MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGÃ

CURTEA DE APEL

ALBA IULIA

RAPORT DE ACTIVITATE

2010

1

C U P R I N S

pag.

Informare privind activitatea desfăşurată de parchetele din

raza teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia în anul 2010 ................................................ 4

I. Consideraţii introductive ……………………………………………….…………….… 4

II. Analiza activităţii parchetului – aspecte cantitative...................................................... 5

2.1. Volumul de activitate ................................................................................................... 5

2.1.1. Volumul total de activitate ....................................................................................... 5

2.1.2. Volumul de activitate pe secţii/alte structuri specializate ......................................... 5

2.2. Operativitatea la nivelul parchetelor ............................................................................ 8

2.2.1. Operativitatea de soluţionare a cauzelor în activitatea de urmărire penală ............... 8

2.2.2. Operativitatea soluţionării cauzelor în activitatea judiciară ...................................... 9

2.3. Încărcătura pe procuror ................................................................................................. 9

2.3.1. Urmărirea penală ....................................................................................................... 9

2.3.2. Judiciar....................................................................................................................... 9

2.4. Concluzia privind evoluţia indicatorilor statistici ....................................................... 9

III. Analiza calitativă a activităţii parchetului............................................................... 10

3.1. Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului

asupra activităţii parchetului ............................................................................................ 10

3.2. Măsuri luate la nivelul parchetului pentru repartizarea

obiectivă/aleatorie a cauzelor ......................................................................................... 10

3.3. Durata de soluţionare a cauzelor ............................................................................... 11

3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară ........................................ 11

3.4.1. Situaţia structurilor specializate existente la nivelul parchetului. Impactul

funcţionării acestora asupra activităţii generale a parchetului ....................................... 11

3.4.2. Aspecte privind formarea continuă a procurorilor, atât la nivel centralizat

(în special INM) cât şi prin programele de formare profesională

desfăşurate la nivelul instanţei. ................................................................................... 12

3.5. Indici de calitate .................................................................................................... 12

3.5.1. Achitări în baza art. 10 lit. a – e din C. pr. penală (mai puţin art. 10 lit. b/1)…. 13

3.5.2. Achitări în baza art. 10 lit. b/1 din C. pr. Penală ……………………………… 14

3.5.3. Restituiri ………………………………………………………………………. 14

3.5.4. Infirmări şi redeschiderea urmăririi penale …………………………………… 14

2

3.5.5. Arestaţi netrimişi în judecată …………………………………………………. 15

3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul parchetului …………….. 15

3.7. Aplicarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

şi a Libertăţilor Fundamentale, din perspectiva jurisprudenţei

Curţii Europene a Drepturilor Omului ........................................................................ 16

3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea procurorului……………. 16

3.9. Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie la nivelul parchetului.............................. 17

3.10. Progrese înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori şi a

protecţiei drepturilor copilului ..................................................................................... 17

3.11. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr.544/2001 şi ale

Legii nr.677/2001 ........................................................................................................ 18

3.11.1. Stadiul aplicării dispoziţiilor legii nr. 544/2001 .............................................. 18

3.11.2. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 677/2001 ............................................ 19

3.12. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul parchetului……………... 19

3.13. Măsuri luate la nivelul parchetului pentru creşterea gradului

de transparenţă a funcţionării acestuia ...................................................................... 20

3.14. Măsuri luate de parchet privind degrevarea procurorilor de

sarcini auxiliare ......................................................................................................... 20

3.15. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi

vulnerabilităţi identificate în activitatea parchetului şi măsurile

preconizate pentru remediere ...................................................................................... 21

IV. Gestionarea resurselor................................................................................................ 21

4.1. Resursele umane existente în schema de funcţii a parchetelor

în cursul anului 2010 ................................................................................................... 21

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia parchetului în anul 2010 …………... 22

4.3. Analiza modului de evaluare a activităţii profesionale a

procurorilor desfăşurată în anul 2010 .......................................................................... 22

4.4. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate

în activitatea parchetului şi posibile măsuri de remediere a acestora ................................. 23

V. Modul de îndeplinire a obiectivelor fixate de către procurorul

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ............ 24

5.1. Eficientizarea activităţii în unităţile Ministerului Public şi a

procurorilor .............................................................................................................. 24

5.2. Îmbunătăţirea activităţii manageriale a procurorilor cu funcţii

de conducere ............................................................................................................ 24

5.3. Organizarea activităţilor pentru combaterea unor infracţiuni şi pentru

recuperarea pagubelor cauzate prin săvârşirea de infracţiuni ..................................... 25

3

5.3.1. Organizarea activităţilor pentru combaterea fenomenelor de mică corupţie …… 25

5.3.2. Organizarea activităţilor pentru combaterea evaziunii fiscale

şi a contrabandei …. ………………………………………. ……………….. 25

5.3.3. Organizarea activităţilor pentru recuperarea pagubelor

cauzate prin infracţiuni ……………………………………………………….. 25

5.4. Cu privire la implementarea sistemului informatic şi conectarea la bazele de

date cuprinzând informaţii utile în activitatea de urmărire penală…………………. 25

5.7. Preocuparea pentru creşterea transparenţei actului de justiţie şi

îmbunătăţirea imaginii Ministerului Public ………………….. .......................... 26

5.8. Cu privire la unificarea practicii judiciare …………………………………. 26

VI. Raporturile dintre parchete şi celelalte instituţii şi organisme, precum

şi cu societatea civilă .............................................................................................. 26

6.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii ....................................... 26

6.2. Raporturile cu instanţa şi organele de cercetare penală ................................ 27

6.3. Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiilor consilierilor

juridici precum şi cu experţii judiciari ...................................................................... 27

6.4. Raporturile cu mass-media ............................................................................ 27

6.5. Raporturile cu justiţiabilii .............................................................................. 27

6.6. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi cu

instituţiile şi organismele internaţionale .................................................................... 27

VII. Concluzii şi măsuri preconizate................................................................................ 28

4

CAPITOLUL I

CONSIDERAŢII INTRODUCTIVE

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia îşi subordonează activitatea a trei parchete ce

funcţionează pe lângă tribunalele judeţene Alba, Hunedoara şi Sibiu care la rândul lor îşi subordonează 16

unităţi ce funcţionează pe lângă judecătoriile din aceste judeţe.

Activitatea procurorilor şi a parchetelor din această jurisdicţie a fost organizată şi s-a desfăşurat

urmărind realizarea obiectivelor, conform competenţelor locale, stabilite prin strategiile guvernamentale

de combatere a infracţionalităţii cu aplecare specială asupra sarcinilor ce ne revin , sarcini prevăzute în

Planul de acţiune pentru îndeplinirea condiţionalităţilor din cadrul mecanismului de cooperare şi verificare

a progresului realizat de România în domeniul reformei sistemului judiciar şi a luptei împotriva corupţiei .

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII PARCHETULUI – ASPECTE CANTITATIVE

2.1. Volumul de activitate

2.1.1. Volumul total de activitate

În anul 2010, s-au înregistrat 67.227 cauze de soluţionat, comparativ cu anul trecut , când s-au

înregistrat 62.785 cauze, înregistrându-se o creştere cu 7,07%.

În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 31.658 cauze , faţă de 31.460 cauze , înregistrându-se o

creştere cu 0,63 % , dintre care la urmărire penală proprie 2.190 cauze fiind înregistrată o creştere de

10,22% şi la organele de cercetare penală 29.468 cauze, reprezentând o scădere cu 0,02 % faţă de

perioada de referinţă.

S-a dispus trimiterea în judecată printr-un nr. de 2.860 rechizitorii comparativ cu anul precedent

când au fost întocmite 2.666 rechizitorii, existând o creştere cu 7,28%, soluţiile de netrimitere în judecată

fiind adoptate într-un nr. de 28.798 cazuri (+ 0,01%).

Au fost trimişi în judecată 3.801 inculpaţi, mai mulţi cu 9,70 % în comparaţie cu 3.465 inculpaţi

în anul anterior.

Din totalul celor trimişi în judecată, 276 inculpaţi sunt minori, mai puţin cu 19,77 % faţă de 344

inculpaţi în anul anterior .

La sfârşitul perioadei de referinţă au rămas nesoluţionate 14.235 cauze, iar cu A.N. un număr de

13.915 cauze, înregistrându-se o creştere a stocului de dosare nesoluţionate faţă de perioada de comparaţie

cu 3,57% – (anul 2009 când au rămas în stoc 13.435 cauze).

În fapt, un număr de 13.771 cauze din totalul celor 14.235 cauze înregistrate ca rămase

nesoluţionate se află pe rolul organelor de cercetare penală ale poliţiei, iar un număr de numai 464

cauze se află la urmărire penală proprie.

5

Oricum, ponderea cauzelor rămase nesoluţionate (14.235) din totalul cauzelor înregistrate spre

soluţionare (67.227) în anul 2010, este de 21,17%, stocul anului 2009 fiind de 21,39%, ceea ce denotă o

preocupare accentuată în sensul soluţionării cu celeritate a cauzelor, în condiţiile creşterii volumului de

activitate şi a problemelor de personal semnalate pe parcursul anului.

2.1.2. Volumul de activitate pe secţii/alte structuri specializate

Volumul activităţii de urmărire penală .

Urmărirea penală proprie şi supravegherea cercetărilor penale.

La urmărire penală proprie au fost soluţionate un număr de 2190 cauze (faţă de 1.987 în anul 2009)

dintre care 499 prin rechizitoriu (faţă de 441 în perioada de comparaţie) fiind trimişi în judecată un număr

de 833 inculpaţi (faţă de 727 în anul 2009), 124 dintre aceştia în stare de arest preventiv (faţă de 101 în

perioada de comparaţie).

Se constată astfel o creştere cu 0,62 % a totalului cauzelor soluţionate la urmărire penală proprie,

cu 13,15 % a totalului cauzelor soluţionate prin rechizitoriu, cu 14,58 % a numărului de inculpaţi trimişi

în judecată, şi o creştere cu 22,77 % a numărului de inculpaţi trimişi în judecată în stare de arest preventiv.

Astfel:

La parchetele de pe raza Tribunalului Hunedoara, 772 cauze, faţă de 731 în anul 2009 (în

creştere cu 5,6%) , din care 342 cu rechizitoriu, faţă de 320 în anul anterior (în creştere cu 6,87%), fiind

trimişi în judecată 605 inculpaţi faţă de 541 în cursul anului 2009 (în creştere cu 11,83%), din care 81

în stare de arest preventiv faţă de 45 în perioada de comparaţie (în creştere cu 80%).

