ACADEMIA ROMANAMEMORIILE SECTIUNII ISTORICE

SERIA III TOM UL XX ME. M. 2o.

PARALELISME SI INITIATIVEDE ISTORIE UNIVERSALA

LA ROMANIDE

N. 1ORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

MONITORUL OFICIAL$1 IMPRIMERIILE STATULUIIMPRIMERIA NATIONALA

DEPOZITUL GENERALCARTEA ROMANEASCAB-DUL ACADEMIEI, 3-5

BUCURE$TI19 3 9

MEMORIILE SECTIUNII ISTORICESERIA III Lei

TOMUL I, (1922-23) too.

TOMUL II, (1923-24) 13o.TOMUL III, (1924-26) 840.

TOMUL IV, (1924) 16o.TOMUL V, (1925-26) 16o.TOMUL VI, (1926-27) 300.

TOMUL VII, (1927) 300.

TOMUL VIII, (1927-28) 320.

TOMUL IX, (1928-29) 200. -TOMUL X, (1929) 400.

TOMUL XI, (193o) 340.

TOMUL XII, (1931-32) 300.

TOMUL XIII, (1932) 300.

TOMUL XIV, (1933) 300.

TOMUL XV, (1934)

R. V. BOSSY. Agentia diplomatica a Romaniei in Belgrad gi legaturilepolitice romano-sarbe sub Cuza-Voda 50.

P. PANAITESCU. Contributii la istoria lui Stefan cel Mare 25.G-ral R. ROSETTI. Granite le Moldovei pe vremea lui Stefan cel Mare 0.G-ral R. ROSETTI. Un document inedit asupra miscarii dela 3 August 1865 15.G-ral R. ROSETTI. Despre unele precizari recente ale locurilor bataliilor

dela Doljesti, Vaslui ci $cheia 5.AUREL V. SAVA. Vornicul de Vrancea 48.ALEX. LAPEDATU. Doi misionari scotieni in Mile Romane acum o

suta de ani 20.-ALEX. LAPEDATU. Evreii in tarile noastre acum o suta de ani . . 20.-N. IORGA. Wilhelm de Kotzebue si momentul de prefacere moderns a

societatii moldovenesti 80.N. IORGA. Memoriile unui vechiu dascal 15.G-ral R. ROSETTI. Problems military romaneasca 12.-

300.-

TOMUL XVI, (1934-35): 240.IOAN C. FILITTI. Proprietarii solului in trecutul Principatelor Romane

IORGA. Stiri despre Axintie Uricariul 15.CONST. I. KARADJA. Despre editiile din 1488 ale Cronicei lui Johannes

de Thurocz 15.G-ral R. ROSETTI. 0 mica intregire la istoria lui Stefan cel Mare . 15.I. NISTOR. Tratativele lui Mihai Viteazul cu Polonii 7.N. IORGA. Legaturi cu manastirile Meteorele din Tesalia. Cu o notita

despre Nicolae-Voda Petrascu 15.N. IORGA. Testamentele domnitei Elina Cantacuzino 5.GEORGE FOTINO. G. Popovici: Un istoric uitat al vechiului Drept

mine 40.N. IORGA. Bucurestii de acum un veac, dupa romanul unui avocat (loan

Em. Bujoreanu 862) x 5.N. IORGA. I. Scrisori de familie ale vechilor Brancoveni.N. IORGA. II. Doua arzuri ale tarii catre Sultan in sec. XVIII . . 20.-

N.15.-

alaltaieri-ieri-azi .

. . . . . . . ......... . . .

.

. . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. .

PARALELISME *I INITIATIVEDE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI

DE

N. IORGAMEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE

$edinta dela 18 Noemvrie 1938

I.

Metodele mele de istorie universals ridica in fiecare mo-ment, prin studierea adevaratelor conditii de viata din centrulsi apusul Europei, conditii care sunt prezentate de multe ori,din necunoasterea, sau reaua interpretare a izvoarelor, Intr'unchip manifest gresit, asa incat este o intreaga refacere aistoriei Europei, care nici macar n'a inceput Inca, mai multeprobleme in care este vorba si de poporul romanesc, derostul lui in lume si in aceasta parte a lumii care it intere-seaza mai mult si care este Europa cu civilizatia ei deosebita,din care, din nenorocire, felul obisnuit de a trata istoriauniversals ne exclude aproape cu desavarsire. Si adaug caimpotriva acestei excluderi, care continua chiar cand noi,prin lucrari in limbi straine, reclarnam dreptul nostru, estefara indoiala o neaparata datorie pentru noi sa protestam,sä ducem mai departe lupta, pentru ca sa aparem si noi inmijlocul actiunii comune a natiunilor europene, de cand aiesit civilizatia asa cum o avem si, in imprejurarile de acum,cats o mai avem.

Multa vreme, noi nu cautam o alts legatura cu aceastalume, pe care uneori am si influentat-o si de care am fostinfluentati foarte dese ori adanc, decat aceea a modelor pe

A. R. Memo,. Sedition Istorice. Stria III. Torn. XX. Mem. 20.z

2 N. IORGA 376

care le-am primit, a institutiilor pe care le-am imprumutat,a loviturilor pe care le-am suferit, a apasarilor sub care amstat.

Doar, in epoca romantics, in care ne placea sa legamtotul de vechea Roma, ai carii continuatori am fi vrut safim, 'Ana la ultimele amanunte de institutii si de moravurisi pana la cele mai neinsemnate din superstitiile populare,se stabilia o legatura, care ni placea, dar care trebuia stabilityaltfel, cu vremurile romane ale Imperiului, si, mandri deceeace am capatat de la civilizatia franceza, puneam alaturide aceasta, cu o satisfactie deosebita, revolutia in forme siin spirit, in forme mai mult deck in spirit, pentru care amparasit asezaminte iesite din desvoltarea noastra organicsfireasca, pentru a primi in loc ceeace la punctul de origineadesea on incepuse a fi ceva vested sau cu totul perimat,pentru ca sa asteptam pe urma, cand in Apus se produceaun gand nou, cum este cazul cu fascismul, cu hitlerismul siinainte de ele cu socialismul, mergand pana la comunism,sa asteptam, zic, ca in acele lumi sa se iveasca formule noi,pentru ca imediat sa ne aruncam lacomi asupra lor, Ora-sind si ultimele ramasite, care putusera scapa, ale produsuluinostru propriu.

Atunci cand am inceput a concepe istoria poporului nostruca o unitate organics si ca o semnificatie morals, s'a introdus,din fericire, si un alt punct de vedere. Privind in jurul nostru,numai in jurul nostru, la popoare cum sunt acelea din Pe-ninsula Balcanica, afara de Greci, cari au pastrat cu togacredinta iubirea for pentru traditiile antice, s'au insufletit dedansele din veac in veac, pregatindu-si renasterea nationals,tinand seams deci numai de popoarele slave care, indata dupanavalirea turceasca, si-au pierdut individualitatea nationalssi care, fara orase care sa-si fi continuat viata antics simedievala, au ajuns sa fie numai niste aglomeratii de taranicondusi de preotii for si lipsiti in acelasi timp de o classnobila carmuitoare si de o luminatoare class de carturari,am ajuns la cunostinta ca acesti oameni au avut ce sa impru-mute dela noi si am stabilit, de si nici pana acum pe deplin,partea pe care o avem in sustinerea religioasa, culturala, mai

c -

;

_

1

'

.

