26
Subiectul I: Legea penală 1.1. Relataţi despre structura normei de drept penal. Structura normei penale diferă după cum sunt aceste norme penale generale şi norme penale speciale. Norme penale generale stabilind regului cu valoare de principii, au o structură specifică, ce diferă esenţial de norme juridice care aparţin altor ramuri de drept. De cele mai multe ori, normele penale generale sunt constituite din dispoziţii, ipoteză lipsind sancţiunea penală. Aceasta este consecinţa faptului că normele penale generale stabilesc principii şi dicpoziţiile de bază a dreptului penal. Deşi în conţinutul acestor norme nu se găsec toate elementele constitutive, aceasta nu exclude structura completă a normei penale generale. Normele penale speciale prezintă unele particularităţi în structura lor care derivă din faptul că ele sunt norme incriminatorii. Structura normei penale speciale cuprinde elementele necesare din care rezultă conduita impusă participanţilor şi sancţiunea care intervine ca element de constrîngere în caz de nerespectare a dispoziţiei din normă. Analiza fiecărui element constitutiv al normei juridice penale în parte permite diferenţierea unor forme speciale de descriere a acestora în actul normativ. Astfel, în materie de tehnică legislativă sunt cunoscute următoarele tipuri de dispoziţii: - dispoziţie simplă- numeşte doar fapta infracţională cu un termen unanim acceptat, dar nu dezvăluie semnele ei. - Dispoziţie descriptivă – conţine o descriere generalizată a semnelor esenţiale ale infr 186, 187... - Dispoziţii de blanchetă – face trimitere la alte legi penale şi acte normative 236, - Dispoziţii de trimitere – face trimitere la dispoziţiile altor norme penale 152, 154... La rîndul lor, sunt cunoscute următoarele tipuri de sancţiuni penale : - sancţiuni absolut deterinate- stabileşte expres categoria şi mărimea pedepsei. Legislaţia penală în viguare nu conţine sancţiuni absolut determinate, deoarece conţinutul lor nu permite individualizarea pedepsei în funcţie de circumstanţele concrete ale infr şi de personalitatea infractorului, - sancţiuni relativ determinate- stabileşte categoria concretă de pedeapsă şi limitele ei, în funcţie de care se disting: a. stabilirea limitei maxime a pedepsei. În acest caz limita minimă este stabilită în normele Părţii generale a CP pentru categoria respectivă de pedeapsă. b. stabilirea limitelor minime şi maxime ale pedepsei. Este cea mai răpîndită modalitate de expunere a sancţiunilor în CP al RM. - sancţiune alternativă – stabileşte două sau mai multe categorii de pedepse din care numai una este aleasă de instanţa de judecată 177. - sancţiune absolut nedeterminată- sancţiunea nu stabileşte nici categoria şi nici limitele pedepsei. În CP al RM această modalitate a

Penal Partea Generala

Embed Size (px)

DESCRIPTION

teste

Citation preview

Subiectul I: Legea penal

1.1. Relatai despre structura normei de drept penal.Structura normei penale difer dup cum sunt aceste norme penale generale i norme penale speciale. Norme penale generale stabilind regului cu valoare de principii, au o structur specific, ce difer esenial de norme juridice care aparin altor ramuri de drept. De cele mai multe ori, normele penale generale sunt constituite din dispoziii, ipotez lipsind sanciunea penal. Aceasta este consecina faptului c normele penale generale stabilesc principii i dicpoziiile de baz a dreptului penal. Dei n coninutul acestor norme nu se gsec toate elementele constitutive, aceasta nu exclude structura complet a normei penale generale. Normele penale speciale prezint unele particulariti n structura lor care deriv din faptul c ele sunt norme incriminatorii. Structura normei penale speciale cuprinde elementele necesare din care rezult conduita impus participanilor i sanciunea care intervine ca element de constrngere n caz de nerespectare a dispoziiei din norm. Analiza fiecrui element constitutiv al normei juridice penale n parte permite diferenierea unor forme speciale de descriere a acestora n actul normativ. Astfel, n materie de tehnic legislativ sunt cunoscute urmtoarele tipuri de dispoziii: dispoziie simpl- numete doar fapta infracional cu un termen unanim acceptat, dar nu dezvluie semnele ei. Dispoziie descriptiv conine o descriere generalizat a semnelor eseniale ale infr 186, 187... Dispoziii de blanchet face trimitere la alte legi penale i acte normative 236, Dispoziii de trimitere face trimitere la dispoziiile altor norme penale 152, 154...La rndul lor, sunt cunoscute urmtoarele tipuri de sanciuni penale : sanciuni absolut deterinate- stabilete expres categoria i mrimea pedepsei. Legislaia penal n viguare nu conine sanciuni absolut determinate, deoarece coninutul lor nu permite individualizarea pedepsei n funcie de circumstanele concrete ale infr i de personalitatea infractorului, sanciuni relativ determinate- stabilete categoria concret de pedeaps i limitele ei, n funcie de care se disting:a. stabilirea limitei maxime a pedepsei. n acest caz limita minim este stabilit n normele Prii generale a CP pentru categoria respectiv de pedeaps.b. stabilirea limitelor minime i maxime ale pedepsei. Este cea mai rpndit modalitate de expunere a sanciunilor n CP al RM.- sanciune alternativ stabilete dou sau mai multe categorii de pedepse din care numai una este aleas de instana de judecat 177.- sanciune absolut nedeterminat- sanciunea nu stabilete nici categoria i nici limitele pedepsei. n CP al RM aceast modalitate a sanciunilor lipsete, dar un ir de tratate internaionale privind lupta cu criminalitatea conin asemena sanciuni.