La parchetele de pe raza Tribunalului Alba s-au soluţionat la urmărire penală proprie 337

cauze faţă de 243 în anul 2009 (în creştere cu 38,68 %), din care 53 cu rechizitoriu faţă de 38 în anul

2009, în creştere cu 39,47% , fiind trimişi în judecată 73 de inculpaţi, faţă de 57 în perioada de

comparaţie, în creştere cu 28,07%, dintre aceştia un număr de 24 în stare de arest preventiv , la fel ca şi

în anul precedent.

La parchetele de pe raza Tribunalului Sibiu, s-au soluţionat la urmărire penală proprie 601

cauze faţă de 576 în anul 2009 (în creştere cu 4,34%), dintre care cu rechizitoriu 101 faţă de 79 în

perioada anterioară(în creştere cu 27,84%), fiind trimişi în judecată 148 de inculpaţi faţă de 123 în 2009

(în creştere cu 20,32%) din care 19 în stare de arest preventiv, faţă de 30 în perioada de comparaţie(o

scădere cu 57,89%) .

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a înregistrat o creştere a numărului de cauze

soluţionate, 480 faţă de 437 în 2009, în creştere cu 9,83%.

Au fost soluţionate prin netrimitere în judecată un nr. 1.691 de cauze faţă de 1.546 în anul 2009

fiind înregistrată o creştere cu 9,37% şi au rămas nesoluţionate 489 cauze (+12,67%) faţă de 434 în anul

2009.

Au rămas în evidenţă 14 cauze cu autori necunoscuţi, cauze având ca obiect infracţiuni contra

vieţii persoanei

6

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara - 4 cauze;

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu - 7 cauze;

- Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba - 3 cauze.

În activitatea de supraveghere a cercetărilor penale s-a soluţionat un număr de 29.468 cauze,

raportat la 29.473 în perioada de comparaţie, apărând o scădere cu 0,02 %. Creşteri s-au realizat la

unităţile din judeţul Hunedoara ( 11.360 cauze faţă de 10.874 în perioada de referinţă), la unităţile din

judeţul Sibiu (9.032 cauze faţă de 8.848 în anul 2009), iar scădere s-a înregistrat la unităţile din judeţul

Alba de la 9.258 cauze în anul 2009 la 8.894 cauze în anul 2010.

Au fost soluţionate prin rechizitoriu 2.361 cauze faţă de 2.225 în perioada de comparaţie

(respectiv o creştere cu 6,11 %), fiind trimişi în judecată 2.968 inculpaţi faţă de 2.738 în perioada de

comparaţie (+ 230 inculpaţi, respectiv o creştere cu 8,40 %), fiind trimişi în judecată în stare de arest

preventiv 281 inculpaţi faţă de 190 în perioada de comparaţie (în creştere cu 47,89%).

S-au dispus soluţii de netrimitere în judecată faţă de 11.519 persoane cercetate sau urmărite

penal, raportat la 10.630 în perioada de comparaţie.

Activitatea în domeniul de combatere a micii corupţii:

În perioada de referinţă au fost înregistrate un număr de 173 cauze având ca obiect fapte de mică

corupţie.

Procurorii au procedat la soluţionarea unui număr de 139 de cauze de natura celor menţionate în

aliniatele precedente, 12 dintre acestea fiind finalizate prin sesizarea instanţelor de judecată pentru

săvârşirea de către 17 inculpaţi (PT Alba - 5 inculpaţi, PT Hunedoara – 4 inculpaţi, PT Sibiu – 8 inculpaţi

) a respectivelor infracţiuni.

Volumul de activitate în sectorul judiciar.

Participarea procurorului în procesul penal

Observaţii generale:

În cursul anului 2010 procurorii au participat la judecarea unui număr de 26.241 cauze penale

faţă de 26.434 cauze în anul 2009, ceea ce reprezintă o scădere de 0,73 %.

Au fost verificate 15.844 hotărâri penale comparativ cu 14.579 cauze în anul anterior

înregistrându-se o creştere de 8,68 %.

Volumul cel mai însemnat de activitate în acest domeniu s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Alba Iulia - 3524 hotărâri verificate; Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud – 1851;

Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba - 1838; Parchetul de pe lângă Judecătoria Deva – 1415; Parchetul de

pe lângă Tribunalul Hunedoara – 1363; Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu – 1024, Parchetul de pe

lângă Judecătoria Sibiu – 806.

Au fost declarate 591 căi de atac, s-au soluţionat 554, au fost admise 437; astfel s-a realizat un

procent de admisibilitate de 78,88% comparativ cu 81,69% în anul 2009.

7

Recursurile şi apelurile declarate de procuror împotriva hotărârilor date în primă instanţă

Procurorii au exercitat în 2010, 508 apeluri şi recursuri împotriva hotărârilor date în primă instanţă

comparativ cu 456 în anul anterior, înregistrându-se o creştere de 11,40 %.

Volumul cel mai însemnat s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia – 71;

Parchetul de pe lângă Judecătoria Cîmpeni – 64; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu – 51; Parchetul

de pe lângă Judecătoria Deva – 50; Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu – 39; Parchetul de pe lângă

Judecătoria Mediaş – 37; Parchetul de pe lângă Judecătoria Aiud – 36; iar cele mai puţine căi de atac au

exercitat: Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani – 9; Parchetul de pe lângă Judecătoria Agnita – 6;

Parchetul de pe lângă Judecătoria Haţeg – 6; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sălişte – 6; Parchetul de pe

lângă Judecătoria Avrig – 3.

Instanţele de control judiciar au soluţionat 470 apeluri şi recursuri faţă de 438 în anul anterior şi au

admis 374 căi de atac în comparaţie cu 365 în 2009.

Procentul de admisibilitate a fost anul acesta de 85,39% comparativ cu 83,33% în anul 2009.

S-au înregistrat procente peste această medie la Parchetul de pe lângă Judecătoriile Mediaş,

Agnita, Avrig şi Sălişte – 100%; la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sebeş – 94,94%; Parchetul de pe

lângă Judecătoria Alba Iulia – 87,67% şi sub medie la Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani –

54,55% şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Brad – 40%.

Recursuri declarate de procuror împotriva hotărârilor pronunţate de către instanţele de

apel.

În cursul acestui an s-au declarat 83 de recursuri comparativ cu 66 în anul anterior (+17)

S-au soluţionat 84 de recursuri şi dintre acestea au fost admise 63; procentul de admisibilitate

fiind de 75% faţă de 71,42% în anul anterior (+3,58%).

S-au situat peste această medie Parchetul de pe lângă Tribunalul Alba – 88,46% şi Parchetul de pe

lângă Tribunalul Sibiu – 76,19%, iar sub medie Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi

Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Participarea procurorului în procesul civil.

În cursul anului 2010 , în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege şi de ordinele procurorului

general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie procurorii din raza Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Alba Iulia au apărat interesele generale ale societăţii, interesele legitime ale

minorilor şi ale persoanelor puse sub interdicţie participând într-un număr de 5.762 cauze civile şi au

formulat concluzii pe fond în 1.956 cauze.

Totodată, în perioada de referinţă procurorii au examinat un număr de 2.698 de hotărâri judiciare

civile şi au declarat un număr de 37 de apeluri şi recursuri, înregistrându-se o creştere faţă de anul

precedent când au fost examinate un număr de 2.603 hotărâri judecătoreşti civile şi s-au declarat 19 căi de

atac.

8

Instanţele de control judiciar au soluţionat un număr de 21 de căi de atac din care au fost admise

18, înregistrându-se un procent de admisibilitate de 85,71% faţă de 73,68% în anul precedent.

A fost declarat şi 1 recurs împotriva unei hotărâri pronunţate în apel.

În aceeaşi perioadă au fost soluţionate 2 astfel de recursuri , ambele fiind admise.

2.2. Operativitatea la nivelul parchetelor

2.2.1. Operativitatea de soluţionare a cauzelor în activitatea de urmărire penală

S-au utilizat 3 indicatori pentru cuantificarea acestui domeniu: stocul de dosare la sfârşit de etapă

(lună, trimestru, semestru, an); numărul cauzelor soluţionate într-un interval mai mare de un an de la

sesizare; numărul de dosare soluţionate peste 6 luni de la începerea urmăririi penale. Aceşti din urmă doi

indicatori au fost impuşi de strategiile inspecţiei Consiliului Superior al Magistraturii.

La sfârşitul anului 2010 au rămas 14.235 poziţii neînchise, ceea ce înseamnă tot atâtea cauze

rămase nesoluţionate dintr-un total de 67.227 cauze de soluţionat, deci s-a înregistrat un stoc de 21,17%

cauze nesoluţionate. În planul de management s-a fixat ca obiectiv rezonabil realizarea unui stoc de 30 %

din totalul cauzelor de soluţionat.

În perioada de referinţă au fost soluţionate 1.852 cauze peste un an de la sesizare, respectiv

2,98 % din totalul cauzelor de soluţionat. Pe judeţe, diferenţiat, situaţia este următoarea: Alba - 620 de

cauze (33,48 %), Hunedoara –983 de cauze (53,08%) şi Sibiu – 223 de cauze (12,04%), PCA Alba Iulia –

26 de cauze (1,40%).

La finele anului au rămas, în stoc, nesoluţionate 709 cauze de acest fel: PCA Alba Iulia –6 cauze,

PT Alba – 221 cauze, PT Hunedoara – 307 cauze, PT Sibiu – 175 cauze.

4519 de cauze au fost soluţionate peste 6 luni de la începerea urmăririi penale, ceea ce

reprezintă un procent de 7,26 % din totalul cauzelor de soluţionat: Alba – 1680 de cauze (37,18%),

Hunedoara – 2146 de cauze (47,49%) şi Sibiu – 683 de cauze (15,11%) şi Parchetul de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia – 10 de cauze (0,22%).

La sfârşitul anului au rămas nesoluţionate 1739 cauze de acest fel: PCA Alba Iulia – 1 cauze, PT

Alba – 619 cauze, PT Hunedoara – 734 cauze, PT Sibiu – 385 cauze.

Pentru a diminua stocul de dosare vechi au fost planificate şi s-au realizat analize lunare a

situaţiilor ce au dus la tergiversarea soluţionării cauzelor, dispunându-se în limitele legii şi a prerogativelor

recunoscute conducătorilor măsuri adecvate.

