Parte Scrisa

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII BUCUREȘTI

FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI

- Partea a II-a -Tehnologie

ÎNDRUMATOR, ABSOLVENT,Asist.univ.drd.ing. Mihai NISTE Margarint Eugenia

1



CUPRINS

CAPITOLUL 1

PROIECTAREA COMPOZIȚIEI BETOANELOR DE CIMENT CU DENSITATE NORMALĂ

CAPITOLUL 2

CALCULUL GRADUL DE MATURIZARE AL BETONULUI

CAPITOLUL 3

CALCULUL SISTEMULUI DE COFRARE CU PERI MULTIFLEX

CAPITOLUL 4

DESCRIEREA ETAPELOR TEHNOLOGICE DE REALIZARE A SRUCTURII DE REZISTENȚĂ A CONSTRUCȚIEI

2



CAPITOLUL I

PROIECTAREA COMPOZIŢIEI BETOANELOR CU DENSITATE NORMALĂ

Etape:

A.Factori minimali;B.Rezolvarea calitativă a compoziţiei betoanelor;C.Rezolvarea cantitativă a compoziţiei betoanelor;

A.Factori minimali:- Clasa betonului: C25/30;

Reprezintă rezistenţa minimă la compresiune a betonului primită în N/mm2 și determinată pe epruvete cilindrice (DBAZĂ=150mm, G=150mm) respectiv epruvete cubice (L=150mm) la vârsta de 28 zile, sub a căror valoare se pot înscrie cel mult 5% din rezultate.

- Caracteristicile elementului: perete de grosime 30cm- Clasa de expunere: 2a;- Codiţii de execuţie a elementului: Normală;- Punerea in lucrare : prin pompare;- Gradul de omogenizare al betonului:

Prin grad de omogenitate se înţelege dispersia uniformă a tuturor componenţilor în masa amestecului. Atingerea omogenităţii proiectate se realizează cu ajutprul malaxoarelor.

- Umiditatea naturală a agregatului: Un=1,5%; Up=1%;

B.Rezolvarea calitativă a compoziţiei betoanelor cu densitate normală:

Clasa de rezistenţă a betonului: C20/25; Grosimea stratului de acoperire cu beton trebuie să asigure condiţii favorabile de aderenţă

armaturilor şi protecţia acestora împotriva acţiunii agenţilor fizici și chimici ai mediului în care este situat elementul de construcţie. Elementul ales se încadrează în categoria I:

- elemente situate în spaţii închise (feţele spre interior ale elementelor structurale din cladirile civile, inclusiv cele din grupurile sanitare și bucătăriile apartamentelor de locuit și din halele industriale închise, cu umidităţi relative interioare ≤75%;

3


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI- elemente în contact cu exteriorul, dacă sunt protejate prin tencuieli sau printr-un alt strat

echivalent;

Grosimiea minimă a stratului de acoperire cu beton a armaturilor:- Pentru pereti: Ф max ≤ 1,3× c−¿ pentru asigurarea integritaii startului de beton

Ф max=22 mm≤ 1,3 ×(35−222 )=31,2mm

1. Consistenţa betonului:

Se alege în funcție de :

- Tipul elementului de construcție- Mijlocul de transport- Tehnologia de punere în lucrare

a) T4 conform NE 012-1999;b) S3 conform NE012-2007;

2. Dozajul minim de ciment

Reprezintă cantitatea minimă în m3 de betonSe alege în funcție de:

- Clasa de expunere și condițiile de mediu- Tipul elementului- Intensitatea gradului de agresivitate

Dozajul minim de ciment: C1=290 kgcimentm3beton

;

3. Agregate:3.1. Tipul de agregat utilizat:

- Agregat silicios de balastieră:agregat obținut prin sfărâmarea naturală a rocilor,se recunoaște prin formele lustruite

- Agregat de concasaj: agregat obținut prin sfărâmarea artificială a rocilor dure

3.2. Dimensiunea maximă a granulei de agregat:

Stabilirea dimensiunilor maxime se realizeaza în funcție de:- Tipul elementului: perete (dimensiunea minimă a acestuia:300mm)

dmax ≤ 14

×300 mm=75 mm

- Distanța dintre barele de armatură:dmax ≤ distanta minima dintrearmaturi−5mm=100mm−10 mm−5mm=85mm dmin=75mm intre armaturi

- Grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor:

4



dmax ≤ 1,3 ×(35−222 )=31,2 mm

Se alege o dimensiune maximă în funcție de condițiile:- Tehnologia de punere în lucrare:

dmax ≤ 13

×Ф conducta pompare=1503

=50 mm

dmax ≤ 31 mm În concluzie dimensiunea maximă a granulei de agregat va fi de 31 mm.

3.3. Granulozitatea agregatului .Stabilirea Curbei granulometrice .

Zonele de granulozitate se determină în funcție de:- Clasa de consistență a betonului- Dozajul minim de ciment

Zona ILimitarea zonelor de granulozitate se stabilesc în funcție de:

- Zona de granulozitate- Dimensiunea maximă a agregatului

Zona Limita% treceri in masă prin sită sau ciur

0,2 1 3(5) 7 16 31

Imin 3 31 41 61 81 95max 10 40 50 70 90 100ales 7 37 48 68 89 100

0 5 10 15 20 25 30 35

0

20

40

60

80

100

120

minmaxales

5



4. Tipul de ciment

Se stabilește funcție de:

- Masivitatea elementului: elemente sau construcţii cu grosimi mai mici de 1,5m, executate în afara perioadei de timp friguros;

- Clasa betonului: C20/25;- Tipul betonului: armat;- Clasa de expunere şi condiţiile de mediu: 2a;

Tipul cimentului ales este CEM I 32,5

5. Permeabilitatea betonului

Se determina funcţie de:- Clasa de expunere: 2a;- Clasa betonului: C25/30;

Permeabilitatea P410;

6. Gelivitatea betonului

Gelivitate- numărul de cicluri succesive înghet-dezgheț la care trebuie să reziste betonul fără ca rezistența la compresiune a acestuia să scadă cu 25%,fără ca modulul de elasticitate dinamic să scadă cu ≥ 15 %.Se determină funcţie de:

- Clasa de expunere: 2a;- Clasa betonului: C25/30;

Gelivitatea ---

7. Raportul apă/ciment maxim

Reprezintă raportul maxim de apă și ciment din rețeta respectivă Se determina funcţie de:

- Clasa de expunere: 2a;- Clasa betonului: C25/30;

Raportul (A/C) max = 0,5

6



B. Rezolvarea cantitativă a compoziţiei betoanelor cu densitate normală

1. Stabilirea cantității orientative de apă de amestec(A)

Se determina funcţie de:- Consistenţa betonului proaspat: T4 conform NE 012-1999;

S3 conform NE012-2007;- Clasa betonului: C25/30;

A=230 lm3 ;

Cantitatea orientativă de apă A urmează a fi corectată prin intermediul unui coeficient de corecţie „c” funcţie de dimensiunea maximă a granulei de agregat (∅max=31mm) astfel:

c=1 în cazul folosirii agregatelor 0..31mm

A'=A × c=¿ A'=230 lm3 ×1=¿ A '=230 l

m3

2. Raportul A/C maxim

Se determină funcție de:

- Clasa betonului: C25/30;- Clasa cimentului: CEM I 32,5;- Gradul de omogenitate al betonului: II;

