Upload
others
View
4
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU
AL
JUDEŢULUI BOTOŞANI
PLANUL LOCAL DE ACŢIUNE
PENTRU MEDIU
AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
2
-2013 -
- CUPRINS -
ABREVIERI ŞI ACRONIME 5
REZUMAT EXECUTIV 6
Capitolul I INTRODUCERE 8
I.1 Conceptul de dezvoltare durabilă 8
I.2 Planificarea de mediu în România: PNAPM/PRAM/PLAM 9
I.3 Ce este un Plan Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) şi care este rolul său în
judeţul Botoşani
11
I.4 Istoricul şi necesitatea revizuirii PLAM Botoşani 14
I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani 14
I.5 Structura organizatorică şi metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15
I.5.1 Metodologia utilizată pentru revizuirea PLAM 15
I.5.2 Structura organizatorică 16
I.6 Participarea publicului în procesul de revizuire a PLAM 18
Capitolul II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI 19
II.1 Analiza SWOT 19
II.2 Starea mediului în judeţul Botoşani 19
II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani 19
II.2.1.1 Date geografice şi climatice 19
II.2.1.2 Relieful 20
II.2.1.3 Clima 20
II.2.1.4 Hidrografia 20
II.2.1.5 Demografia 21
II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritorială 22
II.2.1.7 Activităţi industriale şi agricole 23
II.2.1.8 Valori istorice şi culturale 23
II.2.2 Calitatea mediului în judeţul Botoşani 27
II.2.2.1 Calitatea aerului 27
II.2.2.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici 28
II.2.2.1.2 Monitorizarea calităţii aerului 29
II.2.2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane 31
II.2.2.2.1
Resursele de apă potenţiale şi tehnic
utilizabile, pentru anul 2012
31
II.2.2.2.2 Starea ecologică a cursurilor de apă 33
II.2.2.2.3
Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani 33
II.2.2.2.4 Calitatea apelor subterane 34
II.2.2.3 Calitatea apei potabile 35
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
3
II.2.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare 36
II.2.2.5 Radioactivitatea mediului 37
II.2.2.6 Poluarea fonicǎ 38
II.2.2.7 Calitatea solului 39
II.2.2.7.1 Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă 39
II.2.2.7.2 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate 40
II.2.2.7.3
Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate 40
II.2.2.7.4 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor 41
II.2.2.8 Starea pădurilor în judeţul Botoşani 41
II.2.2.9 Biodiversitatea judeţului Botoşani 42
II.2.2.9.1 Habitate naturale de interes naţional 42
II.2.2.9.2 Habitate naturale de interes comunitar 42
II.2.2.9.3 Flora şi fauna sălbatică 43
II.2.2.9.4
Arii naturale protejate de interes
naţional/judeţean
45
II.2.2.9.5
Arii naturale protejate de interes comunitar 46
II.2.2.9.6 Iniţiative pe plan local 47
II.2.2.10 Managementul deşeurilor 47
II. 2.2.10.1 Deşeuri municipale 47
II. 2.2.10.2 Deşeuri industriale 50
II. 2.2.10.3 Deşeuri generate de activităţi medicale 51
II.2.2.10.4 Fluxuri de deşeuri 51
II.2.2.10.5 Colectarea selectiva a deşeurilor 56
II.3 Identificarea şi evaluarea aspectelor de mediu 60
II.4 Ierarhizarea problemelor de mediu 61
II.5 Stabilirea ţintelor şi indicatorilor de mediu 64
II.5.1 Introducere 65
II.5.2 Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor 65
II.6 Identificarea acţiunilor de mediu 67
Capitolul III PROGRAMUL DE ACŢIUNE 70
Matricea plan pentru problema de mediu PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA
NECORESPUNZĂTOARE A APEI
71
Matricea plan pentru problema de mediu PM 02 POLUAREA APELOR DE
SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
75
Matricea plan pentru problema de mediu PM 03 PERICOLE GENERATE DE
CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI ANTROPICE
78
Matricea plan pentru problema de mediu PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI 82
Matricea plan pentru problema de mediu PM 05 POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR
SUBTERANE
86
Matricea plan pentru problema de mediu PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI 89
Matricea plan pentru problema de mediu PM 07 GESTIONAREA
NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR
96
Matricea plan pentru problema de mediu PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI
NATURAL ŞI CONSTRUIT
102
Matricea plan pentru problema de mediu PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ 106
Matricea plan pentru problema de mediu PM 10 TURISM 109
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
4
Capitolul IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
112
IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu 112
IV.2.
Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune
pentru Mediu al judeţului Botoşani
119
IV.3.
Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani 119
ANEXE
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
5
- ABREVIERI ŞI ACRONIME -
ADS= Administraţia Domeniilor Statului
ANAP= Agenţia Naţională de Arii Protejate
ANPM= Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului
APM Botoşani= Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani
DSP Botoşani = Direcţia de Sănătate Publică Botoşani
CC= Comitet de Coordonare
CJ Botoşani= Consiliul Judeţean Botoşani
CBO5= Consum Biochimic de Oxigen la 5 zile
DA Botoşani= Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani
DEEE= Deşeuri de echipamente electrice şi electronice
DRDP= Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri
DS Botoşani= Direcţia Silvică Botoşani
GL= Grupul de lucru
HCJ= Hotărâre a Consiliului Judeţean
HCL= Hotărâre a Consiliului Local
IPJ Botoşani= Inspectoratul de Poliţie Judeţean Botoşani
ISU (IJSU)= Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
ITRSV Suceava= Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare Suceava
MTS= Materii totale în suspensie
OS= Ocolul silvic
OSPA= Oficii de Studii Pedologice şi Agrochimice
PJGD= Planul Judeţean de Gestiune a Deşeurilor
PLAM= Planul Local de Acţiune pentru Mediu
PLGD= Plan Local de Gestiune a Deşeurilor
PNAPM= Planul Naţional de Acţiune pentru Mediu
POR= Program Operaţional Regional
POS= Program Operaţional Sectorial
PRAM= Planul Regional de Acţiune pentru Mediu
PRGD= Planul Regional de Gestiune a Deşeurilor
SWOT= Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats (Puncte tari, Puncte slabe, Oportunităţi şi
Ameninţări )
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
6
- REZUMAT EXECUTIV -
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani a fost realizat în perioada
2004 – 2005 prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani, autorităţile administraţiei
publice locale, instituţiile publice deconcentrate, agenţi economici şi societatea civilă.
