februarie2011.pdfAdresa de coresponden:
Curierul Adventist, str. Erou Iancu Nicolae, nr. 38-38A Volutari, jud. Ilfov, cod 077190
E-mail: curierul@adventist.ro Web site: www.curieruladventist.ro
Imprimare: Tipografi a Fast Print, Str. epe Vod nr. 111, sect. 2 Bucureti, tel. 021 323 00 20 Fax. 021 323 00 40
ISSN 1220-6725
Publicaia ofi cial a Bisericii Adventiste de Ziua a aptea din România
CURIERUL ADVENTIST
„Iat, Eu vin curând...” Misiunea noastr este s-L înlm pe Domnul
nostru Isus Hristos, prin prezentarea de experiene ale dragostei Lui nemrginite, prin
prezentarea de articole i tiri, ajutându-l astfel pe cititor s-L cunoasc mai bine pe Mântuitorul i s aib o speran vie în revenirea Lui pe curând.
3. Drum pentru întoarcere Virgiliu Peicu
4. Sensul suferinei în cretinism Florian Cîrnu
6. Popas la „Casa Bibliei” Interviu cu Iacob Pop
8. Principiul zi-an – codul descifrrii timpului profetic Gerhard Pfandl
10. În inima Africii Violeta Piurlea
12. Pasiune i aciune: secretele succesului evanghelistic Preluare din revista Ministry
14. ADRA România Ramona Chiri
16. Orele astrale ale misionarismului Romulus Chelbegean
Sumar
Consultani: Teodor Huanu, Ioan Câmpian-Ttar, Eduard Clugru, Georgel Pîrlitu, Paul Pauliuc, Lucian Cristescu, Mihai Maur, Romeo Asanache, Daniel Delcea
Colaboratori speciali: Iacob Pop, Romic Sîrbu, Nelu Burcea, Ciprian Iorgulescu, Daniel Chirileanu, Marius Munteanu, Constantin Dinu
Director: Iacob Pop Corectur: Lavinia Goran Grafi c i tehnoredactare: Rebeca-Emilia Iordan
Anul LXXXVIII, Februarie 2011
18. Educaie pentru nemurire Liviu Bdescu 19. Fii o minune! Adalbert Ghejan 20. Gândind altfel despre familie Romic Sîrbu
22. Rubrica juridic Gelu Panait
23. Parfumul unei viei amare Teodora Goran
24. Marea tain a iertrii Virgiliu Stroescu
26. Intrebri despre inspiraiei Bibliei Interviu cu Florin Liu
28. tiri
31. „Absalom este bine?” Teodor Huanu
4 16 3Pasiune i aciune: secretele succesului evanghelistic
– 3 – – – 3333333333333
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEE dddddddddddddddiiiiiiiiiiiitttttttttttttooooooooooooorrrrrrrrriiiiiiiiiiiiiiaaaaaaaaaaaaaaaallllllllllllllll
NNu s-au stins înc ecourile începutului de an. Înc se mai pun întrebri, se mai fac prognosticuri, iar oamenii se întreab gânditori despre viitor. În pauza unui program de biseric, o tânr mi-a pus o întrebare: – Frate, vine Domnul anul acesta? Fratele Wilson a spus c Domnul vine pân în anul 2015,
dar eu cred c vine în acest an. Ce zicei, este acesta anul întoarcerii Domnului Isus? Tânra nu prea mulumit cu rspunsul pe care i l-am dat, îns câiva participani la discuie m-au în-
trebat serios: – Ce credei c va însemna anul acesta pentru noi? Nu e uor s gseti un rspuns adevrat i potrivit la o astfel de întrebare. C e anul fi nal, nu tiu. Este posibil ca pentru unii s fi e anul unui „nou început”. Cred îns cu toat inima
c pentru biserica atepttoare este anul întoarcerii acas. i, mai totdeauna, mi-a plcut s analizez aceast problem prin prisma experienei lui Israel relatat în Exodul 14.
Evenimentul la care m refer are loc chiar înaintea trecerii Mrii Roii. Vom reda mai jos câteva principii ale întoarcerii acas, care reies din cuprinsul acestui capitol.
Mai întâi, drumul întoarcerii spre Canaanul ceresc nu este o excursie sau o croazier. Este o cltorie plin de obstacole i pericole iminente. Este o cltorie în care se cere s investeti totul, absolut totul.
În al doilea rând, pe drumul întoarcerii acas trebuie s facem o evaluare corect a trecutului, prezentului i viitorului nostru. De exemplu, în Exodul 14:10 se spune „... copiii lui Israel s-au înspimântat foarte tare ...” De ce oare? Aveau motive?
La versetul 8, se mai spune: „... Copiii lui Israel ieiser din Egipt gata de lupt.” Deci erau înarmai, aveau o bun condiie fi zic i, numeric, erau net superiori adversarilor lor. Garda faraonului numra cel mult câteva mii de soldai. Evreii erau, la acel moment, peste 600.000, dac lum în calcul numai brbaii cu vârsta peste douzeci de ani. Erau net superiori numeric. Pornind de aici, trebuie s reinem un principiu biblic, i anume c întotdeauna copiii lui Dumnezeu sunt în superioritate. Aceasta chiar i în cazul în care, aparent, sunt doar unul sau doi. În 2 Împrai 6:11-17, ni se exemplifi c lucrul acesta: „... Nu te teme c mai muli sunt cu noi decât cei cu ei” (v. 16).
Dac aa stau lucrurile, atunci de ce „... copiii lui Israel s-au înspimântat foarte tare”? Ce anume i-a fcut s se înspimânte i s aib un comportament disperat? Ce i-a fcut s uite toate avantajele lor reale, cum ar fi superioritatea lor numeric, fi zic, puterea foarte mare a Dumnezeului lor, prezena stâlpului de foc sau nor? Unde era efectul minunii celor zece plgi?
Dei fuseser eliberai fi zic, dei mrturisiser credina în sângele Mielului pascal, aveau înc mentalitate de robi. Mental i spiritual erau înc robii egiptenilor care veneau spre ei; e normal s-i fi e fric de stpân. Ei nu-L cunoteau personal pe Dumnezeu. Cunoteau c Moise avea un Dumnezeu super i c îi chema la o religie nou; dar aceasta mai întâlniser ei, deoarece în Egipt se vehiculau multe credine noi. Vzuser c Dumnezeul lui Moise era mai tare decât ceilali zei i c era avantajos s fi i pe lâng El cât aveai de câtigat. Dar, când vine criza, te dai de partea celui mai tare, aa cum fac descurcreii. Aceasta era mentalitatea Egiptului.
Mentalitatea de robi ai Egiptului de care nu se eliberaser le fcea probleme evreilor acum. Nu poi supravieui spiritual dac nu te eliberezi de mentalitatea lumii din care ai ieit. Suntem înfrâni, cdem, pctuim din cauza mentalitii de robi ai crnii, ai lumii acesteia. Nu lipsa puterii, nu lipsa cunoaterii, a prezenei Duhului Sfânt sau orice altceva ne determin s cdem, ci doar mentalitatea, modul de a gândi ca robii lumii czute.
Este lamentabil mrturisirea pe care poporul o face în versetele 11 i 12. „Las-ne s slujim ca robi egiptenilor, cci vrem mai bine s slujim ca robi egiptenilor decât s murim în pustie.” O asemenea mentali- tate domin adâncurile noastre ori de câte ori ne speriem sau ne temem, în timp ce prezena Domnului este deasupra noastr. Spaima, frica i îngrijorrile provocate de „Egipt” arat clar c avem mentalitate de robi ai pcatului i c facem o prioritate disperat din aceast via trectoare.
Anul acesta s fi e un nou început pentru viaa noastr mental i pentru modul de a gândi duhovnicete. Iar ca o concluzie, îmi place cuvântul lui Moise: „Nu v temei de nimic; ... vei vedea izbvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta (anul acesta), ... Domnul a zis lui Moise: «Ce rost au strigtele acestea? Spune copiilor lui Israel s porneasc înainte ...» ” (v. 13,15)
4 –
l
!uferina – un cuvânt care ne indispune atunci când îl rostim. Fiecare om de pe pmânt ar dori s nu
aib de-a face vreodat cu suferina. i totui majoritatea oamenilor o ex- pe rimenteaz. În diversele religii ne cretine, atitudinea zeilor fa de oa menii care sufer oscileaz de la in diferen pân la plcerea de a le produce suferin. În contrast cu acestea, în cretinism Dumnezeu este plin de compasiune fa de oamenii care sufer i ne ofer atât o înelegere profund a cauzelor care au provocat suferina pe pmânt, cât i o soluie fi nal la suferin, în favoarea omului.
Auzim, uneori, întrebri cum ar fi : ,,Dac Dumnezeu exist i dac El este un Dumnezeu al iubirii, de ce sufer oameni inoceni împreun cu cei ri sub ochiul Su atotvztor?” ,,Dac El este Atotputernic, de ce nu intervine pentru a preveni calamitile naturale, rzboaiele, confl ictele i tulburrile?” ,,De ce sufer i mor de foame mii de copii nevinovai?” Aceste întrebri, precum i multe altele, sunt izvorâte din realitatea de zi cu zi i merit s ne aplecm asupra lor pentru a gsi un rspuns.
Cauzele suferinei umane 1. Cadrul marii lupte – Biblia
ne descoper, înc din primele pagini, un mare confl ict între bine i ru, între Dumnezeu i Satana. Acest confl ict nu este un antagonism imaginat „ca s ias povestirea”, ci unul foarte real, cu implicaii venice. Lucifer, fostul heruvim, s-a rsculat împotriva guvernrii divine în ceruri. Profetul Ezechiel declar: „Erai un heruvim ocrotitor, cu aripile întinse…, ai fost fr prihan în cile tale, din ziua când ai fost fcut pân în ziua când s-a gsit
natur sau incidente de tot felul. Prin intermediul crii lui Iov, Dumnezeu d la o parte vlul misterului i îl demasc pe Satana ca fi ind cel care distruge toate averile lui Iov, îi ucide cei zece copii i îl lovete „cu o bub rea din talpa piciorului pân în cretetul capului” (Iov 2:7).
4. Degradarea naturii – Pe de alt parte, degradarea naturii, ca o consecin a pcatului oamenilor, a adus suferine incalculabile neamului omenesc. „Dom nul Dumnezeu a zis omului: «Blestemat este acum pmântul din pricina ta. Cu mult trud s-i scoi hrana din el în toate zilele vieii tale; spini i plmid s-i dea i s mnânci iarba de pe câmp.
Florian Cîrnu, pastor, R âmnicu-Vâlcea
!"#$%& ' !()*+,-.*, ' ' nelegiuirea în tine” (Ezechiel 28:13). Iar profetul Isaia adaug: „Tu ziceai în inima ta: «M voi sui în cer, îmi voi ridica sca unul de dom nie mai pre sus de ste lele lui Dum nezeu…, voi fi ca Cel Prea înalt». Dar, cum ai czut din cer Lu cea fr strlucitor, fi u al zorilor!”? (Isaia 14:13,12)
2. Alegerea primi- l or oameni – Acest confl ict s-a mutat pe pmânt din momentul în care primii notri prini, Adam i Eva, au rspuns ispitelor lui Satana. Dumnezeu intenionase ca oame- nii s cunoasc numai binele, s triasc ve- nic, s fi e fericii i s nu aib de-a face cu suferina. „Dumnezeu s-a uitat la tot ce fcuse; i iat c erau foarte bune” (Geneza 1:31). Dând curs îndemnurilor celui ru i înclcând porunca lui Dumnezeu, Adam i Eva au mâncat din pomul cunotinei binelui i rului. Pcatul lor a deschis poarta pentru degradare, ruin, boal, suferin i moarte pe planeta noastr. Rul, sub toate formele, avea s fi e acum la el acas pe Terra.