Raportul A/C max = 0,45;

Din considerente de asigurare a durabilităţii betonului şi de asigurare a compactităţii se doreşte prepararea cu o cantitate cât mai mică de apă:

( AC

)max

=min { ( AC

)max

rezolvareacalitativ ă

( AC

)max

rezolvarea cantitativ ă=¿( A

C)

max=min { 0,5

0,45=¿( A

C)

max=0,45

3. Cimentul

C2=A '

( AC )

max

=¿C2=2300,45

=¿C2=512 kgm3

7



C=max { C1 rezolvareacalitativăC2 rezolvareacantitativă

=¿C=max {290 kgm3

512 kgm3

=¿C=512 kgm3

4. Agregatul

- În această etapă se consideră agregatul perfect uscat;

Ag=ρag×V ag=¿ Ag=ρag ×(1000− Cρcim

−A'−P)=¿

Ag=2,7 kgdm3 ×(1000−512 kg

3 kgdm3

−230 dm3−20 dm3)=¿ Ag=1564 k g

5. Împărţirea Ag pe sorturi funcţie de:- În funcție de limitele zonelor granulometrice se stabileşte o valoare pentru fiecare sort de

agregat cuprins între limita minimă şi cea maximă, aceasta respectând procentul de treceri în masă pentru fiecare sort;

Agi=A g×Pi−Pi−1

100[ kgm3 ]

Ag0÷0,2=1564 × 7−0100

=¿ Ag 0. .0,2=110 [ kgm3 ]

Ag0,2÷1=1564 × 37−7100

=¿ Ag0 ÷ 0,2=469 [ kgm3 ]

Ag1÷ 3(5)=1564 × 48−37100

=¿ Ag1÷ 3(5)=172[ kgm3 ]

Ag3(5)÷7=1564 × 68−48100

=¿ Ag3(5)÷7=313[ kgm3 ]

Ag7÷16=1564 × 89−68100

=¿ Ag7÷20=328 [ kgm3 ]

Ag16÷ 31=1564 × 100−89100

=¿ Ag7 ÷ 20=172[ kgm3 ]

∑i=1

5

Agi=1564 [ kgm3 ]

8



6. Corectarea cantităţii de apă funcţie de umiditatea naturală a sorturilor

Fiecare sort de agregat conţine o anumită cantitate de apă în masa lui funcţie de umiditatea naturală a lui. Nisipul natural este agregatul având dimensiunea maximă a granulei de 7mm. Pietrișul natural este agregatul având dimensiunea minimă a granulei de 7mm.

∆ AN−cantitatea de apă continută în sorturile denisip ;

∆ AN=∑i=1

4

AgiN ×

U n

100=¿∆ AN=(110+469+172+313)× 1.5

100=¿∆ AN=15,95 l

∆ AP−cantitatea deapă continută însorturile de pietris;

∆ AP=∑i=4

6

AgiP ×

U p

100=¿∆ AP=(328+172)× 1

100=¿∆ AN=5.005l

∆ A−cantitatea de apă continutăde agregat ;

∆ A=∆ AN+∆ AP=¿∆ A=15,95+5,005l=¿∆ A=20,95l ;

A¿=cantitatea de apă corectată

A¿=A'−∆ A=¿ A ¿=230 l−20,95l=¿ A ¿=209,05l

7. Corectarea cantităţii de agregat pe sorturi:

Agi¿ =A gi×(1+

U i

100)

Ag0÷0,2¿ =Ag0÷ 0,2×(1+

U N

100)=¿ Ag 0 ÷ 0,2

¿ =110×1,015=¿ A g0÷ 0,2¿ =112 [ kg

m3 ]

Ag0,2÷1¿ =Ag0,2÷1 ×(1+

U N

100)=¿ Ag 0,2÷1

¿ =469× 1,015=¿ Ag0,2÷1¿ =476 [ kg

m3 ]

Ag1÷ 3(5)¿ =Ag 1÷3 (5)×(1+

U N

100)=¿ Ag 1÷3 (5 )

¿ =172 ×1,015=¿ Ag1 ÷3 (5 )¿ =175[ kg

m3 ]

Ag3(5)÷7¿ =Ag 3 (5)÷7 ×(1+

UN

100)=¿ A g3 ( 5) ÷7

¿ =313× 1,015=¿ Ag3 (5 )÷ 7¿ =318[ kg

m3 ]

9



Ag 7÷16¿ =Ag7÷20 ×(1+

U P

100)=¿ Ag7 ÷ 20

¿ =328 ×1,01=¿ Ag 7÷16¿ =331 [ kg

m3 ]

Ag16÷ 31¿ =A g16 ÷ 31×(1+

U P

100)=¿ A g16 ÷ 31

¿ =172×1,01=¿ Ag 16 ÷ 31¿ =174[ kg

m3 ]

8. Cantitatea totală de agregat corectată

Ag¿=AgN

¿ × AgP¿ =1081+505=1586 [ kg

m3 ]

9. Densitatea betonului preparat

γb=Ag¿+C +A ¿=¿

γb=1586 kgm3 +512 kg

m3 +209.05 kgm3 >γ b=2307,05 kg

m3

10



CAPITOLUL II

CALCULUL GRADULUI DE MATURIZARE AL BETONULUI

Date iniţiale:

Clasa betonului folosit: C25/30 ;Tipul de ciment folosit: CEM I-32,5 ;Raportul apă ciment utilizat: 0,45 ;Gradul critic de maturizare, stabilit conform tabelului 2, (la =+20°C , pentru A/C=0,45) este :

Mk=875 (h°C);În linii mari, maturizarea betonului reprezintă modul cum evoluează în timp rezistenţa la

compresiune a acestui material, respectiv cat % din aceasta s-a atins la un moment dat (după turnarea betonului).

Prin grad de maturizare al betonului se înţelege nivelul de rezistenţă la compresiune atins de acesta (de regula exprimat ca procent din clasa finală) la un anumit moment după punerea în lucrare.

Utilizarea cunoaşterii gradului de maturizare al betonului:

- Stabilirea momentului când se poate proceda la decofrare:

a) Elementele structurale verticale se pot decofra numai când betonul a atins o rezistenţă

la compresiune de cel puţin 2,5 Nmm2 ;

b) În cazul elementelor orizontale: decofrarea acestor elemente de tip planșeu, cu deschidere de până la 6m se poate face când rezistenţa la compresiune a atins cel puţin 70% din clasă, în cazul elementelor de planseu, cu deschidere de peste la 6m decofrarea acestora se poate face când rezistenţa la compresiune a atins cel puţin 85% din clasă.

- Preconizarea momentului optim la care se poate face transferul de efort de la armăturile pretensionate la secțiunea de beton;

- Stabilirea momentului de atingere a pragului critic prin a cărui depăşire caracteristicile fizico-mecanice ale betonului nu mai sunt afectate în sens negativ în situaţia producerii unui îngheţ.

Stabilirea gradului de maturizare se poate face prin:

- Metoda directă: prin aplicarea acestei metode se realizează nişte epruvete prelevate din betonul turnat care se păstrează in aceleaşi condiţii ca cele de pe şantier.

