Proletari din toate tarile, uniți-vă!ANUL XXXV,

SERIA II,

Nr. 9 342

6 PAGINI

30 BANI

7 IUNIE

1979ORGAN CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST

PATRIA - SPAȚIUL CONȘTIINȚEIȘl FAPTEI NOASTRE COMUNISTE

i n lumina istoriei. acest Mare Prezent socialist se definește ca epoca cea mai fertilă, cea mai bo­

gată în realizări din milenara dăinuire a poporului nostru, înălțată în piscul demnității sale. România de azi se pre­zintă umanității ca o țară cu o industrie dezvoltată, cu o agri­cultură modernă, cu o știință și o cultură in plin avint. Ca nici­odată in trecut. România cunoscută și prețuită pe meridianele lumii, glasul

■ fiind întotdeauna fidel indepen­denței, libertății și respectului, arogresului și rațiunii. Temeiul

-acestei universale prețuiri îl• constituie înseși realizările noas­

tre. într-un interval de timp scurt, prin muncă încordată, susținută, mobilizîndu-ne toate energiile, am apropiat decisiv momentul in care România șo-< cialistă, transformată intr-un vast șantier al construcției ma­teriale și spirituale, se va în­scrie in rîndurile țărilor avan­sate din punct de vedere eco-

• nomic. Bazele trainice ale atin­gerii acestui măreț obiectiv sint

\ puse de astăzi. Imaginea inflo-

este: toate

său

ritoare a României, țară cu o economie în plină și vertiginoa­să afirmare pe multiple pla­nuri, se datorează transpunerii neabătute în viață a Programu­lui partidului, a programelor de multilaterală dezvoltare econo­mică și socială a patriei. Socie­tatea socialistă multilateral dez­voltată, această operă de cute­zătoare construcție în materie și spirit, este creația tuturor cetățenilor patriei, rezultatul e- forturilor unite ’ “ ' „ ' ‘popor condus cu înțelepciune și clarviziune de partidul comu­nist; El a dat strălucire și iden­titate nouă, socialistă, patriei căreia îi aparținem și pentru a cărei ascensiune în rîndul țâri­lor lumii nu încetăm ** ' “

I • lucratorii combi- : NATULUI DE LIANȚI SIAZBOCIMENT DIN ITEM |

. țî-M realizat azifajainental * anual asumat in întrecerea I socialistă, furnizind in pluș , I șantierelor de construcțiiII 000 tone de ciment De !

I asemenea, s-au realizat su-. plimentar mai bine de 50 . : km tuburi pentru iriga­ții. 50 MO mp plici din

Lazbaciment. 2 5M tone var I [și alte materiale de eon- I I strucții. în bună măsură I ‘ aceste snecese aa lost reali- i . rate datorită ridicării para- : . metrilor funcționali ai agre- I galelor, îndeosebi ai celor cu ■

I flux tehnologic cecunnu.Hotărî ti să amplifice suc­

cesele obținute in întrecerea i socialistă, harnicul colectiv din Fieai și-a suplimentat !

I angajamentele.

• DESFAȘUTJNDU-SI• ACTIVITATEA IN RITM I SUSȚINUT. in primele cinei j ' Ioni ale anului. cMBlroetorii I | ieșeni an pu« La dtspuziiU ; oamenilor muncii mai bine j de 17M apartamente, silua-

! te in diferite cartiere ale , municipiului lași, precum și in orașele Pa*cani, Hirlăn. j

j Tirgu Frumos și in viitoarele I centre urbane ale județului.

Datorită valorificării efi- : eiente a dotărilor tehnice, ! aplicării unor soluții con­structive moderne, capabile

I să amplifice gradul de in- ; dustrializare a lucrărilor, fo- I 1 ©sirii pe scară largă a pa- I nourilor mari prefabricate, cit și măsurilor eficiente de organizare a muncii pe șan- tiere. ineă 1190 apartamente

i se afla in stadii avansate de finisaj, urmind a fi predate

; locatarilor in scurt timp, iar : alte 2 M9 sint in diferite faze de construcție. în actualul cincinal, in județul Iași au fost date in folosință peste 16 4M apartamente.

gîndim și să muncim.Resortul tuturor

noastre socialiste nu de aflat. El poate și fie identificat in ________sentiment patriotic ce ii animă pe oamenii acestui pămint. ti­neri sau mai virstnici, bărbați și femei, fără deosebire de na­ționalitate. însemnele lui sint multiple. Patriotismul socialist.

magistral definit de secretarul general al partidului în cuvîn- tarea rostită la Congresul Edu­cației Politice și al Culturii So­cialiste, implică drept condiție primordială sentimentul solida­rității de destin, statutul înge­mănat de arhitecți și construc­tori ai marelui proiect figurat de Programul vizionar al parti­dului. Identitatea patriei este strins legată de identitatea noastră. Iar aceasta ne-o afir-

ale întregului ■ măm prin faptă, prin continua și polivalenta creație de valori, prin hotărîrea neabătută de a apăra acest spațiu al neistovitei creații.

Construim o societate în care omul este făuritor de istorie, conștiință vie a progresului și civilizației socialiste a interese­lor supreme ale națiunii, într-o indestructibilă unitate moral- politică și socială. Firește, o a- semenea atitudine este validată de un întreg trecut de luptă și muncă, al cărui liant il con­stituie iubirea de patrie, ho- târirea nestrămutată de a face totul pentru continua ei înflo­rire.

o clipă să

iibînzilor este greu trebuie să fierbintele

Continuînd glorioasele tra­diții de luptă, muncă și creație, partidul nostru comunist ne-a conferit

conștiința de stăpini ai propriu­lui destin, liberi și demni in­tr-o țară liberă și demnă. Abo­lind inechitatea socială, desfim- țînd pentru totdeauna exploa­tarea omului de către om. insti­tuind și garantind deplina e- galitate in drepturi a tuturor cetățenilor patriei, români, ghiari. germani și de alte ționalități, socialismul a chis nelimitate orizonturi afirmare a personalității cărui membru al societății.

în anii glorioși ai construcției socialiste, a crescut și s-a afir­mat pe toate fronturile muncii și creației o tinărâ generație profund atașată cauzei partidu­lui. înfăptuirii pe pămintul ro­mânesc a generosului proiect social comunist. De biografia acestei tinere generații, carac­terizată prin spirit revoluționar, pasiune și dăruire * *.n muncă, sint indisolubil legate multe din marile noastre izbinzi. Partidul și statul au asigurat și

ma- na-

Q€F- de

fie-

consecvență, cu ne- 'rijă. toate condiții-

instruirii e a persona-

asigură târmurit^ _ le necesare educării, și afirmării piei litâții, a aptitudinilor și talen­tului fiecărui tinăr. Dreptul la muncă, dreptul la învățătură, la însușirea marilor valori ale cul­turii sint garantate in România socialistă prin lege. Sint toate

argu- devota-

tineretului de popor.

acestea doar cit ev a din menteie care explică meatul fierbinte al față de partid, față fată de socialism.

în aceste istorice sentimentul patriotic gătește cu trăsături noi. struind o societate spre viată, spre om.

condiții, se imbo-

Con- deschisă

spre ae­ons aerată

dismulstimulează inițiativa maselor.spiritul lor novator. Aceastagenerează solidaritatea ecor.o-mică, politică, culturală., morală.ideologică a tuturor iii.or a-cestui pămint.

Patriotismul socialist înseam-

(Continuare in pag. s IlI-n)

O nouă și mo­dernă linie de

fabricare a cimentului

în urmă .cu doi, ani, constructorii, în marea lor ma­joritate tineri, de pe șantierul Taș- ca I — Bicaz, din județul Neamț, au dat în folosință prima linie de fa­bricare a cimentu­lui. Imediat, oa­menii de pe acest șantier, au început lucrările pentru construcția unei noi linii de cuptoa­re, Tașca II — Bi­caz. In mai puțin de doi ani, tinerii de pe acest șantier desfâșurîndu-și ac­tivitatea în toate punctele de mun­că, alături de con­structorii cu expe­riență au reușit să încheie lucrările și pe acest șantier. Iar, dacă acum noua linie de fa­bricare a cimentu­lui Tașca II — Bicaz se află în tprobe tehnologice este și meritul ti­nerilor.

Fotografie de VASILE RANGA

SE»“ OAMENII MUNCII

0 MANIFESTARE DE FIERBINTE PATRIOTISM. SPECTACOL Al MUNCII ȘI CREAȚIEI, CU 10000 DE PARTICIPANT!

(în pagina a 5-a)

pe oGOAREi Fiecare lucrareexecutată la timpul optim

Pe ogoarele JUDEȚULUI BOTOȘANI, în aceste zile, se acțio­nează cu forțe sporite pentru înlăturarea buruienilor, astfel ca ele să nu consume nimic din hrana și apa plantelor de cultură. In același timp, întrucît .precipitațiile din ultima perioadă du satisfac nici pe departe setea plantelor, este necesar ca aspersoarele să funcționeze zi și noapte pentru aplicarea udărilor. *~>in datele cen­tralizate la Direcția agricolă județeană rezultă că un ritm mai

mare trebuie imprimat lucrărilor de rărit manual la sfecla • de zahăr, pe întreaga suprafață de 15 490 hectare, ca și prășittil ma­nual la porumb pe mai bine de 67 100 hectare. Cum activitatea de întreținere a culturilor este organizată in sistemul de aplicare a acordului global pe formații de lucru, participarea cooperatorilor, a tuturor locuitorilor satelor ia muncă trebuie să constituie un impe­rativ de prim ordin.

DE REALIZAREA PRODUCȚIEI RĂSPUNDE ÎNTREAGA ECHIPA

începindu-și ziua de muncă cînd încă nu se ridicase rouă, cooperatorii din Roma acționau în număr mare la prășit. Pe tarlaua „Balta Arsă" cei din echipele conduse de Ilie Anto- neac, Vasile Hușoschi, loan Ha- nachiuc, Gheorghe Stan, iar pe tarlaua ,^Botoșanca“, cooperato­rii din echipele lui Vasile Pin- tea, Costica Pietraru și Mihai Andrei. Și unii și alții au de fi­nalizat întreținerea porumbului pe ultimele suprafețe. In acest scop toți pornesc la lucru oda­tă și odată se întorc, la lăsarea serii, căci nu-i convine nimă­nui să piardă timpul.

— Participarea la muncă, ne spune Eroul Muncii Socialis­te, Mihai Bîrliga, președintele cooperativei, reflectă pînă la urmă gradul de înțelegere a fiecăruia, că după cum va mun­ci va fi și retribuit. De aici și cotidiana noastră preocupare

pentru întărirea spiritului de muncă colectivă, a disciplinei, creșterii răspunderii întregii e- chipe. a fiecărui membru al a- cesteia. Subliniind rodnica ac­tivitate a cooperatorilor, Mihai Bîrliga menționa că totul este preluat pe bază de proces ver­bal, toate lucrările sint efectua­te potrivit tehnologiilor stabili­te în fișele program. Din sonda­jele făcute la fiecare tarla re-' iese că densitatea porumbului (in medie 60 000 plante pe hec­tar), dă de pe acum garanția unei producții bune. Și la cele­lalte culturi intervenția echi­pelor de cooperatori poate fi urmărită după felul în care se prezintă acestea. Iar dacă a- firmăm că la Roma acum toate drumurile duc... în lanuri, nu facem altceva decît să ne întă­rim convingerea că formula președintelui — „am reușit să-i

N. GHELASE

(Continuare in pag. a II-a)

DIN CRONICA

ÎNTRECERII

Sarcinile prioritare din economie în centrul activității tinerilor, a organizațiilor U. T. C.

FOLOSIREA INfflSIl'Ă A MAȘINILOR Șl UTILAJELORTn creșterea produsei, in realizarea armonioasă a tuturor indi­

catorilor economici, intr-o întreprindere, buna utilizare a mașinilor și utilajelor deține o poziție importantă, reprezintă, putem spune, unul din secretele fruntașilor. Căile pentru intensa folosire a capa­cităților de producție sint multiple, ele nu se reduc, cum sîntem tentați să credem uneori, doar U încărcarea lor corespunzătoare și solicitarea maximă in procesul de producție. Atitudinea creatoare deschide și in acest caz surse noi pentru o exploatare la parametrii superiori. în doua întreprinderi brăilene am putut con­semna recent acțiuni și inițiative îndreptate in acest sens, o expe­riență pozitivă asupra căreia merită să ne oprim.

Precizăm mai intii eâ ne-am axa: cu predilecție asupra ma­șinilor unelte de prelucrarea metalului, intrucit datorită pon­derilor in procesul de producție utilizarea acestui grup de ma­șini este revelatoare pentru indi­catorul urmărit. La r.ivelul mu­nicipiului Brăila, față ce 80.2 la suta planificai, s-a realizat pe primele patru luni 816 la sută, ceea ce reprezintă indiscutabil un succes. în unele întreprinderi s-au înregistrat adevărate re­corduri : la LU.G. ^Progresul* 89 la sută, la întreprinderea de confecții 88.9. la Combinatul de celuloză și hirtie £M.l la șută. Media pe municipiu ar fi fost desigur și mai mare dacă in u- nele întreprinderi cu pondere, precum șantierul naval Brăila (de 83.8 față de 86.1 planificat), s-ar fi acționat mai energic in această direcție.

Ce ne spune însă experiența fruntașilor ? Am poposit, pentru început, la COMBINATUL DE CELULOZA ȘI HÎRTIE. Desigur, am reținut in prima parte aspec­tele obișnuite ale problemei, pe

Biografia unei familii de țărani — biografia devenirii satului românesc cviid

Tot o vocație a construcției

0 In anul 1959 satul nu se debarasase de prejudecăți 0 Primul bacalaureat in familia zidarului Cristea Morcov 0 „Domnul Trandafir avea 18 ani" 0 „Fericirea am descoperit-o la Birlad" 0 Cînd soțul iși urmează soția 0 Se va naște o nouă Nadia Comâneci la Ro­șiorii de Vede ? 0 Cu ce sentimente te muți în cea de-a treia lo­cuință 0 îndemnurile poetului Coșbuc.

Patrița Morcov este prima din fiicele zidarului Cristea din Măl- dăeni, care nu se oprește la pa­tru clase primare. ..Pină .n cla­sa a Vil-a — imi spune — n-am avut încălțări noi, dar nici ab­sențe in catalog n-am avut". Sesizez o umbră de nostalgie obrazul prins de gene lungi ridic discuția peste ani, în timpul de azi. Astăzi — îi zic — sinteți profesoară și femeie ținti­ră, altfel vă vin copiii incălțați la școală, mai ales fetele ; o cochetărie cu orice preț, o ele-' ganță voit afișată par să carac­terizeze, intre altele, pe unii ti­neri de azi. Cu ce ochi ii priviți pe eleganții dumneavoastră elevi, pe cochetele dumneavoastră ele­ve ? Ce părere aveți de ținuta lor ? ..îmi privesc elevii cu ochii admirativi ai unui prieten mai mare.Mă bucur sincer că se îm­bracă frumos și că acest frumos îl pot avea din abundență. Dar îmi place să cred că ei, tinerii adolescenți de azi, știu să pre- țuiască plusul de eleganță și confort Țin foarte mult la ideea

EXPERIENȚA FRUNTAȘILOR, BOGATĂ SI EXTREM DE FRUCTUOASĂ, ARATĂ TOATE DRUMURILE

CARE DUC SPRE UN INDICE DE VÎRF

care le întîlnim frecvent și în alte unități : o atenție corespun­zătoare acordată pregătirii pro­fesionale. executarea unor re­parații de calitate a mașinilor și utilajelor la termen ‘sau în de- vans, folosirea cit mai com­pletă a timpului de lucru al oamenilor și mașinilor. „In ca­zul utilajelor vechi, ne spunea inginerul Decebal Plevan, șe­ful secției uzinaj, a trebuit să căutăm soluții noi pentru a le readuce la capacitatea maximă. Așa am procedat cu mașina de rectificat rotund, care lucrează de peste 20 de ani. I-am schim­bat complet instalația electrică, i-am adus unele modificări con­structive, așa incit acum produ­ce din nou la parametrii proiec­tați. Am adoptat totodată poli-

ca ei să înțeleagă faptul că bu­nurile pe care le au și care une­ori le prisosesc se datoresc in exclusivitate muncii. Ele nu vin de undeva, din afară------mun­cesc pentru ele părinții lor, societatea — iar dacă li se cuvin (și li se cuvin !) atunci ei,, tine­rii, au, larîndu-le, datoria de-a munci ; pentru ei, pentru bunu­rile lor, pentru societate, pen­tru bunăstarea tuturor. De fapt, acesta este unul din marile de­ziderate pedagogice, educative, scumpe mie și credinței mele, pe care mă străduiesc cu fiecare zi, cu fiecare ceas să-1 transform în deprindere pentru elevii mei“.

Au ceva pur și candid in fiin­ța lor, cei din neamul lui Cris­tea Morcov. O bucurie sinceră, o voluptate subtilă, o satisfacție vie față de bucuriile și fericirea celorlalți. Au, de asemenea, pu­terea și voința de a-și oferi nedisimulat ajutorul și modestia, de-a se retrage apoi, discret, cu citeva clipe înaintea felicitărilor. Iar dacă uneori umbre triste ori nostalgice le călătoresc obrazul

deservirea. Acum 25 de tineri de la nci lucrează la cite două mașini. Policalificarea și poli- deservirea ne permit adoptarea unor măsuri operative pentru a asigura continua funcționare a tuturor utilajelor".

Sporirea mobilității forței de muncă — prin policalificare și polideservire — a dus la în­lăturarea totală a situațiilor de

stagnare a unor mașini și uti­laje în cazul in care cel ce era pe post intra in concediu medi­cal sau de odihnă. Prin modifi­carea și modernizarea mașini­lor „obosite" se ajunge la o în­tinerire a lor, dorită și necesară. Cu alte cuvinte, la acel procent de 94.1 la sută realizat la C.C.H., s-a ajuns nu pe căi rutiniere, ci prin căutarea de soluții noi, eco­nomicoase și eficiente. Desigur, și în acest caz trebuie să ne punem întrebarea : „Se poate și mai mult ?“.. Răspunsul este a- firmativ. „Avem patru mașini pe care nu Ie putem încărca la capacitate, a declarat șeful sec­ției uzinaj. O mașină de dantu­rat lucrează 50 la sută din schimb, două mașini de rectifi­cat plan doar 20 la sută și o

subțire, aceasta nu seamănă nici­decum cu un reproș, fie și mas­cat, la adresa unor oameni sau împrejurări ; cind au a-și impu­ta ceva, o fac lor inșile, fiecare sieși, pentru un moment mai mult sau mai puțin delicat din viața și munca lor.

Dar să revenim in anul 1959, cind Patrița Morcov izbutește performanța școlii generale. „în acel an — imi relatează — satul nu se debarasase de prejudecăți. Rar făceau fetele pasul dintr-a IV-a într-a V-a, și dacă terminau școala generală, mai departe nu se încumetau. Cind m-am decis pentru liceu, chiar tata, om umblat, s-a cam uitat la mine pieziș. La examenul de admitere în liceu ne-am prezen­tat mulți din Măldăeni, mulți băieți și o fată, eu : poate nu doar întîmplarea a făcut ca in anul acela, singurul licean din comuna noastră să fie tocmai fata aceea".

Au urmat alți ani de studiu, ani de formare și maturizare in liceul din Roșiori, liceu care a

mașină de rectificat rotund doar 25 la sută". Pină in prezent, ni s-a spus, apelindu-se și la co­menzi din afară, nu s-a reușit încărcarea necesară. Pe de altă parte, la ele nu se pot totuși renunța. Care e atunci soluția ? Poate evidențierea unor căi a- bordate la I.U.G. ..Progresul" le va sugera tovarășilor de la C.C.H. direcția pe care trebuie să facă încă o încercare.