1.2. Analizai principiile aplicrii legii penale n spaiu.Principiile care guvereaz ntinderea n spaiu a efectelor legii penale sunt: principiul teritorialitii legii penale, principiul personalitii legii penale, pricipiul realitii legii penale, pricipiul universalitii legii penale.Pricipiul teritorialitii legii penale mai este numit i legea locului svririi infraciunii. Potrivit acestui principiu, admis de toate legislaiile penale, legea penal a unei ri se aplic n exclusivitate tuturor infraciunilor comise pe teritoriul rii, neavnd nici o relevan calitatea fptuitorului. n conformitate cu art. 11 alin. 1 CP RM, Toate persoanele care au svrit infraciuni pe teritoriul RM urmeaz a fi trase la rspundere penal n conformitate cu CP al RM. Pentru a determina uncidena legii penale n raport cu principiul teritorialitii, urmeaz s preciz noiunea juridico-penal de teritoriu i infraciune svrit pe teritoriul rii. Art. 120 CP stabilete prin teritoriu RM i teritoriul rii se nelege ntiderea de pmnt i apele cuprinse ntre frontierile RM, cu subsolul i spaiul aerian. Teritoriul rii include urmtoarele elemente: suprafaa terestr, spaiul acvatic, subsolul i spaiul aerian, delimitate prin hotare i supuse suveranitii statului.Suprafaa terestr reprezint ntindere de pmnt cuprins ntre frontiera politico-geografic ale statului, stabilite prin tratate.Spaiul acvatic include apele interioare curgtoare i apele interioare stttoare, cuprinse ntre frontierele politico-geoagrafice ale statului. Marea teritorial cuprinde fia de mare adiacent rmului i apele maritime interioare, avnd limea de 12 mile msurat de la linia de baz.Subsolul este format din zona subteran avnd o ntindere ce coincide cu limitele frontierelor de stat, cu o adncime practic limitat de posibilitatea real a omului de expoatare n condiiile tehnici actuale.Spaiul aerian reprezint coloana de aer de deasupra teritoriului, cuprins ntre verticalele imaginare ridicate de pe frontierele rii, inclusiv limita exterioar a mrii teritoriale.Infraciunea svrit pe teritoriul rii se subnelege urmtoarele: infraciuni prin modul i locul de comitere se nscriu pe teritoriul RM. Infraciuni comise la bordul unei nave maritime aeriene, nregistrat ntr-un port sau aeroport al RM i aflat n afara spaiului acvatic sau aerian al RM. n aceast situaie pot exista derogrii de la regula genera dac tratatele internaionale la care RM este parte dispun altfel. Infraciuni comise la bordul unei nave militare maritime sau aeriene aparinnd RM indiferent de locul ei de aflare.n funcie de localizare n spaiu a unei fapte infracionale este necesar a se preciza care este ocul svririi acesteia. Legiuitorul nostru accept teoria aciunii, consfiinind-o legal n prevederile art. 12 din CP al RM. Locul svririi faptei se consider ocul unde a fost svrit aciune, inaciunea prejudiciabil, indiferent de timpul survenirii urmrilor.Excepii de la pricipiul teritorialitii: infr svrite pe teritoriul RM de ctre pesoane ce se bucur de imunitate de jurisdicie penal sau n localurile misiunilor diplomatice. Infr svrite pe o nav maritim sau aerian strin ce se afl pe teritoriul RM, Infr svrite n timpul staionrii ori al trecerii unor armate strine pe teritoriul RM.Pricipiul personalitii legii penale, denumit i pricipiul ceteniei active, este prevzut n legislaia penal a RM la alin 2 al art 11 CP. Potrivit acestor prevederi , cetenii RM i apatrizii cu domiciliul permanent pe teritoriul RM care au svrit infraciuni n afara teritoriului rii sunt pasibili de rspundere penal n conformitate cu CP al RM. Pentru aplicare legiipenale a RM, pe baza principiului personalitii, trebue s fie ndeplinite urmtoarele:-fapta s fie svrit n ntregime n afara teritoriului RM rii. Locul svririi faptei poate fi teritoriul unui alt stat sau un loc nesupus vreunei suveraniti.Fapta s constitue infr. Portivit prevederilor din legea penal a RM indiferent dac statul pe teritoriul cruia a fost svrit o are sa nu incriminat.Ftuitorul s fie cet a RM sau apatrid cu domicipiul permanent n RM.Infractorul s nu fie judecat n statul strin pentru fapta svrit.Pricipiul realitii legii penale sau al proteciei reale, este consacrat n art. 11 alin 3 CP RM, care stipuleaz c Cetenii strini i apatrizii care nu domiciliaz permanent pe teritoriulRM i au svrit infraciuni n afara teritoriului ri port rspundere penal n conformitate cu CP al RM i sunt trai la rspundere penal pe teritoriul RM dac infraciunile svrite sunt ndreptate mpotriva intereselor RM, mpotriva pcii i securitii omenirii sau constitue infraciune de rzboi.., dac acetia nu au fost comdamnai n statul strin.Principiul realitii legii penale se poate aplica numai dac sunt ntrunite cumulativ urmtoarele condiii: infraciunea s fie comis n strintate, infr svrit s fie ndreptat mpotriva intereselor RM sau a cet si, mpotriva pcii i securitii omenirii, infraciuni de rzboi, infractorul s fie cet strin sau apatrid care nu are domiciliu permanent n RM, nceperea urmririi penale se face numai cu autorizaia Procurorului general.Principiul Universalitii legii penale este consacrta n prevederile ali. 3 art 11 din Cp al RM, care stipuleaz c legea penal a RM se aplic pentru svrirea altor infr dect cele pentru care s-ar aplica legea penal a RM conform pricipiului realitii. Este vorba de svrirea unor infr prevzute de tratatele internaionale la care RM este parte de ctre cet strini sau apatrizi ce nu au domiciliul permanent pe teritoriul RM, dac nu au fost condamnai n statul strin.Aplicarea legii penale a RM, potrivit principiului daat, presupune realizarea cumulativ a urmtoarelor condiii: savrirea infr, alta dect cele pentru care s-ar aplica legea Rm conform principiului realitii. Infrac s fie svrit n strintate n ntregime, S existe dubla incriminare, adic fapta s fie prevzut ca infraciune att de legea penal a RM, ct i de cea a rii unde a fost svrit, Fapta s fie svrit de ctre un cet strin sau apatrid ce nu are domiciliul permanent pe teritoriul RM, Infractorul se afl n RM venit de bun voie pe teritoriul rii,Infractorul sp nu fi fost tras la rspundre penal n strintate

1.3. Propunei o situaie practic n care legea penal ar avea efect retroactiv.Cuza inculpatului Bivol se examineaz n instana de judecat, acesta fiind invinuit n baza art 202 CP RM de eschivarea de la plata pensiei alimentare sau de la ntreinerea copiilor. n cadrul cerecetrii judiciare, la data de 24.05.09 a intervenit modificare prevederilor CP iar coponena dat fiind dezincriminat. n situaia dat legea penal va avea un efect retroactiv, aplicndu-se prevederile noi intrate n viguare care nu condamn penal asemenea aciuni.

Subiectul I: Infraciunea

1.1. Caracterizai trsturile eseniale ale infraciunii. (3 puncte)Aa cum rezult din prevederile alin.1 art 14 CP RM, pentru ca o fapt s fie considerat infraciune, ea trebuie s ntruneasc urmtoarele trsturi eseniale: fapta s fie prejudiciabil (s prezinte pericol social), s fie svrit cu vinovie, s fie prevzut de legea penal i s fie pasibil de pedeps penal. Din definiia legal a noiunii de infraciune reiese c, n primul rnd, infraciunea reprezint o fapt, un act de conduit exterioar a omului, prezentnd un anumit grad prejudiciabil. Prin fapt se vatm sau se pun n pericol valorile sociale ocrotite de lege, de aceea prin ea se nelege activitatea nfptuit mpreun cu urmrile duntoare pe care le a cauzat.O fapt se consider ca fiind prevzut de legea penal atunci cnd o dispoziie din aceast lege arat n ce condiii aceast fapt este socotit ca fiind susceptibil de a fi considerat infraciune.Dup cum tim n legea penal nu este dat o def a vinovieie, astfel aceast definiie a revenit tiinei drep penal, care a definit vinovia ca fiind atitudinea psihic a persoanei fa de fapta prejudiciabil svrit i urmrile ei.Pasibilitatea de pedeaps ca trstur a infraciunii se exprim prin ameninarea, adic prin posibilitatea aplicrii pedepsei pentru svrirea fapteiprejudiciabile i ilegale, deasemeni i din prevederile art.1 alin.2 reiese pasibilitatea de pedeaps ca trstur a infraciunii.

1.2. Clasificai infraciunile. (5 puncte)Prin clasificarea infraciunilor se nelege mprirea tuturor infraciunilor n diferite categorii n funcie de caracterul i gradul prejudiciabil.n prima categorie infraciuni uoare sunt incluse faptele comise cu intenie sau impruden, pentru care legea penal prevede, n calitate de pedeaps maxim pedeapsa nchisorii pe un termen de pn la 2 ani inclusiv. Din aceast categorie fac parte: infraciuni de lsare n primejdie, privaiunea ilegal de libertate Din categoria Infraciuni mai puin grave fac parte faptele svrite intenionat sau din impruden, pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen de pn la 5 ani inclusiv. Din aceast categorie fac parte: determinarea la sinucidere, delapidarea averii strineCea de a treia categorie Infraciuni grave include faptele comise cu intenie sau impruden, pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen de pn la 12 ani inclusiv. Din aceast categorie fac parte: trtamente inhumane, traficul de fiine umaneInfraciuni deosebit de grave se consider infraciunile svrite cu intenie pentru care legea penal prevede pedeapsa maxim cu nchisoare pe un termen ce depete 12 ani. Ultima categorie de infraciuni Infraciuni excepional de grave se consider infraciunile svrite cu intenie pentru care legea penal prevede deteniune pe via

1.3. Argumentai necesitatea clasificrii infraciunilor. (7 puncte)

Clasificarea infraciunilor pe categorii n funcie de caracterul i gradul prejudiciabil al faptei prezint nu numai importan teoretic ci i practic. ncadrarea faptei n una din categoriile menionate anterior poate avea drept consecine juridice stabilirea categoriei penitenciarului n care se va executa pedeapsa nchisorii, influenarea aplicrii condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, a liberrii de rspundere penal, a liberrii condiionate de pedeaps nainte de termen, a nlocuirii prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd. De asemenea svrirea infraciunilor grave, deosebit de grave i excepional de grave atrage dup sine apariia strii de recidiv periculoas i deosebit de periculoas.Clasificarea infraciunilor pe categorii reprezint un prim criteriu de baz de individualizare a rspunderii penale, orientnd instanele de judecat spre o calificare corect a faptei, precum i spre alegerea unei categorii i msuri de pedeps adecvate cazului respectiv.