3. Satana, personal, i demonii lui – Pentru c oamenii ascultaser mai mult de el decât de Dumnezeu, Satana avea s pretind acum dreptul de stpânire asupra pmântenilor. De-a lungul veacurilor, Satana însui a fost generatorul multor cataclisme în
– 5
' ' /# '0 + * 1 2 , - , ! 3 Spiritual
În sudoarea feei tale s-i mnânci pâinea.» Iar „femeii i-a zis: «Voi mri foarte mult suferina i însrcinarea ta; cu durere vei nate copii…»” (Geneza 3:16,17)
5. Înclcarea legilor – Dar cauzele suferinei nu se opresc aici. În clcarea de ctre oameni a tuturor le gilor care guverneaz natura, fiina uman i relaiile interumane au adus alte valuri de suferin. Domnul zice: ,,Nu i-ai fcut tu singur lucrul acesta pentru c ai prsit pe Domnul, Dum- nezeul tu, când te îndrepta pe calea cea bun? Tu singur te pedepseti cu rutatea ta i tu singur te loveti cu necredincioia ta i vei ti i vei vedea ce ru i ce amar este s prseti pe Domnul, Dumnezeul tu, i s n-ai nicio fric de Mine” (Isaia 2:17,19).
Prin industrie, prin construirea o ra elor mari, prin exploatarea necon trolat a resurselor naturale, oamenii au distrus tot mai mult habitatul na tural în care i-a aezat Dumnezeu, iar aceast distrugere se întoarce acum însutit împotriva lor. Pe planul s n tii, o diet necorespunztoare, lipsa exerciiului fizic, nefolosirea adecvat a apei, aerului i luminii solare, lip sa odihnei, necumptarea i lipsa încre- derii în Dumnezeu au dat natere la o mulime de boli care au agravat starea de suferin a omenirii.
Dar, mai mult decât atât, oamenii au înclcat Legea moral pe care Dum ne zeu a instituit-o pentru a re glementa relaiile interumane i rela iil e dintre oameni i Dumnezeu – cele Zece Porunci (Exodul 20). Lanul de frdelegi rezultat din înclcarea lor a mrit la infinit suferina oamenilor.
eti cuu ti i cu vvedea ti pe n-ai ,19).
ruireaa atareea uralale, mmultt
încree--- ere laa
tru a ne i
czut peste El i, prin rnile Lui, suntem tmduii”(Isaia 53:3-5).
Când trecem prin suferine de orice fel, când viitorul ne pare sumbru i nedefi nit, o privire aruncat asupra Grdinii Ghetsimani i asupra Golgotei va limpezi perspectiva noastr i ne va motiva s mergem înainte fr s murmurm. Fcând aa, apostolul Pavel a gsit în viaa aceasta un scop mai înalt decât acela de a tri confortabil, fr nicio suferin i fr niciun necaz: „... s-L cunosc pe El i puterea învierii Lui, i prtia suferinelor Lui...” (Filipeni 3:10). De aceea, el spune: „Lucrurile care pentru mine erau câtiguri, le-am socotit ca o pierdere din pricina lui Hristos” (Filipeni 3:7). Cunoaterea deplin a Domnului Hristos este cea experimental, nu doar teoretic, iar punctul culminant al acestei cunoateri este prtia suferinelor Lui.
O alt perspectiv care ne ajut atunci când trecem prin suferine este aceea a Împriei viitoare a lui Dumnezeu, în care ,,nu vor mai fi nici tânguire, nici ipt, nici durere” (Apoc. 21:4). Privind la acel timp viitor, acelai apostol Pavel scria: ,,Eu socotesc c suferinele din vremea de acum nu sunt vrednice s fi e puse alturi cu slava viitoare, care are s fi e descoperit fa de noi” (Romani 8:18). Dei nu exclude posibilitatea suferinelor în lumea în care trim, apostolul Pavel ne îndeamn s le privim cu întrebarea retoric: „Deci, ce vom zice noi în faa tuturor acestor lucruri? Dac Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastr?... Cine ne va despri pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrcminte, sau primejdia sau sabia?... Totui în toate aceste lucruri noi suntem mai mult decât biruitori prin Acela care ne-a iubit” (Romani 8:31,35,37).
Rspunsul lui Dumnezeu la suferina uman
Dumnezeu nu a rmas insensibil la necazurile oamenilor, ci a ini i- at un plan prin care oamenii s fi e salvai de toate suferinele în du rate pe acest pmânt. Planul lui Dum- nezeu de salvare prevedea ca Fiul Su, Isus Hristos, una cu Tatl din ve nicie, s coboare în lumea noastr în trupându-Se ca om i s ia asupra Lui vinovia oamenilor. Isus a iubit atât de mult neamul omenesc, în- cât a prsit cerul i, îmbrcându-i dum nezeirea în natur omeneasc, a putut s ajung pân la cele mai de jos trepte ale amarului i nenorocirii lumii acesteia, în vreme ce braul Su divin era ancorat în Cel fr de sfârit. El a venit în lume ca, unind puterea Sa divin cu eforturile noastre ome- neti, la rândul nostru, s putem ajunge biruitori.
Planul de Mântuire rspunde între- brilor profunde care ne frmânt, cci, prin el, Dumnezeu ne-a revelat adevratul sens al suferinei. Profetul Isaia declar despre Domnul Hristos: „Dis preuit i prsit de oameni, om al dure rii i obinuit cu suferina, era aa de dispreuit, c îi întorceai faa de la El, i noi nu L-am bgat în seam. Totui El suferinele noastre le-a purtat i durerile noastre le-a luat asupra Lui... Pedeapsa, care ne d pacea, a
6 –
Iosif Diaconu: Am afl at de curând c editura Bise ri- cii noastre a tiprit, pen- tru prima dat de la în- fi inarea ei, un tiraj sem- ni fi cativ de Biblii. Cum ai obinut dreptul de a tipri Biblii? Iacob Pop: Pentru a obine acest drept, am acionat pe dou planuri: întâi am luat tra du cerea Cornilescu (care este liber de copyright) i am revizuit-o ortografi c. Aceast lucrare s-a efectuat în redacia editurii noastre. Un al doilea pas necesar a fost înfi inarea unei asociaii biblice care s dein copyrightul a cestei variante a traducerii Cornilescu. Astfel, anul trecut, a fost înfi inat Asociaia Biblic Român „Casa Bibliei”, care aparine Departamentului de Publicaii al Uniunii noastre.
I. D.: Aceast asociaie va avea i alte roluri? I. P.: Cu siguran. M gândesc la câteva proiecte frumoase i necesare pe care am dori s le realizm cu ajutorul lui Dumnezeu. Este vorba despre dife rite variante de Biblii pentru copii, de genul Biblia po- vestit copiilor sau Biblia cu ilustraii pentru ochiorii micui. Acestea vor fi în atenia noastr în urmtoarea perioad. Mai avem în vedere un proiect special care se refer la ediia Bibliei Andrews Study Bible. Este vorba despre o Biblie în limba englez însoit de note explicative realizate de ctre profesori i teologi adventiti de la Universitatea Andrews din Statele Unite. În acest moment, suntem în tratative cu echipa de acolo pentru a prelua i traduce în limba român aceast Biblie.
I. D.: S revenim la Biblia în traducerea Cornilescu revizuit ortografi c. Este diferit fa de varianta standard cu care suntem obinuii? I. P.: Mai întâi a dori s îi asigur pe cititorii Curierului Adventist c atunci când vor lectura ediia revizuit vor recunoate c este Biblia cu care sunt familiarizai; interveniile sunt doar în dreptul cuvintelor i ex pre- siilor incorecte; nu a fost modifi cat nimic în con - inut. De exemplu, am schimbat cuvintele: ace la,
pîne, mulmiri, nici de cum, lca, aa dar, sîntem, pentruc, trimete,
vecinic cu exprimrile co- recte: acel ai, pâine, mul- u miri, nicidecum, loca, aadar, suntem, pentru c, trimite, venic. Am c-
utat s pstrm aceeai ae- zare în pagin ca i la ediiile
cunoscute, aceasta pentru a-i ajuta pe cei care au memorie vizual.
I. D.: Ai adugat materiale auxiliare? I. P.: Da, este vorba de dou materiale suplimentare la fi nalul Bibliei: un plan de citire a Bibliei într-un an i unitile de msur folosite în Biblie. Plnuim ca în ediiile viitoare s includem i alte materiale, cum ar fi hri, concordan etc.
I. D.: Au fost tiprite aceste Biblii în tipografi a noastr? I. P.: A fi încântat s v pot rspunde afi rmativ la aceast întrebare, dar... nu pot. Nu dispunem de dotare tehnic potrivit. Nici alte tipografi i din ara noastr nu au experien în tiprirea Bibliilor; în plus, materia prim (hârtia pentru interior i materialul pentru copert) este mult mai scump decât în alte ri, ceea ce face ca preul de tipar la noi în ar s fi e mult mai mare decât în alte ri.
Îi sunt recunosctor Bunului Dumnezeu pentru felul în care ne-a cluzit în alegerea tipografi ei unde s-au tiprit Bibliile. Iniial, am solicitat oferte de tipar din ase ri din Europa i Asia. Între acestea nu era tipografi a la care am tiprit Bibliile. Eram deja în tratative avansate cu una dintre tipografi i când am primit un telefon de la fratele Zamostean Gheorghe, directorul Departamentului Publicaii din Republica Moldova, care afl ase de proiectul nostru. „Frate Iacob”, mi-a spus dumnealui, „s tii c în Belarus, la Minsk, este o tipografi e care tiprete Biblii de bun calitate i la un pre foarte avantajos.” M-a pus în legtur cu aceea tipografi e, iar contractul pentru cele 86.000 de Biblii l-am semnat chiar la sediul Uniunii Adventiste de la Chiinu, unde ne-am întâlnit cu reprezentantul tipografi ei din Belarus. Oferta lor era cu cca 80.000
Popas la „Casa Bibliei” Interviu cu Iacob Pop, director, Editura „Via i Sntate”, realizat de Iosif Diaconu, redactor – Curierul Adventist.
– 7
de dolari mai ieft in decât cea mai bun ofert pe care o aveam, iar în ce privete calitatea sunt cu adevrat încântat, fi ind mult peste ceea ce m-am ateptat.
I. D.: M bucur ceea ce îmi spunei. Chiar urma s v întreb care este tirajul i am aflat: 86.000 de Biblii. Nu sunt cam multe, inând cont c avem în jur de 70.000 de membri în biserica noastr i majoritatea au chiar mai mult decât o Biblie în casa lor..? I. P.: Sunt sigur c muli dintre membrii bisericii noastre vor dori s aib aceast ediie, chiar dac au una sau mai multe Biblii în casa lor. inând cont de faptul c avem variante de lux i semilux la preuri foarte mici, muli îi vor dori s le procure. Apoi m gândesc la tinerii i copiii din Biseric, ei îi doresc o ediie revizuit ortografi c, care respect regulile gramaticale cu care sunt obinuii. Nu în ultimul rând, m gândesc la milioanele de frai care nu sunt înc în Biseric.