1 II N

377 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 3

tarziu revolutionary si in general politica, a acestor vecini,cari foarte adesea on n'au raspuns, asa cum stie toata lumea,la larga binefacere, la generoasa sprijinire de care s'au impar-tasit din partea noastra, si ca oaspeti, pe malul stang al Dunarii,de-a lungul catorva veacuri. N'am uitat nici ceeace datoresteunor elemente plecate din Moldova sau din Tara-Romaneasca,pe vremea lui Dimitrie Cantemir si a lui Voda-Brancoveanu,Rusia lui Petru-cel-Mare, care se afla, precum o arata simarturia lui Neculce insusi, care desigur ca nu era un erudit,pe o treapta de viata socials si intelectuala cu totul coborita.Oricine a cercetat in amanunte epoca Tarului Petru siactiunea naiva, salbateca a acestui reformator, a putut sase Incredinteze de marea deosebire ce exista pe acea vremeintre Moldova, care i-a dat atatia carturari, si intre o Taracare iesia din adancul evului mediu rasaritean ca sä searunce avid asupra unei culturi pe care, din deceniu in deceniusi din secol in secol, n'a putut s'o inteleaga in deajuns casa-si poata insusi in adevar o parte esentiala dintr'insa.

Dela un timp, cercetarea staruitoare, datorita unei intregiscoli care pleaca dela d. Joan Andriesescu, la care s'araliat pe urma entusiasta truda a lui P Aryan si opera metodicaa elevilor sai, a schimbat punctul de vedere asupra raportu-rilor noastre cu alti oameni, macar pentru epoca preistorica.S'a vazut din ce in ce mai clar, ajungandu-se si la posibili-facile de sinteza pe care le-am incercat in cel dintai volumdin « Istoria Romanilor » a mea, Inca asa de putin inteleasasi tinuta in sama, ca pe locurile unde ne aflam noi n'a fosto barbarie, care sa fi asteptat miraculoasa influents a Romeica sa se transforme Intr'un capitol al istoriei antice. Dinpotriva, la noi ca si dincolo de Dunare, ba chiar, prin anu-mite regiuni, in conditii mult mai inaintate decat acolonu trebuie sa uitarn o anumita cumunitate cu civilizatiaEuropei centrale, zisa cand dela Hallstatt, dupa locul undes'a gasit manifestarea ei mai stralucita, cand, alte ori, « civili-zatie ungureasca», din cauza Statului care mai tarziu s'a asezatacolo si care nu are niciun fel de legatura cu civilizatia pre-istorica a existat o stralucita civilizatie de arta, mai ales indomeniul ceramicei, a carii influents s'a Intins pans departe.

.

.

.

1

-

.''.

, ,4 :

4, --

si

4 N. IORGA 378

Unde se credea in sesul muntean, in jurul chiar al capitaleiromanesti, ca n'a fost odinioara aproape nimic, cercetari caale d-lui Dinu V. Rosetti au scos la iveala un tip specialde cultura, care se deosebeste prin simtul deosebit al frumusetii,iarasi in acest domeniu al vaselor. Stabilindu-se relatii carese impun dela sine si care uneori au fost asa de intinse, incatP Aryan credea ca din muntii dacici a putut sä ajunga aurulpang in Asia Mica si sa serveasca pentru fabricarea obiec-telor de arta intr'una din Troile suprapuse, s'a putut intelegeca acele admirabile vase ateniene, in care este o intreagaperioada de stilizare, de reducere la tipuri abstracte, intocmaica in regiunile noastre, nu sunt fara raporturi cu ceeace aufacut cei mai departati stramosi ai nostri din ramura geto-dacica si in general traca.

Olaria ateniana a trecut, potrivit cu spiritul rasei grecesti,la o vedere reala, intreaga si armonioasa a vietii omenestisi chiar a naturii de care era incunjurata, dar, in ce privesteformele insesi ale vaselor, ca in acea perioada a celor dincimitirul dela Dipylon, este sigur ca si in acest domeniu,ca si in atatea altele in care Grecii nu sunt datornicii civili-zatiilor orientale si mai ales ai minunatei civilizatii cretane,nu s'a creat acolo ceva nou, ci asa-numitii barbari din Nord,cari sunt cuprinsi si in legenda Heraclizilor si in creatiacarturareasca a asa-zisilor Dorieni, sunt cei dintaiu ctitori aiacestei arte, care a evoluat pe urma alaturi de dansii si im-potriva conceptiilor lor.

Iata prin urmare lucruri castigate pentru a se vedea sialtceva decat ce am imprumutat dela altii, sau ce am daruitaltora.

II.

Dar sa-mi fie ingaduit a releva, pentru inceputurile evuluimediu, o alts manifestare a noastra, care trebue neaparatsemnalata, oricat faptul acesta ar intarzia, din cauza necu-nostintii si a prejudecatilor, sa fie tinut in sama si sa seincorporeze astfel in istoria universals.

Recenta brosura a d-lui Domanovszky, o colectie de in-jurii ale unui necunoscator, dublat de un om fara cunostinta

379 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 5

tonului in care se discuta problemele stiintifice, brosura carese rasp andeste, cum am primit stirea acum in urma, in chipulcel mai larg de Statul ungar, trimitandu-se tuturor profesorilorde istorie dela toate Universitatile din Franta, intre altele,adaug, printr'o curioasa potrivire, in acelasi timp cand anu-mite brosuri injurioase de aici dela not ajung la aceeasi adresa,arata ca se mai pastreaza in cercurile stiintifice interesatelegenda pustiului romanesc in partile dela Dunare si dinCarpati. Se observa chiar, dela o bucata de vreme, o recru-descenta a acestei pareri. In aceasta privintk cazul d-luiFrederic Muller Langenau, vicarul episcopiei sasesti dinArdeal, este caracteristic. Intr'o buns carte de istorie a teri-toriului pe care stain alaturi de Sasi, mai de mult decatSasii si intr'o proportie neasamanat mai mare, carte tiparitain romaneste, d. Muller recunostea ca, la sosirea for in acesteparti, Sasii au gasit o populatie indigenk dela care au capatatcunoasterea naturii in care se stramutau si a mijloacelor princare se putea apara cineva impotriva primejdiilor ei. Autrecut cativa ani numai, in Germania s'a petrecut ce s'apetrecut, anumite planuri de influents, si peste hotarele Ger-maniei, s'au desemnat, succese mari au prins spiritele, siiata ca acelasi autor, intr'o lucrare recenta, publicata in limbagermank revine asupra acestei recunoasteri.

Da, zice d-sa, este posibil sa fi tost si Romani in momen-tul cand au aparut cei dintaiu coloni veniti din regiunileMoselei si Rinului, dar acestia nu erau altceva decat nisteprimitivi, cari puteau sa deie ceva doar in domeniul costu-mului sau in altele invecinate cu dansul.

In ce priveste adevarata stare a acestor mai vechi locuitori,d. Frederic Muller aduce inainte o masura a lui MateiasCorvinul, atatea secole dupa stabilirea Sasilor, in care sevede ca regalitatea ungara, stapana pe Ardeal, era obligata sais masuri stricte ca sä impiedece pe ciobanii romani de astrica ogoarele unei populatii asezate, care se ocupa cu agri-cultura, la care Romanii nu s'ar fi impartasit aproape de loc.

Dar iata ca aceleasi masuri s'au luat in Italia, pentru aapara campul de roade impotriva pastorilor, tot transhumanti,cari se coborau din Apenini, si aceasta nu inseamna ca

,

-

6 N. IORGA 38o

intreaga populatie italiana din secolul al XV-lea si al XVI-lease gasia in faza pastorale. Si in cealalta peninsula latina, inSpania, drumul, asa-numita mesta, rezervat oilor si ciobanilor,strabatea intregi regiuni de o agriculture infloritoare, si iaraside aici nu se poate trage concluzia ca orice Spaniol nu eradecat un baciu, care umbla din loc in loc cu oitile si canii sai.