Subiectul I: Componena infraciunii1.1Definii elementele i semnele componenei de infraciune. (3 puncte

Elmentele componenei infraciunii reprezint pri componente ale unui sistem integral, ce include grupuri de semne care corespund diferitelor laturi ale faptelor prejudiciabile caracterizate de legea penal ca infraciuni.Semnele componenei infraciunii reprezint o caracteristic concret, legislativ a celor mai importante trsturi ale infraciunii.

1.1. Clasificai componenele de infraciuni.

La baza clasificrii sunt puse urmtoarele criterii:Dup gradul prjudiciabil deosebim:-componena de baz este format dintr un minimum de semne obiective i subiective stabilite de legea penal, care sunt necesare pentru existena unei anumite infraciuni.-Componena cu circumstane agravante este format din componena de baz la care se adaug anumite condiii, mprejurri, circumstane agravante care se refer la latura obiectiv sau subiectiv, la obiectul ori subiectul infraciunii.-Componena cu circumstane atenuante este alctuit din componena de baz, creia i se ataaz o mprejurare atenuant de natur s micoreze gradul prejudiciabil al faptei.Dup modul de descriere se deosebesc componene simple, complexe i alternative:-componena simpl include semnele specifice unei singure fapte, ce are la baz o unic form de vinovie, un obiect, o urmare prejudiciabil.-Componena complex conine 2 sau mai multe fapte infracionale, 2 obiecte asupra crora se atenteaz sau mai multe urmri prejudiciabile care trebuie realizate cumulativ.-Componena alternativ constituie o modalitate a componenelor complexe n care legiuitorul prevede drept infraciune consumat svrirea uneia dintre faptele prevzute n dispoziia normei penale.Dup specificul structurii se disting componene:-componenele materiale sunt acelea n al cror coninut legiuitorul descrie latura obiectiv a infraciunii nu numai prin intermediul aciunii sau inaciunii, ci i apelnd la semnele ce caracterizeaz urmrile prejudiciabile ale faptei date.-Componenele formale sunt acelea n al cror coninut legiuitorul descrie latura obiectiv a infraciunii limitndu se la un singur semn principal al ei.-Componenele formal reduse constituie o modalitate a componenelor formale i se caracterizeaz prin faptul c legiuitorul a inclus n latura obiectiv a acestora nu numai descrierea faptei prejudiciabile, ci i pericolul real de survenire a unor urmri prejudiciabile concrete, care, de fapt, nu constituie un semn obligatoriu al componenei respective.

1.2 Decidei asupra coraportului dintre infraciune i componena infraciunii. (7 puncte)Noiunea de infraciune, reglementat de legea penal i aceea de componen a infraciunii, elaborat de tiina dreptului penal i legiferat pentru prima dat de noul cod penal al RM sunt strns legate ntre ele, deoarece exprim esena unuia i aceluia fenomen, care este infraciunea, dar ele nu sunt identice.Noiunea de infraciune conine o caracteristic social politic a infraciunii, indicnd trsturile ce ne permit s constatm de ce anume o astfel de comportare a persoanei este prejudiciabil pentru sociatate, adic infracional, dup care se poate delimita infraciunea de alte nclcri de lege.Componena infraciunii este o noiune juridic ce se conine n dispoziia unei norme concrete a prii speciale a codului penal i care caracterizeaz nu o infraciune concret, ci o infraciune de un anumit tip sau gen prin intermediul descrierii semnelor principale ale acesteia.Deci fiecare componen de infraciune conine descrierea semnelor principale caracteristice infraciunilor de un anumit tip.Dac analizm o fapt prejudiciabil svrit n realitatea obiectiv i componena infraciunii ce o caracterizeaz ca atare, observm cu uurin c numrul semnelor prevzute n componena infraciunii este mult mai mic n raport cu numrul semnelor ce caracterizeaz infraciunea ca o fapt a realitii, ntruct orice componen a infraciunii conine numai semnele principale ale unui anumit tip de infraciune.n literatura de specialitate se ntlnesc afirmaii potrivit crora componena infraciunii nu este altceva dect fapta prejudiciabil real. Nu putem fi de acord cu asemenea concepii, ntruct n asemenea situaii nu se face o difereniere total dintre fapta prejudiciabil concret i componena infraciunii ce servete ca model legislativ al diferitelor tipuri de infraciuni.

Subiectul I: Obiectul infraciunii1.1 Reproducei noiunea i importana obiectului infraciunii. (3 puncte

Obiectul infraciunii l formeaz valorile sociale i relaiile sociale create n jurul acestei valori care sunt prejudiciate ori vtmate prin fapta infracional.Deci, obiectul infraciunii reprezint o condiie necesr pentru existena faptei infracionale.Obiectul infraciunii determin necesitatea incriminrii i gravitatea abstract a infraciunii, care este n funcie de importana valorii sociale vtmate sau periclitate.Aadar, obiectul infraciunii determin i gravitatea pedepsei aplicate pentru fapta incriminat, prin care se va putea prentmpina svrirea de noi fapte.Deci specificm c obiectul infraciunii trebuie reflectat n mod necesar n orice coninut de incriminare

1.2 Analizai modalitile obiectului infraciunii. (5 puncte)

Autorii autohtoni consider c aezarea obiectului infraciunii pe categorii trebuie fcut dup urmtoarele criterii: dup natura acestora:obiectul juridic, sau obiectul propriu zis al infraciunii, l constituie valoarea social, mpotriva creia se ndreapt aciunea sau omisiunea incriminat, i relaiile sociale corespunztoare acesteia.Obiectul material al infraciunii const n entitatea material asupra creia se ndreapt influenarea nemijlocit infracional, prin al crei intermediu se aduce atingere obiectului juridic al infraciunii. dup ierarhizarea valorilor sociale care fac obiectul infraciunii:prin obiect juridic general al infraciunii nelegem ansamblul relaiilor sociale privitoare la ordinea de drept, adic privitoare la totalitatea valorilor sociale aprate de legea penal mpotriva infraciunilor.Noiunea obiectul juridic generic al infraciunii desemneaz un grup de valori sociale deaceea natur i de relaii sociale create n jurul acestor valori i datorit lor vtmate sau lezate de ctre un grup de infraciuni.Obiectul juridic special al infraciunii servete la determinarea individualitii unei infraciuni n cadrul unui grup de infraciuni de acela gen. dup numrul obiectelor infraciunii:regula o constituie obiectul simplu sau unic al infraciunii, pentru c cele mai multe infraciuni au ca obiect o singur valoare social i relaiile sociale corespunztoare acesteia. Adic obiectul juridic principal al infraciunii l formeaz relaiile sociale referitoare la o anumit valoare social individual care sunt ntotdeauna vtnate efectiv sau potenial, prin svrirea unei anumite infraciuni, pentru care fapt sunt puse n mod special de legiuitor sub protecia legii penale prin incriminarea infraciunii respective.Exist ns i infraciuni cu pluralitate de obiecte (complexe), aa cum sunt infraciunile complexe i infraciunile cu obiect juridic multiplu necomplex la care obiectul aprrii penale este complex, fiind alctuit din 2 sau mai multe valori sociale fiecare cu relaiile sociale aferente. Ex: tlhrie+aplicarea violenei...

1.3 Argumentai diferena dintre obiectul infraciunii i obiectul dreptului penal. (7 puncte)Obiectul dreptului penal l constiutie o categorie aparte de relaii sociale numite relaii juridice penale. Aceste relaii iau natere ntre membrii societii i stat prin intermediul organelor juridice din necesitatea aprrii valorilor eseniale ale societii i a dezvoltrii lor n deplin securitate.Obiectul infraciunii l formeaz valorile sociale i relaiile sociale create n jurul acestei valori care sunt prejudiciate ori vtmate prin fapta infracional.

