mat anteiitcostulii materialulut sirestulii se va tene in compta cheltueliloritsi produsulit comencliloril Para materiala.

Art. 57. Ilasurna de 500 let noul se va prevede pe fie-care annEtin budgetulh scOler pentru premiarea elevilorh la essamenile an-

Sumele ce se voriI da elevulul vorit sla in cassa commune!ca capitalit allit sat si i se va da dupa finirea cursulur.

Dispositiuni diverse.Art. St. Indata clupa aprobarea acestuT regulamentli de catre

guvernil, primarulii commune! 'lit va publica si 'lit va pune im-mecliatii in lucrare.

natal.

si

LEG EPENTRU

DESFIINTAREA MURILORU DE PE RIULU DAMBOVITA 1).

Art. 1. Sk se desfinteze tote zagadcle, stavilarele, lesile, ingra-dirile, zidariile §i orT-ce alte obstacofe se vorh fi gland(' pe matcaDamboviter, ata,Ct gara din capitala in susii §i in josh, chat siin centrulii capitalet, (acute in urma legiuirif din annulii 1835, dinregulamentultt organich, relativil la plutirea rturitorii. Se inielegeca morile, herestraele de la munte nu suntil coprinse in acestacategoric.

Art. 4. Morile ce se voril fi aflandil Acute din 'naintea sashqiseI legiuirl a regulamentulul organich, §i nu se vorh ft recladithin urma cu inaltarea zagasurilord, stavilarelorii sail leselorh, sevorh lasa infiinta, afar& numat decd, dupa ua cercetare prealabilaprin Omen! experg, nu se va dovedi ca acelle mort causeza inne-caciunl seriOse, si in acesth casii mOra sail obstacolulii se va pu-tea desflinta imediath, despagubindh pe proprietarh conformil culegea de expropriere pentru causa de utilitate publica.

Art. 6. Sa se dea in BucurescT ua largime uniforma de ;lacestanjent sail duog-decTmetri in lungimea apel Dambov4a, conformiiart. 9, pagina 523 din regulamentu, §i sa se lase pe fie-care mar-gine a riulul cite unCt spatih liberit de tret si ,iumistate stanjent.

Constructiunile aflate pe terenulil cuprinsh in acesta zonh sevoril desiiiuta fara indemnisatiune deck aceste constructiunT se vorilfi facuth in urma legiuiriT sush citata, era pentru construcpunilece se vorh afla facute innaintea acestet legtuirt, se vorh indem-nisa proprietariT lorh conformil cu legea de expropriatiune pentruutilitate publica.

0 O 0

1) Acestli lege trebue sfi, fie cunnoseutil de primarulii cal italeY de pri-marii communeloril pe uncle trece 1110 Ddeibovita, ca sit constate casuiile pre-Tildute de densa si sfi se execute dispositiunile luate de guvernil pentru apli-carea acestei legi.

xi

LEGEDE

EXPROPRIATIUNE PENTRU CAUSA DE UTILITATE PUBLICA !).

TITLULU 1.

Dispositiuni preliminarie.

Art. 1. Utilitatea pentru t6te lucrarile de interesa generals sedeclara de puterea legiuitOre ; pentru acellea de interest.' communaa mat multora judge, de catre consiliurile judetene, si la neuni-rea lor, de catre guverna , luandb avisula consiliulut de Stata;pentru acellea de interesa locala ally unut judeta sail anti matmultorb commune de catre consiliula judetianu; era pentru lucra-rile de interesa locala in communa, utilitalea publics se declara.'de consiliula communala.

Se va proceda intru acesta, confornill art. 61 0 64, din legeaconsiliurilora judetene.

Art. 2. Declaratiunea de utilitate publics se face in urma une!cercetart.

Ace4a cercetare se face, in casa de interesa generala, de administratiune ; in casa de interesa judetiana, de consiliula jude-liana ; in casa de interesa communala, de consiliula commune.

Cercetarea nu se va intinde de cats assupra consideraliunilorade interesa generalb, assupra avantag.elora ce infacipza ua lu-crare publics Ore-care , a consecinlelora ce pOte sa aiba sub ra-porturile economice. Ea se va face dupa formele ce se vora sta-tornici prin una regulamentii de administrapune publics.

TITLULIT

M6suri pregatitore relative la expropriatiune.Art. 3. Inginerit sail agentit technic! insb.rcinatt cu executarea

1). Primaril trebue sa cunroisca mai en semi pirtile esseMittlI ale acesteTlegI notate aci, i earl le swab attribuite ca nteinbriT in coinissiunI , ea oriinarlproprin cunsilieri communal!.ca

IL

,

-413lucrarilora, vora ridica planurile pamenturilora sad and edificia-riloru assupra carora se propane a se aplica expropriatiunea, ar-retta.ndu-se si numele proprietarulul.

Una Wand nu va coprinde de cats fondurile ce cadil in tia communa.Art. 4. A ceste planurT se depurth spre cunoscinta obstesca, pe

tempi de 10 Bile intregr, in cancelaria communel, uncle se aflasituate propietatile In cestiune.

Art. 5. Termenula de dece dile se va numgra din diva notifi-carir ce se va face prin adressa. colectiva parutilcra interesate, sailrepresentantilorii lord, spre a lua cunoscinnta de planula depusala communa.

Totu-d'aa-data notificarea se va publica in communa, conformdart. 105 din legea communala, si se va bfisa in copie legalisata peusa primariel, despre care primarula va incheia procesula-verbala.

Art. 6. Primaruld va incheia procesula-verbald in care va co-prinde lamuriiile sad reclamatiunile ce i se volt fi facuta verbala,datatoriT unora assemenea vora sub-scrie procesula-verbala.

Lamuririle si reclamatiunile date inscrissa se vora allatura, adoua di dap& expirarea termenuluT de dece dile, se vora tramiteaceste lucrarl la sub-prefectuia; era fiinda communa in resedintaprefectureT, se vora tramite prefectuld.

Art. 7. Indata dupa priimirea lucrarilord susii disse, dupa in-vitarea sub-prefectului respective , a prefectuluT, nit comissiunese va aduna la residenta sub- prefectureT, sad in casula prevedutaJa aliniatula ally duoilea, art. precedents, la residenta prefectureT.

Acosta, comissiune se va compune din optd persOne trase la sortsde titre comitetula permaninte , din nä lista de 16 proprietarl alplasir cart platescd imposituld cella mar mare, de primaruld corn-muner si de inginerula insarcinatd cu eseeutarea lucrarilorit.

Proprietarir ce sunta a se expropria nu pots face parte din co-missiune.

Assemenea nu potii lua parte la comissiune, ministriT, directoriTde ministere, membriT consiliulur de Statii, prefectir, subprefectil,membriT consilielora judetene .si communale; acestia din Judetuid,plassa sad communa undo este a se face expropriatiunea. Membrilcurter de cassatiune, membriT tribunalelord si procuroril lord dinjudetuld unde urrneza expropriatiunea.

Sunta scutiti de a face parte din comissiune, membril corpurilordlegiuiidre, in cursuld sesiuner, si toy functiunarir administrativT sijudiciarT.

La residenta sub prefectureT, comissiunea se va presida de sub-prefect ; era la residenta prefectureT, de unit delegata numitii deprefects.

Ea nu va putea delibera de chat fiinda fats cater din membril el.Intemplendu-se sa fie fag. sese membriT, opiniunile sa fie im-

partite, votula presedintelur va 11 preponderenta.Art. 8. Intemplendu-se ca lucrarile sal se intinda peste teritoriuld

mar multora commune , atuncl primarir lona vora face parte dincomissiunea citata la art. 7.

Ar t. 9. Comissiunea priimesce in cursii de dece dile intregT,observatiunile si reclamatiunile interesatilora, chiama de cate-orl gasesce de cuviinta.

si

444

Dupa expirarea termenulul, ea formuleza parerea sa.Ea trebue sa'si termine lucrarile in timpd de cincT-spre-dece Bile

de la adunarea sa. Presedintele commissiunel le va communicafara intardiare prefectulu61, pe lenga procesulit-verbalii coprindOtoritopiniuniT comissiunel. Intemplendu-se ca membriT comissiunel sanu se intrunAsca,, sad intrunindu-se sal nu'sT termine lucrarile intermenul it statornicint, atuncT se va trage la sorts ua alts comissiune.

Aceia car' au motivatd numirea uneT alte cOmissiunl, neputenditjustifica absenta sad neterminarea lucraritorit , se voru supune laua amends de'la ua suta Oita la duct sute leT. Assupra acestulcast statuiada consiliulit permaninte alit judetulur, cu dreptulit derecursh la Consiliulit de Stant')

La cast d'a nu se intruni sad de a nu sfersi lucrarile nicT acestaa doua comissiune, atuncT sub-prefectuld in° tree dile va constataacesta primr'unit protest-verbalit , si va tramite prefecture' pro-cesulit-verbalit si tote actele relative, si va decide comitetuld per-maninte.

Art. 12. Dispositiunile art. 7, 8, 9,si 10 nu. se aplica la castcanal expropriatiunea se va cere de ua communa si in interesuldeT communalit, gi la cash de lucrarT pentru deschide'rea sad indrep-tarea drumuriloi.0 vecinale.

La aceste casuri, consiliuld communalh , pe puterea procesuluT-verbalu arrilltath mat suss la art. 6, va hotari proprietatile ce vorufi a se cump6ra epocha in care se voru lua in posegiune.

TITLULU III.

Despre expropriatiunea si urmgririle ei in privinta pri-vilegiarilorii si altorn drepturi reale.

Art. 19. Deca incercarea de dobendire prin alcatuire de bunsvoe va ramanea fora resultant, primaruld, on prefectulit tilinitteprocuroreluT tribunalulul, in a caruia ,juridicyune sunlit situate Int-nitrite, titian" ce autorisa esecutarea lucrarilorit decisiunea men-lionala la art. 11.

Art. 20. Dupa treT dilc, procurorulit tribunaluluT , infolisanclitactele doveditOre indepliniriT formalitatiloru prescrise la titlulitart. -2 si tilluld II, va cere, §i tribunalulii, fara a chiarra pe part',care insa lotit d'auna vorii putea fi ascultate, va hotar1 expropria-tiunea pentru cau,,a de utilitate publics a pamenturilorii sail a edi-liciurilord coprinse in decisiuni a autoritatilord aratate la art. 11si 12.

Hotarirea expropriatiuner lipsesce pe proprietard de dreptulitde proprietate asupra londulut, lasandu'T numat posesiunea pena laplata indemnitater.

Deca administraldunea n'a urn-tarn exproprierea in timph de ruseluni, numerate de la decisiunea autoritatilord aralate la art. 11 si 12,on care proprietard lovitii prin ea va Putea reclama la tribunalii.

Procuroruld tribunaluluf va communica acesta reclamatitine pre-

1) Consiliulu de Static liinda destiintatu prin Consiitulitine, attribuliunilo lman treetith la eurtile de Apellu , in \ irtutea leget lrtmuloate lrin deerelulfiDomneseu in 1866.

si

§i

1,

"

415

fectuluT on primarulut si acestia vont fl datorl a triinite de indatabite actele in cestiune. Tribunalula va hotart in trot cble.

Prin aces hotartre se va numi una membru in functiune de ju-decatord, director' allt juriulul prev6duta la titluld V. cap. H.

La cast de impedicare legala, presedintele trihunalulul va Gran-dui una alit judecatora in locul, dupa ua simpla petigune a par-ter interesate.

Art. 22. Hotartrea se publica si se ask& in prescurtare princommunele unde sunta situate fondurile dupa modelula aratatd laart. 5.

Toth de O. data se va publica .si in unula din jurnalele oficiale.Acosta prescurtare va cuprinde numele proprietarilor, motivele

si dispositivuld hotariret, si se va notifica la domiciliula ce'st voilali alesa proprietarit in plassa unde se afla fondurile, printeua de-claralie facuta la consiliula communet uncle suntd fondurile; eracanau alegerea domiciliulut nu va fi avutii lock notificarea pres-cartaret se face in copie indouita, una catre consiliula communet

alta catre arendasula, locataruld, ingrijitorula proprietatel.'Me celle-alte notiticart prescrise prin legea de facia se vora

face in forma susa insemnata.

TITLIII,11

Despre recurs'.Art. 29. Tribunalula va impartasi recursulii pens in opts qile

proprietaruluf la domiciliula semnatil la art. 22, saa prefpctulut,orC primdrulni, dupe lirea lucrarilora, ea desteptare ca pima intrellect dile sa se infatiseie la curtea de casatiune insusi sad prinmandatarii.

§i

IV.

LEGEPENTRU

ADOPTAREA SISTEMULUI METRICU DE GREUTATI SI MESSURI

IN

PR INCIPATELE-UNITE-ROMANE.1)

TITLULU II.

Eta lone pentru verificarea messurilorii.

Art. 7. Cu verificarea m6ssurilorh vorh fi insarcinate pentruorase, consiliurile urbane, era pentru communele rurualI sub.prefecturele.

Aceste autoritag, vord avea in a lord pastrare, sub respunilereacapilorh respectivI, etalOnele ce von servi in diferite verificarlalle messurilord si greutatilord usitate in commercid.

Art. 8. EtalOuele depuse la autoritatile sush qise se von ye-riflca dupe cum aci urmeza, adica: celle de la ministerd se vordverifica la fie-care pee aunt, cella mat tardiu, era celle depuse pela celle-alte autoritag se vord verifica la fie-care tref ant.

Art. 9. ni-caril autoritag de verificare se va da de catrenisteriuld de interne, agricultura si lucrarI publice, cate ua marcadistinctive cu data fie-carul annd.

Art. 10. NimenT nu se va putea servi cu greutay 5i messurIcall nu vord fi fosth marcate la autoritatile competinte.

Art. 11. Pentru prima timbrare interesatir se vord duce insuslcu m6ssurile la autoritatile de verificare in a carord circonscriptiese vord afla.

Art. 12. 'Me m6ssurile si greutatile reparate nu SP vorif puteaintrebuinta mat innainte de a priimi din nod Umbra de verificare.