De asemenea, în realizarea acestor obiective s-au realizat, în condiţii legale, 944 preluări de cauze

de la unităţile cu probleme de personal ( din care 97 soluţionate cu rechizitoriu ): Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Alba Iulia a preluat şi soluţionat de la unităţile locale 44 cauze vechi ori complexe cu 9

rechizitorii, PT Alba – 768 cauze cu 67 rechizitorii , PT Hunedoara – 82 cu 18 rechizitorii , PT Sibiu – 50

cauze cu 3 rechizitorii.

Este de menţionat că la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia s-a constatat o creştere a

operativităţii în condiţiile în care au fost preluate de la alte unităţi cauze vechi şi complexe.

9

2.2.2. Operativitatea soluţionării cauzelor în activitatea judiciară.

Procurorii care îşi desfăşoară activitatea în sectorul judiciar manifestă o preocupare constantă

pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor la care participă în instanţă, încercând să paralizeze, unde este

cazul, tendinţa de amânare nejustificată a soluţionării cauzelor de către părţi.

Privitor la efectuarea altor lucrări specifice sectorului judiciar, operativitatea se înscrie, în general,

în limita a 10 – 20 zile sau în termenul prevăzut de lege. Situaţiile de excepţie (motivări tardive) sunt

determinate de insuficienţa schemelor mai ales în perioadele concediilor de odihnă.

2.3. Încărcătura pe procuror

2.3.1. Urmărirea penală: Examinarea volumului de dosare penale repartizat spre soluţionare

fiecărui procuror relevă , pe ansamblul unităţilor de parchet, în medie, o încărcătură de 947 cauze de

soluţionat/procuror în creştere cu 7,13% faţă de anul 2009 când s-au înregistrat 884 cauze de

soluţionat/procuror ( 550,38 soluţionate/procuror, în creştere cu 24,23% faţă de anul 2009 când s-au

înregistrat 443 soluţionate/procuror, cu 40,28 rechizitorii/procuror, în creştere cu 7,31% faţă de anul 2009

când s-au înregistrat 37,54 cauze cu rechizitoriu/procuror).

Pe judeţe, în anul 2010 situaţia s-a prezentat după cum urmează: parchetele din judeţul Alba au

înregistrat în medie câte 1605,36 cauze de soluţionat/procuror (659,36 soluţii/procuror din care 58,14

rechizitorii/procuror); unităţile din judeţul Hunedoara câte 1024,12 cauze de soluţionat/procuror (559,34

soluţii/procuror, din care 53,66 rechizitorii/procuror ), iar cele din judeţul Sibiu câte 771,00 cauze de

soluţionat/procuror (401,37 soluţii/procuror, din care 35,5 rechizitorii/procuror ).

Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a

înregistrat câte 332 cauze de soluţionat/procuror (282 soluţii/procuror ).

2.3.2. În sectorul judiciar încărcătura medie/procuror centralizat la nivelul tuturor unităţilor de

parchet de pe raza Curţii de Apel Alba Iulia este de 1.394 lucrări/procuror.

Media pe judeţe este de: 1.362 lucrări/procuror în judeţul Alba; 1.560 lucrări/procuror în

judeţul Hunedoara şi 1.226 lucrări/procuror în judeţul Sibiu.

Volumul însă diferă în raport de unităţi, fiind în general mai scăzut la unităţile mici şi mare la

unităţile cu volum important de activitate.

În perioada de referinţă procurorii din sectorul judiciar de la unităţile de parchet de pe raza Curţii

de Apel Alba Iulia au soluţionat şi alte lucrări cu caracter general, încărcătura în medie fiind de 238

lucrări/procuror.

2.4. Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici ai activităţii parchetului în anul 2010.

Vulnerabilităţi identificate . Măsuri de remediere propuse.

Se înregistrează şi se instrumentează un număr mare de cauze şi lucrări la nivelul tuturor

parchetelor, la toate nivelele, în general cauze mărunte pornite la iniţiativa justiţiabililor şi mai puţin a

10

autorităţilor; inexistenţa unor proceduri prealabile descurajatore determină anumite persoane să abuzeze de

dreptul constituţional privind accesul la justiţie ceea ce creşte excesiv de mult, pe cheltuiala bugetului,

numărul cauzelor; mai mult, se constată tendinţa unora de a obţine, pe seama activităţii procurorului şi pe

cheltuială bugetară , mijloace de probă care să fie utilizate în procese civile;

Volumul mare de activităţi premergătoare, de urmărire penală ori manopere administrative de

procesare a cauzelor, la procuror sau la grefă, au afectat negativ calitatea lucrărilor şi managementul

operativ pe cauzele importante sau de impact public.

Un aspect important îl constituie continuarea progreselor înregistrate în procesul de investigare şi

consolidarea capacităţii de combatere a faptelor de mică corupţie. Aceasta s-a realizat prin eficientizarea

activităţii procurorilor care îşi îndeplinesc sarcinile în acest domeniu. S-a continuat activitatea de

specializare şi pregătire profesională a acestora, preocupările pentru asigurarea necesarului de personal şi

al unei juste repartizări a cauzelor în funcţie de complexitatea acestora.

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVĂ A ACTIVITĂŢII PARCHETULUI

3.1. Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului asupra activităţii parchetului

.

Principalele noutăţi legislative care au influenţat semnificativ activitatea parchetelor ar putea fi

următoarele:

- Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor (mica

reformă) constituie de departe , cea mai importantă noutate legislativă. Prin această lege au fost operate

modificări ale Codului penal şi Codului de procedură penală cu privire la : art. 18/1 C.pen.; introducerea

art. 74/1 C.pen. după modelul art. 10 din Legea nr. 241/2005 privind evaziunea fiscală (cauză de reducere

a pedepsei); art. 184 al. 2 şi 4 sub aspectul posibilităţii împăcării părţilor; exercitarea acţiunii penale şi

civile; competenţa materială şi după calitatea persoanei; mijloace de probă; desfăşurarea urmăririi penale

(sesizarea, competenţa procurorului, amenzi judiciare, mandat de aducere); judecata (citarea părţilor, căi de

atac);

- Legea nr. 93/2010 cu privire la modificarea art. 219 al. 2 C.pen. şi art. 239 al. 2 C.pen.;

- Legea nr. 177/2010 prin care a fost abrogat art. 303 al. 6 C. pr. pen. şi a fost introdus art. 402/2

C. pr. pen. privind revizuirea în cazul deciziilor Curţii Constituţionale;

- Decizia Curţii Constituţionale nr. 624/2010 prin care s-a constatat neconstituţionalitatea art.

385/9 al. 1 pct. 12 C. pr. pen. S-a reintrodus astfel posibilitatea de a ataca cu recurs hotărârile de

condamnare atunci când nu erau întrunite elementele constitutive ale infracţiunii.

3.2. Măsuri luate la nivelul parchetului pentru repartizarea obiectivă/aleatorie a cauzelor

11

În fiecare unitate criteriile de repartizare au fost dinainte stabilite şi cunoscute de procurori şi

personalul auxiliar, după cum urmează:

- la unităţile cu număr redus de procurori distribuirea cauzelor şi repartizarea sarcinilor s-a realizat

în ordinea cronologică a înregistrării cauzelor sau a apariţiei situaţiei ce impunea intervenţia;

- la unităţile cu număr mai mare de procurori şi cu volum mare de muncă ( activităţi) repartizarea

s-a realizat în funcţie de specializarea procurorilor (urmărire penală proprie, supraveghere, activitate

judiciară, alte tipuri de activităţi); stabilirea specializărilor se realizează întotdeauna la începutul anului şi

ori de câte ori este necesar prin ordin al conducătorului instituţiei;

- în cadrul aceleiaşi specializări s-a urmărit ca procurorul care a participat la efectuarea unui act

procesual şi care a luat contact cu realitatea supusă analizei să continue procedurile până la finalizare,

aceasta pentru a evita pe cât este posibil consumul inutil de manoperă pe aceeaşi cauză;

- în activitatea judiciară planificările se fac săptămânal în funcţie de organizarea completelor la

instanţă; lunar se fac planificările pentru intervenţii şi urgenţă;

- s-a consacrat tradiţia unei permanente, utile şi generale comunicări între conducătorii de la toate

unităţile precum şi între conducător, pe de o parte, şi personalul operativ, auxiliar, de specialitate şi

administrativ, pe de altă parte.

Nu s-au manifestat nemulţumiri sau contestări ale repartizării sarcinilor ori a criteriilor pe tot

parcursul anului, la nici o unitate.

3.3. Durata de soluţionare a cauzelor.

Planurile manageriale au prevăzut urmărirea permanentă a evoluţiei poziţiilor neînchise din

sistemul de evidenţă şi examinarea lucrărilor .

S-a urmărit cu precădere pe cât este posibil să nu se depăşească termenul rezonabil evaluat la un an

de la sesizare şi 6 luni de la începerea urmăririi penale; datele statistice şi rezultatele pe aceşti indicatori

sunt menţionate la pct. 2 .2 .1.

În ceea ce priveşte criteriul statistic privind cauzele soluţionate până la 1 an de la sesizare,

menţionăm că la acest indicator procentul mediu este de 99,14% din totalul cauzelor de soluţionat.

3.4. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

3.4.1. Situaţia structurilor specializate existente la nivelul parchetului. Impactul funcţionării

acestora asupra activităţii generale a parchetului.

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia precum şi la cele de pe lângă

tribunale funcţionează secţii judiciare.

În timp, procurorii care îşi desfăşoară activitatea în acest sector au fost specializaţi în diferite

domenii cum ar fi: dreptul de proprietate intelectuală, minori, cooperare judiciară internaţională, drept

comunitar, CEDO etc., aspect ce şi-a demonstrat eficacitatea în practică.

12

3.4.2. Aspecte privind formarea continuă a procurorilor, atât la nivel centralizat ( în special

INM) cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.

Specializarea procurorilor pe diferite domenii de activitate a fost asigurată, în principal, în mod

centralizat de Institutul Naţional al Magistraturii prin programele de formare elaborate, procurorii de la

parchetele arondate participând la seminarii având ca teme: dreptul comunitar, C.E.D.O., apărarea

drepturilor şi intereselor minorilor, dreptul bancar, infracţionalitatea economico-financiară, cooperarea

judiciară internaţională etc.

În acelaşi timp la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a fost elaborat

„Programul de formare profesională continuă la nivel descentralizat pe anul 2010”, care a cuprins un

număr de 11 seminarii la care au participat toţi procurorii parchetelor aflate în circumscripţia acestuia.

Temele fixate au vizat dreptul comunitar, C.E.D.O., practică neunitară la nivelul instanţelor locale, dreptul

penal, cooperare judiciară internaţională, combaterea corupţiei, formare specializată, criminalitate

economico-financiară, abilităţi non – juridice, etică şi deontologie etc.