11



- Metoda indirectă: este analitică, bazată pe un calcul matematic simplu care ţine cont de factorii care influenţează proprietăţile fizco-mecanice ale betonului (temperatura mediului ambiant; compoziţia betonului). Din punct de vedere analitic gradul de maturizare al betonului se notează Mθ[hoC]. Temperatura de calcul reprezintă media unei serii valide de cel puţin 5 citiri de temperatură (în puncte diferite ale elementului). Conform standardului românesc se consideră că la temperatura de -10oC stagnează complet orice reacţie de hidratare hidroliză a betonului.

M θi=(θi'+10)× ti [ h ×℃ ]

M θief=kθi × M θi=¿ Mθi

ef=kθi × (θi'+10)× ti [ h×℃ ]

kθi−coeficientul deechivalenţă între gradul dematurizare al betonului la

temperatura standard de20℃ şi gradul de maturizare lateperaturaθ i

M θef=∑

i=1

n

M θief

N – numărul de intervale în care am împărţit graficul;

Pentru calcul s-a considerat un interval de 21 zile consecutive, în care au fost înregistrate următoarele valori de temperatură :

Ziua

Ora citirii temp.

Temperatura în beton (°C)

Ө'i+10°C

Kөi Interval de timp ti

[h]

MӨ*KӨ [h°C]

Masurată MedieSimplu CumulatӨi Ө'i

1

8 1820 30 0,972 4 116,64 283,34

12 2221 31 1 2 62,00 345,34

18 2019,5 29,5 0,948 1 27,97 373,30

2

7 1921 31 0,972 4 120,53 493,83

12 2322,5 32,5 0,996 1 32,37 526,20

19 2220 30 0,954 4 114,48 640,683

9 18

12


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI20 30 0,98 4 117,60 758,28

13 2219,5 29,5 0,984 5 145,14 903,42

21 1718 28 0,912 2 51,07 954,49

4

8 1922 32 0,972 6 186,62 1141,12

14 2524 34 1,04 2 70,72 1211,84

19 2320 30 0,948 6 170,64 1382,48

5

8 1719 29 0,96 4 111,36 1493,84

12 2119,5 29,5 0,992 3 87,79 1581,63

21 1817,5 27,5 0,924 1 25,41 1607,04

6

7 1718,5 28,5 0,936 3 80,03 1687,07

11 2019 29 0,984 2 57,07 1744,14

18 1815,5 25,5 0,96 5 122,40 1866,54

7

9 1319 29 0,992 12 345,22 2211,76

14 2522,5 32,5 1,05 5 170,63 2382,38

20 2018,5 28,5 0,964 3 82,42 2464,80

8

8 1720 30 0,976 6 175,68 2640,48

12 2319,5 29,5 0,996 7 205,67 2846,16

19 1613 23 0,936 6 129,17 2975,33

9

7 1015,5 25,5 0,964 11 270,40 3245,73

11 2119 29 0,992 4 115,07 3360,80

19 1717,5 27,5 0,924 1 25,41 3386,21

10

7 1820 30 0,954 4 114,48 3500,69

11 2221 31 0,996 2 61,75 3562,44

18 20

13


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI17,5 27,5 0,918 5 126,23 3688,67

11

8 1517 27 0,93 4 100,44 3789,11

12 1918 28 0,972 2 54,43 3843,54

18 1717,5 27,5 0,924 1 25,41 3868,95

12

7 1821 31 0,976 6 181,54 4050,48

12 2423 33 1,01 2 66,66 4117,14

19 2220,5 30,5 0,942 3 86,19 4203,34

13

9 1921 31 0,972 4 120,53 4323,87

13 2321 31 1,02 4 126,48 4450,35

21 1919,5 29,5 0,964 1 28,44 4478,78

14

8 2023 33 0,992 6 196,42 4675,20

14 2623,5 33,5 1,07 5 179,23 4854,42

19 2119 29 0,976 4 113,22 4967,64

15

8 1719 29 1,976 4 229,22 5196,86

12 2119,5 29,5 0,996 3 88,15 5285,00

21 1817,5 27,5 0,936 1 25,74 5310,74

16

7 1720,5 30,5 0,968 7 206,67 5517,41

11 2422 32 1,04 4 133,12 5650,53

18 2019 29 0,96 2 55,68 5706,21

17

7 1819,5 29,5 0,964 3 85,31 5791,52

11 2119 29 0,992 4 115,07 5906,60

18 1717,5 27,5 0,924 1 25,41 5932,01

18 8 1820 30 0,954 4 114,48 6046,49

12 22

14


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI19,5 29,5 0,996 5 146,91 6193,40

18 1717,5 27,5 0,93 1 25,58 6218,97

19

7 1821 31 0,968 6 180,05 6399,02

12 2422 32 1,04 4 133,12 6532,14

19 2020,5 30,5 0,968 1 29,52 6561,66

20

9 2123,5 33,5 0,992 5 166,16 6727,82

13 2622,5 32,5 1,07 7 243,43 6971,25

21 1918,5 28,5 0,976 1 27,82 6999,06

21

7 1819,5 29,5 0,976 3 86,38 7085,44

11 21

19,5 29,5 0,996 3 88,15 7173,5918 18

INTERPRETAREA VALORILOR OBŢINUTE PENTRU GRADUL EFECTIV DE MATURIZARE AL BETONULUI

Din tabelul anterior, se poate observa aspectul că în ziua a 3–a la ora 21.00, gradul de maturizare efectiv al betonului a atins valoarea de 903,42 (hoC) care este imediat superioară valorii gradului critic de maturizare Mk = 875 (hoC), corespunzator unui beton preparat cu ciment de tip I 32.5 si cu un raport A/C = 0.45. Acest lucru înseamnă că dacă, dupa acest moment de timp, s-ar înregistra temperaturi negative (prin absurd, întrucat înregistrarile de temperatura efectuate contrazic aceasta supoziţie), caracteristicile fizico-mecanice finale ale betonului nu sunt afectate în sens negativ. Deci riscul degradării betonului datorită unui eventual “înghet” dispare în ziua a 3-a, ora 21.00 dupa turnare.

În ceea ce privește decofrarea planșeului, este necesar ca rezistența la compresiune a betonului să depășească 2,5N/mm2. Deci prin atingerea unui grad de întărire β = 10 % din clasa

finală, valoarea rezistenței la compresiune a betonului depășește 2,5N

mm2 ,aspect care permite

începerea operaţiei de decofrare în perfectă siguranţă.

15



Pentru un beton preparat cu ciment de tip I 32.5, observăm ca unui nivel de întărire având valoarea β = 10 % îi corespunde un grad efectiv de maturizare Mβ = 520 (hoC). Din analizarea calculului tabelar prezentat anterior, se poate observa faptul că în ziua 2 la ora 19.00 gradul de maturizare efectiv al betonului are valoarea de 526,2 (hoC), care este superioară valorii Mβ = 520 (hoC). Acest aspect semnifică că, în seara zilei 2, rezistenţa la compresiune a betonului turnat, atinge

si depăşeşte valoarea de 2,5N

mm2 . Astfel, la ora 19.00 în ziua , nivelul de întărire al betonului a atins

o valoare de 10.12 % din clasa finală, caruia ii corespunde o rezistenţă la compresiune de 2,53 N

mm2 .