1). Acesta lege nu s'a purl inch in aplicatiune.Primaril trebue slt privegheze celle notate aci assupra m6ssurelorii, avendii

acestg, insitreinare Waal dupA art. 89 din legea communelorii, dupg art. 20si 21 alle aeestei lest.

mi-

447 ---

Art. 13. VerificarT periodice se vora face uh-data pe fie careanna tutulora messurilora usitate in commercia si de particularT.

Epocha inceperiT acestet verificarT va fi in luna luT Ianuarie, eraa terminareT se va, fixa la fie-care perioda, pentru orase, de dareconsiliurile urbane, era pentru communele rurale, de catre pre-fectula judetuluT.

Art. 14. 'rote verifIcarile se vora constata prin marcl annuale,verificatorula va avea una registru in care va inscrie verificareafacuta si undo se va subscrie acella alle caruia messurT se vora fiverificata.

Deal acesta nu va voi a subscrie sea nu va sci a scri, atuncfverificatorula va nota in registru nevointa saii neputinta acelluiade a sub-scrie.

Art. 15. Pe lenga verificarile periodice mat suss insemnate, sevora mat face si verificarT pe neasceptate fara taxa , dup. reco-mandatia politieT sae a autoritatpT locale. Aceste verificarT se voraputea face nuThaT de la resaritutit papa la apusula sereluT.

A.t. 16. Ministerula de interne, agriculture si lucrarT publice,prin ordonanta Domnesca, va determina forma precuma si mate-rialula din care vora avea a se face greutatile si messurile, in-zest,anda pe fie-care oficiii de verificare pe lengh etalene st masa,cu tablouri arrettatere de forma si materialula determinate, dupacare apoT industria private va putea fabrica messurile trebuiterepentru commercia.

Pe lenga acestea, se vora da oficiurilora de verificare si tablourlde transformarea mesuriloria vechT in celle nouT si vice-versa.

Art. 17. In tote orasele, unde trebuinta comerciulut va cere,municipalitatile vora avea facultatea de a inflinta oficiurT publice,in cart cetatenif vora putea mesura si cantari marfurile fora, pla-Una ua rerributiune moderate, care se va fixa de dare autorita-tea municipals clupa aprobatiunea consiliulut de Stat.

Art. 18. Nimenl nu va putea esersa functiunea de verificatorypublics fara sa depuna juramtintula de ay impli bine sf cu ere-dinta sarcina sa. Juramantulii se va depuue dfnnaintea presedin-tehif tribunalulut de comercia sae innaintea primaruluT municipali-tateT loculuT.

Art. 19. Se va da de catre mesuratorif publict cetatenilora, cartvoru cere, insemnarea constatatere de resultatulii operatiuneT.

TITLIILII

Politia messurilorii.Art. 20. Privigherea d'a nu se vinde si intrebuinta de cat' nu-

mat massurT conformu prescriptiunifora legit de fate, se va face decatre politiile locale si de catre impiegatiT consiliurilora communaleinsarcinatT cu verificarT prin visite extra-ordinare si neaeeptate.

Art. 21. AgentiT politiilory si agentiT communal!, voru face pro-cese-verbale pentru contra-ventiunile si delictele ce se vorii des-coperi, si vora urmari pe faptuitori pentru a li se aplica pedepselesae amendele prevecalute de legT pentru assemenea abated.

Art. 22. AgontiT insarcinag cu verificarea greutatilora §i messu-rilora vora confisca bite messurile si greutatile cart avean'ard ffir

EL

448

ma sail n'ard fi fAcute de materiile prescrise, assemenea earl' vordli alterate, rose sad turt4e precumd vechT ce se vordgasi in usu.

Aceste mi sur1, depuindule la politia locald sad la sub-prefectur5,se vord strica, si materialuld din care ad fostd facute se va con-fisca dreptd amunda.

Aceste dispositiunf nu vord prejudeca intru nimicd pedepsile dic-tate de legea penald pentru facerea si intrebuintarea de mitssurTsi greutatf false.

Art. 23. Dispositiile 'eget de facia se vord pune in aplicare laIanuarid, annuld°una-mid-optd-sute-sese-decf si sese.I

§1 mesurile

REGULAMENTURELAT1VU

Lk 1IESSURI SI OPLEUTATI SI VERIFICAREA LORU IN EXECU-TAMA LEGEI DE LA. 15 SEPTEMBRE 1864 1).

TITLULTJ T.

Despre forma si materia greutatilorii si a messurilorii.Art. L De la 1 Ianuariti 1866, nu se va priimi la antaia veri-

ficare de catu numar greutatile, m6ssurile.si instrumentele de can-Wire si nOssurare, cart voi.it indeplini conditiunile de admisibi-litate prescrisse in articolele de mar jos%

Art. 2. IOssurile de lungime

NUMIREA MESSURILOTITY. NUMIREA MESSURILORU.

Dublu-decametru.Decametru,Dublu-metru.

Metru.Dublu-decimetru,Decimetru.

Aceste ingssurr vorit trebui a fi construite de metalit, lemnil sarialte materir solide;

Elle voril putea avea forma ce se va socoti mar potrivita cutrebuinlele la cart vorit fi destinate.

Osebitit de m6ssurile de ua singura bucata, este permisti de ase face m6ssurr de lungime compuse din mar multe pary; cu a-eesta insa ca numilrulti parplorti sa fie dou6, drier sat dece.

M6ssurile vora fi solidu construite; extremitatile milssuriloril deprecumil metrulil si dublulit seu, vorii fi legate cu

1): VeiTT notita precedentrt, si art. 36 din acestti regulatnentil.

lemnd, metald.

29

sunta

450

Imparyrile in centimetre si milimetre, vora fi insemnate exacta,curatu si in ungbitt drepta cu lungimea messuret.

Numele fie-caria m6ssurT, va fi sapatii pe facia superiora a mes-sure!, care va trebui a purta de assemenea numele si marca fa-bricantuluf.

Decametruld si dublula sou, construite in forma de lantu, voratrebui a avea vergT in destulli de tart, avOnda fie-care lurigime dedouii si de patru decimetre; verigile de legatura intro aceste vergT,vora tide acelasT metaltt afara de acetic corespunylOre la unametru, cart \Torii trebui a II din una metala do culOre osebita.

Art. 3. lassurile de capacitate pentru materiile uscate sunta :

NUMIREA MESSURILORU. NUMIREA MESSURILORU.

Ectolitru.Jumiltate ectolitru.Dublu-decalitru.DecalitruJumiliate decalitru

Dublu-litru.Litru.Jumnate litru.Dublu-decilitru.Decilitru.

Wssurile de capacitate pentru materiT uscate vol u trebui a ftconstruite in forma cilindrica si vora avea in intru diametral( e-gali cu inaltimea.

lassurile de lemna, nu vora putea 11 facute de cat( de 'emitde stejara ; etc vora trebui a fr solidi construite in bite partile lord.

Pentru milssurile ce vorit avea pe din inirula nervure sad altopttry destinate a consolida m6ssurile, atuncr acestea vord trebui aavea ua inalyme maT mare, spre a compen:a volumula ocupatacu acelle nervure.

Milssurile de lemna se vora face dintfua singura fOie de lemur!,indouita rotunda s.1 prinsa in cuie.

Afarginea supertora a m6ssurilora de lemnii, va fi captusita cuua fOie de feat.

Pe lOnga acesta, m6ssurile celle marl de la dublu-decalitrupang la ectolitru, vora trebui a fi legate cu cercuri de fera,se va putea, dupa trebuinta la care vora fi destinate, a li se a-ria piciOrele intepenito cu bulone

Milssurile de lemna de dimension! mar mid vord putea fi legatecu bande laterale de tabla de ferd.

Misssurile acestea vord putea fi facute si de arama sail de tablade ferii; cu acesta osebire insa ca elle sa alba soliditatea si for-ma descrisa mat sus(.

Fie-care rritissura va purta numirea sa, osebita, numele sadmarca fabricantulul, care se va aplica pe fundula mi,ssurel.

Me'ssurile de capacitate pentru licuide.

Art. 4. Numirile si forma adoptata in tablould de la art. 3 pen-tru de capacitate pentru materiT uscate, vora servi de

si

mYssurile

ssi piutite.

si

--- 451 ---

tegula. pentrt) ronstruirea m6ssurilora intrebuintate pentru licuidee la ectolitrtt pans la dUblu-decalitru inclusiva ; elle vord pu-

tea fi facute de alama sad de tabla de ferii, der. cu reserva ex-presa de a preintempina, prin spojre cu cositord sae prin al tii ml4f--locd analoga, orfce alterare sa.a exidatiune de nalut a a preseutaprirnejdie din intrebUintarea ncegora m6Ssuri.

Altissurile dublu-litru Mar mid vora trebui a fi construite,esclusiva de coiitora, sjo vora avea pe din intru ua inaltime de1ou6 orT cata diametrulu; elle vora avea greutatea mar josa ar-

r61,tata ca minimuma obligatord pentru tie -care lOssura.

NITMIREA MESSUBIL0RU.

GREUT. Si MESSURI (in gr.)

FARATOARTE MCI

CAPACU

CU TOARTEFARA

CAPACU

UT TOARTESI

CAPACU

grame. grame. grame.

Dublu-litru 1)350 1,700 2)200Litru 900 1,100 1,350Jumetate litru 525 650 820Dubludecilitru . . . . . , 28) 335 420Decilitru 115 180 240Jumnate decilitru 85 110 140Dublu-centilitru . . . . , . . 45 60 85Centilitru . . . . 25 35 50

Proportia cogitorulul intrebuintatu pentru fabricarea mes,,urilor:1va fl de 83 sutiml si cinchniiml; astu-fela dera metaluid din carese Vora face mOssurile .aceste, nu v'a trebui a coque pu-cinu de opta-g.ecf doue sutimi de tositora curate, nict mat multdde opta-spre-dece sutimt de alta metala amestecata. .

Aceste m6ssurT trebue a conserva la marginea superiors pc dinintru forma calepuluf; elle vora trebui sa fie fara golurl sae alteimperfectir provenite de la v6rsarea lora.

Numirea flecarif rn6ssurf se va scrie pe corpuld et, numele sarimarca fabricantului se va insemna pe funda.

Se vora putea construi m6ssur1 de tinichea de la dublu -litrusi pans la centilitru, insa acestea voru 11 esclusiva reservate pewtru lapte, uleiu, unt-de-lemna forma lora va fi cilindrica,av6nda diametruld egald cu inaltimea, conforrnd cu prescriptiu-nile pentru ms ssurile din tabloulu de la art. 3 destinate la mate=rifle uscate; elle vora avea uä. Oda sad una carliga assemeneade tinichea si vora purta numirea lora pe cercula superiord in-torsu pe din afara, facutaide tinichea dubla, si care le va servi demargine. Pentru insemnarea marcilora de verificare se vord dis.pane do,u6 picaturf de cositord turtite: una pe marginea superiors,si alta la impreunarea funduluf care va trebui a purta numelesad marca fabricantulul.

'

mat§i

§i gaza

452

Greutgti de ferii.

Art. 5. Greutiitile se vora constitui do fonth de fora (twirl, schija);numirea lora este insemnatil mat josa precum si denumirea abre-viath ce va trebui a fi inscrish pe fie-care din elle in caracteresibile.

NUNUREA

GREUTATILORU.

NUNUREAARREVIATIVA CEVA MEM A FlINSEMNATA PESUPRAPACIASU-

PERIOARA.

NUM1REA

GR EU TA TILORi U.

NUNIIREAARREVIATIVA CE VA

TREBUI A PI INSEH. 1NATA PE SUPRAFA.

CIA SUPERIOARA

50. Chilograme..20. Chilograme.10. Chilograme.5. Chilograme.

Dublu-ehilograme.

50. Chilog.20. Chilog.10. Chilog.5. Chilog.2. Chilog.

Chilograma.Junin. chilog.Dubl. ectog.Ectogram.

Limn. clog.

I. Chilogr.1 /s. Chilog.2. Ectog.1. Ectog.

1/9. Ectog.

Greutritile de fern de einci-spre-dece Si dou6-decT chilograme sevora face in forma de piramida trdnehia.ia rotunclith la unghiurl siaw'nda pentru Kassa una paralelogram.

Celle-alte greutilti de feat de la aceea de (pee chilograme phindla jumnate ectogram inclusive, vora trebui a avea forma de pi-ramidh trunehiath avenda de bass& exagon regulate.

Belciugele ce sunta atasate la greutati, vora fi alete in modeca sh nu treed peste muchia lut superiors.

Fie-care belciuga va trebui sh fie de fern ciochnita rotundabine ferta.

Fie-care belciuga atasath cu una lanta de ferh, va fi dispusaasth-fela ca sh intre Cu iiprinta in scobittira racuthpe facia de d'a-supra greuthtei.

Fie-care laute va 0 de fern ciochnita si construita solidu, athatla caphtula ee tine belciugula cat si la cello -alta caphta en era-cane, cart vorirtrebui sa fie indoite si intOrse pe de desubth pentrua refine plumbula necesaria pentru potrivirea greutatiT.

Gieutatile de ferti nu vorh trebui a avea pe suprafacia lora nicTdungT ni6T golurT si fonta trebue a fi nieT iute ci de bung calitate.

Fie-care greutate trebue sal alba la estremitatea lantaluf uh can-titate suficienta de plumb& turnata inteua singurh vcrsatura careeste destinata a priimi in'iparirea semnelora de anthia vefificare

a celora periodice precumil marca fabricantulut.

Greuta'ti de alamii.

