Pardoseli Reci

1

2.3. PARDOSELI RECI

Dintre cele mai uzuale pardoseli reci se pot aminti:

beton de ciment turnat monolit;

mozaic turnat;

piatră naturală;

piatră artificială;

sticlă.

Sticla este un produs care rezistă la acţiunea atacului chimic al majorităţii bazelor şi

acidurilor. Din acest punct de vedere pardoselile pe bază de sticlă sunt recomandate a fi utilizate

în industria medicală, laboratoare, industria chimică etc.

În continuare, în cadrul pardoselilor reci vor fi descrise pardoselile din:

beton;

placări cu piatră şi produse din piatră;

ceramice.

2.3.1. STANDARDE

Legislaţia naţională este, în principal, armonizată cu legislaţia europeană. În continuare sunt

prezentate principalelor norme naţionale din domeniu:

SR EN 1467:2004 Piatră naturală. Blocuri brute. Specificaţii

SR EN 1468:2005 Produse de piatră naturală. Plăci brute. Condiţii

SR EN 1469:2005 Produse de piatră naturală. Plăci pentru pereţi. Condiţii

SR EN 12057:2005 Produse de piatră naturală. Plăci modulare. Condiţii

SR EN 12058:2005 Produse de piatră naturală. Plăci pentru pardoseli şi scări. Condiţii

SR EN 12059:2008 Produse de piatră naturală. Piatră de prelucrat la dimensiuni (piatră

de talie). Condiţii

SR EN 12440:2008 Piatră naturală. Criterii de denumire

SR EN 15285:2008 Piatră aglomerată. Plăci modulare pentru pardoseli şi scări

(interioare şi exterioare)

SR EN 15285:2008/AC:2008 Piatră aglomerată. Plăci modulare pentru pardoseli şi scări

(interioare şi exterioare)

SR EN 14411/2007 - Plăci şi dale ceramice. Definiţii, clasificare, caracteristici şi marcare

SR EN 12004/2008 - Adezivi pentru plăci ceramice. Cerinţe, evaluarea conformităţii,

clasificare şi notare

GP037/1998 - Normativ privind proiectarea, execuţia şi asigurarea calităţii pardoselilor la

clădiri civile

C16/84 - Normativ pentru executarea lucrărilor pe timp friguros;

2

2.3.2. SCULE, DISPOZITIVE, ECHIPAMENTE

Principalele scule necesare pentru execuţia pardoselilor reci sunt:

sculele, uneltele, dispozitive necesare zidarului: cancioc, mistrie, ciocan de zidar, dreptar,

boloboc, fir cu plumb, metru, ruletă metalică, furtun de nivel, nivelă, lopeţi, sape,

roabe, tomberoane, lăzi de mortar, etc.

sculele, uneltele, dispozitive necesare finisării suprafeţei văzute: drişcă, perie de sârmă,

şpiţ etc.

Principalele echipamente necesare pentru execuţia pardoselilor reci sunt:

- maşină şlefuit mozaic ;

- maşină pentru tăiat;

- instalaţie de forţă şi iluminat;

- instalaţie de apă;

- utilaje în bună stare de funcţionare (macarale, boburi, pompe de mortar, etc.);

- echipamente pentru încălzire şi protecţie termică (aeroterme) asigurate pentru ca

pardoselile executate în perioada de timp friguros să nu îngheţe:

- echipamente pentru menţinerea umidităţii pe perioada impusă.

2.3.3. MATERIALE NECESARE

Principalele materiale folosite folosite pentru finisajele de pardoseală sunt:

şape sau alte finisaje pentru pardoseli turnate în-situ:

- apă pentru construcţii;

- nisip ;

- ciment Portland;

- agregate din piatra pentru mozaic;

- agregate din piatră naturală;

plăci şi piatră naturală:

piatră naturală;

plăci ceramice glazurate (finisaj mat, antiderapante, trafic intens pentru clădiri

publice), incluzând plăci speciale pentru scări;

plăci ceramice porţelate pentru pardoseli ;

plăci mozaicate pentru pardoseli, de dimensiuni mici medii, arănjate pe carton;

borduri:

borduri din mozaic, elemente prefabricate;

bordura din PVC pentru pardoseli din PVC;

bordura laminata sau din PVC, cu muchia superioară rotundă sau oblică;

3

2.3.4. ELEMENTE GENERALE

Functie de tehnologia de execuţie putem avea:

• pardoseli monolite;

- din beton;

- mozaic: roman, veneţian, florentin;

• placaje;

- din piatră naturală: calcaroase, bazaltice, granitice, gresii etc.;

- din piatră artificială: dale mozaicate, gresie ceramică;

Pardoseli monolite din beton Pardoseli monolite din beton:

- fără finisaj;

- cu finisaj (mortar de ciment);

Pardoseli din beton cu finisaj din mortar de ciment Mortarul de ciment poate fi finisat prin:

- sclivisire;

- drişcuire;

- bătut cu mistria;

- vibrat (vibratoare de suprafaţă).

Pardoseli din plăci din produse din piatră

Pe baza de piatră naturală :

- plăci (dale) din marmură, calcar, gresie, granit, bazalt etc. ;

- mozaic roman etc. ;

Pe baza de piatră artificială :

- nearsă (beton de ciment, mortar de ciment sclivisit, mozaic turnat, mozaic veneţian,

plăci de beton, plăci de beton mozaicate) ;

- arsă (plăci de gresie ceramică, plăci ceramice din argilă arsă, cărămidă) ;

Concepţii de proiectare a pardoselilor executate monolit

Pentru a realiza o lucrare de calitate, este esenţial cunoaşterea problemelor legate de

dimensiunea suprafeţei acoperite, condiţiile de mediu şi caracteristicile fizico-chimice ale

materialelor folosite.

Concepţii de proiectare a pardoselilor executate prin placare cu plăci

Pentru a realiza o lucrare de calitate, este esenţial cunoaşterea problemelor legate de:

- placă;

- adeziv;

- rost.

4

Plăcile ceramice pentru finisaje sunt plăci subţiri realizate din argilă, silice, fondanţi,

coloranţi şi alte materii prime minerale, care după concasare, sortare, amestecare, umezire. Sunt

prelucrate la temperatura ambiantă, uscate şi arse la temperaturi ridicate.

Funcţie de procedeul de execuţie plăcile ceramice pentru finisaje pot fi obţinute prin:

- extrudare (sunt codificate prin indicativul A).

- presare (sunt codificate prin indicativul B);

Funcţie de gradul de impermeabilitate al feţei expuse, plăcile ceramice exterioare pot fi:

- glazurate (sunt codificate prin indicativul GL)

- neglazurate (sunt codificate prin indicativul UGL).

Funcţie de numărul de tratamente termice aplicate, plăcile glazurate pot fi realizate prin:

- monocoacere;

- dublă coacere.

Din categoria plăcilor ceramice neglazurate fac parte şi plăcile ceramice din gresie

porţelanată. Acestea sunt plăci ceramice vitrifiate în întreaga lor masă, la temperaturi înalte, de

peste 1200oC şi au absorbţie de apă mai mică de 0.5%.

După cantitatea de apă absorbită, plăcile ceramice sunt clasificate în următoarele grupe:

- grupa I: E ≤ 3% ;

- grupa IIa : 3% < E ≤ 6% ;

- grupa IIb : 6% < E ≤ 10% ;

- grupa III : E > 10%

Obs:

Notarea plăcilor se realizează prin alăturarea tehnologiei de fabricaţie şi a grupei

de absorbţie la apă (ex. AI, BIIb etc.).

Ca şi metode clasice de finisare a feţei văzute se poate aminti harisarea care constă în

formarea de fisuri în stratul de glazură al plăcilor ceramice glazurate, având aspectul unui fir de

păr. Fisurile sunt limitate la suprafaţa glazurată a plăcii.

Funcţie de materialele componente folosite la producerea lor, mortarele pentru rosturi (chit

pentru rosturi) pot fi pe bază de:

- lianţi (sunt codificate prin indicativul CG);

- răşini reactive (sunt codificate prin indicativul RG).

Mortarele pentru rosturi (chiturile de rosturi) pe bază de lianţi minerali sunt clasificate şi

notate cu următoarele simboluri:

CG1: mortar de rosturi (chit de rosturi) normal;

CG2: mortar de rosturi îmbunătăţit cu caracteristici suplimentare:

CG2W: absorbţie redusă de apă

5

Funcţie de rezolvarea elementelor pe care le separă, mortare pentru rosturi (chituri pentru rosturi)

pot fi pentru rosturi:

- rigide: sunt rosturile care se prevăd între plăcile ceramice; dimensiunea lor variază între 2

mm şi 15 mm, funcţie de dimensiunile şi tipul plăcilor ceramice;

- elastice: sunt rosturi de contracţie-dilatare.