Aprobarea oficială a documentului PLAM s-a făcut prin Hotărârea Consiliului Judeţean
Botoşani 19/22.02.2006, dată de la care a început şi implementarea lui.
Având în vedere dinamica acţiunilor întreprinse în domeniul protecţiei mediului şi noile cerinţe
determinate de angajamentele asumate de ţara noastră în procesul de negociere al Capitolului 22
Mediu, precum şi etapele parcurse din calendarul PLAM, a fost necesară revizuirea acestuia.
În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru protecţia
mediului, iniţierea procesului de revizuire a Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului
Botoşani a fost realizată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.
În demersul de revizuire al PLAM-ului au fost luate în considerare toate documentele strategice
de dezvoltare şi planificare existente, începând de la nivel naţional până la nivel local. Acestea sunt:
- Strategia pentru Dezvoltarea Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;
- Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului; versiunea actualizată 2007 aprobată
prin Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării
Domeniului Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional;
- Planul Regional de Actiune pentru Mediu (PRAM) pentru Regiunea 1 Nord-Est, adoptat
prin Hotărârea nr. 12/30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională;
- Strategia judeţeană privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice 2007 – 2020, elaborată de Consiliul Judeţean Botoşani şi aprobată prin Hotărârea
Consiliului Judeţean nr. 140/27.11.2008.
- Strategia de Dezvoltare Locală a municipiului Botoşani 2008 – 2015, elaborată de Primăria
municipiului Botoşani şi aprobată prin HCL nr. 57/27.02.2009;
Pentru revizuirea PLAM Botoşani a fost utilizată metodologia cuprinsă în „Ghidul practic al
planificării de mediu” (http://www.anpm.ro/ghidul_practic_al_panificarii_de_mediu-525), elaborat
de un grup de experţi în cadrul proiectului de twinning RO 2006/IB/EN/09 „Implementation and
Enforcement of the Environmental Acquis at National Level and Coordination of the 8 Regional
Twinning Projects”.
În cadrul organizării procesului de planificare pentru realizarea PLAM-ului revizuit al judeţului
Botoşani a fost emise următoarele acte decizionale:
- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei
Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune
pentru Mediu al judeţului Botoşani;
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
7
- Decizia nr. 427/24.06.2010 a preşedintelui ANPM referitoare la numirea directorilor executivi ai
agenţiilor regionale şi locale pentru protecţia mediului drept coordonatori ai planurilor regionale
şi locale de acţiune pentru mediu.
- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 195/07.12.2011 privind reactualizarea componenţelor
Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune
pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.
- Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 190/23.09.2013 privind reactualizarea componenţelor
Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru în vederea revizuirii Planului Local de Acţiune
pentru Protecţia Mediului al judeţului Botoşani.
În cadrul procesului complex de revizuire a PLAM Botoşani au fost implicaţi:
Autorităţile administraţiei publice judeţene şi locale
Instituţii publice deconcentrate
Operatori economici
Specialişti în domeniul mediului
ONG-uri
Instituţii de învăţământ şi alte instituţii educaţionale.
Pe baza rapoartelor de monitorizare a PLAM Botoşani - varianta 2006, a rapoartelor privind
starea factorilor de mediu elaborate de APM Botoşani, a consultării publice au fost identificate 10
probleme de mediu generale pentru judeţul Botoşani.
Pentru toate categoriile de probleme identificate şi ierarhizate au fost stabilite obiectivele
generale şi specifice, ţintele şi indicatorii adecvaţi.
Obiectivele strategice reprezintă ameliorarea, îmbunătăţirea situaţiei constatate la care dorim
să ajungem prin rezolvarea problemei. Aceste obiective vor orienta strategic eforturile de rezolvare a
problemelor pe termen lung.
Ţintele reprezintă angajamente măsurabile ce trebuie să fie realizate într-o perioadă de timp
stabilită. Pentru un singur obiectiv general au fost definite mai multe ţinte. Pentru monitorizarea
atingerii ţintelor au fost stabiliţi indicatorii.
Un indicator este un instrument simplu care permite observarea periodică a evoluţiilor unui
fenomen, în raport cu obiectivele fixate. El reprezintă prin urmare, un instrument de măsurare În etapa
următoare s-a trecut la elaborarea programului de acţiuni prin trecerea la stabilirea obiectivelor
strategice şi a acţiunilor prioritare. Ca şi în cazul PLAM-ului iniţial, acţiunile preconizate cuprind atât
măsuri tehnice/tehnologice, acţiuni de informare şi educare, cât şi măsuri economice, legislative,
organizatorice sau de conformare.
Planul de acţiune cuprinde portofoliul de acţiuni/activităţi/proiecte preconizate pentru
orientarea eforturilor financiare şi accesarea surselor de finanţare pentru rezolvarea problemelor de
mediu.
Îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PLAM implică un efort substanţial atât din punct
de vedere financiar cât şi în privinţa conlucrării între toţi factorii decizionali, agenţi economici,
organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni. Odată finalizat şi adoptat PLAM-ul judeţului
Botoşani în versiunea revizuită vom dispune de un instrument strategic esenţial pentru a
parcurge împreună cu succes paşii identificaţi care trebuie să conducă la o îmbunătăţire a
calităţii mediului şi vieţii în judeţul Botoşani.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
8
- CAPITOLUL I INTRODUCERE -
I.1 CONCEPTUL DE DEZVOLTARE DURABILĂ
Conceptul de dezvoltare durabilă reprezintă totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-
economică al căror fundament îl reprezintă asigurarea echilibrului între sistemele socio-economice şi
potenţialul natural.
