ParazitismulA efectuat: Andronache Zinaida

Cuprins:DefinitiiClasificare generalitatiParaziti ai plantelorParazitismul cu acarieni si insecte la pasariParazitismul cu pureci si capuse la mamifere (pisici)Parazitismul la omBibliografie

Parazitismul este o form de via n care parazitul i procur hrana necesar de la un alt organism viu numit gazd pe care-l paraziteaz i i produce carene care duc frecvent la mbolnvirea sau chiar moartea gazdei.

Parazitismul este obligatoriu si permanent; este intalnit in lumea animalelor (ex: cucul isi depune ouale in cuibul altor pasari, dupa ce, in prealabil, ouale acestora au fost aruncate) si in lumea vegetala (ex: lupoaia si cuscuta paraziteaza trifoiul).

Dup regnul vegetal sau animal din care provine gazda exist:- fitoparazii - zooparazii

Dup locul unde paraziteaz, paraziii pot fi:- endoparazii (triesc n corpul gazdei) - ectoparazii (triesc pe corpul gazdei).

De exemplu endoparazii sunt viermii intestinali, iar ca ectoparazit se poate aminti Sarcoptes scabie care produce scabie.

De la inceputul inceputului si pana acum, orice vietuitoare, in evolutia proprie, a trebuit sa-si gaseasca un loc al ei in lume. Fiecare specie ocupa o asa-numita nisa ecologica, o anumita pozitie in cadrul unui ecosistem.

Pentru vietuitoarele parazite, acest mod de a trai, pe seama unui organism-gazda, nu inseamna altceva decat ca si-au gasit o nisa ecologica a lor. Cu adevarat impresionanta este diversitatea aspectelor pe care le poate imbraca acest fenomen. Exista mii de specii parazite - protozoare, plante, animale, ciuperci .

Desi vasta majoritate a speciilor de animale parazite sunt nevertebrate, exista cateva cazuri binecunoscute si printre vertebrate.

Printre plante, exista unele obligatoriu parazite si altele mai putin pretentioase, care pot trai oricum: daca gasesc o gazda s-o paraziteze, bine; daca nu, nu. Unele plante sunt semiparazite: vascul - crescand pe alte plante si "furandu-le" seva bruta, dar facandu-si singure fotosinteza.

Multe nevertebrate sunt parazite in stadiul de larva, dar duc o viata libera in stadiul de adult sau invers.

Paraziti ai plantelorPaduchele lanos (Pseudococcus sp.) Sunt insecte parazite de dimensiuni foarte mici, dar care pot fi deosebit de daunatoare prin faptul ca formeaza colonii numeroase pe suprafata plantelor. Se strang pe tulpina si pe partea interioara a frunzelor. Prezenta lor este data de aspectul albicios pe care il dau plantelor pe care le colonizeaza. Se hranesc cu seva si avanseaza catre radacini. Daca planta nu este tratata la timp, infestarea poate duce la uscarea acesteia.

Afidele (Aphis sp.) Afidele sunt foarte des intalnite, semnele prezentei lor fiind aspectul lucios al frunzelor, aspect dat de excrementele parazitilor care se depun in timp pe suprafata frunzelor.

Acarienii (Tetranychus) Sunt paianjeni de mici dimensiuni ce nu pot fi observati cu ochiul liber. Semenele care ajuta la depistarea prezentei sunt aparitia petelor galbene pe suprafata frunzelor si caderea frunzelor tinere. Se inmultesc foarte usor, in special in mediile calduroase si foarte uscate.

Tripsul (Thrips sp.) Acesti paraziti se hranesc cu seva plantelor, larvele inteapa frunzele si sug seva, ceea ce are ca efect patarea si uscarea frunzelor. Se inmultesc rapid in mediul cald si umed. Se pot observa cu usurinta pe frunze, avand culoarea galben-maronie. Plantele infestate cu trips se trateaza cu insecticid special.

Parazitismul cu acarieni si insecte la pasariPsrile, ca i mamiferele, inclusiv omul, sunt gazde pentru diferii parazii externi care pot provoca leziuni, stri de disconfort sau chiar disfuncii animalelor parazitate. Arachnoentomozele sunt boli parazitare produse de acarieni i insecte; afeciunile produse de arachnide sunt denumite arachnoze, iar cele produse de insecte, entomoze.

Dintre arachnoze, la pasari mentionam raia- produs de parazii (acarieni) din genul Cnemidocoptes, care determin:

1. Ria picioarelor - ntlnit la gin, curc, bibilic, fazan i mai ales la cocoi i curcani. Aceasta apare la psrile mai n vrst, indiferent de anotimp i se caracterizeaz prin cruste groase de culoare alb - vroas la nivelul picioarelor, care duc n timp la desprinderea solzilor, inflamaii i chiopturi

2. Ria corpului este o parazitoz foarte contagioas, cu evoluie rapid. Parazitul se localizeaz n apropierea tijelor penelor, ducnd la cderea acestora, mai nti de pe crupion, apoi coapse, abdomen, aripi, iar pe piele apar cruste alb - cenuii, fine, troase mai nti.