Este adevarat ca, impotriva parerilor permanente ale d-luiDomanovszky si a celor noi ale d-lui Frederic Muller, comu-nicatia, asa de interesanta, pe care a facut-o la Academie,acum doua saptamani, d. Sextil Puscariu, creatorul hartiilingvistice a poporului romanesc, a aratat ca anumite cuvintecare se intalnesc numai in partile dela Nordul Carpatilor, sianume in regiunea de Vest, unde am pierdut atata teren pecare nu 1-am stiut reclama, p aria ce acum se ridica pretentii im-potriva noastra, dovedesc ca in aceste parti a fost temeiul insusial neamului romanesc, ceea ce, de altminteri, se poate evi-dentia si prin faptul ca, dace Romanii ar fi venit, dupe pare-rea d-lui Domanovszky, tarziu din Peninsula Balcanica, ar fitrebuit sa avem o populatie mult mai numeroasa pe malulDunarii decat in Carpati, ceea ce nu s'a intamplat. Si colegulnostru ni-a aratat si cateva dari de seams, din care se vedeca ganditorii apuseni au ajuns si ei la parerea aceasta caRomanii nu sunt niste oaspeti noi ai parnantului pe carein sfarsit 1-au castigat, prin asa de mari jertfe.

Ar fi de dorit ca filologii romani sa fie cu totii de aceastaparere, si astfel am fi scutiti sa cetim articole ca acela, recent,al unui invatat profesor dela Universitatea din Iasi, d.Otetea, care declare fatis 1) ca este pentru teoria admigrarii,adaugand ca observatiile, de multe on de o manifests reacredinta, ale unor tineri filologi unguri sunt vrednice de tinutin sama, cu atat mai mult, cu cat istoricii romani ar fi aduspentru deslegarea acestei probleme un aport mult inferiorcelui adus de Unguri.

Dar iata ca un sir de cercetari pe care le urmez de aproapedouazeci de ani a aratat ca in atatea parti din Europa afost, Fara sal se fi vorbit de un desertum si de o emigrare, o viata

1) In Insemndri iefene.

ist.

rs.

.

, _

381 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI

taraneasca neinsemnata in izvoare, in povestiri, in cronici,care corespunde cu desavarsire vietii noastre de pe vremuri.

Am studiat mai de aproape si am prezintat rezultatelechiar aici la Academie, populatia din vaile Elvetiei. acolo,pang la o anumita data, deli n'a fost nicio navalire si cetelebarbare n'au patruns in forma for primitive in aceste regiuni,aducand cu dansele distrugerea, lipseste orice baza pentru ase putea urmari istoric, asa cum se face pentru epociletate, viata deosebitelor elemente nationale care au trait si aucolaborat in aceste parti. Am aratat acest paralelism helveto-roman in asa fel, incat nu vad cum s'ar putea contesta aceastaasamanare, cu lipsuri care se pot explica si cu realitati carenu se pot tagadui, traind sub aceasta lipsa de forma.

Altadata, prin articole tiparite in reviste italiene, am do-vedit ca si poporul italian, in anumite regiuni, a traitnestiut de istorie, in aceleasi conditii in care s'au gasit Romaniidin evul mediu.

Nu este locul sa ma intind din nou, in amanunte, asupraconditiilor de viata care se constata, prin forme doveditemai tarziu, dar fare indoiala de o mare vechime, in regiuneadela Sudul Alpilor, prin partile Friulului, catre Udine. Amapasat cu toata hotarirea asupra formelor de alcatuire dinSardinia, care, sub atatea raporturi, nu fac decat, intr'oregiune asa de departata, sa prezinte exact aceleasi fenomenepe care le intalnim la noi si, desi n'am avut placerea sa vadca aceste rezultate au intrat in cugetarea generala, totusi, candatentia se va indrepta asupra cercetarilor mele, nu vad celi s'ar putea opune. Scriind in mai multe randuri, si intr'oserie de conferinte la Paris, despre inceputurile Venetiei, atatde romans in ce priveste populatia, atat de bizantina in cepriveste formele superioare, pentru ca intr'un tarziu numaiItalia sa se intinda cu rosturile ei asupra teritoriului venetian,am invederat ca Adunarea poporului, Sfatul cel mare, Sfatulcel mic, Senatul nu sunt decat forme care se pot gasi si lanoi. Cum de altfel, in acea Geneva care s'a adaus numaitarziu la confederatia sviteriana, oricine cerceteaza atributiileAdunarii poporului, Consiliului mare, Consiliului mic si celorpatru sindici va trebui sa recunoasca, si acolo, ca in aceleasi

7

.4

.

'Main=

,.

,

.44

-1.

:

4:

,4

,

4

8 N. IORGA 382

imprejurari se desvolta aceleasi forme, si nu stiu care estenumarul documentelor in care sa se vorbeasca de cea maiveche Geneva a evului mediu, unde locuitorii de limba fran-ceza de astazi ar fi trebuit sa vina din tine stie ce regiuni,de vreme ce documentele nu prea vorbesc de inaintasii lor.

Am urmarit in toata Italia, in cea de Sud mai ales, exis-tenta unor comunitati rurale de acelasi caracter, si din cein ce mai mult se lumina Inaintea mea acest spectacol alvechii vieti romanesti, care, de altminteri, traieste si azi, ininstitutii de care sufletul poporului nostru este legat, supt co-durile pe care le ingramadim asupra lui.

N'am avut materialul trebuitor ca sa studiez, in ce pri-veste clanurile din Scotia, care s'au pastrat pans in secolulal XVIII-lea, in formele cele vechi, si ca organizatie militara,o stare de lucruri pe care avem dreptul de a o apropia destarea de lucruri dela noi si, in general, cu toate contesta-tiile recente care au aparut in colectia de studii Inchinated-lui Dopsch, intreaga situatia din Marea Britanie, dupaparasirea de legiunile romane, nu face deck sa corespunda,dupa cum am aratat in volumul al doilea din « Istoria Roma-nilor », cu cea dela noi. Adaug in sfarsit ca, acum in urma,cazandu-mi in mans o carte despre insulele din La Manche,care au o populatie franceza de origine normanda, ramasaInca dela inceputul secolului al XIII-lea in legatura cu An-glia, am constatat ca si acolo, in Guernesey, in Jersey, in-talnim forme de viata populara, intr'o regiune pe careregele Franciei, la anexarea Normandiei, o uitase si pe careregele Angliei o administra din punct de vedere englezcorespunzatoare cu aceste forme, pe care le-am urmarit,astfel, dela o regiune a Europei la cealalta.

Cand s'au alcatuit Statele romanesti, am scos la iveala,pentru a int ampina contraziceri care-si corespundeau admi-rabil, de o parte, la Bulgari de distinctia si cresterea d-luiMutafciev si, de alts parte, la Romani porniti pe o tagaduirede caracter personal, ca oriunde Romanii, traind viata aceastapatriarhala, s'au gasit in margenea unui Stat organizat, acestStat organizat i-a Indemnat, cum este firesc, la o alcatuirepolitica corespunzatoare. Pe malul drept al Dunarii, foarte

383 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 9

multa vreme au fost cetati de caracter latin, care rezumauin ele, nu numai viata din aceasta parte balcanica, dar siaceia ce nu putea sa capete acest caracter pe malul stang.Acum o lung de zile, spuneam ca episcopatele dela Vidinsi Durostor nu sunt altceva decat episcopate ale Dunarii sipentru un mal si pentru malul celalalt, si care au continuataceasta functiune, chiar dupa ce aceste cetati, odinioara latine,s'au slavizat, impunandu-ni, din cauza comunitatii necesareintre cele doua maluri, si forma slavona in Biserica si, cumBiserica era in legatura cu Statul, prin urmare si in Stat.Staruiu si pane acum in parerea ca, in partile Silistrei si aleDobrogii de mai tarziu, formatiile care se constata, prinmai multe izvoare bizantine, nu pot fi acelea ale Pecenegilor,inchisi in lagare si straini de agriculture, si nici ale Rusilor,o simply ceata military luata in serviciul Imparatilor dinConstantinopol; nu ramane, prin urmare, decat a se admiteRomanii.