Art. 6. Greutatile de alamh sunta arNate mat josd nrecumnumirea ce se va: inscrie pe fie-care din elle.

ai

li-

-

Si

si si

-- 153

NUNIIREA GREUTATILORUNUMIRILE

CE TREBUE A FI APLICATE LASUPRAFACIA SUPERIOARA

Dou6-deer chilograme . . . . 20 chilograme.pece chilograme 10 chilograme.CincT chilograme 5 chilograme.Dublu-chilograme 2 chilograme.Chilogramuld 1 chilogram.Jumetate chilograme 500 grame.Duldu-ectogram 200 grame.Ectogramulit 100 grame.Jumetate ectogram 50 grame,Du blu-decagrama 20 grame.Decagramuld 10 grame.Jumetate decagramit 5 centigrame.Dublu-gram it -2 grame.Gramula . . . I gram.Jumiltate grain 5 decigrame.Dublu-decigram 2 decigrame.Decigramulit 1 decigram.Jumgtate decigram 5 centigrame.Dublu-centigramit 2. C. G.Centigramula 1 C GJum6tate centigramti . . . . 5. M. G.Dublu-miligramil . ..... 2. M. G.Miligramulil 1 M.

Forma greutatilorit de alama, de la 20 chilograme pang la gramva fi aceia a unui cilindru avi:,ndit la vOrfd unit nasture.

lnaltimea cilindrulul va fi egala cu diametrula situ pentru tote greu-tittile pima la acea de duct grame inclusivit ; inaltimea fie-cardnasture va 11 egala en jumfitatea diametruluT ce 'la sup-Ora. Aceste disposititinT nu vorit fi aplicabile pentru greulatilede unula si doucY grame care vord avea diametrula mal mare decafe inaltimea.

Greutatiie de la cind-decT grame pang la una miligram inclu-siva se -Torit face de for' de alama taiete patralit.

Greutatile de alama cilindrice si cu nasture vorii putea fi masivesat vorii putea coque in interiorda lora ua Ore-care cuantitale deplumbil ; insa ele vorit trebui a presenta Lott-d'auna acelasl vo-lume. Aceste greutay poet fi facute sari dintr'ua singura piesa, saucell multi din do0, earl vorit Ii, una cilindru1a si alta nasturele ;dera in acesta case nasturile va fi prinsa in surupit pe corpula greu-talif si fixate invariabilit cu una dna sail prupil mica, care nuva trece peste facia superiOra. Acesta cur va 11 de amima pentruse putea lesne osebi.

Greutatile de alama de unit chilogramii si rue mid, vorii putea

cilindruIur

a

. .

. .

.. .

'nclusiva,

-454fi flcute in forma unora pahare conice ce se punit uncle in altelesi se pota cuprinde inteua cutie, care si ea singura este ua greu-tate legala,

Suprafacia tutora greutatilora de alama va trebui a ft curata, sprea nu presenta pier unit corpit streina, ce aril fl %stilt introdusaalama, nicT vre unit gola ce arit permite de a se introduce ase-menea corpurl streine.

Numirile vora 11 scrise in saps tura si cu caractere lisibile pe su-prafacia superidra a greutatilora. Fie-care greutate va trebui a purta,numele saa marca fahricantului.

Unelte de cantarire.Art. 7. Uneltele de cantarire sunta:1-iit Balantele cu brate egale,2-lea Balailtele cu bascula.Balantele cu brate egale cunoscute sub numirea de balante do

magaside, vora treljui a fi solida construite. Bratele de fern Iracarora capete sunta aternate talerele balantel) vdra trebui a fi maimulti late de cata grese, mar cu soma htre centru nude smithcutitele sau punctele de redemit ce le traversa perpendiculara, siale carora muchi vorit trebtu a ft ascutite, si in linie drepta. Punc-tele extreme de aternare vora trebui a."11 asidate de egala distantade aceste Bratele nu vora trebui a g cletina in cape.lantele vorii"trebui a fr oscilante. Sensibilitatea loth va fi pans 14doti6 miimi din totala greutate incarcata pe balante.

Balantele cu bascula , vorit trebui a fl oscilante si construiteastir -fela ca sa dea in tote -d'a-una una raporth exacta de una ladece, intre greutatea puss in talerula balanteT Si intre aceea deantarita puss pe tabla. Aceste instrumente voru trebui a flfela ca sa vita cantari cells pucinit una suta de chilograme. Ellevorit fl solidh construite. Greutatile intrebuintate la cantarele cuaceste balante nu vora putea if altele de cat it acelle prescrissela art. 5.

Forta fla-caret balante cu bascula, se va arr6tta in chilograme,pe ua placa de alama lncrustata pe facia table! verticale de lemna.Simsibilitatea acestora instrumente va fi de ua a mia parte dingreutatea incarcatit pe Labia balanter.

Tote instrumentele de cantarire vorit purta numele sau marcafabricantului.

Instrumentele de m4ssuriitore pentru lemnele de foal,

Art, 8. Cadrurile ce represinta m6ssurile do soliditate alle de-casterului, a dublulul stern si cart sunta destinate pentru mi,ssura-tOrea lemneloth de foci, vora G construite de lemnit bums; bu-catile ce le compunh vorh ft bine indreptate si solicla impreunate.

He-care cadru se va compune dinteua talpa din duel stOlpiver-ticali si din duo proptele; lungimea talpel intre stall:4 este Axataprecuma urmeza, adica:

Decasierula (corespumlenda aproximativit cu ve.chiula stan-jena) . . m. 50 c.

in

, -2

a

rapt, Blt-

asth,

155

Dublu-sterula (corespunpndii aproximativa 1, 00 cu a cinceaparte din stanjena).

Lemnele voila 11 taiate in lungime de doug metre si innaltimeastalpilora va

Decasterula 2 m 00.Dublu-stern 1 00.Si vortt 11 imparpte in cleceCadrele messuretora mat susa arrgttate vora putea fi construite

si de fern, numaT sa indeplinesca conditiunile necessariT de exac-titate si soliditate si sa pOrte place de cositora sari de plumba,pentru a inlesni- aplicarea marcilora de verificare.

TITLELII

Despre verificatori.

Art. 9. Verificarea greutatilora si a misssurilora destinate si in-trebuintate in commerciri, se va face sub privegherea prefectilorasi a sub-prefectilora, de titre agentil specialT, numitT si revocabiltprin ministerura din intru, agriculture si lucrarT publice.

Art. 10 In fie-care plassa sari ocolit se va nutni cite unit ve-rificatori care va avea biuroulu s6rt catii se va putea mat incentrula plasser.

Se va putea numi si adjutort de verificatorT, supusT acellorasTconditiT si avanda acelesi attributif ca si verificatorii.

Art. 14. Fie-care bitirort de verificare, va avea asortimentulanecesaria de etabine, verificate si marcate, la depositula de pro-totipe , inflintata lenga ministerula de interne, agriculture si lu-crarT publice; etalOnele biurouluT, va trebui a se verifica dm noCtla acelasii deposita cella pucin ua-data la tret annT.

Marcile necesarir la verificarT prin districte, vora fi fabricateprin ingrijirea ministrulur afacerilora departamentuluT de interne,agriculture si lucrarT publice; elle voila purta semne distinctepentru fie-care anna de exercitia.

Marcile destinate la verificarea greutatilora si mtissurilora, fa-bricate din non san reparate, vora fi dife ite diii acellea ce suntadestinate a constata verificarile periodice succesive.

Art. 15. EtalOnele si m6ssurile biurourilora de verificare,suntacouservate de verificaLorT, sub respunderea lora, si sub priveghereaprefectilorii.

Art: 19. Lela verificatorilorit este regulate de ministerula deinterne, agriculture si lucrarilora publice, pentru communele rurale,si de consiliele municipale, pentru communele urbane; ea coprinde(prin abonamenta) cheltuelile de caliltoriT ordinare, acelle de in-tretinere si de transporta, a instrumentelora de verificare si chel-tuedle de confectiune a matricelora de rolurI.

Etalonele se iorri pastra si operatiile se vorta face in localuludestinatu pentru acesta, de tidministi.atiune.

Etakinele, registrele si moriilarea biurourilora se dartverificatorilora de administratia.

Cheltuelile de caletoriT extraordinare, afara din plassa sari ocolullora, li se platesce osebita.

fl:

mhrcile,

pint

H.

45()

TITLIJUI ill.

Despre verificare.

Art. 27. Verificarea periodica se va putea face la foca1u16 pri-ma.rieT, insa numaT pentru localitatile acellea la cart ministruihde interne, agriculture si lucrart publice, aru crede executareaacesta mat lesniciOsa.

Verificatorit poth tote-d'a-una face sat ex- oticlo sat dupe cerereaautorttatilorh judiciare sah administrative, visite extra-ordinare sineopinate pentru verificarea mOssnriioril.

Art. 29. Balantele sari alte instrumente de cantarire, suntii su-puse verificareT primitive si marcate mat innainte d'a G scOse lavendare sah liberate publiculul, pe 16nga care apoiii acelle instru-mente suntil inspectate si supuse la verificarile periodice, insa La-mat la

Art. 30. Cadrele dublululut-stern si decasterulul ce serve incommerciulii lemnelorh de foci , suntu verificate ti marcate trialinnainte de intrebuintare, insa mutual la dorniciliii.

Elle sunth assemenea supuse la verificarea periodica.Art. 31. Greutayle si messurile casselora commanale, alle bin -

rourilora de vama, alle cantaritorilorii public!, alle spitalurilorii,inchissoriloril si stabilimentelorii de bine-facert Si a ort-carorta alteslabilimente de bine-facerT si a orT-ciirorh alte stabilimente publice,sunth supuse la verificarT periodice.

Art. 32. Greutatile si messurile intrebuintate in piete publice,balciurt si te'rgurr, in magasinurt mobile de lieguyitorT umblatorT,suntii supuse exercitiulul verificatorilorh.

Art. 33. Visitele, exercipile ce, verificatoriT, sunta autorisay, aface la domiciliurT, nu se poth indeplini de catil 4iva.

Cu tote astea pentru negutatort si debitantt, acetic visite, se pothface in toth pe cat"' sunth deschise publiculuT , locurilede vendare.

Art.u34. Piefectit fixezaprin incheiere pentru fie-care COMMET4si in fie-care annd epocha candh se va face verificare.

Pentru ora.se, acesta epocha se va fixa de consiliulii municipalh.La expirarea celluT din virma termenii de mat sush si dupe co

verificarea se va fit Vacua' de commune, este oprith coiumercian-Word antreprenorilord si industrialilorh de a intrebuinta si to aavea in posesiunea lorh, greutatt, mMsurT si instrumente de Can-lathe, ce n'art fi fosth.supus la verificarea periodica si cart Waalpurta marca annuluT.

TITLULif IV.

Despre inspectarea debitului mgrfuriloril ce se vendicu curapena ca cu messura.

Art. 35. Inspectarea debitulut marfurilorh ce se vendit cu cum-pena sah cu messura , este confiata specialu privegheret sl auto-OMR! prefectileril , sub-prefectilorh , primarilorii , adjutoriloril §iconiissarilorir politienesct.

--

domicilitl.

timpuld

,

.

157

Art. 36. Primarit, adjutoriI, comissarirde

inspectoriT politienescrvoth face, in ocelele loth respective si maI multe orl pe annfi,visite in magasine si pravaliI, in piete publice, balciurI tergurIpentru a se asigura despre exactitudinea si fidela intrebuintare agreutatiloril si mOssuriloril.

Voril priveghea biurourile publice de cantaritil si rrissurarir cedepindu de administrarea municipals.

Se voril assigura (leca greutatile si rassurile, air marcele de veri-ficare, si deca de la verificarea constatata prin aceste marcI, acesteinstrumente suferita variatil, sau acidentale, sau fraudulese.

Art. 37. Voril visita adesea balantele si tete celle alte instru-mente de cantaritii; se voril asigura despre'dreptatea loth si desprelibertatea miscariloru loth si voril constata infractiune.

Art. 38. PrImarif amploiatit politrei voth priveghia ventlareacu fidelitate a marfuriloth, cart fiindu fabricate cu tipath sau cuforma, se venal cu bucata sail ell pacbetulit ca corespondinte unelgreutay hotarite.

Cu tete acestea calOpurile sail tiparelo proprii de acestilnu vora fi nicI ua-data considerate ca instrumente de cantaritil,nicI vora putea fr supuse la verificare.

Inchiaenle prefectiloth relative la m6ssurI si greutay, altele dechar acelle luate in conformitatea art. 22, nu voril fi executorilde calif in urma aprobarif ministrulul de interne, agriculture situella publice.

Art. 30. Vasele si bucatile in cart se pastreza bMiturI licuidesau materit, nu voth G considerate ca messurI de capacitate saltde greutate.

Se vortl Iua mitssurT ca la venlarea in detaliii a bOuturilorii sia altoril licuide, aceste sa nu fie vendute cu ore -cart vasse saum6ssuT, presupuse a fi ecuivalente mOssurilorit legale, fare a fifostil m6ssurate in adev6th.

TITLULU V.

Despre infractiuni si modulii de a le constata.Art. 40. Afars de dreptulii data amploiatiloth politiet jndiciare

prin codulfi de instructiune criminals, veriaatorli constata contra-ventiunile prev'edute de legile si regulamentele privitere la greu-tatisi messuri in intinderea districtuluI la care suntil numiy si juray.

EI suntii datorl de a arretta actulti de nurnirea loth in acesta func-t;une celloth supusI la verificare si Candi' acestia. aru cere-o.

Procesele-verbale alto lora, suntil luate de bassa innaintea jus-titiet, pans la uk doveda contrarie, conforms art. 21 din legea dela 15 Septembre 1864.

Art. 41. Verificatoril confisca tete greutatile si nAssurile cartnu vorfi fi conforme celloru statornicite prin legea din 15 Septem-bre 1864.

De assemenea et confisca tete greutatile, m6ssurile, instrumentelede cantarire si de messuratee, alterate sail defectuese sail cartWaal avea marcile legate a le verificara

Er depunil obiectele confiscate la primarie candii acesta eArt. 13. Dec. gasescil misssurT, cart prin starea loth de oxidatie,

si

sr

oncei i

Wait

felt,

158 --

potil vatitma sankatea cetatenilor0, eT insciinteza pe primard si pecomissariT de politie.

