Pediatrie - Recuperare

7/29/2019 Pediatrie - Recuperare

1/4

Pediatrie c1

Kinetoterapeutul trebuie s tie, s observe i s examineze un nou nscut, sugar sau copil. E limpede caceast ntlnire cu copilul nu are nimic de a face cu adultul i poate, de aceea, specialistul care trebuie s faceeducarea poate fi un pic reticent, ezitant n faa unui micu dar aceast stare este de bun sim la un kinetoterapeupecialist avizat, este fireasc i se aseamn cu cea a tatlui aflat prima oar n situaia s-i primeasc progenitura

brae.Aadar, kinetoterapeutul trebuie s fac un bilan general, nelegnd prin aceasta un bilan muscular i articu

n cunotina de cauza a fiziologiei nou-nscutului, sugarului, copilului mic sigur se pot intrica i examene

omplementare pe care i le pune la ndemn experiena lui cu medicul de copii cu care lucreaz: neonatolog, ortopecuperator, neurolog de copii i pediatru.

Pentru fiecare patologie tratat vom privi la etiologia sa, la substratul anatomopatologic i vom face tratamenkinetic tiind c n anumite cazuri soluia este abinerea de la tratament. Tratamentul este cu att mai eficace eficacitate nseamn s faci exact ce trebuie, eficien s faci ce trebu resurse judicios stpnite, cu ct diagnosticul este mai precoce.

Dac depistarea unei mari malformaii (ca de exemplu scurtarea unui membru inferior) este evident i adesexamenul clinic atent i serios o sesizeaz, alte anomalii ca o decolare epifizar a humerusului i o paralizie obstetri

pot trece neobservate, i un picior talus care poate ascunde un picior convex.

Medicul depisteaz anomaliile i reuita este n desfurare cnd lucrurile se leag iar kietoterapeutul are nacul de cunotine noiunile respective.

Atitudinea echipei medicale (neonatolog, recuperator, pediatru, neuropediatru, ortoped) atunci cndprognosticul vital nu este primordial trebuie s aib n vedere pstrarea calmului n jurul mamei care alpteaz i doprofesionalismul aceste echipe, n care i face intrarea kinetoterapeutul, cu fermitatea cunotinelor sale teoretice ipractice, garanteaz meninerea situaiei micuului sub control i tratament atent supravegheat.

Este important ca terapeutul s menin legtura cu medicul car i asum responsabilitatea terapiei pentruecvenializarea ei n sensul asigurri obiectivului final.

Tot echipa multidisciplinar are rolul la unison s susin atitudinea normal asupra unui micu cu defect pen

a evita la nceput SUPRAPROTECIA att de duntoare n recuperarea copilului. Atitudinea familiei este deoloratura i labilitatea afectiv a componenilor ei, de cultur, de ras i ali factori, la care nu este ru ca fiecaremembru s fie atent, mai ales kinoterapeutul care-l poate vedea pe copil zilnic au la 2-3 zile, dup cum impune ritmuauz. El trebuie s tie s ncurajeze familia, att prin sigurana manevrelor i cunotinelor pe care le descifreaz

familiei, dar i prin rbdarea cu care trebuie s nvee S ASCULTE.

El trebuie s tie c starea staionar, deci lipsa evoluiei ateptat de familie, poate determina momente dedescurajare, depresie care pot atrage ntreruperea tratamentului i efectele s fie nedorite pentru pacient. Este nevoiemult nelegere, poate chiar de solicitarea susinerii psihologice i kinetoterapeutul care face acest lucru utilizeaz ualt mijloc care-i este la ndemn pentru susinerea familiei n acceptarea tratamentului de lung durat n care poatenterveni i chirurgia sau tratamente ortopedice prin orteze de gips. Aadar n aceast oper de desvrire a

ratamentului se desprinde i ROLUL KINETOTERAPEUTULUI. nc de la naterea copilului, kinetoterapeutul poate ameliora, i reduce n funcie de gravitate malpoziiigenerate de constrngerile pereilor uterini. ncercnd s cedeze retraciile posturale prin NTINDERI, conteniiprogresive i o gimnastic activ, blnd, adaptat situaiei. Kinetoterapeutul trebuie sa organizeze ncetul cu ncetugestul nou-nscutului ct mai aproape de normal.


2/4

n cazul MALFORMAIILOR rolul kinetoterapeutului este diferit. Malformaia este instalat de mult timp duter i copilul este deja obinui cu ea, adic e confortat cu statusul lui. Redorile articulare, retraciile musculare,igamentare i capsulare s-au instalat i la natere sunt fixate. Malformaiile sunt ireversibile i eficacitatea kinetoterapeutului este limitat. Dar manevra dublat de rbdarblndee i susinut de tehnici de contenie din leucoplast, fei sau materiale termoformabile, evit agravarea cunstalarea atitudinilor vicioase, fixarea redorilor.