16



CAPITOLUL III

CALCULUL SISTEMULUI DE COFRARE CU PERI MULTIFLEX

Dat fiind realizarea lor la o anumită înălțime (cotă de nivel), cofrarea planşeelor presupune atât montarea cofrajului propriu-zis, cât şi a unui eşafodaj pentru susţinerea acestuia. Toate aceste lucrări conduc la un consum ridicat de manoperă şi materiale. În vederea reducerii acestor dezavantaje, s-au conceput mai multe sisteme de cofrare în funcţie de specificul diferitelor tipuri de construcţii. Cofrarea planşeelor în cadrul acestui proiect s-a realizat cu sistem flexibil de grinzi principale şi secundare şi foaie cofrantă multistrat,sistem PERI Multiflex.

Cu ajutorul acestui tip de sistem de cofrare se pot realiza diverse tipuri de planşee, unele cu forme geometrice deosebite , pot fi cofrate extrem de simplu şi cu un consum redus de forţă de muncă şi material. Având o structură compusă din popi metalici extensibili pe care sprijină o reţea compusă de grinzi principale şi secundare, realizate din lemn în soluţia cu inimă zăbrelită sau cu inimă plină.

17



Ochi 1:1. Distanța dintre grinzile transversale a --> susținerea foii de cofrare

Distanța dintre grinzile transversale se stabilește în funcție de grosimea planșeului și de dimensiunile respective de tipul foii de cofraj.

Grosime planșeu:d=13mmGrinzi long. și transv. GT 24Dimensiune foaie cofraj: 21mm, 50x250cm Distanța între grinzile transv.:0.625m

2. Distanța dintre grinzile longitudinale b -->susținerea grinzilor transversaleDeschiderea maximă admisă pentru grinzile transversale conform tabelei-șablon este 1,68m. Distanța aleasă între grinzile longitudinale:0,86m (în funcție de geometria spațiului)

Distanța între grinzile longit.:0,86m

3. Distanța între popi c --> susținerea grinzilor longitudinalePrin folosirea suportului “gheară” 24 la popi,sprijinirea grinzilor GT 24 se poate face oriunde de-a lungul grinzii. Astfel,este asigurată preluarea încărcării maxime de 28kN.

Distanța între popi:1,60m

4. Încărcarea pe popiSe citește încărcarea indicată în tabela-șablon: 28kN.Prin alegerea distanței între grinzile longitudinale de b=1,65m,rezultă urmatoarea încarcare pe popi:

F v=28kN × 0,86m1,68m

=14,33 kN

Încărcarea pe pop:14,33kN

Se aleg popi PEP 20-300

Încărcare conform DIN 4421:- Încărcare din greutate proprie g=0,40 kN/m2

- Încărcare din greutatea betonului: b=26kN/m3xd(m)=26x0,13=3,38kN/m2

- Încărcare din trafic: p=0,20xb=0,20x3,38=0,676kN/m2

1,5≤ p≤ 5 => p=1,5

Încărcare totală:q=g+b+p=5,28 kN/m2

18



Săgeata: l

500=0,545

500=0,00109 m

Ochi 2:a=0,625mb=1,97mbales=1,845mc=1,80m

F v=28 kN × 1,845 m1,97 m

=26,22kN



F v=28 kN × 1,465 m1,68 m

=24,41kN



F v=28 kN × 1,70 m1,97 m

=24,16 kN


Ochi 5:a=0,625mb=1,97mbales=1,61m

19


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTIc=2,10m

F v=28 kN × 1,61 m1,97 m

=22,88 kN



F v=28 kN × 1,13 m1,68 m

=18,83 kN



F v=28 kN × 1,465 m1,97 m

=20,82kN


20



CAPITOLUL IV

ETAPELE TEHNOLOGICE DE REALIZARE A STRUCTURII DE REZISTENȚĂ A CONSTRUCȚIEI

1) EXECUŢIA SĂPĂTURII GENERALE

Defrişarea arbuştilor, tufişurilor şi îndepărtarea diferitelor obstacole de pe suprafaţa amplasamentului ;

Decopertarea stratului vegetal şi nivelarea terenului ; Trasarea şi materializarea în amplasament a axelor construcţiei, respectiv a conturului săpăturii

generale (prin raportare la acestea), necesară executării subsolului. Nota 1 : pe parcursul lucrărilor de trasare, se respectă următoarele : lucrările de trasare se vor efectua de către personal calificat, capabil să utilizeze

corespunzător diferitele instrumente pe care le foloseşte (aflate în dotare) şi să interpreteze, în corespondenţă cu condiţiile reale de efectuare a măsurătorilor, rezultatele activităţii lor, în limitele toleranţelor admise la trasare ;

materializarea pe teren a punctelor şi axelor de trasare sau a punctelor ajutătoare se face prin stâlpi, borne picheţi sau marcaje, de regulă, pe elemente ale construcţiilor învecinate. Acestea trebuie să fie astfel concepute şi executate atât în ce priveşte locul de poziţionare cât şi modul de alcătuire, încât să constituie puncte de referinţă pe întreaga durată a execuţiei construcţiei şi să servească la transmiterea în plan şi pe verticală la toate nivelele acesteia ;

bornele trebuie să fie amplasate la o distanţă de construcţie de cel putin 2/3 din înălţimea acesteia, pentru ca ele să servească – în condiţii de precizie corespunzătoare – atât la ridicarea pe verticală a cotelor plane, cât şi la verificarea verticalităţii componentelor şi chiar a construcţiei ;

după executare, lucrările de trasarea pe teren trebuie verificate în ceea ce priveşte încadrarea în toleranţele prescrise prin STAS 9824/1 – 87 ;

recepţia lucrărilor de trasare se face de către beneficiar sau proiectant, în prezenţa executantului construcţiei ;

rezultatele recepţiei se înscriu într-un proces verbal care trebuie să cuprindă : enumerarea obiectivului de construcţie trasat ; operaţiile de recepţie efectuate : măsurări liniare, unghiulare, calcule ; deficienţele constatate faţă de toleranţele prescrise, arătându-se care din acestea sunt

acceptate de către proiectantul construcţiei ; concluziile recepţiei cu fixarea măsurilor de remediere şi a termenelor respective.

21



după efectuarea recepţiei, beneficiarul şi constructorul răspund de conservarea (păstrarea) punctelor şi reperelor primite pe teren, iar în caz de distrugere, şi de reconstituirea lor. Pe toată durata execuţiei construcţiei, această răspundere revine antreprenorului ;

se interzice folosirea lucrărilor de trasare nerecepţionate ;

Efectuarea săpăturii generale necesare execuţiei subsolului prin mijloace mecanizate, pe toată suprafaţa trasată până la aproximativ 30 (cm) deasupra cotei finale, ultima porţiune de săpătură până la atingerea cotei respective executăndu-se (cu mijloace de mică mecanizare şi/sau manual) numai în condiţiile în care constructorul a luat toate măsurile pentru continuarea în timp a lucrărilor următoare. Nota 2 : pe parcursul lucrărilor de săpătură, se vor respecta următoarele : funcţie de situaţie (adâncimea sapăturii, caracteristicile terenului la cota respectivă, cota

nivelului apelor subterane) se iau măsurile necesare de prevenire a surpării taluzelor excavaţiei, prin aplicarea variantei optime a metodelor consacrate ;

luarea măsurilor necesare de coborâre a nivelului freatic, sub cota fundului săpăturii dacă situaţia impune (alegerea sistemului corespunzător pentru secare a apei, se face pe baza informaţiilor furnizate de studiul geotehnic) ;

când existenţa reţelelor de instalaţii subterane nu este prevăzută în proiect dar pe parcursul executării lucrărilor apar indicii asupra existenţei lor, se vor opri lucrările de săpături şi se va anunţa beneficiarul (investitorul). Dezafectarea acstora se va face numai cu acordul şi sub supravegherea beneficiarului sau unităţii de exploatare, de la caz la caz ;

pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, pământul rezultat se transportă cu autobasculanta în depozite special amenajate.