Art. 44. SupusiT la verificare, suntil datori de a deschide ma-gasinele, pravalifte si atelierele lord, si de a ascepta la domici-Hull lord, indati ce primaruld 'T va insciinta prin publicatia, informa ordinara, ca urmeza a se face verificarea m6ssrrilord; acestainsciintare insa, va trebui a se face cella pugind cu dou6 Bile maTinnainte de diva verificare!.

Assemenea suntil datorT de a se supune verificatorilord la t6tevisitele prevedute prin art. 26 si 27.

Art. 45. In casd candd cer supusT la verificare s'arii opune laacesta §i candil verificatorit and treimi a proceda la verificare in-nainte de rasarituld sad dupa apusulii sOreluT, coafonnii art. 33,atunc[ nu se pad introduce in casse, bastimente sad magasine,de cata in presenta primarulul, adjutorulul sad a comissarulul

Art. 43. FunctiunariT denumitt in articoluld precedentd, nu potilrefusa d'a insoti in tots-d'a-una pe verificatorT candil ei vorii cereacesta, si procesele-verbale ce se vord alcatui, deca va 11 necesitate,se vord sub-scrie si de amploiatulu politienescii sad municipalit,in presenta caruia s'a Menai verificarea; in casii de refusa se vaface menPune in disele procese-verbale.

Art. 47. Verificatorit incheia procesele lord verbale in celle 21ore de la constatarea contraventieT, le send et insusT, le sub-in-semneza si le lealiseza, cella mar tardid a doua di dupa incni-erea diselord procese-verbale innaintea primarulut sad a adiuto-rulul commune! unde 'si ad resedinta, sad acellora unde s'acomisdcontraventia; legalisarea este sub-scrisa atata de primard sad ad-jutord, caid si de verificatord.

Art. 50. Candd afile sad anunciurT and coprinde numiri degreutay si msssurT, allele de cath celle arrktate in tablould anexatiila legea din 15 Septembre 1814, primarif sad adiutoriT de politiesuntii datorT d'a constata acesta prin procesd-verbalii. VerificatoriTsi toll cel-aly ageny at autoritateT publice, suntil datorT assemeneade a. semnala orl-ce abater! defelulCi acesta ce eT and descoperi.

T ITLULU VI.

Despre drepturile de verificare.

Art. 52. Verificarea periodica a greutatatilorit, m6ssurilord siinstrumentelord de cantarith a stabilimentelort publice, arr6ttate laart. 31, se face gratisd.

Assemenea se face gratisd i verificarea greutatilord, milssurilordsi instrumentelord de cantaraii, presentate volunlaria la verificarede individele nesupuse de lege la acesta indatorire.

pollee'.

LEG EPENTRU

INFIINTAREA UNUI NOU SISTEMU MONETARU SI PENTRUFABRICAREA MONETELORU NATIONALE.

Art. 7. Dup& &nada comissiune a monetet de arama, tOte comp-turile Statului nu se vora mat ?ilea in let vechi si parale, ci inI'1 nour §i bant. Assemenea mita datOre tOte statilimentele pu-blice, tott banctvrir, commerciantit si industrialit a tenea registrclesi cometabilitatea lora in let si Lauf, conformil uoulut sistcmumonetarii.

Art. 8, Pentru regularea compturilora §i calcularea leiloru vechTsi paralelora in let foul si bant §i vice-versa, se alatura tabela li-Cera A '), dupa care se vora face calculele de transferarea tutu-lora compturilora, obligatiunilora, bonurilora. politelora, tratelora,zapiselorii, contractelora &i a oil carora efecte emise innainteaapliearet Leger de facia.

Art, 11. Monetele de aura argintii alle Franciei, Belgiet,si ElvetieT fabricate dup.& acellasa sistema monelaril, se vora

priithi in ter& la tote casele publice d'ua potriva cu moneta legatea VITT. 4

Art. 12. Celle-alte monete str6ine de aura si arginta, cate cir-cula astacit in lora, se vora priimi la kite casele publice inca pen-tru timpula pada candy se va face emissiunea 1-a a moneteT na-tionale de argintii si de aura pe preturile stipulate in tabela li-tera B 9), anexata la acesta. lege,

Dupa trecerea, de sese lunt de la 1-a emissiune a monetel na-tionale de arginta §i aura ort-ce moneta, afara de aceia cart re-presind sistemula monetary pcimala stipulate prin conventiuneainternational& din 23 Octombre 1865, va inceta d'a mat avea cur-sula legala si obligatoria.

Art. 14. Acesta sistema monetaril se pune in aplicare de la

1). Tate an toritAtile din ten A possedil assenienea tablourt t tilmise de reinisterift.2) Idem. idem.

Ita-lief

si

460

data uneT publicatiunf de trel lunT, termenii fixatii de ministeruliifinanceloril.

Art. 15. Guvernulii va fixa, prin messura administrative, ter-menula de la care casele publice nu vorii mat accepta alte mo-nete de aura si de argintii de Mir acelle legale.

Art. 16. NimenT nu va fi tenutii a accepta in plata monete dearama pentru ua summa mat mare de cinci lel, orT-care aria flsumma ce este de plata.

Art. 17. Dupe trecerea de sese luni de la antala emitere a mo-neter nationale, monetele straine de ararna ce circuta astaqi intear, Inceted de a mat avea curse.

o Ct, 0

LEGEASSUFRA

POLITIEI SI EXPLOATAREI CAILUItti FERATE DIN ROMANIA.

AO. 17. Abaterile concesionarilora exploatarel drumurllora fe-rate de la clausele caetelora lora de insarcinart, sail de la regu-lamentele ce se voril face pe Lassa acellara clause si a legel defacia, in ceea ce privesce impedicarile cc s'ara aduce de densifnavigatiuniT, viabilitatiT drumurilora nationale. judetiane orl vici-nate, sail libereT scurgeri a apeloril, se voril constata prin procese-verbale, intocmite de prefecy, sub-prefeetT, primarl, inginerTconductorit Statulut insarcinatt cu acesta.

Art. 24. Concesionarit cai1orir ferate sunta responsabilI catreStatic sail catre particular) de pagubele causate de catre adminis-tratoriT, directoril siagentiT de orl-ce gran intrebuintay de OnsiTin exploatarea drumuriloii ferate.

Statula este supusil la aceeasT respundere catre particulart, incasu canda urth druma de fern se va exploata pe comptula sea,adica in moat de regie.

Art. 25. Procesele-verbale pentru abaterile , delictele sat cri-mile prevedute la art. 2.4, de mar susa, se vora incheia de oficeriTpolitiel judecatoresd 1); in casa de lipsa acestora, de catre ingi-nerii si conductoriT Statulur, sail de catre at companiilora recun-noscuti de catre administratiune si cart vora li depusa cuvenitulajuramemta. In casula din urma elle se vora depune la judecato-rulit de pace, in termenil de 10 dille de la data lora sub pedepsade nulitate.

1). Precumil se scie deja. intre offieieril de politiit suntri printaril si aju-torele loril.

si

ci

REGU LAM ENTUPENTRU

EXPLOATAREA CAILORU FERATE CONCEDATE IN ROMANIA,

CAPITOLULtr III 1).

Indatoririle cgdelorilorii si altoru person agate in re--latiune cu drumuiii feratii.

Art. 62. Ori-ce calt,tora pe drumula feratii si orfce expeditorsde marfurf e datora a se conforma atita prescrippilora regula-mentului de facia., atilt si ossebitelord instructiunI §i messurl cese vorh lua de catre coMpunia in interesulii ordinel §i siguranteratath in statiunt cath si in timpula mersailuI trenurilorh.

In cash de opunere din partele phi statiunilorh vorh putea inscheia procese-verbale p( ntru constatarea faptulur precunah si incasurr grave Vora putea sili pe calkort a parasi trenulh.

Art. 63. OrI-ce calkorh pe drumulh ferath va trebui sapossedeunit bileth in regula arrOttatoril de loculudeslinatier s011e si classatrasurer la care are dreplii.

Orr -ce caliltorh nu va putea presinta la on-ce cerere unit aSse-mema bileta, sari va avea unit MEW' de ua classa inferidrft acel-liea in care se gasesce, va putea 'Astra locula, de va plati incella d'iinlOia cash pretura totalef, Or in cella d'alla duoilea di-ferinla de prela de la :Situatiunea unde se va constata ca a lutatrenulu.

Cand). unit calOtord va trece peste punctulh destinalid selle ar-rtath in biletulh de caletorie ellh va plati suplimentulh legaladupa classa ce occupa.

Art. 64. Este oprith callorilorh:a). A intra in vagOne sah a e§i din elle de chat numaT dupa

deschiderea ujer de catre conductorulh trenulur.

1) Prin art. '72 din acestii eapitolii priimatil suntil nut eunnosee ittintregulii lui sere a priveghea strieta pil()ire a preseriptiunilorti tofu,

's.,T

433

I)). A intra sad a esi din vagOne in alte puncturt de catii lastatiunf si Mane! numaT dupa co trenurile se vorit opri cu desevOrsire.

c). se sui, sad a incerca a se sui in vagOne dupa inchide-rea uselord si darea semnaluluT de plecare de catre sefuld sta-tiunit sau sefulit trenulul.

d). De °a fuma in vagOne sad statiunT in locurile unde nu exist&permisiunea.

Art. G5. Este opritd orl-cariT persdne straine serviciuluT dru-mulul feratd:

a). A strebate, circula Sad stationa in spatiuld afectatii linielferate prin alte locurT de cats acelle reservate;

b). A depune sad arrunca in acelld spatiii verl unit objectaere -care;

c). A introduce animate de orl-ce felt si a stationa cu elle ingrupa pe lenga barierf ,

d). A deschide barierile si a trece pe ascunsd sad a sari pestedonsele ;

e). A lasa vite libere la pasune in aproprierea barierilord sadimprejmuiril drumulul feratii.

Art. 66. Se escepteza de la oprirea facuta prin aliniatuldalit art. precedentd:

a). PrimariT, comissaril de politic, gendarmiT si ceT-alit agent'aT puteril publice, vamesd, pe cath timpd vorit Ii in exercitiuldfunctiunilord.

b). PersOnele ce vord posseda autorisatiunT in reguia din par-tea directiunef drumulul feratd.

,In orrce casurT functionarit sipersOnele arriltate mat suss, suntdatere a se conforma nigssurilord special' de precautiune otaritede administratia drumulul feratit.

Art. 67. PrivighiatoriT, padiitorif orT-ce alp* agent' aT compa-nieT suntit datorT a scOte afara din spaciuld afectatd drumuluf fer-ratit si dependintelord salle pe ori-ce persona s'ard introduce incontra. dispositillord acestuT regulamentd si regulilord prescrise dedirectiunea drumuluf feratd.

La cast de resistenta se va putea cere adjutoruld agentilordadministrativT sad at puteriT publice.

Animalele fara stapanT ce se vord gasi in spayuld reservatit dru-mulul feraLd se vord pastra in depositit pana la cerere din parteaproprietarilor respectivf.

Art. 68. Niel ua constructie nu se p&p inflinta de catre parti-cular' la ua distanta mat mica de dad dour metri de la imprej,muirea drumulul

Art. 69. In punctele unde callea ferata se afla dispusa in impli-nire mat mare de cats trel metri d'asupra pamentuluf naturale,proprietaril vecinT sunlit opritt a face, lark ua prealabila autorisare,sapaturf, pe ua zona de ua largime egale cu inaltimea terasemen-tuluT drumulul de la picioruld tesatureT acestuia.

Art. 70. Este opritu a inflinta acoperisurT de stufii sail de sin-drila, sire de pae sad de fend si in generaid orT-ce d-positit de ma-teriT aprind6tOre la ua distanya mat mica de 20 metri de impte-jmuirea drumuluT ferath.

In acesta sporire nu se aplica la depositele de cereale facutenumaT in timpuld strOngerii recoltelord.

si

ferata.

I

Art. 71. NicT unit deposita de petra lemne sari alte objecte ne-aprincptOre insa mobil! nu se vora putea aseqa la ua distanyl maimica de 5 metri de la imprejmuirea drumuluT ferata.

Art. 72. Primarit, ComissariT de poliya, gendarmiT §i orT-ce altTagent! at puteriT publice sunt datorT a priveghea stricta pazireprescriptiunilorit acestul capitola §i a da personalulut atatu allitinspecyer generale cata si alle ossebitelora companiT, insarcinata enprivegherea liniilorit ferate, concursula cella maT puternicit spre

arrnta pe faptuitorit dupa imprejurarT aT preda autoritayloraindrepta a'T pedepsi.

I

a

si

II

a'f

REGULAMENTUPENTRU

EXPLOATAREA IN REGIE A MEI FERATE BUCURESM-GIURGIU.

Messuri privitore la siguranta transporturilora pedrumulu feratii.

Aft. 5d. Este otnitd. cirT-carer persOne str6ine servlciulut dru-inulul feratd:

1). A strdbate circula sad stationa ih spagulii afectatil dru-muluT feratd;

2). A depune Sad artinca in acelld spatid vr'und objects Ore-care;3). A introduce animale de orf-ce febi;4). A traversa calm ferata prin alte 'mete de cad acellea

teservate pe la passagele de niveld.Se escepteza de la dispositiile aliniatuldr 1 de niaT susit, pri-

marir; comissarit de politic, gendarmir si cer-aly agentf aT p uteri!publice, vamep sl perceptorif contributliord direct% igentir tele-

rafului.§i poster, pe chid timpii tog acestia vord 11 in exercitiulitfunctiunil het.

In orT-ce cash perscineld arratate trig susd suntd datdre a setonforma m6ssuriloril speciale de precautiune ce li se vord driAtade sal diferitelorh servicit aT drumuluT Teratii.

Art. 57. PazitoriT, priveghetorif, cantonierif,.si or! -ce alt! agent!at drumulut feratd suntd datorT a scOte afarad din irhprejmuired,drumulur feratd sad dependintelord selle pe on -ce persOna s'ardintroduce contra dispositiiloru acestul regulamentd:

In casd de impotrivire, ort -ce agentdi alld druniulur feratd vdputea cere adjutoruld fu.nctiunarilord administrative sad at puteri!publice.