I. D.: i cum va ajunge Cuvântul lui Dumnezeu la acetia? I. P.: Duhul Sfânt, Autorul Scripturii, a inspirat conducerea Bisericii noastre, pe pastori i membri, s se implice în nobila lucrare de rspândire a Scripturii. Toi cei care îi cunosc valoarea i puterea sunt doritori s le ofere semenilor acest tezaur. Avem apoi „armata” colportorilor care zilnic îi caut pe cei interesai s-L cunoasc pe Cel descoperit în Scriptur; ei vor avea în „arsenalul” lor „sabia Duhului”. Toate librriile Sola Scriptura vor avea permanent întreaga ofert de Biblii i, nu în ultimul rând, toate porile editurii vor fi deschise pentru rspândirea Bibliilor. M refer aici la comenzile telefonice, comenzile pe e-mail, magazinul online, depozitele editurii de la Conferine etc.
I. D.: Spunei-ne, în câteva cuvinte, despre întreaga ofert de Biblii. I. P.: Au fost tiprite trei mrimi: mic (053), mijlocie (063) i ma re (073). Pentru fi ecare mrime avem trei variante de coperte: tare, fl exibil i din piele. Sunt coperte trainice. Nu am tiprit pe copert din carton (chiar dac ar fi fost mai ieft in), pentru c rezist foarte puin în timp. Pentru a veni în întâmpinarea tuturor solicitrilor, fi ecare variant are exemplare cu cruce pe copert i altele fr cruce. În privina culorii copertei, putei alege între negru, albastru- închis i grena. Bibliile cu copert din piele sunt cu margini aurite (ediii de lux). Cele cu copert tare sau fl exibil sunt în dou variante: varianta obinuit i varianta cu margini
aurite (ediie semilux). Nu tiu dac ai reuit s m urmrii, pentru c oferta este foarte bogat. În defi nitiv, inând cont de toate elementele care fac diferenele, avem nu mai puin de 67 de variante! Dar, cel mai bine, v invit la oricare punct de lucru al editurii ca s vedei, s comparai i... s cumprai.
I. D.: Atunci, ar trebui s tim preurile! I. P.: V pot asigura c preurile sunt accesibile. De fapt, avem preul normal (care include procentul care îi revine distribuitorului) i un pre special (redus). Preul special se ofer pentru proiecte misionare i pot benefi cia de el Conferinele, pastorii, membrii sau oricine altcineva. Condiia este ca Bibliile s fi e cumprate direct de la editur sau de la de- pozitele editurii din cadrul Conferinelor i s fi e cumprate cel puin 100 de exemplare. Încurajez pastorii s centralizeze comenzile pe comuniti sau pe întregul district pentru a benefi cia de preul special. În cadrul acestui pre special, o Biblie mic, cu copert tare sau fl exibil, este la preul de 11,5 lei, cea mijlocie, la 14,5 lei, iar cea mare, la 21 lei. Ediia semilux, în cadrul preului special, poate fi procurat (în funcie de mrime) la 18 lei, 22 lei i 28 lei, iar ediia de lux (copert din piele i margini aurite) la 36 lei, 45 lei i 58 lei.
I. D.: Da, m-ai convins, preurile sunt mici, numai c e criz... I. P.: Exist un avantaj imens pe care criza l-a adus i care trebuie valorifi cat. Criza a fcut ca punctele de sprijin ancorate în pmântul acesta i în ofertele sale efemere s se destrame, lsând oamenii bulversai i dezorientai. Ei sunt în cutarea altor puncte de reper. Înainte ca marele vrjma s îi amgeasc cu alte oferte, haidei s le punem în mân Cuvântul lui Dumnezeu, pentru ca s-i gseasc ancora în dragostea Tatlui.
I. D.: V mulumesc pentru toate rs- pun surile. A fost un popas plcut la
Casa de Editur „Via i Sntate” i la „Casa Bibliei”, unde Biblia este la ea „acas”. I. P.: i eu v mulumesc c mi-ai oferit prilejul plcut de-a m adresa cititorilor Curierului Adventist. M bucur dac popasul la Casa de Editur i la „Casa Bibliei” a fost plcut pentru dum neavoastr. Îmi doresc ca i
Bibliile s fie doar într-un scurt „po pas” la cele dou „Case” i,
foarte curând, s ajung în cminele i în inimile oamenilor!
rte: e
codul descifr!rii timpului profetic
Pân în secolul al XIX-lea, majoritatea cercettorilor biblici foloseau metoda istoricist atunci când stu- diau crile Daniel i Apocalipsa. Unul dintre pilonii principali ai metodei istoriciste este principiul zi-an.
Conform acestui principiu, în profeii, o zi reprezint un an literal. Pe parcursul secolului al XIX-lea, metoda istoricist a fost înlocuit, treptat, de dou sisteme de interpretare: preterist i futurist. Con- form acestor dou sisteme, principiul zi-an nu este valabil.
Preteritii situeaz majoritatea profeiilor în trecut, mai ales în perioada Imperiului Roman.
Futuritii plaseaz cele mai multe profeii în viitor, mai exact în ultimii apte ani care preced a doua venire a Domnului Hristos. Potrivit futuritilor, punctul de început al celor apte ani este rpirea secret a copiilor lui Dumnezeu.
Adventitii de ziua a aptea continu s foloseasc me- toda de interpretare istoricist. Ei cred c principiul zi-an nu este o paradigm impus textului biblic, ci acesta reiese din studiul Scripturii. În Daniel 7 i 8, de exemplu, îngerul folosete metoda istoricist atunci când interpreteaz diversele simboluri ca imperii succesive în istorie.
Iat care sunt principalele argumente în favoarea acestui principiu1 :
1) Viziunile din Daniel 7 i 9 sunt, în mare msur, simbolice, deoarece ele descriu nite fi are ca reprezentând imperii istorice im- portante (7:3-7; 8:3-5,20,21). De aceea perioadele de timp care apar (7:25; 8:14) trebuie considerate i ele tot simbolice.
2) Faptul c viziunile vorbesc despre ridicarea i prbuirea im- periilor istorice cunoscute, care au durat sute de ani, indic faptul c perioadele de timp profetice trebuie s acopere lungi intervale de timp.
3) Modul special în care sunt exprimate perioadele de timp ne indic faptul c nu trebuie luate în mod literal. Dac „o vreme, dou vremi i o jumtate de vreme”, din Daniel 7:25, reprezentau 3 ani i jumtate literali, atunci Dumnezeu ar fi putut folosi expresia direct „3 ani i 6 luni”.
În Luca 4:25 i Iacov 5:17, unde se vorbete de 3 ani i jumtate li terali, de fiecare dat se folosete expresia clar „3 ani i 6 luni”. La fel, Pavel a rmas în Corint „1 an i 6 luni” (Fapte 18:11), iar David a domnit în Hebron „7 ani i 5 luni” (2 Sam. 2:11).
4) În Daniel 7 este vorba despre patru fi are care împreun acoper o perioad de peste o mie de ani. Ele sunt succedate de un corn mic. Cornul cel mic ocup centrul profeiei, deoarece el se opune în mod direct lui Dumnezeu.
Dac am presupune c perioada care apare aici este literal, însemnând trei ani i jumtate, atunci ne-am confrunta cu o alt problem: lupta dintre cornul cel mic i Cel Preaînalt, care ocup centul profeiei, ar dura prea puin în comparaie cu restul istoriei mântuirii prezentate în viziune. Acelai lucru este valabil i pentru Apocalipsa 12:6 i 14, unde 1.260 de zile, sau trei vremi i jumtate, acoper cea mai mare parte a istoriei dintre prima i a doua venire a lui Isus. De aceea, nici în aceste texte nu puteam lua ca fi ind literali indicatorii de timp care apar.
5) Conform contextului, expresiile „o vreme, dou vremi i o jumtate de vreme” (Dan. 7:25; 12:7; Apoc. 12:14), „patru- zeci i dou de luni” (Apoc. 11:2; 13:5) i „1.260 de zile” (Apoc. 11:3; 12:6) se aplic toate la aceeai perioad de timp. Trebuie remarcat faptul c expresia „trei ani i ase luni”, care ar indica în mod clar o perioad literal, nu este folosit niciodat. „Într-un fel, Duhul Sfânt pare c epuizeaz toate expresiile prin care acest interval profetic ar putea fi redat, întotdeauna excluzând expresia literal „trei ani i ase luni”. „Aceast form este folosit de Bi blie în alte contexte, denotând exclusiv o perioad literal atunci când apare.”2 Strdania Duhului Sfânt de a evita expresia aceasta arat c intenioneaz ca cititorii mesajului s interpreteze altfel perioada profetic amintit.
6) Profeiile din Daniel 7 – 8 i 10 – 12 conduc la „timpul sfâritului” (8:17; 11:35,40; 12:4,9) care este urmat de înviere (12:2) i aezarea Împriei venice a lui Dumnezeu (7:27). „Is- toria prezentat în aceste profeii se întinde din vremea profetului (sec. IV î.H.) pân în timpul nostru i mai departe. În acest context, perioade de timp literale de la numai 3 ani i jumtate la 6 ani i jumtate nu pot acoperi istoria pân la timpul sfâritului. Ca atare, aceste perioade profetice trebuie vzute ca fi ind simbolice i ca reprezentând intervale de timp cu mult mai lungi, care se întind pân la timpul sfâritului.”3
7) Singura unitate de timp uzual i care nu este folosit în profeiile escatologice din Daniel i Apocalipsa este anul. Ziua,
Gerhard Pfandl, director-asociat, Institutul de Cercetri Biblice
Te ol
og ie
– 9
sptmâna i luna apar ca msuri ale timpului, îns nu i unitatea de timp „an”. Explicaia cea mai evident este faptul c anul este unitatea simbolizat în toate aceste profeii.
8) Exist un numr de texte în rapoartele istorice ale Vechiu- lui Testament în care termenul „zile” reprezint „ani” (Exod 13:10; 1 Sam. 2:19; 20:6; Jud. 11:40). De asemenea, în crile poetice ale Vechiului Testament uneori termenul „zile” st în paralel cu ter- menul pentru „ani” (Iov 10:5; 32:7; 36:11; Ps. 77:5; 90:9,10 etc.). „Ambele utilizri ne ofer un fundament pentru acel tip de gândire. Acest fundament poate acoperi i aplicaia acestei relaii din literatura apocaliptic.”4
9) În profeiile judecii din Numeri 14 i Ezechiel 4, Dumnezeu folosete în mod deliberat principiul o zi pentru un an. „Dup cum în patruzeci de zile ai iscodit ara, tot aa, patruzeci de ani vei pur- ta pedeapsa frdelegilor voastre; adic un an de fi ecare zi i vei ti atunci ce înseamn s-Mi trag Eu mâna de la voi” (Num. 14:34). Iar în parabola pus în scen de Ezechiel, i s-a spus acestuia s stea culcat pe partea stâng vreme de 390 de zile, iar pe partea dreapt, vreme de 40 de zile. „Îi pun câte o zi pentru fi ecare an” (Ezechiel 4:6).