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este aceea dată de Comisia Mondială pentru
Mediu şi Dezvoltare (WCEF) în raportul "Viitorul nostru comun", cunoscut şi sub numele de
"Raportul Bruntland" (1986): "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea
nevoilor prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile
nevoi".
La nivel global, evenimentul care a consacrat asumarea politică de către state a rolului fundamental
al politicilor de mediu, în cadrul politicilor generale de dezvoltare socio-economică, a fost Conferinţa
Naţiunilor Unite pentru Mediu şi Dezvoltare (Rio de Janeiro, 1992).
Pentru atingerea obiectivelor stabilite la Conferinţa de la Rio este necesară o reconsiderare şi
restructurare a proceselor actuale, a procedurilor şi aranjamentelor instituţionale după propriile nevoi,
priorităţi şi resurse. Important în acest sens este acordul asupra principiilor de bază ale unei planificări
strategice, precum şi utilizarea unui set comun de mecanisme în măsură să asigure implementarea
obiectivelor stabilite.
Prin acordul internaţional exprimat în Declaraţia de la Rio şi adoptarea Agendei 21,
dezvoltarea durabilă a devenit opţiune strategică globală.
Agenda 21 introduce noi concepţii despre modul de abordare a numeroaselor probleme cu care se
confruntă umanitatea, promovează şi caută să stabilească un echilibru sensibil între creşterea economică,
echitatea socială şi protecţia mediului.
"Oamenii au dreptul la o viaţă sănătoasă şi productivă în armonie cu natura; naţiunile au dreptul
suveran de a exploata resursele proprii, fără însă a cauza distrugeri ale mediului în afara graniţelor
proprii." (Declaraţia de la Rio)
Agenda Locală 21 a preluat scopurile generale ale Agendei 21 şi le-a transpus în planuri şi
acţiuni concrete pentru comunitatea locală. In cadrul acestui proces, autorităţile locale colaborează cu
celelalte sectoare ale comunităţii, implicând populaţia într-un amplu proces de consultare publică,
pentru a întocmi planuri de acţiune concrete, care stau la baza Strategiei de Dezvoltare Durabilă.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
9
In cadrul celui de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – „Către
Durabilitate”- se recunoaşte faptul că “autorităţile locale deţin un rol cheie în asigurarea durabilităţii
dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor statutare de către autorităţi competente faţă de multe din directivele
şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii”.
Conform acestuia, autorităţile locale trebuie:
să se informeze de la comunitatea locală, civică, de afaceri, industrială, despre priorităţile,
valorile acesteia, precum şi despre soluţiile propuse pentru rezolvarea problemelor;
să dobândească informaţia necesară pentru formularea celor mai bune strategii de acţiune şi să
introducă politicile şi legislaţia adecvată, să permită avansarea spre o dezvoltare durabilă a
comunităţii respective;
să elaboreze planuri de acţiune pentru dezvoltarea durabilă, în cooperare cu toţi cetăţenii.
Obiectivele şi priorităţile de acţiune ale României sunt fundamentate pe baza principiilor
dezvoltării durabile ale unei comunităţi, într-un areal şi un timp bine definite, având în vedere atât stadiul
actual al progreselor înregistrate de România, cât şi aplicarea unor măsuri concrete în baza unei planificări
strategice la nivel local, regional şi naţional.
I.2 PLANIFICAREA DE MEDIU ÎN ROMÂNIA: PNAPM/PRAM/PLAM
Planificarea strategică de mediu este un proces permanent care stabileşte direcţia şi obiectivele
necesare corelării dezvoltării economice cu aspectele de protecţie a mediului. Etapele elaborării şi realizării
unui plan strategic formează un ciclu continuu, prin intermediul sistemului de monitorizare, evaluare şi
actualizare pe baza mecanismului parteneriatului strategic. La baza acestuia se află colaborarea între
instituţii, agenţi economici, organizaţii neguvernamentale, comunitate locală, toate având un interes comun
în ceea ce priveşte rezolvarea problemelor de mediu.
Programele de acţiune pentru protecţia mediului elaborate în ţările Europei Centrale şi de Est au avut,
printre altele, următoarele obiective:
îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în cadrul comunităţii, prin implementarea strategiilor de acţiune
eficiente din punct de vedere al costurilor;
conştientizarea publicului privind responsabilităţile în domeniul protecţiei mediului şi creşterea
sprijinului acordat de public pentru strategiile şi investiţiile necesare acţiunilor de protecţie a mediului;
întărirea capacităţii instituţionale locale şi a ONG-urilor privind managementul programelor pentru
protecţia mediului şi promovarea parteneriatului între cetăţeni, autorităţi locale, ONG-uri, comunităţi
ştiinţifice şi mediul de afaceri;
identificarea şi evaluarea priorităţilor de mediu pe baza datelor ştiinţifice şi a resurselor comunităţii;
elaborarea unui plan de acţiune pentru mediu, care să identifice acţiunile specifice necesare soluţionării
problemelor şi promovării viziunii comunităţii;
dezvoltarea abilităţilor autorităţilor implicate în identificarea surselor de finanţare naţionale şi
internaţionale;
conformarea cu legislaţia naţională de mediu.
Ca urmare a Programului General de Protecţie pentru Mediu din ţările Europei Centrale şi de
Est, în România a fost elaborat Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului, care reprezintă
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
10
o abordare a problemelor de protecţie a mediului, specifică ţării noastre, o concretizare a politicii
româneşti în domeniul mediului, în strânsă corelaţie cu obiectivele dezvoltării durabile.
Incepând cu noiembrie 2008, România are o nouă Strategie Naţională pentru Dezvoltare
Durabilă, Orizonturi 2013-2020-2030, elementul definitoriu al acesteia fiind alinierea deplină a ţării
noastre la o nouă filosofie a dezvoltării, proprie Uniunii Europene şi larg împărtăşită pe plan mondial –
cea a dezvoltării durabile. Strategia recomandă mecanisme specifice, atât la nivelul acţiunii
autorităţilor centrale şi locale, dar şi la nivelul societăţii civile pentru monitorizarea obiectivelor
stabilite.