Executarea săpăturii manuale pe ultimii 30 (cm), până la atingerea cotei finale ; Verificarea dimensiunilor săpăturii şi a cotelor de nivel realizate, asigurându-se planeitatea

corespunzătoare a fundului excavaţiei ; Încheierea unui proces verbal de lucrări ascunse (proces verbal de control a calităţii lucrărilor,

respectiv de verificare a naturii terenului de fundare), semnat de beneficiar, antreprenor (constructor) şi proiectant. În procesul verbal se vor scrie şi toate modificările introduse faţă de proiect, amplasamentele exacte ale puţurilor de colectare pentru drenarea şi secarea apei din teren, cota la care s-a reuşit să se coboare nivelul apei freatice din incintă (dacă este cazul), modul de asigurare a colectării şi evacuării apelor din precipitaţii sau din surse accidentale, pe toată durata executării lucrărilor de excavaţii, precum şi determinarea efectelor posibile immediate şi în timp ale apelor subterane asupra terenului de fundaţie, fundaţiei şi construcţiei proiectate ;

Nota 3 : în toate cazurile în care se constată de către constructor şi ing. geotehnician că există abateri de la

proiect, şi că la cota de nivel a fundaţiei, stabilită prin proiect, natura terenului nu corespunde cu aceea avută în vedere la proiectare, prin studiul geotehnic, soluţia de continuare a lucrărilor nu poate fi stabilită decât pe baza unei dispoziţii scrise a proiectantului ;

22


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI verificarea calităţii şi recepţionarea lucrărilor de terasamente se vor face în conformitate cu

prevederile „Instrucţiunilor pentru verificarea calităţii si recepţia lucrărilor ascunse la construcţii şi instalaţii aferente” şi a Normativului C56 – 85.

pe parcursul executării lucrărilor, constructorul are obligaţia de a solicita prezenţa proiectantului geotehnician pe şantier la atingerea cotei de fundare şi ori de câte ori se constată neconcordanţe între prevederile studiului geotehnic şi dispunerea stratelor, a caracteristicilor terenului, a nivelului şi caracterului apelor subterane ;

dacă pe fundul gropii la cota de fundare apar crăpături în teren, măsurile necesare în vederea fundării se vor stabili de către proiectant ;

nu se va continua executarea nici unei lucrări de construcţii înainte de a se obţine aprobarea, din partea proiectantului, privind cota săpăturii şi confirmarea caracteristicilor terenului de fundare ;

pe parcursul executării lucrărilor de săpătură, pământul rezultat se transportă cu autobasculanta în depozite special amenajate.

2) EXECUŢIA TĂLPILOR FUNDAŢIILOR ŞI A PLĂCII DE PARDOSEALA PENTRU SUBSOL

Trasarea şi materializarea axelor la nivelul fundului săpăturii generale ; Trasarea conturului tălpilor fundaţiilor, prin raportare la axele trasate şi materializarea acestuia la

nivelul fundului săpăturii ; Verificarea trasajului executat, respectiv efectuarea corecţiilor necesare ; Montarea de-a lungul trasajului executat a unor pazii din scândură cu lăţimea de 5 (cm) (fixate cu

ţăruşi) astfel încât marginea superioară a acestora să se situeze în planul de la suprafaţa betonului de egalizare ;

Verificarea cu mijloace topometrice a cotei de la nivelul marginii superioare a paziilor montate, efectuându-se dacă este necesar corecţiile corespunzătoare ;

Aşezarea de-a lungul fiecărui trasaj în spaţiul dintre pazii a unei folii PVC cu marginile ridicate (tangente cu scândura paziilor), în vederea preîntâmpinării scurgerii laptelui de ciment din betonul de egalizare în teren (aspect important) ;

Turnarea şi compactarea betonului de egalizare în spaţiul dintre pazii (ce joacă rol de cofraj) şi nivelarea suprafeţei acestuia, prin tragere cu dreptarul pe marginea superioară a paziilor;

După turnare, atunci când betonul permite pe suprafaţa acestuia se aşează materiale protectoare care se umezesc. Operaţia este necesară pentru preîntâmpinarea fisurării din contracţie a betonului, mai ales în timpul perioadelor călduroase ;

După maturizarea suficientă a betonului de egalizare, se procedează la curăţarea suprafeţei acestuia, respectiv la trasarea pe aceasta a axelor şi a limitelor tălpilor de fundaţie ;

Se procedează la verificarea trasajului efectuat, încheindu-se un proces verbal ; Executarea cofrajului tălpilor fundaţiilor ; Executarea carcaselor de armatură pentru tălpile fundaţiilor, avându-se grijă ca la nivelul acestora

să fie plantate şi mustăţile cu rol de asigurare a continuităţii barelor verticale din armarea pereţilor si stalpilor de pe înălţimea subsolului (funcţie de prevederile proiectului). Operaţia se

23


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTIpoate realiza pe nişte traverse sprijinite pe marginile superioare ale cofrajelor deja pozate (pentru tălpile fundaţiilor), în vederea uşurării montajului carcaselor la poziţie – din aproape în aproape, prin extragerea traverselor de susţinere. În timpul montajului carcaselor,se are în vedere centrarea corespunzătoare a acestora, în raport cu axele fundaţiilor trasate pe betonul de egalizare ;Nota 4 :În situaţia în care carcasele tălpilor fundaţiilor se realizează pe o platformă amenajată, lansarea acestora la poziţie se efectuează cu ajutorul unei macarale.

Montarea la nivelul carcaselor executate (pe lateralele acestora şi pe fund) a distanţierilor cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton a armăturilor;

Pozarea carcaselor de armătură pentru tălpile fundaţiilor în cofraj, respectiv definitivarea ancorjului barelor longitudinale din componenţa acestora în zona intersecţiilor ;

Verificarea poziţionării carcaselor pentru talpile fundaţiilor, respectiv a poziţiei şi verticalităţii mustăţilor de armatură ieşite din acestea, orice abatere corectându-se conform specificaţiilor proiectului ;

Încheierea unui proces verbal de lucrări ascunse, privind executarea armării tălpilor de fundaţie ; Luarea măsurilor necesare privind preîntâmpinarea deplasării de la poziţie a mustăţilor de

armătură ieşite din carcasele pozate, pe durata operaţiei de betonare ; Udarea cofrajelor din lemn cu circa 2 ore înainte de turnarea betonului în tălpile fundaţiilor,

avându-se grijă ca orice acumulare de apă produsă pe suprafaţa de la bază să fie îndepărtată ; Se toarnă şi se compactează betonul în fundaţii, avându-se grijă ca la momentul potrivit să se

procedeze la tratarea corespunzătoare a suprafeţei acestuia ; După cel puţin 24 de ore de la betonarea tălpilor de fundaţie se procedează la curăţarea pojghiţei

de beton întărit de pe suprafaţa mustăţilor verticale, ieşite din corpul acestora. De asemenea, se procedează şi la îndepărtarea pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate de pe suprafaţa rostului orizontal de oprire a betonării ;

La atingerea gradului de maturizare necesar al betonului turnat, se procedează la extragerea cofrajelor laterale (cu luarea măsurilor corespunzătoare de tratare a suprafeţelor betonului) ;