Acolo unde rosturile sunt adânci, pentru a reduce consumul de material se recomandă

folosirea produselor pentru ajustarea adâncimii rosturilor: sunt produse speciale sub formă

de cordoane din materiale plastice (ex: cordon pe bază de polietilenă expandată).

Funcţie de produsul de bază folosit, adezivii pot fi:

adezivi pe bază de lianţi minerali (sunt codificate prin indicativul C);

adezivi în dispersie (sunt codificate prin indicativul D);

adezivi pe bază de răşini reactive (sunt codificate prin indicativul R).

Principalele criterii de alegere adezivilor sunt:

- poziţia stratului suport: la exteriorul sau interiorul clădirii;

- natura stratului suport (mineral sau organic), porozitatea şi vechimea acestuia;

- dimensiunile plăcilor ceramice şi absorbţia de apă a plăcilor ceramice;

- înălţimea pereţilor placaţi.

Se recomandă ca în cazul suporturilor exterioare mai puţin absorbante sau vechi, să se

utilizeze produse de lipire (adezivi) de tip C2.

Obs.: La alegerea tipului de adeziv (C1, C2, D1, D2, R1, R2), precum şi a tehnologiei

de aplicare se va ţine seama şi de flexibilitatea suportului, cerinţele specifice

diverselor lucrări privind temperatura existentă la aplicare, comportarea la foc,

indicaţiile din fişa tehnică a produsului etc.

Functie de materialele utilizate putem avea placaje din piatră :

- naturală: calcar, marmură etc.

- artificială: beton, gresie etc.;

Functie de modul de obţinere al plăcii din piatră putem avea:

- finisate (cu muchii şi feţe finisate);

- lespezi, dale (obţinute prin cioplire, despicare);

Elementele componente ale pardoselii:

- stratul suport;

- straturi intermediare, cu rol fonoizolant, hidroizolant, termoizolant;

- placajul;

Stratul suport poate fi:

- elastic (pat de nisip, pietriş, balast, piatră spartă);

- rigid (din beton);

6

Executarea pantei pardoselii:

- la suprafeţe < 20 mp (din grosimea stratului de beton);

- la suprafeţe > 20 mp (utilizand un strat de beton de pantă);

Executarea îmbrăcăminţii pardoselii Etape de lucru la executarea pardoselilor din plăci:

- udarea şi aşezarea plăcilor în stivă (pe cant);

- prepararea şi dispunerea adezivului;

- montarea plăcilor;

- rostuirea pardoselii;

- protecţia pardoselii;

- finisarea suprafeţei pardoselii.

2.3.5. Tehnologii de execuţie a finisajelor interioare/exterioare ceramice

2.3.5.1. Condiţii ce se impun pardoselilor

Condiţii minime ce se impun la începerea lucrărilor de placare:

executarea placajelor ceramice exterioare/ interioare se va face numai după

terminarea următoarelor lucrări referitoare la:

- învelitoarea clădirii, inclusiv terase, logii, balcoane, cu amenajarea scurgerilor

în soluţia definitivă;

- toate profilele, solbancurile, glafurile,etc.;

- tocurile ferestrelor, uşilor.

aplicarea plăcilor ceramice se va face respectând perioadele minime de întărire şi de

eliminare a umidităţii specifice mortarelor utilizate la realizarea tencuielilor suport

(pentru tencuielile cu mortare tradiţionale se va ţine cont de faptul că uscarea se face

în ritm de 1cm grosime/săptămână, iar întărirea la 28 zile);

condiţiile de umiditate necesare stratului suport pe care se execută placajul ceramic

sunt dictate de produsul utilizat la lipire; în lipsa altor precizări, umiditatea maximă a

suportului trebuie să fie de 4% pentru adezivii pe bază de ciment şi de max. 2%

pentru cei pe bază de răşini în dispersie sau răşini reactive.

Condiţii tehnice ce se impun stratului suport:

să asigure conlucrarea cu placajul ceramic;

să permită menţinerea performanţelor plăcilor ceramice;

să aibă o temperatură de +5 0C …. +30

0C, dacă nu există alte precizări din partea

producătorului de produse de lipire;

să fie stabil, curat (lipsit de praf sau impurităţi ce ar putea afecta aderenţa);

să împiedice dezvoltarea microorganismelor. ;

să fie plan - valorile admise pentru toleranţe sunt următoarele: max. 3 mm măsuraţi

cu dreptarul de 2 m rotit în toate direcţiile şi max. 2 mm măsuraţi cu rigla de 0.2 m.

7

La utilizarea adezivilor se impun respectarea următoarelor condiţii tehnice (specificate de

producător):

timpul deschis (timpul în care produsul aplicat nu formează peliculă);

durata de viaţă (timpul în care produsul se poate utiliza fără să-şi piardă performanţele

finale).

Produsele de lipire se aplică pe suport şi/sau pe plăcile ceramice cu o drişcă metalică

dinţată cu dinţii având mărimea cuprinsă între 5-10 mm, funcţie de dimensiunile plăcilor

ceramice, conform tabelului următor.

Tabel 2.3.1. Mărimea dinţilor spatulei funcţie de dimensiunile plăcilor

Dimensiunile plăcilor

(mm)

Mărime dinţi spatulă

(mm)

până la 50 3

50 – 100 4

100 – 200 6

200 – 300 8

>300 măsură specială

2.3.5.2. Executarea stratului de uzură din dale de piatră naturală

Fig.2.3.1. Pardoseală din dale de piatră naturală

1 - dale de piatră; 2 - rost umplut cu mortar; 3 - mortar de poză: 4 – strat suport

La placările cu dale din piatră naturală se are în vedere utilizarea pietrelor de natură:

- calcalroasă: calcar, travertin, marmoră;

- granitice;

- bazaltice;

- gresii.

Tehnologia de execuţie

Stratul de uzură din dale de piatră naturală se execută astfel:

montarea dalelor se va face prin aşezarea lor pe un strat de mortar de ciment de 15... 30

mm grosime, marca M 100 T;

rosturile dintre plăci vor fi de 1...5 mm pentru pardoselile executate la interior şi de 10 mm

pentru pardoselile executate la exterior; rosturile se umplu cu mortar de ciment cu

praf de piatră, răşini acrilice şi coloranţi;

în spaţii cu suprafeţe mai mari de 50 m2 se vor prevedea rosturi de dilatare la o suprafaţă de

3 - 4 m2;

8

înainte de a fi aşezate în mortar, dalele se udă cu apă, mai puţin marmora;

durata umezirii depinde de capacitatea de absorbtie al dalelor;

înainte de aşezare, dalele se scot din apă şi se lasă timp de 1-2 minute să se scurgă apa

de pe ele, aşezându-se pe cant, în stivă, lângă locul de montare;

montarea dalelor se va începe cu aşezarea de dale reper, la nivelul cotei pardoselii finite,

între care se vor monta o serie de dale formând rânduri reper;

aşezarea dalelor se va face cu ajutorul sforii de trasare care se mută după fiecare rând

aşezat; după executarea a 1-2 rânduri de dale se va verifica cu dreptarul şi nivela

orizontalitatea şi planeitatea lor faţă de rândurile reper;

se face o verificare a planeităţii suprafeţei cu un dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei

executate şi ghidat după nivelul porţiunii de pardoseala executată anterior, apăsându-se

atent plăcile în mortarul de poză, prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, ast fel

încât să se asigure planeitatea suprafeţei;

operaţia se continuă în acest mod pe toată suprafaţa şi se execută într-o zi de lucru;

apoi întreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta să pătrundă bine

prin rosturi;

dupa 2 ore de la inundare, excesul de, lapte din ciment de pe suprafaţa pardoselii se

absoarbe prin aşternerea unui strat subţire de rumeguş de lemn, care se îndepărtează prin

măturare după încă 2 ore;

racordarea pardoselii la pereţii şi vangurile de la casa scarii se realizează cu plinte de

12 - 15 cm înălţime fixate în perete cu mortar;

după 4 - 5 zile, suprafaţa pardoselilor se va freca uşor cu maşina de frecat, pentru

eliminarea micilor denivelări care rezultă la aşezarea plăcilor; după frecare, eventualele

pete care rămân pe pardoseală se vor şterge cu o soluţie de acid clorhidric diluat (5 %),

apoi se va spăla cu apă; la final pardoseala se va lustrui cu acid oxalic (sare de măcriş) şi se

va cerui; este interzisă folosirea uleiului în locul ceruirii deoarece pătează plăcile sau

dalele; dacă pardoseala este executată din dale de gresie naturală, acestea nu se vor freca

sau lustrui, ci numai se vor cerui.

Pentru pardoselile realizate din dale din piatră naturală, profilele de muchii sunt rezolvate tot

din piatră naturală.

2.3.5.3. Executarea pardoselilor cu strat de uzură din mozaic roman

Fig. 2.3.2. Pardoselile cu mozaic roman

9

Pardoselile din mozaic roman se execută din spărturi şi fragmente de plăci de

marmură sau pietre colorate, cu forme relativ rectangulare şi dimensiuni mici (10 – 50 cm, pentru

compoziţii decorative, cu tematică) sau medii şi mari (în cazul pavajelor pentru alei şi drumuri).