Planul National de Dezvoltare 2007-2013 (PND) stabileşte drept obiectiv global reducerea
cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economica dintre Romania şi celelalte state membre
ale Uniunii Europene şi detaliază obiectivele specifice ale procesului pe 6 direcţii prioritare care
integreaza direct şi/sau indirect cerinţele dezvoltarii durabile pe termen scurt şi mediu. Dintre aceste
direcţii prioritare protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului prevede îmbunatăţirea standardelor de
viaţă pe baza asigurării serviciilor de utilităţi publice în special în ceea ce priveşte gestionarea apei şi
deşeurilor; îmbunătăţirea sistemelor sectoriale şi regionale ale managementului de mediu; conservarea
biodiversităţii; reconstrucţia ecologică; prevenirea riscurilor şi intervenţia în cazul unor calamitati
naturale.
Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, semnat la 25 aprilie 2005, şi
protocoalele anexate, cuprind angajamentele concrete ale României de transpunere în practică a
întregului acquis comunitar şi stabilesc termenele de implementare ale unor obligaţii de mediu (până
în 2015 pentru instalaţiile industriale cu grad ridicat de poluare, 2016 pentru depozitele municipale de
deşeuri, 2018 pentru extinderea sistemelor urbane de colectare şi tratare a apelor uzate).
Cadrul Strategic National de Referinţă 2007-2013 (CSNR), aprobat de Comisia Europeană
la 25 iunie 2007, stabileşte priorităţile de intervenţie ale Instrumentelor Structurale ale UE (Fondul
European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune) şi face legătura
între priorităţile Planului Naţional de Dezvoltare 2007-2013 şi cele ale UE: Orientările Strategice
Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. CNSR prezintă situaţia
socio-economica a României la momentul aderării, analiza punctelor tari şi slabe, oportunităţilor şi
ameninţărilor (SWOT), viziunea strategică şi sinteza Programelor Operaţionale Sectoriale (POS) şi
Programului Operaţional Regional (POR) .
În cadrul eforturilor de realizare a obiectivelor de convergenţă au fost elaborate şi aprobate 6
Programe Operaţionale Sectoriale (POS) şi un Program Operational Regional (POR) acoperind
perioada actualului exerciţiu bugetar al UE (2007-2013) în domenii prioritare: transporturi, mediu,
creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea regiunilor, dezvoltarea resurselor umane, dezvoltarea
capacităţii administrative, asistenţa tehnică.
POS Mediu este cel mai important program de finanţare a infrastructurii municipale de mediu
şi continuă investiţiile din perioada de pre-aderare (PHARE, ISPA şi SAPARD). POS Mediu se
bazează pe obiectivele şi priorităţile politicilor de mediu ale Uniunii Europene, reflectând atât
obligaţiile internaţionale ale României cât şi interesele specifice naţionale.
Planificarea de mediu se desfăşoară în România la următoarele niveluri:
naţional (Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului -PNAPM)
regional (Planul Regional de Acţiune pentru Mediu -PRAM)
local (Planul Local de Acţiune pentru Mediu-PLAM).
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
11
Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului este un instrument de implementare a
politicilor din domeniul mediului, prin promovarea, susţinerea şi urmărirea realizării celor mai
importante proiecte cu impact semnificativ asupra mediului în vederea aplicării şi respectării legislaţiei
în vigoare. El este conceput ca document naţional şi reprezintă o corelare între problemele de mediu şi
cele ale sectoarelor economico-sociale.
Versiunea actualizată 2007 a Planului Naţional de Acţiune pentru Mediu a fost aprobată prin
Decizia 1/07.11.2008 a Comitetului Interministerial pentru Coordonarea Integrării Domeniului
Protecţiei Mediului în Politicile şi Strategiile Sectoriale la Nivel Naţional. În anul 2010, prin Decizia
nr. 639/02.09.2010, a preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, s-a demarat procesul
de revizuire al PNAPM.
La nivel regional, pentru Regiunea de Dezvoltare 1 Nord Est, Planul Regional de Acţiune
pentru Mediu reprezintă un instrument sectorial care trebuie să creeze suportul dezvoltării durabile a
regiunii, în concordanţă cu diminuarea impactului poluării asupra mediului şi utilizarea durabilă a
resurselor naturale existente. PRAM 1 Nord Est a fost finalizat în luna aprilie 2006 şi a fost adoptat
prin Hotărârea nr. 12 / 30 iunie 2006 a Consiliului de Dezvoltare Regională.
La nivel local Planul Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani a fost realizat în perioada
2004-2005 şi a fost adoptat prin HCJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Procesul de revizuire al PLAM-ului
Botoşani a fost iniţiat de APM Botoşani în anul 2009, cu sprijinul Instituţiei Prefectului – judeţul
Botoşani.
I.3 CE ESTE UN PLAN DE ACŢIUNE PENTRU MEDIU (PLAM) ŞI CARE
ESTE ROLUL SĂU ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
Planurile de acţiune pentru mediu reprezintă un instrument de sprijin al comunităţii în stabilirea
priorităţilor în ceea ce priveşte problemele de mediu şi soluţionarea acestora la nivel
judeţean/regional/naţional. Acestea presupun dezvoltarea unei viziuni colective, prin evaluarea calităţii
mediului la un moment dat, identificarea problemelor de mediu existente, stabilirea celor mai adecvate
strategii pentru rezolvarea acestora şi alocarea unor acţiuni de implementare care să conducă la o
îmbunătăţire reală a calităţii mediului şi a sănătăţii publice.
Planurile de acţiune pentru mediu sunt strâns corelate cu alte activităţi, cum ar fi: programele de
dezvoltare durabilă, Agenda Locală 21, sistemele de management al mediului, strategiile şi planurile de
implementare ale acquis-ului comunitar etc.
Atât planurile de acţiune pentru mediu, cât şi Agenda Locală 21 implică participarea unui
spectru larg de actori, autorităţi publice, experţi consultanţi, organizaţii nonguvernamentale, operatori
economici, instituţii publice, publicul interesat etc.