Animalele fara staphnit ce se vord glsi id intritlii imprejmuirerdrumulut se vord pune in deposits phna la cererea din partea pro-prietarilord respective.

Art. 61. Osebite regulamente intericire §i instructit detaliate sevord face de commitetuld directiuneT pentru fie -care din agentir in-trebuintay in exploatarea drumiliur feratiii in interesuld sigurinteT,

30

46G

politiel Si controluluT osebitelorit serviciT, §i vorii ti supuse la apro-bark ministrulur agriculture) §i. lucrariloril publice.

Conditii speciale de transportii.Art. 100. Contravenyile la dispositiile acestut regulamentil se

vorii constata, urnfari §i pedepsi dupa prescrierile lege de politiea cailorit ferate presentata corpuriloril legiuitdre §t a codiceiurpenale.

LEG EPENTRU

BRIJ M U RI(1).


Art. 1. Tote drumurile sari dile de pe intregulil territorill alliitkrrii MAtu celle esistente cith §i celle ce se vorri deschide Intiriitoril, se Impartil In 4 categorit:

a). Drumurf sari car nationale;b). Drumur! judetene;c). Drumur!d). Drumur! communal! si strade din orase.

Art. 2. Dile national! surith acellea car! plecandh din capitalatilrrel se dirigri caere deosebitele capitale de districts, porturI saritrecator! de frontiera §1 caracteril de interesri generale.

Art. 3. Drumurt judetene suntri bite acellea cart punri in corn-municalie directs duo6 gah mar multe capitale de judetri, cart pun ain legatura osebitele pla§I alle unul judetri cu capitals sa. sad cadplecandh de la capitala judetuluT adjungh la unh porta sau frontiera.

Art. 4. Drumurl vicinale sunth tote acellea cart pund in lega-tura diferitele commune intre elle sari cu repdinla subprefectura

Art. 5. Drumur! communal! §i strade suntu acellea cart semarginesch pe territoriuld unel commune, far& a face parte dinvre-una din categoriile de mat sush.

Art. 6. TOte caile arrgttate la art. 1 fach parte din domenulitpnblich §i astd-fellil elle nu poth fi deschise sari inchise de WUdupa prescriptiile legit de facia.

Art. 7. Conformh art. 79 din legea pentru expropriakil, largi-inea cailoru nationale remane de 26 metri, cuprind6ndu parteaimpetrita sah.pa:)vata, acostamentele §aquriloril si duo zone la-terale pentru plantatif si deposite de materials.

Pentru drumurile judetene lungimea lore totale se statornicescea fi de 20 metri, pentru drumurile vicinal! de 15 metri.

(1) Primal-ii trebue sit cunesca acestA lege In totalii, cad aplicarea ei inmare parte se cere de la densit

vicinalt;

ad

4G3

In traversarea oraseloril si tergurilora, largimile maT susd ar-rkate, vora f statornicite dupa lrebuinta.

In fine largimea drurnurilord communal! se va otari pentru lie -care din elle de catre autoritatea locale competinte cu ocasiuneastatornicirif lore, fara sa pea fi maT mica de 10 metri.

Art. 8. 'Me dependintele unuT drama de onT ce categorie, pre-cuma: podurT, apeduce, zidurr do sprijinire, santurT, casse de can-tonieri, plantayi si podete peste santurT ce dad accesd drumuri-lord laterale, facd parte din aceilil druma, si astir-fella se con-struescil si se intreyna cu resursele afectate lul.

Art. 9. Ori-ce druma de orT-ce categorie, urmeza fara intrernpore in traversarea communelora rural! V urbane.

Ella se essecuta si se intretine in bit& intinderea cuafectate luT; pentru paryle date in traversarea oraselora ,s1 tOr-gurilora, acesta se maiginesce numai la soseaoa propria clisa, a-

partea impetrita sail pavata si acosiarnen le sad troluarele,rernaindd ea celle-alte dependiny alle cad! sa tie construite si in-tretinute de communele acellorir orase sea tergarr.

Art. 10. In conformitate cu art. GS din legea consilielord jude-tene, classarea sad declararea until druma de calLe nationals sailudetiana se face prin ns anume lege, tote assemenea se va ur-ma si pentru declassarea sad scsiterea lord din vre una din acestedune categoriT. Pentru drumurile vicinalT, classarea si declasarease face prin ordonancik dorm:resat assupra avisuluT consiliului ju-detiand.

Classarea si declassarea drumurilora si stradeloth din comma-.nele urbane se va face de consiliula communeloth? fara alts an-torisare.. Pentru drumurile communal! si Wade communelerural!, classarea lord se va face prin ordononcia, comitetului per-maninte assupra propuneriT consiliului communale respective.

Art, 11. On canda vre-unula din drumurile naturale astacy e-sistente se va hotai a se lnlocui cu unit drumir soseluita, terre-nula ocupata de drumula vechid se va lasa fara despagubire, a-fara numal Ganda prin deschiderea nouel cal va fi necessitate ase desfiiinta claciirl, sadirr, imprejmuirf si allele, pentru car! seva urma conforma lege! de exproprierT pentru cause de utilitatepublics.

Art. 12. Portiunile de ca! nationals soseluite, ce se vorasi prin declarare, eonforma art" 11, in urmarea uneT schimbarl detrasea sad descliiderea uneT nouT cal in aceeast direcyune se voratrece prin aceeasT lege nitre drumurile judetiane sad intro cellevicinale dupa natura lore.

Art. 13. Materialele de pets sad petrish trebuitOre la construe-tia si intretinerea tutulora drumurilora arrktate la art. 1, se voraestrage din prunturile garleloru si din carierile deschise sad car!se vorti desehide, fara alts plata, de cata despagubirea pentru su-prafacia degradata cu estragerea si drumurile de trecere.

Acesta despagubire se va statornici de catre comitetuld perma-ninte, assupra raportulul a duel espertT numitI unula de sub-pre-fectu si cello -alto de proprietarula locale. In case de neunire co-mitettild permaninte numesce unit aid treilea esperta trasa din FO-Dula sea prin sort!, si care, unindu-se cu unula din alai! esperyhotarasce

micy-kicele

dict

in

para-

definitiVu.'

469

Despre drumurile vicinali si communali.

Art. 22. Constructia drumurilorik vicinali §i communali §i a stra-delorit din ora§e, se va face cu resursele communali.

Aceste resurse voril fi atatil miqlOcele banescI accordati princatil si prestatiunT.

Art. 23. Intreprinderea constructiuniT drumurilorii vicinalT §icommunal'', se va face dupa hotartrea consilielora communeloriiinteresate §1 aprobarea consiliulul judetianit sail in intervalulil ses-siunilorit a comitetulul permaninte, cu drept de revisiunea consi-liuluT judetiana la cea d'antaiil a sa sesiune.

In ceea ce privesce stradele de prin communele urbane, acestelucrarT se veal face dupa decisiunea consilielora communali.

Art. 24. Intretinerea acestorit drumurl se va face tote cu mi-qlOcele afectate constructiunel lore dupa acellea§T regulT.

Art. 25. Mudd vre uua din commune alit intar.dia a hotart cellotrebuitOre pentru buna intrqinere a unlit drumit vicinalil sail corn-

permaninte pole sa ordone intrelmintarea laacesta a legiuitelor resurse communali.

Despre prestatiuni sail Ilk de lucra.Art. 2G. (') OrT-Ce locuitoril domiciliatil de cent! pucinil 6 lunT

in communele rural! fara deosebire de classa sail protectiune, va-in versta della 20 pc na la GO de annT, in qualitate de capit

de familie, de proprietarit, de arenda§it, de riizasit, muncitora, etc.,c'unit cuventil on ce persona supusa la darea uneia sail mat mut-torit contributiunl directe, va putea fi chiamatit (dup. hotartreaconsiliulut communalil respective) a da pe fie-care annit pana latrel dile de lucru pentru constructia §I intretinerea drumuriloritvicinale sail communale.

Art. 27. Locuitorii din communele urbane vorii r6spunde in banTvalOrea acestoril Mile. Aceste preciurT se va determina la incepu-tulit fie-caruT annu de consiliulit communalit sise va publica prinafipte tiparite sail lipite la up. primariel. Summa totale a aces-Writ gile, se va trece in budgetit la capitalulit veniturilorit, insasub nicT unit cuventa nu se va putea intrebuinta la ua alta des-tin age.

Pentru summele correspondente la acesta dare, communele urbanecu aprobarea consiliuluT judetianit vora putea creea veniturT prinimposite indirecte insa produsulit lorit cumit s'a disu mat susunu va putea fi intrebuintatit de catit la constructiunea §i intreti-nerea stradeloril commune!.

Art. 28. Pentru constructirtnea si intretinerea cailoril judetene,classificate ast-fellit prin anume lege, consiliele judetene potdcere de la fie-care locuitorit din judetil ua dare annuale de maxi,mumil tret cline de lucru.

In commune urbane acesta dare va fi in banT.

1). Acestii articolil trebue sit se combine cu art. 103 Ei urmAtarele din re-gulamentulti asupra serviciului griinicerilorii, inseratil in Monitorulii Oficial'No. 28 din 1869, ;n care se preyed(' seutiri pentru grithiceri in casuril. acolopreyedute.

leg!,

§i

munala, comttettilu

lida,

470

Locuitorit din communele rural!, insa vorit 1i liberT tote-d'a-unad'a se scuti de acesth dare de tret dile in munch, platinda pre-ciula Tors duph cumi se va fixa annuala de catre consiliula

facenda acesth declaratiune in cursula lung Ianuariaa tie -caret anat.

La case audit se va face prestatiunt in natura una locuiloranu va putea fi chihmatit a lucra la druma in uh dephrtare matmare de duoillect chilometri de la demiciliulit

Art. 29. pilele de lucru prevNute la art. 26 si 28 se vont facede locuitorit fara vice puma cu manele, era lot uitoriT cart nu suetin categoric vorit fare aceste cyle cu trasura, insanicl-uh-dath cu mat 'nun de catii cu ducul vice.

Art. 30. Locuitorit din communele urbane vora r6spunde in ban!valOrea correspunytOre clilelorit de lucru in module urmNorit:

Acer ce ratesca co.tre Statii ua dare pans la maximum de 48let vecht, vora fi assimilay cu locuitorit palmast;

Cel ce platesca catre Stilts IA dare mat mare de cifra de 48 leivechT, vora fi assimilay cu locuitorit ce poseda vice.

Art. 31. In luna Ianuaria a fie -carut alma, consiliele commune-lora rural! vora intocmi unit tabloa arr6tatorti pentru fie-care dinlocuitorit mentionati la art. 2G §i 28 de. mat susit, de dilele ce voratrebui a da locuitorit communes in natura sail in bani (dupa mi-me preciuire) pentru caille ath.ta judetene cat §i vicinale si corn-munale. Acesta tabloa va sta afiptit la primaria commune! intimpit d'ua luna, pentru ca fie-care interesatit sa pith lea cunnos-cintia. de Onsula §i sa cert.. indreptarea greselilora ce s'ara 1i pu-tutu face,

Ort-ce reclamatiunt in asta privinta se vora putea adiessa matantaia consiliulut communald si in contra acestuia se vora adressala judecatorula de plass& phna la termenula pr'escrisit mat susii;duph." trecerea caruia acellu tabloa va remanea definitivit si se vacommunica comitetuluI permaninte, spre a servi de bassh. pentrulucrarile privitOre pe acea communa In cursula annulur.

Art. 32. In cash -chndit unit din locuitoriT chiamay a da dilede lucru in natura nu vorit fi urmh.tort indatoriret lora, primarulava fi in dreptit a numi pe compta acestora alit lucatorl; si plataacestora se va implini de la eel d'hnthia confOrma leget de urma-rire. cei ce n'arir rttspunde la tempi darea bhnesch correspunp-tOre dilelorit de lucru, vora fi urmariy pentru neplath era-sT con-forrnu lege! de urmarire.

Art. 33. Primarit suntit in deosebT responsabilt de exactitateatablourilora prevqlute la art. 31.

Omiterile se vora putea indrepta in cursulit annuluT, orf candys'ara putea descopen; insa dilele omise vora fi cerute in haul,cart acestea se voril incassa 1a primaria commune! si vorii Ii a-fectay la cheltuelile drum urilorit,

Art. 34. Fie-care locuitorit 'Ate tramite in loculit sit unit alailucratorii platita cu spesele selle.

Servitoril, adich: argatir, randasit ce suntil in serviciulaproppetariloru, arendasilora si altora assemenea, au facultatea dea plati in banT dilele de lucre , conforms pretuiret prescrissh laart. 28.

Art. 35. Comitetula permaninte, avemdtt in vedere resurselle dis-

ju-&Tana, §i

palmasilora,

§i altir

471

ponibili pentru fie -care linie de druma judetianii hotarlta a se in-treprinde si luanda avisuld inginerulul judetului, va fixa pe fie-care anna atata communele ce ad a lua parte la acesta cata silungimele de druma privitOre pe fie-care communa M proportiecu resursele el, asta-felt ca sa nu intreca peste maximuma deVet dile cerutt de lege pentru drumurile judetene.

Art. 36. Pentru drumurile vicinall si communall, consiliula com-munale avenda in vedere resursele disponibilt pentru fie-care liniede druma vicinala saa communal(, hotaritd a se intreprinde siluanda avisuld inginerulut judetulut va fixa pe fie-care annd lun-gimea de druma privitora pe lie -care communal in proportie curesursele et, astil-felt ca sa nu treca maximuma de trel dile ce-rute de lege pentru drumurile vicinall si communall.

Incheerea consiliulut communala se va supune aprobaril comi-tetulul permaninte.

Art. 37. Lucrarile ce vora urma a se intreprinde cu resurselestatornicite la art. 28 pentru communele urbane, se vord trece in-tre cheltuelile budgetulut communale intrInCt anume capitolb.