10) În Daniel 9:24-27, profeia celor 70 de sptmâni i-a avut îm- plinirea în Domnul Hristos la o dat exact, numai dac o interpretm dup principiul zi-an. Muli cercettori, care în alte texte apocaliptice nu accept principiul zi-an, recunosc c cele 70 de sptmâni sunt de fapt „sptmâni de ani”, acoperind perioada dintre Imperiul Persan i vremea lui Hristos. Astfel, Daniel capitolul 9 constituie textul practic care confi rm validitatea principiului zi-an.
Referine la principiul zi-an apar i în scrierile iudaice din perioa- da intertestamentar.5 Cartea Jubileelor, de exemplu, folosete cuvân-
Urme pe stânc! Luna februarie în memoria adventist!Luna februarie în memoria adventist!
28 februarie 1840 – A aprut primul numr din revista Semnele timpului. Aceasta va fi prima publicaie important a micrii millerite. A fost editat bilunar de ctre Jakson i Dow, cunoscui în epoc în special pentru lupta lor împotri- va sclaviei. Redactat sub îndrumarea lui Joshua Himes, publicaia va câtiga foarte repede încrederea cititorilor. Din 1842 pân în 1844, revista va începe s fi e tiprit sptmânal, dovad a interesului crescut pentru interpreta rea profetic a lui William Miller. Actuala revist Semnele timpului apare din 1874, când James White va publica primul numr editat de adventitii de ziua a aptea.
25 februarie 1876 – Michael B. Czechowski se stinge din via într-un spital din Viena. El va rmâne în memoria european ca fi ind primul misionar care a predicat mesajul adventist pe acest teritoriu. Nscut în septembrie 1818 în Polonia, este educat i hirotonit ca preot catolic, dar rmâne dezamgit de Biserica sa. Fuge mai apoi în America, unde ascult pentru prima dat mesajul adventist. Este mistuit de visul de a predica aceast solie i în Europa, aa c, în 1864, se întoarce pe btrânul continent împreun cu familia.
Dup ce va predica în Italia, Elveia, Frana, Belgia, Germa- nia, Austro-Ungaria ajunge la Piteti, în anul 1870. Aici va înfi ina prima grup adventist din România în familia lui Toma Aslan. În toamna anului 1875 dorete s se întoarc în Elveia, drumul su oprindu-se neateptat în Austria, pe patul unui spital cu un diagnostic previzibil: epuizare fi zic.
18 februarie 1902 – Sanatoriul Batt le Creek a ars din te- melii. Dei Ellen White avertizase c Dumnezeu i-a artat în viziune o sabie de foc ce atârna deasupra oraului, i spusese în repetate rânduri c aglomerarea instituiilor adventiste de aici seamn cu efortul din câmpia inear, avertizrile ei nu au fost luate în serios. Dr. Kellog a ajuns la sanatoriu la o zi dup ce teribilul eveniment a avut loc i a anunat reconstrucia edifi ciului, ignorând cu bun tiin tot ce Dumnezeu spusese despre acesta. Reconstrucia se va dove- di, în fi nal, doar o ambiie scump i iluzorie.
Adrian Neagu, pastor, Piteti
tul „sptmân” pentru a desemna apte ani. Aa cum explic O. S. Wintermutee, „Fiecare perioad de apte ani este exprimat printr-o sptmân de ani sau sptmân.”6 Perioadele de timp i datele în Cartea Jubileelor deseori sunt exprimate în sptmâni care reprezint apte ani.
Concluzie Studiul nostru a artat c avem sufi ciente motive s aplicm
în continare principiul zi-an. Numai folosind acest principiu vom gsi o însemntate relevant a profeiei biblice. Doar aa vom înelege c mesajul profetic ne implic i pe noi i nu doar personaje trecute sau viitore. Aceasta ne va determina s ne apropiem i mai mult de Scripturi, s le cutm înelesul i s îi urmm recomandrile.
Studiul acesta a mai scos în eviden i faptul c metoda de interpretare istoricist nu este o apariie recent pe scena teolo- giei, ci st pe o temelie biblic i istoric solid. A fost folosit de îngerul tlmcitor în Daniel i de scriitorii iudei, în perioada intertestamentar. Pân în secolul al XIX-lea a fost aplicat de majoritatea comentatorilor Bibliei. În pofi da a ceea ce spun unii, nu este deloc o metod perimat, ci un principiu valid de inter- pretare a profeiilor apocaliptice. ____________________ 1) Vezi William Shea, Selected Studies on Prophetic Interpretation, 7 vol. 1, p. 67-104. 2) Thomas R. Birks, First Elements of Sacred Prophecy, p. 352 3)Shea, p. 73. 4) Ibidem, p. 103. 5) Vezi Ibidem, p. 106-110. 6) Ibidem, p. 76.
10 –
Î ntre rile din sudul Africii, Malawi este numit „inima
cald a continentului”. Este binecuvântat cu o clim plcut pe parcursul celor dou anotimpuri din timpul anului. În cea mai mare parte a rii, tempera- turile nu coboar sub 7° C, iar oamenii sunt iubitori de pace, calzi i ospitalieri.
Totui aceti oa- meni blânzi triesc în srcie i au în medie o speran de via de 37 de ani. Populaia este decimat de bolile larg rspândite în zon: malarie, HIV/SIDA, tuberculoz, dar i de lipsa alimentelor sau malnutriie. În cele dou luni (decembrie-ianuarie), când recolta este ca i inexistent, muli recurg la msuri extreme pentru a supravieui: nou-nscuii i copiii mici sunt abandonai în strad, iar adulii recurg la o alimentaie mai „facil” – oareci prjii.
Mic istorie de misiune Am fcut cunotin cu Malawi în anul 2009, când,
împreun cu o echip de nou persoane, am mers în aceast ar pentru a lucra o lun la Spitalul Adven- tist „Malamulo” (fondat în 1908). Pe lâng asistena medical oferit au fost susinute, în mai multe locaii, prezentri cu tematic multipl: sntate, educaie biblic pentru copii i evanghelistic.
În cadrul spitalului, am lucrat ca voluntari în toate cele patru secii, dar i în policlinica adiacent. În timpul activitii, am întâlnit printre oamenii din Malawi boli despre care tiam doar din cri i pacieni foarte tineri care aveau o patologie încrcat (de exemplu, o pacient cu SIDA care avea concomitent tuberculoz pulmonar, pneumonie cu un microorganism rar întâlnit, hepatit C, candidoz oral i herpes labial).
Ceea ce a fost uimitor la prima cltorie în Malawi a fost atitudinea oamenilor în faa morii: acceptare i resemnare de la o vârst foarte fraged; o consecin posibil a unui alt tip de valori sau prioriti. Acolo,
fericirea nu este condiionat de cele materiale atât de mult ca în România. Iniial, am fost tentai s îi privim cu condescenden, întrucât nu reueau s îneleag viaa aa cum o înelegeam noi. Îns, stând alturi de ei, am vzut c în ciuda srciei i a mortalitii, sau poate chiar datorit lor, ei reuesc s desprind din via ceea ce este important – relaia cu Dumnezeu, cu semenii, cu familia; acestea
sunt prioritare, iar celelalte aspecte sunt lsate în grija Providenei.
În 2010, am revenit în Malawi, dar, de aceast dat, am poposit în zona central a rii, unde se afl i capitala, Lilongwe. În patru zone limitrofe capitalei, am susinut semi nare pe diverse teme, la fel ca în ocazia precedent. Din cauza lipsei de instruire legate de prepararea mâncrurilor, prezentrile au inclus anul acesta i o parte de reete (de conserve) culinare simple. Pentru muli din- tre locuitorii acestei ri, noiuni de pstrare/conservare a alimentelor sunt total necunoscute. Nu se cunosc, aadar, elemente ca: pivnia, deshidratarea, srarea. Gemul, com- potul, bulionul, ghiveciul, zacusca erau mari curioziti pentru ei. Se poate afi rma c cea mai mare nevoie a populaiei din Malawi este aceea de educaie practic. Aceasta le-ar oferi noi posibiliti pentru a-i îmbunti viaa pe termen lung.
Proiecte i perspective Observaiile i interaciunile avute cu localnicii ne-au
inspirat s concepem proiecte cu efi cien pe termen lung i cu o arie de acoperire cât mai larg. Am vzut cum Dumnezeu ne-a condus providenial i ne-a deschis, pas cu pas, aproape miraculos, perspectivele i drumul pentru realizarea proiectelor viitoare.
Perspective pe termen scurt – Mzuzu i Salima În urma experienei evanghelistice din 2010, Câmpul
Misionar din Nord, cu sediul în Mzuzu, ne-a solicitat s
M is
iu ne
e xt
er n!
– 11
susinem în anul 2011 un program similar i în terito- riile sale. Proiectul concret const în derularea unui program educativ-evanghelistic, dar însoit de asisten medical, similar celui derulat la „Malamulo”, în 2009. Pe lâng aceasta, am mai fost solicitai pentru un pro- gram evanghelistic la Salima, unde religia islamic are un numr semnifi cativ de adepi.
Perspective pe termen lung – Matandani coala de Meserii Matandani este printre puinele
coli care îi propune i o pregtire profesional. Cam- pusul funcioneaz din 1908. Este aezat într-o zon pitoreasc, a fost bine conceput, având sli de clas, bibliotec, sal de mese, ateliere, dormitoare, capel i 26 de locuine pentru personalul angajat. De-a lungul secolului al XX-lea, aceast instituie a fost condus de misionari adventiti. Ea este deosebit de important, întrucât puini oameni au califi care profesional.
Din pcate îns, din anii ’80, pe fondul lipsei de management i al degradrii struc- turilor, dimensiu- nea profesional nu mai funcioneaz. Marea parte a campusului aproape c nu a primit nicio îmbuntire de când a fost înfi inat i este într-o stare avansat de degradare, având imobile dezafectate. Multe dintre cele funcionale nu sunt racordate la reeaua electric. Pentru hrana elevilor, cam- pusul are o ferm de peste 40 de hectare, pe care muncesc îns doar 4 persoane.
Proiectul Ma tan dani are în vedere trimiterea i susinerea unui director de misiune român, care s conduc reabili- tarea campusului i valorifi carea potenialului educaional al colii. De asemenea, el va coordona investiiile în vederea redeschiderii tuturor facilitilor existente pentru instruirea tinerilor în diverse meserii. Proiectul va de- mara concret în vara anului 2011, prin deplasarea unei familii misionare la Matandani i începerea renovrilor. Se dorete ca proiectul s se deruleze pe o perioad de minimum 5 ani.
Nanchengwa Al doilea proiect pe termen lung vizeaz satul Nancheng-
wa, de pe malul lacului Malawi, din zona central. Numr aproximativ 500 de locuitori dintre care 90 sunt copii orfani. Majoritatea stenilor sunt de religie musulman. Hrana acestor oameni const exclusiv din pete. În sat nu se cultiv nimic, nu este cules nimic, dei terenul i clima ar permite. În consecin, sntatea oamenilor este foarte precar.
În privina asistenei medicale, satul deine o co li b, dar cadrul medical este prezent o dat la 2 luni. Cel mai apropiat spital este la 80 de kilometri. Pregtirea colar este ca i inexistent, coala local ducând lips atât de cadre, cât i de material didactic.