Cand s'a intemeiat Statul din Arges; caruia i-a urmat peurma Statul moldovenesc dela Baia, nici Statul acesta nureprezinta o forma izolata la sfarsitul evului mediu. El cores-punde, fara a se fi exercitat o influents, creatiilor taranesticare se intalnesc in Elvetia, prin tovarasia, legate cu jura-mant, a vailor sviteriene.

Intr'o comunicatie facuta aici, am aratat cum ceea ce erauHabsburgii acolo, impotriva carora se faceau rascoale, era inpartile noastre regele ungar, pe care taranimea aceasta liberanu-1 putea suferi ca stap an.

Dar nu numai ca exists contemporaneitate, corespondentssi miscari paralele intre noi si celelalte natiuni, miscari carese inteleg mai bine la noi prin aceste forme apusene, insa siin Apus se pot intelege mai bine tinandu-se same de formelenoastre, dar la noi, in momentul creatiei Statelor, s'a afirmat,inainte de a fi afirmat aiurea, principiul Statului modern,Statului national, legat de un anume pamant, mostenit dingeneratie in generatie si dincolo de margenile caruia noi nu

.

I0 N. IORGA 384

intelegem a ne Intinde. Nu este la Inceputurile noastre opolitica europeana, o mare politica internationals, de im-perialism intins peste mai multe natiuni, ci una de stransa sistricta alipire la singurul pamant mostenit, notiune care secontinua veac de veac, pans in timpurile noastre, cum opot intelege usor cei cari vad situatia mai limpede daumai mult sama de care sunt drepturile si puterile noastre.

In secolul al XV-lea, Europa apuseana se gaseste Inca inevul mediu. In lectiile mele dela Universitate, eu afirm caformele evului mediu au trait acolo 'Ana la Revolutia franceza,ca monarhia, asa-numita monarhie absoluta este o iluzie, caordonantele regilor Franciei apar doar din cand in cand, cafiecare provincie pastrat obiceiurile, ca forma com-plicate a sistemului fiscal sau judecatoresc, care a fost asade criticata, nu se datoreste unei greseli a regilor, ci faptuluica societatea era deprinsa a trai in aceste forme, pe care nuvoia sa le schimbe si pe care a facut foarte rau cine le-aschimbat printr'o biurocratie abstracts, supt care nu mai estealtceva deceit miscarea anarhica a unor mase care nu parti-cipa de fapt deceit prin iluzii electorale la viata acelor tari.La noi, ca si la Turci, ideia romans s'a perpetuat : Statul afost Stat, Domnul a fost Domn, legea a fost lege. Nimanuinu i-a fost Ingaduit sa se amestece in lucruri care nu-1 privesc,atunci cand este vorba de interesul general. Acesta a fostun popor guvernat dela Inceput si care, din cauza aceasta,Impotriva tuturor uneltitorilor, accepts guvernarea, chiar atuncicand ea nu satisface intru toate nevoile sale.

Aici nu este un imprumut dela Bizant, de care noi ne-amdespartit at ata vreme, de si am fi dorit avem, pentruca era roman, ci instinctul popular este pastratorul, cum oarata limba si asezamintele, al acestei traditii romane.

Suntem deci, supt raportul guverndrii, mai sus deceit celemai multe teiri din Europa. Cu institutiile de acolo, Turciiar fi trecut peste noi; dace am ramas noi singuri si nu ne-amconfundat, cum crede mai toata lumea, Intr'un fel de robieotomana, de care ne-am fi liberat in secolul al XIX-lea numai,aceasta se datoreste faptului ca eram o comunitate militarastrans legata, raspunzand la fiecare porunca a Domnului.

si-a

sa-1

si-si

385 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI x

A venit Renasterea. Vedeti din cartea pioasa a d-lui TeodorBalan despre regretatul nostru coleg Dimitrie Onciul ca elavea de gand, fie ca intr'acolo it duceau propriile sale grijistiintifice, fie ca era impins in legatura cu examenele nume-roase si grele pe care a trebuit sa le treaca in calitate de pro-fesor bucovinean, ca el avea de gand, zic, sa se preocupe deinfluenta Renasterii asupra noastra.

Odinioara, tot aici la Academia Romans, am aratat, si in afarade intamplatorul si cu totul anacronicul Despot, care n'a lasatnicio mostenire in partile unde 1-a adus si de unde 1-a luatinapoi vantul, existenta tipului « Principelui » lui Machiavelsi la noi, de si el era amestecat cu un sentiment religiossincer si adanc, care nu se intalneste la « paganii » din Italiaacestui secol al XV-lea si al XVI-lea. Petru Rares, AlexandruLapusneanu sunt intrupari caracteristice ale unei epoci incare ceea ce hotaraste este virtu, posesiunea tuturor mijloacelorde inteligenta si de vointa, sentimentul fiind exclus, caretrebue pentru a birui cineva per fas et nefas. Dar, si aicieste originalitatea romaneasca : gasim ceva care nu ni vinede nicaieri si apartine produsului nostru propriu. Nu primimformele fail a le cobori in esenta insasi a fiintii noastre,sau, altfel, formele acestea raman la suprafata, avand ovaloare numai pentru observatorii superficiali. 0 oarecarelibertate in ce priveste religia noi am avut-o totdeauna, sireligia aceasta insasi a fost o forma cu totul specials a orto-doxiei. 0 religie de « popi s, nu de episcopi, o religie dedatini, nu de canoane, o religie de larga libertate, care a pututrezista tocmai de aceea stapanirii ierarhice, neiertatoare inporuncile sale, a catolicismului apusean. Nu ni-a fost greu,deci, sa trecem dela ideea cresting la ideea romans, fail aparasi cu totul pe cea dintaiu, in momentul cand aceastarevolutie s'a petrecut, iar Renasterea, putem zice, n'a fostla noi un lucru luat dela altii, deveniti invatatori ai nostri,oricat, in ce priveste scrisul, s'ar observa un imprumut, cicrestinismul nostru a fost in sensul roman, pe care 1-a restau-rat Renasterea. Cugetarea noastra n'a fost inlantuita nicio-data de oranduiri de caracter religios, ci, trecand peste toateformele, ia, potrivit cu ratiunea omeneasca, care nu este

-

12 N. IORGA 386

dusa insa pans la rationalizari si rationalism, indreptarile salepermanente. In aceasta privinta, Ureche, ca si Miron Costin,ca si Constantin Cantacuzino, sunt tipuri -cu totul deosebiteale spiritului Renasterii, asa cum, pe fondul cel vechiu, caren'a fost inlocuit, ci numai altoit, se pot intalni numai inlocurile noastre si potrivit cu insusirile rasei.

IV.

Pang si legaturile noastre cu Imparatia turceasca, urmasaa celei bizantine, au capatat un caracter cu totul particular.Este adevarat ca intre dinastia lui Osman si intre emirateledin Asia Mica au putut sa fie legaturi pe veche baza asiatica,pe care le putem interpreta ca fiind corespunzatoare cu cese numeste in Apus suzeranitate.