Din motive estetice, uneori se foloseau şi plăcuţe smălţuite, acoperite cu foiţă de aur etc.


plăcile se lipesc pe hârtie, realizându-se astfel nişte panouri; lipirea se va face urmărind

ca plăcile să fie cât mai aproape una de alta, respectiv rosturile să nu fie mai mari de 1.5

mm;

în cazul modelelor mai complicate, fiecare panou va fi poziţionat conform desenului

din plan, într-un panou sau în mai multe panouri se pot reprezenta grafic fel de fel de

desene în funcţie de indicaţiile din proiect;

montarea se va începe prin aşezarea a două rânduri de panouri care vor servi ca reper

şi care se pun de-a lungul a doi pereţi paraleli;

se întinde apoi sfoara de trasare între rândurile reper, fixându-se în cuie bătute în stratul

suport; după aceea se va începe aşezarea panourilor după sfoară;

pentru fixarea panourilor se va folosi mortar de ciment de marca M 100 T; nisipul va

avea granulozitatea 0 . 1 mm; mortarul de poză va fi turnat într-un strat de cca. 15 mm

grosime;

pentru a se realiza o grosime uniformă se vor îngloba la turnarea mortarului şipci de

lemn (unse cu ulei de in) de înălţime egală cu grosimea stratului de mortar;

şipcile se vor scoate imediat după executarea stratului de mortar de poză, iar locul

gol rămas se va completa cu acelaşi mortar;

înainte de aşezarea panourilor, se recomandă să se presare uniform praf de ciment pe

stratul de mortar;

panourile se aşează după sfoara de trasare cu hârtia în sus şi se presează uşor cu coada

mistriei sau cu uşoare lovituri aplicate un ciocan pe şipca aşezată pe panou;

panoul se presează până când mortarul intră printre rosturile dintre plăcuţe şi ajunge

să umezească hârtia; din acest motiv mortarul de legatură trebuie să aibă consistenţa,

măsurată cu conul etalon;

imediat după montarea panourilor se înţeapă hârtia, pentru eliminarea aerului prins sub

acestea;

fiecare rând de panouri se va monta folosindu-se echerul, dreptarul sau nivela pentru a se

realiza continuitatea rosturilor, executarea corectă a desenului dorit şi pentru

asigurarea planeităţii şi orizontalităţii;

panourile se vor aşeza alăturate, astfel încât rostul dintre ele să nu fie mai mare de 1.5

mm, adică egal cu rosturile dintre pietrele care compun panoul;

la cca. 3-4 zile de la aşezarea panourilor, după ce mortarul s-a întărit suficient, suprafaţa

pardoselii se va uda cu apă caldă şi se va curăţa hârtia de panou; rosturile dintre pietre, care

au rămas neacoperite cu mortar se vor umple cu un mortar fluid de ciment;

stratul de uzură se va curăţa prin spălare cu o soluţie de acid clorhidric diluat (5 %),

10

după care se vor spăla din nou cu apă curată;

la final pardoseala se va lustrui cu ceară dacă pietrele sunt din marmură de diferite

culori, suprafaţa se va freca cu maşina şi apoi se va lustrui.

2.3.5.4. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din mozaic veneţian

Fig, 2.3.3. Pardoselile cu stratul de uzura din mozaic veneţian

Pardoselile din mozaic veneţian se execută din spărturi şi fragmente de plăci de

marmură, pietre colorate sau pietre smălţuite, cu forme neregulate, adesea triunghiulare şi

dimensiuni mici (10 – 25 mm). Pardoselile veneţiene sunt executate numai pentru compoziţii

decorative geometrice sau figurative şi din acest punct de vedere fiecare plăcuţă este practic

prelucrată manual pentru a corespunde desenului. Rosturile dintre plăcuţe sunt de dimensiuni

foarte mici.


tehnologia de execuţie a mozaicurilor veneţiene este similară cu cea descrisă la mozaicul

roman cu tematică.

2.3.5.5. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din mozaic florentin

Fig.2.3.4. Pardoselile cu stratul de uzură din mozaic florentin

11

Pardoselile cu strat de uzură din mozaic florentin se execută din spărturi şi fragmente de

plăci de marmură de formă triunghiulară, cu latura mai mică de 9 cm, iar rosturile dintre ele

sunt umplute cu amestec de mozaic de o culoare armonizată cu cea a sparturilor de marmură.

Mozaicul florentin nu se execută cu tematică ci urmăreşte acoperirea unei suprafeţe cu pete de

culori si dimensiuni diferite.


pe stratul suport din beton sau pe planşeul din beton armat se întinde un pat din mortar

M 100T, de consistenţă vârtoasă pe porţiuni de lăţime care să fie cuprinsă în raza de

acţiune a mâinii muncitorului (cca. 60 cm); mortarul se va îndesa şi se va nivela cu

dreptarul şi cu bolobocul, în raport cu reperele fixate;

bucăţile de marmură se vor presa în mortar prin batere cu dosul mistriei, iar nivelul lor se

va verifica cu dreptarul;

rosturile dintre bucăţile de marmură vor trebui să fie cât mai egale ca grosime şi să nu aibă

continuitate; se recomandă ca, în acelaşi loc, să nu se concentreze bucăţi de dimensiuni

asemănătoare iar într-un punct să nu se adune prea multe rosturi;

se urmăreşte ca, în lungul marginii bordurii să se obţină o linie dreaptă cât mai

regulată; pentru aceasta în lungul peretelui se va aşeza un dreptar iar bucăţile de

marmură se vor pune astfel încât să se lipească de acesta, cu o latură a lor;

la locul de lucru se pot face mici ajustări ale bucăţilor de marmură, pentru a le da

forme corespunzătoare sau pentru a le face să se potrivească în anumite locuri; vârfurile

prea ascuţite se vor reteza, utilizând ciocanul şi piatra de şlefuit;

după executarea operaţiilor de presare şi nivelare a bucăţilor de marmură se va proceda

la umplerea rosturilor dintre acestea cu pastă de ciment cu adaos de praf de piatră în dozaj

1:1. în această pastă se pot amesteca, la preparare, diverşi coloranţi minerali în

proportie de 5-15 % din greutatea cimentului;

pasta astfel preparată se va turna pe suprafaţa mozaicului, astfel încât să pătrundă în

toate rosturile şi să le umple până la suprafaţă;

excesul de pastă se va îndepărta cu un şpaclul de cauciuc şi apoi, înainte de a face

priza cimentul, suprafaţa se va şterge cu cârpe, fără a se antrena pasta din rosturi;

dupa 3-7 zile de la execuţie se va face:o şlefuire generală umedă, cu ajutorul maşinii de

frecat prevăzută cu piatră de şlefuit cu granulaţie fină; după ce suprafaţa realizată este

şlefuită, aceasta se va curăţa de pasta rezultată la frecare (şlam) cu rumeguş uscat, care

se va mătura; în continuare se va spăla suprafaţa cu apă curată şi se va şterge cu cârpe

uscate, după care se va cerui cu ceară de parchet şi se va lustrui;

pe conturul pardoselii se poate prevede scafele sau plintele de piatră naturală, fasonate;

plintele se vor fixa în mortar de ciment M 100 T; montarea lor se va realiza astfel încât

faţa fasonată să iasă în afară cu 5 - 8 mm faţă de planul tencuielii peretelui.

12

2.3.5.6. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din mozaic turnat

Fig. 2.3.5. Pardoselile cu stratul de uzură din mozaic turnat

Se prevede doar în cazul spaţiilor cu suprafaţa mai mare de 10 m2, precum şi la

pardoselile intens udate.


se realizeaza din mortar de ciment la care nisipul este înlocuit cu piatra de mozaic provenită

din marmură, calcar, tufuri vulcanice etc.;

mortarul va fi executat cu piatră de mozaic cu granulozitate continuă sau discontinuă de

aceeaşi provenientă şi culoare sau de provenienţă şi culori diferite (în acest ultim caz,

rezistenţa la uzură a pietrelor de mozaic utilizate trebuie să fie egale);

pentru colorarea stratului de mortar de ciment cu piatră de mozaic se pot utiliza coloranţi

minerali (max. 5 % din greutatea cimentului) sau cimenturi colorate;

mozaicul turnat se va executa plan şi orizontal; în încăperi prevăzute cu sifoane

de pardoseală sau cu guri de evacuare, se vor executa pante de 1 -1.5 % spre punctele de

scurgere;

se recomandă ca stratul de uzura din mozaic turnat să se execute imediat după

terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, însă înainte de întărirea

acestora, spre a se asigura legătura dintre îmbrăcăminte şi stratul suport;

stratul de uzura din mosaic turnat se va executa pe un strat suport rigid din beton sau pe un

planşeu de beton armat;