3.5 Indici de calitate.

Datele statistice care reflectă cantitativ activitatea desfăşurată de parchetele de pe raza de activitate a

Curţii de Apel Alba Iulia evidenţiază faptul că în majoritatea lor covârşitoare, cauzele deduse soluţionării

au fost finalizate prin emiterea unor soluţii temeinice şi legale, astfel :

a). dintr-un număr de 3.801 de inculpaţi trimişi în judecată, s-a apreciat de către instanţe că numai 21

dintre aceştia nu sunt vinovaţi de săvârşirea infracţiunilor care le-au fost reţinute în sarcină, respectiv

0,55%, ceea ce conduce la un indice de condamnare de 99,45 % ;

b). din numărul inculpaţilor trimişi în judecată, doar faţă de 9 s-a dispus aplicarea art. 18/1 din C.

penal, respectiv faţă de 0,23 % , reţinându-se însă vinovăţia acestora în săvârşirea faptelor, fermitatea

procurorului fiind apreciată în 99,77% din cauze;

c). dintr-un număr de 2.860 cauze deduse judecăţii, doar în 3 cauze instanţele au dispus restituirea la

procuror, în vederea refacerii sau continuării urmăririi penale, ceea ce reprezintă doar 0,10%,

corectitudinea şi caracterul complet al urmăririi penale având o proporţie de 99,90% ;

d). din totalul de 36.917 cauze în care parchetele au emis soluţii de netrimitere în judecată doar în 437

(1,18%) situaţii s-a dispus infirmarea soluţiei ori redeschiderea urmăririi penale şi numai în 59 (0,16%)

cazuri s-a dat o soluţie diferită de soluţia iniţială, în 24 (0,06%) cazuri dispunându-se trimiterea în judecată,

ceea ce determină un indice de apreciere a vinovăţiei penale de 99,94%;

e). nu au fost situaţii în care instanţele de judecată, la propunerea procurorului, să fi dispus luarea

măsurii arestării preventive iar, ulterior, inculpaţii arestaţi să nu fie trimişi în judecată, eficienţa măsurii

arestării preventive fiind în proporţie de 100% din cazuri.

3.5.1. Achitări în baza art. 10 lit. a – e din C. pr. penală (mai puţin art. 10 lit. b/1)

13

În fapt, dosarele în care s-au pronunţat soluţii definitive de achitare constituie obiectul unei analize

separate care are în vedere fiecare dintre cazuri, analiză care este adusă la cunoştinţa procurorilor ce au

procedat la sesizarea instanţelor, prin inculparea celor ulterior achitaţi.

Soluţiile de achitare nu au avut ca motivaţie doar completarea probaţiunii cu ocazia cercetării

judecătoreşti urmare căreia starea de fapt să sufere modificări esenţiale, dar şi o reapreciere a întregii

probaţiuni.

Apreciem că achitările nu se datorează unor deficienţe în activitatea de urmărire penală de natură

a atrage imputabilitatea acestora în sarcina procurorului care a dispus trimiterea în judecată

Achitările nu au avut ca fundament argumentativ interpretarea neunitară a legii.

Niciuna dintre achitări nu a fost dispusă urmare a interpretării jurisprudenţei Curţii Europene a

Drepturilor Omului.

Nu au fost cazuri de sesizare pentru infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei, ca urmare a

modificărilor intervenite în probaţiune, în faza cercetării judecătoreşti a procesului penal.

Din analizarea elementelor care au condus la pronunţarea unor soluţii de achitare se desprind

următoarele categorii de factori:

a). Aprecierea probaţiunii prin prisma luării în considerare de către instanţă, doar a celor

relatate de către inculpaţi cu ocazia cercetării judecătoreşti, înlăturându-se nejustificat elementele

probatorii desprinse din declaraţiile pe care aceştia le-au dat (de cele mai multe ori în prezenţa unui

apărător – ales sau din oficiu) în cursul urmăririi penale;

b). Punerea accentului doar pe ceea ce afirmă martorii în faţa instanţei, în cazurile în care

aceştia revin asupra declaraţiilor din cursul urmăririi penale, iar proba testimonială a constituit elementul

probator fundamental pe care s-a bazat trimiterea în judecată;

c). Revenirea inculpaţilor sau a părţii vătămate, în cazul săvârşirii de fapte penale de către două

sau mai multe persoane, sub aspectul participării unora dintre ei la săvârşirea faptelor, aceasta fiind

practic cauza principală a justificării soluţiilor de achitare (s-au pronunţat soluţii prin invocarea

prevederilor art. 10 lit. c din C. pr. penală, raportat la un număr de 5 inculpaţi trimişi în judecată, din totalul

de 21 de inculpaţi achitaţi, ceea ce reprezintă 23,80% din ponderea achitărilor);

d). Calificarea de către instanţă ca şi contravenţii, a unor fapte de natură infracţională, săvârşite

în domeniul economico-financiar, urmare administrării probei cu expertiza tehnico-contabilă pe parcursul

cercetării judecătoreşti, deşi această probă nu a fost solicitată în cursul urmăririi penale;

e). Aplicarea în exces a principiului de drept „in dubio pro reo”, uneori chiar în situaţia existenţei

unor probe evidente de vinovăţie contrazise doar de inculpaţi sau de martori ale căror declaraţii trebuiau

luate în considerare sub beneficiu de inventar;

f).Concluziile unor expertize solicitate şi încuviinţate doar în faza cercetării judecătoreşti, în

contradictoriu cu cele desprinse din analiza probaţiunii administrată pe parcursul activităţii de urmărire

penală.

14

3.5.2. Achitări în baza art. 10 lit. b/1 din C. pr. penală

Aplicarea prevederilor art. 10 lit. b/1 din C. pr. penală, în stabilirea tipului de răspundere

antrenată faţă de cei care au fost inculpaţi şi trimişi în judecată pentru săvârşirea cu vinovăţie a unor fapte

prevăzute de legea penală nu este un eşec propriu-zis al activităţii de urmărire penală ci consecinţa

interpretării, cu un pronunţat accent subiectiv, a gradului de pericol social al participanţilor la săvârşirea

faptelor în considerarea cărora s-a dispus de către procuror sesizarea instanţei.

Esenţial în analizarea calitativă a activităţii procurorilor, prin prisma acestui indicator, este faptul că

instanţele au reţinut corecta încadrare juridică a faptelor şi săvârşirea acestora cu vinovăţie, de către

inculpaţi şi nici unul dintre cei 9 inculpaţi faţă de care instanţele de judecată au procedat la aplicarea

prevederilor art. 18/1 din C. penal nu a suportat măsuri preventive privative de libertate.

De asemenea, raportat la anul 2009, când instanţele de judecată au procedat la achitarea în

considerarea prevederilor art. 181 din C. penal a 12 de inculpaţi, în cursul anului 2010 procurorii au dat

dovadă de o apreciere corespunzătoare a gradului de pericol social al participanţilor la săvârşirea de

infracţiuni, indicele de achitare pe acest considerent fiind în scădere evidentă (cu 25,00%) fiind achitaţi în

considerarea prevederilor art. 181 di C. penal doar 9 inculpaţi.

Şi cauzele susmenţionate formează obiectul unei analize distincte, efectuată trimestrial, concluziile

acesteia fiind utilizate în luarea de măsuri pentru ca procurorul să poată stabili, cu un grad de obiectivitate

ridicat, tipul de răspundere ce va antrenată faţă de cei care au săvârşit cu vinovăţie fapte prevăzute de

legea penală.

3.5.3. Restituiri

Într-un număr de trei cauze s-a hotărât de către instanţele de judecată restituirea cauzei la procuror în

vederea refacerii actelor de urmărire penală .

S-a apreciat că, în niciuna dintre cauzele de mai sus soluţia de restituire nu este imputabilă

procurorului care a dispus trimiterea în judecată.

3.5.4. Infirmări şi redeschiderea urmăririi penale

În cursul anului 2010 s-a procedat la infirmarea soluţiei şi/sau redeschiderea urmăririi penale într-un

număr de 437 cauze, respectiv în 1,16% din totalul cauzelor soluţionate, şi numai în 59 cauze s-a dispus

ulterior o altă soluţie decât cea emisă iniţial, doar în 24 dintre acestea dispunându-se trimiterea în judecată

(0,06% din totalul cauzelor soluţionate).

Procentul mic de cazuri (0,16) în care s-a emis o soluţie diferită faţă de cea dată iniţial, în cauzele în

care s-a procedat la infirmarea soluţiei sau la redeschiderea activităţii de urmărire penală relevă caracterul

responsabil şi profesionalismul activităţii procurorilor în soluţionarea cauzelor.

Din analizarea elementelor care au condus la infirmarea soluţiei iniţiale sau la redeschiderea

activităţii de urmărire penală, se desprind următoarele categorii de factori:

15

a). Neadministrarea unui probatoriu complet şi suficient, în vederea stabilirii cu certitudine a stării

de fapt şi a consecinţelor juridice determinate de către aceasta;

b). Greşita apreciere a încadrării juridice a unei stări de fapt deja stabilite;

c). Aprecierea eronată a gradului de pericol social al unor fapte corect încadrate juridic şi cu o stare

de fapt stabilită probator.

3.5.5. Arestaţi netrimişi în judecată

În cursul anului 2010 nu au fost situaţii în care persoanele faţă de care s-a luat măsura arestării

preventive să nu fie trimise în judecată.

3.6. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul parchetului.

Una din principalele probleme ale sistemului judiciar românesc, este practica judiciară neunitară

datorată în bună măsură incoerenţei, necorelării tuturor dispoziţiilor din actele normative in vigoare cu cele

ce urmează a fi adoptate sau modificate şi instabilităţii legislative manifestate în ultimii ani.

În acest context s-au întâmpinat dificultăţi în special în legătură cu interpretarea unitară a normelor

de drept.

Un rol important în cunoaşterea şi unificarea practicii judiciare l-au avut întâlnirile organizate in

cadrul Programului de formare continua a procurorilor la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

Alba Iulia şi al unităţilor judeţene prilej cu care au fost abordate mai multe probleme de drept cu referire

concretă si la aspectele de practică judiciară.

.