Planul de Acţiune pentru Mediu oferă cadrul de abordare a celor mai importante probleme de
mediu reprezentând un plan pe termen lung pentru investiţiile şi programele de mediu.
Planul de Acţiune pentru Mediu este un document strategic complementar celorlalte activităţi de
planificare ale autorităţilor centrale şi locale.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
12
Planurile de acţiune pentru mediu contribuie la dezvoltarea în ansamblu a comunităţilor şi determină o
îmbunătăţire a calităţii mediului. Elaborarea şi implementarea acestora reprezintă o cerinţă indispensabilă
a conceptului de dezvoltare durabilă pentru fiecare comunitate.
Principiile şi elementele strategice care stau la baza elaborării planurilor de acţiune pentru mediu sunt:
principiul integrării cerinţelor de mediu în celelalte politici sectoriale;
principiul precauţiei în luarea deciziei;
principiul acţiunii preventive;
principiul reţinerii poluanţilor la sursă;
principiul "poluatorul plăteşte";
principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural;
utilizarea durabilă a resurselor naturale;
informarea şi participarea publicului la luarea deciziilor, precum şi accesul la justiţie în
probleme de mediu;
dezvoltarea colaborării internaţionale pentru protecţia mediului.
Scopul elaborării unui Plan de Acţiune pentru Mediu constă în:
prezentarea unui set de acţiuni care să stea la baza implementării proiectelor de îmbunătăţirea
calităţii mediului;
stimularea iniţiativelor de realizare a proiectelor de mediu care vizează îmbunătăţirea calităţii
mediului şi reducerea impactului negativ al activităţilor antropice asupra sănătaţii populaţiei;
asigurarea armonizării proiectelor cu strategiile sectoriale de mediu;
asigurarea complementarităţii surselor de finanţare (fiecare acţiune propusă pentru a fi
finanţată prin programele naţionale sau internaţionale trebuie să aibă la bază consensul
publicului din zona căreia i se adresează).
Cerinţele principale ale unui PLAM sunt ca acesta să fie realist şi uşor de implementat, iar
rezultatele să fie cuantificabile. Pentru aceasta planul trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
să implice toţi cetăţenii comunităţii pentru a fi siguri că problemele abordate sunt cele mai
importante;
să cuprindă obiective clar definite cu indicatori măsurabili, care să permită comunităţii
evaluarea reuşitei programului;
să cuprindă activităţi pentru care sunt alocate resurse financiare corespunzătoare sau activităţi
noi pentru care pot fi găsite fonduri suplimentare reale.
De ce este necesar un Plan de Acţiune pentru Mediu?
Considerente
economice
Considerente
legislative
Considerente
sociale
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
13
Planificarea acţiunilor de mediu la nivel naţional/regional/judeţean trebuie să fie complementară
planurilor/strategiilor de dezvoltare. Relaţia dintre cele două tipuri de planuri poate fi exprimată prin
următoarele elemente:
Planul de dezvoltare stabileşte priorităţile de dezvoltare ale unei regiuni/judeţ.
Priorităţile de dezvoltare impun luarea în considerare a problemelor de mediu şi, mai ales,
reducerea impactului asupra mediului a proiectelor de dezvoltare.
Măsurile conţinute de un plan de dezvoltare vor genera presiuni asupra mediului.
Planurile de acţiune pentru mediu ar trebui sa cuprindă (dar nu neapărat să se limiteze) măsurile
necesare pentru reducerea impactului planurilor de dezvoltare asupra mediului.
Planurile de acţiune pentru mediu nu sunt nici subordonate şi nici separate faţă de planurile de
dezvoltare. Acest fapt ilustrează faptul că Planul de Acţiune pentru Mediu trebuie armonizat cu
planurile şi programele din alte sectoare orizontale
Trebuie:
să ia în considerare măsurile stabilite în planurile şi programele din alte sectoare.
să contribuie la definirea condiţiilor care limitează planurile şi programele din alte sectoare.
PLAM în judeţul Botoşani reprezintă:
un instrument deosebit de eficient pentru soluţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la
nivel local;
una dintre căile cele mai eficiente de participare a publicului în procesul de decizie al
autorităţilor locale;
prin instituţionalizarea sa, angajamentul autorităţilor publice locale şi al comunităţii în
asigurarea unui mediu adecvat, a unor condiţii de viaţă mai bune şi a unei dezvoltări durabile
pentru generaţiile actuale şi viitoare.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul Botoşani:
reprezintă strategia pe termen scurt, mediu şi lung pentru soluţionarea problemelor de mediu
din judeţ prin abordarea principiilor dezvoltării durabile şi în concordanţă cu Planul Naţional
de Acţiune pentru Protecţia Mediului şi cu Programele de Dezvoltare locale, judeţene şi
regionale.
promovează ideea parteneriatului şi a unor mecanisme economice pentru dezvoltarea unei
finanţări durabile pe termen lung pentru soluţionarea problemelor de mediu în corelaţie cu
dezvoltarea socială şi economică.
este elaborat în viziunea unei dezvoltări durabile a comunităţilor din judeţul Botoşani şi a
judeţului în ansamblu, vizând nu numai toţi factorii de mediu, ci şi aspectele specifice privind
sănătatea şi calitatea vieţii populaţiei, legislaţia, educaţia ecologică.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
14
I.4 ISTORICUL ŞI NECESITATEA REVIZUIRII PLAM BOTOŞANI
Planul Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) al judeţului Botoşani, a fost elaborat, pentru
prima dată, în perioada 2004 - 2005, prin intermediul unui parteneriat activ între APM Botoşani,
autorităţi locale, instituţii publice, agenţi economici, ONG-uri.
PLAM Botoşani a fost dezbătut în şedinţa publică a Consiliului Judeţean Botoşani şi a fost
adoptat prin Hotărârea CJ Botoşani nr. 19/22.02.2006. Implementarea PLAM a început în anul 2006.