în încăperi cu suprafaţa pardoselii mai mare de 9 m2, pentru a se preîntâmpina fisurarea,

mortarul de ciment cu piatră de mozaic se va turna în panouri cu suprafaţa de max. 2

m2, despărţite fie prin rosturi de turnare, fie prin benzi realizate cu mortar de ciment cu

piatră de mozaic, cu aceeaşi compoziţie, dar de culoare diferită; în locul benzilor de

mortar de ciment cu piatră de mozaic se pot folosi baghete de sticlă aşezate pe muchie;

prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se va face amestecând întâi bine, în

stare uscată, cimentul (600 kg ciment la 1 m3 de piatră de mozaic) şi colorantul, amestec

care apoi se răstoarnă peste piatra de mozaic aşezată în prealabil pe o platformă,

după care se amestecă bine cu lopata, pentru a se asigura răspândirea uniformă a

granulelor de mozaic în masă; se adaugă apă necesară pentru a obţine un mortar care să

se întindă uşor, fără a fi însă prea fluid;

13

pe ,,pat" se vor fixa şipci de ghidaj pentru asigurarea unei grosimi uniforme a mortarului de

ciment de poză;

pe ,,pat" se va întinde un strat de mortar de ciment de poză, M 100 T, în grosime de cca 30

mm, cu suprafaţa rugoasă, pentru a se asigura o mai bună legătură cu mozaicul turnat;

după îndesare se vor scoate şipcile, iar golurile respective se vor umple cu acelaşi mortar

de ciment;

între şipcile de reper se va turna mortarul de ciment cu piatra de mozaic într-un strat de 10

mm grosime, în încăperi cu circulaţie mică şi de 15 mm grosime, în încăperi cu

circulaţie intensă sau uzură mare (holuri, magazine, depozite etc.);

stratul de mortar de ciment cu piatră de mozaic se întinde cu mistria, se nivelează cu

dreptarul, după care se compactează cu dosul mistriei până la apariţia laptelui de

ciment la suprafaţă;

se scot şipcile de reper şi se completează spaţiile rămase libere cu mortar de ciment cu

piatra de mozaic, după care stratul se presează cu mistria de mozaicar; la întinderea

mortarului de ciment cu piatră de mozaic se urmăreşte distribuirea uniformă a pietrei de

mozaic sub raport desime şi mărimea granulelor;

mozaicul turnat se poate executa într-o singură culoare sau cu desene (carouri, figuri) în

mai multe culori, în conformitate cu detaliile din proiect; pentru stabilirea nuanţei culorii

şi a mărimii şi uniformităţii mozaicului se vor efectua încercări preliminare;

cimentul obişnuit se utilizează împreună cu coloranţi minerali pentru obţinerea

culorilor: roşu, negru şi cenuşiu, iar cimentul alb pentru culorile: alb, galben, verde şi

albastru;

la realizarea stratului de uzură din mozaic turnat cu desene, acestea se vor obţine

folosind şabloane din şipci sau tablă de forma desenului înregistrat în interiorul acestor

şabloane se va turna stratul de mortar de ciment cu piatră de mozaic, care se va lăsa să se

întărească o zi sau două, după care se scot şabloanele şi se toarnă martorul de ciment cu

piatră de mozaic de altă culoare pe locurile din suprafaţa rămasă neumplută de mortar,

după turnarea stratului de mortar de ciment cu piatră de mozaic şi terminarea prizei, pentru

a se evita fisurarea datorită uscării prea rapide din cauza curenţilor de aer sau a acţiunii

soarelui (când mozaicul turnat se execută la exterior - terase, balcoane), acesta se va

proteja în primele zile de la turnare prin acoperire cu rogojini sau saci de hârtie, care se

vor uda periodic cu apă, asigurându-se la suprafaţă o stare de umiditate care se va menţine

până la frecarea mozaicului,

bordurile mozaicate se execută cu aceeaşi compoziţie, ca şi în cazul pardoselilor

din mozaic;

finisarea suprafeţei din mozaic turnat se face prin frecare, şlefuire, ceruire şi eventual

lustruire sau prin buciardare;

frecarea se face în mod obligatoriu după 4 - 6 zile de la turnarea mortarului de ciment

cu piatră de mozaic, după ce acesta a căpătat o rezistenţă suficientă pentru a nu se

disloca piatra de mozaic la frecare; intervalul de timp optim, după care se va putea

executa operaţia de frecare, se va determina pe baza probelor care se fac pe

îmbrăcămintea de pardoseala respectivă;

frecarea se face cu maşina de frecat manual, cu piatră abrazivă; prin frecare se

14

înlătură pojghiţa de ciment de pe faţa mozaicului; totodată se corectează micile denivelări,

înlăturându-se toate asperităţile de pe faţa mozaicului; în tot timpul frecării, suprafaţa

mozaicului turnat se menţine umedă; a doua frecare, denumită şlefuire, se face cu o

piatră abrazivă cu granulaţie mai fină, până la netezirea perfectă, udându-se suprafaţa

pardoselii continuu cu apă;

în timpul frecării, mai ales cu maşina, se va avea în vedere ca operaţia de frecare să se

facă în mod uniform pe întreaga suprafaţă;

în zona plintelor, sifoanelor în pardoseală sau al altor lucrări de tip “ieşiri” sau “guri” în

pardoseală, şlefuirea se electuează doar manual;

după ce stratul de uzură din mozaic turnat este şlefuit, suprafaţa se curăţă de pasta

rezultată de la frecare (şlam) cu rumeguş uscat sau prin alte procedee; pentru a evita

zgârierea suprafeţei se recomandă folosirea rumeguşului de răşinoase; nu se foloseşte

rumeguş de stejar deoarece pătează; pardoseala se spală apoi cu apă curată, iar după

uscare se protejează cu ceară de parchet şi se lustruieşte;

atunci când se urmăreşte obţinerea unui finisaj mai îngrijit, înainte de ceruire, se poate

executa o lustruire cu sare de măcriş (oxid acid de potasiu), cu ajutorul unei bucăţi de

pâslă;

în exterior se poate executa şi mozaic spălat, astfel:

- mortarul de ciment se prepară utilizând o granulaţie mai mare de mozaic,

preferabil de diferite culori;

- mortarul se întinde şi se presează bine, după care se lasă să se întărească 24 ore şi

se freacă cu peria de paie, udându-se suprafaţa continuu cu apă, până la

apariţia granulelor de mozaic, în relief, din masa de ciment;

mozaicul spălat are avantajul că nu mai necesită operaţiile de frecare, şlefuire şi ceruire,

are un aspect plăcut şi nu este alunecos.

Mozaic obişnuit (turnat), cu desene Mozaic în relief

Fig. 2.3.6. Tipuri de mozaicuri

15

Executarea scafelor si al plintelor

- la îmbrăcăminţile din mozaic turnat scafele sau plintele se vor executa turnate pe loc sau

vor fi prefabricate din beton mozaicat; ele nu se vor aşeza peste tencuială, ci direct pe

perete, prin intermediul unui strat din mortar de ciment.

- scafele sau plintele din mozaic turnate pe loc se vor executa cu aceleaşi dozaje şi în

condiţiile tehnice ca şi îmbrăcăminţile din mozaic turnat; în lipsa unei alte precizări,

înălţimea scafelor sau plintelor va fi de 100…150 mm, iar grosimea lor va fi astfel stabilită

încât să depăşească faţa tencuielii de 5…8 mm.

Fig. 2.3.7. Mozaic obişnuit (turnat) - detaliu rezolvare scafe monolite

2.3.5.7. Executarea stratului de uzură din beton brut turnat monolit

În funcţie de gradul de uzură, pardoselile din beton brut turnat monolit, se realizează din

beton de clasă C 6/7.5 sau C 8/10.

În funcţie de gradul la poansonare, pardoselile din beton brut turnat monolit, se realizează într-

un strat sau în două straturi.


a) într-un strat, turnat în grosime de 6 - 10 cm pe strat de pietriş ciuruit (grosime 10 cm),

aşezat pe pământ bine compactat;

suprafaţa poate fi finisată prin: drişcuire, batere cu mistria sau vibrare cu vibratoare de

suprafaţă;

pentru limitarea apariţiei fisurilor de contracţie la suprafeţe mari, betonul de pardoseală

se toarnă în câmpuri cu rosturi de 0.5 - 2 cm, în funcţie de temperatura mediului

exterior în perioada turnării amplasate la 4 m distanţă, realizate la execuţie din scânduri

dispuse pe cant şi completate ulterior cu produse din categoria chiturilor elastice;

rosturile vor fi decalate astfel încât în acelaşi punct să nu se întâlnească mai mult de 3

laturi ale panourilor;

după turnare, betonul va fi protejat şi întreţinut în stare umedă timp de cca. 7 zile.