Art. 38. Regulile statornicite prin art. de mat susa pentru con-structiunea drumurilora judetene, vicinall si communall, se voraaplica in marginirea trebuintelord si pentru intrepherea acelloradrumurf.

Art. 39. Consiliile judetene, in sessiunea lora annuale vord sta-tornici regulamente pentru epocele in cart se vora cere qilele delucru la dile judetene, modulCt intrebuintareT lora sail a prefa.-cerit lora in lucrart cu bucata, intocmirea tablourilord de dile,chipulu darit in adjudecatit a lucrarilora drumurilora, acolo undein loco de dile va fi dare banesca. Tote prin acelle regulamentese vora determina regulile comptabilitatil lucrarilora, insemnareadirectiunilora, plantatiunt si altele privitOre la constructiunea siintretenerea drumurilora judetene si vicinall.

Tota asa vora procede si consiile communall urbane si ruraliin privinta constructiuniT si intretenerei drumurilora communall sistradelora.

Art. 40. Pentru caile judetene, dilele de lucru nu se vora pu-tea cere de Wit in intervalde cunnoscute alle lucrariloru agri-cole, acesta regula nu privesce lucrarile cerute in communele ru-rail pentru neapgrata si dilnica intretenere a communicatiuniT pedrumurile vicinall si communall.

Fie-care consilia judetiand va prevedea acesta exceptiune inregulamentulti sat citata la art. 39 de mat susa.

Fie-care consilia judetiana va prevedea assemenea in regulamen-tuld sat midlOcele pentru pasunarea gratuita a vitelora intre-buintate la constructiunea cailora judetene.

Despre personalulii insgrcinatii cu priveghiarealucrarilord.

Art. 43. Celle mat susa dice in privinta specialitatir acestoritinginert si a lucrarilora de arta cart trebue a n supuse cercetariTministerulut tucrarilora publice, se raporta si la personalulii lu-crarile din communele urbane si de ua prima importanta.

§:

472

Art. 44. ProjeCtacea, construcpunea si intretenerea drumurilorilvicinall i communalt se va face de catre respectivil primarT (in-tru catil n'ar avea pentru acdsta ageng speciall), insa sub priveghe-rea inginerilora §i al.torti insarcinag ar consiliilorii judelene.

Art. 45. Rite disposiliunile administrative saa legile in vigOrece ara ii contiaril legel de facia suntil §i remand abrogate,

REGULAMENTUPENTRU

APLICAREA LEGEI ASSUPRA DRUMURILOItU !).

Dispositiuui generale.Art. 1, Epocele rancid urme4a a se cere dile de lucru pentru

drumurile judetiane suntii de doug categoril:I. Epocha de prima -very de la . . . . la . . . .IT, Epocha de temna de la . . . . la . . 2)Art. 2. Ventre neaparata intretinere a communicatiuniT

pc drumurile vicinall st communalT se va putea cere cu tote acesteadile de lucru in communele rurall, si in intervaluld epocelord demar susil.

Art. 3. Dupe ce lista dilelord de lucru din fie -care communase va statornici annuald,6onforma art. 26,- 27,28, 29, 30 si 31 dinlege, primarii communeloru, cel din communele rurall prin sub-prefectura respective, vord innainta comitetuluT permaninte citeuacopie legalisata, cello multi llama. la 15 Februarit a fie -caruT annd.

Neobservarea acestul terment face r6spuncyetorT pe primarl sipe sub prefecy de cheltuelile ce se vord urma cu tramiterea unuTintr,adinsa din partea comiteluluT pentru alcatuirea sari rectiticareaacestori liste.

Art. 4. Primaril communelord rurall sail in lipsa lora unulii dinconalterf ce se va delega de densit, vora servi in tempuld exe-cutarif lucrarilord ca agenti direcy de executare si privegbere,sub ascultarea ingineruluf Ord si a conductorilord, delegayI s61,dup. ordinile ce vora priimi de la sub-prefecy.

Art. 5. Bilele datorite in totald de fie-care communa pentrudrumurile judetiane se vord preface in lucrarT cu 'meats., ce sevord da in sarcina colectiva a locuitorilora acellel commune.

Pentru acesta inginerula judeluluI se va servi de date positive

1). Vedi cello done notice precedente. Acestit regulamerte nu este obliga-toriil ci propuse de ministerulii lucrdriforil publi2e.

2). Fie -care din epocelle fixate la art. 1 se vorit putea impArti in mai mullsperiiide dupd impregiurtirile locall.

,

Si

474

Fi consacrate de experiente pe car! printr'uni tabloi le va puneui vederea comitetulu!.

In cestiunl de transporturi va avea in vedere distanple §i loca-litatile.

Art. 6. PrimariT communelora rgspunda de indeplinirea tutulora(Melon, cu manele sau cu carula acelloru inscri§! in lisle, con-formandu-se la casurt de trebuin/a, art. 32 §i 34 dm lege, asti -felain cats sa se deseversesca pe deplina tOta lucrarea ce se va dain sarcina commune!.

Art. 7. Repartitiunea intre locuitorl a lucrarilora ce se von, dain sarcina um! commune, se va face de primary in intelegere cuconductorula insarcinata cu executarea.

Art. 8. In fie-care anna, consiliula judetianii va fixa listele dedrumurl judekene ce va fi sa se execute in annuli', urmetora.

Ingineruly jude,tulul va face pans atuncl studiula §i projectelecuviincidse, pe lenga car! va alatura comitetuluT permaninte siuna tabloa detaliatO extrasa din projectula fle-caril linll, arr6ttanda.Malik randulii una. Aga alta a communelora ce va crede de cu-viinta sa is parte la lucrare, city §i lucrarile ce li se destina pre-curia §i distanta pe care suntil a§e4ate acelle lucrarl.

Cormtetula permaninte, facOnda modificarile ce va crede de cu-viinta, le va supune la revisiunea si aprobarea consiliulul.

Art. 9. D'ua-data cu facerea planulu! §i profilulut until drums,inginetuly judeuluT va face si calcululCt sap6turilorii §i impliniri-lora necessariT pentru facerea terasmentelorCt.

Acestit calculi) va arrkta numerula metrilorfi cubT de terasmentepe fie-care lungime partiale a drumulut, §i dup. quantitatea acel-lul terasmerati se va statornici, pe bassa experienteloru [acute, §1lium6rula dilelory de palmag trebuitdre.

Cunnosceinla apol num6ruli, ;Melory disponibilt dinteua com-muna, se va calcula lungimea de sosea in terasmente ce locui-toriT an 110 commune vcru fi dator! a da gata in cursula until anna.

Too assemenea se va procede §i pentru impetruire, cunnosandadistanta carierelnril §i num6rula dilelora de cara disponibile, de laaceea.i1 communa.

Art. 10. In moduli) prescrissil la art. precedents, fie -care com-muna. va 11 datOre a da gata in cursula unel campanit ua lungimehotarita de sosea in terasmente si ua lungime de impetruire cureservele sale saa, avOnda in vedere departarea drumului or! ca-rierilora precuma si dispositiunile art. 28 ally legit, ua lungimepuma! de terasmente say pang de impetruire.

Aceste lungim! se \Torii communica fie-caruT primaril ills commu-nelord ce contribue la facerea drumulul in cestiune cu indatorirea face sa se execute in tocmal in cursulit annulul.

Art. 11. Portiunea de drum(' ce, dupa calculele de mar suss,ravine annualrdente fie-caria din communele destinate a contribuila facerea luT, se va preda in primirea primarulul ace! communeimpreuna cu prusit sau movilele arrettatOre de axulit §i inaltimeaimplinirilora adancimea sepaturelora, prin procesa-verbalysubscrissii de densula, in care se va arr6tta lungimea de drumapredata in sarcina sea, si punctele prin car! ea trece, precuma siimlatorirca luala din parte'!, spre a o executa Cu 4ilele commune!

sad'

475

pans la anume termena in cursula annulul pentru care acca re-partitiune e facuta.

Aceste procese-verball se vor communica pe d'ua parte sub-pre-fectuluf respective, spre a priveghea executarea, era pe d'alta co-mitetuluT permaninte ; originalele se voru lasa In pastrarea cornmunef. Se intelege ea in cursula annuluT, atata inginerula chat O.adjutOrele selle §c sub-prefectula, voru trebui a revisui, pe tale sepOte mat desa, indeplintrea indatoririt pusa commune!, si, la cashde intardiere, vor invita pe primara a grabi executarea la tOmpiiin conformitate cu legea.

Art. 12. Deca la termenula hotarita prin prescriptula-verbalearrettata la art. precedentu pentru terminarea lucranfora datoritede WA commune, acesta are fi remasa in intardiere, sub-prefec-tula, in unire cu inginerula judepluT voru constata acesta intar-diere prin procesa-verbale §i voru propune comitetulu!, conformadisposiyunilorh art. 32 din lege, executarea lucrarilorit cu plata incomptula commune!, estimanda costultilucrarilora ce at' rismasil ase face.

Art. 13. Conductorit sae picheril, ingrcinay.cu lucrarile, vorutrebui sa aiba. conscinta de portiunile de drumir lasate in sarcinafie care! commune, precum §1. tea ma! perfecta sciinla de traseuldrumulul si de regulele celle ma! indispenabilf pentru constructi-unea teram(utelora §i impetruiri!. ET voru parcura continuo Juliain constructiune cu care sunta insarcinay, si voru exista la con -structia drumurilora dirig6nda in permaninta lucrarea.

Art. 14. Comitetula va face a se cumpera uneltele trt buildre innurn6ril indestul6toril, atatil pentru saiterea materialulut din ca-riere cata si pentru executarea terasmentelora si impetruira A-ceste unelte se vor da in soma conductoreluI saU picheruluT res-pective, spre a se intrebuinla in lucrare, si ellu va Ii responsabilede modulo intrebuintariT sae conservariT lora.

Una numkh de pamaF va fi insa.rcinay numaT cu deschiderea ca-rierelora si scriterea si st6ramarea petrel, avenda trite uneltele tre-buitOre pentru acesta, era din cei cu carultt se va opri nun-Aidatrebuitora la incarcarea §i transpertula acestu! materiala.

Art. 15. Aceste unelte se voru cumpgra din fondula doh6nditaprin transformarea in ban! a dilelora de lucru sae din orf ce altofondurf disponibilf alle judeturuT.

In case canda departarea carierilora sae a drumuluf de constru-ita de la domiciliula locuitorilora aril fi ma! mare de cata 20 (hit.precuma se prescrie la art. 28 alla lege!, spre a nu se perde cyclede lucru nicT a se viola legea, se va despary area distanta in duoatransporturi, adica unele din commune voru face trang'portrui dela cariere la distanta de 20 hil., era allele de la acesta din uimapundit la locula intrebuinyiriT pe §osea; acesta puma' in cashcanda prin ua buna combinare locuitorif ce s'ara gasi in asseine-nea catigorie nu voru putea fi utilisay la facerea de terasmentein limita departaril legate. Assemene pentru lucratorf cu ma.nele,intrebuintay io facerea terasmentelora, el nu voru putea fi du§Tin nicT unh emu la ua distanla maImare de 20 chil., de la domi-ciliula lore.

Art. 10. Tabloula acesta de repartiyune aprobata sail modfficath

47G

se va visa de ingineril si va servi de bassi la predarile lucrarilorade catre, commune,

Art. 17. Numal dupii complecta stIver§ire a lucrarilorii date insarcina uneT commune se va putea socoti acea communa liberatade datoria sea pentru drumurile judetiane in annulit acella.

Art. 18. Ganda ua communa va desever§i lucrarile ce i se vorufi .data in sarcina, unulit din membriT comitetuluT, dupa. incunos-untarea ce va face despre acesta ingiverula judetulul) va merge lafacia loculut si in presenta inginerulul §i a sub-prefectulut locale,va constata iudeplinirea lacrarilora dupe tabloulit de repartagune siva libera communel unit biletit tiparita sub-scrisit de inginerit §1de sub-prefecta.

Pentru aceste bilete se va tine unit registru cu unit num6rit deordinit de catre comitetulit permaninte.

Art. 19. La casit canda uncle din commune voru intardia a in-deplini sarcina ce le va fi impusa peste epocha de tOrnna fixata.deconsiliulajudeganii, sub-prefectulit plasSel, va starui ca primariT a-cellorii commune sa faca a se essecuta lucrarile pe deplina chiaritdupa trecerea acestut termena.

Art. 20. Se va putea cere qilele si in natura, pentru lucrarT Cubucata. Aceste voru trebui sa fla prevklute prin tabloulitgenerala de lucrart si reparatiuni aprobate de consilia, sail, in lip-sal, de comitetula permaninte.

Art. 21. In casit candit se va cere assemenea cline, se voruduce sail se voru tramite de primarulit commune! cu lisle in in-duoita essemplara, arkanda numerula si numele lora, diva sipunctul it lucra.riT.

Unula din essemplarele Wdute de inginera sail delegagi s61, cuobservatitme dee& tog eel inscri§I au r6spunsit la apela, se va ma-poia primaruluT.

Candi" lucratoril inscri§T inteua lista voru fi sa 8taruesci duo6sae trel d'a randuta, in fie ce dimineta, se va face apelitnominale in presenta primaruluT sail a delegaglora sat). §i a tutu-lora lucratonlorit din aceea§T communa; absentele se voru nottain lisle.

Art. 22. Constatarea intrebuintariT dilelora in natura se va face,dupa. listele vorbite mat susit, de cave inginerula judetulul sailconductorula respective in unire cu primarula commune!, §i se valibera fie-caruT locuitorit, pentru Oldie lucrate, cite una Metatiparita scosit dinteuna registru cu matca ce se va depune la co-mitetula permaninte,

Art. 23. LucratoriT voru fi datorT a aduce cu den§iT, la lucru, catsua sapa, ua lopata de fert §i una de lartnti,

Celle-alte unelter precum; robe, male, tarnaccipe, gretare defeat pentru ciuruttulit petriplul etc., se voru da de catre comi-tetulit permaninte.