Execuţia umpluturii bine compactate între tălpile fundaţiilor pe grosima indicată de proiect, avându-se griijă ca suprafaţa acesteia să fie plană şi orizontală ;

Curăţarea suprafeţei orizontale a tălpilor de fundaţie de impurităţile rezultate în urma executării umpluturilor ;

Trasarea axelor construcţiei la nivelul tălpilor de fundaţie, respectiv a conturului pereţilor structurali şi a stâlpilor de pe înălţimea subsolului prin raportare faţă de acestea ;

Verificarea trasajului efectuat ; Execuţia stratului de rupere a capilarităţii (pietriş compactat) peste umplutura realizată între

tălpile fundaţiilor ; Executarea paziilor pentru cofrarea limitelor ochiurilor de placă (din beton armat) cu rol de

suport pentru pardoseala subsolului. Aceste pazii se montează pe trasajul conturului pereţilor şi stâlpilor, materializat pe suprafaţa tălpilor de fundaţie ;

Pozarea termoizolaţiei de polistiren extrudat ;

Pozarea hârtiei KRAFT peste stratul de polistiren ;

24


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI Armarea plăcii suport pentru pardoseala subsolului cu plase sudate, având grijă să fie dispuşi

distanţierii cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton a armăturilor (min 3 buc / mp) ; Udarea cu cel puţin două ore înaite de betonare a paziilor de cofrare din lemn, respectiv luarea

măsurilor corespunzătoare pentru preîntâmpinarea deplasării de la pozitie a mustăţilor de armătură ieşite;

Turnarea şi compactarea corespunzătoare a betonului în plăcile suport ale pardoselii subsolului ; Tratarea suprafaţei libere a betonului la momentul corespunzător după turnarea plăcilor suport ale

pardoselii subsolului ; La atingerea gradului de maturiare corespunzător al betonului turnat în plăcile suport, se

procedează la extragerea paziilor de cofrare, continuandu-se pana la executia peretilor subsolului cu măsurile de tratare a suprafeţelor betonului ;

3) EXECUŢIA CUTIEI SUBSOLULUI

Montarea pe conturul pereţilor structurali situaţi la exterior a unor completări din lemn, având aceeaşi grosime cu placa suport a pardoselii subsolului. Operaţia este necesară pentru obţinerea unei cote uniforme de montaj a cofrajelor pentru pereţi ;

Pentru pereţii situaţi pe conturul construcţiei se procedează la montarea cofrajului pe faţa dinspre exterior, iar în cazul pereţilor interiori cofrajul se montează pe una dintre cele două feţe. În cazul stâlpilor, cofrajul se montează pe două feţe ortogonale ;

Nota 5 : dat fiind faptul că planşeul de peste subsol prezintă un salt (treaptă) în dreptul axei 4 (de la cota -0.05 la cota -1.25), se impune ca acest perete să fie executat în două etape successive, între acestea intercalându-se realizarea planşeului de la cota (-1.25), rezemat perimetral pe pereţi ;

Verificarea poziţionării cofrajele montate, respectiv a verticalităţii acestora ; Montarea casetelor pentru cofrarea golurilor de trecere şi a celor tehnologice în locaţiile

prevăzute de proiect (la nivelul cofrajelor pentru pereţi) ; Montarea pe cofraj (conform proiectului) a pieselor de trecere pentru instalaţii (sanitare) ; Armarea pereţilor structurali şi a stâlpilor de pe înălţimea subsolului. La nivelul carcaselor de

mustăţi ieşite din tălpile de fundare, se vor planta carcase verticale pentru stâlpi şi bulbi dezvoltate pe înălţimea subsolului şi parterului. Între carcase (în locaţiile indicate de proiect), se execută armarea inimilor pereţilor de subsol, prin montarea barelor verticale în prelungirea mustăţilor ieşite din tălpi, respectiv a barelor orizontale care se ancorează (conform proiectului) la nivelul carcaselor verticale de la extremităţi (ale bulbilor / stâlpilor). În timpul procesului de armare, la nivelul peretelui din axa 4, la cota (-1.25) se vor planta mustăţile de armătură necesare asigurării încastrării planşeului de la cota (-1.25) cu peretele menţionat ;

Nota 6 : pe durata armării pereţilor de subsol, se vor lua măsurile necesare de sprijinire a carcaselor verticale (de bulb / stâlp) ;

Nota 7: armarea pereţilor de subsol se va realiza într-o primă etapă, până la cota de pozare a carcaselor centurilor de la intersecţia pereţilor cu planşeul de peste subsol (-0.05 / -1.25) ;

25



Montarea armăturilor de bordaj în jurul golurilor practicate la nivelul pereţilor ; Verificarea operaţiei de armare a pereţilor structurali de pe înălţimea subsolului, efectuându-se

remedierile necesare, urmând ca după această operaţie să se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;

Montarea la interiorul cofrajelor, a paziilor verticale (tablă expandată) cu rol de împiedicare a pătrunderii betonului în zonele de montaj a carcaselor riglelor de cuplare situate deasupra golurilor de trecere, respectiv în locaţiile de salt a rostului de oprire a betonării în pereţii care intersectează peretele din axa 4 (Nota 5) ;

Curăţarea spaţiului de la baza cofrajelor ; Închiderea cofrajelor pereţilor structurali de pe înălţimea subsolului, cu efectuarea tuturor

verificărilor şi a corecţiilor necesare ; Încheierea unui proces verbal privind realizarea lucrărilor de cofrare pentru pereţii structurali de

pe înălţimea subsolului ; Turnarea şi compactarea betonului în pereţii structurali de pe înălţimea subsolului (până la cota

de pozare a carcaselor de armătură de la intersecţia acestora cu planşeul de la cota -0.05 / -1.25), după ce în prealabil, cu cel puţin două ore înainte părţile din lemn ale cofrajului au fost udate corespunzător. La nivelul peretelui din axa 4, rostul de oprire a betonării se va situa puţin mai jos de carcasa de armătură montată la intersecţia planşeului de la cota (-1.25) cu peretele menţionat ;

La atingerea gradului de maturizare corespunzător decofrării feţelor verticale, se procedează la îndepărtarea cofrajelor, luându-se toate măsurile de tratare a betonului după decofrare ;

La cel puţin 24 de ore de la turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojgiţei de beton întărit de pe suprafaţa armăturilor de la partea superioara a rostului de oprire a betonării, respectiv a pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate de pe suprafaţa rostului de oprire a betonării în aceste elemente ;

Realizarea cofrajului pentru execuţia planşeului de peste cutia subsolului, din zona de cotă (-1.25) avându-se grijă ca la nivelul feţelor verticale ale grinzilor şi centurilor (de la intersecţia pereţilor structurali cu planşeul) să fie lăsate spaţii libere în vederea uşurării montajului carcaselor de armătură, respectiv pentru evacuarea impurităţilor ;

Montarea carcaselor de armătură de la intersecţia pereţilor structurali de pe înălţimea subsolului cu planşeul de la cota (- 1.25), respectiv a carcaselor grinzilor acestui planşeu (avându-se grijă ca la nivelul barelor să fie dispuşi conform proiectului distanţierii cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton) ;

Montarea la nivelul cofrajului de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25) a casetelor pentru cofrarea golurilor tehnologice în zonele de asigurare a trecerii coloanelor de instalaţii ;