16

Fig. 2.3.8. Distribuţia rosturilor de contracţie (în plan)

b) în două straturi: stratul suport se realizează din beton C 6/7.5 cu grosimea de 6 - 10 cm

iar stratul de uzură se realizează din beton C 8/10, preparat cu pietriş având granule de

maxim 2 cm şi cu grosimea de 2.5 - 5 cm, realizat din beton conform proiect;

în cazuri speciale (încărcări importante, teren susceptibil la tasări) stratul suport

al pardoselii este armat cu plasă sudată de oţel beton;

2.3.5.8. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din mortar de ciment sclivisit şi rolat

Sunt recomandate pentru suprafeţele unde se impun cerinţe severe de

impermeabilitate, rezistenţa mare la uzură, întreţinere uşoară (pivniţe, spălătorii, culoare,

magazii, garaje, etc.).

Prin sclivisire se obţine o suprafaţă dură şi lucioasă a pardoselii.

Prin rolare se obţine o suprafaţă amprentată, cu un grad de rugozitate de valoare medie.


stratul suport se va executa din beton marca B 100 simplu sau slab armat, de 8 - 10 cm

grosime; pentru suprafeţe mari, se prevăd rosturi la turnare la max. 4 - 5 m distanţă, în

ambele sensuri; se va controla nivelul faţă de linia de vagriz (nivel) prin fâşii de beton B

100 executate la distanţe sub 2 m;

înainte de aplicarea îmbrăcăminţii din mortar de ciment sclivisit, suprafaţa stratului

suport rigid din beton sau a planşeului de beton armat va fi curăţată de praf, moloz, ipsos,

var, vopsele, pete de grăsime, uleiuri şi se va uda din abudenţă cu apă;

pardoselile cu stratul de uzură din mortar de ciment sclivisit şi rolat se execută dintr-un

strat de mortar de ciment M 100 T, de cca 20 mm grosime, cu faţa netedă rolată cu

ajutorul unei role cu dinţi, aplicat pe un planşeu de beton armat; strat de baza rigid sau

din beton;

pentru evitarea fisurilor de contracţie, mortarul se aplică în benzi de cca. 0.5 - 2.0 m

lăţime; rosturile vor fi umplute cu chit permanent;

se recomandă ca stratul de uzură din mortar de ciment sclivisit să se execute imediat după

terminarea prizei betonului sau a mortarului stratului suport, însă înainte de întărirea

acestora, spre a se asigura legătura între straturi;

prepararea mortarului se face prin amestecarea nisipului uscat, a cimentului şi a apei până

la obţinerea unui amestec omogen şi de culoare uniformă;

17

mortarul de ciment se va prepara în cantităţile strict necesare care pot fi puse în

lucrare înainte de începerea prizei;

realizarea stratului de mortar de ciment, la grosimea indicată în proiect, se face prin

turnare între şipci de reper (martor);

sclivisirea se obţine astfel:

se bate mortarul de ciment proaspăt, prin plimbarea mistriei pe suprafaţa

pardoselii, până la apariţia laptelui de ciment;

înainte de începerea prizei, pe suprafaţa stratului de mortar de ciment, se

aruncă o cantitate de ciment (aprox. 300-500 g/m2), astfel încât să rezulte o

pojghiţă de 2 mm grosime de suprafaţă sclivisită;

se scliviseşte suprafaţa, prin trecerea cu mistria;

suprafeţele rolate se obţin prin trecerea rola cu dinţi pe suprafaţa pardoselii, imediat

după sclivisire;

după executarea sclivisirii şi roluirii, stratul de uzură din mortar de ciment sclivisit se va

proteja (după terminarea prizei) prin acoperirea cu rogojini, saci goi etc., care se vor

stropi cu apă timp de 7 zile, pentru a se evita fisurarea datorită soarelui şi curenţilor

puternici de aer;

pentru a se preveni fisurarea provocată de contracţii, la suprafeţele mai mari de 50 m2

se prevăd rosturi longitudinale şi transversale; în lipsa unor alte indicaţii, stratul de uzură

din mortar de ciment sclivisit se va executa în panouri cu laturile de max. 2.0 - 2.5 m;

în încăperi umede, pardoseala se racordează cu pereţii prin scafe de mortar de ciment de

10 - 20 cm înălţime.

a) b)

Fig. 2.3.10. Pardoseli din mortar de ciment sclivisit

a) secţiune; b) poză

Mărirea rugozităţii suprafeţei prin utilizarea de agregate dure (criblură de bazalt etc.):

- pe suprafaţa proaspăt turnată se aşterne un strat de cca. 1 cm grosime cu rol de strat de

uzură (cu criblură de bazalt etc.);

- criblura este îndesată, cu dosul mistriei, în beton;

- după cca. 24 ore de la turnare, suprafaţa se spală cu apă şi se freacă cu peria de plastic sau

pai (niciodată metalică) până când agregatele apar în relief.

Principalele agregate folosite pentru mărirea durităţii suprafeţei sunt:

- criblura de bazalt;

- cuarţ de magneziu;

- resturi metalice.

18

2.3.5.9. Executarea pardoselilor cu stratul de uzura din dale mozaicate, dale din beton

Pardoseli cu stratul de uzură din dale mozaicate, dale din beton sau marmură artificială

pot fi montate pe mortar de poză, cu impermeabilitate mărită sau pe strat de nisip .

Fig. 2.3.11. Pardoseli din dale mozaicate montate pe strat de mortar de poză

1. dale mozaicate sau marmură artificială; 2. mortar cu plasă de rabiţ; 3. hidroizolaţie;

4. şapă egalizare şi mortar de pantă M 100 T; 5. chit impermeabil

Se prevede doar în cazul spaţiilor cu suprafaţa mai mare de 10 m2, precum şi la

pardoseli supuse frecvent unor procese umede intens.

Fig. 2.3.12. Pardoseli din dale mozaicate montate pe strat de nisip

1. dale din beton prefabricate; 2. strat de nisip de minim 100 mm; 3. strat de balast sau piatră

spartă; 4. nisip (Se utilizează numai pentru pardoseli exterioare).


plăcile din beton mozaicate se montează pe planşeul de beton armat, prin intermediul

unui strat de mortar de ciment poză M 50 T ;

pardoselile cu strat de uzură din dale din beton armate se pot aşeza şi pe un strat de

nisip de 100 mm grosime;

executarea pardoselii începe prin montarea la nivel, faţă de linia de nivel orizontal a

plăcilor reper la colţurile încăperii; între elelementele montate de-a lungul pereţilor se

întinde o sfoară de ghidaj, faţă de care se aliniază apoi primul rând de plăci, montate faţă

de pereţi, la o depărtare egală cu lăţimea bordurii; la pardoselile fără bordură plăcile se

montează la distanţa egală cu lăţimea unui rând sau la două rânduri de plăci; prin

aşezarea acestor rânduri de plăci, toate devierile pereţilor încăperii de la unghiurile

drepte vor fi compensate prin varierea lăţimii bordurii, astfel ca în partea centrală să apară

câmpul de formă regulată, dreptunghiulară, cu unghiuri riguros drepte;

in interiorul perimetrului astfel închis se montează şipci intermediare de ghidaj,

19

depărtate între ele astfel ca să poată fi cuprinse în lăţimea dreptarului; ele se aliniază după o

sfoară întinsă între plăcile corespunzătoare din rândurile opuse de ghidaj;

în rândurile de ghidaj, plăcile se aşează mai întâi ,,în uscat" şi apoi se montează definitiv

în mortar;

stratul suport rigid trebuie să fie bine curăţat la suprafaţă şi udat cu apă, înainte de a

se întinde stratul de mortar de ciment de poză;

mortarul de ciment de poză se întinde de-a lungul rândului care trebuie montat şi se

potriveşte cu mistria, de-a lungul sforii întinse între plăcile de ghidaj din colţuri; plăcile se

udă cu apă, în prealabil şi se presează bine cu mâna peste mortar, după care se bat uşor

cu coada mistriei sau a ciocahului pentru a se aduce la nivelul indicat de sfoară; nivelul se

va verifica cu bolobocul sau cu dreptarul faţă de placa alăturată;

se montează astfel 1-2 rânduri de plăci pe perimetrul încăperii pentru a se asigura o

mai uşoară montare a plăcilor de câmp;

în conţinuare, se montează la dreptar plăcile pe întreaga suprafaţă a încăperii începând de la

mijlocul încăperii sau de la uşa de intrare în încăpere, în conformitate cu detaliile din

proiect;

în acest mod se montează toate plăcile, orientându-le după sfoară şi alipindu-le între ele

astfel că rostul să fie cât mai strâns şi, în nici un caz, să nu depăşească 2 mm;

pe măsura avansării montajului plăcilor, rosturile dintre plăci se vor umple cu lapte de

ciment, iar excesul se va îndepărta înainte de începerea prizei;

o atenţie deosebită se va acorda continuităţii rosturilor, care trebuie să aibă aceeaşi

grosime şi să fie în linie dreaptă; acest lucru se va asigura prin verificarea cu ajutorul sforii

întinse;

nu se admite lăsarea de goluri între plăci şi în mortarul de ciment de sub plăci şi nici

umplerea cu mortar de ciment a spaţiilor lângă pereţi şi colţuri în locul jumătăţilor

sau a sferturilor de plăci;

executarea bordurilor se face cu plăci din beton mozaicate (jumătăţi sau tăiate) montate

la fel ca cele din câmp; bordura se poate executa şi din mozaic turnat;

dupa 4 - 5 zile de la montarea plăcilor din beton mozaicate, suprafaţa pardoselii se

şlefuieşte, după caz, cu maşina de frecat mozaic sau manual cu piatra de şlefuit având

granulaţie fină, pentru a se înlătura eventualele denivelări apărute la aşezarea plăcilor,

în tot timpul şlefuirii, suprafaţa pardoselii se va uda din abundenţă cu apă;

suprafaţa pardoselii se curăţă de pasta rezultată din frecare (şlam) cu rumeguş uscat, se

spală cu apă curată şi se şterge cu cârpe uscate; suprafaţa se protejează cu ceară de

parchet;

dalele de beton mozaicate, prefabricate pe şantier, se montează pe un strat de nisip de

100 mm grosime, pozat pe un strat sugort elastic format din balast sau piatră spartă;

rosturile în lăţime de 15 - 20 mm se umplu cu mortar de ciment sau cu nisip.

