2
Perioada paşoptistă (1830-1860) este o epocă de afirmare a literaturii naţionale, în preajma Revoluţiei de la 1848. Perioada se caracterizează printr-o orientare culturală şi literară cu trăsături specifice epocii de avânt revoluţionar, de emancipare socială şi naţionala. Semnificatia acestei perioade este reflectata in reindentificarea continua si periodica a generatiilor viitoare cu efortul constructiv al pasoptistilor. -> Paşoptismul este o ideologie literară nesintetizată într-un program particular şi supusă unor comandamente exterioare: mesianism cultural şi revoluţionar, spirit critic, deschidere spre Occident şi lupta pentru impunerea unui specific naţional, conştiinţă civică şi patriotică, conştiinţa pionieratului în mai toate domeniile vieţii. -> Este perioada în care se încearcă „arderea" unor etape care nu fuseseră parcurse de literatura noastră şi care se desfăşuraseră succesiv în literaturile occidentale, în decursul a mai bine de un secol şi jumătate. D.p.d.v. estetic, o caract. a literaturii paşoptiste constă în coexistenţa curentelor literare, nu numai în opera aceluiaşi scriitor, ci chiar şi în aceeaşi creaţie. Curentele literare (preromantism,iluminism,romantism,clasicism,realism incipient) sunt asimilate simultan, fenomenul fiind cunoscut sub numele de hibridare estetica. Astfel, cultivandu-se toate genurile si speciile literare, se constituie o literatura originala,formandu-se stilul beletristic. ->Afirmarea unei generaţii de scriitori, gazetari, istorici şi oameni politici, numită de posteritate generaţia paşoptistă, determină începutul modernităţii noastre culturale. Până la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiţie a literaturii culte sau de o intenţionalitate estetică a scrierilor literare. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniţială a traducerilor, a adaptării, a imitării modelelor. ->Activitatea publicistică a lui Kogălniceanu, Russo, Alecsandri şi Negruzzi a contribuit la instituirea premiselor culturii române moderne. “Traducerile însă nu fac o literatură." afirmă Kogălniceanu în Introducţie la Dacia literară, în 1840. La începutul articolului axat pe evidenţierea necesităţii unei literaturi originale şi naţionale, Kogălniceanu prezintă activitatea gazetelor româneşti apărute anterior (“Albina Romaneasca”-Iasi, “Curierul Romanesc”), aratand rolul de pionieri ai presei realizat de Grigore Asachi, Ion Heliade Radulescu. Puncte importante ale articolului-program sunt: întemeierea spiritului critic în literatura română pe principiul estetic: „ vom critica cartea, iar nu persoana" ,afirmarea idealului de realizare a unităţii limbii şi a literaturii române, combaterea imitaţiilor si promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraţie în

PASOPTISMUL

  • Upload
    deliax7

  • View
    214

  • Download
    2

Embed Size (px)

DESCRIPTION

-

Citation preview

Perioada paoptist(1830-1860) este o epoc de afirmare a literaturii naionale, n preajma Revoluiei de la 1848. Perioada se caracterizeaz printr-o orientare cultural i literar cu trsturi specifice epocii de avnt revoluionar, de emancipare social i naionala. Semnificatia acestei perioade este reflectata in reindentificarea continua si periodica a generatiilor viitoare cu efortul constructiv al pasoptistilor. ->Paoptismuleste o ideologie literar nesintetizat ntr-un program particular i supus unor comandamente exterioare: mesianism cultural i revoluionar, spirit critic, deschidere spre Occident i lupta pentru impunerea unui specific naional, contiin civic i patriotic, contiina pionieratului n mai toate domeniile vieii. ->Este perioada n care se ncearc arderea" unor etape care nu fuseser parcurse de literatura noastr i care se desfuraser succesiv n literaturile occidentale, n decursul a mai bine de un secol i jumtate. D.p.d.v. estetic, o caract. a literaturii paoptiste const ncoexistena curentelor literare,nu numai n opera aceluiai scriitor, ci chiar i n aceeai creaie. Curentele literare (preromantism,iluminism,romantism,clasicism,realism incipient) sunt asimilate simultan, fenomenul fiind cunoscut sub numele de hibridare estetica. Astfel, cultivandu-se toate genurile si speciile literare, se constituie o literatura originala,formandu-se stilul beletristic. ->Afirmarea unei generaii de scriitori, gazetari, istorici i oameni politici, numit de posteritategeneraia paoptist,determin nceputul modernitii noastre culturale. Pn la 1830 nu se poate vorbi la noi de o tradiie a literaturii culte sau de o intenionalitate estetic a scrierilor literare. Occidentalizarea nu s-a produs brusc, ci a traversat etapa iniial a traducerilor, a adaptrii, a imitrii modelelor. ->Activitatea publicistic a lui Koglniceanu, Russo, Alecsandri i Negruzzi a contribuit la instituirea premiselor culturii romne moderne. Traducerile ns nu fac o literatur."afirm Koglniceanu nIntroducielaDacia literar,n 1840. La nceputul articolului axat pe evidenierea necesitii unei literaturi originale i naionale, Koglniceanu prezint activitatea gazetelor romneti aprute anterior (Albina Romaneasca-Iasi, Curierul Romanesc), aratand rolul de pionieri ai presei realizat de Grigore Asachi, Ion Heliade Radulescu. Puncte importante ale articolului-program sunt:ntemeierea spiritului critic n literatura romn pe principiul estetic: vom critica cartea, iar nu persoana",afirmarea idealului de realizare a unitii limbii i a literaturii romne, combaterea imitaiilor si promovarea unei literaturi originale, prin indicarea unor surse de inspiraie n conformitate cu specificul naional i cu estetica romantic. ->Au aparut doar trei numere ale acestei reviste intre ianuarie si iunie 1840.Ca reflex al acestui program, va aparea o intreaga literatura originala, primii notri scriitori moderni afirmandu-se in cadrul acestui curent. ->Prin precizarea surselor de inspiraie/ a temelor literare n ultimul punct al articolului, dar i prin diversele trimiteri spre trsturile romantismului (aspiraia spre originalitate, refugiul n trecutul istoric, aprecierea valorilor naionale i a folclorului, mbogirea limbii literare prin termeni populari, arhaici sau regionali), acesta devine unmanifest literaral romantismului romnesc.