Subiectul I: Latura obiectiv a infraciunii

1.1. Reproducei noiunea i semnele laturii obiective a infraciunii. (3 puncte)

Latura obiectiv reprezint unul dintre cele patru elemente ale componenei infraciunii i const n totalitatea condiiilor cerute de norma de ncriminare privitoare la actul de conduit pentru existena infraciunii.Latura obiectiv a infraciunii se caracterizeaz printr-un grup de semne ce determin aspectul exterior al comportamentului persoanei. Cercetarea laturii obiective a infraciunii se face prin examinarea semnelor sale componente, recunoscute n doctrina penal ca fiind:a) Fapta prejudiciabil-reprezint semnul principal al laturii obiective i const din actul de conduit interzis.b) Urmarea prejudiciabil-constituie a doua component a laturii obiective a infraciunii, i este acea modificare negativ a realitii nconjurtoare pe care fapta svrit a produs-o sau este susceptibil s o produc i care i gsete expresia n periclitarea, vtmarea sau ameninarea valorilor sociale aprate de legea penal.c) Legtura de cauzalitate dintre fapt i urmarea prejudiciabil-reprezint un raport obiectiv, de la cauz la efect, o relaie de determinare, fiind uneori uor de stabilit.d) Locul, timpul, metoda i mijlocul comiterii faptei-Locul comiterii faptei este stabilit nemijlocit n dispoziia normei penale speciale. Timpul se caracterizeaz printr-o anumit durat, care se msoar n secunde, minute,acesta manifestndu-se ntrun interval, perioad de timp.Metoda const ntr-o totalitate de procedee i moduri, aplicate de fptuitor n procesul svririi infraciunii. Mijlocul i instrumentul comiterii infraciunii reprezint obiectele materiale cu ajutorul crora este svrit fapta prejudiciabil. mprejurrile svririi faptei reprezint situaia, circumstanele, condiiile n care a fost comis infraciunea.n dreptul penal toate semnele laturii obiective a infraciunii se clasific n dou grupe: principale i facultative. Din prima categorie face parte numai fapta prejudiciabil. Toate celelalte semne urmnd a fi incluse n cea dea doua grup.

1.2. Analizai fapta prejudiciabil. (5 puncte)fapta prejudiciabil fapta care pune sub pericol valorile sociale ocrotite de lege i prezint activit. nfptuit i urmrile duntoare cauzate; Se manifest sub 2 aspecte: - ca caracter prejudiciabil; - ca grad prejudiciabil;

1.3. Decidei asupra condiiilor n care este posibil tragerea la rspundere penal n cazul comiterii unei infraciuni prin inaciune. (7 puncte)Inaciunea, sub care se poate manifesta fapta prejudiciabil, nsemn a nu face ceea ce este ordonat de lege. Inaciunea este legat de o norm onerativ, care impune obligaia de a se face ceva, oblignd pe destinatar la o anumit comportare. Prin inaciune sunt nclcate norme care impun n mod expres s se fac ceva, s se svreasc anumite aciuni, de exemplu s se acorde ajutor n cazul neacordrii de ajutor unui bolnav.Deci inaciunea este o comportare negativ, prin rmnerea n pasivitate, prin abinere sau omiterea de a face ceva. Inaciunea, ca mod de comportare, nu capt sens dect dac o raportm la o obligaie sau o nevoie de a se comporta activ, de a face ceva, de a interveni, lund anumite msuri sau precauiuni pentru a se prentmpina, a opri sau dup caz a nltura anumite consecine negative pentru societate.Pentru tragerea persoanei la rspundere penal n cazul svririi faptei prin inaciune nu este suficient constatarea existenei unei obligaii, a unei ndatoriri legale de a face ceva. Este absolut necesar a se stabili faptul c n situaia dat persoana a avut posibilitatea real de a svri aciunea cerut de ea.Numai n aceste condiii inaciunea capt importan juridico-penal i poate fi examinat n calitate de semn principal al laturii obiective a infraciunii

Subiectul I: Vinovia i formele ei

1.1. Reproducei conceptul i formele vinoviei. (3 puncte)Vinovatia reprezinta atitudinea psihica( constienta si volitiva) a persoanei fata de fapta prejudiciabila savirsita si urmarile prejudiciabile ale acesteia , ce se manifesta sub forma de intentie sau imprudenta.Formele vinovatiei: infractiunea savirsita cu intentie si infractiunea savirsita din inprudenta.Conform art 17 :Se considera ca infractiunea a fost savrsita cu intentie daca persoana care a savrsit-o si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile ei prejudiciabile, le-a dorit sau admitea, n mod constient, survenirea acestor urmari.Conform art 18: Se considera ca infractiunea a fost savrsita din imprudenta daca persoana care a savrsit-o si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, a prevazut urmarile ei prejudiciabile, dar considera n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate ori nu si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile, desi trebuia si putea sa le prevada.

1.2. Analizai fapta svrit cu dou forme de vinovie i fapta svrit fr vinovie. (5 puncte)Conform art 19 infractiunea savrsita cu doua forme de vinovatie: daca, drept rezultat al savrsirii cu intentie a infractiunii, se produc urmari mai grave care, conform legii, atrag nasprirea pedepsei penale si care nu erau cuprinse de intentia faptuitorului, raspunderea penala pentru atare urmari survine numai daca persoana a prevazut urmarile prejudiciabile, dar considera n mod usuratic ca ele vor putea fi evitate sau daca persoana nu a prevazut posibilitatea survenirii acestor urmari, desi trebuia si putea sa le prevada. n consecinta, infractiunea se considera intentionata. Astfel ceea ce caracterizeaza, sub aspect obiectiv, infractiunile savirsite cu 2 forme de vinovatie este imprejurarea ca, urmarind producerea unui anumit rezultat sau acceptindul, faptuitorul savirseste o fapta ce constituie elementul material al unei infractiuni, dar produce un rezultat mai grav ori in plus, ce caracterizeaza o infractiune mai grava sau o varianta agravanta a celeiasi infractiuni.Conform art 20: fapta se considera savrsita fara vinovatie daca persoana care a comis-o nu si dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale, nu a prevazut posibilitatea survenirii urmarilor ei prejudiciabile si, conform circumstantelor cauzei, nici nu trebuia sau nu putea sa le prevada. Dispozitia acestei norme penale reglementeaza un aspect al principiului vinovatiei raspunderii penale, care exclude incriminarea obiectiva in dreptul penal al RM. Nici o fapta savirsita fara vinovatie, oricit de prejudiciabila ar fi urmarile ei, nu poate fi recunoscuta drept infractiune

1.3. Construii mecanismul psihologic al vinoviei. (7 puncte)Vinovatia intruneste in sine 2 factori psihici caracteristici pentru latura subiectiva a infractiunii, si anume: factorul intelictiv (constiinta) si factorul volitiv (vointa).Factorul intelictiv presupune reprezentarea deplina a continutului, sensului si consecintelor urmarite sau acceptate prin savirsirea faptei penale, precum si prevederea intergii desfasurari cauzale a acesteia. In constiinta apare deci ideea savirsirii faptei, se cintaresc argumentele pro si contra, in fine se ia decizia de a savirsi sau nu infractiunea. Factrul intelictiv are lor hotaritor in reglarea activitatii omului, inclusive activitatea infractionala.Factorul volitiv (vointa) reprezinta facultatea psihicva prin care sunt mobilizate ori orientate constient energiile fizice ale omului in vederea savirsirii actului de conduita exterioara. Vointa de a savirsi actul de conduita face ca acesta sa fie atribuit persoanei care la savirsit.

Subiectul I: Etapele activitii infracionale1.1. Identificai fazele activitii infracionale. (3 puncte)aparitia ideii infractionale;deliberarea;luarea hotarrii;pregatirea infractiunii;tentativa de infractiune (inceperea executarii) finalizarea infractiunii prin producerea rezultatului dorit.