20

2.3.5.10. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din plăci de gresie ceramică

Utilizarea expresiei de gresie este improprie deoarece plăcile folosite sunt plăci la care

materia primă este argila. Expresia a fost adoptată ca rezultat al obisnuinţei de a utiliza plăcile

naturale, de natură silicioasă (gresii).

Fig. 2.3.13 Pardoseli cu stratul de uzură din plăci de gresie ceramică

1 - plăci din gresie ceramică; 2 - mortar adeziv, gros 5 mm

Plăcile curent utilizate pot fi:

de dimesiuni medii şi cu muchii drepte;

mici de dimensiuni şi cu forme repetabile (pişcoturi).

Fig. 2.3.14. Pardoseli din pişcoturi


plăcile din gresie ceramică se vor monta, pe stratul suport rigid din beton sau pe planşeul

de beton armat, prin intermediul unui strat de mortar de ciment de poză, având dozajul de

300 … 350 kg ciment la 1 m3, în grosime de 30 – 50 mm sau pe un strat de adeziv placat

pe şapă sclivisită;

montarea se realizează prin intermediul unui strat de mortar adeziv, după

tehnologia indicată de producător;

montarea plăcilor din gresie ceramică pe suporturi din beton monolit se face la minimum 3

luni de la turnare;

pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor, între ansamblul de pardoseală - stratul

de uzură din plăci de gresie ceramică şi mortarul adeziv - cu restul structurii, stratul suport

rigid din beton sau planşeul de beton armat şi conturul pereţilor, stâlpilor, se vor lua

măsuri care să permită deformarea acestora independent (prevederea de rosturi

elastice); se recomandă realizarea unor rosturi elastice la cca 9 m2 (3x3 m), funcţie de

21

modularea structurii;

înainte de montare, pentru evitarea absorbţiei de apă din mortarul de poză, plăcile din

gresie ceramică se vor menţine în apă timp de 2…3 ore;

pentru evitarea cumulării efectelor deformaţiilor diferenţiate, între ansamblul de

pardoseală – îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică şi mortarul de ciment de poză –

cu restul suprafeţei, stratul suport rigid din beton format din sapa si placi de beton armat

cât şi conturul pereţilor adiacenti, stâlpilor, se vor lua măsuri care să permită deformarea

acestora independent;

în cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală şi mortarul de ciment de poză

direct pe planşeul de beton din elemente prefabricate – care şi-au consumat deformaţiile

reologice – sau pe planşee turnate monolit, la care montarea pardoselii se face după 90

zile de la turnare. Imbrăcămintea din plăci de gresie ceramică se poate aplica direct după

o prealabilă preumezire a plăcii de beton;

în cazul în care se aplică îmbrăcămintea de pardoseală pe planşee crude sau pe straturi

suport din beton, între acestea şi pardoseală se va prevedea un strat de întrerupere a

aderenţei – hârtie, folie de polietilenă, etc.;

la prepararea mortarului de ciment de poză se va utiliza ciment cu înmuiere normală de

tipul Pa 35 şi nisip 0…3 mm (partea fină sub 0,2 mm nu trebuie să depăşească 1/3) în

amestec cu 1 parte ciment la 3,5…4 părţi nisip; nu se recomandă utilizarea cimenturilor

cu întărire rapidă (P40, etc).

mortarul de ciment sau adezivul folosit pentru montarea plăcilor din gresie ceramică se

va prepara la faţa locului, în cantităţi strict necesare şi va avea o lucrabilitate plastic –

vârtoasă, factorul apă – ciment fiind de maximum 0.5;

aşezarea plăcilor se va face montându-se la început plăcile reper;

plăcile se vor monta în patul de mortar astfel pregătit, în rânduri regulate, cu rosturi de

2…3 mm între plăcile din gresie ceramică;

după aşezarea plăcilor pe o suprafaţă corespunzătoare razei de acţiune a mâinii

muncitorului (circa 60 cm lăţime), la plăcile la care se constată denivelări se adaugă sau

se scoate local din mortarul de ciment de poză; se verifică planeitatea suprafeţei cu un

dreptar aşezat pe diagonalele suprafeţei executate şi ghidat după nivelul porţiunii de

pardoseală executată anterior, îndesându-se atent plăcile în mortarul de ciment de poză,

prin batere uşoară cu ciocanul peste dreptar, astfel încât striurile de pe spatele plăcilor să

pătrundă în masa de mortar şi să se asigure planeitatea suprafeţei;

operaţia se contină în acest mod pe toată suprafaţa care se execută într-o zi de lucru;

după terminarea aşezării plăcilor, îtreaga suprafaţă se inundă cu lapte de ciment fluid; se

verifică ca laptele de ciment să intre bine în rosturi, hidratând şi mortarul de poză;

umplerea rosturilor se va face la 3 … 5 zile după montarea plăcilor din gresie ceramică,

iar în intervalul de la montare şi până la rostuire – pardoseala nu va fi dată în circulaţie şi

se va umezi prin stropire cu apă cel puţin o dată la 24 ore;

curăţarea îmbrăcăminţii din plăci din gresie ceramică de excesul de lapte de ciment se va

realiza prin aşternere de rumeguş de lemn uscat, după două ore de la inundarea cu lapte

de ciment şi prin măturarea rumeguşului;

îmbrăcămintea din plăci din gresie ceramică nu se va freca pentru finisare, ci după

curăţarea cu rumeguş de lemn se va şterge cu cârpe înmuiate în apă şi apoi se va cerui;

la intersecţia pardoselii cu elementele verticale – sub plinte – se vor realiza interspaţii de

5 … 10 mm care se vor umple cu un material elastic;

22

în cazul suprafeţelor mari se recomandă realizarea unor rosturi de dilatare la circa 30 mp

sau 6 m, funcţie de modularea structurii;

Pardoselile din plăci dreptunghiulare pot fi montate la 90° sau la 45°. Montarea la 45° este

similară cu montarea la 90°, folosind liniile de reper corespunzătoare fiecărei direcţii. În aceste

două cazuri, operaţiile de placare sunt următoarele:

se face releveul suprafeţei şi se identifică “zona centrală” şi lăţimile “bordurilor”;

se trasează suprafaţa, pentru a identifica lăţimile bordurilor perimetrale, conform

desenului impus de arhitect;

aşezarea plăcilor poate începe de la un perete sau din zona centrală a suprafeţei;

se recomadă ca realizarea placării să înceapă din zona centrală a suprafeţei deoarece

această metodă reduce erorile de liniaritate; operaţiile de execuţie prin această metodă

sunt următoarele:

în zona centrală a suprafeţei se trasează două linii rectangulare; în cazul

suprafeţelor mari se recomadă trasarea şi a liniilor la 45°;

se aşeză plăcile după cele două linii centrale, rectangulare;

se continuă realizarea acoperirii suprafeţei, pentru fiecare pătrat rezultat, pornind

din zona centrală, către colţurile încăperii; în cazul spaţiilor închise, ultimul colţ

va fi cel de la uşă pentru a putea ieşi din încăpere fără a călca pe plăci;

pentru a reduce erorile de liniaritate se recomadă utilizarea distanţierilor de consum;

aceştia au forme speciale pentru margini sau centru şi sunt executaţi, de regulă, din PVC;

în acesz caz, operaţiile de fixare a plăcilor sunt următoarele:

se întinde adezivul mineral, pe stratul suport, pe o suprafaţă de max. 1 mp;

operaţia se execută cu ajutorul gletierei cu dinţi, prin 2 – 3 treceri peste suprafaţa

adezivului, pentru a se întinde uniform;

după terminarea suprafeţei de acoperit şi întărirea adezivului se trece la chituirea

rosturilor, utilizînd o gletieră sau o racletă din cauciuc; se scot distanţierii din

plastic şi se definitizează chituirea rosturilor;

se îndepărtează surplusul de chit din rosturi, utilizînd un profil de rost şi de pe

suprafaţa plăcilor, utilizând un burete umed sau o cârpă umedă.

plăcile de pe rândurile de margine sunt “decupate la poziţia de montaj”; pentru o

decupare corectă se recomadă utilizarea şablonului;

a) b)

Fig. 2.3.15. Pardoseli din plăci din gresie montate

a) drept; b) la 45°

23

Plăcile pot fi tăiate (după linii drepte) sau decupate (după linii curbe).