Sigur, și la ÎNTREPRINDE­REA DE UTILAJ GREU „PRO­GRESUL" se acționează cu fermitate pentru realizarea mă­surilor ce se iau de obicei atunci cînd se are în vedere acest in­dicator : acoperirea cu comenzi la nivelul planului, asigurarea bazei tehnico-materiale, a for­ței de muncă, bine pregătită pro­fesional, pentru trei schimburi, respectarea graficului de repa­rații etc. Dinamica realizării a- cestui indicator pe ultimul an este edificatoare : în 1975 —79,6 la sută ; în 1976 — 85,2 Ia sută ; în 1977 — 87, 6 la sută, în 1978 — 88,3 la sută, în 1979, pe primele patru luni, 89 la sută. „Saltul realizat de la an la an, ne spunea inginer Gabriel Po­pescu, de la serviciul plan, se datorește acțiunilor convergente în-treprinse pe toate căile enun­țate mai sus, inițiativei oameni­lor, a tinerilor pentru a desco­peri noi resurse in folosirea mai

ION CHIRIC(Continuare in pag. a 11-a)

avut șansa de a se lega cu nemurirea și prin faptul că un timp a găzduit in băncile sale strimte pe intirziatul elev și poet Zaharia Stancu. Scriitorul care, înainte de-a ajunge elev la acest liceu, cunoaște mai intii orașul și necazurile sale, după cum în­suși mărturisește : „La puține zile după absolvirea școlii pri­mare, am plecat la oraș, la Ro­șiori de Vede, nu pentru a în­văța mai departe carte, așa cum aș fi voit, ci pentru a-mi cîștiga existența. în acel timp, care era totuși învăluit într-o atmosferă romantică, lupta pentru viață era extrem de crîncenă. Dar aspri­mea și încrincenarea acestei lupte era îndulcită de frumuse­țea teilor de pe bulevardul care străbătea orașul și pe care fetele îl umpleau cu surisurile lor, de răcoarea de seară a grădinii pu­blice, de trupele de teatru ori

ION ANDREIȚAFoto : V. TANASOF

(Continuare în pag. a IV-a)

ȘANTIERUL JUDEȚEAN AL TINERETULUI

Recent, în orașul Dorohoî s-a deschis șantierul județean al ti­neretului. Uteciștii botoșăneni iși vor aduce contribuția la rea­lizarea unui mare obiaetiv in­dustrial : I.M.U.G.D.P. Coman­damentul șantierului — nucleul de bază — format . d&i 40 de brigadieri este condus de Du­mitru Gherase care ne-a decla­rat că cea mai importantă pre­ocupare este să califice un nu­măr de tineri în meseriile de zidari, fierari-betoniști etc., unii dintre ei urmind să rămină muncitori în viitoarea întreprin­dere. în acest șantier vor munci efectuînd diverse lucrări peste 1 000 brigadier^ provenind de la întreprinderea de sticlărie și porțelan, de la liceul industrial din oraș, întreprinderea de con­fecții, cooperativa „Viitorul" — Dorohoî și din alte localități ale județului. Vor fi create condiții bune de muncă și de viață pen­tru tineri, vor fi organizate ac­tivități culturale, politico-educa­tive etc. Se va munci cu en­tuziasm, vor gîndi gospodărește pentru ca șantierul județean al tineretului de la I.M.U.G.D.P. să devină un obiectiv de refe­rință în ce privește preocupări­le uteciștilor de a întîmpina cu cele mai bune rezultate Con­gresul al XII-lea al partidului și a 35-a aniversare a elibe­rării patriei.

NICOLAE LEPADATU, profesor

PREOCUPĂRI PENTRU O Șl MAI BUNA SERVIRE

Intre cele 25 de unități de alimentație publică reprezenta­tive pentru comerțul clujean se numără și restaurantul cu re­gim de pensiune Metropol, uni­tate etalon, care a cîtșigat, ani de-a rindul, locuri fruntașe în competiția anuală de bună ser­vire atît pe județ cit și pe țară. Unitatea și-a realizat și depășit planul pe primele luni ale acestui an, situîndu-se în continuare printre unitățile fruntașe din rețeaua comercială clujeană. Și nici nu este de mirare dacă ne glndim că aici lucrează un colectiv bine for­mat, preocupat în permanență de ridicarea pregătirii sale pro­fesionale. în ac^șt sens, în acest an, toți cei • 125 de lu­crători de aici, a căror medie de vîrstă nu depășește 24 de ani, inclusiv responsabilii loan

cititorii

9 Am citit adesea în „Scinteia tineretului" materiale prin care erau popularizate valoroase­le inițiative ale unor tineri privind buna gos­podărire a căminelor de nefamiliști, crearea unui climat, în cadrul acestora, specific fami­liei. Citind, m-am gindit că și noi, locatarii căminului de tineret al Combinatului de îngră­șăminte chimice din Bacău, am putea realiza lucruri frumoase dacă am simți, în mijlocul nostru, prezența vie a unor organizatori. Deo­camdată, cu regret trebuie să mărturisesc că nici administrator, nici comitet de cămin nu avem. Poate că undeva, pe vreo hirtie in cop - ciată justificativ în vreun dosar, există. în viața noastră de locatari al amintitului cămin, absența lor înseamnă: lipsa apei calde, a apei reci la ultimele etaje, a becurilor de pe scări, absolut necesare celor ce vin de la lucru din schimbul II, a unui club, într-un cuvint, a tot ce con­tribuie la formarea acelei calde atmosfere de adevărat cămin. Am solicitat adesea sprijinul conducerii combinatului pentru reglementarea situației dar nu l-am obținut. Acesta este mo­tivul pentru care ne adresăm dumneavoastră $i sperăm câ în urma apariției scrisorii noastre, neajunsurile amintite vor fi înlăturate. (Un grup de locatari ai căminului de tineret aparțin înd Combinatului de îngrășăminte chimice Bacău, în numele căruia semnează I. Manole).

Executarea unor piese cu un înalt grad de rea­lizare calitativă pe unul dintre cele mal mo­derne utilaje din secția strungărie — prelucrări

■metalice prin așchiere a S.U.G.T. CraiovaFoto: N. N. NEGULESCU

© în fața Școlii generale nr. 4 din B-dul Ilie Pintilie, rir. 27, București, cu cîțiva ani in urmă, a fost' amenajat un parc dotat cu aparate de joacă pentru copii : inițiativă frumoasă de care s-au bucurat deopotrivă părinții și copiii cu atît mai mult cu cit* în preajmă, nu există un alt

Luni seara, cele două cu­noscute formații corale ale Ansamblului artistic al U.T.C. (Corul mixt și Corul de ca­meră „Preludiu", ambele di­rijate de Voicu Enâchescu) au susținut un nou ți valoros concert coral sub cupola Ateneului Român.

Această manifestare — ce a marcat dealtfel începutul unei sâptămini bogate in prezențe ale tinerilor muzi­cieni in viața de concert a Capitalei — a subliniat încă o dată nivelul artistic ridicat aî acestor formații dovedit constant de-a lungul Festi­valului național „Cintarea României".

Am urmărit cu interes evoluția acestor formații, de­oarece atit din punct de ve­dere interpretativ, cit și al repertoriului abordat in per­manență, ele constituie un veritabil etalon pentru în­treaga mișcare corală a ti­neretului din patria noastră.

Sub bagheta lui Voicu Enâ­chescu, piesele abordate ca­pătă întotdeauna sens, ex­

O tensiune ideaticăfără căderi unifică Scrisorile imagi­nare ale lui Octa­vian Paler. Mai mult decît eseuri,

deci excursuri livrești, ele sînt „opere morale" in genul dialo­gurilor platoniciene sau, mai a- proape de noi, al prozelor lui Leopardi. Rezerva în fața ter­menului „eseu", mărturisită de autor într-o filă inițială, nu este deloc întîmplătoare. In paginile acestor proze confesive se ma­nifestă concomitent un filosof și un moralist. Primul întreabă și răspunde cu fervoare, formu­lează neobosit teza, opunîndu-i din spirit dialectic antiteza. Pentru acesta existența este un proces interminabil, un veșnic recurs la metodă, prin care con­cluzii primare sînt infirmate statornic de altele noi ce vor avea aceeași soartă. Cel de-al doilea încearcă să ordoneze tu­multul celui dinții, să cristali­zeze această lavă fierbinte in certitudini. Cel mai des învin­ge moralistul, semnul sigur al victoriei lui fiind abrevierea dezbaterii, substituirea argu­mentului prin sentență. O arză­toare voință de a crede domină credința efectivă. Lectura se transformă astfel într-un conti­nuu act de divinație: ghicim în­trebările puse și anulate, trep­tele elegant îndepărtate ale as­censiunii spre certitudini. Octa­vian Paler stăpînește perfect tehnica implicării lectorului. In­terogațiile lui, niciodată de cir­cumstanță, sînt și ale semenu­lui său — cititorul. S© pot identifica, la o lectură a* tentă, și momente de impas. Poți suspecta aceeași pagină de

Bodea și Ioan Costin. participă la cursurile de perfecționare, organizate pentru toate meserii­le. cursuri finalizate cu exame­ne teoretice și practice de ve­rificare a cunoștințelor. Tot aici, alături de alte cadre cu expe­riență. lucrează și tinerii Ionaș Feurdean și Alexandru Kun. câștigătorii locului I pe țară la concursul „Buna servire* — os­pătari. Această unitate a de­venit în ultima vreme și o ade­vărată școală de formare a vii­toarelor cadre din alimentația publică. Cei peste 100 de elevi ai liceului de alimentație publi­că din Cluj-Napoca au posibi­litatea să-și formeze aici de­prinderile necesare viitoarei lor profesii (ospătar, bucătar, cofe­tar etc). Zilnic, circa 30 de elevi — o clasă — intră în contact direct cu publicul consumator, servind ireproșabil meniul me­sei de prinz. Este o garanție că schimbul de miine al lucrători­lor din rețeaua comercială clu­jeană va păstra și ridica pe noi trepte ale valorii prestigiul do- bîndit.

VALERIU PRUNEAN, secretarul Comitetului U.T.C.

comerț Cluj-Napoca

TRĂIM Șl MUNCIM ÎN CHIP COMUNIST

Pe platforma Combinatului chimic din Timăveni, a cu­noaște mai mult, a munci mai bine este un imperativ al pro­ducției. Tradiția chimiștilor de pe Valea Tîrnavei este purtată cu cinste de tinăra generație. La compartimentul de epurare a apelor reziduale din acest combinat, organizația U.T.C. și-a propus încă din cursul a- nului trecut să muncească și să trăiască In chip comunist. în­treaga noastră activitate s-a desfășurat sub semnul mai mul­tor inițiative care au vizat atît îmbunătățirea unor procese de epurare cum este schimbarea tehnologiei de decromare a a- pelor impurifieate cu crom he­xavalent folosind ca materie primă, de astă dată, reziduurile din batalurile combinatului, precum și aplicarea în practică a unor soluții privind reducerea efortului fizic și economisirea energiei electrice prin scoaterea din circuit* a mai multor pompe fără a afecta procesul tehnolo­gic. Rezultatele aplicării aces­tor inițiative este de pe acum remarcabil. Dacă la sfirșitul a- nului trecut am reușit să rea­lizăm prin lucrări în regie, eco­nomii in valoare de 1675 000, pentru acest an, ne propunem

rezultate mult mai valoroase, cu atît mai mult cu cit și ca­pacitatea noastră de organizare a crescut. înțelegînd că în e- tapa de dezvoltare economico- socială în care ne aflăm este necesar, mai mult decît oricind efortul gîndirii, colegii mei, care la locul de muncă fac front comun împotriva oricărui neajuns, după terminarea ore­lor de producție își continuă pregătirea în cadrul cursurilor serale ale celor două licee din localitate. Prin întreaga noastră comportare, la locul de muncă, în familie, în societate, ne stră­duim să ne respectăm angaja­mentul pe care ni l-am asumat, de a trăi și munci în chip co­munist.

GURGHEAN CRIȘAN, Combinatul chimic Timăveni

CLIMAT PROPICE CREATIVITĂȚII

în cadrul Scolii generale nr. 1, Botoșani, activitatea cercuri­lor tehnieo-aplicative si științi­fice (cerc foto, cercuri de ma­tematică. de fizică, de chimie și aeromodele) constituie un climat propice creativității, dezvoltării aptitudinilor elevilor, amplifi- cindu-le pasiunile și interesul. Faptul este confirmat de suc­cesele obținut© la diferitele com­petiții : elevul Stelică Orășanu a obținut diploma de laureat al concursului național „Fotocro- nica pionierească", numele a 34 de elevi de aici a apărut în ..Gazeta matematică", printre cei care au rezolvat problemele pro­puse. etc. Pentru expediția montană ce va avea loc în va­canța mare, elevii și-au realizat un instrumentar adecvat con­ceput de ei. Au construit un detector de umiditate cu scopul de a face obser­vații științifice și pentru a fi avizați dacă se apropie ploaia, un detector de metale care poate semnala existenta unor metale in pămînt pînă la o a- dîncime de 5 metri și — creație a lor — o stație interfon pentru corturi. Toate acestea au fost realizate în cadrul cercului de creație tehnică al cărui pasionat mentor este Alexandru Stama- te. și el, fost elev al acestei școli.

L. NICOLAE maistru-instructoT

Botoșani

spațiu de joacă destinat copiilor. In prezent insa, din aparatele de joacă instalate, n-au mai rămas decît două tobogane, restul fiind dete­riorate. Sperăm că în urma intervenției ziaru­lui, Direcția domeniului public a sectorului I București va lua de urgență, acum în anotimpul cald, măsura reparării aparatelor de joacă. De asemenea, cred că ar fi bine ca un comitet de copii ajutat de conducerea școlii și de către co­mitetul de cetățeni din cartier să se ocupe de acest parc. (Stanciu Traian).

rasPund• Ministerul Educației și Invițimnîtului ne

răspunde in urma apelului nostru ; cererea ti­nerilor muncitori din Bâieoi — Prahova a fost aprobată. Incepînd cu anul școlar 1979—1930, pe | lingă Școala generală de 10 ani din Băicoi va funcționa o secție serală pentru treapta a II-a. secție repartizai de către Ministerul Industriei Construcției de Măștii prin Liceul industrial din Pl open i. Concursul de admitere in clasa a Xl-a se va organiza prin grija Liceului industrial din Plopeni. Cei interesați trebuie să țină legătura ca conducerea acestui liceu.

• Secretariatul Cernit etalai județean Teleor­man al U.T.C. a încredințat tovarășului Dracea Constantin verificarea situației semnalate de Vilac Iulian In scrisoarea adresată redacției r:arului nostru. Din discuțiile purtate cu fac­torii de răspundere a reieșit faptul că in cadrul unor manifestări culturale au fost semnalate uneori și atitudini de indisciplină manifestate de unii tineri certați cu normele comportamen­tului civic. față de care, organele în drept, au luat măsurile corespunzătoare. Pentru a fi evi­tate pe viitor astfel de manifestări. in scopul asigurării unei petreceri plăcute și utile a tim­pului liber in localitatea Brinceni, Comitetul județean Teleorman al U.T.C. a trasat unui ac­tivist sarcina de a supraveghea cu exigență mo­dul de desfășurare a activităților cultural-spor­tive din această localitate.

• Autobaza Si cheta Marmației ne. informează câ. in urma apelului ziarului nostru, s-au luat măsurile necesare îmbunătățirii condițiilor de transport in comun al muncitorilor din Cimpu- lung la Tisa și Săpința — Maramureș, către locul de muncă. „în urma analizei — ne scrie conducerea Autobazei — s-a ajuns la concluzia suplimentării numărului de curse pe această rută".

• Sesizarea grupului de locatari din blocul 67 bis. cartier vest. Ploiești a fost rezolvată. în urma intervenției noastre. Grupul întreprinderi­lor de gospodărire comunală și localivă al ju­dețului Prahova ne răspunde că au fost reparate toate cele cinci ascensoare ale blocului res­pectiv.

• Pentru elucidarea problemelor semnalate In scrisoarea adresată ziarului nostru de către un grup de locatari ai căminului de tineret al întreprinderii „Farmec" ne-am adresat Comi­tetului județean Cluj al U.T.C. Aflăm din răs­puns că printre acțiunile de eliminare a unor aspecte negative din căminele de nefamiliști, inițiate de Comitetul județean Cluj al U.T.C. a fost și aceea de a desființa cele citeva cămine mixte existente in municipiu, tinerii locatari fiind redistribuiți in căminele cele mai apro­piate de locul lor de muncă. „Se cuvine — se specifică în răspuns — să facem precizarea că datorită preocupărilor comitetului U.T.C. și compartimentului administrativ, a exigenței față de gospodărirea corespunzătoare, ca și pen­tru desfășurarea activităților educative, căminu­lui întreprinderii „Farmec" i s-a acordat locul I pe anul 1973 în cadrul concursului anual or­ganizat între căminele pe județ".

DOMNIȚA VĂDUVĂ

Atacuri înarmate asupra unor instituții, răpiri, asasinate, gru­pe înarmate de tineri în uni­forme cu zvastică mărșăluiesc pe stradă și schimbă între ei saluturi naziste... în vitrinele li­brăriilor apar opuscule xare glo­rifică trecutul hitlerist ; pe zi­durile caselor — afișe și inscrip­ții chemind la reînvierea urii față de oameni, față de demo­crație, față de progres. Occi­dentul se află în fața unei re­crudescențe a fascismului și rasismului. Organizații neo-na- ziste proliferează în Italia, în R.F. Germania și în Berlinul occidental, în Belgia și Dane­marca, în Spaniș. Franța ; nu sînt scutite de fenomenul neo­fascist nici Anglia, Statele Uni­te sau Austria.

Etichete fățiș hitleriste figu­rează în denumirile unora din­tre aceste organizații, în timp ce altele se intitulează evaziv „Alianța tinerelor fete din Ham­burg", sau „Cercul prietenilor artei cinematografice" sau „Ti­neretul viking". în Italia, tero­rismul de inspirație fascistă os­cilează între autointitulări de extremă dreapta și alibiuri \de extremă stingă, transformîndu- se în amîndouă ipostazele în- tr-Q primejdie constantă. Pre­tutindeni, fenomenul este rezul­tat din încercarea forțelor reac­ționare, retrograde, de a bene­ficia de situația depresionară din economie și societate. „Tre­zirea acestei drepte — scrie zia­rul francez „Le Figaro" — tre­buie plasată în contextul ne­mulțumirii resimțite în general datorită crizei economice".

Evoluțiile recente arată că sloganurile și verbalismul ex­tremist, articularea urii și insti­gării rasiste, apelul la violență și teroare, justificarea înjosi­rii, pe scurt reactivarea recuzi­tei sumbre a demenței fasciste

Festivalul național „CÎNTAREA ROMÂNIEI"

Coruri ale tineretului sub cupola Ateneului Român

CRONICA LITERARA

nu rămîne, din păcate, fără un oarecare ecou social. Ea naște un public. Nu neapărat gata să accepte ce se spune, dar dispus să asculte. Și poate câ mal mult decît propagatorii ideologiilor de tristă amintire trebuie să dea de gîndit existența unor oameni, mai ales tineri, care n-au altceva mai bun de făcut decît să asiste și prin aceasta să încurajeze asemenea mani­festări.

De ce o fac ? Pentru că șo­majul structural din țările ca­pitaliste, ■ în special în rîndul tineretului, creează o maeă de

Neofascismul—o ideologie

și o practică a urii

oameni frustrați care devine astfel cu ușurință ținta și rezer­vorul manevrării politice abuzi­ve de către cercurile fasciste, așa cum s-a întîmplat in anii 1929—1933.

Apoi, pentru că, în vacuumul creat de criza culturală și mo­rală a valorilor societății bur­gheze în rindul unor tineri ali­enați, lipsiți de înțelegerea ră­dăcinilor profunde și a reme- diului injustiției sociale, morbi­ditatea temelor fasciste acțio­nează ca o alternativă facilă, ca un surogat extremist, devasta­tor de conștiințe, menit să ofe­re iluzia ieșirii din decrepitudi­nea socială.

Nu rareori, îndeosebi la ti­neri, apare și convingerea peri­

presivitate. Nuanțele, de ase­menea, o bogată gamă colo- ristică de la susurul molcom al doinei străbune pînă la sonoritățile ample, maies­tuoase atit de specifice cin- tecului nostru revoluționar- patriotic. Este demn de re­marcat și faptul că în reper­toriul acestora figurează de fiecare dată lucrări de refe­rință ale literaturii corale ro­mânești și universale, piese de dificultate tehnică și in­terpretativă.

In prima parte a concer­tului am urmărit evoluția Corului mixt al Ansamblu­lui artistic al U.T.C., forma­ție corală cu îndelungă tra­diție (datează din anul 1946) în mișcarea corală de tine­ret a țării. In interpretarea sa am admirat un frumos buchet de piese, selectat din literatura noastră corală, lu­crări cu un pronunțat carac­ter patriotic, mobilizator, ti­neresc. de - Ion Danielescu, Valențiu Grigorescu, Ion Va- r.ica, Nicolae Popescu, Nico­lae Oancea și Sabin Păutza.

zăbavă princiară a gîndului, dar și de înghețare deliberată intr-o dogmă de uz personal. Dar, că­lăuzită mereu de freamătul me­moriei. Rațiunea își găsește fără greș calea. Surprinzător, de­mersul raționalist al lui Octa­vian Paler nu codifică o ideolo­gie. ci o morală. Fulgerul lapi­dar al aforismului (seînteietor mai in fiecare pagină) ilumi­nează mereu un sens etic. Por­nind de la cărți. însă nu numai de la ele, ci și de la propriile

Recursuri la metodă')neliniști, se ajunge inevitabil la concluzii vizind conduita exis­tențială. Aceste „scrisori" pot fi citite dealtfel și ca un memo­rial deghizat, ca o posibilă bio­grafie morală a autorului.