Pornind de la teza ca numai actiunile (inactiunile) pot fi recunoscute ca infractiuni si de la periculozitatea lor pe parcursul desfasurarii activitatii infractionale, legiuitorul a incriminat numai actele de pregatire, tentativa si producerea rezultatului prejudiciabil. Astfel, art. 25 CP incrimineaza actele de pregatire si tentativa, daca nu au ajuns in faza producerii rezultatului din motive ce nu au depins de vointa faptuitorului drept infrac-tiuni neconsumate, iar in cazul producerii rezultatului - drept infractiuni consumate.Aparitia ideii, deliberarea si luarea hotarrii, ultima chiar si exteriorizata, daca nu au fost materializate prin actiuni de pregatire sau de tentativa, au ramas in afara legii penale.Pregatirea de infractiune, pentru a considera o activitate drept act de pregtire pedepsit penal, activitatea trebuie s fie caracterizat de anumite semne obiective i subiective. La semnele obiective se refer prevederile alin. 1 art. 26 CP privind crearea condiiilor pentru svrirea infraciunii i ntreruperea actelor de pregtire din cauze independente devoina fptuitorului. Cerina alin. 1 art. 26 CP privind caracterul intenionat al actelor de pregtire constituie semnele subiective ale pregtirii de infraciune.Din felul n care se manifest actele de pregtire, ele pot fi de natur intelectual ori mate-rial. Un act de pregtire de natur inteectual poate fi nelegerea prealabil de a svrio infracune.Acele de pregtire de natur material constau din procurarea, fabricarea sau adaptarea mijoacelor ori a instrumentelor n vederea svririi infraciunii. Alin. 1 art. 26 CP nu a enumerat n mod exbaustiv toate actele posibile de pregtire de infraciune. Prin ex-presia sau crearea intenionat, pe alt cale, de condiii pentru svrirea ei legiuitorul a recunoscut c orice acte de pregtire efectuate cu scopul svririi infraciunii cad sub in-cidena alin. 1 art. 26 CP. Aceste acte de pregtire pot fi de natur intelectual (procurarea de informaii \ de date privitoare la svrirea infraciunii, plnuirea infraciunii i re-partizarea rolurilor ntre participani, nelegerea prealabil cu alte persoane de a procura sau comercializa bunurile furate etc.) i de natur material (pregtirea unor ascunziuri pentru tinuirea uneltelor infraciunii, bunurilor furate etc, pregtirea unor documente personale false pentru a evita identificarea dup svrirea infraciunii etc).Actele de pregtire pot fi pedepsite numai n cazul n care "din cauze independente devoina fptuitorului, infraciunea nu i-a produs efectul".

Tentativa:Sub aspect obiectiv, tentaiiva implic efectuarea unor acte ce fac parte din latura obiectiv a infraciumi ncepute, iar sub aspect subiectiv presupune caracterul intenionat al acestor acte.Sub aspect obiectiv, tentativa reprezint, n primul rnd, un nceput de executare a aciu-nii ndreptate nemijlocit mpotriva valorii sociale ocrotite de CP. Fptuitorul, prin actele de executare, atenteaz la obiecul concret i creeaz pericolul real de a-i cauza o daun, iar n unele cazuri chiari cauzeaz o anumit daun. De exemplu, n cazul tentativei de omor. nu este necesar o ncadrare suplinientar a urmrilor reae survenite pentru victi-m (p. 3 din HP CSJ nr. 9 din 15 noiembrie 1993 Cu privire la practica judiciar n cauzele despre omor intenionat).O alt trstur a aspectului obiectiv al tentativei const n faptul c aciunea a crei executare a fos nceput nu i-a produs efectul din cauze independente de voina fptui-torului. Cauzele independente de voina fptuitorului care mpiedic producerea efectului n cazul entativei sunt diverse. Ele se constituie din mprejurri aprute contrar voinei fptuitorului, care ntrerup aciunile i fac imposibil continuarea lor sau care nltur producerea rezultatului. n funcie de gradul de realizare a tentativei, ea poate aprea n form ntrerupt (neconsumat) sau n forma consumat.Tentativa ntrerupt (neconsiimat) este atunci cnd aciunea nceput este ntrerupt i nu mai poate fi continuata pentru a-i produce efectul din cauze independente de voina fptuitorului. De exemplu, exist tentativa ntrerupt cnd, n scopul de a omor victima, infractorul i aplic lovituri cu cuitul n regiunea cutiei toracice, ns aciunea nu a fost dus pn !a sfrit din cauz c partea vtmat s-a aprat i au intervenit alte persoane.Tentativa este consumat n cazul n care aciunea a nceput i a fost dus pn la capt, dar nu s-a produs rezutatul, el fiind nlturat, din cauze ce nu depind de voina fptuito-rului. De exemplu, constituie tentativ consumat fapta persoanei care nu a avut posibili-tatea de a dispune de bunurile sustrase din punga victimei din cauz c a fost observat de victim i de alte persoane i reinut ndat de ele.Tentativ asupra unui obiect nul este atunci cnd persoana atenteaz la valorile sociale ocrotite de legea penal, ns aciunile comise nu au pricinuit i nu au putut pricinui daun din cauza greelii fptuitorului, deoarece obiectul lipsea n momentul atentatului sau avea caliti att de bune, nct - prin aciunile ntreprinse ~ nu putea fi vtmat.Tentativ cu mijloace nule este n cazul n care consumarea infraciunii nu a fost posibil din cauza insuficienei sau defectuozitii mijloacelor folosite

1.2. Trasaturile si modalitatile tentativei(5 puncte)

1.3. Proiectai o spe n care s fie prezent infractiunea progresiva(7 puncte)E o infractiune consumata(progresiva)De exemplu, daca faptuitorul a sustras arme, munitii, substante explozive, care in acel moment nu aveau capacitatile initiale, dar el era sigur ca cele sustrase au capacitatile necesare, acesta va purta raspundere penala pentru tentativa de sustragere a substantelor explozive

Subiectul I: Legitima aprare1.1. Reproducei noiunea legal a legitimei aprri. (3 puncte)Este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material si real, indreptat impotriva sa, a altei persoane sau impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat ori interesul public. (3)Este in legitimaaparare si persoana care savirseste fapta, prevazuta la alin.(2), pentru a impiedica patrunderea, insotita de violenta periculoasa pentru viata sau sanatatea persoanei ori de amenintarea cu aplicarea unei asemenea violente, intr-un spatiu de locuit sau intr-o alta incapere.

1.2. Elucidai condiiile legitimei aprri. (5 puncte)n literatura de specialitate Conditiile legitimei aparari sunt clasificate n 3 categorii si anume:a) Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate.b) Conditiile legitimii aparari ce se refera la atac.c) Conditiile legitimii aparari ce se refera la aparare.

a) Conditiile legitimii aparari ce se refera la valorile aparate cuprind referinte mpotriva cui este ndreptat atacul si cine poate fi aparat. Aici putem mentiona urmatoarele conditii:

- Atacul se va considera periculos daca este ndreptat mpotriva drepturilor unei persoane.- Atacul se va considera periculos daca este pus n pericol interesul public.- Atacul se va considera periculos, daca este ndreptat mpotriva inviolabilitatii domiciliului.Nu constituie legitima aparare fapta savrsita mpotriva actiunilor legale, sau mpotriva persoanelor responsabile de stat.De asemenea nu constituie legitima aparare fapta savrsita avnd nsa posibilitatea evitarii acestei actiuni prin alte actiuni mai putin periculoase.Aici umreaza de mentionat ca dauna cauzata prin aparare este legata de valorile dreptului aparat.