Dar la crestinii din Peninsula Balcanick oricat de multsituatia Imperiului bizantin, la un anume moment, fats deemirii deveniti sultani si cu apucaturi regale, mai tarziu im-periale, ar avea, prin indatorirea de a merge la razboiul ocro-titorului mai puternic si amenintatorului permanent, o asa-manare cu situatia Domnilor din Tara-Romaneasca, si tinandsama de faptul, care s'a putut constata usor, cum o semnalamde multa vreme, ca actele de supunere care s'au prezintat,la 1770, de boieri cari doriau sa asigure o situatie mai bunstarii lor, n'au nimic autentic, ci sunt o fabricatie a generatieide atunci si in special a lui Ienachita Vacarescu, totusi pansla intelegerea cu Mircea-Voda a lui Mohammed I, inlocuitorullui Musa, prieten si « frate » al Domnului muntean, nu seintilneste niciun fel de invoialk scrisa sau nescrisa, cu oPutere cresting, avand caracterul legaturii stabilite intreaceasta tars de jos a poporului romanesc si. intre Statul celnou, cu tendinte de organizare imparateasca. Ceea ce senumeste tratatul » cu Venetia, prin care se recunoaste Repu-blicii stapanirea asupra unor anumite cetati si tinuturi dinGrecia de astazi, in schimbul unui dar anual, unui perches,s'a stabilit dupa ce, renuntandu-se la razboiu si dintr'o parte sidin alta, intre cele doua puteri, atat de putin asamanatoare, a

«

387 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI

Turcilor navalitori si a apararii romanesti, a intervenit oconventie durabila, care, bine inteles, nu putea sa fie niciea un tratat, ci numai un privilegiu de gratie, un act deiertare fats de cineva care recunoaste suprematia Sultanului.

In interpretarea insa, de-a lungul timpului, a acestui actdela inceputul secolului al XV-lea se observa, in ciuda necon-tenitelor incalcari din partea unei lumi turcesti din ce in cemai amestecata si degenerata sub raportul moral, o largatalmacire, care arata si ea putinta de creatie proprie a mintiipolitice romanesti.

Cand, mult mai tarziu, problema turceasca a fost adusainaintea Europei si rostul insusi al Statului otoman era acumaltul, interpretat dupd principii europene, notiunea aceastade « suzeranitate *, asa de putin obisnuita in epoca moderns,total deslipita de evul mediu, s'a impus forurilor Europei,de alminteri impreuna cu actele plasmuite, a caror auten-ticitate, asa de rare on si intr'o forma asa de timida se taga-duia de Turcii cei noi.

Prin a doua jumatate a secolului al XVII-lea, in Europaintreaga s'a stabilit regimul de Curte, dupa exemplul luiFilip al II-lea, care, langa imensa manastire a Escurialului,isi avea cele cateva odai in care a lucrat si multa vreme atanjit de moarte, cu hotarirea de a nu se aseza in Madridulvecin, care isi datoreste toata prosperitatea si impodobireaartistica Bourbonilor, veniti mai tarziu, in secolul al XVIII-lea.Ludovic al XIV-lea, fiu si sot de printesa spaniola,ridicat mareata resedinta dela Versailles pentru a cuprindeintr'insa o intreaga lume traind in jurul regelui si prinaceasta renuntand la toate rosturile de provincie, la toateamintirile de castel. Iar, dupa aceea, n'a fost print italian, simai ales german, care sä nu doreasca sa-si aiba, la o partede vechiul oral de resedinta, o astfel de stralucita casa detars, unde sä fie la adapost de orice surprindere si, tocmaiprin izolare, sa se ridice intr'o lume de prestigiu extraordinars1 nenatural.

Tarile noastre aveau, de foarte multa vreme, s'ar puteaspune : chiar dela inceput, in jurul Domnului, o organizatie

23

si-a

.

14 N. IORGA 388

de Curte, corespunzatoare vechii ierarhii bizantine, asa derespectata, care isi are Inceputurile dela Constantin-cel-Mare.Intr'o recenta conferinta, Inca nepublicata, tinuta la Alba-Iulia, am pus fats in fats cu acesti Domni incunjurati de aceaierarhie bine stabilita, fiecare avandu-si rangul si insigniile siprivilegiile deosebite si imitand, Intr'o forma, oricat de sara-cita, stralucirea bizantina transmisa sultanilor otomani, peprintul ardelean, care nu este de fapt deck seful unei ordinide lucruri medievale, sprijinita pe deosebitele categorii con-stitutionale, care se adunau din cand in and Intr'o diets,pentru a hotari ceea ce se poate acorda, ca dari si contin-gente militare, acestui stap an mai mult nominal al tarii.

Dincolo de munti, acest mic monarh de rasa ungureascanu avea deci nici capitals, Alba-Iulia, vechiul nostru Bal-grad, neavand decat o legatura particulars cu B athorestii,nici un numar de demnitari cari stea necontenit la inde-mana, ei fiind inlocuiti foarte dese on cu tot felul de straini :clerici catolici din Ordinul Iezuitilor, nobili de tara venitiintamplator si pentru catava vreme langa un stap an cu careaveau legaturi personale, aventurieri din toata lumea, scriitoride anale in latineste. Tezaurul ardelean n'a existat niciodata,si administratia deosebitelor parti ale tarii era in sama unororgane, care fusesera de multa vreme stabilite in evul mediu,pe baza privilegiilor acordate de regii de odinioara ai Ungariei.

Oricat de mult cei doi RakOczy ar fi exercitat, din cauzasituatiei lor, si in legatura cu Apusul, din cauza amintiriivechilor « crai » ai Ungariei, pe cari ii Inlocuiau in acestultim refugiu al Statului oarecum national, oarecare hege-monie si dincoace de Carpati, dar °data ce acestia au dis-parut, ce modesta este situatia bietului Secuiu calic si des-pretuit de atatia dintre supusii sai, care a fost MihaiApaffy, fats de Domnia, pecetluita cu vulturul bicefal bi-zantin, a unui erban Cantacuzino, caruia gandul it zburadrept p ana la mostenirea imparateasca a stramosilor sai !

La acesti Domni ai Tarii-Romanesti si ai Moldovei, pelanga vechea traditie bizantina, se adauga in aceasta vreme, caun al doilea element de sinteza, tot ceea ce curtenii occidentali

sa-i

389 PARALELISME SI INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 15

puteau sa introduce, din noile obiceiuri ale lumii cato-lice. Dar peste amandoua aceste datine, asa de deosebiteIntre dansele, de si tot Bizantul era acela care influentaseasupra stralucirii monarhiei spaniole, ea insasi creand Curteafranceza din secolul al XVII-lea, era la noi un amestec, decel mai mare interes, Intr'o alts sinteza stransa, care nu s'ar fiputut realiza aiurea, Intre aceasta maretie mestesugita, arti-ficiala si intre cea mai veche traditie de viata populara cudrept electiv, care se prelungia la Romani din cele dintaiInceputuri ale Statului, in traditiile, care n'au murit nicio-data, ale unei tovarasii pline Inca de vlaga. Astfel, ConstantinBrancoveanu, la Curtea caruia era un reflex al splendorilorbizantine si dela care plecau daruri pentru toate capeteniileBisericii ortodoxe, papa in adancul Asiei, la dansul, carefacea sä se tipareasca lucrari in multe limbi pentru Intrebuin-tarea bisericeasca si folosul cultural al tuturor neamurilorrasaritene, puterea-i era datorita vointii manifeste a multimilor,cu ostasii in frunte, care 1-au vrut Domn dupa moarteaunchiului sau, Serban Cantacuzino. Si aceasta alegere de ca-racter popular corespunde intru totul cu aceea din care arezultat Domnia unui Constantin Serban si chiar cu Domnia,sprijinita pe o biruinta de pribegi si pe puterea unei clase mili-tare, a batranului Matei Basarab, fara sa uitam alegerea decatre boieri in munti, dupa moartea lui Mihai Viteazul, a luiRadu Serban Insusi. Nicairi nu se observe, prin urmare, ca lanoi legatura intre cel mai hotarit drept al tuturor categoriilorpopulatiei de acelasi neam si Intre formele cele mai stralu-cite ale vietii monarhice in aceeasi proportie ca la noi. Bran-coveanu nu poate fi comparat, supt acest raport, cu niciunuldintre stapanitorii Europei centrale si a Apusului. Atuncicand apare Incunjurat de Patriarhi si episcopi subventionatide dansul, dupa ce Vasile Lupu dominase si Biserica patriar-hala a Constantinopolului si aceea a Ierusalimului si a Ale-xandriei, el este fail indoiala mostenitorul, ca drept crestinsi cu misiune de a apara legea comuna tuturor ortodocsilor,al Imparatilor din Constantinopolul de odinioara.

