Pedodontie Adolescent si Copil

8/17/2019 Pedodontie Adolescent si Copil

1/9

GINGIVITELE LA COPIL SI ADOLESCENT

Gingivita= imbolanvirea uneia sau a mai multor parti componente ale mucoasei

gingivale (papile interdentare, margine gingivala libera, gingia fxa).

Boala gingivala reprezinta orma cea mai obisnuita de aectiune a parodontiului

marginal intalnita la copil si adolescent.

Este o aectiune reversibila, rareori evoluand spre parodontopatie marginala.

Progonosticul avorabil este inuentat de! ") activitatea metabolica crescuta la

copil

#) orara orala dierita de cea a

adultului

$) dierentele in compozitia si

metabolismul palcii bacteriene

ETIOLOGIE

%. &actori locali! ' placa bacteriana' epozitele de tartru' nele procese fziologice ale ciclului de viata dentar (eruptia

dentara, exolierea dintilor temporari)' *eziuni odontale proximale sau cervicale' +bturatiile proximale sau cervicale incorecte' nele anomalii ortodontice' Purtarea aparatelor ortodontice, in special a aparatelor fxe

B. &actori sistemici! ' inuente ormonale cum ar f cele intalnite la pubertate' ierite aectiuni generale (emtaologice, genetice,

metabolice, -%)' nuenta unor medicamente (medicatia imunosupresoare)' /alnutritia

0. +biceiurile vicioase! respiratia orala

&actorul microbian, respectiv placa bacteriana, are rol determinant in producerea

gingivitei, ceilalti actori find avorizanti sau predispozanti.

n conditiile unei igiene orale necorespunzatoare ca si in prezenta unor actori locali

care avorizeaza retentia alimentara, se creeaza conditii avorabile pentru ormarea

placii bacteriene pe supraetele dentare, in regiunea cervicala.


2/9

0a raspuns la actiunea toxinelor microbiene, la nivelul mucoasei gingivale se

dezvolta o inamatie cronica. esi la copii se ormeaza o cantitate mai mare de

placa bacteriana decat la adult, inamatia este mai redusa. %ceasta deoarece la

copil, in mucoasa gingivala exista un infltrat inamator limocitar, pe cand la adult

predomina plasmocitele.

Tablou clinic

namatia gingivala poate f localizata sau generalizata. Poate interesa una sau mai

multe zone ale mucoasei gingivale, de cele mai multe ori marginea gingivala libera

si papilele interdentare.

1abloul clinic variaza in unctie de gravitatea imbolnavirii. -imptomaologia

subiectiva este de cele mai multe ori stearsa, ara relevanta in ormele cornice de

imbolnavire. Ea devine maniesta, prin dureri, sangerari, in orme acute.

-imptomatologia obiectiva consta in! ' modifcari de culoare, dimensiune si

consistenta mucoasei gingivale

' Prezenta sangerarii provocata sau spontana

Pentru cuantifcarea gravitatii imbolnavirii, in literatura pedodontica se utilizeaza

mai recvent indicele *+E si -*2E--. -e acorda scoruri de la 3 la $, care defnesc

tipul de inamatie gingivala!

-cor 3' absenta inamatiei

-cor "' inamatie slaba! usoara modifcare a culorii si consistentei

-cor #' inamatie moderata! modifcare de culoare, de consistenta, sangerare

la sondare

-cor $' inamatie severa! modifcare de culoare (roseate marcata), de

consistenta, ulceratie, sangerare spontana

Forme clinice

%) Gingivita simpla") Gingivita de eruptive#) Gingivita asociata cu igiena orala slaba$) Gingivita intalnita in alergii

B) Gingivita acuta' intalnita in inectii virale, bacteriene, ungice


3/9

0) Gingivita cronica nespecifca) /ariri de volum gingivale conditionate

") Gingivita la respiratorul oral#) Gingivita la purtatorul de aparate ortodontice$) Boli gingivale modifcate de actori sistemici!

a) Gingivita intalnita la pubertate

b) &ibromatoza gingivalac) /ariri de volum induse de unele medicamented) Gingivita prin defcient de acid ascorbic

GINGIVITA SIMPLA1) Gingivita de eruptive

Este o orma temporara de imbolnavire gingivala care se intalneste in perioadaerupitiei dentare. /ucoasa gingivala este marita de volum, marginea libera

gingivala are un contur mai rotun4it si in general are o culoare mai rosiatica.

ntensitatea aectarii gingivale scade pe masura ce dintele avanseaza spre

planul de oculize si convexitatea lui naturala prote4eaza mucoasa gingivala de

contactul cu bolul alimentar.

namatia testului gingival inaintea eruptiei complete a coroanei dentare poate

determina aparitia unei dureri cu caracter temporar, care cedeaza in cateva zile.

Gingivita de eruptive este mai recventa in timpul eruptiei molarilor

permanenti. Ea poate atinge orme severe la eruptia molarului de minte, careconduc la aparitia pericoronaritei.