Art. 28. Perscinele ce aril comite vre ua stricaciune materiale-lora sail semnelorit privitOre la drumurT, sari '§T voru insusi uncledinteensele se voru urmari de autoritagle competing dupa denun-marile personaluluT drumurilora.

Despre personalulii technicii si attributiunileArt. 31. Attributi.mile personaluluT technica sunta:

(pie

a-

lille

477

a). Pro.jectarea si eXecutarea drumurilorit judetiane, vicinaltsi communal!, in communele ruralt;

1)). Aliniarea si formarea de planar! pentru communele ruraIT'icl. Literati' de topografle ating6tOre de interesele judetulu!;d): OrT-ce alte lucrart puse in sarcina consiliulut,

Art. 32. Ingineruld sefil este responsabilh de bite lucrarile cese cora si executa d'a dreptulu sail prin subalternil set.La cash candii 'i se va cere mat multe lucrarT d'ua-data, va pu-

tea delega din parte pe unulii din subaltern! pe a sa respundere.El lit correspunde singuat cu comitetulfi, cif ministetuld lucrari-

lora publice cu celle-alte autoritay.Conductoril de plast voril putea insa sa se adreseze la primart

si la sub-prefectula locale in ceea ce privesce indeplinirea Inca-cu cart voril fi insfircinatt in ocoluld lora.

Art. 37. Pentru mat multa e'sactitate a acestel car', inginerulava putea face lucrart de mare triangulatiune, si va cere pentruacesta consiliulul midlOcele trebuinciOse iii cite §i objecte.

Despre projectarea si executarea drumurilorii judetiane.

Art. 30. lArgimea drumurilorti judetiane, socotita intre §anturtva fi de 10 metri.

Celle-alte part! alle Corpulut drumuluf vorit f in dimensiunile §icondiyunile dictate de arta si adoptate de ministerulit lucrarilorapit blice.

In-petrirea se va face pe lfirgimea de G metri; ea va fi attedatainteunfi anchesmentil de cella putinit Om, 10 adencime.

Art. 40. Projectele ce se vorii alcatui pentru construeyunt dedrumurt judetiane vorii coprinde bite partite §i ambuntele ce'utede ministeruiti lucrarilorit publice cu deosebire ca, in ceea ce seatinge de lucrarile ce at a se executa cu dile de lucru, estimati -.unT in ban! nu se va putea face.

Scara acestora pro.'ecte va fi de 1/,0.Projectele general! se viru supune prin comitetulii permaninte

la cercetarea ministerulut lucrariloru publice, mat innaintea Ince-peril nut annil de lucru, era projectele de detalia se voril tramitemat innainte de inceperea flecareia din cello duo's epoce de lucruale annulut.

Art. 44. Pentru executiunea lucrarilord pe facia pamktulur,inginerulu judqulut mat innainte de diva inceperiT lucrarilorti deprima-ver5, va insemna cu te'rust si mosorOie cliferitele Rua siinaltimt ale corpulut oselel dupa projectula §i tabloulil de repar-tithine. Acosta operatiune se va face pentru 11:?-care communa inpfesenta primarului :si a unuia din consilierit communalt; introdistantele a dour) commune, ua Labia va arr6tta numele commune!din dropta si din stanga.

Art. 45, Personalula technicii, pe r6spunderea inginerulul sefilva priveghia ca executarea lucrarilord sa se faca in condiyunilecerute. Va visita la Iota momentulti po lueratorit fie-careI com-mune, se va incredinta de at hitelesh modulii de a proceda inlucrart, se va da priniarilorb si i'djutOrelorit Writ explicatiunt lanedomiririle ce vortl cerca. "

1

s1

rilord

478

Despre plantatiuni.A t. 81. Dupa sever§irea si darea in circulatiune a unel find de

drumurt se va planta pe marginele et arborT in limitele art.9 dinlegea drumurilord.

Art. U. AcestT arborT vorit fi fructified sad s6lbatect, dupa ga-sirea cu cale a consiliulul sail a comitetulut §i dupa diferitele lo-calitatt ce va strebate drumuld.

ET Vora planta la departare de 4ece metri unuld de altuld Si pelinit parable cu axa §oselet.

Gropile vord avea dimensiunile trebuincidse ca sa pOta prosperaplantarea.

Acesta plantare se va face de preferinta tOmna in Octombre sadpang la 1 Maid.

La fie -care arbore se va pune cate und paru sad unit tutore.Art. 63. Arboril uallata plantay se vord da in primirea si pri-

vegherea cantonierilord.Art. 64. In annuli antaid alit plantarilord, arborit se vorit uda

pe catit se va putea in tempulit caldurilord.Art. 65. La acesta lucrare se vorit alege totit-d'a-una commu-

note celle mat apropiate.Primarit communelorit insarcinatt cu aresta vord observa tntoc-

mat tablould de cerert ce li se lard face la inceputulit fla-cariahint 0 in care se vord ardta deslusitit num6ruld Omenilorit cu ma-nele sad cu caruld pe tota tilt, dilele cand are sa i se dea acesttOmen' §i puncturile la cart at sa se intrebuinteze.

Art. 66. cantonierulit respunde de Vita prantatiunea din dis-tanta sa.

La cast candit vre-und trecatorit va comite veua stricaciune ar-borilord, cantonierulit 'Id va urmari pang in communa cea mat a-propiata unde primaruld 'lit va suppune la despagubire si pena-litate. In cast dud' 'T ar fi cu neputinta alit urmari sad alit sossiva afla prin tovarasit set de la valle sad de la debit numele §i do-miciliuld §e§r va face raportulit catre conductoru.

Despre drumurile vicinali si communali.

Art. 69. Drumurile vicinalt vord avea intre §anturrlargimene,optd metri.

Candit insa unit drumit vicinald prm directiunea sa si prin nu-m6rul communelorit ce va strabate si va pune in legatura, va fisupusit la O. circulatiune insemnata, mat cu sema de cart de trans-porturt, largimea but va fi de 4ece metri.

Art. 70. Ort-ce drumu vicinalii va trece prin vetra communet.Art. 71. Drumurile communali vorit avea ua largime mat mica,

de 6 metri §i impetrirea se va face pe latime de minimumit 4 metri.Largimea insa, a stradelora din communele rurall va rgmanea

tole cea de 16 metri, fixata prin aplicarea legel-rurale.Art. 72. Ingineruld judetulut avendit in vedere diferitelecerert

de drumurt vicmall adressate comitetulut permaninte, le va Insemnaprovisorid pe ua (luta §i va forma unit tabled deslu§itit si indi-candd precise punctele diferitelorirbifurcatiunI, spre a se procede

479

de c5tre consiliulh judelianii is indeplinirea Art. 10 din legea dru-

Art. 73. Inginerulh judetuluT va face pe facia pamenluluT tra-seulh tutulorh drumurilorit vicinalt fixate In modulh susit arrkatth.

Pentru drumurile communali vorh revisui traseulh facutil deprimarh, si '16 va rectifica, de va fi trebuinti.

Art. 74. Pana la inceperea constructiunil drumurilord vicinalisail pans la a lora desever§ire, inginerulu judetuluT va Insemnatraseulh lora prin duoe brazde paralele pe 151gimea prev6dutade lege.

Pentru acesta prin sub-prefectura locale va cere communelordinteresate midlOcele trebuinciOse in unelte si lucrari.

Acesta lucilre se va face treptath, alegedu-se de nreferinta Bilede serbatort sail de ocupatiune a locuitorilorh.

Art. 75. Or! -ce assemenea fixare de traseh de drumh vicinale,inginerulh o va face pe data cunoscuta comitetului permaninte.

Art. 76. Primaril communelorh respective stint respundkori deconservarea acestor brazde. ET nu vorh Ingadui cu nicl unh chipua se trece cu aratura peste densele.

La cash de desfiintare a acestoril brazde, personalulh tecbnichse va adressa la priniarT §i sub-prefectT, cerendh restabilirea lorhsi pedepsirea

Art. 77. Pentru construcliunea drumuriloril vicinalT §i commu-nail, comitetulh permaninte va priveghea ca resursele annuall a lefie -carer commune rurale se fie pe deplinh si bine Intrebuintate.

Pana la 15 Februariti fie-caruia annh, Ala-data cu tramatereatabloulul de dile, vorbith la Art. 5, primaruld fie -carer communerurale va innamta§iincheiarea consiliulul communalh asupra tinierde drumh ce voesce a construi de preferinta in annulh acella.

Dupa aprobarea acesteT inchei5..r1 de catrebcomitetuth permaninte,inginerulh judetuluT va calcula summa lucrarilorh ce are sa se es-secute cu resursele commune! in annuli aceila §i va arrkta totu-d'ui-data primaruluT messura ce trebue se observe la repartilitmeadistanlel sail a lucrarilorii intre locuitorT.

Primaril r6spundh la indeplinirea acestorh lucrari, inginerulh ju-detuluT observa §1 da esplicatbiunT assupra buneT execuliuni a lu-crarilorti.

Art. 78. La cash candh vela communa lucreza astir -felu cumhn'arh fi probabilitate a se Indeplibi lucrarile pans la Uncle annuluT,comitetulh permaninte, dup6 raportula inginerulur, va chiama prinadministrapune pe primaru la indeplinirea datoriel selie.

Art. 79. La finele annulut, inginerulh judetuluT va presinta co-mitetulul unit tabloil generale de lucrarile executate, arrettandh sicommunele ce nu y-ah indeplinith sarcina annuale.

Art. 80. Acesth regulamenth tiparindu-se in numkulil trebuin-ciosh de essemplare se va distribui communelorii§i celorh-l-alll in-teresay sah chiarnall a lira parte la aplicaliunea lul.

murilorii.

culpabililorit.

add

LEGEPENTRU

P 0 DURILE CU TARE.

Art. 2. Taxele ce se percep& Ara auforisatiune vor& incetaindata ce se va cdostata de calre guvernit" categdria unoritassemenea, Ora lucrarile pentru cart se is taxa vorit trece in in:grijirea autoritatilorit de earl depinda drumurile pe earl se aflaacelle lucrarl.

Art. 0. Takele autorisate ce se percepil de partiCtilarl pentrapodurl pe vasse sad umblittare, flintlit plata pentra unit Serviciii;voril continua a se percepe numal pant eandit guvernulir, judetelesait communele interessate vorit inflinta podurl 1Ixe locutif eel:lord plutitare,

Art. 7, In local& taxelorit suprimate so va regula in viitorit per-ceperea de nouT taxe in profitulit Statular, judetuluT sari Command,insa name pant la acoperirea summelorii avinsate conform& art,3 si 4 pentru rilscumpararea luerarilorit.

Art, 8. In viitoril podurl cei taxe no se vor& putea inffintg decat& pe urmatarele riarl plutitare sail torentialT §i anume: Vrutu;Jijia, Moldova, Siretu, Bistrita , Trotusu, Patna, Berladtt; MiIcovu,Ramnieu Srat Ramnea, Oreva, Buzeu, Ialo mita, Cricove, TeTea,jenu,Prachova, Dambovita, Argesu, Teleormanit, Oltu, °Rehr, Jiiu,Lotru,Motru si unele din"lialtile BasarabieT ee se intrepufat ini caile decommunicatiune paha;

Art. 9. Tniintarea acestoril podurl cu to 4e lie caile nationalldrumurile judethte, vicinalI sau commanali, nu se va puteg facede- car& dupa citspositiunite presenter legi.

Art, 10, Ori-r-ce cerere de eonstructiane a anal podil cu taxi pechile nationall se va adressa guvernitlu/ impreuna ea planurile,devisulit' descriptivil §i unit devis& estimative, precumit si condi-tiunile de taxe si termenul& cu care se propane infiintafea unefassemenea lucrarT.

Guvernulit pate in assemenea casarI sa deschiga concurentasail se tracteze prin Mina invoela, insa definitiva concessiune Irase pate accorda de cat& prin ua anume lege.

Art. 11. Cererea de inflintare a unul podit cu taxa pe drumurile'

in

si

481

,judetene se va adressa impreuna cu tete piessele arr6ttate la art.10 de mat sush catre consiliuth judetianii.

Ua assemenea cerere pentru drumurile vicinall si communal! seva adressa consiliulul communalh , care o va innainta consiliululjudetianh impreuna cu avisulh

Consiliulu judetianh va innainta tete aceste cereri ministeriuluTlucrariloru publice, opinandh toth-d'ua-data assupra oportunitatirlucrarel, assupra tarifelorh taxelorh de percere precumii assupravenituluT annuale probabile ce va proveni din acelle taxe.

Art. 12. Assemenea cererr se voril putea face si de catre uacommuna cu observarea drepturilorh si indatoririlorti ce decurghdin presents lege.

Art. 13. Ministeruld lucraritord publice face a se examina pia-nurile si celle-alte piesse, si de va fi loch le aproba sah le modi-fica ; totu d'ua data fixeza num6rulh annilorh in cart se va lua taxade catre concessionarT, tarifele acellorh taxe termenulh in careurmeza a se sgver§i pocluth; era definitiva concessiune pentru po-durite dupa drumurile judetene, vicinalt sari communalr, nu se 'Riteaccorda de cata prin ordonancia Domnosca.

Art. 15. S intelege insa ca r6rnana in domenuld privath po-durile, poduscele, viaductele si alte midi-lece de trecere statateresad plutitere ce ar avea sah ar face in viitorh proprietarif pedru-murite ce vorh fi deschise pentru allu lorh ush speciale, pe allelora proprietag §i cart n'arb intra in categoria drumurilorh na-tional!, judetene, vicinale sad communalr.

Art. 16. Prin ingrijirea ministerulur agriculture!, commerciululsi lucraritorh publice Sc va face unh regulamenth sub forma re-gulamentelorh de administratiline publica.

Art. 17. Acesia lege nu se va pane in lucrare de cath dupa cese va promulga legea pentru fixarea §i classarea cailoru nationals,judetene si drumurile vicinalt sah communal!.

Guvernulii insa va putea procede la aplicarea beget de facia simat innainte prin legi special! de classificare a ossebiteloru car decommunicatiune.