Armarea planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25), avându-se grijă ca armăturile să sprijine pe suprafaţa cofrajului prin intermediul distanţierilor cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton. În situaţia în care la intradosul acestui planşeu este dispusă o termoizolaţie

din polistiren extrudat, se procedează (este indicat) la plantarea conectorilor pentru fixarea termoizolaţie, aceşteia fiind trecuţi prin cofraj ;

26


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI Verificare armării planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25), iar dacă este cazul se

procedează la efectuarea remedierilor necesare, urmând să se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;

Curăţarea suprafeţei cofrajului planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25), prin suflare cu jet de aer comprimat (impurităţile fiind evacuate prin spaţiile libere lăsate în feţele verticale ale acestuia), după care se procedează la realizarea paziilor perimetrale pentru închiderea pe contur a cofrajului planşeului, şi la definitivarea închiderii porţiunilor libere lăsate la nivelul feţelor verticale ale cofrajelor de centuri şi grinzi ;

Asigurarea măsurilor necesare de menţinere a verticalităţii carcaselor de armătură ieşite din pereţii structurali şi stâlpii de pe înălţimea cutiei subsolului (pentru armarea stâlpilor de pe înălţimea parterului), împotriva deplasării acestora pe timpul operaţiei de betonare a planşeului de la cota (- 1.25) (m) ;

Turnarea şi compactarea betonului în planşeul de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25), după ce în prealabil, cu cel puţin două ore înainte părţile din lemn ale cofrajului au fost udate corespunzător ;

Tratarea corespunzătoare a suprafeţei betonului turnat în planşeul de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25) ;

La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojghiţei de beton întărit de pe suprafaţa armăturilor ieşite peste cota planşeului respectiv, precum şi la curăţarea suprafeţei zonelor de trasare a viitorilor stâlpi de pe înălţimea parterului (zona de cotă -1.25). De asemenea, se procedează şi la curăţarea armăturilor stropite cu beton de la nivelul peretelui din axa 4, precum şi a rostului de oprire a betonării în acest perete ;

După aproximativ 48 de ore se pot scoate casetele ce au servit la cofrarea golurilor tehnologice din planşeul de peste cutia subsolului (zona de cotă -1.25), respectiv paziile de pe conturul cofrajului acestui planşeu şi feţele laterale ale cofrajelor de centuri şi grinzi, luându-se măsurile corespunzătoare de tratare a suprafeţelor betonului ;

Definitivarea armării peretelui din axa 4 între cota (-1.25) şi cota de pozare a carcasei de armătură a centurii de la intersecţia acestui perete cu planşeul de la cota (-0.05) ;

Verificarea armării şi efectuarea remedierilor necesare, după care se încheie un proces verbal de lucrări ascunse privind armarea respectivă ;

Cofrarea peretelui respectiv după ce în prealabil suprafaţa rostului orizontal a fost curăţată (cu bucearda şi peria de sârmă) şi prin suflare cu aer comprimat ;

Efectuarea tuturor verificărilor şi a corecţiilor necesare privind lucrările de cofrare ; Încheierea unui proces verbal privind realizarea lucrărilor de cofrare pentru peretele din axa 4

(între cotele menţionate) ; Turnarea şi compactarea betonului în peretele din axa 4 pe înălţimea cuprinsă între cota (-1.25)

şi cota de pozare a carcaselor de armătură de la intersecţia peretelui menţionat cu planşeul de la cota -0.05), după ce în prealabil, cu cel puţin două ore înainte părţile din lemn ale cofrajului au fost udate corespunzător ;

La atingerea gradului de maturizare corespunzător decofrării feţelor verticale, se procedează la îndepărtarea cofrajelor, luându-se toate măsurile de tratare a betonului după decofrare ;

27


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI La cel puţin 24 de ore de la turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojgiţei de beton întărit

de pe suprafaţa armăturilor de la partea superioara a rostului de oprire a betonării, respectiv a pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate de pe suprafaţa rostului de oprire a betonării în aceste elemente ;

Realizarea cofrajului pentru execuţia planşeului de peste cutia subsolului, din zona de cotă (-0.05) avându-se grijă ca la nivelul feţelor verticale ale grinzilor şi centurilor (de la intersecţia pereţilor structurali cu planşeul) să fie lăsate spaţii libere în vederea uşurării montajului carcaselor de armătură, respectiv pentru evacuarea impurităţilor ;

Montarea carcaselor de armătură de la intersecţia pereţilor structurali de pe înălţimea subsolului cu planşeul de la cota (- 0.05), respectiv a carcaselor grinzilor acestui planşeu (avându-se grijă ca la nivelul barelor să fie dispuşi conform proiectului distanţierii cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton) ;

Montarea la nivelul cofrajului de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05) a casetelor pentru cofrarea golurilor tehnologice în zonele de asigurare a trecerii coloanelor de instalaţii ;

Armarea planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05), avându-se grijă ca armăturile să sprijine pe suprafaţa cofrajului prin intermediul distanţierilor cu rol de asigurare a stratului de acoperire cu beton. În situaţia în care la intradosul acestui planşeu este dispusă o termoizolaţie din polistiren extrudat, se procedează (este indicat) la plantarea conectorilor pentru fixarea termoizolaţie, aceşteia fiind trecuţi prin cofraj ;

Verificare armării planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05), iar dacă este cazul se procedează la efectuarea remedierilor necesare, urmând să se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;

Curăţarea suprafeţei cofrajului planşeului de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05), prin suflare cu jet de aer comprimat (impurităţile fiind evacuate prin spaţiile libere lăsate în feţele verticale ale acestuia), după care se procedează la realizarea paziilor perimetrale pentru închiderea pe contur a cofrajului planşeului, şi la definitivarea închiderii porţiunilor libere lăsate la nivelul feţelor verticale ale cofrajelor de centuri şi grinzi ;

Asigurarea măsurilor necesare de menţinere a verticalităţii carcaselor de armătură ieşite din pereţii structurali şi stâlpii de pe înălţimea cutiei subsolului (pentru armarea stâlpilor de pe înălţimea parterului), împotriva deplasării acestora pe timpul operaţiei de betonare a planşeului de la cota (- 0.05) (m) ;

Turnarea şi compactarea betonului în planşeul de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05), după ce în prealabil, cu cel puţin două ore înainte părţile din lemn ale cofrajului au fost udate corespunzător ;

Tratarea corespunzătoare a suprafeţei betonului turnat în planşeul de peste cutia subsolului (zona de cotă -0.05) ;

La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojghiţei de beton întărit de pe suprafaţa armăturilor ieşite peste cota planşeului respectiv, precum şi la curăţarea suprafeţei zonelor de trasare a viitorilor stâlpi de pe înălţimea parterului (zona de cotă -0.05).