întrebările lui Octavian Paler (provocate de cărți ale lui Una­muno, Camus. Descartes, Gide, Kafka, dar și de realitatea ime­diată). desenează efigia unui umanist. Stirpea lui este de tot rară. Predecesorii renascentiști pierdeau prin lectură drumul spre om. Acesta devenea o pro­iecție ideală, o utopie. în fie­care Pic de ia Mirandola se as­cundea un Don Quijotte plecat în ajutorul Omului (ca noțiune generică), ignorînd însă iposta­zele lui de toate zilele. Pentru autorul acestor Scrisori imagi­nare* cartea este o punte întin­să spre omul de alături. O pun­te pusă ades sub semnul între­bării sau chiar contestată vehe­ment atunci cind inoculează ger- menele dizolvant al îndoielii. Regimul existențial al acestui

culoasă că totul nu este decît o farsă, o distracție „nevinovată", un joc cu o materie incendiară, ceea ce creează „senzația", a- trage atenția, incomodează au­toritățile, opinia publică, părin­ții, sfidează trecutul cunoscut doar mediat și nu printr-o ex­periență directă.

Intr-adevăr, cea mai mare parte a tineretului are avanta­jul de a fi o categorie socială fără memoria dezastrului pe care l-a reprezentat' nazismul hitlerist pentru popoarele Eu­ropei și nu numai pentru ele. Dar, în multe țări din occident,

școala, Instituțiile educative în general nu insistă asupra aces­tui lucru, sau dau informații insuficiente. O anchetă asupra a 3 000 de elevi între 11 și 19 ani, publicată în cartea „Ce am au­zit despre Adolf Hitler", a evi­dențiat că majoritatea tinerilor investigați au dat răspunsuri de genul : „Hitler a fost un lider al N.A.T.O.", „un conducător al democrației germane", ■ „un rege", „un reprezentant al par­tidului socialist". Abia după se­rialul de televiziune.. „Holo­caust", care reconstituie genoci­dul rasist organizat de hitleriști, a început în școlile și universi­tățile din R.F. Germania, Fran­ța și altele o oarecare dezbate­

Evoluția Corului de came­ră „Preludiu" — in cea de a doua parte a programului — a confirmat din nou pres­tigiul de care se bucură această formație în viața muzicală a țării.

Programul prezentat a cu­prins mici și sugestive eșan­tioane din literatura corală a popoarelor, executate in to­talitate cu un remarcabil simț al armoniei, cu o ma­tură tehnică a dozării sono- rităților. La reușita concer­tului și-a adus, de asemenea, contribuția atît talentații so­liști Carol Herca, Florea Ste­lică și Victor Ursu, cit și pianiștii Nicolae Bucur și Magda Buciu.

Remarcabila prezență a acestor formații sub cupola Ateneului, la finele fiecărei stagiuni muzicale, a devenit in ultimii ani o adevărată tradiție, un eveniment artis­tic în viața de concert a Ca­pitalei.

ALEXANDRU POPA

moralist modern este încrederea. Nimic din mizantropia, dezabu- zarea antecesorilor nu-i tulbu­ră optimismul.

Singuratic, ca orice moralist, Octavian Paler este, paradoxal, un om al cetății. Retragerea în- tr-o grotă, fie și într-una tic­sită de cărți, echivalează pen­tru acest cărturar neîndepărtat de izvoarele vieții cu o abdica­re de la omenesc. Drama exis­tențială nu-i alterează, prin ur­mare. încrederea in om. Pe deasupra tragediilor, sfidîndu-le chiar, vocea lui glorifică speran­ța. E un eroism antic aici, un optimism de tragedie greacă, în

care protagoniștii își înfruntă destinul, deși îl știu. „Sisif are de dovedit nu faptul câ poate reține stînca în vîrf, ci că o poa­te sui. Iată, cred, înțelepciunea de care avem nevoie. Știind că vom muri, să găsim aici un ar­gument pentru a iubi și mai mult viața. Și astfel, fiecare lu­cru își va primi prețul său într-o lume unde trebuie să mergem pină la capăt în orice speranță", aflăm dintr-o tulbu­rătoare scrisoare adresată um­brei lui Camus. Un glorificator al Ithacăi, al Greciei solare, un spirit ce refuză existența pe culmile disperării nu putea scrie decit așa. O dovadă în plus a sincerității și fervorii cu care Octavian Paler crede câ „poate mai mult decît o cultură, cei vechi ne-au lăsat o morală". In numele acesteia se polemizează postum cu Seneca (simbolul complicității, prin tăcere, al fi- losofiei cu crima) sau cu Cham- fort, scepticul pe care nici moartea nu l-a mîntuit Mă in-

re asupra adevăratelor dimensi­uni ale flagelului fascist.

Fenomenele grave generate de criza economică și socială, a ideologiei, culturii, valorilor și instituțiilor societății capitaliste, resimțite cu deosebită acuitate în special de către tinăra gene­rație, au creat și creează, fără îndoială, premise favorabile pentru acțiunile de infiltrare și racolare inițiate de cercurile neofasciste în rîndul unor tineri dezorientați și dezamăgiți de ex­periența dură a așteptărilor ne­împlinite și a întunecării șanse­lor de viitor.

Un climat propice pentru a- semenea încercări îl constituie însă atitudinea de toleranța, de minimalizare a acestui pericol, deși experiența istorică a dove­dit ca tocmai printr-o astfel de atitudine fascismul s-a putut dezvolta și a căpătat proporții monstruoase, aducînd omenirii daune incalculabile și supunînd întreaga civilizație umană unei primejdii fără precedent. în Germania anilor ’30, mase de tineri și organizațiile lor de di­ferite orientări politice, filozo­fice, ideologice, religioase, in­clusiv organizațiile confesionale ale tineretului evanghelic și ca­tolic, avînd vederi opuse fascis­mului, au fost, datorită pasivi­tății și lipsei de unitate, mar- ginalizate și subordonate prin

Folosirea intensivă a mașinilor și utilajelor

(Urmare din pag. J)

intensă a mașinilor și utilajelor. Anul acesta plusul se datorește și polideservirii pe care am in­trodus-o în urma cu două luni. In prezent polideservirea se a- plică la noi la 143 mașini. La sfîrșitul primei etape in aceas­tă acțiune vor fi cuprinse 368 mașini".

împreună cu subinginerul Ion Labuneți, membru al comitetu­lui U.T.C. pe întreprindere, am căutat să ajungem la citeva ini­țiative și acțiuni uteciste care s-au dovedit eficiente. Deoarece acestea sînt numeroase, le vom consemna lapidar. La Fabrica de excavatoare, de pildă, întrucît formațiile care au sarcina să efectueze reparațiile la utilaje nu reușeau la un moment dat să facă față, comitetul U.T.C. de aici a organizat o acțiune de reparare a mașinilor. O acțiune asemănătoare a avut drept scop confecționarea tăvilor de recuperare a apei de răcire la 20 de strunguri. în timpul va­canței de primăvară a elevilor,

Fiecare lucrareexecutată la timp optim

(Urmare din pag. 1)

facem pe cooperatori să gîndeas- că într-un chip nou despre producție" — oglindește răs­punderea pe care harnicii și pricepuții lucrători ai pâmintu- lui o traduc in fapte de muncă, în recolte tot mai mari, de care sînt direct interesați cu toții.

Plantele resimt lipsa apei, iar activitatea de irigații,

lipsa de organizareTînăra Elena Căci, inginer-șef

a-1 cooperativei din Costești, se arată îngrijorată de șirul neîntrerupt al zilelor cu arșiță. Ne spune : „Facem tot ce este posibil pentru a contracara e- fectele secetei. în primul rînd la grădina de legume unde trei agregate funcționează continuu. Avem aici 60 ha cu diverse sor­timente de legume, care ne-au adus rezultate frumoase. Și lu­cerna, pe 20 ha, primește zil­nic apă din iazul apropiat. Dar nu sîntem mulțumiți de felul în care se prezintă sfecla de zahăr,

treb însă dacă polemica împo­triva relativismului trebuia să fie întotdeauna atit de rezolu­tă. Socotesc și . eu, împreună cu autorul acestor exemplare epis­tole în eternitate, că „nuanțele, șoaptele sînt ale celor care au timp". înseamnă oare că acești oameni trebuie evitați ? Exclude optimismul demersul rațional, bazat întotdeauna pe îndoială? în consecință mă întreb de ce-și ascunde atît de metodic a doua natură acest tulburător moralist.

Adevărurile mari su­portă terapia îndo­ielii. Nu scăpăm de întrebări, oco- lindu-le cu preme­ditare. îmi amin­

tesc o confesiune romantică din volumul de versuri al lui Oc­tavian Paler Umbra cuvintelor: „Avem și noi o față nevăzută de soare / Și poate de aceea ni s-a dat sîngele / Să ardă în noi, / luminîndu-ne fața nevăzută de soare". Literatura perenă se naște din jocul antinomiilor, din intersectarea stărilor contrarii. La fel și morala. Crede intens cel care în prealabil s-a îndoit. Iată de ce mă socot dator să repet citeva întrebări pe care sînt sigur că și Octavian Paler și le-a pus. O calitate primor­dială a Scrisorilor... constă toc­mai in perpetua incitare la re­flecție. Ca arsă de un puternic acid, indiferența nu-și găsește locul în fața lor. Tocmai din a- ceastă cauză aș relua, înscri- indu-mă, sper, în chiar dialec­tica autorului, unele concluzii apodictice. Una dintre acestea privește raportul literaturii cu boala. Pantheonul umanității e plin de suferinzi : Nerval, Kleist, Van Gogh, HOderlin, Baudelaire, Dostoievski. Noi ro­mânii putem adăuga acestei su­mare înșiruiri sincopa tragică a

forța dictaturii naziste organi­zațiilor tineretului hitlerist.

Schimbări de proporții s-au produs însă în mentalitatea si conștiința tinerei generații din zilele noastre. Pretutindeni, co- vîrșitoarea majoritate a tinere­tului se afirmă ca o puternică forță a păcii, democrației și progresului social. Procesul de consolidare a unității de acțiune în realizarea aspirațiilor comut ne a maselor de tineri a deve­nit ireversibil. O asemenea for­ță socială, pe plan național și mondial, nu poate fi răsturnată, dezorganizată sau convertită în totalitate de recidiva neofascis­tă, indiferent de breșele vre­melnice create în rîndul unei părți a tineretului. Demonstra­țiile, puternicele acțiuni de pro­test ale tineretului și studenți­lor din statele capitaliste, ma­nifestările de solidaritate anti­fascistă ale tinerilor din diferi­te țări ale lumii, reprezintă o mărturie a faptului că tinerii din zilele noastre, organizațiile lor progresiste și democratice, nu doresc să asiste pasiv la re­învierea unuia dintre cele mai abominabile fenomene ale tre­cutului — fascismul.

Ar fi însă o gravă eroare să subestimăm lecțiile istoriei și, în caz particular, ravagiile pe care le poate declanșa chiar și o minoritate, astăzi aparent ino­fensivă, de propagatori al ex­tremismului fascist.

Proliferarea activităților neo­fasciste — politice și paramili­tare — a practicilor fasciste, politica acestora de învrăjbire a popoarelor impun întărirea cu maximă energie a luptei unite a maselor de tineri și a organi­zațiilor lor' progresiste șl demo­cratice pentru a contribui la combaterea și stăvilirea defini­tivă a acestor manifestări. Este o îndatorire cerută de interese­le supreme ale cauzei păcii și colaborării internaționale, de In­teresele întregii umanități, de viitorul însuși al tinerei gene­rații.

PETRE DATCUL

50 de mașini din cele două ate­liere școlare au fost reparate și vopsite de tineri. La Fabrica de excavatoare era o mașină de rectificat care nu putea fi în­cărcată la sarcina maximă din lipsă de comenzi. (Ceva asemă­nător cu mașinile de la C.C.H). Tinerii au modificat-o și acum este folosită pentru rectificarea statorilor de la roata motoare. In cazul mai multor mașini, a unor freze și strunguri, pentru eliminarea timpilor morți unii tineri, între care muncitorul ino­vator Ștefan Sighinaș, au con­ceput și realizat, dispozitive care permit schimbarea- pieselor de prelucrat în timpul mersului, deci fără a se opri nici o clipă mașinile. Atingerea limitei ma­xime, — funcționarea continuă a mașinilor unelte, — deschide noi și fructuoase perspective, care pot fi realizate însă numai printr-un permanent efort crea­tor în procesul de producție. Experiența fruntașilor, bogată și extrem de sugestivă, arată toate drumurile care duc spre un in­dice vîrf.

cultivată pe 80 ha ; răsărirea este neuniformă, iar plantele se dezvoltă anevoie". In așteptarea ploii, cooperatorii, mobilizați'de inginera Elena Căci au săpatoun canal de desecare. Din el Jpa este dirijată pentru irigarea ji- nor noi suprafețe. Și la cocA- rativele din Frumușica sau palău, sursele de apă sînt fo­losite zi și noapte. Au apărut însă și carențe în organizarea activității de irigații. La Ml- hăileni, oele 20 ha ocupate cu plante furajere, prinse în pla­nul de frigații, resimt puternic lipsa de apă, în timp ce stația de pompare, continuă să stea nefolosită, deoarece nu este a- sigurată sursa de apă. Pe de altă parte, la Bobulești, nu au fost pregătiți motopompiștli. Oare ce se mai așteaptă ? În­trucît actuala stare de lucruri comportă riscuri evidente pri­vind îndeplinirea sarcinilor de producție, in toate unitățile tre­buie să se intervină prompt pentru înlăturarea unor astfel de neajunsuri. Acum, cit nu este prea tîrziu !

inteligenței lui Eminescu. Un spirit cercetător deviat pe direc­ții secundare a anexat geniul maladiei. In acest chip, geniile devin făpturi lombrosiene, acci­dente ale naturii. Nimic mai normal, deci, decit incriminarea severă a acestei inepții. Indig­narea lui Octavian Paler împo­triva celor care cred ca „arta e o problemă clinică", vine firesc. Subscriind la justificata minie, nu pot să nu-mi pun întrebări cînd întîlnesc această interoga­ție: „De ce n-am spune că Tolstoi datorează sănătății sale tot atît cît datorează Dostoiev­ski bolii sale?". Dar ține sănă­tatea locul talentului ? Cîți inși robuști au scris Război și pace? Probabil că „valoarea se naște și dintr-o inimă fericită". Dar erau mai convingătoare exem­plele. „Sănătosul" Tolstoi a fost fericit ? Jurnalul său nu ni-1 a- rată deloc așa. Pînă la proba contrară se pare că premisa cea mai probabilă a operei memo­rabile rămîne cea indicată de Maiorescu: „Dar, in definitiv, ce e mai bine : să rănești scoica pentru a avea mărgăritarul?, sau să te lipsești de mărgăritar, dar să fii lipsit și de rănire ? După ce a trecut rana, e bun mărgăritarul".

Dincolo de toate întrebările pe care le poate stîmi (și orice carte adevărată are acest statut privilegiat), Scrisorile imagina­re alcătuiesc un decalog al iu­birii (înțelese ca drum spre a- devăr), al încrederii și speran­ței. în paginile lor un spirit treaz, un cărturar de excep­ție se clarifică pe sine, clatifi- cîndu-i și pe alții, îndemnîn- du-i decis să-și asume „clipa".

IOAN ADAM•) OCTAVIAN PALER, Scri­

sori imaginare, Editura Emines­cu, 1979.

30 AUGUST 1979O DATĂ CARE TREBUIE SĂ MARCHEZE FINALI­ZAREA MONTAJULUI DE

CONDUCTE

La instalația de piroliză de la Teleajen, termenul de punere în funcțiune se apropie. Momente decisive în numărătoarea inversă

ENERGIA-PROBLEMA CHEIEA DEZVOLTĂRII VIITOARE

Pentru recuperarea restanțelor - o singură soluție

CONCENTRAREA FORȚELOR

Ia ISlh? PT°iar<ieleR^,.rP«rH,iZAr!,nt î"tr'un s,a<“u »v»nde «ontaj. Sini așteptați Insă, in continuare, cei de ia lotul T.L.S. București, care au de executat un im portant volum de lucrării..

Cu ce eforturi o obținem, cu ce efect o folosim

In suita de anchete inițiate de ziarul nostru in scopul de a demonstra că. deși la lucrările de construct ii-montaj ale insta­lației de piroliză Teleajen restanțele sint mari, printr-un efort comun al tuturor factorilor responsabili ele pot fi recuperate, de această dată ne-am propus să vedem care sint stadiile și ritmul de execuție pe șantier, greutățile cu care se confruntă construc­torii. Totodată vom face și citeva referiri la măsurile concrete ce au fost luate pentru eliminarea cit mai grabnică a deficien­țelor semnalate in precedentele anchete.

Un raid-anchetă întreprins pe șantier, prilej cu care am sur­prins și prin imagini fotografice citeva aspecte semnificative, de­monstrează că activitatea de montaj nu se desfășoară în con­formitate cu cerințele actuale, cu graficele de execuție stabi­lite în funcție’’de restanțele a- cumulate în perioadele * anteri­oare. Desigur? tftJbtiîe să men­ționăm stadiul avansat al lu­crărilor de construcții la plat­formă. Trustul de construcții in­dustriale Ploiești, prin măsurile întreprinse, reușind să recupe­reze toate rămînerile în urmă, în ceea ce-i privește pe mon-

Tn curtea întreprinderi’ Electrometal Timișoara este instalat un aparat de incălzit apa, cu ajutorul energiei so­lare. Tovarășul Nicolae Ilea, secretarul comitetului U.T.C., ne invită să deschidem robinetul. Apa începe să curgă, aburind. îi încer­căm temperatura, dar re­tragem repede mîna. Apa e mult prea fierbinte. Parcă nici nu-ți vine să crezi că, undeva, sub un cazan, nu arde focul. Dar nu e nici un cazan, doar două panouri colectoare de energie solară, sub care se resfiră o rețea de conducte prin care circu­lă apa, încălzindu-se. Rezer­

La semnalele criticemăsurile prompt adoptate demonstrează

că deficiențele pot fi eliminate• UN REPREZENTANT AL PROIECTANTULUI. PREZENT

PERMANENT PE ȘANTIER. „Pornind de la problemele serioase pe care le ridică actuala etapă de construcții de la instalația de piroliză și de la semnalul critic apărut in ziarul „Scinteia tine­retului" — ne spunea inginerul Mihai Duinea, din cadrul colec­tivului de montaj al I.l.T.P.I.C. București — la nivelul condu­cerii institutului nostru s-a stabilit ca eu să fiu detașat pe toată peflloada construcției aici, la Teleajen. Personal cred că măsura eș^r binevenită. Fiind aici, in șantier, am posibilitatea să găsesc șA-ezolvarea cea mai operativă la unele necorelări din proiecte. As dori să fac si precizarea că am adus și documentația de pro­iectări, care poate fi consultată in cadrul biroului de asistență tehnică pe care l-am amenajat cu sprijinul beneficiarului". Una din probleme a fost deci soluționată ! Rămîne încă sub semnul întrebării completarea și recondiționarea machetei, principal in­strument de lucru pentru montori. Interlocutorul nostru ne-a asigurat că și aceasta va fi rezolvată în cel mai scurt timp.

• A FOST RESTABILIT CONTACTUL BENEFICIAR-FURNI- ZORI. UTILAJELE VOR FI LIVRATE PE ȘANTIER IN CEL MAI SCURT TIMP. Legat de aspectele critice in ceea ce pri­vește unele necorelări ale termenelor de livrare, stabilite de furnizori, cu cele determinate de graficele de montaj, pe șantier, de la inginerul Constantin Cojocaru aflăm că beneficiarul a luat legătura cu furnizorii respectivi — I.U.C. „Grivița roșie", I.E.P.A.M. Birlad, „Automatica" București și C.C.P.T.F. „Grivija roșie" București — primind din partea acestora asigurări că utilajele contractate vor sosi pe șantier la datele stabilite pentru montaj. De menționat că de această dată contactul s-a făcut p. in intermediul unor delegați, nu așa cum s-a procedat pina acum prin... telexuri, adrese, scrisori sau telefoane.

• SE AFLĂ ÎN STADIU AVANSAT VOPSIREA ȘI CONSER­VAREA UTILAJELOR MONTATE. Rezolvindu-se divergențele și neînțelegerile survenite în legătură cu conservarea utilajelor montate. lucrare ce trebuia să se facă de mai mult timp, in urma intervenției ziarului nostru T.M.U.C.B.-ul a trecut la vop­sirea șl conservarea tuturor instalațiilor. Lucrarea este in stadiu avansat, urmind a fi finalizată in scurt timp, după cum ne-a asigurat inginerul Nicolae Androne, șeful lotului piroliză al acestui trust de montaj.