Proiectul se întinde pe cel puin trei ani. În pri mul an, plnuim o abordare strict umanitar a pro blemelor existente. Astfel, timp de dou luni dorim s desfurm activiti educative i sanitare susinute de
profesori i cadre medicale. Într-o faz ulterioar, avem în vedere efectuarea unor seminare cu teme medi- cale, de familie i pentru activiti practice. Aborda- rea spiritual-evanghelistic a stenilor se va realiza ulterior, în cadrul adecvat al unei bune relaii.
Provocrile pe care le întâlnim în locurile în deprtate ne arat binecuvântrile pe care Domnul ni le-a
oferit acas, binecuvântri pe care El dorete s le împrtim cu semenii notri. Dei poate considerm c trebuie s ne pregtim pentru întâlnirea cu Domnul în aceste timpuri profeti ce, aceas- ta presupune i pregtirea celor de lân g noi, prin a le face cuno tin cu
Cel care va reveni. Putem face acest lucru oferind din dra- gostea cu care am fost iubii de El i druind timp, resurse, talente, prietenie i via. Atunci, oamenii Îl vor cunoate i vor fi nerbdtori ca El s revin.
12 – 1212121121212121212121212121121221212121211121121212121222222112222222222222222222222222222222222222222212121221222222122222222212221 –––––– –––––––––––––– –– ––– –––
Pasiune !i ac"iune: secrete le succesului evanghel ist icsecrete le succesului evanghel ist ic
ce spunea El era legat de viaa cotidian. La fel i noi încercm s corelm mesajul biblic cu nevoile curente ale oamenilor.
Al treilea motiv const în faptul c am fcut din Biseric o echip în care toi sunt implicai. Nu este doar o Biseric „vino i vezi”. Este o biseric „instruiete i trimite”. Noi chemm oa- menii s lucreze, nu s asiste. Cu cât sunt mai muli oameni implicai, cu atât Biserica este mai puternic.
D. P.: Ai accentuat foarte mult rolul devoiunii zilnice. Re co- mandai pentru aceasta studiul zilnic al Bibliei i scrierea unui jur- nal. Cât de mult au de-a face aceste preocupri cu succesul lucrrii dumneavoastr?
C. W.: Devoiunea zilnic este foarte, foarte important. Este inima Bisericii noastre. Am citit într-o revist de medicin faptul c sntatea unei persoane din secolul al XXI-lea va fi dat nu de ceea ce pot face medicii pentru ea, ci de ceea ce medicii îi pot determina pe oameni s fac pentru ei înii.
Ca pastor i profesor, îmi doresc ca oamenii s-i dezvolte un program de hrnire spiritual personal. Vreau ca ei s fi e cluzii direct de Duhul Sfânt, pentru c eu, ca pastor, voi pleca într-o zi. i nici programele Bisericii sau serviciile divine nu se desfoar continuu. Idealul este ca fi ecare membru din Biseri- ca noastr s fi e implicat într-o relaie zilnic, vibrant cu Isus Hristos i s se hrneasc din Scripturi. Atunci, lucrarea Dom- nului se va realiza cu putere, pentru c nu mai depinde doar de câiva oameni. Pentru mine, devoiunea personal este absolut esenial, i insist pe aceasta tot timpul în Biseric.
Ideea unui jurnal zilnic provine din Deuteronom 17:18. Aici, Dumnezeu prevede ca regii s scrie i s citeasc zilnic Cu- vântul. „S scrie pentru el într-o carte, o copie a acestei Legi.” Biblia spune acest lucru cu scopul de a-i feri de apostazie. Nu trebuia doar s citeasc, ci s i scrie. Când cineva scrie ceea ce Duhul Sfânt îi transmite, arat prin aceasta c intenioneaz s i aplice în viaa sa cele descoperite.
Îi încurajez pe oameni s-i înceap un jurnal. Acest obicei îi va ajuta s in o eviden a ceea ce Duhul Sfânt le descoper. De exemplu, la o or de matematic, elevii pot lua notie sau
Orice cretin îi dorete s participe la programele unei Biserici vii i dinamice. Iar o Biseric vie este o Biseric afl at în cretere. Responsabilitatea pentru ca acest lucru s aib loc se afl pe umerii tuturor. De aceea, fi ecare credincios trebuie s se preocupe de modul în care poate contribui la dezvoltarea Bisericii pe care o fr ecventeaz.
Pentru a veni în ajutorul celor care au astfel de fr - mân tri, v prezentm mai jos un interviu cu Wayne Cor deiro, un pastor a crui biseric s-a dezvoltat într-un mod special. Interviul a fost realizat de ctre David Pendleton.
David Pendleton: Frate Cordeiro, Biserica dum- nea voastr înregistreaz una dintre cele mai ridicate rate de cretere din Statele Unite. De la o mân de oameni, cu aproape 8 ani în urm, ai ajuns astzi la aproape 10.000 de participani în fi ecare sptmân. Care este motivul cel mai important care genereaz o asemenea cretere?
Wayne Cordeiro: De fapt, sunt mai multe motive, nu doar unul singur. Primul este c noi ne-am dedicat s urmm întru totul planul lui Dumnezeu pentru aceast lucrare. Fr cluzirea Sa, fr harul Su, lucrarea ar fi în van. Activitatea noastr trebuie s fi e de aa manier, încât inima Tatlui s fi e mulumit.
Un al doilea motiv pentru aceast cretere este dorina adânc de a prezenta Evanghelia pe limba oamenilor i într-o modalitate uor de îneles. Fac lucrul acesta îns fr s compromit Evanghelia.
De multe ori, Bisericile ofer rspunsuri la nite întrebri pe care nimeni nu le pune. Eu încerc s identifi c care sunt durerile oamenilor i s folosesc Evanghelia pen- tru vindecarea lor.
S-L observm pe Isus. El întotdeauna a întâmpinat nevoile oamenilor. Fie c a fost vorba de femeia prins în adulter sau de femeia care i-a adus cei doi bnui la Tem- plu, Isus le-a vorbit oamenilor acolo unde erau ei. Tot ceea
R oa
g! -t
e "i
l uc
re az !!
– 13 – 133
Preluare din revista Ministry Traducere: Florian Mo
pot s nu ia. Unii se strduiesc s scrie, în timp ce alii nu îi noteaz nimic. Cine crezi c se va descurca mai bine la examen? Evident, cei care îi noteaz i nu doar ascult.
Ascensiunea i declinul spiritual al cretinilor depinde de examenele pe care le au de dat în via. Scriindu-i experienele te pregteti pentru aceste examene. Cei mai muli dintre noi nu ne descurcm când vin încercrile. Suntem cretini de „vreme bun”. Nu avem pregtirea necesar pentru furtuni. Dar, notând în jurnal experienele noastre religioase i ancorân du-ne în Scripturi, vom face fa mai bine furtunii.
D. P.: În scrierile i predicile dumneavoastr ctre ali pas- tori, folosii destul de des cuvântul „conducere”. Ce principii ale condu cerii se afl la baza creterii Bisericii dumneavoastr?
C. W.: Conducerea, singur, nu este de ajuns pentru a duce Biserica acolo unde Dumnezeu dorete. Ea trebuie integrat într-un cadru „spiritual”. Nu sunt un conductor care s-a întâmplat s pstoreasc oameni, ci, în primul rând, sunt un pastor care conduce oameni.
Eu mai aplic acest cuvânt (conducere n.tr.) i tuturor celor care slujesc în Biseric. De aceea, definiia conducerii este aceasta: un slujitor care are iniiativa s slujeasc. Noi toi suntem slujitori i trebuie s fim primii care au iniiativa de a sluji atunci când este nevoie. De exemplu, dac o bucat de hârtie este aruncat pe jos, poate c doar doi oameni din zece se vor apleca s o ia. Un lider este primul care trebuie s fac aceasta. Sau observi c scaunele trebuie aranjate. Pentru a da dovad c eti lider, trebuie s ai iniiativa de a face lucrul acesta.
Conducerea este slujirea în aciune. Ea este definit în Biserica noastr nu prin explicaii seculare, ci prin înelesul biblic bazat pe modelul de conducere al Mân-
tuitorului. În evidenele cerului oricine poate fi un lider, chiar dac nu are un birou frumos sau un nume important.
D. P.: Ce sfat avei pentru pastori cu privire la orga- nizarea timpului i la ordonarea prioritilor? Cum se poate împri viaa în mod echilibrat între familie i lu- crarea pastoral?
C. W.: Echilibrul în via nu este neaprat ceva static. Un lucru echilibrat nu este în mod obligatoriu ceva fix. Pentru c în via totul se afl în micare, avem nevoie de cluzirea Duhului Sfânt. Dac Duhul Sfânt îi indic familia, atunci ar trebui s te concentrezi asu- pra familiei. Dac Duhul te orienteaz asupra lucrrii, atunci înseamn c acolo este mai mare nevoie de tine. Datoria noastr este s cutm direcia pe care o dorete El i s ateptm indicaiile Sale pentru ceea ce trebuie s facem. Doar aa putem avea o via echilibrat.
Sperm ca exemplul prezentat i principiile expuse s-i însufleeasc pe toi cei care doresc redeteptarea Bisericilor din care fac parte. Pe lâng acestea, mai avem i fgduina c experiena apostolic se va repeta cu o i mai mare putere în Bi- serica atepttoare. Neîntârziat, fiecare dintre noi s fac lucrarea desemnat în dreptul lui i atun- ci Bisericile vor vui de suflul Duhului. Când se va întâmpla aceasta, orizontul se va umple de îngerii care Îl însoesc pe Fiul Omului.
La odihn!...
Sora Olimpia Radu a vzut lumina zilei pe data de 4 august 1911 în comuna Curtioara, jud. Olt. La vârsta de 17 ani a vizitat biserica adventist din localitate, fiind cucerit de Cuvântul Domnului. Atunci a hotrât s se ataeze acestei Biserici care susinea adevrul biblic.
De-a lungul vieii, sora Olimpia a trecut prin multe greuti. Rmas vduv dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, i-a crescut singur cei doi copii. Rugându-L pe Isus s-i fie scut i aprare, a trit viaa în moralitate i credincioie demne de admirat.
În seara din 12 noiembrie 2010, credincioii se bucurau de odihna Sabatului care tocmai începea. În acea sear, a venit clipa când sora Olimpia s se odihneasc somnul ce va dinui pân la ziua glorioas a învierii.
Numrul mare de oameni care au participat la înmormântare a artat c viaa ei modest i nobil a fost preuit. Cuvintele de mângâiere i speran au fost rostite de fraii pastori Delcea Daniel, Geant Daniel, Crciun Ciprian, Jercu Felix i Sisu Beniamin.
S-a stins din via o mam bun, o adevrat mam în Israel. „Ferice, de acum încolo, de morii care mor în Domnul.”
Pastor Ion Radu
14 –
ibeni, Slcieni, Ocna Mure. Un numr de patruzeci i trei de familii afl ate în situaii vulnerabile (familii numeroase foarte srace, btrâni sin- guri, familii monoparentale) au fost ajutate s-i construiasc locuine noi în care s întâmpine iarna. Ajutorul a constat în: echipe de voluntari constructori, oferirea de materiale necesare fi nisajelor, mobilier, aparate electrocasnice i alte obiecte ce au contribuit la fi nalizarea caselor, chiar în prag de iarn.