După cel puţin două săptămâni de tratare a betonului turnat în pereţii cutiei subsolului, se procedează la realizarea hidroizolaţiilor verticale ale pereţilor situaţi pe contur, aceasta racordându-se în plan orizontal pe suprafaţa tălpilor de fundaţii ;

28


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI Executarea protecţiei hidroizolaţiei pereţilor perimetrali ai cutiei subsolului (pe conturul acesteia)

cu zidărie de cărămidă plină (sau polistiren extrudat), avându-se grijă să fie ocolită local zona de trecere a tronsoanelor de instalaţii sanitare (care se va definitiva după extragerea cofrajului planşeului de peste subsol) ;

La atingerea gradului de maturizare corespunzător al betonului turnat în planşeul de peste cutia subsolului, se procedează la extragerea cofrajului acestuia, luându-se măsurile necesare de sprijinire suplimentară a elementelor planşeului decofrat până la atingerea vârstei de 28 zile calendaristice ;

Trecerea tronsoanelor de instalaţii sanitare în cutia infrastructurii, după care se definitivează hidroizolaţia peretelui exterior în jurul acestor treceri, respectiv protecţia corespunzătoare din zidărie de cărămidă plină ;

Executarea umpluturii în jurul cutiei infrastructurii în straturi care se compactează corespunzător (atingându-se gradul de îndesare specificat în proiect), până la cota suprafeţei terenului adiacent.

4) EXECUŢIA SUPRASTRUCTURII

Executarea PARTERULUI Se procedează la curăţarea şi spălarea suprafeţei planşeului realizat peste cutia subsolului,

respectiv a armăturilor carcaselor de stâlpi, care au fost stropite accidental cu beton ; Dispunerea la nivelul carcaselor de stâlpi a distanţierilor cu rol de asigurare a stratului de

acoperire cu beton a armăturilor (min. 1 buc/ml) ; Pe suprafaţa plăcii de peste cutia subsolului se trasează axele construcţiei şi conturul elementelor

structurale verticale (pereţi şi stâlpi) de pe înălţimea parterului ; Verificarea operaţiei de trasare şi încheierea un proces verbal ; Se montează cofrajele pereţilor pe una din feţe (inclusiv casetele pentru golurile tehnologice

practicate în aceştia), iar în cazul stâlpilor pe două feţe ortogonale, efectuându-se verificările corespunzătoare ;

Se montează armăturile în pereţii structurali (similar ca în cazul pereţilor de pe înălţimea cutiei infrastructurii) ;

Se verifică armarea elementelor structurale verticale de pe înălţimea parterului, iar dacă este necesar se efectuează remedierile corespunzătoare, urmând ca după această operaţie să se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;

Se procedează la curăţarea suprafeţelor de la baza cofrajelor ; Se efectuează închiderea cofrajelor pentru pereţi şi stâlpi, efectuându-se toate verificările

necesare ; Se încheie un proces verbal de realizare a lucrărilor de cofrare a pereţilor structurali şi a stâlpilor

de pe înălţimea parterului ;

Se toarnă şi se compactează corespunzător betonul în elementele structurale de pe înălţimea parterului (până la cota prevăzută de proiectul tehnologic), după ce în prealabil părţile din lemn ale cofrajelor au fost udate cu apă cu cel puţin două ore înainte (a se vedea nota specificativă de la betonarea elementelor structurale ale subsolului) ;

29


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI Când betonul turnat atinge gradul de maturizare corespunzător decofrării feţelor verticale, se

procedează la îndepărtarea cofrajelor care au servit la executarea pereţilor structurali şi a stâlpilor de pe înălţimea parterului, luându-se măsurile necesare de tratare a betonului după decofrare ;

La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojgiţei de beton întărit de pe suprafaţa armăturilor de la partea superioara a pereţilor structurali şi a stâlpilor, respectiv a pojghiţei de lapte de ciment şi a granulelor de agregat insuficient fixate în suprafaţa rostului de oprire a betonării pereţilor şi stâlpilor de pe înălţimea parterului ;

Se montează cofrajul grinzilor şi al riglelor de cuplare din componenţa planşeului de peste parter (fundul şi o faţă laterală) respectiv feţele verticale ale centurilor de la intersecţia planşeului cu pereţii, având grijă ca la nivelul acestora să fie lăsate spaţii libere ;

Se montează carcasele de armătură ale grinzilor planşeului de peste parter şi carcasele de armătură de la intersecţia pereţilor structurali de pe înălţimea parterului cu planşeul de peste acesta ;

Se procedează la definitivarea armării transversale a stâlpilor, pe porţiunea cuprinsă între cota extradosului planşeului aflat în curs de execuţie şi cota rostului de oprire a primei etape de betonare a stâlpilor. Similar se procedează şi în cazul bulbilor de la extremitatea pereţilor structurali ;

Se execută cofrarea ochiurilor de placă ; Se execută armarea plăcii planşeului de peste parter şi se poziţionează casetele pentru cofrarea

golurilor tehnologice ; Se curăţă suprafaţa cofrajului de peste parter de impurităţile rezultate în urma operaţiei de

armare, după care se procedează la verificarea armării planşeului de peste parter, efectuându-se toate corecţiile necesare. La final se încheie un proces verbal de lucrări ascunse ;

Se montează restul de cofraje verticale de la nivelul grinzilor, riglelor de cuplare şi al zonelor de intersecţie dintre pereţii structurali şi planşeu (inclusiv a deschiderilor lăsate libere în acestea), respectiv al nodurilor de cadru (intersecţia stâlpilor cu grinzile) ;

Se toarnă şi se compactează corespunzător betonul în planşeul de peste parter, luându-se măsurile necesare de menţinere a poziţiei şi verticalităţii armăturilor ieşite peste cota acestuia ;

Se procedează la tratarea corespunzătoare a suprafeţei betonului turnat în planşeul de peste parter ;

La cel puţin 24 de ore după turnarea betonului, se procedează la curăţarea pojghiţei de beton întărit de pe suprafaţa barelor de armătură ieşite peste cota planşeului, respectiv la curăţarea suprafeţei zonelor de trasare a viitoarelor elemente structurale verticale de pe înălţimea nivelului următor ;

După aproximativ 48 de ore se scot casetele ce au servit la cofrarea golurilor tehnologice din planşeul de peste parter, respectiv paziile de pe conturul cofrajului acestui planşeu şi feţele

laterale ale cofrajelor de grinzi, rigle de cuplare şi centuri, luându-se măsurile corespunzătoare de tratare a suprafeţelor betonului ;

30


FACULTATEA DE CONSTRUCȚII CIVILE,INDUSTRIALE ȘI AGRICOLE BUCUREȘTI La atingerea gradului de maturizare corespunzător al betonului turnat în planşeul de peste parter,

se procedează la extragerea cofrajului acestuia, luându-se măsurile necesare de sprijinire a elementelor planşeului decofrat până la atingerea vârstei de 28 zile calendaristice ;

Notă : pentru nivelele următoare se procedează similar ca pentru execuţia elementelor structurale de pe înălţimea parterului.

31



Biblografie:

1. „Proiectarea compoziţiei betoanelor cu densitate normală”- Prof.univ.de.ing. MIHAI TEODORESCU;- Conf.univ.dr.ing. CONSTANTIN BUDAN;- Sef.lucr.univ.dr.ing OCTAVIAN GEORGE

ILINOIU;2. „Gradul de maturizare al betonului”

- Prof.univ.de.ing. MIHAI TEODORESCU;- Sef.lucr.univ.dr.ing OCTAVIAN GEORGE

ILINOIU;3. NE 012-1999 – „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton armat şi beton

precomprimat”4. NE 012-2007 – „Cod de practică pentru executarea lucrărilor din beton armat şi beton

precomprimat”5. Note de curs – Conf.univ.dr.ing. CONSTANTIN BUDAN;6. Note de seminar – asis.lucr.drd.ing. MIHAI NISTE;

32

Documents

Parte Scrisa