Avem a face si aici, prin sinteza si adaptare, cu o creatieromaneasca, pe care n'o determine nicio influents exclusive

16 N. IORGA 390

de aiurea si care, prin urmare, nu datoreste vietii generalea Europei formele sale.

Cand au aparut asa-numitii Fanarioti, pe cari am stiutsa ni-i insusim foarte rapede, cum si aici de atatea on amdovedit-o, inlaturand prejudecata « nationalists » ca dela obucata de vreme am. intrat intr'o robie greceasca, urmarindelenizarea, si cu termen scurt, in toate domeniile vietii noastrepublice si ale culturii noastre, comparatia care se impunepentru cine cunoaste istoria universals intre Nicolae Mavro-cordat si intre multi stapanitori din Apus este cu totul inavantagiul lui. Din vechea viata antics, printr'o traditie caren'a fost niciodata intrerupta si care se intrupeaza inteo atmo-sfera de familie de o frumuseta deosebita, de o corectitudineabsoluta, expusa privirii cercetatoare a mediului incunjurator,care nu ingaduia scapatari Domnului roman de origine ame-stecata, in care nu lipseste insa si sangele vechilor monarhiromani, de care mai ales este mandru acest om al unei tarziiRenasteri, Mavrocordatii si neamurile inrudite cuIpsilantesti, Moruzesti, Sutesti si celelalte familii domni-toare pans la sfarsitul epocei asa-zise fanariote, au aceste ele-mente de viata morals si religioasa care lipsesc prea mult con-temporanilor din Apus, oricat de deplina ar .fi fost indepen-denta acestora si oricat de mare puterea lor. N'are decat sa-siaminteasca oricine ce s'a petrecut la Curtea Franciei dupadisparitia in mijlocul blestemelor a lui Ludovic al XIV-lea,acea vreme a Regentului, oricat de luminat, de bine intentionat,si oricat s'ar face de mare locul calomniei evidente, sa se o-preasca la scenele de purtare nerusinata, la atitudinile cinice, larasp andirea, fart niciun fel de socoteala si de mustrare de cu-get, a banului public, la incapacitatea de a face sa triumfe for-mule noi, la care s'a gandit acest regent Filip de Orleans,pentru a intelege cat de adanca era la noi pietatea fats de cre-dinta luata in batjocura din ce in ce mai mult in lumea aceastaapuseana, cu urmarile ce se puteau astepta, ca si spiritul derespect al celor tineri fats de cei mai in varsta, eticheta strictpastrata ca pe vechile vremuri bizantine, dorinta de a seincunjura Domnul cu oameni luati din toate neamurile,

dansii,

alesi,

39! PARALELISME $I INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI

din orasele sasesti ca si din departata Italie si, mai tarziu, dinlumea artistilor de pretutindeni, chiar din Geneva, avand astfeltot ceea ce trebue pentru a prezinta, dupa obiceiurile celemai vrednice de pastrat, monarhia in toate rosturile ei.

Aminteasca-si cineva de viata dela Curtea regelui Frederic-Wilhelm I-iu, de groaznicele certuri de familie, de loviturilecare cadeau gramada asupra copiilor, de lipsa de orice sen-timent a fiului fats de tats si de orice reserva in crudarazbunare a tatalui fats de incercarile de independents alefiului ; n'are decat sä ceteasca plangerile surorii lui Frederical II-lea, markgrafina de Bayreuth, si cu privire la familiain care se maritase si unde trebuia sa-si apere sotul impo-triva pumnilor socrului, si la zgarcenia din propria ei familiede acasa, care o lass neajutata p aria la primejduirea sanatatii,n'are decat sa ceteasca anumite scrisori ale lui Frederic insusi,in care este batjocura fats de oricine, si de cei cari in aparentaii stau mai de aproape; n'are deck sa-si inchipuie, fats derespectul care se acorda de sotii for Doamnelor dela noi,soarta, asa de nenorocita, a nobilei femei care a fost sotialui Frederic si care si-a trait aproape toata viata intr'o izolareasamanatoare cu aceea a unei temnite, adaugandu-se la barba-ric si despretul cel mai nemeritat, pentru ca sa guste paceaasezata, bunele moravuri, grija de pastrarea cuviintii in oricemanifestare, la deosebitele familii domnitoare care s'au suc-cedat la noi.

Ar merita reproduse, decat *sa fac astfel de comparatii,cele cateva pagine in care Ungurul francizat si asezat inTurcia, de Tott, descrie mediul familiar in care traia Romanulbizantinizat, coboritor din Basarabeni si Bucovineni din par-tile cele mai modeste ale boierimii, Ioan Callimachi, la Con-stantinopol, unde el nu facea, de altfel, decat sa uneasca tra-ditiile cele mai bune de acasa cu ceea ce-i impunea aceastaeticheta transmisa de-a lungul secolelor, care impusese tuturorbarbarilor in vechiul Bizant.

D. Ilie Minea a relevat cu dreptate ca reformele lui Con-stantin Mavrocordat in toate domeniile politice si sociale,urmand pe cele fiscale, cu sistemul de patru « sferturi », ale

A. R. Memoriik Sectiunii Istorice. Seria III. Tom. XX. Mem. 2o.

17

.

a

0

N. IORGA 392

tatalui sau, nu yin de pe urma atmosferei « filosofice » dinApus, ci o precedeaza. De fapt, pe cand curentul reformatorera reprezintat prin criticile unui Giannone si opera de rea-lizari a unui Tannucci la Neapole, Domnul roman a pusin executiune un intreg plan indraznet a carui desavarsire afost oprita in parte numai de imprejurarile defavorabile actiuniiaceluia pe care Lyonesul Flachat it numeste un « Petru-cel-Mare » fare mediul necesar.

V.

De cate on rascoleste cineva prin miile de mii de documenteale trecutului nostru, el nu se poate sa nu fie lovit, in cepriveste forma lor, de marea deosebire care exists Intre ceicari le-au scris in capitalele romanesti sau in orasele de pro-vincie, ba pans si in cutare sat unde se gasia Inca un pisarcu grija bunei cuviinte si a elegantei, si intre" zecile de pagineformaliste, Intr'o limbs fabricate, pe care le prezinta tarileapusene. Acolo, mecanizarea merge din ce in ce mai rapedecatre desavarsire, pe cand la not nu lipseste in cel din urmaravas, in cea mai simple scrisoare de familie, luminata de oconceptie religioasa si morals superioara, in actele de anchetaprezintate Domnului de boierii insarcinati cu lainurirea unuiproces, care incep printr'un proemiu unde se recurge laideile cele mai Inalte pentru a explica donatia facuta uneibiserici sau unui credincios, o note de viata reala, un senti-ment de duiosie, un element caracteristic pentru viata sigandire, o izbucnire de originalitate in fond si in forma.

Toate acestea sunt, prin urmare, innalte documente deacea omenie care caracterizeaza intreaga noastra viata.

A venit Revolutia franceza, care nu este altceva decat unfenomen general european, care s'a cristalizat la Paris, spri-jinindu-se pe lucruri venite din toate partile, in conceptia,acum dominants, a unei singure umanitati, pretutindeni deaceeasi forma. Imitatia a mers rapede dela un capat al Europei

0

.