b) Conditiile legitimii aparari referitoare la atac:Legitima aparare presupune un atac, o actiune agresiva. Prin atac se ntelege o actiune agresiva savrsita cu intentia de a vatama grav valorile sociale, aparate de legea penala.Reiesind din art. 36 CP, n doctrina penala au fost concretizate urmatoarele conditii pe care trebuie sa le prezinte atacul, ca persoana sa recurga la legitima aparare:- Atacul trebuie sa fie savrsit de o persoana fizica.- Atacul trebuie sa fie direct, material, imediat, si real.Atacul este direct cnd ntre actiunile agresorului si victima exista un contact fizic. Este atac direct si n cazul cnd nu exista un contact direct, nsa n felul cum actioneaza agresorul, partea vatamata este pusa n pericol grav.n practica judiciara s-a decis ca nu exista atacul direct, cnd ntre agresor si partea vatamata a existat o piedica.n literatura de specialitate este mentionat la fel, ca va exista atacul direct, n cazul cnd agresorul foloseste o arma de foc n vederea savrsirii infractiunii..Atacul material este atunci cnd acesta se realizeaza prin fapte de natura sa provoace modificari materiale, fizice asupra valorilor mpotriva carora se ntdreapta. Atacul este recunoscut material nu numai cnd pentru realizarea lui se foloseste forta fizica, ci si n cazul cnd acesta din urma se asociaza cu diferite instrumente, mijloace care sunt n masura sa provoace o modificare fizica valorilor ocrotite de legea penala.Atacul imediat este atunci cnd actiunea de agresiune ameninta cu certitudine nfaptuirea atacului. Atacul pe viitor nu da dreptul persoanei de a se apara.Atacul real este atunci cnd se afla n curs de desfasurare. Actiunile savrsite dupa realizarea atacului nu constituie legitima aparare.- Atacul trebuie sa fie ndreptat mpotriva persoanei, a drepturilor acestora sau mpotriva interesului public.- Atacul treubuie sa puna n pericol grav drepturile persoanei si interesul public.- Atacul trebuie sa fie ndreptat mpotriva unei persoane sau a unui interes public.- Atacul trebuie sa puna n pericol grav persoana, drepturile si interesele acesteia.Caracterul grav al atacului rezulta din urmarile grave care puteau sa intervina n urma savrsirii infractiunii.

c) Coniditiile legitimii aparari referitoare la aparare:

Legitima aparare presupune prin concept existenta unei aparari mpotriva agresiunii care sa se concretizeze n savrsirea unei fapte prevazute de legea penala.Prin aparare, n sensul dreptului penal, se ntelege actul prin care cel atacat sau persoana care i vine n ajutor ncearca sa nlature atacul cu caracteristicile prevazute de lege.Apararea , la rndul ei, trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii:a) Apararea este admisa pentru a respinge un atac ndreptat mpotriva unei persoane sau a unui interes public.b) Apararea sa se realizeze printro fapta prevazuta de legea penala.c) Apararea sa fie ndreptata mpotriva atacantului.d) Apararea sa fie concomitenta cu atacul.e) Apararea sa fie proportionala cu gravitatea atacului.La aprecierea proportionalitatii n practica judiciara se iau n consideratie urmatoarele mprejurari:- intensitatea atacului- valoarea social - prejudiciabila- mijloacele folosite de agresor- modul de folosire a mijloacelor- forta si posibilitatile agresorului- timpul si locul unde a avut loc atacul

1.3. Argumentai pro sau contra includerii n legea penal a noiunii de depire a limitelor legitimei aprri. (7 puncte)

Necorespunderea apararii cu caracterul si pericolul faptei.Trebuie de constatat daca a fost sau nu atac

Subiectul I: Starea de extrem necesitate

1.1. Analizai condiiile n care aciunea comis n stare de extrem necesitate este legal.Starea de extrema necesitate implica doua laturi:-Pericolul-Salvarea de la pericolConditiile privind pericolul:a) Trebuie sa fie iminent este prima conditie pe care trebuie sa o realizeze pericolul, ceea ce inseamna ca acesta ameninta cu producerea sa, este in imediata apropiere a imfaptuirii sale fara a mai fi posibila luarea unor masuri de preintimpinare a sa.b) Pericolul sa ameninte valorile indicate in art 38 alin 2. valorile sociale care pot forma obiectul actiunii de salvare in cazul starii de extrema necesitate sunt expres si limitativ prevazute de lege. Acestera sunt: viata, integritatea corporala sau sanatatea persoanei sau a alteia si interesul public.c) Pericolul sa fie inevitabil aceasta presupune ca pericolul nu poate fi inlaturat decit prin savirsirea unei fapte prevazute de legea penala, adica prin sacrificarea altei valori protejate de lege.Conditiile privind actul de salvare:a) Sa se realizeze prin savirsirea unei fapte prevazute de legea penala este prima conditie ce se refera la actul de salvare si inseamna ca, pentru a se pune problema inlaturarii caracterului penal al unei fapte comise in stare de extrema necesitate, este absolut necesar ca acea fapta sa fie prevazuta de legea penalab) Sa fi constituit singurul mijloc de inlaturare a pericolului si sa fi fost necesara pentru inlaturarea lui aceasta conditie rezulta expres din continutul al 2 art 38 CP RM , care prevede ca pericolul iminent nu putea fi inlaturat altfel decit prin savirsirea acelei fapte. Daca faptuitorol avea posibilitatea sa inlature pericolul si prin alte mijloace, fara a savirsi o fapta prevazuta de legea penala, acesta este obligat sa aplice celelalte metode existente, cu conditia ca sia dat seama de aceasta.c) Sa nu fi cauzat urmari vadit mai grave decit cele ce sarfi produs in cazul neinlaturarii pericolului prin aceasta conditie, legea a impus o anumita limita a actiunii de salvare, a fixat o anumita proportie intre prejudiciul cauzat si cel evitat. Daca faptuitorul si-a dat seama ca prin fapta sa provoaca urmari vadit mai grave decit cele care sar fi putut produce in caz ca pericolul nu era inlaturat, el nu va mai actiona sub imperiul starii de extrema necesitate, urmind sa raspunda penal potrivit legii.

2.Decidei asupra asemnrilor i deosebirilor dintre legitima aprare i starea de extrema necesitate.Asemanarile:Ambele sunt reglementate atit de CP cit si de CCA.Ambele au scopul de a inlatura un pericol.Inlaturarea pericolului presupune savirsirea unei fapte prevazute de legea penala.Ambele au scop ca persoana sa se apere.Ambele institutii presupune reactionarea la un atac.Ambele au acelasi caracter juridic exclud raspunderea penala.Deosebirile:Legitima aparare apare de la un atac uman, extrema necesitate apare datorita unui pericol(natura).La legitima aparare prejudiciul e cauzat agresorului, la extrema necesitate prejudiciul e cauzat altor persoane.La legitima aparare respingerea atacului nu e unicul mijloc, la extrema necesitate actiunea de inlaturare a pericolului trebuie sa fie unicul mijloc.La legitima aparare dauna cauzata atacatorului poate fi mai mare , la extrema necesitate dauna cauzata trebuie sa fie mai mica decit cea cauzata.

Subiectul I: Participaia1.1. Caracterizai trsturile participaiei. (3 puncte)

Pentru ca s existe elementul de participaie penal, trebuie s fie ndeplinite urmtoarele condiii: a) s existe pluralitate de fptuitori; b) s existe o legtur subiectiv (coeziune psihic) ntre participani; c) fapta s fie svrit n cooperare material sau intelectual; d) una i aceeai fapt prevzut de legea penal s fie svrit de ctre toi participanii; e) cooperarea mai multor persoane s nu fie cerut de coninutul legal al infraciunii.