Scopul reeducrii este s inteasc nu doar normalizarea, dar apropierea de ea i oferim copilului posibilitatedobndi i nva schema corporal i un comportament motor ct mai aproape de normal: poziia aezat ntre 6-8 l

verticalizarea fr defect a mersului spre 12-18 luni. Etapele cunoscute de la dezvoltarea normal neuropsihomotorie sunt obligatorii (se admite s lipseasc unamaxim dou) i necesit efortul combinat al echipei terapeutice lrgit cu prini sau voluntari.

Chiar i n cazul unor afeciuni ortopedice sau neurologice severe, lsarea copilului in stadiul de decubit dorsprivind n tavan, deci ntr-o situaie monoton de durat nu trebuie s se ntmple pentru ca lipsa stimulilor duce ladegradarea psihic i general a copilului. Dincolo de rolul su n ameliorarea funciei musculare i articulare, kinetoterapeutul pregtete aciuneahirurgului ortoped care nu poate sa intervin pe un nou-nscut prea mic att pentru ca si anestezia e un risc cat si

pentru ca nici chirurgia nu este att de precisa.

Cnd kinetoterapeutul ntreprinde msurile terapeutice asupra nou-nscutului sau sugarului trebuie s priveai s nfrunte curajos viitorul comportament neuro si locomotor al copilului. El trebuie s-i priveasc rezultatelentervenie lui imediate, chiar trebuie s tie, s nvee i S IN CONT de prezentarea potenialului de cretere

un copil, deci s in cont la fiecare manevr terapeutic de priz i de ncrcarea pe care o exercit (sarcin) asupramuchiului i osului unui organism aflat ntr-o fantastic explozie a creterii i dezvoltrii sale. Aceast minuioasatenie este necesar pentru a nu maltrata macheta cartilaginoas prin zdrobire (care se petrece uor la aceast vrstau a nu produce decolare epifizar cnd ai de mobilizat, mobiliznd o articulaie nepenit.

Sigur ca bebeluul este suplu, dar nu trebuie uitat c este att de delicat i n minile adultului este fragil, aaiptul, plnsul fr legtur cu foamea trebuie s ne fie tuturor: medici i kinetoterapeui semnal de alarm. La copi

mai mare trebuie avut grij ca prin prizele prea ferme s nu-i crem constrngeri i implicit stres.

Prin toate aceste modaliti de intervenie kinetoterapeutul este un exemplu pentru anturaj: mama, tata, bunicare pot nva cum s procedeze cu copilul.

Concluzia este c n reeducare, kinetoterapeutul are rolul primordial i acest lucru este motivant pentru el, ata s-i sporeasc mereu cunotinele dar s-i i modeleze n funcie de copil i familie n scopul construciei uneieale compatibiliti.

Noiuni DE BAZPentru a efectua un tratament potrivit al unei afeciuni, trebuie cunoscut evoluia normal a acestuia

Ectoblastul din care ia natere sistemul nervos central i organele senzoriale.Mezoblastul din care ia natere:

esutul conjunctival;celule sanguine, limfatice;vasele;rinichii;scheletul care este din piese cartilaginoase in jurul carora vor lua nastere o articulatie, o cavitate, o simviala,

apsula, apoi osificarea epifizei cu aparitia cartilajului de crestere.un sistem vascularmuschi, tendoane care prin actiunea lor modeleaza inca de intrauterin articulatia.


3/4

II. Endoblastul da nastere:epiteliului ce captuseste aparatul respiratorparenchimului amigdalei, tiroidei, ficatului, pancreas,epiteliului ce captuseste o parte a vezicii si a uretrei.Epiteliului ce captuseste casa timpanului, trompa lui EustachioIn luna a doua talia embrionului (veilex coccis) este de 28 30 mm. Marimea capului este enorma.Intre a-5-a saptamana incep sa apara membrele superioare si inferioare ca niste palete pe care se vor

mprima schitele de degete.S-a constatat ca dezvoltarea membrelor superioare se petrece putin inaintea celor inferioare.

Intre a 4-a si a 8-a saptamana se formeaza organele (perioada organogenezei). Aceasta este cea maivulnerabila perioada a embrionului cand anumiti factori externi pot deteriora evolutia lui, determinandmalformatii congenitale.

Perioada fetala se petrece intre a III a suna si sfarsitul perioadei intrauterina. Dupa perioada organizarii din fmbrionara acum se instaleaza perioada dezvoltarii In a III a luna fata incepe sa arate humanoid. Membrele inferioare sunt mai scurte decat membreleuperioare. Nu exista activitate musculara. Talia veilex coccis este de 5-8 cm. Capul reprezinta jumatate din lungimea aceasta. In timpul scurs intre a IVa V a luna, fatul creste foarte repede si atinge 27 de cm, dar cantareste doar 500 g.

