2
Ea a men ionat că într-o institu ie veche din Cairo pacienţii era ț ț ț muzicale ca o sursă a terapiei. Ideea care stă la baza terapiei est ș interiorul mediului i impactul acestuia asupra pacientului. Sklar subliniază că există o ș interac iune constantă între pacient i terapeut, care este aectat de mediul i emo ional, ț ș ș ț creat în biroul clinicianului. Scrierile lui Sklar, la el i ale lui !an" su"erează că dezvolta ș alian e terapeutice eiciente poate începe, de apt prin crearea u ț Sklar ne relatează c#t de ne"li$en i sunt pacien ii externi în acorda ț ț ț desă oară edin ele terapeutice. %oldensohn i &ahn raportează că disponibilitatea ș ș ț ș pentru psihoterapie ar putea i perturbată de simplitatea de i, probabil, de ș tulburare sa. Sklar asemenea, a raportat că multe acilită i care ț mintală par să ie m#ndri de atmosera de amilie ericită, aectuoas le creeze. El a su"erat nu trebuie se concentreze nu pacientului pentru ca tratamentul să ie de succes, terapeutul treb ină cont i de spa iul ț ș ț clinic în care se desă oară tratamentul. ș Cum cercetătorii su"erează, se pare că terapeu ii nu acordă suicie ț ț par să a$ute la crearea unui mediu terapeutic propice. 'uzica u oară, atmosera iluminată controlată, au ost întotdeauna intuitiv asoc ș mediu mai conortabil. (ceste in"rediente par a promova un sentiment i conort . ș Se pare evident că animalele pot i, de asemenea, utilizate pentru a completa m ăc#ndu-l mai atractiv i relaxant) animalele par a aduce un sentiment de secu i căldură în ș ș mediul încon$urător . *e exemplu, +atcher a raportat în studiul său despre anxietate i disconort, înainte i în ș ș timpul interven iei chirur"icale stomatolo"ice, că subiec ii care au ț ț ș sim it mai conortabil i mai pu in de anxio i dec#t subiec ii dintr-un "rup d ț ș ț ș ț privit acvariul. izionarea unui banc de pe ti înot#nd armonios poat relaxant pentru unii. Cu ș o iluminare corespunzătoare i un acvariu atractiv conceput, clien ii s-ar putea ș ț ț lor atunci c#nd intră în birou sau în cursul edin ei de terapie. *e-a lun"ul anilor ac ș ț devenit din ce în ce mai extrava"ante i interesante) bl#nde ea pe telui i ambian a relaxantă ș ț ș ș ț poate i cu adevărat beneică pentru o sesiune de terapie . *in păcate, dacă bancurile de pe ti nu sunt selectate cum trebuie, ș rezultatul ăc#du-i pe pacien i să se simtă necomortabil, în special ț ș

parte TAA

Embed Size (px)

DESCRIPTION

parte TAA

Citation preview

Ea a menionat c ntr-o instituie veche din Cairo pacienii erau distrai zilnic cu concerte muzicale ca o surs a terapiei. Ideea care st la baza terapiei este recunoaterea climatului n interiorul mediului i impactul acestuia asupra pacientului. Sklar subliniaz c exist o interaciune constant ntre pacient i terapeut, care este afectat de mediul fizic i emoional, creat n biroul clinicianului. Scrierile lui Sklar, la fel i ale lui Lang sugereaz c dezvoltarea unei aliane terapeutice eficiente poate ncepe, de fapt prin crearea unui mediu terapeutic adecvat. Sklar ne relateaz ct de neglijeni sunt pacienii externi n acordarea ateniei la mediul n care se desfoar edinele terapeutice. Goldensohn i Hahn raporteaz c disponibilitatea pacientului pentru psihoterapie ar putea fi perturbat de simplitatea decorului clinicii i, probabil, de tulburare sa. Sklar asemenea, a raportat c multe faciliti care ofer servicii pentru sntatea mintal par s fie mndri de atmosfera de familie fericit, afectuoas pe care clinica ncearc s le creeze. El a sugerat c nu trebuie s se concentreze numai asupra dinamicii interne a pacientului pentru ca tratamentul s fie de succes, terapeutul trebuie s in cont i de spaiul clinic n care se desfoar tratamentul. Cum cercettorii sugereaz, se pare c terapeuii nu acord suficient atenie elementelor care par s ajute la crearea unui mediu terapeutic propice. Muzica uoar, atmosfera iluminat controlat, au fost ntotdeauna intuitiv asociate cu un mediu mai confortabil. Aceste ingrediente par a promova un sentiment de securitate i confort . Se pare evident c animalele pot fi, de asemenea, utilizate pentru a completa mediul de lucru , fcndu-l mai atractiv i relaxant; animalele par a aduce un sentiment de securitate i cldur n mediul nconjurtor . De exemplu, Katcher a raportat n studiul su despre anxietate i disconfort, nainte i n timpul interveniei chirurgicale stomatologice, c subiecii care au privit un acvariu cu peti s-au simit mai confortabil i mai puin de anxioi dect subiecii dintr-un grup de control care nu au privit acvariul. Vizionarea unui banc de peti notnd armonios poate fi relaxant pentru unii. Cu o iluminare corespunztoare i un acvariu atractiv conceput, clienii s-ar putea simi mai n largul lor atunci cnd intr n birou sau n cursul edinei de terapie. De-a lungul anilor acvariile au devenit din ce n ce mai extravagante i interesante; blndeea petelui i ambiana relaxant poate fi cu adevrat benefic pentru o sesiune de terapie .Din pcate, dac bancurile de peti nu sunt selectate cum trebuie, poate avea un efect opus, rezultatul fcdu-i pe pacieni s se simt necomfortabil, n special dac petii sunt agresivi sau hiperactivi. ntr-una dintre edinele dr. Fine, o doamn, observnd petii hiperactivi i-a adus aminte de haosul de acas, n special de copiii ei. Dei acest eveniment a condus la o discuie despre ngrijorrile ei n ceea ce privete copiii, nu a linitit-o.