1.2. Generalizai asupra participanilor la infraciune. (5 puncte)

Se consider autor al infraciunii persoana care svrete n mod nemijlocit fapta prevzut de legea penal, precum i persoana care a svrit infraciunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de rspundere penal din cauza vrstei, iresponsabilitii sau din alte cauze prevzute de prezentul cod.n raport cu ceilali participani (organizatori, instigatori sau complici), autoratul se distinge prin caracterul su esenial i necesar, contribuia autorului constnd tocmai n svrirea aciunii sau inaciunii care constituie latura obiectiv a infraciunii. Din cauza specificului su, autoratul este unica form de contribuie la infraciunea care poate exista i n afara participaiei. Nici instigarea, ca form de participaie, nici complicitatea, nici organizatorul nu pot exista n afara autoratului, n timp ce acesta din urm poate exista de sine stttor, fiindc fapta prevzut de legea penal poate fi svrit n mod nemijlocit fr s fie necesare alte contribuii.Coautori sunt persoanele care au cooperat ocazional i n baza unei legturi subiective cu acte de executare (nemijlocit) la comiterea n comun a aceleiai fapte prevzute de legea penal. n caz de coautorat, unul din coautori poate realiza numai o parte a aciunii infracionale (de exemplu, luarea bunului), iar altul - cealalt parte a ei (ameninarea, lovirea etc.) i n aciunile fiecruia va fi o infraciune consumat sub form de coautorat.Se consider organizator al infraciunii persoana care a organizat svrirea unei infraciuni sau a dirijat realizarea ei, precum i persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizaie criminal ori a dirijat activitatea acestora. Aciunile organizatorului pot consta n recrutarea membrilor grupului organizat sau ai organizaiei criminale, n ntocmirea planului svririi infraciunii, n mprirea rolurilor ntre membrii grupului criminal sau ai organizaiei criminale, n coordonarea aciunilor participanilor nemijlocit la locul svririi infraciunii sau de la distan, de exemplu, prin intermediul mijloacelor tehnice: telefon, pot electronic, fax, pot etc.Un alt participant la infraciune este instigatorul, care se deosebete att de autor, de coautor, ct i de complice. Conform art.42 alin.4 CP, instigator este persoana care, cu intenie, determin o alt persoan s svreasc o fapt prevzut de legea penal. Ca form a participaiei penale, instigarea este fapta unei persoane (instigator) care determin, cu intenie, prin orice mijloace, o alt persoan (instigat) s svreasc o fapt prevzut de legea penal.. Conform art.42 alin.5 CP, complice este persoana care a contribuit la svrirea infraciunii prin sfaturi, indicaii, oferire de informaii, acordare de mijloace sau instrumente ori nlturare de obstacole, precum i persoana care a promis dinainte c l va favoriza pe infractor, va tinui mijloacele sau instrumentele de svrire a infraciunii, urmele acesteia sau obiectele dobndite pe cale criminal ori persoana care a promis din timp c va procura sau va vinde atare obiecte.Conform art.42 alin.6 CP, participanii la infraciune trebuie s ntruneasc semnele constitutive ale subiectului infraciunii. Aceasta nseamn c fiecare dintre participanii la infraciune trebuie s aib vrsta prevzut de legea penal, s fie persoane fizice i responsabile

1.3. Decidei asupra condiiilor n care participanii pot fi liberai de rspundere penal n legtur cu renunarea de bun voie la svrirea infraciunii. (7 puncte)

nu a produs nici un rezultat presupusul autor nu a comis i nici nu avea de gnd s comit aciunile infracionale ori iniial avea de gnd, ulterior a renunat la ele.

Subiectul I: Rspunderea penal1.1Relatai despre noiunea i principiile rspunderii penale. (3 puncte)Conform CP raspunderea reprezinta condamnarea publica, in numele legii a faptelor infractionale si a persoanelor care le-au savirsit, condamnare ce poate fi precedata de masurile de constringere prevazute de lege.Raspunderea penala este o institutie juridica fundamentala a dreptului penal, care reprezinta componentele de baza ale intregului sistem de drept. Raspunderea penala poate fi interpretata in doua sensuri si anume: in sens lar si restrins.In sens larg prin raspundere se intelege insasi raportul juridic penal de constringere, nascut ca urmare a savirsirii infractiunii intre stat, pe de o parte si infractor pe de alta parte.In sens restrins prin raspundere se intelege obligatia unei persoane de a suporta o sanctiune penala datorita faptului ca a savirsit o infractiune.Principiile raspunderii penale reprezinta acele idei calauzitoare care , care se regasesc in normele de reglementare a raspunderii. Se considera principii fundamentale a raspunderii urmatoarele principii:-infractiunea unic tenei al raspunderii penale- legalitatea raspunderii penale- individualizarea juridica a raspunderii penale- principiul umanismului raspunderii penale-principiul personalitatii raspunderii penale- principiul inevitabilitatii raspunderii penale. - principiul unicitatii raspunderii penale- principiul prescriptibilitatii raspunderii penale.

1.2Stabiliti diferenta dintre prescriptia tragerii la raspundere si prescriptia executarii raspunderii Art 60 si 97

1.3Proiectati o situati in care ar fi posibila liberarea de Rasp Penala in legatura cu schimbarea situatiei Art 58

Ex:art 231

Subiectul I: Individualizarea pedepsei

1.1Definii conceptul i formele de individualizare a pedepsei. (3 puncte)Operaia de adaptare a pedepsei n raport cu fiecare infraciune i cu fiecare infractor, n vederea realizrii scopului ei, poart denumirea de individualizare a pedepsei.n doctrina penal se face distincia ntre individualizarea ce se realizeaz n faza de elaborare a legii i prevederii limitelor pedepselor, n faza de aplicare a pedepsei i cea n faza de executare a pedepsei. Corespunztor acestor faze sunt cunoscute urmtoarele trei forme de individualizare a pedepselor:Individualizarea legal a pedepselor-este nftuit de ctre legiuitor n nsui momentul elaborrii legii penale, prin stabilirea felului i a limitelor pedepselor, precum i a msurii n carea acestea pot fi modificate sub influena cauzelor de agragare sau de atenuare.Individualizarea judiciar sau judectoreasc a pedepsei- o realizeaz instana de judecat i se materializeaz prin aplicarea pedepsei concrete infractorului pentru fapta comis, n funcie de gradul concret de prejudiciabilitate al faptei, de periculozitatea infractorului, de mprejurile concrete atenuante ori agravante n care s-a svrit infraciunea sau care caracterizeaz persoana infractorului.Individualizarea administrativ- este denumit astfel dup organele administrative care o realiizeaz n faza de executare a pedepsei nchisorii. Individualizarea administrativ a pedepsei nchisorii se realizeaz n cadrul oferit de individualizarea legal i cea judiciar, n funcie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiv, de conduita condamnatului n locul de deinere .a.