Parazitismul cu paduchi malofagi la pasariPaduchii triesc n pene, hrnindu-se cu celule epidermice descuamate sau cu teci ale penelor n cretere i care determin cderea penelor, crustizri, prurit. Parazitoza este mai frecvent n gospodriile populaiei acolo unde paraziii au condiii mai bune de transmitere, fiind receptive psrile la toate vrstele, mai ales cele cu carene alimentare.

Ectoparazitismul cu capuse la pasariCpuele sunt acarieni din familiile Argasidae i Dermanisidae, care paraziteaz psrile din toate sistemele de cretere. Acestea, fiind parazii care se hrnesc cu snge, determin anemie, dar i toxicoz cauzat de substanele toxice coninute n saliv, producnd chiar moartea psrilor. Ele pot s inoculeze prin neptur diferii ageni patogeni ai unor boli virale sau bacteriene.

Paraziii sunt foarte prolifici, femelele depunnd un mare numr de ou n adposturile psrilor care apoi evolueaz n diferite stadii larvare care paraziteaz psrile, localizndu-se n regiunea gtului, sub aripi.

Paraziii aduli sunt hematofagi nocturni, prsesc corpul psrilor ziua retrgndu-se n locurile ascunse din adposturi. Psrile parazitate de cpue prezint anemie, sunt agitate, se ciugulesc, slbesc, scade ouatul, iar la pui are loc o stagnare a creterii cu paralizii i mortaliti nsemnate.

Parazitismul cu pureci si capuse la mamifere (pisici)Parazitismul cu pureci

Purecii se pot sesiza mai frecvent in anotimpul calduros si sunt reprezentati de paraziti din ordinul Aphaniptera cu corpul turtit lateral si membrele posterioare foarte lungi, care ii ajuta sa efectueze salturi.

Parazitismul cu capuse Pisicile pot lua intamplator capusele de pe plante, scanduri, tufisuri, gazon, care se prind de parul sau pielea acestora.Infestatia cu capuse la pisica este mai frecventa in anii secetosi, cand acesti paraziti se inmultesc extrem de mult si ataca animalele cu sange cald. Ele sug sangele pana se umfla ca o aluna, dupa care se desprind singure de pe animal, cad jos si isi reiau ciclul evolutiv.

Parazitismul la omExista peste 100 de tipuri diferite de paraziti si viermi care pot trai in corpul uman. Unii sunt microscopici, in timp ce altii sunt atat de mari incat pot fi vazuti cu usurinta cu ochiul liber. Aceste organisme pot fi intalnite oriunde in mediul nostru de viata, in aerul pe care il respiram, in apa pe care o bem, in mancareanoastra. Noi cream mediul ideal de viata pentru paraziti atunci cand intestinele devin ineficiente in eliminarea produselor digerate.

Tipuri de paraziti Exista 3200 specii de paraziti impartiti in patru mari categorii: Protozoare, Trematode, Cestode si Nematode. 1. Nematodele sunt viermi des intalniti: rotunzi (Ascaris lumbricoides), viermi "carlig", etc. Marimea poate varia de la 2 la 35centimetri. 2. Protozoarele: amoeba, neospora, toxoplasmosis, cryptosporidium, giardia, sarcocystis si trichomonas vaginalis. Amoeba este un microorganism cu forma neregulata, care infecteaza sfarsitul intestinului mic si colonul. Amebiaza este cea mai intalnita infectie si este cauzata de specia Entamoeba histolytica. Giardia este cel mai prevalent parazit intestinal la oameni si se gaseste in apa potabila Trichomonas vaginalis este un patogen care sta in vaginul sau uretrele femeilor si in glandele de prostata la barbati. La femei apare o scurgere lichida galbuie insotita de mancarime si senzatia de arsura.

3. Cestodele sunt viermii intalniti in carnea de porc, peste, la caini si sobolani. Acesti viermi luati din carnea de peste pot creste pana la 35 picioare lungime si pot trai 10 ani in intestinele unei persoane. Unii viermi pot depune si 1 milion de oua pe zi.

4. Trematodele: viermii intalniti in sange, ficat, plamani, rinichi si in intestine. Acesti viermi pot cauza boli severe ale tractului intestinal, ficat si pot distruge celulele de sange. Marimea variaza de la 1 la 2,5 cm in lungime.

5. Spirochetii sunt organisme foarte mici care au forma de spirala si se multiplica in sange si sistemul limfatic. Acestia pot fi: spirochetii (care sunt cei mai mari), saprospira, cristispira, treponema (cei mai mici) si multi altii. Gazdele sau cei care ii transmit sunt de obicei: paduchi, muste, tantari, capuse, plosnite, acarieni si insecte zburatoare.

Bibliografie:www.wikipedia.orgwww.descopera.rowww.dictinarweb.comwww.medicart.roCrisan A., Zoologia nevertebratelor