1ratamentul consta in! ' imbunatatirea igenei orale in ormele usoare

' %socierea de lava4e orale cu solutii neiritante in ormele

dureroase' %dministrarea de antibiotic in pericoronarita asociata cu

tumeactie si adenopatie

2) Gingivita datorata igienei orale slabe

-e maniesta prin modifcari care apar la nivelul papilelor interdentare si al

marginii libere gingivale. Pe un ond de roseate generalizata, papilele interdentare

sunt tumefate. 0uloarea, conturul si consistenta gingivala prezinta modifcari

dierite in ucntie de intensitatea inamatiei generate de igiena orala deicitara. n

ormele mai severe se pot intalni sangerari spontane.


4/9

1ratamentul consta in! ' indepartarea mecanica a placii bacteriene (peria4

proessional)

' nstituirea igienei orale corecte prin! a) intruirea parintilor si

copiilor asupra importantei si aplicarii corecte a metodelor de

igiena orala

b) adaptarea siasocierea metodelor de igiena orala (peria4m ata dentara, apa

de gura antimicrobiana) in ucntie de varstam stare generala,

conditii locale.

GINGIVITA CRONICA NESPECIFICA

-e intalneste in mod obisnuit la preadolescent si adolescent. namatia gingivala

poate f localizata in regiunea anterioara maxilara sau poate imbraca un caractergeneralizat. n general este o orma de imbolnavire nedureroasa, care cedeaza

oarte greu la tratament, simptomatologia persistand multa vreme.

&actori locali! ' eziuni carioase cu margini ascutite in vecinatatea muscoasei

gingivale

' +bturatii incorecte proximale , cervicale' %nomalii dentare de dezvoltare de structura de tip ipoplazic' ncongruenta dento'alveolara cu ingesuire

%cesti actori locali avorizeaza depunerea de resturi alimentare, acumularea de

placa bacteriana si impedica eectuarea coreca a igienei orale.

1ratamentul urmareste! ' imbunatatirea gradului de igiena orala

' ndepartarea actorilor locali avorizanti prin tratarea corecta a

proceselor carioasea, reacerea corecta a obturatiilor

deectuoase, corectarea anomaliilor dento'alveolare.' %sigurarea aportului alimentar corespunzator, dup ace, in

prealabil, s'au identifcat defcientele din alimentatie.


5/9

MARIRILE DE VOLUM GINGIVALE

CONDITIONATE

5eprezinta acele orme de imbolnavire gingivala cunoscute sub denumirea de

6gingivte iperplazice7.

eoarece s'a constatat ca din punct de vedere moropatologic nu este vorba despreo iperplazie adevarata s'a propus utilizarea termenului de 6crestere (marire) de

volum gingivala indusa7

/aririle de volum gingivale pot f! ' localizate! a) intr'o anumita regiune

b) la o singura papilla

' generalizate

0a urmare a actiunii actorului local sau general modifcator, raspunsul imun tisular

poate f de tip inamator, cu producer de edem sau de tip fbros, cu producer detesut frbos, dens.

0and raspunsul este de tip inamator, mucoasa gingivala prezinta urmatoarele

aspect clinice!

' 0uloare rosu stralucitor sau c8anotic' 0onsisenta moale, edematoasa' 1endinta prununtata la sangerare

0and raspunsul este de tip fbros, mucoasa gingivala se caracterizeaza prin!

' /odifcare de culoare usoara' &ermitate la paplare' 1endinta mai redusa la sangerare

1) Gingivita la respiratorul oral

&orma localizata de imbolnavirea la care predomina raspunsul tisular de tip

inamator. /ucoasa gingivala neprote4ata de buza este uscata si separate printr'o

demaractie neta de restul mucoasei gingivale. *eziunea se poate extinde sip e

portiunea anteriara a boltii palatine.

Pacientul acuza la trezire senzatia de gura uscata, semn important pentru

diagnostic. e asemenea, de cele mai multe ori pacientul are alena.


6/9

1ratamentul gingivitei la respiratorul oral este complex, necesitand colaborarea cu

medical ortodont si +5*'ist pentru deconditionarea obiceiului vicios, deconditionare

care poate f, uneori, destul de dicila.

+biectivele tratamentului sunt! ' imbunatatirea iginei orale

' Prote4area tesuturilor ucate excesiv prin vaselinarea lor incursul noptii si prin purtarea unui scut de protective.

' econditionarea respiratiei orale, abordata interdisciplinar8

2) Gingivita la purtatorul de aparate ortodontice

Este o orma moderata de imbolnavire care apare la aproximativ o luna de la

aplicarea aparatului ciar si la pacientii cu igiena orala oarte buna. /odifcarile

gingivale sunt tranzitorii, enomenele retrocedand dupa indepartarea aparatului.

BOLI GINGIVALE MODIFICATE DE FACTORI

SISTEMICI

1) Gingivita intalnira la pubertate

&orma localizata de imbolnavire in care predomina raspunsul tisular de tip

inamator. /arirea de volum gingivala este localizata la nivelul papilelor

interdentare din regiunea anterioara maxilara sau la nivelul unei singure arcade.