„Voluntarii ADRA mi-au fost ca o adevrat familie în aceste momente i îmi va fi greu s m despart de ei”, a mrturisit cu lacrimi în ochi o btrân din Siret, judeul Suceava,
Dup aceast etap, mai multe echipe de voluntari ADRA din toat ara s-au deplasat în Moldova, în localitile afectate, pentru a ajuta oamenii s-i curee casele de mâl. Intervenia voluntarilor ADRA a fost apreciat i de aceast dat. De asemenea, a fost un moment prielnic în care s-au legat multe prietenii, din- colo de barierele sociale, religioase i intelectuale. Credina în Dumnezeu i spiritul de solidaritate cu ceilali a impulsionat oameni din diferite locuri s ofere ajutor i s se implice în sprijinirea celor npstuii.
Împreun cu primriile, ADRA a început reconstrucia mai mul- tor case distruse de ape i repararea unora parial afectate, din localitile Mrgineni, Drmneti, Clineti, Siret, Dorohoi, Dorneti, Miliui,
recuperare i refacere în urma dezastre- lor naturale.
Dup inundaiile din vara anului 2010, mai multe familii din România au rmas fr case. Imediat dup semnalarea distrugerilor provocate de inundaiile masive, echipele ADRA s-au deplasat în zonele respective pentru ajutor. Localitile în care s-a intervenit sunt: Dorohoi, în judeul Botoani, Dorneti i Ptrui, în judeul Suceava, Schineni, Siretu, erbeti, Suceti, Asu i Mrgineni, în judeul Bacu, i Ceatalchioi, în judeul Tulcea. Astfel, au fost oferite ca ajutor de urgen 1.500 de pachete, constând în alimente, ap, pturi, arti- cole de igien i haine.
De asemenea, tot în cadrul interveniei de urgen, echipele de voluntari i-au încurajat pe cei dezndjduii, încercând s le ofere speran i încredere pentru viitor i asigurându-i c vor fi alturi de ei pân când situaia se va redresa.
„În ciuda pierderilor suferite pe neateptate, am întâlnit la cei sinistrai o manifestare deosebit a credinei, ceea ce ne-a dat curaj s oferim ascul- tarea i sprijinul nostru”, a declarat Alina Mohorea, psiholog ADRA .
Membrii Ageniei Adventiste pen- tru Dezvoltare, Refacere i Ajutor
(ADRA România) au avut bucuria ca i în anul 2010 s colaboreze cu voluntari din întreaga ar. Colaborarea aceasta a vizat în mod deosebit activitatea de
ADRA România – un rspuns la dezastrele naturale– un rspuns la dezastrele naturale
Ramona Chiri, responsabil relaii publice ADRA
C re
di n#
a pr
ac ti
privind cum noua ei cas prindea contur.
La cele patruzeci i trei de locuine se mai adaug i dou cldiri ale Bisericii Adventiste de Ziua a aptea care au fost afectate de inundaii. În aceast situaie au fost casele de rugciune din Iaslov i Dorneti.
Colaborarea cu primriile a fost excepional, autoritile fi ind bucuroase s primeasc valul de voluntari ADRA , care i-au oferit ajutorul fr întârziere. „Nu cre- deam c mai exist voluntariat în România”, a declarat primarul din Siret. Primarul din Mrgineni se anuna i el ca voluntar, spunând: „La anul voi participa i eu ca mân de lucru pe un antier ADRA , pentru c atmosfera pe care am vzut-o este deosebit.”
„În numele echipei ADRA România i a benefi ciarilor, doresc s le mulumesc tuturor voluntarilor i sponsorilor care au fcut posibile aceste minuni în viaa unor oameni care i-au pierdut totul într-o clip. Cred c prin activitile desfurate am reuit, cu ajutorul lui Dumnezeu, s aducem bucurie i speran în su- fl etul tuturor: benefi ciari, voluntari i sponsori”, a declarat Sorin Goleanu, director ADRA România.
Agenia Adventist pentru Dez- voltare, Refacere i Ajutor desfoar activiti umanitare în întreaga ar.
– 15
Barbados este o ar insular aezat în sudul Mrii Caraibelor, având o suprafa de numai 430 km2 i o populaie estimat la 276.000 de locuitori. Mult timp colonie britanic, populat cu sclavi din Africa exploatai pe plantaiile de trestie de zahr, Barbados este astzi pe una dintre primele poziii pe glob în ceea ce privete gradul de alfabetizare al populaiei. Unitile administrativ-teritoriale au nume de sfi ni, britanicii lsând în urma lor o puternic motenirea anglican. Capitala rii este Bridgetown.
Mesajul adventist a ajuns pe acest teritoriu înc din 1884, când Anna Alleyne a început s citeasc publicaiile adventiste primite din Guyana Britanic i s le spun i altora despre ce a gsit în ele. În 1891 s-a organizat prima biseric, iar 1895 erau deja 40 de membri. În 1904 se amintea în documentele vremii de o coal, iar în 1920 de un sanatoriu. O parte dintre conductorii adventiti din aceast perioad au primit adevrul despre Sabat i a doua venire, ei fi ind studeni la sanatoriul Batt le Creek. Unii dintre ei chiar au renunat la funcii publice importante pentru a urma noua convingere religioas.
Astzi, în Barbados sunt peste 18.000 de membri adventiti organizai în aproape 60 de biserici locale. Un liceu adventist care funcioneaz înc din 1953 are, în prezent, peste 300 de elevi. Mai sunt orga- nizate i câteva coli primare i un sanatoriu cu 31 de paturi. Acesta se afl amplasat pe o proprietate a Bisericii de 9 ha i poart numele lui Charles Cave. Cave a studiat medicina cu dr. Kellog la Batt le Creek, fi ind singurul elev de culoare din clas, i s-a întors dup absolvire, în 1908, ca s înfi ineze în Barbados un sanatoriu dup modelul celui american.
Pe lâng acestea, numeroasele activiti misionare ale comunitilor locale dau mrturie despre un spirit viu i o credin ce îi va avea, în curând, împlinirea.
Adrian Neagu, pastor, Conferina Oltenia
S ne cunoatem familia adventist…
De asemenea, ADRA România este i furnizor de servicii sociale acreditat pentru: Centrul de Consiliere i Sprijin pentru Vic- timele Dezastrelor Naturale i Centrul de Informare i Consiliere pentru persoanele afl ate în difi cultate.
…………………….
Poi s te implici i tu: 1. Prin donaii fi nanciare fcute pe baz de
chitan fi scal, direct la sediul ADRA România Adresa: B-dul Pache Protopopescu, nr. 85, sector 2,
Bucureti, România, Cod 021415 2. Prin donaii fi nanciare direct în conturile ADRA
România, deschise la BCR, sector 3, Bucureti: RO73 RNCB 0074 0292 1540 0001 – LEI RO46 RNCB 0074 0292 1540 0002 – USD RO78 RNCB 0074 0292 1540 0008 – EUR RO89 RNCB 0074 0292 1540 0004 – GBP SWIFT Code: RNCBROBUXXX Banca Comercial Român, sucursala sector 3, Bd.
Decebal, nr. 11, Bl. S14, sect. 3, Bucureti 3. Prin direcionarea a 2% din impozitul pe venit
ctre ADRA România: cod fi scal 14355291; IBAN RO73 RNCB 0074 0292 1540 0001
4. Prin sponsorizri fcute de ctre persoane juri- dice sau persoane fi zice autorizate ( PFA )
5. Prin voluntariat Pentru mai multe detalii, contactai-ne la numrul de
telefon 021 25 25 117 pe offi ce@adra.ro sau accesai www.adra.ro
16 –
Ce ceasuri solemne am trit... Ce vremuri preioase... i mcar dac le-am fi sesizat valoarea... Dar eram doar nite tineri btui de vânt încoace i încolo...
Cele povestite despre relaia cu prietenul meu s-au petrecut pe când eram foarte tineri. Acum se întâmpl c amândoi avem în familie adolesceni i a dori s aplicm „modelul misionar” sugerat de Evanghelie la generaia lutului înc moale. Întrebarea este: Cum poate fi format pentru Pmântul cel Nou omul în devenire plasat de Dumnezeu în familia sau în Biserica ta, tânrul sau tânra ce crete sub ochii ti? Reeta pe care i-o propun poate fi sumarizat în câteva simple metafore biblice. Aadar, s le lum pe rând.
Drum emausian Luca 24 – Întrebrile erau mari i rscolitoare, iar
rspunsurile puine i firave. Îndoielile erau mult mai puternice decât credina. Confuzia dintre ceresc i pmântesc le ajunsese la apogeu. Un strin se altur prietenos acestor doi cltori i îi însoete pe drumul lor lipsit de sens. Necunoscutul pete voinicete. Merge cu ei a doua, a treia, chiar i a zecea mil dac e nevoie. Totul, doar de dragul discuiei.
În unele cazuri, cltoria în sine este mai important decât destinaia. În alte cazuri, cltoria poate deveni o destinaie în sine. Întâi omul îi ascult cu atenie. Apoi le vorbete cu tâlc. Dup ce le-a oferit codul dezlegrii enigmei ce-i frmânta, se retrage elegant, fr nicio pretenie de validare. Niciun adolescent nu rezist la un astfel de parteneriat: „Ajut-m discret când am nevoie, chiar dac nu i-o cer. Apoi las-m s-mi vd de drum...!”
Mic dejun pescresc Ioan 21 – Un grup de tineri, derutai de dispariia
timpurie a mentorului, se întorc dezamagii la viaa lor de dinainte. Unul îns e mai lovit decât toi. Îl bântuie amintiri legate de propria nevrednicie. Dis-de-diminea, Isus îi întâmpin pe toi cu crbunii aprini ai dragostei necondiionate. Le-a gtit meniul favorit pentru micul dejun i, special pentru cel mai afectat dintre ei, a pregtit un dialog bine intit de la inim la inim, ca desert. Cine se poate opune unei oferte de iertare combinat cu dovada unei reabilitri publice?
Mesajul e limpede: „Am venit special ca s reparm relaia. Ce a fost, a fost. Te îneleg: eti în cretere. Ce
Vântul sufl încotro vrea i-i auzi vuietul; dar nu tii de unde vine, nici încotro merge.
Tot aa este cu oricine este nscut din Duhul. (Ioan 3:8)
Ne cunoatem de aproape treizeci de ani, dar, în ultimii douzeci, viaa ne-a purtat pe drumuri diferite. Dup aceast lung si pregnant tcere, în
sfârit am reuit s vorbim linitii la telefon. Colegul meu mi-a pus câteva întrebri pe care el le considera retorice: „Îi aduci aminte când aveam acea mare dilem în legtur cu fata pe care o iubeam? Te-ai plimbat cu mine patru ore prin oraul pustiu, în linitea nopii, pân când am luat decizia cea mare. Mai tii când eram în tabra aceea în Piatra Craiului i, în timp ce urcam pe traseul spre Spîrlea, te-am întrebat la ce-mi folosete s termin facultatea când i-aa Domnul vine curând? Dar atunci când te-am chemat pe la noi, fiindc nu tiam dac e voia lui Dumnezeu s plec în strintate sau nu?”