31

§i

st

sea.

eo

REGU LAMENTU

PENTRU APPLICAREA SI ESSECUTAREA LEGE' PENTRU RESCUMPFRAREA LOCURILORUSI VDLORU CASSEI EFORII SPITALELORU SUPPUSE LA PLATA DE EMBATICU

CHM! OTASNITA SAU OR! CE ALTE INDATORTRI

Despre comissiunile districtuali.

Atr. 3. (1) Comissiunile, districtuali despre care se vorbescela art. 5 din regulamentulii legil pentru instreinarea bunurilorilStatulul, vora da concursulit lora Eforief cassel spitalelorit in ceeace s'attinge de essecutarea si applicarea legeT de facia.

Despre attributiunile comissiunilord districtuali.Art. 4. Atribuliunile comissiunilora districtuali sunta :

a). Priimirea tutulorit cererilora de rescumperare din cuprin-districtului;

b). Constatarea tutulord si inventarea acestora bunurT decisea se rescumpha;

c). Cercetarea tutulorit contestaliunilorit isvorite din consta-tarl sat estimatiunT si supunerea acestora casurl la deslegareaEforiel;

d). In fine tote lucrarile rellative la applicarea acestel legi.

Despre constatarea,

Art. 5. Bunurile EforieT spitalelora pe cart distric-tuali sunt chiamate ale constata sunta :

1). 'Me locurile virane, locurile infundate, locurile cu casse,gradinile, livezile de MI6 prunl si mung de pasune, date cu em-baticii, chiriT si or! ce alte indatorirT;

2). TOte morile, pivele, fer6straele sah alte usine de asseme-nea natura, date in acelleasT conditiunT ca la aliniatula

3). TOte viile cu embtiticit si'otasnita.

1). In :waste comissiuni intru §i primaril ca membri.

suit

bunurilorii.

comissiunile

1-ia;

483

Art. 6. Fie-care hunit alle Eforiel de categoria celloril des-crise maT sash, indata ce se constata de comissiune , se treceinteua tabella speciale.

Art. 7. Comissiunile vorii lua ca hasse in constatkrea bunu-rilora EforieT:

a). Documentele sae titlurile ce se vorit presinta;b). Possessiunea si quitantele de platy in lipsa de documents.

Art. 8. Pentru orT-ce 'Antal& fie assupra essactitaliT sail sin-ceritb.lif acteloril presintate de possessor!, fie asupra possessiuniT,comissiunea este datOre a cerceta si resultatul descoperirilorille va suppune Eforiel, chiamata a se pronuncia definitivit.

LEGEPENTRU

INFIINTAREA UNUI CONSILIU DE STATU 1).

Oompunerea consiliului de State.Art. 8. Ministrit potii assista la tote lucrarile consiliuluf de Statit

afara numal candii delibera in materiT contenciOse saii assupranet pornite acusatir de unit ministru in contra unuT functionaritadministrativil.

ET vorit avea numat vote cosultativit.

Attributiunile consiliului de State.Art. 45. ElIe va putea fl consultatit mar allesu :

a). Assupra redacareT contractelorit de arenduirl alle averiloraStatulul sail stabilimentelorit publice, §Si alle altorit contracte deintreprinderT publice;

b). Assupta neintelegerilorit si dificulatitora ivite in aplica-rea acellorit contracte;

c). Assupra inchirierilorii sae vencyriloril ob,jecteloril StatuluT;d). Assupra regulamentelorit de politie si higiena publics;e). Assupra conilictelorit ivite intre iutoritatilo judetiane, com-

munale sae municipale, precumit si assupra conflicteloril de attri-buliuni dintre autoritatea administrative si cea judecatoresca.

1). AcestN, lege s'a inlocuitti prin ,legea pentru imprtrtirea diferitelorn attri-bufuni alle consiliuluT de Staff!, desfiintatil prin Constitutiune", care urmeza,mediatil dupti acesta,

u-

LEG EPENTRU

DIPARTIREA D1FERITELORU ATTRIBUT1UN1 ALLE CONSILIUMDE STATU, DESFIINTATU PRIN CONSTITUTIUNE 1) MB.

Art. 1. In virtutea art. 131 din Cons litutinne, consiliula de Steileste desflintatu.

Art. 3. Conflictele de attributiunI intre autoritatea administra-tive si cea judecatoresca se voru decide de curtea de cassatiune.

Art. S. Celle alte afacerI de nature contenciOsa ce consilitilii deRath judeca sail pe temeiulil legeT selle constitutive, sail in te-meiula une1 legt speciale, se voru judeca de instantele judecato-reser, dupe regulile ordinare.

Art. 11. Ort -ce dispositiunI de legt anteriOre, contrarit beget deacid. suntil si rtSmanit abrogate.

.-..-.-...m...04.......-.-...-

1). VOI notita precedentil.

LEGEPENTRU

INSTITUIREA UNEI CASSE DE DEPUNERI SI 7.0NSEMNATTUNI.

Dispositiurii generale.

Are. 1. Se institu.e ua cassa de depunerl si consemngiunT, caresub autoritatea ministerulul financelora §i sub privegherea uneIcomissiunT, sa str'inga. §i sa administre fondurile provenite din:

e). Fondurile communale st districtuale ce vorit prisosi pestecheltuelile lora ;

Cautiunile agentiloril comptabilT, intreprincletoriloril de lucradpublice, cinnpWatoriloril §1 arenda§iloril, in alit aceste nu se voriiface in hipotecl de immobile.

Art. 3. Consemnatiunile se vord face in capitala la cassa dedepunerl §i consemnatiunT, era in judge la cassieria generale afie-ckruI judeta.

Orl-ce consemnatiune facuta aiurca este nun.. , §i nu pOte des-carca pe depun6torT.

0.

JURNALULUCONSILIULUT DE MINISTRI DIN 27 AUGUST 1870, PENTRU PERCEPEREA TAXEI LE LA

PRAFULU DE PUSCA CE SE VA IMPORTA IN 7:126tA DE NEGUTIATORI

Asti -dr, la 27 Augustu, annuli) 1870, presentandu-se referatulaD-luT Ministru de Resbela, No. 4;781, relative la perceperea taxerce urmeza a se face In viitorii de la prafula ce se va importa Interra, de dare negutatorT, conforma jurnalulul incheiata de Con-siliula Ministrilora din 23 Augustii, annuli 1867;

Avenda in vedere ca taxa de let trel, curse vechia, ce sepercepea de la ocaoa de praM, dupa jurnalula ConsiliuluT de Mi-nistri, din 15 Noembre, annula 1868, se versa la cassieriile commu-nail sub motive ca acestea se construesca deposite de prafa;

Av6nda in vedere ca asemenea deposite nu s'aa construita pienicT ua communa urban& pang acumii;

Avenda in vedere ca prafula ce importa negutatoril sa. depuneIota in cladirile Statulul, dependinte de Ministeriuta de Resbela;

Avenda in vedere opinia D-lur Ministru de Resbela exprimataprin citatula referatil.

Consiliula hotarasce a se inlocui dispositiunea jurnalulul in-cheiata la 15 Noembre 1868, d'a se mar percepe taxa de catrecommune, in moduli precuma urmeza:

1. Plata de magasinagia, pentru fie-care oca sa fie de lel unu,bahr cincr-spre-dece;

2. Acosta taxa sa se verse la tesaur;3. Pentru constructiunile de magasil, ce communele sunt dat6re

a face, sa li se permita, de ministeriula de interne, dreptula a per-cepe ua tax& pentru prafula adusa §i depusa In acelle magasirearl rilmane tote sub controluM ministerulur. Acosta taxa va fide cincr-decT banT de oca §i sa nu se percepa de cata dupa ce acellemagasit yore fi terminate;

4. Taxele percepute pan. acurna pentru prafa de catre commu-ne cu incepere din annuli 1868, Noembre 15, sa se restitue dedensele tesaurulur publicu. Ministerula de resbelii va communicacelur de finance sumele incassate de lie care communa in parte.

Acesta jurnala se va aduce la Indeplinire de D-nit ministrit deresbela, finance §i interne, dupa ce mar antaita va primi Inaltaaprobarea.

GNall.

LEGEPENTRU

FIXAREA §I STABILIREA ARMELOR ROMANIEL (1)

Art. 1. Armele Romania se fixeza dupa cumit urrnezit:Art. 2. Scutula are forma unul patrata lungir, partea inferidra

rotunjita la ambele unghiurt si terminata la rui4locula basso! prin.tr'unit vein; scutula se Imparte in patru secyuni, grin dou6 linirIncrucisate la mi9loca. In sectiunea din drepta de suss, pe al-bastru, cea din stanga de joss, pe galbenii, figureza aquilaromans cu eapulit spre aripa stanga s1 cu ua truce de aura in guru,simbolula tgrrer romanesci.

In sectiunea din stanga de SUS[1, pe albastru, cea din dreptade josit pe rosu, figureza capulit de boa cu ua stea. intre cOrne,simbolul Moldova Im ambele sectiuni superkne alle scutului, instanga si in drepta 'inlet despartita, figureza sOrele si luna. Pe scutsva 11 corOna regala.

Art. 3. In miqlocula scutulul RomanieT figureza scutulitSe le Domnitorulur, scartelat, avenda sectiunea de susit din dreptasi cea de josa din stanga in alba, Or cea din stanga de susu sidin drepta de josit in negru. Scutulit are dreptit support in stangaunit lea, era in drepta ua femee in costumula femeilora dace, caretine In mana stanga arma dacilor numita arpi.

Art. 4. Pe supporta este aseclata ua esarpa albastru pe care estescrisa devisa familiel Hohenzollern, nihil sine deo.

Art. 5. Pavilionula este de culOre rosie, captusita Cu hermina,avenda d'asupra corona regala.

Art. 6. Drapelula domnitorulul ca acella alla armatel, va aveadispuse colorile rationale in modula urmatorit:

Albastrula perpendicularit si al5.turea cu harpa (lemnulii stindar-duluT), galbenula in midloca, rosula la margine flotandii. In midi-loca vora 11 armele ,trreT.

Art. 7. Drapelula guarder orasenestr va fi intocmal ca allu ar-pastrendit In locula armelorit tOrre, insemnele orasulut res-

pectivit s1 numerula legiunel.Art. 8. Drapelula autoritatilorit civile va fi ca acella alla ar-

mater fora a purta armele prreT in midloca.1). Vedi Art. 7 §i 8 din aeestA lege.

ern

meta,

si'n

Hfariet

DISPOSITIUNIRELATIVE LA ISRAELITI (1869).

Prin circularele ministeruluT de interne din 1869, catre prefectitde districts, se amintescit urmatdrele dispositiunt In privirea Isia-elitilorii din Romania:

I. Ca dupa legile tenet, ovreiT nu ail dreptit de domiciliit per-maninte in sate, 0 ca prin urmare el nu potit II nici carciumart,nicl accisarl in comunele rural!. Toleranta ce pe alocurea li s'aaccordatit a fostit unit abusit dera nict ua data n'a fostit uk des-filittare a legeT.

II. A se oNti in bite communale rural! ca de la 23 Aprillit 1869,ovreit nu mat potti, prin sate, a li carciumart sau accisarl, ca prinurmare in acesta materie nicT unit contractit nu se mar plite cudOnsif incbeia sait prelungi. La singura esceptiune se face in fa-vOrea acellorii cart ail apucatit deja a dobendi de la proprietarrpail commune contracte cu unit termenit mat lungit, insa numaTintru cata aceste contracte \wit avea caracterulit autenticita4eT,adica acela de a fi lost(' formalit legalisate de triliunale sait deprimarit innaintea date! acestet dispositiunt.

Consiliile communal!, sub controlulit administratiet, au drep-tulit, conformit art. 10 din legea politiel rurale, de a accorda saurefusa dreptulit de domiciliii provisorM Omenilorit fara capateii, ;prin urmare consiliile communale ail si drcptulit de a respingedin coprinsulit satelorit atatit pe jidovl Wit §i pe aI,tLT Omen' faracapataiit, de or! ce nationalitate, intru catit el nu s'aru socoti foto-sitorT celora-alit locuitorT.

REGULAMENTUPENTRU

ORGANISAREA. SERVICIULIA ARCHIVELORO. (1)


Art. 2. In archivele statulul sh depunil tote actele de interestpublicit a carorit conservare se va socoti de folosii; si cart numalsuntil trebuinciOse serviciuluT ministerelorti sad dregatoriiloril de-pependinte de ministers.

Acest deposita de archive nu se 'Ate face de chtitinsocitit de untiinventariil si in putere de decretti domnescii, data dupe propune-rea acelluia dintre ministriT allit carat departamentii apartinit do-cumentele §i a mnisteriulul instructiuneT si a cultelorh.

Art. 3. Documetele depuse in archivele statuluT nu pot ti ridi-cate d'acolo nicT chiarit provisorift de cats in puterea uneT auto -risatiunT formate a ministrulul cultelora st lbstructiuner.

Directorulii. generalii.

TOte communicatiunile autoritittilot u suntit adresate d'a drep-tulii catre dOnsulit ca st pe trecutit.

(1) A se vedea decretulti modificAtorii acestul regulamentii, sub No. 1845 din11 December 1869, inseratil in Monitorultt officialft No. 278 din 1869, care ur-Inez4

prealabile

imediatu.

DECRETULUen No. 1845, din 11 Decenibre 1869,

PENTRU MODIFICARILE ART. 2 SI 3 DIN REGULAMENTULUARCHIVELORU STATULUI 1).

Art, II. In archivele StatuluT sa, depunu tote actele de interesiipublicil cu anume inventarirt, a carora conservare se va socoti defolosii, si cart nu mat suntit trebuinciOse serviciuluT ministerelortisail autoritaylorit dependinte de ministerh.

__-,..p,,,,,g,....--.-

1) VOI notita, precedentii.

Documents

PAIITILE LEGICI - upload.wikimedia.org · VII PAGINA Lege pentru evaluarea, din nod a venitulul proprietAtilorti foneiere ( 1868) 214 Lege pentru impunerea viilorii de darea foncieril