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al unităţilor din raza acestuia de

competenţă au fost luate şi alte măsuri menite să contribuie la unificarea practicii judiciare cum ar fi:

identificarea, discutarea, selectarea si sistematizarea practicii judiciare neunitare in cadrul şedinţelor de

analiză a soluţiilor organizate la toate unităţile de parchet precum si transmiterea acestora pe cale ierarhică

în vederea formulării unor eventuale propuneri de recursuri in interesul legii;

În perioada decembrie 2010 au fost organizate controale tematice la toate unităţile privind modul

de aplicare a dispoziţiilor art. 18/1 C.p. în cauzele soluţionate de procurori urmărindu-se punctual modul

în care aceştia interpretează legea şi apreciază periculozitatea faptelor ce fac obiectul unor astfel de cauze;

cu intenţia de a realiza unificarea practicii, cu acest prilej au fost infirmate mai multe soluţii .

De asemenea s-a urmărit, prin controale tematice demarate la toate unităţile, practica procurorilor

în abordarea problematicii ce rezultă din legea privind protecţia informaţiilor clasificate; s-a verificat

practica procurorilor în abordarea, în faza de urmărire penală şi la instanţă, a infracţiunilor de omor; a

infracţiunilor economice şi a celor privitoare la regimul circulaţiei pe drumurile publice; s-au urmărit

activităţile procurorilor precum şi ale organelor de poliţie în legătură cu aplicarea măsurilor asiguratorii

Separat de acestea, pentru unificarea practicii judiciare au fost promovate de către procuror 591 căi

de atac ordinare .

16

3.7. Aplicarea Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor

Fundamentale, din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului

În anul 2010, ca de altfel si in perioada precedentă, o preocupare intensă a procurorilor din

cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al parchetelor din circumscripţia teritorială a

acestei unităţi s-a manifestat in privinţa cunoaşterii şi aplicării în activitatea judiciară şi de urmărire penală

a Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi respectării drepturilor şi garanţiilor stabilite

prin această convenţie , cunoaşterii dreptului comunitar, a practicii Curţii Europene a Drepturilor Omului şi

a Curţii Internaţionale de Justiţie, precum şi a altor instrumente de drept internaţional .

Este de menţionat că procurorii din raza de competenţă a Curţii de Apel Alba Iulia, au participat la

seminarii şi simpozioane în care s-au abordat teme ce au vizat aceste instrumente juridice, au întocmit,

conform planificării, lucrări în care au fost tratate probleme legate de interpretarea şi aplicarea Convenţiei

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale cu referire la hotărâri ale

Curţii Europene a Drepturilor Omului . În acest sens exemplificăm lucrările: „ Compatibilitatea

dispoziţiilor referitoare la interceptarea convorbirilor telefonice cu jurisprudenţa C.E.D.O” şi „ Analiza

selectivă a cauzelor care au dus la condamnarea României la C.E.D.O. în materie penală în perioada

2005-2010 (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia).

3.8. Aplicarea directă a dreptului comunitar în activitatea procurorilor. Aspecte privind

cooperarea judiciară internaţională.

Date fiind principiile fundamentale ale dreptului comunitar printre care se disting cu precădere cel

al aplicării directe si cel al priorităţii dreptului comunitar faţă de cel naţional, şi in cursul anului 2010

procurorii de la parchetele din raza de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia au

manifestat preocupare pentru cunoaşterea normelor de drept comunitar.

De asemenea au făcut aplicarea directă a dreptului comunitar în materia dreptului la liberă

circulaţie a cetăţenilor români în străinătate solicitând aplicarea acestuia în mai multe căi de atac împotriva

hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată .

A. În privinţa cooperării judiciare internaţionale, s-a remarcat în anul 2010 o creştere a

numărului de cauze având ca obiect elemente de extraneitate precum şi o diversificare a problematicii din

acest domeniu , cooperarea judiciară în materie penală devenind una din componentele importante a

activităţii desfăşurate de procurorii de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al

unităţilor din subordinea acestuia .

B. În acest domeniu, la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia în anul 2010 au

fost înregistrate un număr de 47 de cereri de comisii rogatorii internaţionale ( din care un număr de 3

comisii rogatorii active), un număr de 7 cereri de transfer de proceduri în materie penală, şi un număr de

32 de cereri de executare a unor mandate europene de arestare şi o cerere de asistenţă judiciară

internaţională având ca obiect notificarea unor acte de procedură. De asemenea a fost înregistrată şi

17

soluţionată şi o cerere formulată de un stat membru al Uniunii Europene pentru recunoaşterea şi executarea

în România a unei hotărâri judiciare penale.

S-au desfăşurat activităţi de asistenţă judiciară internaţională cu autorităţile judiciare din 13 state.

C. Cunoaşterea instrumentelor comunitare în domeniul cooperării judiciare şi aplicarea unitară a

acestora au constituit şi în anul 2010, principalele obiective ale seminarelor de formare profesională

continuă la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Utilizarea instrumentelor comunitare de asistenţă judiciară în materie penală a permis procurorilor

realizarea unor conexiuni judiciare directe cu alţi magistraţi europeni, în unele cauze complexe cum sunt

cele având ca obiect infracţiuni de violenţă gravă, fraude, infracţiuni de infracţiuni contra patrimoniului

cultural naţional. În acest context au fost formulate cereri de comisii rogatorii adresate direct autorităţilor

judiciare competente din Austria, Germania, S.U.A., Marea Britanie şi Serbia .

3.9. Îmbunătăţirea accesului liber la justiţie la nivelul parchetului

Acest obiectiv a fost avut în vedere de către procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Alba Iulia şi în cursul anului 2010 cu prilejul desfăşurării activităţilor curente.

Realizarea liberului acces la justiţie implică , in ceea ce priveşte activitatea procurorilor,

efectuarea de acte premergătoare urmăririi penale, ca urmare a fiecărei plângeri ce are ca obiect iniţial

acuze privind săvârşirea unor infracţiuni. Această activitate s-a desfăşurat cu respectarea normelor legale

neexistând cazuri de încălcare a acestui drept fundamental.

Relaţia procurorilor cu persoanele care au formulat sesizări penale s-a bazat strict pe respectarea

normelor şi dispoziţiilor procedurale, fiecare plângere sau sesizare, indiferent de natura ei, fiind soluţionată

conform competenţei stabilită de lege , iar soluţia a fost comunicată autorului sesizării sau plângerii cu

menţionarea efectivă a căii de atac de urmat împotriva acesteia.

Conform programărilor vizibil afişate la sediul unităţilor şi pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Alba Iulia persoanelor care au solicitat explicarea temeiurilor care au condus la emiterea unei

soluţii li s-au dat lămuririle necesare în activitatea de primire în audienţă, fie de către persoanele din

conducerea instituţiei, fie direct de către procurorul care a procedat la emiterea soluţiei.

3.10. Progresele înregistrate în domeniul justiţiei pentru minori şi a protecţiei drepturilor

copilului .

A. Delincvenţa juvenilă

Parchetele din raza teritorială a Curţii de Apel Alba Iulia au efectuat cercetări penale faţă de un

număr de 1.451 făptuitori minori din care, un număr de 276 de inculpaţi minori au fost trimişi în judecată,

ceea ce reprezintă 19,02% din numărul total, iar 646 au fost scoşi de sub urmărire penală, reprezentând

44,52%.

18

Din totalitatea inculpaţilor minori trimişi în judecată, 5,43% au fost arestaţi preventiv respectiv

28, iar ponderea inculpaţilor minori din totalul inculpaţilor trimişi în judecată a fost de 7,26%.

Comparativ cu anul 2009, situaţia se prezintă astfel:

- inculpaţi minori trimişi în judecată……………………… 2009 2010

344 276

- inculpaţi minori arestaţi trimişi în judecată……….. …… 2009 2010

15 28

- ponderea inculpaţilor minori din totalul inculpaţilor

trimişi în judecată………………………………………… 2009 2010

9,92% 7,26%

La nivelul parchetelor judeţene în anul 2010 s-a înregistrat, următoarea infracţionalitate în rândul

minorilor:

- inculpaţi minori trimişi în judecată : Alba – 75, Hunedoara – 122, Sibiu – 79;

- inculpaţi minori arestaţi trimişi în judecată : Alba – 8, Hunedoara - 14, Sibiu – 6;

- învinuiţi minori sancţionaţi în temeiul art.18/1 C.pen.: Alba – 165, Hunedoara – 294, Sibiu – 70.

Raportat la datele statistice din anul 2009, în anul 2010, la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea

de Apel Alba Iulia delincvenţa juvenilă a scăzut.

B. Participarea procurorului în cauzele civile având ca obiect protecţia drepturilor şi

intereselor copiilor

În anul 2010, procurorii din raza de competenţă a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia au participat la judecarea unui număr de 845 cauze civile întemeiate pe prevederile Legii nr.

272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale Legii nr.273/2004 privind regimul

juridic al adopţiei (Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia – 56, Parchetul de pe lângă Tribunalul

Alba – 217, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu – 322, Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara –

250).

C. Procurorul – garant al respectării dreptului şi intereselor legitime ale minorilor

Potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară una dintre principalele atribuţii ale

Ministerului Public constă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor. În îndeplinirea

acestor atribuţii procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al parchetelor

din raza acestuia de competenţă au participat la judecarea unui număr de 845 de cauze civile întemeiate

pe Legea nr.272/2004 şi Legea nr.273/2004.

3.11. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 544/2001 şi ale Legii nr. 677/2001

3.11.1. Stadiul aplicării dispoziţiilor legii nr. 544/2001.

19

Aplicarea legii nr. 544/2001 nu a pus probleme deosebite. Constatarea rezultă din datele statistice

consemnate în raportul anual: s-au solicitat în 135 cazuri informaţii de interes public; cererile au fost

admise în 134 cazuri; 1 solicitare a fost respinsă.

Această realitate se explică prin cristalizarea practicii judiciare în legătură cu solicitările de date ce

privesc cauzele penale; jurisprudenţa a avut un ecou pozitiv atât în rândul cetăţenilor interesaţi de

informaţii publice cât şi la nivelul unităţilor.

3.11.2. Stadiul aplicării dispoziţiilor Legii nr. 677/2001

Fiecare unitate de parchet de pe raza de competenţă a Curţii de Apel Alba Iulia este înscrisă în

calitatea de operator de date cu caracter personal şi îşi desfăşoară activitatea cu respectarea dispoziţiilor

legale privind asigurarea confidenţialităţii unor astfel de date.

Nu s-au constatat situaţii în care persoane fizice sau juridice să formuleze plângeri referitoare la

încălcarea de către procurori a prevederilor legii susmenţionate; procurorii cunosc deja că, efect al intrării

în vigoare a tratatului european consolidat, problematica aplicării acestei legi devine de ordine

comunitară europeană şi vor proceda în consecinţă.