/ucoasa gingivala poate prezenta sangerare provocata sau spontana.

n general pe ata orala, mucoasa gingivala este indemna.

%ceasta orma de imbolnavire este mai recventa la gurpa de varsta 9'": ani,

existand dierente intre cele doua sexe. &recventa creste incepand cu "3 ani la ete

si cu varsta de "$ ani la baieti, ceea ce sugereaza o asociere cu instalarea

pubertatii.

1ratamentul consta in ! ' imbunatatirea igienei oral

- ndepartarea actorilor locali de iritatie- ieta corespunzatoare- %dminstrare de vitamin 0, ;33 mg


7/9

2) Fibromatoza gingivala ereditara

ntalnita si sub denumirea de eleantizis gingival, fbromatoza idiopatica,

iperplazie ereditara gingivala, este o orma rara de imbolnavire gingivala, cu o

recventa de la " la ";333, interesand in egala masura ambele sexe.

Este o boala ereditara a carei transmitere este, in general, autosomal dominant,

dar poate f si recesiva. Ea se poate dezvolta de sine statator sau in cadrul unor

sindroame.

mbolnavirea consta intr'o marire de volum gingivala, erma, fbroasa, de

dimensiuni variabile, generalizata sau in unele cazuri localizata. /ucoasa gingivala

are culoare normala, nu sangereaza si nu este dureroasa la palpare.

*a nastere gingia are aspect normal. /arirea de volum survine odata cu eruptia

dintilor temporari si devine mai pronuntata prin eruptia dintilor permanenti. n

cazurile severe, marirea de volum poate f att de mare incat poate acoperi coroanaclinica a dintilor.

&ibromatoza gingivala ereditara se insoteste de o serie de complicatii in ucntie de

dimensiunea maririi de volum! a) tulburari fzionomice

b) intarzieri in eruptive

c) deplasari dentare, datorita testutlui fbros

d) maloculzii

e) dureri, cand mucoasa acopera partial supraata ocluzala si este

traumatizata in timpul masticatiei.

1ratamentul se ace dieretniat in unctie de marirea iperplaziei si de amploarea

tulburarilor unctionale.

%) 0and marirea de volum gingivala este minima se ace un detartra4 minutios si

se recomanda respectarea cu strictete a regulilor de igiena orala.B) 0and marirea de colum este mare si apar tulburari unctionale se recomanda

remodelarea cirurgicala a tesutului gingival.

0ontroalele periodice, ingri4irile proflactice in cabinet o data la > luni, igiena orala

zilnica riguroasa pot intarsia aparitia recidivei. 5ecidiva se produce dupa cateva luni

de la interventia cirurgicala, dar la dimensiunea gingivala anterioara operatiei se

a4unge abia dupa cativa ani. 0iar daca in timp se produce recidiva, imbunatatirea

temporara a aspectului fzionomic oera pacientului un benefciu psiologic.


8/9

3) aririle de volum gingivale induse de unele medicamente

-unt imbolnaviri gingivale generalizate in care predomina raspunsul tisular de tipfbros. Principalele medicamente care induc mariri de volum la copil si adolescent

sunt!

' &enitoina, anticonvulsivant ma4or utilizat in tratamentul

epilepsiei' 0iclosporina % , imunosupresor utilzat pentru impiedicarea

re4etului in cazult transplanturilor de organe si in tratamentul

bolilor autoimmune' 2iedipina, blocant al canalelor de calciu olosit pentru

combaterea eectului c8totoxic al ciclosporinei

1ratamentul consta in! ' instituirea igienei orale corecte atat la nivel individual, catsi in cabinet stomatologic

' 0latiri orale cu solutie de clorexidina de doua ori pe zi cand

peria4ul normal si utilizarea atei dentare sunt inefciente pentru

controlul placii bacteriene.' tilizarea medicatiei alternative ori de cate ori este posibil' 5emodelarea cirurgicala in maririle de volum mari induse de

enitoina. 2u se recomanda interventie cirurgicala in cazul

maririlor induse de ciclosporina %, deoarece pacientii au

predispozitie crescuta la inectii.

!) Gingivita prin de"cit de acid ascorbic

%re un aspect particular datorita rolului pe care il are vitamin 0 in metabolismul

celular, in ormarea colagenului, in activitatea osteoblastilor, in dinamica vasculara.

Pacientul acuza dureri severe. Procesul patologic intereseaza marginea gingivala

libera si papila interdentara. %estea sunt marite de volum, modifcate de culoare si

sangereaza spontan. n cazurile severea apare necroaza, cu ulceratii gingivale,

mobilitate si exoliere dentara. in ericire ormele severe sunt rare. Ele se pot

intalni la copiii alergici la sucurile de ructe la care nu se administreaza supliment devitamina 0.

-e recomanda administrarea de vitamina 0 in doza zilnica de #;3';33 mg. Pentru

a grabi vindecarea la copiii mai mari se administreaza "g


9/9

Documents

Pedodontie Adolescent si Copil