In luna a V a capul reprezinta a treia parte din lungimea veilex- coccis, ceea ce ar explica micul numar demalpozitii ale membrului superior care e protejat de marimea capului. Din luna a V a fatul creste formidabil, deoarece in al treilea trimestru el cantareste 50% din greutateaa termen ( cam 500-600g/luna)

La nastere capul este a 4 a parte din lungimea vertex-coccis greutatea este de 3 kg 3,5 kg lungimea vertex-coccis este de de 35 cm lungimea vertex - planta piciorului este de 5 cm

Pozitia intrauterina clasica a fetusului este: capul in fata, spatele rulandu-se dupa cap, bratele repliateorace, membrele inferioare flectate la nivelul soldului, genunchilor si picioarelor.

Notiunea de deformatie malformatie In fata unui nou-nascut trebuie sa stim sa diferentiem o malformatie congenitala de o deformatie congenitalapentru a putea adopta tratamentul potrivit in vederea cresterii echilibrate si dezvoltarii neuropsihomotorii normale. MALFORMATIILE in perioada organogenezei care se suprapune peste perioada embrionara (prim

luni) toate agresiunile pot contribui la aparitia acestor malformatii.a) Factori teratogeni 1. radiatiile pot induce diviziuni palatine, dar si malformatii ale membrelor 2. agentii chimici medicamentosi ating diverse parti ale organismului embrionar

autoconvulsivantele degetele mari de la maini si picioare police si haluce.antivomitive amelie, ficomelie, cum a produs falidomita abortivele: bot de iepure, diviziune, palatina,

meningocel.

tetraciclina: inhibarea cresterii osoaseb) Agentii infectiosi Sifilisul spina bifida diviziune palativa, arierare mintala, anomalii de ficat, plamani (fibroza dificus) Rubeola sindorm Grig, malformatii de urechi, ochi, cord, mai rar de os Toxoplasma: - encefalomielita Diabetul mamei provoaca anomalii de membre inferioare. Exista o publicatie daneza care a aratat camalformatiile congenitale sunt de trei ori mai ridicate la copiii cu mame diabetice.) Factorii genetici si cromozomiali


4/4

- trisomia 21 - sindrom Turner - sindorm Cri Du Chat

65% din malformatii nu au cunoscuta cauza, nu se gasesc antecedente familiale.

Deformatiile se pot instala pe tot parcursul vietii fetale de indata ce fatul incepe sa se miste.Aceste deformatii sunt mai putin sau mai mult grave in functie de data instalarii, de stramtoarea mai mult sau

mai putin importanta a cavitatii uterine. Aceste DEFORMATIILE sunt rezultatul relei pozitionari si in general sunteversibile printr-o interventie kinetica blanda si o posturare in pozitia fiziologica a atitudinilor neregulate ale

egmentelor deformate.In vederea reabilitarii este bine sa incercam sa reproducem dupa forma copilului, pozitia sa in uter sikinetoterapia sa refaca pozitia normala incet-incet (nu brusc, nu dintr-o data) pentru ca pe langa pozitia persistentdeficitara, in uter se suprapune si hipertonia tranzitorie a nervului motor si sugarului pana-n luna a III IV a.

Fatul in conditii normale se misca liber pana in luna a V a, intr-o cavitate lejera. Dar crescand (cel mai mult in al treilea trimestru) fatul gaseste cavitatea uterina din ce in ce mai stramta siasupra lui se exercita presiuni mecanice, progresiv importante de diverse origini.

un uter foarte tonic (la gravida primipara)bazinul stramt al mamei poate crea o deviatie rahidiana importanta.disproportie fetomaternala

malformatia uterului (uter retrovers, uter bifid)

Fatul care este tonic, lupta si reactioneaza si el impotriva acestui univers stramt si animatia lui gestuala poategenera sau nu malpozitii, conditionate de micsorarea intr-un singur sens, mereu aceeasi. Dinpotriva, daca fatul e hipoton, reaua pozitie perturba echilibrul intre muschii agonisti si antagonisti si eldevine putin cate putin imobil. Nou-nascutul, va prezenta o mare scolioza sau alte deformari: picior tal valg, metatarsus valgus, metatarsusvarus.

Anumite malpozitii pot fi de origine neuromusculara (artrogripoza, miopatii congenitale, spina bifida, paraliantenatale diverse) si asta se sxplica prin posturi agravate datorate paraliziilor musculare.

Indiferent de malformatia sau deformatia stabilita inainte de nastere, travaliul dificil poate genera surerintaperinatala cu incetinire in evolutie a copilului, mai mult sau mai putin severa. De indata ce sunt depistate de la nastere malpozitiile si malformatiile sunt dirijate terapeutic spreortopedie, recuperare, neuropediatrie.

In functie de gravitatea acestor anomalii, terapeutica poate consta in simpla autogimnastica ce o face nou-nascutul sau sugarul care numai este constrans de dimensiuni reduse (uterine sau scutece), misca liber si uneori aceasta e suficient. Cel mai adesea insa tratamentul kinetic instaurat precoce pe malpozitiile aparute tardiv in viatantrauterina si desi par inca ireductibile, succesul terapeutic incepe sa intrevada. Posturile fiziologice si mobilizarile chiar daca nu corecteaza in toate cazurile evita instalarea atitudinilorvicioase mult mai greu de tratat altfel.

Documents

Pediatrie - Recuperare