1.2 Analizai mijloacele i criteriile de individualizare a pedepsei. (5 puncte)Mijloacele de individualizare- constau n diferite posibiliti acordate, prin lege, judectorilor, n vederea stabilirii genului, cuantumului i modului de executare a pedepsei, cele mai adecvate fiecrui caz concrte. Fiecare mijloc are valoarea unei posibiliti de apreciere conferite de lege judectorilor. Judectorii au posibilitatea, n cazul cnd legea prevede pedepse alternative, s se fixeze asupra oricrei dintre acestea, pot s stabileasc cuantumul pedepsei principale ntre minimul i maximul stabilit, s reduc pedeapsa sub minimul stabilit, ca efect al constatrii unor circumstane atenuante,, pot n cazurile i n condiiile stipulate de lege-s stabileasc pe lng pedeapsa principal i pedepsei compelmentare. Legea acord judectorului largi posibiliti i n ceea ce privete stabilirea modului de executare a pedepselor, ei pot n cazul ndeplinirii unor cerine legale s suspende condiionat executarea pedepsei, pot s dispun ca cel condamnat, militar n termen s execute pedeapsa sub o anumit limit ntr-o nchisoare militar .a.Alegerea mijloacelor de individualizare nu se face ns arbitrar, judectorii fiind obligai s in cont de anumite criterii prevzute de lege.Criteriile de individualizare a pedepselor-sunt acele categorii de date i elemente dup care instana de judecat este obligat, potrivit legii, s se cluzeasc n activitatea de individualizare judidiciar a pedepsei.n funcie de sfera lor de inciden, criteriile de individualizare sunt generale i speciale. Criteriile generale trebuie luate n considerare, fr excepie, cu ocazia efecturii oricrei operaii de individualizare judiciar, n timp ce criteriile speciale devind incidente doar la aplicarea pedepsei n unele cazuri particulare sau cu aplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni.Potrivi CP al RM, criteriile generale de individualizare sunt urmtoarele:1) Limitele de pedeaps fixate n Partea General a Codului Penal- n operaia de stabilire a pedepsei, instana de judecat trebuie s porneasc de la limitele speciale, fixate prin lege, pentru pedeapsa aferent infraciunii svrite. Pedeapsa deci este stabilit ntre minimul i maximul special fixat n sanciunea articolului i care reflect gradul de prejudiciabilitate al infraciunii concrete.2) Dispoziiile Prii generale a CP- Prevederile cuprinse n Partea General a Codului penal sunt mult prea numeroase i eterogene-unele fiind evident fr nici o legtur cu pedeapsa i aplicarea ei pentru a le avea n vedere la individualizarea pedepsei, altele ns au o inciden direct asupra individualizrii pedepsei i trebuie luate n considerare n orice caz.Ex: prevederile referitoare la aciunea n timp i spaiu a legii penale, la scopul pedepsei etc.3) Gravitatea infraciunii svrite- este evaluat n concret de ctre instana de judecat i depinde de caracterul i gradul prejudiciabil al infraciunii.4) Motivul infraciunii svrite- reprezint impulsul interior care determin hotrrea infracional i deci implicit comiterea infraciunii.5) Persoana celui vinovat- dac orice pedeaps se aplic infractorului pentru ca pe aceast cale s se obin intimidarea i n cele din urm reeducarea lui, atunci n mod necesar, ea trebuie s fie adaptat i persoanei celui cruia i este destinat.6) Circumstanele cauzei care atenueaz ori agraveaz rspunderea- aceste circumstane sunt acele stri, situaii, mprejurri, caliti ce in de infraciune sau de infractor anterioare, concomitente sau subsecvente comiterii infraciunii, reglementate implicit sau expres de legea penal i care micoreaz sau mresc gradul prejudiciabil al infraciunii sau de periculozitete al infractorului, atenund sau agravnd rspunderea penal.7) Influena pedepsei aplicate asupra corectrii i reeducrii vinovatului- Avnd n vedere persoana celui vinovat, precum i gravitatea faptei svrite, instana de judecat trebuie s-i stabileasc o pedeaps echitabil, care ar fi contribuit la maximum la realizarea scopului pedepsei, n particular, la corectarea i reeducarea vinovatului.8) Condiiile de via ale familiei celui vinovat- La stabilirea categoriei i a termenului de pedeaps acest criteriu poate influena att pozitiv, ct i negativ.Criteriile generale de individualizare a pedepsei trebuie avute n vedere att la individualizarea pedepselor principale, ct i a celor complementare.

1.3 Proiectai o spe n care s fie utilizate regulile aplicrii pedepsei n cazul unui cumul de sentine. (7 puncte)Cet. Gavrilia Andrei a fost condamnat n baza alin. 1 art. 211 CP transmiterea unei boli venerice la 2 ani nchisoare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei cu un termen de prob de 2 ani. Dup 3 luni, cet. Gavrili a svrit un huliganism agravat. Apreciai conform cror reguli i va fi aplicat pedeapsa cet. Gavrilia Andrei?n situaia data, ceteanului Gavrilia Andrei va fi aplicat pedeapsa conform regulilor cumulului de sentine. Astfel, CP al RM prevede c dac, dup pronuarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplincat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar

Subiectul I: Aplicarea pedepsei

1.1Descriei condiiile aplicrii pedepsei mai blnde dect cea prevzut de lege. (3 puncte)

innd cont de circumstanele excepionale ale cauzei, legate de scopul i motivele faptei, de rolul vinovatului n svrirea infraciunii, de comportarea lui n timpul i dup consumarea infraciunii, de alte circumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinelor ei, precum i de contribuirea activ a participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia, instana de judecat poate aplica o pedeaps sub limita minim, prevzut de legea penal pentru infraciunea respectiv, sau una mai blnd, de alt categorie, ori poate s nu aplice pedeapsa complementar obligatorie.. Temei pentru stabilirea unei pedepse mai blnde dect cea prevzut de lege servete existena unor circumstane excepionale ce micoreaz considerabil dauna infraciunii svrite. Alin.1 art.79 CP concretizeaz coninutul acestor circumstane excepionale legndu-le de:a) scopul i motivele infraciunii;b) rolul vinovatului, comportamentul acestuia n timpul i dup consumarea infraciunii;c) contribuia activ a participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia;d) alte circumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinei.

1.2Determinai diferenele dintre regulile aplicrii pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni i n cazul unui cumul de sentine. (5 puncte)Din prevederile Codului Penal al RM, n cazul unui concurs de infraciuni instana de judecat pronun pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte i abia dup aceasta stabilete o pedeaps definitiv prin una dintre cele trei metode expuse expres n lege care sunt urmtoarele:1) cumul total al pedepselor aplicate;2) cumul parial al pedepselor aplicate;3) absorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr. Stabilirea pedepsei definitive pentru concurs de infraciuni prin metodele cumulului total sau parial se aplic cu condiia ca termenul pedepsei definitive s nu fie mai mare de 25 ani de nchsoare.Metoda absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr poate (dar nu este obligatorie) fi aplicat n cazul n care persoana este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multe infraciuni uoare i/sau mai puin grave. n acest caz pedeapsa definitiv nu poate depi termenul sau mrirea pedepsei prevzute pentru cea mai grav dintre infraciunile svrite.n cazul unui concurs de infraciuni, la pedeapsa principal poate fi adugit oricare din pedepsele complementare prevzute la articolele corespunztoare din Partea special a prezentului cod, care stabilesc rspunderea pentru infraciunile a cror svrire persoana a fost declarat vinovat. Pedeapsa complementar definitiv stabilit prin cumul, total sau parial, al pedepselor complementare aplicate nu poate depi termenul sau mrimea maxim prevzut de Partea general a codului penal pentru aceast categorie de pedepse.Dac pentru infraciunile care intr n concurs sint stabilite pedepse principale de diferite categorii, i instana de judecat nu va gsi temeiuri pentru absorbirea unei pedepse de ctre alta, cumularea lor se face potrivit art. 87 CP, care stipuleaz c la cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni , unei zile de nchisoare i corespund 2 ore de munc n folosul comunitii.Celelalte pedepse cumulate cu nchisoarea se execut de sine stttor.Pedeapsa se stabilete dup aceleai reguli i n cazul n care dup pronunarea sentinei, se constat c persoana condamnat este vinovat i de comiterea unei alte infraciuni svrite nainte de pronunarea sentinei n prima cauz. n acest caz, n termenul pedepsei se include durata pedepsei executate, complet sau parial, n baza primei sentine..n cazul unui concurs de infraciuni, cnd s-a stabilit o pedeaps ca deteniune pe via i una sau mai multe pedepse cu nchisoarea ori alte categorii de pedepse, se aplic ca pedeaps definitiv deteniunea pe via.Regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui cumul de sentine se deosebesc de regulile de aplicare a pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni. n conformitate cu prevederile codului penal cu privire la aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine, pentru aceasta pedeapsa poate fi aplicat numai conform metodei cumulului total sau parial al pedepselor. Astfel, dac dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul a svrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prin noua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz pedeapsa definitiv nu poate depi termenul de 30 ani. Pentru cumul de sentine legea penal nu prevede aplicarea metodei absorbirii pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr, dei n practic aceasta uneori nu este real.Cumularea pedepselor complementare n cazul cumulului de sentine se efectueaz n condiiile cumulrii n cazul unui concurs de infraciuni. Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsa stabilit pentru svrirea unei noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentina anterioar a instanei de judecat.La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via, pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe via.

1.3Apreciai importana ncheierii acordului de recunoatere a vinoviei i influena lui asupra pedepsei aplicate. (7 puncte)

Putem considera acordul de recunoatere a vinoviei ca o circumstan atenuant care duce la stabilirea unei pedepsei mai blinde de ctrea instana de judecat.Odat ce infractorul i recunoate vina vine n ntmpinarea instanei de judecat n ceea ce privete adoptarea unei sentine.

Subiectul :cauze care inlatura inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnariii1.1 caracterizati amnistia si gratierea (107 si 108)1.2Determinati reiesind din preved LP momentul stingerii antecedentelor penale (1rt 111)