3.12. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul parchetului.

Evaluăm managementul tuturor unităţilor ca fiind eficient, calificare justificată pe baza

rezultatelor obţinute cantitativ, calitativ şi operaţional; în acest context este de observat şi imaginea

publică pozitivă pe care o au unităţile de parchet din jurisdicţia Curţii de Apel Alba Iulia.

Din punct de vedere organizatoric, în anul 2010, conducătorii de parchete au fost preocupaţi de

echilibrarea volumului de activitate între unităţile de nivele diferite ca urmare a disfuncţiilor apărute pe

subsisteme; s-au preluat cauze pe criterii dinainte stabilite pentru a se evita suspiciunile ce pot apărea în

legătură cu asemenea decizie; aceeaşi preocupare s-a manifestat şi în interiorul fiecărei unităţi obţinându-

se, cu unele excepţii, rezultate pozitive; au fost evaluate cauzele stabilindu-se nivelul de dificultate al

acestora; în raport de această evaluare s-au stabilit priorităţile în deciziile operative şi criteriile de preluare.

În anul 2010, cu aceiaşi specialişti s-a continuat implementarea tuturor programelor informatice

aplicate în cadrul Ministerului Public; toate sunt operaţionale şi de un real folos în toate unităţile;

S-a cultivat permanent spiritul de echipă şi, în mod deosebit de eficient, mentoratul, ceea ce a

mărit capacitatea operaţională a colectivelor de procurori esenţial reduse ca efectiv.

Au fost dispuse, organizate şi valorificate controale tematice, pe domenii variate, de interes major,

la nivelul tuturor unităţilor: cauze vechi; probleme de arhivă; executarea cheltuielilor judiciare şi a

amenzilor administrative; protecţia informaţiilor clasificate; verificarea practicii în abordarea de către

procuror a infracţiunilor de omor; examinarea practicii pentru infracţiunile ce împiedică înfăptuirea

justiţiei; cauzele soluţionate cu aplicarea 18/1 c.p.; aplicarea măsurilor asiguratorii.

20

Lipsa procurorilor care să finalizeze integral toate aceste programe de control a impus reluarea lor

şi în anul 2010, diferenţiat în raport de ceea ce nu s-a înfăptuit în 2009 ( doc. nr. 804/I/1/2010 al PCA Alba

Iulia );

Au fost dispuse, efectuate şi valorificate de către procurorul general local patru controale operative

pe cauză având drept scop fixarea cazuistică a conduitei legitime şi profesionale a subiecţilor care dispun

independent în activitatea de urmărire penală.

Activitatea de relaţie cu publicul a fost pregătită şi planificată (audienţe, conferinţe de presă,

comunicate de presă, porţi deschise); s-a insistat pe crearea unor produse de comunicare adecvate de la cele

mai simple până la cele mai complexe, de la forma de redactare a comunicărilor către justiţiabili până la

comunicatele de presă; au fost identificate categoriile de public ce interesează organizaţia noastră şi s-au

stabilit în mare măsură legături permanente cu reprezentanţii presei; această abordare a avut efecte

benefice, procurorii şi Ministerul Public, în zona de competenţă a Curţii de Apel Alba Iulia, au beneficiat,

cu excepţii, de o imagine bună şi neavând parte de atacuri concertate.

S-a pus accent în mod special pe relaţia conducătorilor unităţilor cu presa precum şi a purtătorilor

de cuvânt indicaţi la nivelul eşaloanelor superioare;

3.13. Măsuri luate la nivelul parchetului pentru creşterea gradului de transparenţă a

funcţionării acestuia.

În cursul anului 2010 s-a remarcat preocuparea constantă pentru asigurarea îndeplinirii acestui

obiectiv major sens în care au fost luate mai multe măsuri printre care sunt de menţionat:

- publicarea şi actualizarea, cu regularitate , pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia a datelor de interes public (ex. localizare, organizare, atribuţii, statutul magistraţilor; programul de

audienţe, programe de activitate, indicatori statistici, , informaţii privind relaţia cu mass-media etc.

- organizarea ,cu prilejul Zilei Europene a Justiţiei Civile a manifestării de tipul „Ziua uşilor

deschise”, ocazie cu care persoanelor prezente la sediul parchetului le-au fost date, cu respectarea

dispoziţiilor legale, informaţii în legătură cu circuitul dosarelor, etapele procesuale până la soluţionarea

unei cauze prevăzute de lege, le-au fost prezentate lucrări cu caracter specific de interes pentru participanţi

şi le-au fost înmânate ghiduri de orientare juridică pentru justiţiabili;

- publicarea în mass media şi pe site-ul parchetului a unor comunicate în vederea cunoaşterii unor

situaţii particulare ce vizau desfăşurarea activităţii parchetelor.

3.14. Măsuri luate de parchet privind degrevarea procurorilor de sarcini auxiliare.

În toate unităţile de parchet din raza Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia sarcinile de

evidenţă specifice au fost preluate de compartimentul de grefă, fiind astfel degrevaţi procurorii de sarcini

administrative în beneficiul eficientizării activităţilor operative.

Au fost continuate demersurile privind transferul sarcinilor administrative de la procurori la

personalul auxiliar de specialitate, existând preocupare pentru formarea profesională a grefierilor, necesară

clarificării noului statut al acestei categorii de personal în raport de atribuţiile specifice, în vederea

21

configurării noului profil al grefierului, activitate desfăşurată în colaborare cu formatorii Şcolii Naţionale

de Grefieri.

3.15. Concluzii privind progresele înregistrate, precum şi vulnerabilităţi identificate în

activitatea parchetului şi măsurile preconizate pentru remediere

În anul 2010, pe ansamblu, activitatea unităţilor de parchet a crescut calitativ; această tendinţă

rezultă din concluziile controalelor tematice dispuse şi efectuate la nivelul PCA Alba Iulia şi din datele

deţinute de către conducătorii unităţilor; în materie judiciară progrese calitative se remarcă mai ales în

legătură cu indicii de admisibilitate, cu nivelul de pregătire în care majoritatea procurorilor s-au prezentat

în sălile de judecată, cu motivarea deciziilor, cu abordarea domeniilor dreptului comunitar şi al cooperării

internaţionale; sectorul judiciar rămâne în continuare deficitar, în anumite unităţi, în legătură cu eficienţa

organizării şedinţelor de analiză a soluţiilor; deficienţa se observă pe indicatorul hotărâri nelegale

desfiinţate în exerciţiul căilor de atac al părţilor pe motive de legalitate. Cantitativ se înregistrează o

creştere semnificativă a numărului căilor de atac declarate.

Calitatea este în continuare afectată de volumul foarte mare de cauze şi lucrări înregistrate,

soluţionate şi procesate; depăşirea acestei premise vădit perturbatoare nu poate fi realizată decât printr-un

control operativ curent bine organizat şi printr-un management aplecat spre stabilirea de priorităţi şi

repartizare echilibrată a sarcinilor între procurori şi personal, în aceeaşi unitate ori pe nivele diferite; în

acest context va creşte rolul organizatoric şi de control al conducătorilor de parchete.

CAPITOLUL IV

GESTIONAREA RESURSELOR

4.1. Resursele umane existente în schema de funcţii a parchetelor în anul 2010

Analiza activităţii parchetelor obligă şi evaluarea situaţia resurselor umane existente în

organigramele unităţilor în cursul anului.

Remarcăm din acest punct de vedere continuarea fenomenului de fluctuaţie mai ales la nivelul

posturilor de procuror concretizat în: ocuparea prin delegare a unor funcţii de conducere, inclusiv pe

durata maximă de 6 luni; vacanţa permanentă sau temporară a funcţiilor de execuţie, acutizată îndeosebi în

cazul unităţilor locale din judeţul Alba; transferuri; numiri în funcţia de judecător; concedii de maternitate

de lungă durată etc.

Organigrama prevăzută pentru jurisdicţia Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia

include, pentru anul 2010, un număr total de 313 de posturi dintre care 144 de procuror, 119 posturi de

personal auxiliar de specialitate, 19 posturi de funcţionari publici şi 23 posturi de personal contractual.

La începutul anului erau vacante 24 de posturi (20 de procurori, 1 funcţionar public, 1 personal

auxiliar, 2 contract); au plecat din sistem prin pensionare 3 procurori, au fost transferaţi 3 procurori, iar 4

22

au fost numiţi la D.N.A. şi D.I.I.C.O.T. Au fost numiţi 18 procurori ( 2 prin INM, 14 prin procedura prev.

de art. 33 din Legea nr. 303/2004) şi 2 prin transfer.

În prezent sunt în funcţie 132 procurori din care 24 sub 30 ani, 86 între 30-50 ani şi 22 peste 50

ani;

S-au titularizat în funcţii de conducere, de procuror general, de prim procuror sau de adjuncţi ai

acestora, un număr de 5 procurori; au rămas neocupate 9 funcţii de conducere, exercitate în acest moment

prin delegare.

S-au înregistrat dificultăţi cu personalul la: PJ Alba Iulia care şi-a desfăşurat activitatea fără

conducere stabilă şi cu 4 posturi de procuror vacante din 9, PJ Aiud care a funcţionat cu 2 posturi vacante

de procurori din 4 şi un prim procuror delegat; de la PCA Alba Iulia au fost delegaţi la DNA 1 procuror

şi în funcţii de conducere la alte parchete 3 (PT Alba, PJ Sibiu, PJ Aiud).

În ce priveşte personalul auxiliar remarcăm situaţia echilibrată şi stabilă existând un singur post

vacant, la PJ Alba Iulia.

Se poate spune că situaţia posturilor a fost relativ echilibrată, cu unele excepţii; în anul 2010 am

înregistrat un deficit general de personal de 7,2% faţă de un deficit de 12,7% în 2009; aceasta şi ca efect al

bunei conlucrări cu Consiliul Superior al Magistraturii şi cu conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie

şi Justiţie .

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia parchetului în anul 2010

Unităţile Ministerului Public din jurisdicţia Curţii de Apel Alba Iulia au beneficiat în anul 2010 de

o finanţare bugetară totală de 37.587.951 lei (PCA – 4.134.502 lei; Alba – 9.099.382 lei; Hunedoara –

13.355.785 lei; Sibiu – 10.998.282 lei);

Din finanţarea totală pentru cheltuielile de personal s-a alocat suma de 31.013.653 lei (PCA –

3.821.052 lei; Alba – 7.543.029 lei; Hunedoara – 10.966.165 lei; Sibiu – 8.683.407 lei) şi

pentru cheltuieli materiale şi pentru prestări de servicii – 1.948.227 lei (PCA –242.132 lei;

P.T. Alba – 533.585 lei; P.T. Hunedoara – 650.065 lei; P.T. Sibiu – 522.445 lei).