ION D. CUCUVASILE RANGA

(Urmare din pag. I)

nă pentru noi mai mult decît un sentiment motivat doar in planul afectiv. El este un pu­ternic sentiment social, rațiunea însăși de-a fi. Modul lui de manifestare nu privește doar trecutul. Patriotismul socialist antrenează în gradul cel mai înalt colectivitatea, prezentul și viitorul ei, idealurile și intere­sele sale. Patria reprezintă bio­grafia noastră colectivă, con­știința destinului unanim pentru a cărui împlinire milităm zi de zi, ceas de ceas.

Glorificînd lupta, munca, lim­ba și cultura poporului, eroice­le sale tradiții de luptă, senti­mentul patriei se îmbină cu dragostea nemărginită față de partid, cu atașamentul fierbinte față de idealurile socialiste și comuniste de muncă și viață, cu hotărîrea de a înfăptui ne­abătut politica partidului, de a sluji în mod exemplar și a pune pe prim plan interesele societății — condiția de fapt a realizării și satisfacerii intere­selor și aspirațiilor proprii.

Subliniind interdependența dintre patriotism și responsabi­litatea comunistă, tovarășul Nicolae Ceaușescu arăta : „E- ducația politică și cultural-știin- ții'ică trebuie să fie pătrunsă de nobilele idei ale patriotismului ■ocialist, să cultive dragostea

tori merită a fi subliniat faptul că in grafice se află montajul sistemelor tubulare la cuptoare­le de piroliză, de un real spri­jin fiind inițiativa de prefabri- care a acestora în baza T.M.U.C.B. de la Tirgu Mureș. Și la acestea însă, așa cum ne spunea inginerul Constantin Co- jocaru, șeful secției piroliză, se impune o atenție deosebită din partea lotului T.L.S. București, care nu a atacat încă lucrările de inzidiri, volumul important reclamind deja prezența aces­tora in șantier. De asemenea, lotul T.M.U.C.B. trebuie să-și completeze cit mai repede e-

ale ziarului nostru,

nemărginită pentru patria în care ne-am născut și față de care avem obligația de a-i asi­gura dezvoltarea economico-so- cială neîntreruptă, progresul multilateral, creșterea avuției materiale și a patrimoniului cultural-științific". Iată, con­densat în aceste memorabile cuvinte-îndreptar, un întreg pro­gram de activitate al organiza­țiilor U.T.C., al tuturor factori­lor educaționali, care trebuie să acționeze- permanent pentru făurirea unor trainice senti­mente patriotice. Omagiind ne­stinsa dragoste de țară a îna­intașilor, celebrind eroismul străbunilor, sistemul nostru e- ducațional trebuie să impună în conștiința fiecărui cetățean, a tinerilor îndeosebi, sentimentul marii responsabilități față de prezentul și viitorul patriei, al datoriei de a se angaja cu în­treaga energie în unanimul e- fort de propășire. Suprema do­vadă a patriotismului este în a- ceste circumstanțe MUNCA avîn- tată, creatoare, îndeplinirea e- xemplară a sarcinilor fiecăruia.

Mai mult decît oricind în tre­cut, în România acestor ani a fi înseamnă a crea. A înțelege munca drept o stare unanimă a creației este esențialul argu­ment aT iubirii de țară. A te în­scrie in primele rînduri ale frontului r construcției, a lua parte cu toate puterile minții și

fectivele de montori de pe acest șantier, prin redistribuirea ce­lor care au lucrat la instalația de cracare catalitică (o altă im­portantă investiție de pe plat­forma de la Teleajen). Afirmăm acest lucru avind în vedere că la 30 iunie trebuie încheiate lu­crările de montaj la compre- soarele de hidrogen și metanol (in prezent nefiind executate aici subturnările și montajul in­stalator anexe), iar la 30 AU- GUS» TREBUIE FINALIZAT MOWkJUL CONDUCTELOR. De asupra acestui aspectam j^istat și noi in cadrul raid®’, pornind de la numărul maraaBe linii și sisteme de^-con­ducă® revăzute a fi montai ÎP prez® — 3431 — dar din cars nu Sfeu montat decit o trei?

Latinul din punctele de lucru discutăm cu maistrul Anatolie Sirbu; cel care conduce monta­jul de conducte în „zona rece". „Noi, cei din zona rece“ — ne spune interlocutorul avem de executat un număr de 750 linii, în prezent sint montate circa 60 la sută dintre acestea. Este greu de prevăzut însă că vom finali­za lucrările pină la 30 august (?!). Cind spun aceasta am în vedere o serie de greutăți, ma­rea majoritate datorîndu-se fur­nizorilor de materiale. Ne lip­sesc o serie de reductori, teuri și armături. Noi ne-am comple­tat deja efectivul de montori, prin venirea celor care au fost detașați la instalația de cracare catalitică și prin citeva echipe specializate care au fost redis­tribuite de la Pitești. De ase­menea, pentru a reduce din timpul afectat pentru probe, am organizat formațiile pe sis­teme de funcționare a liniilor, lucrînd cu prioritate conductele mari, creindu-se posibilitatea in­

Materiale în șantier care așteaptă să fie montate.Pină una alta, montorii reclamă... furnizorii.

Fotografiile paginii: VASILE RANGA

In timp ce o macara de mare capacitate așteaptă ultimele finisări pentru a fi pusă în exploatare (sus), constructorii ridică grinzile de beton cu mina. Un efort considerabil, timp prețios irosit. De ce simplu, cînd se poate complicat ? (jos).

• •©•••• ••o o• • • • @ ® • • •brațelor la marea operă pe care o înfăptuim solidari. înseamnă a fi patriot. A înțelege că fe­ricirea individuală devine posi­bilă numai in contextul fericirii generale, că progresul întregii societăți asigură condiții supe­rioare de muncă și viață fie­

PATRIAcăruia dintre noi denotă o vi­guroasă conștiință patriotică.

Prin însăși structura sa, patriotismul socialist nea­gă individualismul, ego­ismul, pasivitatea, para­

zitismul. „Patria, spunea un cla­sic al literaturii noastre, nu e pămîntul pe care trăim din în- timplare“. Patria este o respon­sabilitate continuu asumată față de un anumit pămint și un anumit popor. înaintașii care „n-au dat niciodată locul* nostru sub soare ne sint și în această privință strălucite e- xemple. Ethosul românesc, fol­clorul, literatura noastră cultă au stigmatizat exilul, fuga, con- siderindu-le drept ipostaze ale morții spirituale și sufletești.

Una din cele mai bune echipe ale montorilor de conducte este cea condusă de Emil Diaconu, care lucrează ia estacada recorduri compre- soare. Această echipă depășește lună de lună sarcinile de plan. Cind vor atinge și celelalte formații ale lotului T.M.U.C.B. acest deziderat ?

trării în probe de presiuni pe circuite. Fluxul normal de mon­taj este îngreunat și de benefi­ciar, care nu a efectuat incă probele de presiune la unele uti­laj^. frecvent fiind nevoiți să mutăm echipele dintr-o zonă in alta a șantierului. Aceasta se traduce prin timp irosit și pro­ductivitate scăzută”... Nu putem să nu fim de acord cu maistrul Anatolie Sirbu in anumite cri­tici formulate- la adresa unor furnizori sau a beneficiarului, care nu respectă in totalitate nici ei termenii stabiliți in gra­fice. Nu sintem insă de acord cu montorii atunci cind. așa cum se observă și din imagini, exis­tă front de lueru de montaj con­ducte pe estacade și legăturile acestora cu instalația. Este ade­vărat că lipsesc unele materiale pe șantier. Dar cit va mai dtira pină a fi montate cele care zac în ștoc pe șantier sau in depo­zitul de materiale ? Pentru că valoarea acestora depășește 20 milioarte ter ’...

Un alt aspect care ne-a re­ținut atenția este neutilizarea corespunzătoare a forței de muncă. Cu toate că montorii au un serios deficit de forță de muncă in prezent (circa 200 de oameni mai puțin decît este prevăzut) insă nici pe cei care îi au nu-i utilizează corespun­zător. așa cum se vede și din imaginile alăturate.

Desigur, acestea sint numai citeva aspecte surprinse într-o zi obișnuită de lucru, care nu diminuează eforturile construc­torilor de la instalația de piro­liză, dar care trebuie eliminate cit mai grabnic. O solicită în­suși stadiul actual de execuție, total necorespunzător. Se cer luate toate măsurile pentru a elimina „risipa" de forță de muncă și de timp, pentru ca la

într-o emoționantă poezie scrisă în stil popular, Coșbuc exprima acest adevăr memorabil : „Țări străine. Mult amar, / Mult amar de cine-și lasă / Mamă și frați buni acasă... / Nu știu cum am să trăiesc / ’colo-n țările stră­ine. / Insă știu atît de bine, /

Că-n dor am să mă topesc, / Și-n veci nu-mi va bate vîn- tul / Să-mi mai văd din nou pămîntul?. Se cuvin reamintite aceste tulburătoare versuri, la care am putea adăuga atitea al­tele acum, cînd profesioniști ai dezbinării, maeștri ai intrigii și promisiunii calpe încearcă să atenteze la coeziunea națiunii noastre socialiste, să îndepărte­ze de milenara vatră oameni și familii, antrenîndu-le pe dru­mul dureros al înstrăinării. A- cești negustori de vorbe minci­noase vor să submineze convin­gerea noastră că numai aici și împreună putem făuri o țară puternică și înfloritoare. Sub cortegiul vorbelor lor înșelătoa­re se ascunde adevărul trist.Lumea capitalului, al cărei mi­

30 august să se poată raporta încheierea lucrărilor de montaj conducte, de care depinde chiar respectarea termenului de înce­pere a producției la această in­stalație.

raj este invocat adesea, este o lume răvășită pe profunde ine­chități, de lipsa securității so­ciale, de grave convulsii econo­mice. Cei ce se lasă ademeniți de astfel de sirene nu sint însă numai victimele inocente ale unei abile propagande. Ei sint, și ce trist sună acest cuvint, dezertori, inși care au abdicat de la suprema datorie de a-și sluji patria. Oamenii de bună credință de pretutindeni nu pot nutri decît sentimente de repulsie și reprobare față de cei ce comit un asemenea gest. Cu atit mai condam­nabilă este această dezertare, această navigare disperată spre un loc călduț obținut cu prețul trădării și al înstrăinării, în condițiile României de azi, țară care, lichidînd dureroasa moște­nire a trecutului, se înscrie in rîndul statelor cu mari realizări și perspective economice.

Sintem un stat cu urț ritm de dezvoltare economică ce ne situează pe un loc fruntaș in ierarhiile in­

ternaționale. Avem ambițiosul proiect de a deveni la mijlocul deceniului viitor o țară cu . o dezvoltare economică medie. Nutrim certitudinea că visul va deveni faptă, fiindcă la temelia lui stă munca noastră avintată.

Uriaș șantier, România anului 35 de la eliberarea de sub do-

APELE GEOTERMALE (IV)

Rezervele energetice secunda­re. geotermice. cu temperaturi pînă la 60 gr. C., încă nevalori­ficate. reprezintă un potențial pe care nu ne putem permite să-1 neglijăm. Ce ne arată analizele de pină acum ? Din forajele e- fectuate, majoritatea izvoarelor au sub 60 gr. C. Nici debi­tul nu este dintre cele mai bogate. Majoritatea au pină la 15—20 1 s și numai citeva pină la 35 Î s. Realizarea unor insta­lații mari se pare că nu va fi eficientă. Specialiștii au luat însă in considerare diverse mo­dalități mai simple de valorifi­care a acestui potențial dar cu eficiență economică corespun­zătoare. Inginerul V. Stoenescu, din compartimentul ..Noi resur­se energetice" al ICEMENERG, se referă la citeva dintre ele.

— Utilizarea izvoarelor terma­le ca apă caldă, menajeră, pen­tru încălzire în combinație cu instalații clasice, a serelor. în industrie etc : recuperarea căl­durii din aceste ape cu ajutorul pompelor de căldură, in scopul preparării apei calde pentru con­sum : folosirea lor pentru pro­ducerea de energie electrică etc. ar fi cele mai simple și mai la indemină întrebuințări. O mo­dalitate deosebit de economică

I se anunță a fi valorificarea în trepte a apelor termale, ca de

i exemplu : prima fază — produ- ' cerea curentului electric ; a doua ’ — extragerea căldurii pentru ' prepararea apei calde și trata- j mente balneare : a treia — în- i călzirea solului (agrotermă} pen- I tru intensificarea creșterii plan- I telor : a patra — dirijarea ei I spre heleștee. in crescătorii de

pești și alge. Un început in acest sens s-a făcut in municipiul Oradea. în prima fază apa ter­mală este utilizată la încălzirea dispensarului TBC: în faza a doua este trimisă în piscina ho-

1 telului „Dacia*, iar in a treia | fază pe acest ..flux*, in ștrand.

Rezultatele sint promițătoare.Valorificarea integrală a aces­

tui potențial energetic geotermal — in comparație cu producerea

l aceleiași cantităti de căldură cu combustibili clasici in cen­trale termice — ar conduce- la' o

, economie anuală de circa 700 000 tone combustibil convențional, în treapta a doua de valorifica-'

j re a apei geotermale (sub 40 gr.C.) in scop de agrement-trata-

( meni balnear și de încălzire a I solului.

— Ce s-a realizat practic pînă I în prezent ?I — Prin sondajele efectuate în j diferite scopuri (cercetare geo­

logică sau explorare) în special I în zona de vest a țării a fost I realizat un număr important de

obiective la care apele geoter­male asigură acoDerirea nece­sarului de căldură. Intre aces­tea: 9 ha de sere legumicole, 1 560 apartamente (apă caldă de consum), 4 clădiri sociale (în­călzire aDă de consum). 2 băi publice, 3 baze de tratament, bazine de agrement, încălzirea unor ferme zootehnice, bazine piscicole și altele. Energia to­tală provenită din apele geoter­male ce se utilizează în pre­zent reprezintă un echiva-

I lent de circa 22 000 tone| cc.'an. Fată de producerea aces- j tei energii în centrale termice,

pe bază de combustibili clasici, j utilizarea energiei geotermice

realizează in orezent economii de combustibil de circa 2 700 t/an. O experiență interesantă se face !a Secuieni. unde gazul me­tan ce se degajă din apa termală este captat și întrebuințat pen^ tru reîncălzirea apei destinată serei legumicole.

— Există deci suficiente do­menii de aplicare, există și teh­nologii moderne de valorificare a acestor resurse. La ce realizări în perspectivă ne putem aș­tepta ?

— Se lucrează în mai multe centre din țară, continuă ingi­nerul Stoenescu. la extinderea utilizării soluțiilor amintite cu precădere pentru încălzirea se­relor. pentru crescătoriile de pești, topitoriile .de in și cînepă etc. La I.P.C.T. București se lu­crează acum la realizarea unor instalații tipizate pentru valo­rificarea apelor termale in pre­pararea apei calde de consum și pentru încălzire, ceea ce va re­duce considerabil cheltuielile de investiții, va ușura utilizarea lor pe plan local.

INEPUIZABILA CĂLDURĂ SOLARA (V)

In aceste zile va începe con­strucția celei de a doua centrale

minația fascistă oferă condiții de afirmare tuturor, de mani­festare a vocației noastre de constructori. Spre orizontul ge­neros al deplinei împliniri se îndreaptă vertiginos muncitorul și țăranul, tehnicianul și poetul, arhitectul și omul de știință. Fiecare în parte și toți împreu­nă se bucură de condiții de muncă și viață incomparabil mai bune în viitor, mai bune decît în trecut. Fiecare va avea, cu siguranță, condiții și mai bune în viitor, va beneficia de o bunăstare materială și spirituală sporită. Apropierea acestui moment stă în puterea noastră, a tuturor cetățenilor patriei, de orice profesie și ori­ce naționalitate. Sintem cu toții ctitorii unei opere istorice de care ne legăm conștiința și fapta.

In acest tumult tinerei gene­rații îi revine în mod firesc un rol deosebit. Sentimentul patrio­tic reprezintă pentru tînărul României de azi un legămînt pe viață, un ferm angajament de a sluji mai bine țara, prezen­tul și viitorul ei. ridieîndu-și nivelul de pregătire profesiona­lă, științifică și culturală, spo- rindu-și aportul în cîmpul mun­cii, spațiul esențial al 'autode- pășirii, al împlinirii personalită­ții. Tinerețea noastră se înscrie în istorie sub stema luminoasă și eternă a patriei.

electrice solare din lume. Va fi amplasată în imediata apropiere a ICEMENERG-București ; pe un teren viran și este realizarea științifică și tehnică a mai mul­tor specialiști români, de la mai multe institute de speciali­tate și întreprinderi industriale. Prima centrală de acest fel a fost construjtă de francezi în Mexic. Cea românească va în­cepe să producă in 1980. Des­pre caracteristicile ei ne vorbeș­te inginerul Eugeniu Butnaru, unul dintre autorii ei de la ICEMENERG.

— Cercetările noastre în do­meniul electroenergeticii solare au început în 1976. avind ca obiect conversia termodinami-

Știința și tehnologia ro­mânească în căutarea și valorificarea de noi sur­

se energetice

că a energiei solare în energie electrică, folosind cicluri de joasă . temperatură (70 gr. C.). Ca perspective, se. prevede ca în perioada 1981—1985 să trecem și la conversia termodinamică de înaltă temperatură. Centra­la pe care o construim acum fo­losește colectoare solare plane fabricate la întreprinderea de frigidere din Găești. Ele sînt rezultatul cercetărilor între­prinse de specialiști de la ÎNCERC, INCREST și ICEM­ENERG.

In principal, centrala dispune de un grup turbogenerator cu freon, care transformă căl­dura in energie electrică și este de concepție proprie. EI a fost realizat în colaborare cu ICPIAF Cluj-Napoca. întreprinderea „E- nergoreparații" București și La­boratorul de mașini electrice de la ICEMENERG. Grupul merge la parametrii scăzuți, la tempe­raturi de 70 gr.C. și are o pu­tere de 30 KW. Foarte impor­tant este faptul că acest grup poate fi folosit pentru valorifi­carea oricărei surse de căldură cu o' temperatură minimă de 80 grade Celsius. La rîndul lor. colectoarele plane sînt utiliza­bile" oriunde se poate folosi e- nergia solară pentru producerea de apă caldă. Pentru încălzirea unui apartament format din trei camere, de pildă, sînt necesare doar 8 mp de colectoare solare. Fabricarea lor într-o mare în­treprindere cum este cea de la Găești se face la un preț de cost redus, ceea oe asigură ren­

Stația soarelui„Jimbolia 1“

De doi ani la întreprinde­rea de produse ceramice din Jimbolia funcționează o sta- ție-pilot de cercetări aplica­tive pentru utilizarea ener­giei solare in uscarea cără­mizilor. Ea a fost concepută, proiectată și executată de cadrele tehnice și muncitorii uzinei, cu concursul profeso­rilor și studenților de la In­stitutul politehnic „Traian Vuia" din Timișoara.

— A trecut suficient timp de la punerea stației in funcțiune pentru a putea trage o concluzie. Care este deci concluzia dumneavoas­tră in ceea ce privește posi­bilitatea utilizării energiei solare in scopuri industriale, cu mijloace proprii ?

— Am uscat in această perioadă, ne răspunde tova­rășul Aurel Herișanu, direc­torul întreprinderii, in bate­riile sale, in condiții de e- ficiențâ corespunzătoare, ci­teva milioane de corpuri ce­ramice, economisind anual în jur de 320 tone combustibil convențional. Rentabilitatea stației solare „Jimbolia 1“ este, așadar, cit se poate de evidentă, de aceea ne-am și propus să mai construim încă două, asemănătoare. Ele vor intra in exploatare cel mai tirziu la anul.

Despre capacitatea și ca­racteristicile stației-pilot. ne vorbește inginera Voichița Vinătoru :

— Uscam cu ajutorul ei cite o sută de mii de blocuri și corpuri ceramice in echi­valent format normal, in­tr-un ciclu de 7—14 zile. Îna­inte, această uscare se făcea în camere cu combustie. In sezonul de vară, cu soare pu­ternic, ciclul de uscare se reduce la 3 zile. Iarna și toamna, cind căldura colec­tată de la soare este mini­mă, o suplimentăm cu aer

în fabricație Boilerul solar"

tabilitatea investiției. Cu toate acestea, deocamdată, economice rămîn doar centralele solare pentru încălzire și prepararea apei calde, de aceea se și pre­vede ca în viitorul apropiat să se construiască in țară citeva mii de case solare.

Realizarea centralei electrice solare, deși necompetitivă deo­camdată, ca eficiență, a permis punerea la punct a unor tehno­logii cu largă aplicabilitate. So­luția grupului turbogenerator, spre'exemplu, este imediat a- plioabilă în valorificarea resur­selor energetice secundare din industrie, pentru transformarea căldurii reziduale in energie electrică. Primii pași în acest domeniu s-au și făcut deja cu rezultate dintre cele mai bune.

