Executarea ordinului sau dispoziției superiorului ca cauză ce înlătură caracterul penal al faptei este o cauză nouă pentru Republica Moldova introdusă în Codul Penal de Legea nr 227 pentru modificarea si completarea Codului Penal.Această cauză își are originea in reglementările internațional penale,după incheierea celui de al doilea Razboi Moldial,la tribunalul de la Nurnberg. Procesele de la Nürnberg au fost o serie de procese celebre pentru faptul că în cadrul lor au fost inculpați importanți membri ai conducerii politice, militare și economice a Germaniei Naziste.În cadrul proceselor de la Nunberg avocatii persoanelor judecate,in cele mai multe cazuri invocau în aparare ca inculpații au savirșit infractiuni executînd ordinului sau dispozitia superiorilor,astfel ei pledau pentru îndreptatirea inculpaților și reabilitarea lor.Unul din principiile Proceselor de la Nunberg prevedea că îndeplinirea ordinului superiorului sau a conducerii statului nu înlătura raspunderea penală pentru săvîrșirea infracțiunii,daca era posibilitatea conștientizării pericolului acestei fapte,iar dacă executorul ordinului nu conștientiza că ordinul este ilegal,atunci el nu era tras la raspundere penala,răspunderii penale era supusă persoana care a emis ordinul.Este de menționat faptul că aceasta cauză ce înlatură caracterul penal al faptei inițial era aplicată doar in sfera militara,însa pe parcursul secolului XX statele au inclus aceasta cauza și in sfera civila,astfel ea fiind aplicata de legislațiile naționale în cazurile relațiilor de subordonare din sfera civila.În Codul Penal a Republicii Moldova aceasta cazuză este prevazuta în articolul Articolul 401.     (1) Nu constituie infracţiune fapta, prevăzută de legea penală, săvîrşită de o persoană în vederea executării unui ordin sau dispoziţii a superiorului, care sînt obligatorii pentru aceasta, dacă ordinul sau dispoziţia nu sînt vădit ilegale şi dacă persoana care le-a executat nu a ştiut că ordinul sau dispoziţia sînt ilegale. Răspunderii penale pentru fapta săvîrşită este supusă persoana care a emis ordinul sau dispoziţia ilegală.    (2) Persoana care a comis intenţionat infracţiune în vederea executării ordinului sau dispoziţiei vădit ilegale ale superiorului răspunde penal în temeiuri generale. Neexecutarea ordinului sau dispoziţiei vădit ilegale exclude răspunderea penală.    (3) În scopurile prezentului articol, ordinul sau dispoziţia superiorului de a comite genocid sau o infracţiune împotriva umanităţii sînt vădit ilegale.Astfel în cazul executării ordinului lipseste vinovăția persoanei la săvirșirea infracțiunii,cel ce execută ordinul îl considera ilegal si de aceasta îl excuta.În aceasta situație e evident ca este imposibil de atras persoana la răspundere penala din lipsa vinovăției.În toate situațiile caracterul legal al ordinului se prezumă,aceasta se datoreaza relației de subordonare între superior și subaltern.Ordin; Dispoziție obligatorie, scrisă sau orală, dată de o autoritate sau de o persoană oficială pentru a fi executată întocmai,la fel ordinul cere respectarea unei reguli stabilește o ordine sau o determină.Ordinile pot fi emise atît de militari cît și de civili,persoane cu funcții de răspundere sau funcționari publici.Pentru ca ordinul să fie obligatoriu este necesar ca să fie emis in limitele competenței subalternului.Din prevederile CP deducem anumite conditii cu privire la ordin.*Ordinul sau dispozitia să fie ilegala.*Ordinul să emane de la superior.În sfera militară oricare militar cu grad mai înalt este superior pentru cel cu grad mai mic.În domeniul public e superior doar persoana ce îl are ca subaltern pe executatn,astfel șeful instituției este considerat superiorul oricarui angajat.*Ordinul e obligatoriu pentru subaltern,însa acesta tre să constituie o obligație funțională a subalternului,și să nu depășească atribuțiile sale funcționale.Deci nu v-a fi în obligația paznicului unei instituții să efectueze un transfer a unei anumite sumă de bani,la comanda

șefului instituției.*O altă condiție este că în urma executarii ordinului sau dispozitiei superiorului să fie comisa o infracțiune.*Persoana care a executat ordinul si a comis prejudicii nu trebuie să conștientizeze caracterul ilegal al acțiunilor sale.Conform alin 2 al articolul Articolul 401 Neexecutarea ordinului sau dispoziției vădit ilegale exclude raspunderea penală.astfel dacă subalternul conștientizează ca ordinul este ilegal si îndeplinirea lui ar aduce prejudicii valorilor socilale protejate de legea penală,atunci neexecutarea lui face ca persoana sa nu raspunda penal. Dacă să raportam prevederile codului Penal a RM la prevederile codului penal a Federației Ruse atunci observam ca conținutul lor nu difera substanțial, Статья 42. Исполнение приказа или распоряжения1. Не является преступлением причинение вреда охраняемым уголовным законом интересам лицом, действующим во исполнение обязательных для него приказа или распоряжения. Уголовную ответственность за причинение такого вреда несет лицо, отдавшее незаконные приказ или распоряжение.2. Лицо, совершившее умышленное преступление во исполнение заведомо незаконных приказа или распоряжения, несет уголовную ответственность на общих основаниях. Неисполнение заведомо незаконных приказа или распоряжения исключает уголовную ответственность.Observăm că în codul penal rus nu avem referire la expresă la genocid sau crime împotriva umanitații.Spre deosebire de CP a RM în care e stupulat expres ca aceste infracțiuni sunt vădit ilegale și după săvirșirea lor persoana sub nici o formă nu poate evita răspunderea penală.Legiuitorul Moldav a preluat aceasta prevedere din Statutl de la Roma al Curţii Penale Internaţionale 1998 ARTICOLUL 33 Ordinul ierarhic şi ordinul legii 1. Faptul că o crimă care ţine de competenţa Curţii a fost comisă la ordinul unui guvern, al unui superior, militar sau civil, nu exonerează persoana care a comis-o de responsabilitatea sa penală, decât dacă: a) această persoană nu a avut obligaţia legală de a se supune ordinelor guvernului sau superiorului în cauză; b) această persoană nu a ştiut că ordinul este ilegal; şi c) ordinul nu a fost vădit ilegal. 2. În scopurile prezentului articol, ordinul de a comite genocid sau o crimă împotriva umanităţii este vădit ilegal. În codul penal Român avem reglememtată o astfel de cauză ea e prevazuta in capitolul II numit cauze justificative la art 21 Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii(1) Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de aceasta.(2) Este de asemenea justificată fapta prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligaţii impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit ilegală.Vedem in codul Penal Român reglementarea acestei cauze.Însă doar alineatul 2 face referire la o obligație impusa de autoritatea competenta,identic ca și in CP RM este că aceasta obligație sa nu fie in mod vădit ilegala.La fel ca si in legislația rusă lipsește referirea la crimele vădit ilegale precum genocidul și crime împotriva umanității.

Bibliografie

Codul Penal a Republicii Moldova

Codul Penal a Romaniei art

Codul Penal a Federației Ruse art

Statutl de la Roma al Curţii Penale Internaţionale 1998 ARTICOLUL 33