Pentru tăierea după linii drepte se poate utiliza: circular mecanic, flexul, plăci cu cap

diamantat, fierăstrău cu pânză flexibilă etc.

Pentru decuparea după linii curbe se pot utiliza se poate utiliza flexul, fierăstrăul cu pânză

flexibilă, zgârieciul şi cleştele cu cioc de papagal.

După tăiere, marginea rezultată este finisată cu ajutorul unei pile.

Profile de îmbinări

la îmbrăcăminţile din plăci din gresie ceramică se vor monta elemente de racordare

(colţuri speciale interne si externe, socluri, scafe) pentru a masca şi etanşa îmbinările

dintre pereti si pardoseli; geometria rosturilor este diversă pentru rezolvarea diverselor

tipuri de intersecţii (colţuri ieşinde, colţuri intrânde etc.); acestea se pot executa din PVC,

metal sau produse ceramice; profilele realizate din PVC sau metal sunt ancorate în stratul

de adeziv, sub plăci; profilele ceramice vor fi fixate cu mortar de ciment astfel încât să

depăşească faţa tencuielii cu 5…8 mm.;

pentru suprafeţe mari sau delimitarea suprafeţelor acoperite cu materiale de natură

diferită se folosesc rosturi de dilatare; rosturile se pot executa din mase plastice sau

metal; rosturile pot separa suprafeţe drepte sau curbe;

2.3.5.11. Executarea pardoselilor cu stratul de uzură din cărămizi pline presate

Fig. 2,3.18. Pardoseli cu stratul de uzură din cărămizi pline presate aşezate pe cant

şi pe lat pe suport rigid sau elastic

1. cărămida aşezată pe cant; 2. strat de:poză din nisip; 2. strat de poză din mortar de ciment gros de

30 mm; 3. mortar de ciment fluid; 4. cărămidă aşezată pe lat

Pardoselile ceramice se pot executa din cărămizi de formă:

- dreptunghiulară;

- hexagonală.

Cărămizile pot fi dispuse:

- drept;

- în spic;

- cu model.


pardoselile cu stratul de uzură din cărămizi pline presate se execută pe un strat suport

rigid din beton sau pe un strat suport elastic, format din zgură sau nisip cernut;

24

se pot utiliza cărămizi obişnuite în încăperi cu circulaţie redusă şi din cărămizi dublu

presate în încăperi cu circulaţie intensă; cărămizile pentru pardoseli trebuie să prezinte

rezistenţa la compresiune (20-30 N/mm2) şi uzura (0.3-0.5cm

:l/cm

2);

aşezarea cărămizilor se face pe cant atunci când sunt montate pe un strat de nisip de

poză (de grosime medie de 30 mm, în cazul montării acestora pe un strat de bază rigid,

din beton, sau cu grosime medie de 50 mm, în cazul montării acestora pe un strat suport

elastic, din zgură sau nisip pilonat);

în cazul montării pe strat suport rigid (din beton) stratul de poză din nisip se poate

înlocui cu un strat de poză din mortar de ciment de cca. 30 mm grosime, M 50 T, în acest

caz aşezarea cărămizilor făcându-se pe lat;

în cazul aşezării pe strat de mortar de ciment, cărămizile vor fi udate cu apă, cu 2 - 3

ore înainte de aşezare;

aşezarea cărămizilor se va face prin batere uşoară cu ciocanul, prin intermediul

unei scânduri;

rosturile dintre cărămizi vor fi de cel mult 10 mm grosime şi se vor umple cu mortar de

ciment M 50 T;

în cazul aşezării cărămizilor pe cant, rosturile dintre cărămizi se vor umple cu nisip de

granulozitate mijlocie sau mare, până la o adâncime de 3-4 cm de la suprafaţa, iar

partea superioară a rosturilor se va umple cu mortar de ciment M 50 T, turnat cu

canciocul;

înainte de umplerea rosturilor cu mortar, cărămizile vor fi stropite cu apă, pentru a nu

absorbi apa din mortar.

2.3.6. CONTROLUL CALITĂŢII, ABATERI ADMISE

Verificări pentru asigurarea calităţii pe parcursul executării lucrărilor

Orice lucrare de execuţie a unei pardoseli va fi începută numai după verificarea şi

recepţionarea suportului, operaţii care se efectuează şi se înregistrează conform prevederilor

proceduri, inclusiv în ce priveşte realizarea elementelor geometrice.

Verificări de calitate la toate materialele care intră în componenţa unei pardoseli.

Materialele se vor utiliza numai după ce s-au realizat următoarele operaţii:

Verificarea de către conducătorul tehnic al lucrării a certificatelor de calitate care

să confirme că sunt corespunzătoare normelor în vigoare;

Depozitarea şi manipularea în condiţii care să evite orice degradare a lor.

Efectuarea încercărilor de calitate la locul de punere în operă, dacă este cazul, la

solicitarea proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate.

Respectarea soluţiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilor de aplicare.

Verificări de calitate obligatorii pentru toate tipurile de pardoseli:

a) în timpul execuţiei:

a.l.) la stratul suport: se verifică ca abaterile de la planeitate să se încadreze în limitele

admisibile:

max. 20 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime la suprafaţa terenului de fundaţie

pregătit pentru executarea pardoselilor;

25

max. 10 mm faţă de dreptarul de 2 m lungime, la suprafaţa stratului suport rigid

(din beton sau beton armat);

abaterile mai mari decât cele admisibile se vor rectifica prin înlăturarea ieşindurilor

sau prin acoperirea intrândurilor mari, astfel ca grosimea finală a şapei să fie de max. 3 cm;

abaterile de la planeitate ale stratului de legătură nu vor depăşi max. 15 mm faţă de

dreptarul de 2 m lungime, în cazul stratului de nisip şi max. 20 mm în cazul stratului din

pietriş, balast sau piatră spartă;

pe parcursul executării şapei se va urmări obţinerea unui strat cu o grosime cât mai

uniformă, care să se încadreze în limitele admise.

a.2.) la straturile intermediare:

pe parcursul executării lucrărilor se va urmări obţinerea unui glaf cu o grosime cât

mai uniformă, care să se încadreze în limitele admise; grosimea se va verifica prin

baterea unor cuie în zone determinate prin sondaje într-un număr stabilit de comisie, dar

cel puţin unul la fiecare 200 m2; sondajele se vor face în locuri mai puţin vizibile, pentru a

nu strica aspectul, urmând ca reparaţiile ulterioare să se facă utilizând aceeaşi compoziţie

a mortarului, cu care s-a executat iniţial şapa.

se va efectua verificarea suprafeţei şapei de egalizare şi a dalei flotante din punct de

vedere al orizontalităţii, planeităţii, gradului de netezire şi umidităţii, după cum

urmează: suprafaţa nu trebuie să prezinte asperităţi pronunţate, zgârieturi,

neregularităţi, ciupituri, etc.; eventualele rizuri, bavuri, asperităţi, se vor corecta printr-

o uşoară şlefuire manuală cu piatra de polizor; sub dreptarul de 2 m lungime se admit cel

mult două unde cu săgeata maximă de 1 mm; atunci când suprafaţa stratului suport

prezintă neregularităţi frecvente, întreaga suprafaţă, după frecarea cu piatra abrazivă,

se va corecta printr-o glesie subţire (max. 1,5 cm), în cazul unor adâncituri izolate, este

suficientă o chituire locală;

se va efectua verificarea rezistenţei mortarului utilizat (la zgârierea cu un cui să nu

rămână urme mai adânci de 1 mm);

umiditatea suprafeţei trebuie să fie de max. 4% sau cea indicată de producătorul de

pardoseli, se va urmării ca să nu se întrerupă lucrul la mijlocul suprafeţelor, deoarece

reluările lucrului pot produce diferenţe de nivel supărătoare pentru aplicarea ulterioară

a îmbrăcăminţilor de pardoseli;

aplicarea măsurilor de protecţie a suprafeţei şapei împotriva uscării forţate sau înghetării;

se va urmări ca şapa să fie aderentă la suprafaţa pe care este aplicată: la ciocănirea uşoară

cu ciocanul de zidar, trebuie să prezinte un sunet plin;

diblurile, pentru prinderea pervazurilor, trebuie să fie bine încastrate în perete, în numărul