'■— Conversia termodinamică a energiei solare în energie elec­trică, așa cum spuneați, e unul dintre obiectivele cercetărilor specialiștilor noștri și nu cel mai spectaculos. Care ar fi deci ce­lelalte domenii în care energia solară va înlocui energia cla­sică, pe bază de combustibili ?

— Deja, colegii noștri de la INCREST, coautori ai colectoa­relor solare plane, care produci căldură pînă la 50—60 grade C., intervine inginerul Constantin Bilegan, au făcut cu ele prime­le aplicații' la uscătoria de cărămidă de la Jimbolia. Be­neficiarii sint cit se poate de mplțumiți de randamentul lor. O* altă aplicație s-a făcut la în­călzirea unei ferme de taurine. Acum, ei au in vedere construc­ția unei case solare la Neptun și realizarea unor instalații pen­tru încălzirea apei în 1 industrie.

Două importante realizări a- parțin specialiștilor» de la ÎNCERC. Este vorba de casele solare de la Cîmpina între care una este concepută cu sistem de utilizare a energiei solare nu­mai pentru încălzirea camerelor, iar cealaltă atit pentrtf încăl­zire, cit și pentru prepararea apei calde. Pe litoralul Mării Negre funcționează, de aseme­nea, instalații similare la pre­pararea apei calde menajere cu care sînt alimentate trei mari hoteluri (1 200 locuri). Alte in­stalații solare funcționează in același scop la Vălenii de Mun­te și la Slănic Moldova.

Abordarea acestor cercetări din mai multe perspective și in mai multe colective care țin însă o permanentă legătură între ele, va determina, fără îndoială, gă­sirea celor mai economice teh­nologii pentru utilizarea pe scară largă a energiei geoter­male și solare și reducerea pe această cale a consumului de combustibil.

ROMULUS LAL

cald, insuflat de la o came­ră de combustie. Dar și așa stația rămine eficientă și a- sigură o importantă econo­mie de combustibil. în ceea ce privește construcția ei, e cit se poate de simplă. Sus, pe acoperișul halqi, sint in­stalate panourile colectoare, de la care aerul încălzit este trimis prin ventilație in ba­teriile de uscare. Valoarea investiției nu depășește .un milion și jumătate de lei, dar următoarele vor fi și mai ieftine.

— Unde s-ar putea gene­raliza această modernă „teh­nologie" de uscare a cără­mizilor ?

— In toate întreprinderile de produse ceramice din țară și sînt. dacă nu mă în­șel, peste 20 unități cu pro­filul nostru. Deci, dacă fie­care și-ar construi cite o stație solară, după tipul ce­lei construite de noi, cu mij­loace proprii, s-ar economisi de douăzeci de ori mai mult combustibil de cit am de­monstrat noi că se poate e- conomisi intr-un an. Aceas­ta ar însemna 6 400 tone a- nual, la o capacitate a sta­ției de 100 000 produse in­tr-un ciclu. Dar, practic, ca­pacitatea lor poate fi dubla­tă sau triplată, in funcție de nevoile fiecărei întreprinderi iar economiile vor crește și ele in proporție directă cu capacitatea bateriilor de us­care și suprafața panourilor colectoare. Experiența noas­tră ne permite să afirmam că intr-un viitor foarte apro­piat stațiile solare vor pre­lua intr-o măsură tot mai mare sarcina combustibilului clasic, întrebuințat in uscă- toriile industriale. Cu cit le vom extinde insă mai repe­de, cu atit va fi mai mare ciștigul pentru economia na­țională.

vorul are o capacitate de 80 de litri. Atît cit îi trebuie unei gospodării. Apa se în­călzește pînă la 45—50 de grade. Aparatul nu-și înce­tează activitatea nici iarna. Pentru aceasta, constructorii să-i i-au atașat și un boiler electric de rezervă, care va intra în funcțiune doar a- tunci cînd căldura solară, captată, este insuficientă. Sintem informați că în 1980 aparatul de încălzit apa cu ajutorul energiei solare va intra în fabricația de serie, ca bun de consum pentru orice gospodărie.

AGENDTELEGRAM

Tovarășului NICOLAE CEAUȘESCUSecretar general al Partidului Comunist Român,

Președintele Republicii Socialiste România

Tovarășului ILIE VERDEȚPrim-ministru a! Guvernului

Republicii Socialiste RomâniaIn numele Comitetului Central el Partidului Muncitoresc Socia­

list Ungar, al Consiliului Prezidențial, guvernului si poporului un­gar, vă exprimăm sincere mulțumiri pentru salutările si urările de bine transmise cu prilejul sărbătorii noastre naționale, cea de-a 34-a aniversare a eliberării Ungariei.

Sîntem convinși că prietenia ți colaborarea dintre partidele ți popoarele noastre se vor adinei în continuare, in spiritul marxism- leninismului și internaționalismului socialist.

Urăm poporului Republicii Socialiste România succese in acti­vitatea de construcție socialistă.

JANOS RADARPrim-secretar al Comitetului Central

al Partidului Muncitoresc Socialist UngarPAL LOSONCZI

Președintele Consiliului Prezidențial al Republicii Populare Ungare

GYORGY LAZARPreședintele Consiliului de Miniștri

al Republicii Populare Ungare

Excelentei Sale NICOLAE CEAUȘESCUPreședintele Republicii Socialiste România

In numele meu, precum și al poporului și guvernului Republi­cii Democratice Sudan adresam Excelenței Voastre recunoștința noastră pentru mesajul de felicitare adresat cu ocazia celei de-a 10-a aniversări a Revoluției din Mai.

Asigurăm pe Excelența Voastră că relațiile și legăturile puter­nice de prietenie și cooperare existente intre țările noastre se vor dezvolta și întări în continuare, spre binele și bunăstarea popoare­lor noastre, precum și în folosul cauzei păcii și securității interna­ționale.

Primiți, vă rog, Excelență, asigurarea considerăției noastre celei mai înalte.

GAAFAR MOHAMMED NIMEIRIPreședintele Republicii Democratice

Sudan

Excelenței SaleDomnului NICOLAE CEAUȘESCU

Președintele Republicii Socialiste Româniaîn numele guvernului, poporului argentinian, precum și al meu

personal, vă mulțumesc pentru amabilul mesaj pe care ați binevoit să-1 trimiteți cu ocazia sărbători» naționale.

Adresez, la rîndul meu, cele mai bune urări de prietenie și co­laborare pentru stringerea legăturilor care unesc cele două țări ale noastre.

General locotenent JORGE RAFAEL VIDELA

Președintele Națiunii Argentmre-.e

Miercuri dimineața a părăsit Capitala Jagjlvan Ram, vice- prim-ministru și ministrul a- pârârii al Indiei, care in fruntea unei delegații militare a făcut o vizită otiaală in țara noastră.

La invitația ministrului afa­

E

cerilor externe. Ștefan ‘Andrei- miercuri dupâ-amiază a Tosft :a Capitală doamna Lise -âester- gaard. membru a! gitvcrr.oî danez, ministru fără portoioi-j in Ministerul Afacerilor Externe, care face o vizită in țara noas­tră.

Cu prilejul zilei naționale s Suediei, ambasadorul acestei țări la București. Lars Erik Hed- strom. a oferit miercuri o re­cepție.

In sala de conferințe a hote­lului „Internațional" din Mamaia, * s-au deschis miercuri lucrării? seminarului internațional cu tema „Planificarea și dezvol­tarea turismului pe litoral44, or­ganizat de Ministerul Turis­mului In colaborare cu Cen­trala O.N.T. „Litoral" și Institutul pentru economia co­merțului interior și turismului.

Indus in manifestările orga­nizate in cadrul Anului turistic balcanic, seminarul, la care participă specialiști In proble­mele turismului din Bulgaria, Grecia, Iugoslavia, Turcia și România, precum și din Anglia, Cehoslovacia. Finlanda, Polonia, Ungaria și U.R.S.S., este menit să contribuie Ia mai buna cu­noaștere a realizărilor și preocu­părilor fiecărei țări in domeniul care face obiectul dezbaterilor, și prin aceasta Ia extinderea colaborării redproce.

Participanții la seminar, ale cărui lucrări se vor desfășura între 6—9 iunie a.c., au fost sa­lutați, In numele organizatorilor, de tovarășul Ion Tudor, prim­adjunct al ministrului turismu­lui.

DE LA CENTRUL DE FIZICA PAMÎNTULUI

ȘI SEISMOLOGIECentrul de fizică a pămîntu-

lui și seismologie comunică : în ziua de 6 iunie 1979, la

orele 14.59 minute, 26 secunde, s-a produs In regiunea Vrancei, la adincimea de 40 km, un cu­tremur cu magnitudinea de 4,4 (scara Richter).

Intensitatea cutremurului în zona epicentrală a fost de 4 grade (scara Mercălii).

Cutremurul a fost simțit la Vidra. Focșani. Tecuci, precum si In alte localități din zona epi­centrală.

Nu s-au produs nici un fel de pagube materiale.

CONSFĂTUIRE CONSACRATA PERFECȚIONĂRII PROFESIONALESub egida Ministerului Edu­

cației și Invățămintului, Uniunii Generale a Sindicatelor din RornârU, Ministerului Muncj și Comitetului de Stat al Plani­ficării. miercuri a avut loc la București o consfătuire consa­crată perfecționării profesionale

. SQoalului muncitor din toa­te ramurile economiei naționale.

Au participat reprezentanți aî ministerelor economice și ai centralelor industriale, ai unor organe centrale ale administra­tei de stat, directori ai centrelor

Tot o vocație a construcției(Urmare din pag. I)

de formațiile de circ care se abă- teau prin mărginașul nostru tirg de negustori de cereale și de pînzeturi. de măcelari și brutari hapsîni, de fetișcane care, seara, Însuflețeau casele și grădinile caselor cu muzica dulce a pia­nelor și a viorilor".

Acesta era locul în care avea să revină mult mai tîrziu, după cum spune: „într-o zi, plicti- sindu-mă peste măsură de ora­șul de lingă Dunăre (Tumu Mă­gurele — n.n.) și de munca mea de acolo, mi-am cumpărat cărți de școală, de clasa întîi de liceu, mi-am adunat puținele lucruri pe care le aveam, le-am făcut legăturică și m-am dus la gară. Peste două ore mă aflam la ru­bedeniile mele din Roșiorii de Vede (...). In acest oraș vechi, mlăștinos și prăfos, așezat din vechime pe rîul Vedea, mi-am început studiile secundare la vîrsta la care, în mod normal, ar fi trebuit să mă aflfl la Uni­versitate".

(N-ar fi lipsit de interes, cred — fie și în această paranteză — și faptul că și Zaharia Stancu s-a născut „in casa unui țăran sărac, alături de zece frați și surori").

Literatura a tentat-o și pe Pa­trița Morcov, ca și desenul, dar cel mai mult a ispitit-o sportul, gimnastica. Și gimnasticii t s-a dăruit. Cu regretul că n-a putut urma la zi facultatea, a devenit un bun pedagog, un bun an­trenor.

înainte de toate acestea însă trebuie să subliniem o nouă per­formanță realizată în familia Morcov: primul bacalaureat, obținut prin Patrița. în solul dezmiriștit al Măldăenilor se im- plîntau trainice rădăcini intelec­tuale.

La Casa de copii din Siliștea, unde a lucrat, după absolvirea liceului, ca educatoare i se spu­nea „Domnul Trandafir", pentru cunoștințele și blindețea sa, pen­tru vocația de dascăl. Așadar, încă o performanță, dacă avem în vedere că acest nou și mo­dern „domn Trandafir" avea 18 ani, că intelectualitatea Măldă­enilor se concretiza prin expre­siva profesie de dascăl.

Și din nou au urmat ani; de

de perfecționare din București și alte orașe.

Lucrările consfătuirii au ana­lizat, în spiritul documentelor de partid și al sarcinilor rezulta­te din recenta ședință a Comi­tetului Politic Executiv al C.C. al P.C.R., obiectivele ce urmea­ză a fi îndeplinite pînă la sfîr- șitul cincinalului pe linia ridi­cării nivelului de pregătire teh- nico-profesională, a reciclării și perfecționării profesionale a personalului muncitor din toate unitățile economice și sociale.

muncă și viață, de bucurii, oa și păreri de rău pentru neizbutiri ori drumuri ocolitoare spre țe­luri. Un drum ocolitor a fost în­săși urmarea facultății la fără frecvență ; o reținea în satele teleormănene desigur vocația de dascăl, dar și nevoia de, a-și asigura cele necesare traiului zilnic.

în aceste drumuri — călătorii concrete, efective ori numai aripi de gînd și de vis — Patrița s-a întîlnit cu fericirea. O în­treb dacă noțiunea nu este prea înaltă, complexă și greu de atins, iar de aici — exagerată în discuție. „Nu —‘îmi răspunde. Dacă durerea, tristețea, eșecul au întruchipări cît se poate de concrete și nu de puține ori di­mensionate exact, atunci și fe­ricirea trebuie să cunoască anu­me feluri pe care să le înțelegi, să ți le alipești inimii, vieții tale. Cu condiția, desigur, să nu alergi după conturul de fum al morilor de vînt. Eu cind zic că mi-am descoperit fericirea la Bîrlad, am in vedere omul de care mi-am legat sentimentele și idealurile, viața, îl am în vedere pe prietenul și soțul meu. Este un fel de fericire, nu ?".

Este. Iar această fericire des­coperită de Patrița Morcov din Măldăenii Teleormanului la apa Birladului se numește Cornel Săvescu, nume ce Identifica un muncitor cu calități deosebite de la Fabrica de rulmenți.

Alți ani, alte evenimente. în­tre acestea, mai importante, amintesc : profesoara Patrița Morcov-Săvescu devine unul din cele mai bune cadre didactice din Bîrlad ; organizația orășe­nească de partid o primește in rindurile sale ; în familia Să­vescu se nasc primii copii, Lau- rențiu și Leonard.

Dar, cum spuneam și în alte rînduri, pe toți cei din familia Morcov, care pe unde s-a aflat, i-a tras ața spre locul natal. Așa s-a petrecut și cu Patrița. Și deși unele laturi ale peregrinării frizează amorul propriiP bărbă­tesc, soțul și-a urmat soția. Cu încredere, cu dragoste. Cu sigu­ranța pe care ea însăși, Patrița, o avusese atunci cînd intuise că fericirea ei se află la Bîrlad. Fericirea amîndurora cunoaște acum, in 1971, după cinci ani de

Din rapoartele prezentate și dezbaterile care au avut loc pe marginea acestora, a rezultat că, în anul 1978, peste 1 800 000 de oameni ai muncii au fost cuprinși în forme specifice de perfecționare. S-a subliniat, de asemenea, că în baza realizărilor obținute pînă în prezent și a prevederilor pentru anii 1979 și 1980, în-actualul cincinal fiecare om al muncii va fi cuprins în cel puțin o formă organizată ae perfecționare profesională.

viață moldavă, adresa Roșiorilor de Vede. El, Cornel, absolvise în Birlad, la îndemnul și cu ajuto- rul soției, liceul. în Roșiori ur­mează o școală de maiștri, iar acum răspunde de activitatea unui important atelier al între­prinderii mecanice de material rulant din localitate. Ea, Pa­trița, și-a trecut examenul de definitivat și s-a titularizat ca profesor de educație fizică la Școala generală nr. 4 din Ro­șiori.

Pasiunea profesoarei Patrița Morcov-Săvescu a rămas a- ceeași, constantă : gimnastica artistică și acrobatică. întîrzie ceasuri întregi, atentă și griju­lie, în sala de sport a școlii, în­conjurată de copii pe care-i se­lecționează din clasa I. Sini re* numite numerele de gimnastică artistică ce le prezintă la ser­bări cu elevii săi, care la dife­rite concursuri i-au adus multe locuri fruntașe pe județ. Nu-i scapă din atenție nici munca pentru sportul de performanță : cu una din eleve a ajuns pînă la Bella Karoly ; talentată fata, dar, din păcate, prea vîrstnică pentru ca să mai intre în atenția echipei naționale.

Perseverentă, tinăra profesoa­ră continuă, caută, descoperă. Se va naște, oare, o nouă Nadia Comăneci la Roșiori ? — mă în­treb eu, se întreabă ea — și pro­fesoara crede că da, este posibil ca o nouă asemenea stea să răsară și de aici, de la Roșiorii de Vede. Dacă eventual aceasta n-a apărut in chiar fiica Patri* ței Morcov-Săvescu, micuța Teo­dora (nume dat tot în... numele dragostei pentru gimnastică) un pui de om, care la doi ani exe­cută podul și șpagatul.

...Se lasă seara. Laurențiu și Leonard, colegi de clasă și ban­că, se întorc zgomotoși de la școală. Cineva aprinde un lam­padar înalt, ca un cireș alb, în­florit în grădina casei părintești din Măldăeni. Toată familia se adună în jurul mesei, în timp ce tata povestește ce mai este nou pe la fabrică. Mă retrag, nu înainte de a pune Patriței Mor­cov-Săvescu două ultime in­tre brăi : 1) — Locuiți un fru­mos apartament de trei camere, în curînd veți primi un altul, mai mare, a treia locuință, de fapt ; cu ce sentimente vă mu­tați in această a treia casă ? 2) — Ce este, după * părerea dumneavoastră, viața ? Răspuns : 1) —• „In cea de-a treia casă mă mut cu toate gîndurile și senti­mentele mele, cu satisfacția că societatea socialistă îmi^asigură un tra» demn și confortabil. dar și cu înțelegerea datoriei de a onora pe deplin această,' ca să zic așa, învestitură sofflftlă44. 2) — „Nu-mi pot îngăduită dau definiții, filozofice, dar prgd fără rezerve în îndemnurile^poetului Coșbuc. care spune : „Q juptă-i viața, deci te...lupta, cu?2ragoste de ea, cu dor". Toată vîața mea a fost, este și va fi o Mâță de luptă, de dragoste și dor“.

Pe cițiva quadrați

• Un aport deosebit aduc tinerii întreprinderii textile „Dunăreană" Giurgiu la realizarea sarcinilor de export. Zil­nic, după program, echipe de uteciști lucrează la sortat și ambalat marfă pentru beneficiarii străini • La blocurile 307 și 308 din orașul Urziceni s-au constituit adevărate șantiere ale tineretului pentru executarea grabnică a finisajelor. • Corespondentul nostru Gh. Cazacu din Zimnicea ne infor­mează cu bucurie de apariția primului număr al foii satirice „Ghimpele" editai de comitetul U.T.C. al Liceului industrial din localitate © Nu ia fel de bucuroasă pare a fi corespon­denta Ana Chițoi din Tulcea, cînd ne anunță că, în comuna Horia, gazeta comunală a fost uitată de mult. Tocmai acum cind campania agricolă se anunță deosebit de activă • Mu­zeul de istorie al R.S.România oferă, între altele, setul de fotografii „2050 de ani de la crearea primului stat dac cen­tralizat și independent de către Burebista" • Teatrul „Ion Vasilescu" prezintă în premieră spectacolul de estradă : „Eu, tu și dragostea", in regia tinărului Radu Boroianu, intr-o ma­nieră modernă. Merită văzut ! © Pentru fruntașii în între­cerea utecistă de Ia Uombinatul petrochimic Brazi, Ansamblul tineretului prahovean le dedică azi un program de muzică și poezie • La filatura Oltenița funcționează, cu bune re­zultate în activitatea de prevenire a incendiilor, o formație feminină de pompieri civili © Locuitorii marelui cartier Berceni adresează edililor Capitalei întrebarea : „Cind vom avea aici un cinematograf 7* Credem că vor găsi un răspuns pozitiv. (L. Bezdedeanu).

Foto-album

Există o frumoasă tradiție la Liceul industrial nr. 3 din Hunedoara di a valorifica creația populată! Dovadă ji realizarea recentului montaj literar-muzlcg-l-fpregrafic „Mă­suratul oilor". Iată-i pe artiști bucurindu-se ie succesul re­purtat îfi confruntarea Festivalului național „Cintarea Româ­

niei", cind au obținut locul al II-lea

Foto : I. VLAD

SPORTO SPORTO SPORT OSPORT Diagrama etapeiFOTBAL XXXI. O etapă cu multe rezultate surpriză • Regrupare spectaculoase diferențe minime in

subsolul clasamentului • Un final fierbinte, cu mutte necunoscute • irei pretendenți la titlu

Pînă la ultimul fluierSurprinzător interesul și avalanșa de spectatori

la reluarea ultimei frînturî de campionat, după eșecul selecționatei olimpice — ratarea calificăm în preliminariile olimpice — și înfrîngerea echipei* naționale în amicalul de Ia Berlin. Cel puțin pen­tru derbiul din Ghencea nu s-au mai găsit bUete cu trei zile înainte de meci. 30 000 de spectatori au venit să vadă dacă va fi decisă campioana — in cazul victoriei echipei Dinamo — cu trei etape mai devreme sau dacă vor fi, din nou, trei echipe can­didate la titlu — în cazul victoriei steliștllor și al unui meci egal la Buzău, unde jucau argeșenii. A triumfat ultima variantă și astfel campionatul are un final fierbinte și încă multe necunoscute. Ne­cunoscute pentru că în această etapă s-au înregis­trat citeva rezultate surpriză, gazdele cedlnd nu mai puțin de patru puncte ; două unor echipe ce se bat pentru primele locuri în clasament — F.C. Argeș și F.C. Baia Mare — și alte două, unor echipe care se zbat să se salveze de la retrogradare — Olimpia — sau să-și asigure un loc intr-o zonă mai liniștită — Politehnica Iași.