După analiza stadiului de implementare a acţiunilor din PLAM, evaluarea problemelor de
mediu identificate şi a evoluţiei calităţii mediului, Grupul de monitorizare şi evaluare PLAM a
considerat că se impune revizuirea PLAM în cursul anului 2009.
Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Protecţia Mediului Botoşani s-a impus în scopul
punerii lui în concordanţă cu situaţia actuală, cu angajamentele asumate de Guvernul României în
procesul de negociere cu Uniunea Europeanǎ, Capitolul 22 – Protecţia Mediului şi a obiectivelor
stabilite în „Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă – ORIZONT 2025”, astfel încât să se
asigure dezvoltarea durabila a societăţii româneşti, în conformitate cu Strategia Uniunii Europene şi al
6-lea Plan–Cadru de Acţiune al Uniunii Europene .
I.4.1 Evaluarea rezultatelor primei versiuni a PLAM Botoşani
Conform raportului de monitorizare întocmit în primul semestru al anului 2013, din totalul de 179
acţiuni cuprinse în PLAM – varianta 2006, inclusiv acţiunile permanente, au fost realizate 71 acţiuni
(39,66%), sunt în curs de realizare 36 acţiuni (20,11%), sunt nerealizate 17 acţiuni (9,4%), amânate 40
(33,34%), iar anulate 15 (8,37%).
Actiuni total PLAM (%)
actiuni realizate
39.66
actiuni nerealizate
9.4
actiuni amanate
33.34
actiuni anulate
8.37
actiuni in curs de
realizare
20.11
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
15
Cauzele existenţei unor măsuri anulate sau amânate o constituie: lipsa fondurilor financiare, închiderea
unor obiective economice, schimbările legislative, modificări ale contextului socio-economic.
Deşi nu s-au realizat integral toate acţiunile prevăzute în PLAM în perioada supusă analizei, s-au
evidenţiat o serie de aspecte pozitive privind rezolvarea unor probleme de mediu identificate, printre
care:
• îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu şi ameliorarea calităţii vieţii. Îmbunătăţirea calităţii
factorilor de mediu în perioada monitorizată este pusă în evidenţă de rapoartele privind starea
factorilor de mediu;
• implementarea proiectului ISPA al operatorului de apă, precum şi a altor proiecte vizând
realizarea/reabilitarea reţelelor de canalizare, precum şi realizarea/modernizarea unor staţii de epurare,
a contribuit la limitarea poluării apelor de suprafaţă, iar realizarea/reabilitarea reţelelor de alimentare,
precum şi realizarea/modernizarea staţiilor de tratare au contribuit la îmbunătăţirea calităţii şi cantităţii
apei potabile funizate populaţiei, cu impact pozitiv asupra sănătăţii acesteia;
• în limita resurselor financiare existente, s-au realizat progrese în rezolvarea unor probleme de mediu
identificate în judeţ. Acţiunile amânate, unele acţiuni aflate în curs de realizare, dar care nu au putut
respecta termenul de implementare, au avut drept cauze, în principal, lipsa fondurilor necesare
realizării investiţiilor programate;
• în urma închiderii depozitelor de deşeuri din mediul rural s-a constatat, la nivelul administraţiilor
publice locale, un interes major în contractarea de servicii de salubrizare specializate, precum şi în
realizarea unei reţele de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile la nivel de comune.
• progrese importante se observă si în soluţionarea problemelor legate de calitate a aerului prin
reducerea surselor de poluare industrială. S-a constatat, de asemenea, tendinţa de înlocuire a surselor
de energie convenţională cu surse de energie regenerabilă;
• în ceea ce priveşte protecţia naturii şi conservarea biodiversităţii este important de menţionat
extinderea reţelei Natura 2000 .
În general, calitatea mediului s-a îmbunătăţit, dar pentru a avea rezultatele aşteptate în toate
domeniile vizate, sunt încă necesare acţiuni ample de conştientizare, în scopul creşterii gradului de
implicare a publicului în implementarea programelor de îmbunătăţire a calităţii mediului.
I.5 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ ŞI METODOLOGIA UTILIZATĂ
PENTRU REVIZUIREA PLAM
Procesul de revizuire al PLAM a presupus desfăşurarea a patru etape:
Actualizarea celor 11 probleme de mediu, etapă care a presupus eliminarea problemelor care
au fost rezolvate şi adăugarea, eventual, a unor noi probleme generate de contextul socio-
economic actual;
Ierarhizarea şi prioritizarea problemelor actuale;
Redefinirea obiectivelor strategice, ţintelor, actualizarea indicatorilor;
Elaborarea unui nou plan de acţiune;
Actualizarea procesului de implementare/monitorizare/evaluare.
I.5.1 METODOLOGIA UTILIZATĂ PENTRU REVIZUIREA PLAM
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
16
În conformitate cu atribuţiile şi responsabilităţile ce revin autorităţilor teritoriale pentru
protecţia mediului actualizarea PLAM Botoşani a fost iniţiată de Agenţia pentru Protecţia Mediului
Botoşani. Directorul coordonator al APM Botoşani are funcţia de coordonator al PLAM conform
Deciziei preşedintelui ANPM nr. 391/21.04.2008, modificată prin Decizia preşedintelui ANPM nr.
427/24.06.2010 (anexa I).
APM Botoşani a informat publicul despre iniţierea procesului de actualizare a PLAM Botoşani
prin postarea informaţiilor pe site-ul propriu şi publicarea unui comunicat de presă în mass-media locală.
Pentru organizarea procesului, cât şi pentru actualizarea şi implementarea planului, sunt
necesare coordonarea şi sprijinul autorităţilor administraţiei publice, acestea având
responsabilităţi directe în implementarea acţiunilor care rezultă din procesul de actualizare al planului
de acţiune pentru mediu.
Pentru demararea procesului de revizuire al PLAM Botoşani s-a realizat reactualizarea
componenţei Comitetului de Coordonare şi a Grupului de Lucru, componenţa care a fost aprobată prin
Ordinul Prefectului judeţului Botoşani nr. 243/21.09.2009 privind reactualizarea componenţei
Comitetului de Coordonare şi Grupului de Lucru necesar revizuirii Planului Local de Acţiune pentru
Mediu al judeţului Botoşani.