Orele astrale Orele astrale Ti
ne re
– 17
Dac îi scotoceti sufletul suficient de bine, vei descoperi c aceast adolescent zglobie, care a pit în via cu stângul, se gsete chiar în cercul tu de influen. Tot ceea ce ai de fcut este s îi acorzi o a doua ans i s-o aperi de privirea sfredelitoare a membrilor religiei de Ierusalim. Pentru aceasta îns trebuie s-i faci drum la fântâna vecinilor pe care nimeni nu-i viziteaz i s stai o vreme la ei sub soarele dogoritor al prânzului amânat. Probabil ca vei avea surpriza unui succes misionar de proporii.
Noapte nicodimic Ioan 3 – Soarele a apus de mult. Isus se retrage din
viaa public. Nici mcar ucenicii nu sunt prezeni. Vrea s fie singur. Sunt clipele lui de intimitate cu Tatl.
O siluet se desprinde din întuneric. E un teolog. Isus are de ales: s stea de vorba cu Tatl sau s stea de vorba cu acest fariseu. Isus îi spune „Bun venit!” fariseului.
Cât e de împovrat, srmanul! Zice c e Doctor, dar nici mcar nu tie s fac distincia între cuvânt i idee, secundar i esenial, form i coninut, simbol i concept, hermeneutic i exegez, temporar i etern. Pe msura abordarii subiectelor pe care fratele Nicodim le are pe agend, discuia e din ce în ce mai lung i laborioas.
În sfârit, se crap de ziu. Onorabilul cetean al oraului trebuie s se retrag înainte de a fi vzut. La plecare îns, ia cu el cea mai consistent solie rostit
n-ai tiut ieri, tii azi. A grei este omenete. Din partea mea îns, te iubesc la fel de mult ca i înainte. Înc mai vrei s colaborm? Bate palma, prietene!” Nu exist niciun Petru (piatr) pe lumea asta care s refuze o mân întins cu sinceritate, dimineaa, pe sufletul gol.
Prânz samaritean Ioan 4 – Nu, nu e o prostituat. E o tânr care s-a
nscut cumva prea frumoas, prea naiv, prea srac, prea singur, prea vulnerabil, prea pasionat de via, prea devreme în istoria planetei sau toate acestea la un loc. E o fiic a Evei aflat într-o situaie far ieire în care înc mai pâlpâie sperana unei revelaii aductoare de eliberare. Prejudecile rasiale, etnice i religioase sunt spulberate într-o clip prin abordarea direct i bine intenionat. Barierele legate de vârst sau gen se topesc în vocea Lui cald i în ospitalitatea ochilor Lui. Bine cunoscutul: „D-mi s beau!” se convertete scurt într-un: „N-ai vrea s-mi dai Tu mie s beau acest alt fel de ap?”.
Tineret vreodat ctre un muritor. Acolo i atunci, în taina i linitea acelei nopi nedormite, Isus i-a dat acestui singur om tot ceea ce a avut mai bun: esen pur de Adevr, Evanghelie 100%, chintesena întregului Plan de Mântuire. Chiar i acum, când m gândesc la valoarea inestimabil a acestui mesaj, m cutremur. Celebrul Ioan 3 cu 16, ceea ce noi astzi numim „textul de aur”, a fost încredinat într-un moment de discret prtie într-o noapte lipsit de odihn, unui promitor profesor de religie care nu mai tia s-i deosebeasc stânga de dreapta. Raportul Scripturii ne spune c, ulterior, i-a fost de folos.
În btaia vântului i pentru c înc mai suntem în Ioan 3, poate c
vorbind despre „vântul” care „sufl încotro vrea” (v. 8) Isus nu S-a referit numai la persoana lui Nicodim, ci i la Sine. Poate c nu numai persoana-obiect a pro cesului de evanghelizare are nevoie de o nou în- elegere a realitilor divine, ci i aa-zisul misionar.
aleale misionarismuluimisionarismului Poate c ascuns în text ca focul în piatr este i ideea c evanghelistul cel mai de succes – în special în misiunea cea mai dificil de a lucra pentru cei din casa lui! – este cel care e absolut deschis la cluzirea Duhului Sfânt.
Atât de deschis, încât sesizeaz orice ocazie prielnic unei intervenii divine. Atât de receptiv, încât e gata s transforme drumul parcurs de dragul altora în însi destinaia vieii lui; e dispus s gteasc pentru alii doar de dorul transmiterii soliei împcrii; e dispus s-i amâne setea i foamea doar pentru a gusta rodul înviortor al „muncii sufletului Lui” (Isaia 53:11); e gata s mnânce i s bea cu vameii i cu pctoii doar ca s-i mântuiasc „pe unii dintre ei” (1 Corinteni 9:22) i este gata s aib parte de regalele insomnii mesianico-nicodimice, fr a se gândi la ziua de mâine.
Reueti s-i gseti rgazul, resursele i înelepciunea de a sta de vorb cu fiul i fiica ta ori de câte ori te abordeaz cu o dilem? Te caut vreun tânr, vreo tânr, vreun reprezentant al acestei generaii naufragiate ca s-i încredineze tainele i frmântrile inimii lui? tii ce înseamn s petreci zece, douzeci, treizeci de minute într-o conversaie semnificativ cu un adolescent care tocmai se confrunt cu o întrebare – pentru el – de via i de moarte?
Dac ai privilegiul, chiar i ocazional, s fii „btut de vânt” încoace i încolo, aa cum i se întâmpla Domnului Isus, atunci te poi considera fericit.
18 – 18 –
4ctul creator al lui Dumnezeu are la baz chemarea: „S fi e...” Autorul Genezei raporteaz c apoi lucrurile se realizau întocmai, consemnând: „i aa a fost.” Cuvintele acestea sunt valabile i în
dreptul colii Primare „Wilhelm Moldovan” din Constana. Am vzut cum Dumnezeu a condus secund de secund acest îndrzne proiect. Început în primvara anului 2007, ne dorim ca acesta s se dezvolte pân când vom fi transferai cu toii în clasa superioar a cerului.
Iniial a fost deschis un Centru de zi cu program de grdini. Aici, copiii erau îndrumai s cunoasc lumea i s se pregteasc pentru exa menele i provocrile vieii. De asemenea, mintea i gândul lor erau orientate spre Tatl ceresc i spre Domnul Isus, prietenul tuturor copiilor.
Lucian, unul dintre micuii care par- ticipau la Centrul de zi, suferea de o boal complicat. Mama lui i-a povestit educa- toarei despre aceasta, precum i faptul c, în ciuda tratamentelor medicale multiple, boala nu se ame- liora. Educatoarea a promis c împreun cu grupa de copii Îi vor cere lui Isus s se ating de bieel. La numai dou sptmâni dup aceea, mama a venit în faa copiilor i le-a povestit c Isus a lucrat pentru Lucian, iar boala a disprut.
Atmosfera cald, cretineasc i sigur, combinat cu programe educaionale de calitate, au atras prinii i copiii ctre instituia noastr. Solicitrile lor s-au alturat dorinei noastre ca proiectul s fi e extins, astfel c au fost de- marate lucrrile pentru coal.
Certitudinea c Dumnezeu conduce acest proiect a fost adus de evenimentele care au urmat. De fi ecare dat când în cale aprea un „zid” (difi culti fi nanciare, probleme cu autorizaiile, nevoia de personal califi cat etc.) descopeream c la El exist o u deschis.
În ziua de 15 septembrie 2010, bucuria a fost imens. Sunetul clopoelului de bun venit, adresat elevilor din clasa I, a
inaugurat prima coal adventist din Dobrogea. Nu este o clas foarte mare, dar credem c Dumnezeu ne va susine pentru extindere i dezvoltare. Suntem contieni i de faptul c noi obstacole vor continua s apar. Avem îns încredere c drumul nostru va fi deschis de Cel ce merge înaintea noastr.
Dac am fi continuat s privim la difi cultile i implicaiile demarrii unui astfel de proiect, nu am fi
început niciodat. Am pit în aceast lucrare îndemnai de chemarea lui Dumnezeu pentru misiune prin
educaie. Ne-am bazat credina pe promisiunile îndrumrii Sale, iar
soluiile au început s apar. Realitatea aceasta ne d curajul de a aspira cât mai
sus. coala Primar „Wilhelm
Moldovan” din Constana este mai mult decât o coal unde copiii primesc instruire. Aici, fi ecare este ateptat i bine-venit ca într-o familie. Relaia educator-elev are ca funda- ment dragostea, respectul i corectitudinea. Copiii sunt i se simt iubii i apreciai. Atmosfera cultivat de ca dre le didactice îi fac
pe copii ca, la rândul lor, s ofere dragoste i respect celor din jur.
Realitatea aceasta este dat nu doar pentru c sala de clas se afl în in-
cinta Bisericii Sperana din Constana, ci i pentru c fi losofi a adventist cu privire la
educaie pleac de la aceste premise. Noi, cei implicai în proiectul colii Primare „Wilhelm
Moldovan” din Constana, avem ca int excelena în ceea ce privete calitatea învmântului. Dorim, de asemenea, s reprezentm cu cinste Biserica noastr în rândul instituiilor de educaie din zon.
„Nu credeam s-nv a muri vreodat!” Acest vers al lui Mihai Eminescu este un rezumat al vechii lecii pe care fi e- care om trebuie s-o cunoasc de la cderea în pcat. Pe dealul Golgotei, Domnul Hristos ne-a prezentat noua lecie – lecia nemuririi. Scopul suprem al colii Primare „Wilhelm Mol- dovan” este ca, la Examenul fi nal, toi copiii care au trecut pe aici s tie bine aceast tem i s primeasc nota maxim.
*5%6789"':"#;<%'#"=%<9<" Liviu Bdescu, pastor, Dumbrava-Roie, Constana
E du
ca #i
e
– 19
De multe ori, m-am întrebat de ce nu pot face perfect toate lucrurile? De ce atunci când termin lucrarea îmi dau seama c rezultatul nu este unul satisfctor? Sau, chiar mai grav,
atunci când m apuc de un lucru, de ce m plictisesc i îl abandonez înainte de a-l termina? De ce nu pot face perfect toate lucrurile din viaa mea?
Dar, oare, se poate? Poate cineva s lucreze atât de atent acas, la serviciu, în compania prietenilor, astfel încât s fac totul „de minune”?
Cel mai probabil vei rspunde „nu”. Ca argumente vei folosi natura uman care este imperfect, supus greelii, i care, astfel, nu poate aduce un rezultat perfect 100%. i nu v contrazic.
Este îns un verset în Biblie care pare s le dea sperane perfecionitilor de azi. Un grup de oameni, monitorizând activi- tatea Domnului Hristos, sunt impresionai „peste msur de mult”. Ei rostesc o fraz unic în Biblie: „Toate le face de minune” (Marcu 7:37).
Da, înelegem c Îi iubea i asculta prinii. Acceptm c le era supus i îi continua lucrul în atelierul de tâmplrie, meterind „de minune” un scaun sau vreo mas. Apreciem faptul c „îi ajuta pe toi cei în suferin pe care îi întâlnea”. Suntem profund micai atunci când citim despre Isus care îi „cuta pe bieii oameni nenorocii, le spunea cuvinte de în- curajare, iar celor în nevoie le ddea un pahar cu ap rece sau le ddea în mod discret însi hrana Lui”. Cu greu acceptm i faptul c „Isus nu se certa pentru drepturile Sale..., nu se lua cu nimeni la ceart i, cu toate acestea, exemplul Lui era o lecie permanent.” (Ellen White, Hristos, Lumina lumii, ed. 1999, p. 61, 63)
Totui pare prea mult când ne gândim c acesta a fost modul concret de via al unei persoane care a trit treizeci i trei de ani. Unde era pauza, care era vacana sau momen- tul în care scuza: „Cine muncete greete” s fi e prezent? Cum reuea s fac „totul de minune”? tiind c nu a apelat la atributele Dumnezeirii în viaa de zi cu zi, nedumerirea crete i mai mult. Pot oare i eu, participant activ al istoriei mileniului III, s fac totul „de minune”?