Pentru investiţii s-au alocat 4.519.368 lei (PCA – 21.000 lei pentru achiziţia unui aparat de

climatizare în sala serverelor; P.T. Alba –1.022.768 lei pentru R.K. la sediu P.T. Alba; P.T. Hunedoara –

1.732.000 lei reprezentând construcţie sediul Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroşani cu finalizare în

luna noiembrie 2010.

La P.T. Sibiu – 1.743.600 lei pentru R.K. sediu P.T. Sibiu.

4.3. Analiza modului de evaluare a activităţii profesionale a procurorilor desfăşurată în anul

2010

Activitatea de evaluare profesională a procurorilor s-a desfăşurat în condiţii normale şi la

termenele stabilite neînregistrându-se disfuncţii esenţiale.

23

Remarcăm însă, opinia fiind unanimă atât între procurori, cât şi la nivelul Consiliului Superior al

Magistraturii şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, caracterul excesiv de greoi şi

nepragmatic al acestui sistem de evaluare care presupune un volum enorm de manoperă şi necesită eforturi

organizatorice nejustificat de mari; iar rezultatul evaluării nu este mai lipsit de critici, neobţinându-se un

spor în obiectivitate; decizia exclusiv colectivă în materie de evaluare profesională este departe de nevoile

unui management eficient şi lipseşte pe conducătorul unităţii de o pârghie esenţială în motivarea

procurorilor; în mod unanim se apreciază că asemenea sistem trebuie îmbunătăţit în sens pragmatic:

reducerea cheltuielilor de evaluare, întărirea poziţiei conducătorului de parchet în decizia de evaluare,

înlăturarea formalismului.

4.4. Concluzii privind progresele înregistrate, vulnerabilităţile identificate în activitatea

parchetului şi posibile măsuri de remediere a acestora.

Din perspectivă managerială principala problemă, acumulată pe parcursul ultimilor ani, este

fluctuaţia procurorilor care creează probleme specifice. La aceasta se mai adaugă în ultimul timp,

capacitatea redusă a unor parchete de a scurta durata procedurilor judiciare, eficienţa scăzută a activităţii

de supraveghere a cercetărilor penale desfăşurate de poliţia judiciară precum şi reducerea numărului

cauzelor cu autori necunoscuţi. Ceea ce este pozitiv şi creează perspective încurajatoare constă în faptul că

în cursul anului 2010 au fost ocupate un număr de 18 posturi vacante de procurori şi în ce privesc posturile

de grefieri, există un singur post vacant; s-a realizat o excelentă conlucrare cu secţia de specialitate a

PÎCCJ.

O parte din efectele benefice ale ocupării posturilor de procurori au fost anulate, din perspectiva

unităţilor noastre, prin politica de transferuri a CSM – ului; s-ar impune o mai bună corelare a politicii de

transferuri cu nevoile fiecărei unităţi.

Condiţiile de desfăşurare a activităţii sunt în general bune; a crescut capacitatea administrativă a

unităţilor Ministerului Public: s-au efectuat lucrări de extindere şi modernizare a sediului Parchetului de pe

lângă Tribunalul Alba şi Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia; la Parchetul de pe lângă

Judecătoria Petroşani au fost finalizate lucrările de investiţii pentru construirea unui sediu nou; sunt în curs

lucrări de reparaţii capitale la sediul nou obţinut pentru Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu şi

Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu; de asemenea s-au efectuat lucrări de reparaţii curente la sediile

Parchetului de pe lângă Judecătoria Haţeg şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara.

S-au suplimentat dotările IT, achiziţia acestora efectuându-se centralizat de ordonatorul principal

de credite şi transferate apoi către unităţile noastre.

Se resimte însă acut insuficienţa sălilor de judecată (deşi această lipsă vizează nemijlocit

instanţele, indirect influenţează negativ buna desfăşurare a activităţii procurorilor ce participă la dezbateri

şi managementul organizatoric la toate nivelele).

S-au îmbunătăţit consistent posibilităţile de documentare a procurorilor în domeniul legislaţiei

interne şi comunitare; a crescut capacitatea de comunicare între unităţi şi procurori pe sistemul intranet

24

care se repercutează pozitiv asupra eficienţei şi calităţii muncii; a continuat activitatea de pregătire

profesională a procurorilor şi mai ales a personalului auxiliar de utilizare a echipamentelor.

CAPITOLUL V

MODUL DE ÎNDEPLINIRE A OBIECTIVELOR FIXATE DE CĂTRE PROCURORUL

GENERAL AL PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ ÎNALTA

CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

5.1. Eficientizarea activităţii în unităţile Ministerului Public şi a procurorilor

a) această eficientizare a fost urmărită, managerial şi operativ, la nivelul tuturor unităţilor,

indiferent de nivel, în sensul realizării tuturor obiectivelor, a indicatorilor cantitativi şi calitativi, fixaţi fie

de la nivel central, fie de la nivelul PCA sau al unităţilor judeţene;

b) toate unităţile au făcut faţă cu succes, uneori remarcabil, în desfăşurarea activităţilor

curente; au fost obţinute rezultate deosebite în segmentul cantitativ al activităţii, în reducerea stocurilor de

dosare la nivele cu mult sub ţintele fixate; au fost îmbunătăţiţi unii indicatori calitativi;

c) limitele performanţelor în acest domeniu s-au observat în abordarea pe care o practică unii

conducători de parchete sau de sectoare ori unii procurori, în legătură cu modul de implicare în fixarea

obiectivelor şi în realizarea lor: se preferă o abordare birocratică în locul uneia active, constructive.

5.2. Îmbunătăţirea activităţii manageriale a procurorilor cu funcţii de conducere

a) activitatea managerială a fost fixată, corespunzător fiecărui nivel, pe stabilirea sarcinilor de

realizat, în raport de obiectivele urmărite de unităţile supraordonate ierarhic şi de specificul local precum şi

pe indicarea mijloacelor necesare pentru realizarea acestor obiective;

b) organizatoric, s-a urmărit echilibrarea, pe cât este posibil, a încărcăturii de muncă pe unităţi, pe

procurori;

c) procurorul general şi primii procurori ai unităţilor judeţene, în limitele puterilor lor legale, s-au

implicat nemijlocit în activităţile organizatorice privind stabilirea unui echilibru cantitativ al muncii între

unităţi; au fost preluate şi soluţionate , în realizarea acestui obiectiv, 944 cauze; 44 - PCA Alba Iulia; 768

- PT Alba; 88 - PT Hunedoara; 50 - PT Sibiu; în măsurile organizatorice privind îmbunătăţirea

performanţelor în combaterea micii corupţii, în furnizarea de date şi informaţii pentru controlul

infracţionalităţii pe diferite domenii sau zone teritoriale; s-au implicat în îmbunătăţirea activităţilor de

învăţământ profesional; planurile de activitate semestrială de la nivelul PCA au urmărit şi urmăresc, prin

obiectivele fixate, corectarea disfuncţiilor şi a limitelor constatate prin analizele periodice.

d ) conducătorii unităţilor judeţene şi procurorul general al PCA Alba Iulia, având în vedere Planul

Naţional Comun de Acţiune pentru combaterea evaziunii fiscale a coordonat activităţile judiciare ale

Grupurilor de Lucru Operaţionale judeţene care au vizat activităţile desfăşurate pe linia combaterii

25

evaziunii fiscale; din ele fac parte reprezentanţii ai Inspectoratelor de Poliţie Judeţene, ale Brigăzii de

Combatere a Criminalităţii Organizate, ale DGA – Serviciile Teritoriale Judeţene, unităţile de parchet, de

informaţii, structurile financiar - fiscale şi vamale judeţene.

Urmare a bunei colaborări între structurile din cadrul GLO în anul 2010 a fost intensificată

activitatea de cooperare şi schimb de informaţi pentru identificarea principalelor moduri de operare şi a

fluxurilor de bunuri şi bani; a crescut cantitativ şi calitativ activitatea în acest domeniu .

5.3. Organizarea activităţilor pentru combaterea unor infracţiuni şi pentru recuperarea

pagubelor cauzate prin săvârşirea de infracţiuni

5.3.1 Organizarea activităţilor pentru combaterea fenomenelor de mică corupţie

Rezultatele de reprimare punctuală, prin trimiteri în judecată sunt reale şi în curs de îmbunătăţire

datorită sistemului de operare creat, (procurori specializaţi, echipe formate, conlucrare eficientă între

structurile de stat cu competenţe în domeniu); au fost înregistrate 166 cauze de acest fel vizând 204 acte

infracţionale săvârşite de 197 suspecţi; au fost soluţionate 93 cauze; au fost întocmite 12 rechizitorii cu 14

inculpaţi.

5.3.2. Organizarea activităţilor pentru combatere a evaziunii fiscale şi a contrabandei

Rezultatele acestei coordonări s-au reflectat şi în creşterea rezultatelor în domeniu; procurorii au

avut de soluţionat în 2010 - 2024 cauze de evaziune fiscală: au soluţionat 544 astfel de cauze, din care 61

cu rechizitorii şi 156 de aplicări de sancţiuni administrative după recuperarea pagubelor cauzate

organelor fiscale; în domeniul contrabandei au fost înregistrate 61 cauze din care au fost soluţionate 4

cauze ( 1 rechizitoriu ).

5.3.3. Organizarea activităţilor pentru recuperarea pagubelor cauzate prin infracţiuni

a) efect al intervenţiei organelor de urmărire penală s-a stabilit în anul 2010 existenţa unor pagube

în valoare de 32.392.345 lei şi 3.091.741 euro: la infracţiuni de patrimoniu 15.066.735 lei şi 2.974.081

euro; la infracţiuni silvice 505.301 lei şi 1560 euro; la infracţiunile de evaziune fiscală şi contrabandă

116.820.309 lei şi 116.100 euro.