I.5.2 STRUCTURA ORGANIZATORICĂ
Structura organizatorică necesară procesului de revizuire a PLAM cuprinde următoarele componente:
structura decizională şi structura operaţională
Structura decizională cuprinde:
Comitetul de Coordonare (CC) care reprezintă componenta de decizie a structurii
organizatorice PLAM, căreia îi revin ca principale responsabilităţi: coordonarea activităţilor,
analiza şi aprobarea activităţilor şi a documentelor PLAM. Este format din reprezentanţi cu putere
de decizie ai autorităţilor administraţiei publice judeţene, ai instituţiilor deconcentrate ale statului,
ai marilor unităţi poluatoare, ai unităţilor de învăţământ şi de cercetare, ONG-uri etc.
Coordonatorul PLAM care este directorul executiv al APM Botoşani (conform Deciziei Preşedintelui
ANPM nr. 391/21.04.2008, actualizată prin Decizia nr. 427/24.06.2010).
Structura operaţională pentru revizuirea PLAM este reprezentată de Grupul de Lucru (GL) care
reprezintă principala componentă cu responsabilităţi privind activităţile cu caracter tehnic implicate de
procesul PLAM. Principala activitate a persoanelor selectate în Grupul de Lucru este focalizată pe
aspectele tehnice implicate de procesul PLAM.
STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Planului Local de Acţiune pentru Mediu Botoşani – revizuit,
conform Ordinului Prefectului nr. 190/23.09.2013 (anexa 2), este următoarea:
Comitetul de Coordonare
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
17
Instituţia Numele Funcţia
Instituţia Prefectului – judeţul
Botoşani
Costică Macaleţi prefect
Consiliul Judeţean Botoşani Florin Ţurcanu preşedinte
APM Botoşani Eugen Mateciuc director executiv
DSP Botoşani Silvana Cornelia Tudorache director executiv
ISU Botoşani Radu Anton inspector şef
SGA Botoşani Mihai Aroşoaie director
DA Botoşani Cristian Delibaş director executiv
DSVSA Botoşani Minodora Vasiliu director executiv
ISJ Botoşani Mihaela Huncă Inspector şcolar
general
DJS Botoşani Valentin Popa director executiv
Direcţia Silvică Botoşani Sorin Corduneanu director executiv
Primăria municipiului Botoşani Ovidiu Portariuc primar
Primăria municipiului Dorohoi Dorin Alexandrescu primar
Primăria oraşului Săveni Relu Târzioru primar
Primăria oraşului Darabani Corneliu Aroşoiae primar
Asociaţia de Dezvoltare Durabiă
OPTIM Botoşani
Constantin Corduneanu preşedinte
SC NOVA APA SERV SA
Botoşani
Gabriel Cârlan director executiv
SC MODERN CALOR SA
Botoşani
Florin Sandu director executiv
SC URBAN SERV SA Botoşani Simion Drelciuc director executiv
Grupul de lucru
Instituţia Numele Funcţia
APM Botoşani Narcisa Dumitriu Consilier – responsabil Grup
de Lucru
APM Botoşani Olga Unţanu Şef serviciu
APM Botoşani Corina Rotundu Consilier
APM Botoşani Rocsana Gafencu consilier
APM Botoşani Lidia Ioan consilier
APM Botoşani Camelia Musteaţă Consilier
APM Botoşani Constantin Onofrei Consilier
Instituţia Prefectului
judeţul Botoşani
Ana Săvescu Consilier
Consiliul Judeţean
Botoşani
Teodora Boicu consilier
DSP Botoşani Felicia Beleca consilier
DADR Botoşani Constantin Bărbieru consilier
SGA Botoşani Ludmila Bulgariu consilier
Direcţia Silvică Botoşani Gabriel Cardaş inginer
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
18
DJS Botoşani Voichiţa Ostafie consilier
Primăria municipiului
Botoşani
Paul Vieru consilier
Primăria municipiului
Dorohoi
Lili Sulugiuc consilier
Responsabilul Grupului de Lucru este consilier Narcisa Maria Dumitriu – Agenţia pentru Protecţia
Mediului Botoşani.
Secretarul PLAM este consilier Maura Neagu – Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani.
I.6 PARTICIPAREA PUBLICULUI ÎN PROCESUL DE REVIZUIRE A PLAM
Participarea publicului este un element esenţial al PLAM. Publicul nu trebuie doar informat
despre proces şi despre rezultatele acestuia, dar şi implicat în diferitele etape ale PLAM. Membrii
comunităţii vor fi implicaţi în identificarea problemelor/aspectelor de mediu, în formarea viziunii
comunităţii referitoare la condiţiile de mediu pentru generaţiile actuale şi viitoare, în participarea la
luarea deciziilor privind planificarea de mediu. Implicarea publicului încă de la începutul procesului
va asigura sprijinul şi implicarea acestuia în etapele ulterioare.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
19
CAPITOLUL II PROFILUL DE MEDIU AL JUDEŢULUI BOTOŞANI
II.1 ANALIZA SWOT
Una dintre metodele pentru evaluarea potenţialului şi a limitărilor comunităţii privind
elaborarea şi implementarea PLAM este analiza SWOT.
Punctele tari şi punctele slabe sunt în general considerate “interne” comunităţii, în timp ce
oportunităţile şi ameninţările sunt considerate “externe”.
Pentru elaborarea unui plan de acţiune realist, care să aibă cele mai mari şanse de reuşită (în
special pentru acţiunile pe termen scurt şi mediu, precum şi pentru cele cu costuri reduse) este deosebit
de important să fie evaluate atât forţele interne – punctele tari şi punctele slabe, cât şi forţele externe
care influenţează comunitatea judeţului. Analiza SWOT pentru judeţul Botoşani este prezentată în
anexa 3.