şi poziţiile stabilite prin proiect;

la executarea pardoselilor cu dală flotantă se va urmări ca să nu se creeze legături rigide

între dală şi planşeul suport prin infiltrarea betonului turnat în dală, prin materialul

fonoizolator sau între dală şi pereţi în acest scop se va verifica prin sondaj dacă stratul

de izolare fonică este aşezat continuu, dacă rosturile acestuia au fost acoperite cu folii din

polietilenă şi dacă în jurul elementelor de construcţie care străpung planşeul sau conturul

camerei au fost aşezate fâşii tăiate din plăci de material fonoizolator.

a.3.) la stratul de uzură:

covorul şi dalele trebuie să fie lipit pe toată suprafaţa lor, iar la ciocănirea uşoară cu un

ciocan de zidar să prezinte un sunet plin; nu se admit colţuri şi margini nelipite sau umflate;

26

suprafaţa pardoselii trebuie să fie complet plană şi netedă; nu se admit porţiuni în relief

sau adâncituri;

rosturile dintre rândurile de dale trebuie să prezinte linii drepte, fără zigzaguri sau linii

frânte, vizibile cu ochiul;

suprafaţa pardoselii trebuie să fie curată, lustruită, nu se admit pete;

racordările la pardoseli de altă natură, străpungerile, obiectele fixate pe stratul suport

etc, trebuie să fie bine păsuite la croire;

lipirea plintei din mase plastice trebuie să fie făcută în linie dreaptă pe toată suprafaţa

care se află în contact cu peretele;

la colţuri, capetele plintei trebuie să fie bine tivite;

stratul de uzură nu va prezenta defecte peste limitele stabile precizate în procedură

sau de către producător;

la pardoselile realizate din plăci nu se admit denivelări, între două elemente adiacente;

denivelarea admisă pe suprafeţele realizate este de 1 mm/m, măsurată sub un dreptar

(riglă) metalic de 2 m lungime, aşezat pe cant pe suprafaţa pardoselii;

la pardoselile la care prin proiect se prevede realizarea unui anumit design, se verifică

conformitatea lucrării din acest punct de vedere;

în cazul pardoselilor realizate din plăci într-o singură culoare, se verifică uniformitatea

culorilor în cadrul aceleiaşi încăperi;

b) la recepţia lucrărilor se vor efectua următoarele verificări:

recepţia lucrărilor se va face la fazele prevăzute în reglementările în vigoare sau prin

Caietul de sarcini;

dacă s-a realizat o suprafaţă care să se încadreze din punct de vedere al performanţelor în

limitele admisibile pentru fiecare tip de îmbrăcăminte de pardoseală;

la terminarea executării lucrărilor ascunse se vor încheia procese verbale, privind

constatarea calităţii în lucrare;

utilizarea altor materiale şi tehnologii noi decât cele cuprinse în prezenta procedură se

face conform proiectului şi în condiţiile stabilite de agrementul tehnologic elaborat, pentru

care sunt elaborate instrucţiuni tehnice de execuţie.

2.3.7. EXECUŢIA PE TIMP FRIGUROS

Lucrările bazate pe procedee umede se desfăşoară în spaţii închise în care s-au asigurat

următoarele condiţii:

Tab.2.3.2. Regim termic critic Nr. crt.

Procesul tehnologic şi condiţii de desfăşurare

Regimul termic critic

Temp. (°C) Durata

1. Depozitarea materialelor înainte de utilizare în spaţii închise

+5 l zi

2. Prepararea şapelor +5 La descărcarea din malaxor

3. Transport şi punerea în operă a şapelor La terminarea punerii în operă 4. Executarea straturilor de uzură Pe durata execuţiei 5. Protejarea stratului de uzură Durata critică de maturizare

Şapele preparate se vor introduce în spaţiile închise în care se execută lucrările imediat

după aprovizionare.

27

Pentru pardoselile de mozaic, operaţia de şlefuire va începe numai după verificarea

comportării acestora prin încercări pe suprafeţe reduse.

Pentru realizarea lucrărilor de pardoseli pe perioada de timp friguros se vor efectua

închideri care să realizeze incinte în care se pot utiliza aeroterme sau alte aparate de încălzire a

aerului pentru crearea unui microclimat cu o temperatură superioară celei critice.

2.3.8. LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE Lucrările de înreţinere curentă constau în:

- curăţirea suprafeţelor placajelor de praf, mizerie etc.; operaţia necesită utilizarea de

soluţii specifice care să nu atace placajul şi chitul de etanşare dar care să ofere

dezinsecţie, luciu suprafeţei, amplificarea nuanţelor culorilor, închiderea microfisurilor,

dizolvarea produselor chimice rezultate în urma scrierii, îndepărtarea afişelor aplicate; se

vor folosi produse indicate de producător;

- întreţinerea placajelor ceramice nu implică măsuri speciale, acestea putând fi curăţate cu

apă şi detergenţi neutri sau cu aburi; pentru chiturile de rosturi se pot utiliza şi produse de

spălare specifice împotriva mucegaiului şi tartrului.

2.3.9. LUCRĂRI DE REPARAŢII

Cele mai uzuale lucrări de reparaţii sunt cele legate de:

- închiderea rosturilor;

- înlocuirea plăcilor.

Închiderea rosturilor

Lucrarea are drept scop refacerea etanşeităţii suprafeţei.

Opereţiile care trebuiesc efectuate sunt următoarele:

- curăţarea rosturilor: se utilizează o scoabă metalică ascuţită; operaţia se efectuează cu

grijă pentru a nu deteriora marginile plăcilor;

- aspirarea rosturilor;

- udarea uşoară a suprafeţei rosturilor;

- aplicarea chitului nou – operaţia se efectuează conform lucărilor descrise anterior;

- curăţarea suprafeţei.

Înlocuirea plăcilor

Lucrarea are drept scop înlocuirea plăcilor sparte, ciobite, puternic decolorate etc.

Opereţiile care trebuiesc efectuate sunt următoarele:

- spargerea plăcii care se doreşte a fi înlocuită, utilizând şpiţul şi ciocanul de metal de 3 kg

greutate;

- curăţarea rosturilor perimetrale plăcii cu ajutorul unei scoabe metalice ascuţite;

- verificarea stabilităţii grundului şi îndepărtarea acestuia dacă este cazul; operaţia de

îndepărtare se realizează cu ajutorul şpiţului şi al ciocanului de metal de 3 kg greutate;

- desprăfuirea suprafeţei suport;

- udarea uşoară şi dacă este cazul aplicarea unui şpriţ din lapte de ciment; după întărirea

acestuia se poate aplica stratul de grund;

28

- aplicarea unei plăci noi; pentru a păstra „modelul” suprafeţei şi a fi compatibilă cu

suprafaţa existentă, placa folosită trebuie să facă parte din lotul de rezervă, achiziţionat

iniţial; la fadele exterioare, datorită acţiunii factorilor climatici, plăcile aplicate iniţial pot

suferi uţoare decolorări – în aceste situaţii se impune efectuarea de lucrări de decolorare

ale plăcilor noi ce urmează a fi aplicate, până se ajunge la nuanţa existentă;

- refacerea lucrărilor de închidere ale rosturilor perimetrale.

Concluzii

Dintre cele mai uzuale pardoseli reci se pot aminti: beton de ciment

turnat monolit, mozaic turnat, piatră naturală, piatră artificială, sticlă.

Functie de tehnologia de execuţie putem avea:

• pardoseli monolite;

- din beton;

- mozaic: roman, veneţian, florentin;

• placaje;

- din piatră naturală: calcaroase, bazaltice, granitice, gresii etc.;

- din piatră artificială: dale mozaicate, gresie ceramică;

Activităţi pentru acasă

1. Studenţii vor încerca să realizeze un material despre pardoselile din

sticlă. Aceasta va cuprinde: clasificare, materiale utilizate, cerinţe de

performanţă, domenii de utilizare, tehnologii de execuţie etc.

Bibliografie

1. F. Dabija, V. Demir s.a. „Cladiri”, vol. III, ICB, 1974. 2. M. Darie, V. Demir, V. Nicolau „Finisaje in constructii”, ICB, 1976. 3. Caiete de sarcini, Fise tehnologice, diverse. 4. Prospecte de firme: 5. Soft educaţional 6. Fişe de lucru individual 7. Caiete de sarcini: Proiect TVET RO 0108.03.06 Reabilitare Scoli, PHARE; Hill

International (UK) Ltd.; SC C. NAPOCA SA, SC CONCAS SA Buzău, SC TCIF SA Craiova, SC COMPANIA NOVA CONSTRUCT SA Iaşi

8. Caiete de sarcini: Project TVET RO 2003/005-551.05.03.04.01.07 Reabilitare Scoli, Phare, Louis Berger Group, SC VEGA SA, SC CONSILIER CONSTRUCT SA

Documents

Pardoseli Reci