5.4. Preocuparea pentru creşterea transparenţei actului de justiţie şi îmbunătăţirea

imaginii Ministerului Public.

a) în vederea asigurării transparenţei activităţii parchetelor şi îndeosebi a creării unei imagini

reale şi corecte asupra activităţii procurorilor, în cursul lunii octombrie 2010 s-a organizat manifestarea

„Ziua uşilor deschise

26

b) s-a cultivat o bună relaţie cu presa; s-au organizat conferinţe de presă, s-au acordat interviuri, s-

au oferit datele necesare pentru a informa opinia publică în legătură cu activitatea unităţilor de parchet şi a

procurorilor

c) relaţia magistraţilor procurori cu justiţiabilii este evidenţiată şi de numărul audienţelor,

plângerilor şi memoriilor soluţionate în cursul anului 2010, în creştere faţă de anul 2009 (25.649 audienţe

în 2010 faţă de 25.634 în 2009); în activităţile manageriale la toate nivelele s-a insistat în legătură cu

conduita procurorilor şi a personalului auxiliar faţă de justiţiabili.

d ) în raporturile cu alte instituţii şi cu justiţiabilii s-a remarcat o eficientizare a acţiunilor

procurorilor , fiind rezolvate operativ cererile şi plângerile adresate , cu respectarea strictă a legii.

e) au fost îndeplinite cu scrupulozitate sarcinile ce ne revin din perspectiva normelor ce

guvernează accesul la informaţiile de interes public şi protecţia datelor personale; nu au fost înregistrate

rebuturi sau incidente în aceste domenii.

5.5 Cu privire la unificarea practicii judiciare

a ) în cursul anului 2010 procurorii au examinat cu responsabilitate noile probleme de drept apărute

la nivelul practicii şi, ca regulă, au formulat puncte de vedere unitare în speţe similare;

b ) au fost formulate în perioada de referinţă 41 de sinteze asupra practicii judiciare neunitare

sesizate la nivelul instanţelor de jurisdicţie; acestea au fost înaintate Procurorului General al Parchetului

de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în vederea analizării oportunităţii promovării recursurilor în

interesul legii.

c) sursele de practică neunitară sunt plasate cu precădere în zona instabilităţii şi incoerenţei

legislative dar şi a absenţei unui mecanism eficient intrinsec de unificare a practicii.

CAPITOLUL VI

RAPORTURILE DINTRE PARCHET ŞI CELELATE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM

ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

6.1. Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

La nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al parchetelor din subordinea

acestuia s-au realizat şi în cursul anului 2010 raporturi funcţionale cu Consiliul Superior al Magistraturii ce

s-au bazat pe respectarea principiilor fundamentale ce guvernează activitatea acestei instituţii , potrivit

cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.

6.2. Raporturile cu instanţa şi organele de cercetare penală

În raporturile cu organele de cercetare penală în perioada analizată s-a constatat o conlucrare bună

şi eficientă . Conform strategiei adoptate de procurori pentru soluţionarea cu celeritate a cauzelor şi pentru

27

evitarea tergiversării soluţionării acestora au fost fixate organelor de cercetare penală termene realiste de

efectuare a cercetărilor.

Nu s-au remarcat incidente negative în activitatea desfăşurată de parchete în raporturile cu instanţa

de judecată; aplicarea legii nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor nu

a afectat buna organizare a activităţilor la parchet şi la instanţă.

6.3. Raporturile cu barourile de avocaţi, colegiilor consilierilor juridici precum şi cu experţii

judiciari

Parchetul a avut în perioada analizată raporturi de bună conlucrare cu barourile de avocaţi,

asistenţa juridică din oficiu fiind asigurată de avocaţii desemnaţi de barouri la timp, nefiind cazuri de

întârzieri care să ducă la tergiversarea nejustificată a actului de justiţie.

Şi în legătură cu experţii judiciari, activitatea în perioada de referinţă a fost mulţumitoare.

6.4. Raporturile cu mass-media

Compartimentele de informare şi relaţii publice ale parchetelor de pe lângă Curtea de Apel Alba

Iulia, Tribunalul Alba, Tribunalul Hunedoara şi Tribunalul Sibiu au desfăşurat în cursul anului 2010 o

activitate amplă în relaţia cu mass-media în scopul asigurării transparenţei actului de justiţie.

Astfel, pe lângă activitatea curentă de monitorizare a emisiunilor informative,a buletinelor de ştiri

locale şi centrale, periodic s-au întocmit note de presă, s-au difuzat comunicate de presă, interviuri şi

briefinguri şi au fost organizate conferinţe de presă.

6.5. Raporturile cu justiţiabilii

Din punctul de vedere al unităţilor de parchet, una din direcţiile de acţiune spre care este orientată

reforma din sistemul judiciar constă în asigurarea transparenţei actului de justiţie, ţinându-se seama de

faptul că sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public, nu numai prin înfăptuirea

actului de justiţie, dar şi prin stabilirea unui nou tip de relaţie între justiţie şi justiţiabil.

În vederea realizării acestui obiectiv asumat de către procurori, în cursul anului 2010 – birourile de

informaţii şi relaţii publice din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi al parchetelor

din raza acestuia au facilitat în permanenţă accesul la informaţii. De asemenea s-a procedat la publicarea

informaţiilor de interes public pe site-ul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

6.6. Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă şi cu instituţiile şi organismele

internaţionale.

Conştienţi de faptul că sistemul judiciar trebuie să-şi îndeplinească rolul de serviciu public , de

importanţa şi influenţa pe care le are societatea civilă într-un stat de drept, magistraţii procurori au acordat

acesteia atenţia necesară, respectând totodată normele de drept, principiul independenţei magistratului şi

calitatea sa de reprezentant al puterii judecătoreşti.

28

CAPITOLUL VII

CONCLUZII ŞI MĂSURI PRECONIZATE

Potrivit raportului de bilanţ al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, în cursul anului

2009 procurorii au efectuat sau au supravegheat urmărirea penală în 31.460 cauze; au dispus trimiterea în

judecată a 3.465 inculpaţi. În anul 2010 au soluţionat 31.658 cauze şi au dispus trimiterea în judecată a

3.801 inculpaţi.

În 2009 au avut de soluţionat 62.785 cauze, iar în 2010 au avut de soluţionat 67.227 cauze,

realizându-se o creştere cantitativă cu 7,07%. Stocurile de dosare la sfârşit de an (cauze nesoluţionate în

raport cu cauzele de soluţionat) se ridică la procentul de 20,86%; (în 2009 stocul era de 21,39%).

În 2010 unităţile din raza Curţii de Apel Alba Iulia au furnizat instanţelor 2.860 rechizitorii faţă de

2.666 în 2009 (o creştere de 7,28%).

Se observă deci o creştere cantitativă a numărului de cauze de soluţionat ce se datorează aplicării

consecvente a principiului legalităţii în structurile de competenţă comună a Ministerului Public: toate

plângerile şi denunţurile cetăţenilor se primesc şi sunt tratate în mod egal; cca. 80% din volumul de

activitate se desfăşoară la plângerea ori la denunţul persoanelor. Această realitate de necontestat se impune

ca fundament al activităţii de management la nivelul unităţilor noastre şi al deciziilor de evaluare a

procurorilor şi a personalului auxiliar. Utilizarea resurselor umane şi materiale trebuie să se facă tot în

raport de această constatare.

Rata medie a criminalităţii în 2010 este de 295 inculpaţi la suta de mii de locuitori (în 2009 era de

271 inculpaţi); în raport de fiecare judeţ, s-a constatat că rata medie a criminalităţii, în anul 2010, prezintă

diferenţieri sensibile, fiind de 279 inculpaţi la suta de mii de locuitori în judeţul Alba (220 inculpaţi în

2009), 336 inculpaţi în judeţul Hunedoara (314 în 2009) şi 264 inculpaţi la suta de mii de locuitori în

judeţul Sibiu (250 în 2009), pentru toate judeţele numitorul comun fiind infracţiunile săvârşite cu violenţă.

Măsuri de îmbunătăţire a activităţii

1.Verificarea modului de aplicare a proiectelor manageriale de către conducătorii de parchete în

scopul implicării active şi eficace a prim - procurorilor unităţilor locale pentru combaterea şi stăpânirea

fenomenelor infracţionale la nivel local. Verificarea sistemului şi a strategiei de conducere şi

supraveghere a urmăririi penale, precum şi a modului de exercitare a controlului operativ curent asupra

procurorilor şi grefelor;

2. Creşterea performanţelor managementului operativ pe unităţi şi pe cauze cu referire specială la

infracţiunile cu grad de pericol social: mica corupţie, evaziune fiscală, contrabandă, proprietate

intelectuală, infracţiuni de violenţă şi infracţionalitatea de impact public imediat; urmărirea şi valorificarea

mai eficientă a datelor privind starea infracţională din domeniile sau zonele de interes semnificativ;

3. Valorificarea sistemului de cooperare inter instituţională cu organele poliţiei judiciare şi a

măsurilor luate pentru reducerea numărului cauzelor vechi şi a celor înregistrate cu A.N.;

29

4. Verificarea gradului de fermitate în sancţionarea infracţiunilor caracteristice pentru starea

criminalităţii în zona de competenţă: infracţiuni comise cu violenţă, cele la regimul circulaţiei pe drumurile

publice, în domeniul fiscal etc.;

5. Echilibrarea sarcinilor între unităţile de parchet, precum şi între procurori, înlăturarea limitelor

şi a disfuncţiilor evidenţiate de analize;

6. Îmbunătăţirea performanţelor în domeniul activităţii judiciare prin măsuri organizatorice şi de

control în vederea realizării indicatorilor de performanţă fixaţi în planurile de activitate;

7. Analiza rezultatelor în învăţământul profesional şi adaptarea programelor în raport de

exigenţele operative şi manageriale ale unităţilor de parchet. Se va urmări îndeosebi pregătirea

profesională a stagiarilor şi a grefierilor, specializarea profesională a procurorilor în domeniul urmăririi

unor categorii de infracţiuni caracteristice pentru starea criminalităţii;

8. Implementarea operaţională activă şi permanentă a sistemului informatic şi adaptarea

performanţelor programelor în funcţiune la nevoile curente, operaţionale şi de informare; accesarea

bazelor de date pentru creşterea operativităţii în activitatea de urmărire penală şi supraveghere.

9. Prezenţa mai activă, în media locală a purtătorilor de cuvânt din unităţile de parchet şi a

procurorilor delegaţi, pentru menţinerea imaginii publice pozitive a Ministerului Public;

10. Valorificarea şi generalizarea experienţei manageriale, juridice şi operaţionale obţinută în

activităţile specifice ale Ministerului Public;

11. Controlul permanent şi riguros al gestiunilor şi al resurselor financiare, îmbunătăţirea

capacităţii administrative a unităţilor din subordine.

12. Îmbunătăţirea modelelor de control judiciar, tematic şi operativ, pentru toate unităţile din

subordine; identificarea resurselor umane necesare împlinirii modelelor de control preconizate

13. Îmbunătăţirea performanţelor în domeniul cooperării internaţionale comunitare şi

extracomunitare.