În primul rând, trebuie s înelegem c El fcea „de minune” toate lucrurile de care se apuca, i nu se apuca de toate lucrurile pentru a le face „de minune”.
În al doilea, rând trebuie s tim c nu prin iscusina Sa omeneasc izbutea totul, ci binecuvântarea pe care o primea
zilnic de la Tatl Su Îl fcea s fi e „o minune” pentru cei din jur. i, pentru a afl a secretul sursei acestei binecuvântri, v propun dou versete:
„Drept rspuns, Simon I-a zis: «Învtorule, toat noap- tea ne-am trudit i n-am prins nimic, dar, la cuvântul Tu, voi arunca mrejele!»” (Luca 5:5)
„În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte s Se roage i a petrecut toat noaptea în rugciune ctre Dumnezeu” (Luca 6:12).
Avem dou persoane: Petru i Isus. Amândoi încearc s-i fac bine lucrarea. Petru, tiind c trebuie s prind pete, nu precupeete niciun efort i vegheaz toat noaptea pe mare, doar-doar va prinde pete.
Isus, tiind c trebuie s sal- veze oameni, nu precupeete niciun efort i vegheaz toat noap tea în rugciune, cerând putere de la Tatl Su.
Rezultatul? Petru... n-a prins nimic. Îns despre Isus ni se spune: „Atât de mult Se golise Isus de Sine, încât nu fcea pla- nuri pentru El. Accepta planurile pe care Dumnezeu Tatl le fcea pentru El i I le dezvluia
în fi ecare zi. Tot aa ar trebui s fi m i noi dependeni de Dumnezeu, astfel încât viaa noastr sã fi e o împlinire a voii Sale.” (Idem, Hristos, Lumina lumii, ed. 1999, p. 209)
Având binecuvântarea Printelui veniciilor precum i planul pentru întreaga zi, Isus mergea din loc în loc, vinde- cându-i pe cei cu inima zdrobit, vestindu-le robilor sloboze- nia i prinilor de rzboi izbvirea, mângâindu-i pe toi cei întristai i cutând s-i ajute pe toi cei în suferin. i, da, toate acestea le fcea „de minune”!
„Domnul va face ca binecuvântarea s fie cu tine în toate lucrurile pe care vei pune mâna” (Deuteronom 28:8).
Fie ca binecuvântarea vechi-testamentar s îi gseasc ecou asupra noastr, astfel încât fiecare, conlucrând „de minune” cu Tatl ceresc, s fim gsii noi înine o minune i o binecuvân- tare pentru toi cei din jur! *Asociaia Serviciului Umanitar pentru Penitenciare
FII O MINUNE!FII O MINUNE! Adalbert Ghejan, director programe ASUP*
20 –
Romic Sîrbu, director Departamentele Educaie i Familie, Uniunea de Conferine
M gândesc adesea cu privire la însemntatea familiei pentru societatea de astzi i, de asemenea, la
însemntatea ei pentru Biseric. În mediul profan, familia a devenit
o instituie tot mai supus mutilrii i cosmetizrii dup alte modele, strine de Biblie (via intim premarital, concubinaj), unele chiar împotriva ordinii naturale a lucrurilor (de exmplu, homosexualitatea). Se vorbete prea mult de criza economic sau de înclzirea global i prea puin de criza familiei. Aceasta este generat de rata mare a divorurilor sau de nefericirea tot mai rspândit a cuplurilor care supravieuiesc divorului. Conform unei statistici realizate în SUA, rata divorului este între 35 i 45%, iar din numrul total al respondenilor nedivorai, între 45 i 55%, s-au declarat nefericii i neîmplinii; doar aproximativ 10% se consider fericii în familie.
Care este îns valoarea familiei pentru cei ce se consider persoane religioase, frecventeaz periodic Biserica, cred în Biblie i sper s aib un loc în Împria care va veni? S ne gândim la aceast provocare orientându-ne nu dup statistici generale, ci inând cont de situaia din propria familie. Apoi s rspundem sincer la câteva întrebri:
Cât de fericit() te simi în propria familie? Cât timp de calitate petreci cu partenerul i cu copiii ti? Când ai stat ultima dat de vorb cu ea(el) de la inim la inim? Când i-ai luat ultima dat de mân pe copiii ti i ai ieit la plimbare doar cu ei? Când i-ai spus ultima dat unui membru al familiei cuvintele „te iubesc”? Întrebrile s-ar putea înira pe multe pagini, dar nu le avem la dispoziie i nici nu este de folos s punem doar întrebri. Contm îns pe ceea ce Duhul Sfânt poate i vrea s fac în inima noastr, pornind de la aceast cercetare de sine.
lui Dumnezeu cu privire la cminul nostru.
V propun în acest sens câteva activiti care s ne ajute s reaezm la locul cuvenit darul lui Dumnezeu numit „casa noastr”.
1. Ziua împcrii – Una dintre provocrile vieii de familie, a relaiilor so-soie i prini-copii, este legat de vinovie. Trebuie s recunoatem c toi greim unii fa de alii în multe feluri i de multe ori. Pentru a merge mai departe, trebuie ca între noi s aib loc iertarea, acea iertare pe care o experimentm în relaia cu Dumnezeu. S ne gândim puin: Ce s-ar întâmpla în cminele noastre dac o zi din aceast sptmân am pune-o deoparte ca ocazie de împcare între membrii familiei? i ce s-ar întâmpla dac în acea zi toi cei suprai vor discuta ca în prezena Domnului, cu responsabilitate, cu dorina de a ierta i a primi iertare, având ca int împcarea? Sunt sigur c ceva bun s-ar întâmpla. Am fi mai fericii, mai puternici, mai sntoi, ne-am apropia mai mult de Cer.
V invit s mijlocim înaintea Domnului pentru împcare, aa cum Moise însui a fcut. Inspiraia surprinde atât de frumos momentul acesta: „Atât Aaron, cât i poporul cutau s evite întâlnirea cu Moise i «le era fric s vin înaintea lui». Observând confuzia i teama lor, dar netiind care era motivul, Moise i-a invitat s se apropie. El a mijlocit pentru împcarea cu Dumnezeu i i-a asigurat de recptarea favorii Sale. Nesimind în tonul vocii sale nimic altceva decât iubire i înelegere, în cele din urm, unul dintre cei prezeni a îndrznit s se apropie de el. Prea înspimântat pentru a rosti
Idealul ne este pus înainte de Dumnezeu: „Cminul ar trebui s fi e ceea ce implic acest cuvânt. Ar trebui s fi e un mic col de cer pe pmânt, un loc în care sentimentele s fi e cultivate cu grij, i nu înbuite. Fericirea noastr depinde de felul în care cultivm dragostea, împreuna-simire i adevrata
curtoazie unii fa de alii. Un col de cer este acel cmin în care domnete Duhul lui Dumnezeu. Dac este împlinit voina lui Dumnezeu, soul i soia se vor respecta reciproc i vor cultiva iubirea i încrederea.” (Ellen G. White, Cminul adventist, p. 15)
În calendarul Bisericii Adventiste, sptmâna 12-19 februarie este dedicat familiei. Avem astfel o ocazie în plus ca fi ecare familie s fac pai mai mici sau mai mari spre ideal. V invit ca în aceast perioad s învm s ne gândim altfel la familiile noastre, însuindu-ne gândurile de bine ale
F am
il ie
– 21
i ziare în care pot fi gsite poveti de dragoste. Punei în locul acestora cri care îi vor ajuta pe tineri s aeze la temelia caracterului lor un material de cea mai bun calitate – iubirea i temerea de Dumnezeu i cunoaterea Domnului Hristos.” (Idem, Sfaturi pentru profesori, prini i elevi, p. 133, în orig. – 1913)
3. Ziua închiderii televizorului – Aceasta va fi o ocazie de evaluare a rolului televiziunii în viaa de zi cu zi. Timpul care era alocat vizionrii programelor TV în acea zi va fi dedicat închinrii în cadrul familiei.
Iat ce îi amintete Ellen White despre familia ei: „Eu am avut parte de prini pioi, care s-au strduit, prin orice mijloace, s ne apropie de Tatl nostru ceresc. În fi ecare diminea
vreun cuvânt, acesta i-a îndreptat tcut mâna spre Moise, indicând mai întâi înfiarea feei lui i apoi înlimile cerului. Marele conductor a îneles mesajul. Contieni de vinovia lor i copleii de simmântul respingerii din partea Cerului, ei nu puteau suporta lumina divin care, dac ar fi fost asculttori fa de Dumnezeu, ar fi trebuit s-i umple de bucurie. În simmântul vinoviei exist team. Sufl etul care este liber de pcat nu va dori s se ascund de lumina cerului.” (Idem, Patriarhi i profei, p. 329, 330)
De fapt, împcarea este ua deschis pentru a primi binecuvântarea Sa.
„Una dintre ultimele porunci pe care Domnul Hristos le-a dat ucenicilor Si a fost: «S v iubii unii pe alii cum v-am iubit Eu» (Ioan 13:34). Ascultm noi de aceast porunc sau ne complacem în a avea trsturi de caracter aspre i necretineti? Dac în vreun fel oarecare ne-am suprat sau rnit unii pe alii, este de datoria noastr s ne mrturisim greeala i s cutm împcarea. Aceasta este o pregtire esenial, ca s putem veni, prin credin, înaintea lui Dumnezeu pentru a cere binecuvântrile Sale.” (Idem, Parabolele Domnului Hristos, p. 144)
2. Citete-i copilului tu – Aceast activitate presupune dedicarea unei zile în care se va accentua importana obiceiului de a le citi copilailor, observându-se legtura care se formeaz între prini i copii în urma unei astfel de activiti. „i poruncile acestea, pe care i le dau astzi, s le ai în inima ta. S le întipreti în mintea copiilor ti i s vorbeti de ele când vei fi acas, când vei pleca în cltorie, când te vei culca i când te vei scula” (Deuteronom 6:6,7). Întreaga sptmân putem pune accentul pe însemntatea cultivrii pasiunii pentru lectura de calitate.
„Muli tineri sunt atrai de cri. Ei citesc tot ce le cade în mân. Adresez un apel pentru prinii unor asemenea copii, s coordoneze dorina lor de a citi. Nu îngduii pe mesele voastre reviste
i în fi ecare sear, familia noastr se aduna la rugciune. Intonam cântri de laud la adresa lui Dumnezeu. Eram opt copii în familie i prinii notri foloseau orice ocazie pentru a ne înva s Îi druim inimile noastre lui Isus. Cu cât membrii unei familii sunt mai unii în activitatea
pe care o desfoar în cadrul cminului, cu atât mai înltoare i mai încurajatoare va fi infl uena pe care tatl, mama, fi ii i fi icele o vor exercita asupra celor din exterior.” (Idem, Minte, caracter, personalitate, vol. 1, p. 174, 175)
4. Ziua amintirii istoriei personale – Un timp în care familiile se reunesc i
fi ecare &