Am urmărit partida de pe stadionul „Steaua-, unde, cum spuneam, s-au întîlnit două formaut care erau decise să-și dezvăluie intențiile. A fost un meci de uzură și tensiune, mai ales nervoasă, dar și fizică, avînd în vedere că a avut loc pe <• mare căldură. Acest joc, de eternă rivalitate, sau, mai exact, de orgolii și ambiții, desfășurat intr-o ținută de deplină sportivitate, ne-a oferit mutte momente de fotbal bun. începutul a aparținut ste- liștilor, parcă mai hotărîți și mal inspirați in ac­țiuni. Ei combină frumos, domină șl deschid acorui în urma unui atac fulgerător în care piesa de bază a fost lotdănescu, iar realizatorul M. Răducanu. Ut> gol pentru care o parte de vină are și portarul ștefan. De neașteptat, după gol, steiiștii se retrag în defensivă, fac economie de efort, par mulțumiți de acest avantaj minim. Se consumă momente de fotbal anost, cu o oarecare superioritate de partea

dinamovistiRw. Tribunele «tot cutremurate la o greșeală a lui Iordănescu. care trimite mingea spre poarta proprie — neineomodat de nimeni — D. Georgescu H nmlțumește pentru această pasă ideală și-l execută pe Iordache. Egaiarea ii descum­pănește pe jucătorii militari, in continuare, deve­nind mai stăpini pe joc, dmamoviștu, care ratează o ocazie de zile «uri in min. S5 : Țăinar scapă, îm­preună cu D. Georgescu spre poarta stelistă avîn- du-l in față doar pe M- Florin, însă fosta „gheată de aur» se pripește, ratează imprecis. Vrind să ob­țină mai mult d«it un punct, Dinamo iese la atac, Dinu părăsește defensiva și soarta partidei se-n- toarce : atacurile gazdelor nu mai pot fi stăvilite, lordăntăcu scapă singur și marchează plasat, în min. 73. Tot el mai irosește o mare ocazie în min. 85, cînd Stefan plonjează la picioarele lui, răs- eumpărinda-și din greșeli. Este rîndul lui lordache să-si salreze echipa de la un rol, oprind un balon trimis cu capul de D. Georgescu. Si astfel Dinamo nu dștigă u punct, ei pierde două, aducind în prim-pian un al treilea pretendent La titlu —• de­sigur la fel de merituos — echipa Steaua, care pă­rea la un moment dat retrasă din lupta pentru medalia de aur.

Privind clasamentul, ne dăm seama că s-a pro­dus o regrupare spectaculoasă si in zona in care se dă o luptă acerbă pentru evitarea retrogradării. Nici o echipă nu a depus armele, toate formațiile de pe ultimele șaptț locuri au dreptul la speranță, mai mult, au sănse reale, to acest moment, dife­rențele fiind minime, intr-o singură etapă ele pot fi anulate. Șapte echipe — ultimele — sint despăr­țite doar de două puncte ! N-am avut niciodată un final de campionat mai strtns. Ceea ce amină dez- nodămîntul, menținindu-ne trează atenția și cu­riozitatea pină la uiumul fluier.

C. VASILE

• Steaua — Dinamo 2—1 (1—1). Au marcat : Marcel Ră­ducanu în min. 8, Iordănescu min. 73 pentru steliști și Dudu Georgescu min. 38 pentru dina- moviști.• Sportul studențesc — C.S.

Tîrgoviște 2—1 (1—1). Tirgoviș- teanul Marinescu ‘a deschis sco­rul în min. 31, iar Tănăsescu min. 43 și Cazan min. 46 au egalat și au realizat victoria pen­tru gazde. La juniori 3—1.• S.C. Bacău — U.T.A. 1—0

(0—0). Unicul gol al partidei a fost marcat de Botez min. 85. La juniori 5—0.

© Gloria Buzău — F.C. Argeș 0—0. La juniori 0—1.• A.S.A. Tg. Mureș — Olim­

pia Satu Mare 1—1 (0—0).Kaiser a deschis scorul, pentru oaspeți, în min. 52, iar Fanici a egalat în min. 85. La juniori 3—0.

© Jiul Petroșani — Politehni-

ClasamentF.C. Argeș 31 17 5 9 45-20 39Steaua 31 17 4 10 53-29 38Dinamo 31 ÎS 8 8 43-23 38U. Craiova 31 13 8 10 35-22 34F.C. Baia Mare 31 15 4 12 34-33 34C.S. Tîrgoviște 31 1< 5 18 30-32 33Sportul 31 13 7 11 38-37 33S.C. Bacău 31 13 6 12 35-31 32A.S.A. Tg. Mureș 31 18 0 13 45-53 80Poli. Timișoara 31 12 5 14 31-32 29Jiul 31 12 S 14 37-47 29Poli. lași 31 10 8 13 32-37 28Olimpia 31 18 4 15 35-48 28U.T.A. 31 10 7 14 37-40 27Gloria Buzău 31 11 5 15 30-44 27Chimia 31 11 5 15 33-48 27Corvinul 31 11 4 10 39-47 20F.C. Bihor 31 S 8 14 33-42 20

ca Iași 1—1 (0—1). Și în acest meci oaspeții | au deschis scorul prin Cernescu min. 21, iar Iancu a egalat în min. 55. La juniori 2—1.• F.C. Bihor — Chimia Rm.

Vilcea 3—1 (1—1). Vîlcenii au deschis scorul în min. 27, prin Coca, gazdele au egalat prin Florescu min. 45 detașindu-se în ciștigători prin alte 2 goluri marcate de Georgescu min. 52 și Mureșan min. 60. La juniori 4—1.

© Univ. Craiova — Corvinul Hunedoara 1—0 (0—0). Singurul gol al meciului a avut ca autor pe Cîrțu care a înscris în min. 52. La juniori 2—1.

© Poli Timișoara — F.C. Baia Mare 1—1 (0—0). Mureșan înscrie primul gol, în min. 49, pentru oaspeți, iar Dembrovschi egalează în ultimul minut de joc. La juniori 0—1.

Etapa viitoare

(duminică, 10 iunie)

U.T. Arad — F.C. Gloria Buzău; F.C. Baia Mare — Sportul studențesc ; F.C. Cor­vinul — F.C. Bihor: Politeh­nica Iași — A.S.A. Tg. Mureș; Dinamo — S.C. Bacău; C.S. Tîrgoviște — Jiul Petroșani ; Chimia Rm. Vilcea — Poli­tehnica Timișoara; F.C. Argeș — Steaua; F.C. Olimpia — Univ. Craiova.

• CAMPIONATELE BAL­CANICE DE BOX rezervate juniorilor s-au încheiat miercuri seara în orașul Ga­brovo. La actuala ediție pu- giliștii români au obfinut douăgmedalii de aur prin Marian Tuță (semigrea) și Florian Țîrcomnicu (pană).

• LA CLUJ-NAPOCA, au luat sfîrșit miercuri meciu­rile campionatului național de polo pe apă. Pentru a 19-a oară, titlul de campioa­nă a țării a revenit echipei Dinamo București, care a totalizat 26 de puncte.• MIERCURI LA PARIS,

în sferturile de finală ale probei de dublu mixt din cadrul campionatelor inter­naționale de tenis ale Fran­cei, perechea Virginia Ruzici, Ion Țiriac (România), a în­vins cu 6—4, 1—6, 6—3, pe Franșoise Durr (Franța) și llie Năstase (România).• ÎN TURNEUL interna­

țional feminin de șah de la Novi Sad, după cinci runde, conduc Dana Nuțu (Româ­nia) și Nana Aleksandria (U.R.S.S.), cu cite 3 puncte și o partidă întreruptă. în runda a 5-a, Dana Nuțu a remizat în 24 de mutări cu marea maestră sovietică Nana Aleksandria.• PARTICIPIND LA

CONCURSUL INTERNA­ȚIONAL de Ia Maribor, atle­tul român Carol Raduli a cîștigat proba de aruncarea suliței cu rezultatul de 80,72 m.

CANICULĂ... RECEPentru această

vară, lucrătorii în­treprinderii . de in­dustrializarea lap­telui București au pregătit noi sorti­mente de înghețată, în zilele următoa­re vom găsi în co­merț înghețata „Ex­tra" (porții familia­le), cu înglobare de ciocolată sau stafide, ambalată în casete cu un conținut de 500 gr. Se poate folosi ca semipreparat pen­tru multe alte deli­

sau sor- spe- mult

în-

catese, în combina­ție cu dulcețuri, coniac, rom frișca. Un alt timent care, râm, va fi apreciat, esteghețata „Mona", cu iaurt și esență de vișine, portocale sau lămîie. Foarte fină și gustoasă este înghețata „Ex­tra" cu glazură de ciocolată, în vafe și la brichete. In luna iulie, cofetări­ile vor primi noul sortiment „Lux“,t

cu cacao sau esență de migdale, conți- nind 20 la sută gră­sime. Răcoritoare și gustoasă va fi înghețata „Delia44, cu ulei natural mentă. E bine producătorii înghețată se gindesc să ne ofere sorti­mente noi, in vre­me ce nu ostenesc să livreze Capita­lei, litoralului și județelor limitrofe 30 tone de... răcori­toare. Sîntem ne­răbdători ! , /

de că de

ȘTAFETA MUNCII Șl EDUCAȚIEIAflată la cea de-a IV-a e-

diție, acțiunea „Ștafeta mun­cii și educației44, organizată de Comitetul județean Bo­toșani al U.T.C. în intîmpi- narea celui de-al XII-lea Congres al P.C.R., are drept scop intensificarea întregii activități politico-ideologice, de educare prin muncă și pentru muncă a tineretului, de creștere a contribuției or­ganizației U.T.C. la realiza­rea și depășirea sarcinilor și obiectivelor ce revin agri­culturii județului. Cele mai

valoroase acțiuni inițiate și desfășurate de organizațiile comunale ale tinerilor boto- șăneni sînt consemnate in albumul-ștafetă ce parcurge opt trasee din județ, rămî- nind în fiecare comună cite 21 de zile. Pină in prezent albumul-ștafetă a străbătut 16 localități, remareîndu-se prin amplele acțiuni organi­zate de comitetele comunale ale U.T.C. din Stefănești, Mihăileni, Coțușca, Hănești, Prăjeni și altele. (G. Nicolae).

CONSTRUCȚIE Șl ARHEOLOGIE

• PUBLICITATE PENTRU TINERET • PUBLICITATE PENTRU TINERET •UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI" ’

CLUJ-NAPOCAanunță scoaterea ia concurs a următoarelor

posturi de cercetători:FACULTATEA DE MATEMATICAInstitutul de matematică

— Cercetător științific prin­cipal gradul II, specialitatea matematică ;

— Cercetător științific prin­cipal gradul III, specialitatea matematică.

FACULTATEA DE FILOLOGIE

Institutul de lingvistică și istorie literară

— Cercetător științific prin­cipal gradul II, specialitatea lexicologie-lexicografie ro­mână ;

FACULTATEA DE ISTORIE ȘI FILOZOFIE

Institutul de istorie și ar­heologie

— Cercetător științific prin­cipal gradul II. specialitatea istoria modernă a României;

— Cercetător științific prin­

cipal gradul TI, specialita­tea istoria contemporană a României.

CENTRUL DE ȘTIINȚE SOCIALE

Sectorul de științe politice și juridice

— Cercetător științific gra­dul II, specialitatea drept civil ;

Sectorul de științe peda­gogice și psihologice

— Cercetător științific prin­cipal gradul I, specialitatea psihopedagogie și medicina orientării școlare și profe­sionale.

Candidații la concurs vor depune la Rectoratul Uni­versității, în termen de 30 de zile, cererea de înscriere la care vor anexa actele pre­văzute de Decretul nr. 689/ 1973 privind Statutul perso­nalului de cercetare.

STApA UTILAJ TRANSPORT BUCUREȘTI

Str. Preciziei nr. 11, Sectorul 7, Cartierul Militari, tramvaie 13, 23, Autobuzele 126, 74 (barat)

Recrutează tineri necalificațî absolvenți a 8 sau 10 clase in vederea calificării prin cursuri de calificare în meseria de :

ȘOFERI PROFESIONIȘTI (gradele B, C, E)

Pe timpul școlarizării, candidații vor beneficia de cazare gratuită și masă contra cost la cantină. Solicitanții trebuie să prezinte următoarele acte :

— certificat de studii (original și 2 copii legalizate) ;— certificat de naștere (original și 2 copii legalizate) ;— fișa medicală tip (2 exemplare) ;— 2 fotografii tip buletin de identitate;— adeverință de la C.A.P. din care să rezulte că nu au

nevoie de forțele dv. de muncă și dacă ați lucrat la C-A.P. — perioada ;

— cartea de munco ;— nota de lichidare.

De asemenea angajăm muncitori calificați' în meseriile de :— șoferi ;— automacaragii ;— tractoriști.Se lucrează in acord global.

DOSARELE SE VOR DEPUNE LA BIROUL PERSONAL-IN- VAȚAMINT RETRIBUIRE S.U.T.

GRUPUL ȘCOLAR CHIMIE BUCUREȘTILICEUL INDUSTRIAL NR. 5

B-dul Ion Șulea nr. 216 — Sector 4

Lucrările de pe bulevar­dul Ștefan cel Mare din Vaslui au transformat șan­tierul de construcții într-un adevărat șantier arheologic. Maistrul constructor Gheață a semnalat arheologilor Rica Popescu și Ioan Bauman de la • Muzeul județean desco­perirea unor olane ceramice, a unor vechi bolți în vatra de odinioară a tîrgului. Să­păturile au dat la iveală ves­tigii aparținînd populației daco-romane : lîngă spitalul județean au fost descoperite trei vase de ceramică (sec. IV e.n.), un pieptene de os,

un șirag de mărgele din chihlimbar, două fibule. Un excavatorist a scos în cupa plină de pămînt un vas din ceramică cenușie, lucrată la roată. Și mai recent, cu o- cazia altor săpături realiza­te la fundația unui bloc turn din centrul Vasluiului, a fost descoperită a ceașcă din ce­ramică neagră (sec. IV e.n.), cu o ornamentică deosebită. Specialiștii anticipează câ zona vechilor curți domnești promite să releve mărturii arheologice deosebit de in­teresante. (Mariana Brăescu).

I. Grupul Școlar Chimie — Liceul Industrial nr. 5, anunță că primește înscrieri din orice județ, in treapta I de liceu, invățămint de zi, intre 16—25 iunie a.c., pen­tru următoarele profiluri :

— chimie— mecanică— electrotehnică.La înscriere, elevii vor

prezenta următoarele acte :— fișa tip de înscriere

certificată de conducerea școlii la care au promovat clasa a V’TTI-a ;

— adeverință medicală pentru elevi, eliberată de unitățile sanitare eare asi­gură asistentă medicală ele­vilor, potrivit reglementări­lor Ministerului Sănătății ;

— copie după certificatul de naștere.

Elevii vor fi supuși unui control medical.

Acolo unde numărul de candidați depășește numărul de locuri planificate, se vor susține probe de verificare a cunoștințelor sub formă de lucrări scrise Ia limba și literatura română și Ia ma­tematică din materia studia­tă în cls, a Vin-a.

II. Pentru concursul de admitere in treapta a Il-a de liceu, invățămint de zi, se fac înscrieri între 1—8 iulie a.c. pentru următoarele profiluri :

— chimie— mecanică— electrotehnică.In perioada 2—7 iulie a.c.

se vor susține examene de diferență pentru candidații care provin de la alte pro­filuri.

Concursul de admitere va avea loc intre 9—14 iulie a.c.

III. Pentru concursul de admitere la școala profesio­nală. cursuri de zi, se fac înscrieri între 1—8 iulie a.c. pentru următoarele meserii :

— operator chimie orga­nică

— operator Ia fabricarea și prelucrarea polimerilor.

Concursul de admitere va avea loc între 9—14 iulie a.c. și constă din:

— control medical elimina­toriu;

— probe de aptitudini, eli­minatorii.

Informații suplimentare Ia secretariatul școlii, telefon : 30 49 20, între arele 7,30— 20,30.

MEZINULCa orice bărbat, minerul

Dumitru Mareș din comuna Boteni — Argeș, și-a dorit din toată inima un băiat. So­ția, Maria, ca să-1 liniștească, i-a promis că o să-i aducă pe lume un făt frumos. Și ea s-a ținut de cuvînt. L-a năs­cut de curind. După ce mai

înainte însă născuse nouă fetițe, ca nouă zîne. Acum sint toate nouă, roată, în ju­rul lui Irinel, sorbindu-1 de drag cu privirile. Răbdarea tatălui fusese greu pusă la încercare, dar, cum se vede, în cele din urmă, răsplătită. (R. Lai).

SERBĂRILE„SCÎNTEII

TINERETULUI"Padeș. pe

Cîmpia Soarelui OAMENII MUNCII

pionierești și vorbit mwlți-

Tudor Gheorghe

Dan Berindei

Domnita Marculescu

Adrian Frațila

Ionela Prodan

Orchestra de muzica populara a Ansamblului artistic al U.T.C. Grupul vocal „Camerala1Grupul folk „Columna" Sextetul vocal feminin „Vox Musicae"Fotografiile paginii :

GHEORGHE CUCU

45

-4

PESTE 1 000 DE PARTICIPANT! LA TEATRUL DE VARĂ DIN TG. JIU Șl PESTE 10 000 LA MONUMENTUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU DIN CIMPIA SOARE­LUI - PADEȘ - LA SPECTACOLELE DE EVOCARE ORGANIZATE DE ZIARUL „SCINTEIA TINERETULUI" ÎN COLABORARE CU FACTORII LOCALI. PESTE 1 000 DE TINERI BRIGADIERI Al ȘANTIERULUI NATIONAL AL TINERETULUI

DE LA COMBINATUL MINIER OLTENIA AU FOST ÎMPREUNĂ CU NOI

III

Purtîndu-șî maî departe mesajul său patriotic și revoluționar, cenaclul ziarului nostru consacrat sub denu­mirea „Serbările Scînteii tineretu- tului", făcînd popasuri la vetre și monumente istorice semnificative in

ceea ce privește aspirațiile și lupta poporului nostru pentru independență și neatirnare, pen­tru libertate națională și dreptate sociala, in mari colective de oameni ai muncii din unități industriale, de pe șantiere, din instituții de cul­tură și invățămint, acțiune tradițională a „Scân­teii Tineretului" se constituie, de fiecare dată, intr-un moment politic, cu ample rezonanțe, intr-un act de cultură cu profunde valențe de cunoaștere și educație. Așa s-a intimplat și la ultimele două manifestări, înscrise pe itinera­rul „Serbărilor Scînteii Tineretului" în două localități gorjene, Tg. Jiu și Padeș. La Teatrul de vară, din Tg. Jiu, sîmbătă sea­ra, unde a avut loc prima manifestare cultural-artistică, au fost prezenți peste 1 000 de spectatori, tineri și virstnici, oameni animați de dorința sâ urmărească un specta­col dedicat poeziei patriotice, angajate, muzi­cii tinere, artei adevărate ca re -și are izvorul de existență in tradițiile de luptă ale poporului nostru, în tezaurul de neprețuit al creației populare. Un spectacol inedit, de neuitat, cum aveau să ne mărturisească, după lăsarea cortinei, plini de bucuria împlinirii spirituale, numeroși spectatori tineri,