18

:

,A

!.

-

-

.

.

: 5 .

..., -;:::"'

.

1

393 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 19

la celalalt, si ceea ce era mecanic si abstract in Franta apastrat acelasi caracter pretutindeni unde s'a introdus. $i ceicari aveau nevoie de liberare si cei liberi de multa vreme ausimtit un fel de datorie sä rupa cu trecutul, sa paraseascaformele transmise de-a lungul veacurilor, pentru a adopta acelecreatiuni franceze care nu sunt decat efluxul, in domeniulvietii publice, al unei filosofii pur formale. La noi, deintr'un anumit mediu boieresc, sau la anumiti straini, pro-paganda franceza, de altfel destul de slabs, n'a putut sa ramanafara ecou, lumea nu s'a lasat cucerita. Aceasta nu este unsemn de inferioritate, ci Inca o afirmare a unui suflet deosebit :Grecul Rigas, atata vreme intrebuintat de boierul Branco-veanu la Bucuresti si amestecat in toate rosturile noastre, el,care si-a capatat in aceasta Capitals munteana toata pregatireaculturala superioara, din care au iesit poesii, realisari carto-grafice, proclamatii, cu spiritul sau international putea de-veni un iacobin revolutionar. La Romani, la cari notiuneade revolutie echivaleaza cu sfaramarea de ordine si lipsade buns cuviinta, succesul n'a putut sa fie atins si, ca si intimpul Marelui Razboiu, fata de propaganda bolsevica, facutaprin armata de zeci de mii de oameni care stapania Iasul,si multimea nestiutoare si cercurile mai inalte, accesibile totusila orice curent de cultura, au dat din umeri inaintea exagera-rilor unei doctrine, care, indata ce trece de o anumita masura,nu mai poate avea legaturi cu sufletul nostru.

Dar aceasta n'a impiedecat, pe o vreme cand, dupa domi-natia lui Napoleon, can cum este Franca si atatea regiuni carefacusera parte din ordine a napoleoniana nu stiau cum sastranga, din amintirile mai vechi si din realizarile de ieri,elementele necesare pentru o Constitutie, ca toata clasa noastraboiereasca, in refugiile dela Brasov, dela Cernauti, dela Chi-sinau, in, fata revolutiei grecesti, sä nu se gandeasca la altcevadecat la crearea noului statut modern al Statului roman.Aceasta framantare de idei a dus pe urma, in legatura cuinteresele Rusilor, cari voiau s'o mentina in anumite margenisi s'o intrebuinteze pentru scopurile lor, la acel RegulamentOrganic, care, cu toata presidentia lui Chiselev, este totusio creatie originals a poporului roman.

.

.

-

'.

.

,

...:- v

. 2? . ,I

f

r et.e .. 2 e-I : a ' I

I I, -

... .

I . ..s V

t .:e. I' ' o zriP

:., 6 4.1..,4 ..S....

20 N. IORGA 394

Dar pe vremea aceasta Apusul traia in plin romantism.In literature, in arta, in cugetare, in viata publics, in tendintilede viitor domnia o infloritoare anarhie, un entusiasm carenu suferia niciun frau. Ne-am impartasit fare indoiala sidin aceasta viata noua a tarilor celor mai inaintate in culture,dar la noi s'ar cauta in zadar, in literature, in modestele mani-festatii artistice, in viata de familie, asa de criticata de cala-torii apuseni cari nu cunosteau bine lumea noastra si uitaseraputintel lipsurile de acasa dela dansii, in indreptarile spreviitor ale vietii de Stat, nimic din interesantul si coloratulexecs, in care cadea, de multe ori, aceasta tendinta de rastur-nare si de noua creatie spontana, in afara de realitate, aromantismului. Sunt asa de asezati revolutionarii nostri, incat,si atunci cand boierimea din Iasi a vrut sa dea o alts interpre-tare Regulamentului Organic, supt conducerea generatiei luiKogalniceanu, si cand, la Bucuresti, studentii intorsi delaParis au vrut sa darame protectoratul rusesc, doar intamplatorclack intr'o imbulzire, s'au vazut cateva picaturi de sange.Nu s'au ridicat niciodata esafoduri la noi pentru ideile poli-tice si se numara pe degete atentatele savarsite impotrivasap anitorilor.

Numai o parte dintre Romani traiau in cele doua State cares'au reunit la 1859, prin silintile boierilor si intelectualilor,fare nicio violenta si fare niciun scandal, fare nicio jignireadusa acelora ale caror idei au fost invinse si interesele in-calcate. Mara de hotarele tarii libere, milioane de Romanierau instrainati. Pentru liberarea natiunilor apasate catecrime n'au fost savarsite de tineri inflacarati, de conspiratorireuniti in societati, de agitatiile subterane Si, din parteaguvernelor, cate spanzuratori n'au fost ridicate, cate gloanten'au fost trimese multimilor iesite in strada!

De asa ceva este scutita nobleta vietii noastre contemporane.In urmarirea, prin carti, prin propaganda de idei, prin

trezirea de sentimente, a dreptului nostru national, care ainvins prin asa de mari sacrificii in timpul Marelui Razboiu,noi n'am intrebuintat nici pumnalul asasinului, nici bombacomplotistului, si niciunul din guvernele care stapaniau, si cu

,

395 PARALELISME $1 INITIATIVE DE ISTORIE UNIVERSALA LA ROMANI 21

cats asprime, elementele supuse ale neamului romanesc n'atrebuit sa mearga cu mijloace de represiune, necontenitintrebuintate aiurea, impotriva revoltei.

A venit un timp de idei sociale, pentru toata lumea. Celemai ciudate inchipuiri de reforms au rasarit pretutindeni.Confuzul Saint-Simon a devenit un zeu pentru saint-simonieniijai si Fourier si-a organizat falnsterele, pe and filosofia luiAuguste Comte a crezut ca elimina pentru totdeauna tot ceeste metafizica, tot ce se ridica mai presus de saltarele uneicugetari aristotelice, impartita in capitole si paragrafe, si eco-nomismul lui Michel Chevalier a starnit in mintea abstractsa lui Karl Marx planul unei intregi societati, asezate pe o bazacare inlatura concurenta individuals si nu rasplateste meriteleosebite, netinand sama de nimic care sa ajute individual, insufletul oamenilor. La noi fourierismul s'a marginit la in-cercarile dela Scaieni ale boierului Balaceanu, in care adeptiiau fost alesi mai mult din tiganimea locals, socialismul deimport n'a trecut de margenile unor cercuri de intelectualisi de agitatori politici cleat pentru a ispiti cateva sufletesimple din randurile muncitorilor.

Dar, cand marea problems socials a noastra, aceea a im-proprietaririi taranilor, s'a impus, ea si-a capatat, dupa rascoa-lele puse la cale de agitatori in mare parte straini, o solutiedreapta, prin cedarea de buns voie, in chipul eel mai generos,pentru o despagubire de nimic, din partea proprietarilor, aunui pamant pe care it recunosteau ca odinioara 1-au capatat,prin mijloace, mai mult de parasire decat de constrangere,din mana taranilor, vechi mostenitori ai acestei brazde.

Am vrut sa amintesc aceste manifestari de spontaneitatecreatoare, intr'o vreme and din nou se crede ca de aiureaavem sa imprumutam formele cele noi ale vietii noastre,pentru a arata ce mare greseala se face, nu numai fats denevoile noastre de astazi, dar fats de datoria, pe care o avem,de a pastra neatinsa o mostenire de bun simt si de ordine,care reprezinta partea cea mai pretioasa din intreaga noastraviata nationals.

ZENOVIE PACLISANU. Un vechiu proces literarN. IORGA. Practica domneasca a unui ideolog: D. CantemirI. LUPAS. Imparatul Iosif II ai rascoala taranilor din Transilvania .

N. IORGA. Trei generatii in vieata publics romaneascA dupa judecata luiJ. A. Vaillant

Lei

25.-5.-

50.-

5TOMUL XVII, (1935-36): 240. -N. IORGA. Doua hrisoave domnesti pentru manastirea Margineni inchi-

nata Muntelui Sinai 30.N. IORGA. Trei rare documente fanariote r 0.G-ral R. ROSETTI. Din corespondenta inedita a Principelui Milan al Ser-

biei cu colonelul Gheorghe Catargi in timpul rAzboiului din 877-878 35.ST. METES. Din istoria Dreptului romanesc din Transilvania 20.-N. IORGA. Formularul fanariot 10.N. IORGA. Consideratii istorice asupra documentelor prezentate de d-1

Marcu Beza 5.FRNZ BBINGER. Robert Bargrave, un voyageur anglais dans les paysroumains du temps de Basile Lupu (x652) 35.

N. IORGA. Comemorarea lui Lope de Vega 5.N. IORGA. Explicatia monumentului dela Adam Clisl 5.AURELIAN SACERDOTEANU. Doua acte hategane ai unul valcean 1o.P. P. PANAITESCU. 0 istorie a Ardealului, tradusa de Miron Costin ro.ALEXANDRU CIORANESCU. Petru Rare§ ai politica orientala a lui

Carol Quintul 10.N. IORGA. Dovezi despre conatiinta originei Romani lor 5.H. DJ. SIRUNI. Marturii armeneati despre Romania. Extrase din Cronica

Armenilor din Camenita 1o.N. IORGA. Mare le logofat al bisericii constantinopolitane Hierax si

insemnarile sale pe un manuscript al Academiei Romane 5.ANDREI RADULESCU. 24 Ianuarie 1862 25.TOMUL XVIII, (1936): 290.-ANDREI RADULESCU. Constitutiunea cehoslovacA 45.FRANZ BABINGER. Originea ci sfaraitul lui Vasile Lupu r 5.I. LUPAS. Voevodatul Transilvaniei in sec. XII si XIII . 25.Dr. ALEKSA IVIC. Documente privitoare la milcarea literara si culturala

a Romani lor din Ungaria in sec.: XVIII si XIX 25.N. IORGA. I. In jurul lui Mihai Viteazul; II. Originea lui Mihai-Viteazul

dupa o cronicA romfineasca 25.MIRCEA DJUVARA. Criza dreptului public international 20.-N. IORGA 0 scrisoare importanta a lui Cezar Boliac 5.N. IORGA. Inceputurile 9i motivele desnationalizarii in Sacuime . . . 15.ALEX. LAPEDATU, Un episod revolutionar in luptele nationale ale roma-

nilor de peste munti acum o jumatate de veac 50.-I. LUPAS. Leopold Ranke 9i Mihail Kogalniceanu 1 o.N. IORGA. Congresele de istorie dela Venetia ai dela Roma 1o.N. IORGA. Au fost Moldova 9i Tara- RomaneascA provincii supuse Fans-

riotilor ?N. IORGA. Sculptura in lemn romaneascA 10.-N. IORGA. Neamul lui Petru Schiopul 9i vechi documente de limbs mai

noun 10.-

TOMUL XIX, (1937-38):G-ral RADU ROSETTI. Un uitat, Generalul Ion Em. Florescu . .

N. IORGA. Stiri not despre sffiraitul secolului al XVI-lea romfinescR. V. BOSSY. Urme romfineati la miaza-noapteVICTOR SLAVESCU. Opera economics a lui Ion GhicaCONSTANTIN I. KARADJA, Steagul romanesc al lui Istratie Dabija

VoevodN. IORGA. Comemorarea lui Giacomo Leopardi

290.-ro.15.10. -15.25.5.

,

. .

. .

. . . .

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . . . . .

. . . . .

. . . . . . . . . . . . . .. . . . .

. . . . . ..... . . . . . .

. . . . .

. . . . . . .

, . . . . . . .

. . .

. . . . . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . . . .. . . . . . . . .

N. IORGA. Exists o traditie literara romaneasca?FRANZ BABINGER. 0 relatiune neobservata despre Moldova sub domnia

5--lui Antonie-Vocla Ruset (1676) 25.

FRANZ BABINGER. Originea lui Vasile Lupu 1 o.

N. IORGA.- 0 cronica munteana in greceste pentru secolul al XV-lea ? . 5.N. IORGA. Rogeriu Iosif Boscovich al Moldova 5.Prof. G. TA$CA. Cum a evoluat claca dela inceputul infiintarii ei si

pans azi 15.N. IORGA. Noi descoperiri pfivitoare la istoria Romanilor io.

5.--N. IORGA. Despre civilizatia romfineasert la 187oP. NICORESCU. Bisexarchus, un grad necunoscut in armata pre-byzantina 15.P. NICORESCU. Garnizoana romans in sudul Basarabiei 20.N. IORGA. Un memoriu politic catre Cuza-Voda 5.G-ral R. ROSETTI. Costachi Rosetti Tetcanu 1814-1879 7.N. IORGA. Conflictul militar austro-rus in 1854-56 r5.Prof. N. BANESCU. Pared noun asupra lui Kekaumenos ..... . . 5.GH. DUZINCHEVICI. Cava nou asupra legaturilor lui Sobieski cu Moldova. 10.ION RADUCANU. Econornistii straini in Academia Romans io.G-ral R. ROSETTI. Insamnatatea istorica a caderei Plevnei 7.N. IORGA. Un mare ganditor italian despre luptele din sud-estul Euro-

pei: Giambattista Vico io.ANDREI RADULESCU. Constitutiunea polona din 23 Aprilie 1935 25.TOMUL XX, (1938):N. IORGA. Zece inscriptii de morminte ale Mavrocordatilor . . . . . . 5.N. IORGA. Despre revolutia dela 1848 in Moldova 35.P. P. PANAITESCU. Mircea cel Raman si suzeranitatea ungureasca . . is.N. IORGA. Inceputurile istoriei universale la Romani 20.N. BANESCU. 0 colectie de sigilii bizantine inedite i5.N. IORGA. Vasile Alecsandri, student la medicina 15.I. NISTOR. Ocupatia austriaca in Principate, 1854-1857 45.N. IORGA: Un post al latinitatii in lumea germanica: Austria xo.ION RADUCANU. In amintirea lui Ernest Solvay 1838-1938 5.ION D. NISTOR. Principatele roman sub ocupatia ruseasca 35.-I. PETROVICI. La un secol si jumatate dela nasterea lui Schopenhauer i 0.Dr. KURT WESSELY. A doua Diploma Leopoldina 45.N. IORGA. Sensul 4 Gazetei Transilvaniei s 5.H. DJ. SIRUNI. Aron Voda, Razvan Vocla si Eremia Voda 10.N. IORGA. Intinderea spre Stark a Moldovei lui Stefan-eel-Mare . . io.G-ral R. ROSETTI. 1.Cultura militara. 2.Ce spun Maresalul Mackensen

despre operatiile sale contra Romaniei 10.N. IORGA. Paralelisme helveto-roman io.N. IORGA. Principiul nationalitatilor si greselile lui Bismarck. To.G-ral R. ROSETTI. Steaguri, prapure (polemici). 5.N. IORGA. Paralelisme si initiative de istorie universals la Romani 12.

C. 53.232

A

I

. . . . .......!

. . .

.

..

. . .

I-

LI

.

. . . . ...

.

. . . . . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . . . . . . . . . .

. . . . . . .

. . .

. . .

. . . . .

. .

. . . . ..

. . . . . . . .. . . . .