A doua manifestare, de această dată un spectacol evocator, a avut loc pe Cîmpia Soa­relui, la monumentul eroului național Tudor Vladimirescu, din Padeș, începind cu orele di­mineții și continuind pînâ după cumpăna amiezii. Au venit la Padeș cetățeni din comuna Vladimir, nume de legendă — aici s-a născut capul răs­coalei de la 1821 — din Jințăreni, loc de popas al oștirilor de panBuri în marșurile lor spre în­făptuirea înaltelor idealuri, nesfîrșite coloane de tineri au venit din Glogova și Tg. Jiu — din capitala județului, bunăoară, au adus tinerii, la Padeș, 130 de autobuze - au venit oamenii din întregul ținut al Motrului» din împrejuri­mile Tismanei, loc de reculegere și rezistență a domnitorului. Aici, în jurul monumentului, de forma unui trunchi de piramidă, .înălțat din piatră naturală, avind pe cele patru laturi tot atîtea basoreliefuri, ce redau momente impor­tante din timpul mișcării revoluționare din 1821, privind codrii și pădurile în care parcă se mai aud glasurile pandurilor, iar izvoarele mai șoptesc numele lui Tudor, 10.000 ae oa­meni au rememorat o parte din viața și lupta celui care a spus : „patria este norodul și nu tagma jefuitorilor". După obișnuitul cererr.o- nial al înmînării ștafetei depunerea de coroane, a mii adunate istoricul Dan Berindei care a evocat personalitatea marelui pandur, semnificația evenimentelor de la 1821, rezo­nanța profundă care a avut-o Răscoala lui Tudor Vladimirescu în istoria patriei si conști­ința neamului românesc. In aceeași notă . de fierbinte patriotism, corul întreprinderii miniere Motru a interpretat cîntece dedicate patne și partidului. Recitalul de versuri s-a distins prin creații ce aclamau iubirea de țară : Nicotae Dragoș a citit poezia „Aici la Padeș" scr»să in

ceasurile premergătoare serbării, Nicolae Dan Fruntelată — „Balada griului", Alexandru Brad

— „Identitatea patriei", Lucian Avramescu - poezia „Moment la Padeș", iar tinerii poeți ci meleagurilor gorjene Adrian Frățilă și Arfur Bâdițâ au citit „Balada pentcu domnul Tudor" și, respectiv, „Scrisoarea lui Tudor către fiul său". Un aport de nuanță și sensibilitate, de măiestrie, și-au adus la recitalul de poezie și la secvențele de teatru actorii Geo Costiniu, de la Teatrul Giuiești, Domnița Marculescu și Dimitrie Dunea, de la Teatrul „Ion Vasilescu". din București. Muzica tinără a fost reprezen­tată de cunoscutul și apreciatul interpret A- drian Antonescu, de grupul folk „Columna" al Casei de cultura din Tg. Jiu și cei doi copii, Gelu și Ion Chirtac, din Ghermăneștii-Vasluiu- lui, care au prezentat citeva din bucățile care le-ou adus o meritată și fulgerătoare populari­tate și consacrare : „Ni-e leagăn pămintul”, „Toma, torna, fratre", „împlinire", „Moartea căprioarei". Acești copii talentați, coboriți parcă dintr-o țara de basm, au cucerit cu măiestria și vocile lor cristaline sufletul audi­toriului. Alte secvențe muzicale din program au aparținut sextetului vocal feminin „Vox musi- cae", al școlilor de artă, și Grupului vocal „Ca­merala", ambele din Tg. Jiu. Invitat de onoare la manifestarea noastră — inegalabilul inter­pret al cintecului românesc Tudor Gheorghe care dă noi dimensiuni și rezonanțe baladei populare, oducind din odincul istoriei un me­saj poetic și ortistic cum n-a făcut-o nimeni. Recitalul său — omagiu de frumusețe și recu­noștință adus străbunilor și, in același timp, milioanelor de oameni core-l prețuiesc. Cânte­cele lui Tudor Gheorghe au vibrat ta tempe­ratura marii arte. Punct de atracție si de în- cintare pentru iubitorii muzicii folclorice — programul susținut de Orchestra de muzică populară a Ansamblului artistic al U.T.C, - dirijor Gh. Popa și soliștii Ionela Prodan și Gheorghe Roșoga. Dirijorul și solistul Gh. Popa a făcut, cu taragotul său fermecat, o demon­strație de virtuozitate. Aplauze și aprecieri, u- nanime ou cules, apoi Grupul satiric „Reflex" (Mihai și Sanda Lazâr și Mihai loan) șl for­mația vocal-instrumentalâ „Savoy", împreună cu reputatul solist de muzică ușoară Cornel Constantiniu. Cunoscutul cvintet — Marian Nistor, șeful formației, George Mitrea, lond Samoilâ, Niky Rotorescu și Ionel Orban - care au sărbătorit nu de mult un deceniu de exis­tență, această formoție-etatan a muzicii noastre a prezentat citeva din lucrările lor de mare suc­ces, care le-cu deschis drumul spre un destin durabil în sufletele și inim*le celor care-i iu­besc și-i ascultă cu pasiune, rezervindu-le un tac de cinste in galeria creatorilor și interpre- țitar de muzică tinără.

...A fost ta Pcdes O zi minunată, un specta­col de ca'e toți cei ce l-au urmărit iși vor o- duce aminte cu bucurie. Un spectacol al mun­cii și creației înscris in Festivalul național „Cin ta rea României", din care a răzbătut, cu ecouri profunde in istorie si in octuaiitate, sen­timentul nostru de demnitate : sintem mindri de trecut, statem vrednici de prezent, sintem temerari in ideahiriie și năzuințele de viitor.

Gheorghe Roșoga

VASILE CABULEA

Adrian Antonescu

Cornel Constantiniu și formația vocal-instrumentală „Savoy", prezențe mult aplaudate de miile de spectatori veniți în Cimpia Soarelui

\

M v »S* iftw

nț■< t * wNB* V -rrlffr

4fe ?;■ 11 .. ’ săi

iAlate flBN

0 lecție sărbătoare a

Aceasta este opinia multor oameni, tineri și virstnici. mineri de la Motru și Rovi­nari. țărani din satele Gor- jului. elevi și pionieri, inte­lectuali sau forestieri, pre- zenți duminică. 3 iunie, in Cimpia Soarelui, ia Pade*. despre manifestările organi­zate aici, sub genericul ..La trecutu-ți mare, mare viitor-. Am peste 8t de ani — ne mărturisea Ion Morega. venit ia Pade* dintr-un sat apro­piat. imbricat la fel ea pan­durii tui Tudor, intr-un fru­mos costum gorjenesc — dar nu știu să fi văzut vreodată atitia oameni adunați aici, spre a cinsti memoria stră­moșului nostru, revoluționa­rul de la lttL

Cunoșteam, de la câțiva brigadieri intilniți eu puține zile in urmă la Rovinari și Motru. că manifestările or­ganizate la Pade* sint aștep­tate eu mult interes de ti­nerii care muncesc pe Șan­tierul national al tineretului, sau in cadrul întreprinderi­lor miniere din bazinul car­bonifer al Olteniei. De la Rovinari. de pildă, au ple­cai duminică dimineața spre Cimpia Soarelui citeva zeci de autobuze încărcate cu ti-

w $

Gelu și Ion Chirtac

Corul întreprinderii miniere Motru

Nicolae Dragoșvie de istorie, o adevărată cintecului și poeziei patriotice

neri, iar de la Motru — cum ne spunea Constantin Rotam, secretarul comitetu­lui orășenesc al U.T.C., au venit peste I OM de uteciști. Firesc, am ținut. la sfirșitul spectacolului. să cunoaștem impresiile cu care au plecat înapoi, in orașele lor. acești tineri pentru care nici un

AFIRMĂ TINERII PREZENȚI

LA MANIFESTARE

obstacol nu este prea greu de trecut, in bătălia pe care o duc pentru a da țării cit mai mult cărbune. ..Dacă am ținut in mod deosebit să fim prezenți aici, in această zi — ne declara tinărul maistre Gheorghe Frățilescu — este și pentru faptul că am mai avut prilejul, iii citeva rinduri. să fiu martor la asemenea mari manifes­tări organizate de ziarul ..Scinteia tineretului". la Postești sau in Valea Jiului. Am plecat plăcut impresio­nat de fiecare dată".

„In fiecare an — sublinia Ion Pațica. conducător auto din comuna Tismana — în Gorj au loc numeroase spec­tacole. se desfășoară multe manifestări interesante. Și a- colo sint invitați să participe cintăreți și actori cunoscuți din întreaga țară, se cintâ și se joacă. Aici însă totul, in- cepind cu organizarea și sfirșind cu prestigioșii poeți, artiști sau soliști de muzică populară și ușoară, veniți să cinte și să recite pentru noi, a fost nemaipomenit de fru- mos *. Aceleași ginduri ni le-au împărtășit și profesoa­ra Maria Frățilescu, subin- ginera Mariana Țipluică, fre­zorul Alexandru Spiță — care au ținut să aprecieze in mod deosebit întreaga pre­zență in scenă a formației „Savoy". a solistului Cornel Constantiniu. precum și ta­lentul cunoscutului bard Tu­dor Gheorghe, al actorului Geo Costiniu, al membrilor grupului satiric „Reflex", sau al fraților Chiriac care au „cutremurat* întreaga Vale a Motrului cu ctatecele lor inspirate din istoria noastră zbuciumată.

N. MILITARU

Alexandru Brad

Artur Bădiță

HOTARE(• știri,note, comentarii «^iri,note,comentarii»)

[ ASPIRAȚI i • OBIECTIVE •PREOCUPĂRI

colombo Lucrările reuniunii Biroului de Coordonare al țărilor nealiniate

COLOMBO 6. — Trimisul special al Agerpres, Paul Diaconu, transmite : Miercuri în capitala Republicii Sri Lanka, s-au des­chis lucrările la nivel ministerial ale reuniunii Biroului de Coordonare al țărilor nealiniate. Participă 430 de delegați — între care 35 de miniștri — reprezentând 81 de țări, mișcări de elibera­re și organizații internaționale. Din România, participă o dele­gație - - - - • ~ .............................................rilor

condusă de Cornel Pacoste, adjunct al ministrului aface- externe.

cuvîntul,Luind țfrii-gazdă, Junius ne, președintele in __n iscării de nealiniere, a subli­niat că „istoria mișcării de nea­liniere este istoria evoluției unui important domeniu al re­ia‘iilor internaționale in cursul ul imilor 25 de ani“. Vorbitorul a arătat că de la 25 de țări par­ticipante la prima Conferință la ni zel înalt de Ia Belgrad, din 1931, mișcarea de nealiniere s-a dezvoltat, numărind în prezent 86 de state și două organizații, respectiv, Organizația pentru Eliberarea Palestinei și Organi­za ia Poporului Sud-Vest.

Arătând că pe nii ministeriale se află documente care vor tra­sa direcțiile principale ale acti­vii ații țărilor nealiniate in ur­mătorii 5 ani, președintele Jaya- w.-rdene a apreciat că partici­pa nții la reuniune trebuie sâ mnnifeste hotărire și unitate în eforturile lor de a realiza țelu­rile și obiectivele mișcării. EI a avertizat că deși in țările cel m ii puțin dezvoltate s-au făcut progrese în direcția ridicării ni- vr’ului de trai al oopulației, m lioane de oameni din această categorie de state continuă să fin încă subnutriți. De aceea, a snus el, mișcarea de nealiniere trnbuie să aibă ca una dintre sarcinile nrincipale realizarea in t°ite țările în curs de dezvolta­re a unor condiții mai bune de vi iță. Subliniind faptul câ o ienirea are nevoie de pace, vorbitorul a arătat că se impu­ne ca țările nealiniate să acțio­neze cu mai multă vigoare pen­tru înfăotuirea dezarmării si reglementarea disputelor pe cale pi.șnică. Va trebui, de aseme-

președintele Jayawarde-

Exercițiu al

din Africa de

agenda reuniu- de la Colombo

nea, să se acționeze pentru justiție economică, atit in fie­care țară in parte, cit și in re­lațiile internaționale.

Dezbaterile reuniunii ministe­riale. care sint prezidate de A.C.S. Hameed, ministrul afa­cerilor externe al țării-gazdă, se vor încheia simbătă. în cursul acestor dezbateri — consacrate definitivării pregătirilor in ve­derea Conferinței la nivel înalt a țărilor nealiniate, programată să aibă loc la Havana, in sep­tembrie — se va proceda la o amplă analiză a stiuației inter­naționale. politică și economică, la examinarea unor probleme privind activitatea țărilor nea­liniate. întărirea solidarității și dezvoltarea cooperării dintre ele. dintre aceste state și cele­lalte țări in curs de dezvoltare. Dezarmarea și securitatea in­ternațională. in special înfăptui­rea hotâririlor sesiunii speciale a Adunării Generale a O.N.U. consacrată dezarmării, se vor situa in centrul preocupărilor. De asemenea, o atenție deosebită se va acorda negocierilor și acțiunilor ce vor fi întreprinse de țările în curs de dezvoltare în cadrul O.N.U. și al altor fo­ruri internaționale in vederea elaborării strategiei celui de-al treilea deceniu al dezvoltării.

Pe ordinea de zi mai figu­rează probleme ca stiuația din Orientul Mijlociu, din Africa australă, sprijinirea luptei po­poarelor din Zimbabwe. Nami­bia și Africa de Sud împotriva rasismului și colonialismului, examinarea situației din Cipru, transformarea Mării Meditera- ne și a Oceanului Indian în zone ale păcii, consolidarea procesu­lui de destindere in toate regiu­nile lumii.

- Aspect din secția de asamblare a uzinei „Electrik” din Leningrad

AFRICAAUSTRALĂMAPUTO — Lupta armată

pentru eliberarea și obținerea independenței depline a poporu­lui Zimbabwe .va fi continuată pînă la victoria finală — a de­clarat, la Maputo, Robert Mu­gabe, copreședinte al Frontului Patriotic Zimbabwe. El a reafir­mat că pretinsele alegeri și crearea unui așa-zis nou guvern „african" la Salisbury nu au schimbat cu nimic esența re­gimului rasist din Rhodesia, minoritatea albă condusă de Iarj Smith continuînd să controleze puterea politică, iar forțele mi­litare ale regimului nu și-au în­cetat acțiunile de destabilizare a situației din țările africane din „prima linie".

PRETORIA. — Fraudele scan­daloase privind fondurile secre­te ale Ministerului Informații­lor al Republicii Sud-Africane au ajuns doar parțial la cu­noștința publicului — a relevat, într-o declarație făcută la Johannesburg, Connie Mulder, fost ministru sud-african al informațiilor, el însuși implicat în scandalul financiar care a determinat demisia președintelui R.S.A., John Vorster.

BEIJING

ManifestăriconsacrateRomâniei

d Consiliului Consultativ Politic Popular(Agerpres). — A-

Nouă anunță că la desfășoară ședința

p enară a celei de-a IV-a se- t’ jni a Comitetului Permanent p.i celui de-al V-lea Comitet ? xțional al Consiliului Coxasul- t tiv Politic Popular. în cadrul s *dinței plenare din 5 iunie au f >t aleși 109 noi membri ai ce- 1 i de-al V-lea Comitet Națio- n 1 al C.C.P.P.

Majoritatea noilor membri si it veterani comuniști și pa- trioți cunoscuțt foști membri ai ce iui de-al IV-lea Comitet Na- ți >nal al C.C.P.P.. persecutați in tr rut. Intre noii membri se al.ă persoane binecunoscute in C lina și in străinătate al căror n ime este legat de acțiuni im­portante sau care au fost acu-

BEIJING 6 E' ?nția China F ei jing se

zați pe nedrept, situația lor fi­ind elucidată după prima sesiu­ne a celui de-al V-lea Comitet Național, in special in urma ple­narei a IlI-a a celui XI-lea Comitet Central al dului. Agenția China menționează că printre membri aleși se află și Quangmei. fostă secretară roului genera! al C.C. al Chinez, văduva lui Liu Shaoqi (Liu-Sao-ti). După alegerea no­ilor membri numărul total al membrilor celui de-al V-lea Co­mitet Național al C.C.P.P. a ajuns la 2 081.

Ședința plenară a aprobat un raport privind activitatea Comi­tetului Permanent, proiectul or­dinii de zi pentru sesiunea a doua a celui de-al V-lea Comi­tet NaționaL

oe pa:

noii Wang a Bi-

P.C.

HANOI. — La Institutul de limbi străine din cadrul

din Hanoi a organizată o manifes- culturală consacrată

de-a XXXV-a aniver- a eliberării României

de sub dominația fascistă. Prorectorul institutului și lectorii români de la Uni­versitatea din Hanoi au prezentat expuneri privind semnificația evenimentelor de la 23 August 1944, reali­zările obținute de România in edificarea societății socia­liste si dezvoltarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre poporul român și po­porul vietnamez.

A urmat o gală de filme documentare românești.

ISLAMABAD. — Asocia­ția de prietenie Pakistan- Romania a organizat la Rawalpindi, in întâmpinarea zilei de 23 August, o aduna­re festivă. Âu participat membrii asociației. oameni de știință și de afaceri, zia­riști. In envintările rostite cu acest prilej. președintele Asociației, Muhammad As­lam Jan. și vicepreședintele Asociației, Mohammad As- hr.if. a(J subliniat evoluția pozitivă a relațiilor româno- pakistaneze și au adus elo­gii politicii interne și exter­ne a țării noastre.

Despre realizările Româ­niei pe calea făuririi societă­ții socialiste multilateral dezvoltate a vorbit ambasa­dorul român Ia Islamabad, Lucian Petrescu.

Universității fost tare celei sări

DESCHIDEREACONFERINȚEI 0.1.M.

ședințele a relevat urma in continuare

Rezultatele alegerilor administrativeparțiale

Avans net al Partidului Comunist ItalianROMA 6 (Agerpres). — Co­

respondență de la Radu Bogdan : Paralel cu alegerile parlamenta­re duminică și luni au avut loc in Italia și alegeri pentru re­înnoirea Consiliului provincial Ravenna, a consiliilor muni­cipale ale orașelor Ancona, Ra­venna. Siena și Belluno. a 98 de localități cu peste 5 000 de lo­cuitori și a altor peste 100 de localități cu mai puțin de 5 000 de locuitori. Alegerile adminis­trative parțiale au marcat un net avans al Partidului Comu­nist Italian. numărul con­silierilor comuniști crescind in cele 98 de localități cu peste 5 000 de locuitori de la 532 la 566. în alegerile pentru reinnoirea Consiliului provincial Ravenna, comuniștii au cîștigat 50.1 la sută din voturi și 16 din cele 30 de locuri, in timp ce. in alegerile oentru consiliul muni­cipal. P.C.I. a obtinut 47,3 la sută din voturi și 25 de locuri. La Ancona, cu 37,8 la sută din

voturi, P.C.I. a obținut trei noi locuri, răminînd prima forță po­litică. La Siena, P.C.I. a obtinut 43 la sută din voturi, trecînd de la 17 la 19 locuri, iar la Belluno, cu 23,8 Ia sută din voturi, a cîștigat trei locuri în plus. Un anumit spor de voturi a înregis­trat în alegeri și Partidul De- mocrat-Creștin, în timp ce res­tul formațiilor politice s-au menținut pe pozițiile anterioare.

ROMA. — întrunită marți, la Roma. Direcțiunea Partidului Comunist Italian a examinat re­zultatele alegerilor parlamenta­re de la 3 și 4 iunie din ItaPa. Intr-un document adoptat la sfîrșitul reuniunii, se relevă că „comuniștii italieni sînt convinși ca pentru ieșirea țării din criza cu care este confruntată este necesară formarea unui guvern de unitate democratică, cu participarea celor două partide care exprimă interesele clasei muncitoare — comunist și so­cial ist“.

Astăzi, alegeri legislative in R.A. Egipt

„Avem un tineret conștient de misiunea

ce-i revine în eliberarea tării44J»

Interviu cu Benjamin Chika Mabuku,secretar adjunct al Ligii Tineretului S.W.A.P.0

La invitația C.C. al U.T.C., recent ne-a vizitat țara o dele­gație a Ligii Tineretului Organizației Poporului din Africa de Sud-Vest (S.W.A.P.O.), condusă de Benjamin Chika Ma­buku, secretar adjunct al Ligii. în timpul șederii in Bucu­rești, Benjamin Chika Mabuku a avut amabilitatea _ să răs­pundă solicitării ziarului nostru de a ne acorda un interviu.

apere taberele de refugiați. în aceste tabere, tineretul este an­gajat in activități productive, îndeosebi în agricultură, pentru satisfacerea nevoilor alimentare prin forțe proprii.

în acest fel, noi realizăm o educare complexă a tinerilor, pregătindu-i de pe acum, pen­tru ca, atunci cind va sosi mo­mentul libertății și independen­ței pentru Namibia, tinerii să se poată integra eficient în acti­vitățile productive și sociale.

• înțeleg că tineretul joacă un rol important în cadrul mișcării de eliberare...

— Toate aceste activități sînt direct coordonate de către par­tid. Primul secretar al Ligii Ti­neretului este și membru al C.C. al S.W.A.P.O. și, in acest fel, există o legătură permanentă între noi și partid. Conducerea S.W.A.P.O. are foarte mare în­credere în tineret. Aceasta ex­plică numărul mare de tineri care dețin funcții de conducere în armată sau în cadrul struc­turilor civile. Pot afirma că avem un tineret conștient de misiunea ce-i revine in elibe­rarea țării și sî'ntem ferm ho- tăriți să obținem dreptul real la autodeterminare, de care ni­meni nu ne poate priva.

© Cum apreciați relațiile dintre U.T.C. si Liga Tine­retului S.W.A.P.O. și ce pă­rere v-ați format despre ti­neretul român ?

— între U.T.C. șl Liga Tine­retului S.W.A.P.O. se dezvoltă relații deosebit de bune. Sînt relații favorizate de legăturile trainice, de solidaritatea mili­tantă existente intre P.CR. și S.W.A.P.O., de întâlnirile priete­nești dintre tovarășii' Nicolae Ceaușescu. secretar general al P.C.R., și Sam Nujoma, președin­tele Organizației Poporului din Africa de Sud-Vest. Recenta în­tâlnire din Luanda dintre cei doi conducători, cu ocazia vizi­tei tovarășului Nicolae

• Care sint obiectivele actuale ale Ligii Tineretu­lui S.W.A.P.O. ?

— Aș dori să precizez de la început că întregul nostru pro­gram de activități, toate obiec­tivele Ligii Tineretului S.W.A.P.O. poartă amprenta luptei pentru eliberarea și in­dependența Namibiei. Dealtfel, noi am șl înscris ca obiectiv principal al Ligii lupta armată continuă, neobosită pînă la vic­toria finală, independenței Liga numără. în prezent, peste 6 000 de tineri și majoritatea a- cestora sînt combatanți care luptă cu arma în mină în con­fruntările directe cu rasiștii de la Pretoria. Tineretul este. în fapt, rezerva activă a militan- ților S.W.A.P.O.

Un alt obiectiv al Ligii Tine­retului S.W.A.P.O., este edu­carea politică a generației tinere. Scopul acestei activități îl con­stituie conștientizarea și mobi­lizarea tineretului namibian la lupta pentru eliberarea biei, trezirea conștiinței nale.

De asemenea, membrii Tineretului S.W.A.P.O. 1 pă la acțiuni sociale. Astfel, ti­nerii sînt școlarizați în cele două mari centre de refugiați nami­bieni din statele vecine, Angola și Zambia, după care unii își continuă studiile în diverse alte state. Unul dintre aceste state, care pregătește tineri namibieni, este România, ce ne acordă un sprijin neprecupețit și pe aceas­tă cale.

Membrii Ligii sînt angrenați în procesul de alfabetizare a maselor, iau parte la acțiuni sanitare, participînd în clinici mobile și spitale la vindecarea bolnavilor și a răniților.

De aserfienea, tineretul nostru participă la activitățile admini­strative de zi cu zi in cadrul Ligii, al S.W.A.P.O. și, in prin­cipal, lui îi revine sarcina să

pinâ la obținerea depline a țării.

Nami- națio-

i Ligii partici-

Ceaușescu în Africa, precum și întîlnirea președintelui Româ­niei cu studenții namibieni de la Institutul O.N.U. pentru Na­mibia din Lusaka, au cimentat și mai mult legăturile noastre. Noi nu vom uita niciodată ziua în care secretarul general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii, tovară­șul Nicolae Ceaușescu, a semnat documentul comun cu S.W.A.P.O., aceasta semnificând prima recunoaștere pe plan in­ternațional a mișcării noastre și totodată impulsionarea puterni­că a luptei poporului namibian. îi mulțumim tovarășului Nicolae Ceaușescu pentru atenția ce o acordă mișcării noastre, pentru poziția consecventă în proble­ma Namibiei, pentru neprecupețit pe care ni-1 acordă pe plan politic, di­plomatic, material. Doresc. de asemenea, să exprim. în nume­le tineretului namibian, recu­noștință față de poziția Româ­niei socialiste în cadrul Consi­liului O.N.U. pentru Namibia.

Vizita delegației de tineri na­mibieni în România a prilejuit un interesant schimb de idei pe probleme bilaterale și interna­ționale ale mișcării de tineret. Acum la încheierea vizitei pu­tem aprecia că am învățat foar­te mult din experiența U.T.C. Am vizitat diferite regiuni alf țării dv., am cunoscut tineri di diverse sectoare de activitate L ne-am dat seama de condițiile minunate de muncă și viață pe care P.C.R. le-a creat tinerei generații din România.

în numele tineretului nami­bian, aș dori, în încheiere, să mulțumesc României pentru sprijinul generos, multilateral acordat, mai ales în domeniul pregătirii cadrelor, sprijin care ne ajută în lupta noastră dreaD- tă pentru înfăptuirea unei Na- mibii libere și independente, «i totodată transmit tinerei sale generații, poporului român. în acest al 35-lea an al eliberării sale, succes deplin in făurirea unei vieți fericite și prospere.

sprijinulRomânia

Interviu consemnat deGH. SPRINȚEROIU

La Geneva a început miercuri a 65-a sesiune a Con­ferinței Organizației Internațio­nal a Muncii. La dezbateri iau p^. te oficialități guvernamenta­le ;i reprezentanți ai sindicate­lor și patronatului din 139 de țări ale lumii. Din România pai ticipă o delegație condusă de A cota Spornic, nisIrului muncii.

l ucrările vor tâi.îni.

câ ea va linia de

nealiniere, de relații cu toate țările și de neaderare la blocuri.

națională, poziția dolarului piețele mondiale și modul funcționare a noului sistem mo­netar vest-european.

pe de

CAIRO 6 (Agerpres) — La 7 iunie in Republica Arabă Egipt

. au loc alegeri legislative care urmează să reînnoiască compo­nența Adunării Poporului (par­lamentul) ales in 1976, dizolvată la 22 aprilie 1979 de președinte­le Anwar El Sadat.

La 19 aprilie, în cadrul refe­rendumului organizat la cererea președintelui Sadat, alegătorii au votat in proporție de 99,5 Ia sută în favoarea dizolvării ve­chiului parlament.

începînd de la ora 8,00 dimi­neața. și pînă la ora 17,00, la cele 36 750 birouri de vot se vor prezenta circa 10 milioane de alegători. Rezultatele definitive ale alegerilor vor fi cunoscute la 8 iunie.

în baza unui decret al pre­ședintelui Egiptului, numărul

deputaților ce vor fi aleși la aceste alegeri s-a mărit de la 360 la 382. 50 la sută dintre a- ceștia urmînd să fie țărani sau muncitori. Decretul prezidențial prevede, de asemenea, că în 30 circumscripții să fie aleși 3 de- putați, în loc de 2 ca pînă acum, între care o femeie. Prin aceas­tă măsură, numărul femeilor de­putate va depăși cifra de 30, fată de 4 în precedenta adunare.

în afară de formațiunea ma­joritară aflată la putere — Parti­dul Național Democrat — la ale­geri mai participă următoarele formațiuni oolitice : Partidul Liberal Socialist, Partidul Mun­citoresc, Frontul Național, Adu­narea Progresistă și Unionistă.

Noul parlament își va începe lucrările la 23 iunie.

• ÎNTR-UN RAPORT adresat Consiliului de Secu­ritate, secretarul general al O.N.U.. Kurt Waldheim, se pronunță pentru prelungi­rea pe o perioadă de încă șase luni a mandatului for­țelor O.N.U. de menținere a păcii în Cipru. Actualul mandat expiră la 15 iunie. Reamintind că a reușit să obțină asentimentul celor două părți in vederea reluă­rii negocierilor intercomu- nitare, de asemenea la data de vă na lui amprezența, în forțelor O.N.U. indispensabilă, la menținerea insulă, aceste tează, totodată, spre realizarea unei soluții pașnice".

15 iunie, Waldheim rele- în document : ,.în lumi- situației de la fața locu- și a evoluțiilor politice

ajuns la concluzia că continuare, a în Cipru este

Contribuind calmului în forțe facili-

progresul

adjunct al

dura trei

mi-

săp-

din această• ÎNCEPÎNDtămină, orașul Geneva va un primar comunist, in persoa­na Iui Roger Dafflon. în virstâ de 64 ani, noul primar, membru al Partidului (comunist), va deține funcție timp de un an. Ei unul dintre cei cinci consilieri administrativi care conduc mu­nicipalitatea genoveză (154 000 de locuitori).

săp- avea

care esteMuncii această

este

® LA KABUL a fost semnat programul de schimburi cultu- ral-științifice între Guvernul Republicii Socialiste România și Guvernul Republicii Democratice Afganistan pentru anii 1979— 1980.

încheiat pe baza acordului cul- tural-științific existent intre cele două state, documentul prevede dezvoltarea schimburilor în do­meniile învățămîntului, culturii, artelor și științelor, pentru mai buna cunoaștere reciprocă și în­tărirea legăturilor de prietenie dintre cele două state.

CUVÎNTARE A PREȘEDINTELUI REPUBLICII SEYCHELLES

Lupte violente în NicaraguaMANAGUA. — Greva generală declanșată luni, la Managua,

la chemarea Frontului Sandinist de Eliberare Națională (F.S.L.N.) — anunță agenția Prensa Latina — s-a extins pe întreg teritoriul Nicaraguei.

în diverse regiuni ale tării continuă luptele dintre F.S.L.N. și Garda Națională somozistă. în vest, orașele Leon, al doilea ca importanță din Nicaragua, Chichigalpa și San Antonio se află sub controlul insurgenților sandiniști, care au ocupat punc­tele strategice și au obligat tru­pele guvernamentale să se re­tragă in cazărmi. Confruntări violente au avut loc la Chinan- dega, Diriamba, Jinotepe și Ca- razo, unde populația a ridicat baricade pentru a împiedica tre­cerea patrulelor militare.

în capitală, lupte puternice au fost semnalate aproape in toate cartierele, ca și in departamen­tele Jinotega. Madriz și Nueva Segovia, din nordul țării. Pe de altă parte, in departamentul Ri­vas, din sud, efective ale F.S.L.N. își mențin pozițiile la Naranjo și Ostional. Garda Na­țională a lansat o nouă contra-

ofensivă pentru a Încerca să-i scoată pe insurgenții sandiniști din „zona liberă- a istmului Rivas.

CIUDAD DE MEXICO - Congresul Permanent al Unității Sindicale a Oamenilor Muncii din America Latină (CPUSTAL) a dat publicității o declarație, in care iși ritatea cu „___ „__ .declanșată luni in Nicaragua, la chemarea Frontului Sandinist de Eliberare Națională. După ce relevă că ampla mișcare grevis­tă se înscrie în cadrul „acțiuni/ lor unitare de luptă împotriva singeroasef dictaturi a genâralii- lui Anastasio Somoza“, c’octf- mentul adresează mișcării sind^ cale latino-americane și car; (F* biene apelul de a-și mobiliza forțele in sprijinul luptei eroice a poporului nicaraguan.

exprimă solida- greva generală

• IN cadrul săptâminilor fes­tive vieneze, ansamblul Teatru­lui evreiesc de stat din Bucu­rești a prezentat in sala presti­giosului ..Theater an der Wien* 4 trei spectacole cu legenda dra­matică ,.Dibbuk~. de S. Anski. și comedia muzicală ..Lozul cel mare" de Șalom Alehem. Spec­tatorii au dat o înaltă apreciere calității artistice a spectacolelor prezentate. regiei semnate Franz Auerbach și Jacob baum, ca și '

MAJORAREA PREȚULUI LA BENZINA IN ELVEȚIA

de Rot-

jocului actorilor.

MUZEUI SPA- ARTA CONTEN­DIN' MADRID a

expozi-

Principalele companii petro­liere din Elveția‘au anunțat ma­jorarea. incepind de miercuri, cu 5 centime per litru, a prețu­lui benzinei in această țară. Prin această măsură, litrul de benzină a ajuns, in Elveția, ia medie, de 1,09 franci elvețieni.

SEMINAR INTERNATIONAL PENTRU COMBATEREA

MALARIEI• LA

NIOL DE PORANA avut loc vernisajul ției de artă plastică contem­porană românească, in ca­drul căreia sint prezentate lucrări reprezentative sem­nate de 21 de pictori români. La vernisaj au participat re­prezentanți ai guvernului, șefi ai unor misiuni diplo­matice acreditați la Madrid, alți membri ai corpului di­plomatic. oameni de artă și cultură, ziariști, studenți.

In capitala Tanzaniei se des­fășoară lucrările unui seminar internațional pentru combaterea malariei. In discursul rostit la inaugurarea dezbaterilor, minis­trul tanzanian al sănătății a

mi- din

că aproximativ un africani mor anual acestei maladii. El a a- participanților la chemarea de a elabora

i mai eficiente pentru

arătat lion ;cauza dresat forum măsuri . _ ____combaterea malariei, care incă mai provoacă numeroase victi­me, atit pe continentul african, cit

acest

și in alte regiuni ale lumii.FRANȚA - Greva siderurgiștilor din Marche sur Fos continuă, deoarece patronatul refuză să poarte

negocieri privind revendicările economice și sociale ale muncitorilor

Comunicat comun iugoslavo-maltez

LA VALLETTA — La încheie­rea vizitei în Malta a președin­telui R.S.F. Iugoslavia. Iosip Broz Tito, a fost dat publicității comunicatul comun in care păr­țile relevă noi posibilități in dez­voltarea cooperării economice bilaterale. în acest sens, s-a con­venit să se semneze acorduri in domeniile sănătății, turismului și culturii.

Președintele Iugoslaviei, se re­levă în comunicat, a apreciat eliminarea definitivă a prezen­ței militare străine în Malta ca pe o expresie a aspirațiilor legi­time și a luptei poporului și gu­vernului maltez pentru libertate și independență, ca o contribuție la pacea și securitatea în Medi- terana. El a exprimat sprijinul Iugoslaviei față de eforturile guvernului maltez de a dobindi statutul de neutralitate și de a-și consolida, din punct de vedere politic și economic, poziția sa de independență și de nealiniere.

Reînnoindu-și dorința de a ac­ționa pentru transformarea Me- diteranei intr-o zonă a păcii, cele două părți au relevat na­tura inseparabilă a securității și cooperării in Europa și Medite- rana. De asemenea, ele au subli­niat necesitatea de a acționa pentru pregătirea Conferinței pentru securitate și cooperare europeană de la Madrid în ve­derea transpunerii integrale și accelerate în practică a preve­derilor Actului final de la Hel­sinki.

După loviturastat

GhanaACCRA 6 (Agerpres). — Con­

siliul revoluționar al Forțelor Armate, care a preluat puterea în Ghana, în urma unei lovituri de stat militare, — informează agențiile internaționale de presă — este compus din zece persoa­ne din rîndul forțelor armate. Președintele Consiliului este că­pitanul de aviație John Jerry Rawlings.

Reluind un comunicat difuzat de postul de radio Acera, agen­ția France Presse relatează că J. J. Rawlings a declarat că fos­tul șef al Statului Major și co­mandanții armatelor terestră și a aerului, precum și comandan­tul marinei au fost schimbați. Pe de altă parte. John Jerry Rawlings a adresat un apel or­ganizațiilor profesionale să de­semneze cite un reprezentant care să participe la lucrările „Comitetului revoluționar lăr­git".

Interdicțiile de circulație, in­troduse la Accra în urma lovi­turii de stat militare, au fost suspendate miercuri, a anunțat postul de radio din capitala ghaneză. Ca un indiciu al reve­nirii la normaL a situației, aeroportul Accra a fost redes­chis traficului intern și inter­național.

9 ÎN cursul lunii aprilie a.c., preturile cu ridicata au crescut in Italia în medie cu 1.6 la sută comparativ cu luna martie a.c., a anunțat Institutul de statisti­că. Calculat pe perioada mai 1978 — aprilie 1979. indicele pre­țurilor a sporit cu 12,6 la sută.

Aceeași sursă precizează că cea mai accelerată creștere a preturilor din ultimele 12 luni a fost înregistrată in ianuarie a.c. — 1.7 la sută, raportat la nivelul lunii decembrie anul trecut.

CONVORBIRIIUGOSLAVO-MEXICANE

ționare, noul aparat prezintă avantajul că stopează tendința către realizarea unor oglinzi cu diametru din ce in ce mare, in general greu de construit instalat.

Ideea utilizării unui telescop degen a fost studiată timp de 10 ani de La­boratorul planetar și lunar al Universită­ții din Arizona și de Institutul de astro­fizica Smithsonian.

mare însemnătate practică, ele puțind oferi date despre zăcăminte de minerale utile, in special fier și mangan.

Căldură foarte mare in IndiaLa Belgrad s-au desfășurat convorbiri intre o delegație a Adunării R.S.F. Iugoslavia, con- . dusă de Dragoslav Markovici, președintele Adunării, și o de­legație a Congresului Național Mexican, condusă de Antonio Riva Palacio, președintele Marii Comisii a Camerei Federale a Deputaților. Au fost examinate aspecte ale dezvoltării relațiilor celor două țări și popoare. Tot­odată, părțile au procedat la analiza unor probleme interna­ționale actuale, subliniind. în context, necesitatea instituirii unei noi ordini ternaționale.

mai și deIn mai multe state din India timpul

este foarte cald și uscat. In regiunile de nord și centrale, la miezul zilei, mercu­rul termometrelor ajunge la plus 46—48 grade Celsius. Numai in statele Bihar, Bengalul de Vest și Uttar-Pradesh din cauza insolațiilor au decedat peste 300 de persoane. în statele răsăritene seceta a adus prejudicii importante recoltei.

Insulele de corali și poluarea

Telescop gigant

economice

Apă dulce în Marea Neagră

hotărîrea guvernuluide pros-

acest

-i ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața „Scînteii- Tel: 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzor» din tntreprlnderl ș! institut» - Tiparul; Combinatul Poligrafic „Casa Scfnteii-. Cititorii am străinătate se pot abona adresindu>se la ILBXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—187, telex 11226 București, str, 13 Decembrie nr. 3.

Luind cuvîntul la Port Victo­ria ci prilejul apropiatei sărbă­tori naționale, președintele Re­publicii Seychelles, France Al­bert Rene, a relevat succesele dobîndite de țara sa, de la ob­ținerea independenței, in econo­mie. asigurări sociale, învăță- mint, sănătate și în domeniul construcțiilor de locuințe. Gu­vernul țării, a arătat vorbitorul, acorda o mare importanță asi­gurării populației cu alimente și cu locuințe. în acest scop se creează noi gospodării agricole de stat.

în legătură cu politica exter­nă a Republicii Seychelles, pre-

• CANCELARUL R.F.G., Hel­mut Schmidt, care efectuează o vizită de patru zile in Statele Unite, a avut, miercuri, la Casa Albă, o întrevedere cu președin­tele Jimmy Carter. De asemenea, el s-a întâlnit cu Zbigniew Brzezinski, consilierul președin­telui S.U.A. pentru problemele securității naționale. Tot în cursul zilei de miercuri, Helmut Schmidt a abordat în cursul convorbirilor cu Michael Blu­menthal, ministrul de finanțe al S.U.A., situația monetară inter-

• POTRIVIT ternaționale de publica Irlanda . _..deteriorare a climatului ____ ,între altele și ca urmare a difi­cultăților economice cu care este confruntată țara.

agențiilor presă, în se constată

social,

La o înălțime de 2 600 metri pe muntele Hopkins din apropiere de Tucson (Ari­zona) va fi instalat un mare telescop pentru cercetări astronomice, a cărui mărime îl situează pe locul al treilea in lume. Construit cu un deviz de peste nouă milioane dolari, telescopul este conside­rat drept noutate în domeniul tehnic, intrucit folosește pentru prima dată șase oglinzi puternice al căror diametru este de 182,88 centimetri fiecare, ceea ce cre­ează posibilități de captare a luminii comparabile cu aceea a uneiț singure oglinzi cu diametrul de 447,04 cm. Pe lingă îmbunătățirile calitative ' de func-

Geologii sovietici au descoperit un fe­nomen curios al naturii și anume exis­tența la fundul Mării Negre a unor re­zerve de apă dulce. Acestea se formează din izvoare care își au originea undeva p,e uscat și ale căror ape se scurg prin straturile de nisip de pe fundul mării.

Studierea unor asemenea izvoare are o

Primul ministru al Australiei, Malcolm Fraser a anunțat său de a interzice orice lucrări ... pecțiuni petroliere in zona marilor recife de corali pînă cind nu va demonstra ști­ințific că asemenea explorări nu vor dăuna coralilor. Șeful guvernului aus­tralian a relevat că s-a adoptat această poziție nu din dorința de a impiedica ex­plorările geologice propriu-zise, ci din aceea de a apăra împotriva poluării insulele de corali, intrucit actuala tehno­logie nu este in măsură să asigure o etanșeitate perfectă la conductele de pe­trol sau să se poată preveni eventualele erupții ale sondelor.

De-a lungul coastei de nord-est a Australiei se întinde o zonă de 2 300 kilo­metri in care numărul insulelor de co­rali este 'de aproximativ 2 500. Acestea formează un sistem ecologic unic in lume, pe care oamenii de știință îl consideră drept un veritabil miracol al naturii.

40 362