II.2 STAREA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
II.2.1 Informaţii generale despre judeţul Botoşani
II.2.1.1 Date geografice şi climatice
Judeţul Botoşani este situat din punct de vedere geografic în extremitatea nord-estică a
României, având ca vecini Ucraina şi, respectiv, Republica Moldova. Fiind cuprins între râurile Siret la
vest şi Prut la est, cel de-al doilea formând graniţa României cu Republica Moldova, judeţul Botoşani
se învecinează doar cu două judeţe ale
Moldovei, şi anume: la vest cu judeţul
Suceava, iar la sud cu judeţul Iaşi.
Judeţul Botoşani are o bogată reţea
hidrografică formată din râurile Siret, Prut,
Jijia, Başeu, Sitna şi unii afluenţi mai mici,
pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri,
cu o suprafaţă de 3.600 ha, iar pe râul Prut, la
frontiera cu Republica Moldova, s-a construit
un important nod hidrotehnic (Stânca
Costeşti).
Cuprinzând între limitele sale un
teritoriu de 4986 km2
ce aparţine părţii de
nord a Podişului Moldovei, judeţul Botoşani
ocupă locul 29, ponderea în totalul
teritoriului naţional fiind de 2,1%.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
20
Este cel mai nordic judeţ al ţării, cu cel mai nordic oraş – Darabani şi cea mai nordică localitate –
Horodiştea.
Coordonate geografice:
- paralela 47024
’16” N (Prăjeni);
- paralela 48016
’06” N (Horodiştea);
- meridianul 27024’02” E (Dersca);
- meridianul 27024’32” E (Pleşani-Călăraşi)
II.2.1.2 Relieful
Relieful judeţului Botoşani prezintă diferenţe de altitudine relativ reduse, de la 587 m, punctul
culminant în Dealu Mare – Tudora la limita cu judeţul Iaşi, la 57 m pe valea Prutului la Santa Mare. Cu
toată amplitudinea de peste 500 m, relieful este în cea mai mare parte a judeţului puţin proeminent,
prezentând văi largi, interfluvii netede şi pante reduse. Câmpia Moldovei, care ocupă cea mai mare
parte a teritoriului, cu altitudini ce nu depaşesc 150 metri şi Dealurile Siretului, localizate în partea
vestică, cu înălţimi medii de 400 metri.
II.2.1.3 Clima
Sub aspect climatic, judeţul Botoşani se încadrează în zona de climă temperat continental.
Conform datelor furnizate de Centrul Meteorologic Zonal Moldova, în anul 2012, la Staţiile meteo din
judeţul Botoşani s-au înregistrat următoarele date:
Temperatura ambientală, precipitaţii atmosferice în anul 2012
II.2.1.4 Hidrografia
Apele subterane. Caracteristicile litologice ale teritoriului au favorizat acumulări de ape subterane la
diverse adâncimi şi cu debite variate, putând fi deosebite două mari categorii: ape subterane captive
(sau de adâncime) şi ape subterane libere.
Judeţ
Botoşani
Temperatura ambientală (oC) Precipitaţii atmosferice
Media anuală Maxima anuală Minima anuală Suma anuală (l/m2)
Botoşani 10,1 40,9/07.08.2012 -28,5/02.02.2012 492,6
Stânca
Ştefăneşti 10,4 40,0/25.08.2012 -31,5/12.02.2012 426,7
Darabani 9,3 38,1/25.08.2012 -25,8/02.02.2012 415,1
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
21
Apele de suprafaţă din cadrul judeţului sunt reprezentate de râuri şi lacuri şi aparţin a două mari
bazine hidrografice: Siret şi Prut. Bazinul râului Prut ocupă 88% din suprafaţa judeţului, iar 12% este
ocupat de bazinul râului Siret, situat în partea vestică a judeţului. Repartiţia pe bazine hidrografice se
prezintă astfel: B.H. Prut – 4382 km2, B.H. Siret – 603 km2. Lungimea reţelei hidrografice codificate
este 2054 km. Siretul formează limita de vest a judeţului pe o lungime de 107 km şi primeşte pe stânga
o serie de afluenţi mici ce nu depăşesc 15 km în lungime: Molniţa, Valea Huţanilor, Bahna, Vorona,
ş.a.
Râul Prut formează limita de nord şi est a teritoriului pe o distanţă de 194 Km, pornind pe dreapta
afluenţii: Ghireni (21 Km), Volovăţ (45 Km), Başeu (106 Km), Corogea (29 Km), Jijia (121 Km, pe
teritoriul judeţului). Dintre afluenţii de ordinul II ai Prutului, respectiv de ordinul I ai Başeului şi Jijiei,
menţionăm: Podriga (36 Km), Bodeasa (26 Km), Sărata (15 Km), Buhaiu (17 Km), Ibăneasa (42 Km),
Sitna (65 Km), Miletinul (51 Km în teritoriul judeţului).
Lacurile completează reţeaua hidrografică a judeţului, majoritatea fiind create prin bararea văilor. Pe
teritoriul judeţului Botoşani există cca. 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar şi surse de
alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi.
În privinţa zonării hidrografice, judeţul Botoşani se încadrează în două mari zone: cu umiditate
moderată corespunzătoare Podişului Sucevei şi cu umiditate deficitară corespunzătoare Câmpiei
Moldovei.
II.2.1.5 Demografia
Conform Institutului Naţional de Statistică, la data de 1 iulie 2012, judeţul Botosani avea o
populaţie de 440968 locuitori:
Date demografice
Judeţ Suprafata
(km2)
Populatie
(1 iulie 2012) Densitate locuitori/km
2
Botosani 4985,69 440968 88,45
Populaţia pe categorii de localităţi la 1 iulie 2012
Judeţ Număr locuitori 2012
urban Rural
Botoşani 183964 257004
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
22
II.2.1.6 Organizarea administrativ-teritorială
Reţeaua de localităţi
Judeţ Suprafaţa
totală(km2)
Nr.oraşe Nr.municipii Nr.comune Nr. Sate
Botosani 4986 5 2 71 333
Unitate
administrativ
teritorială
Nr.locuitori mediu urban/Populaţia totală(%)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 (1
ian)
Total judeţ
Botoşani
456765 454167 451199 448423 447107 444804
Urban
Botoşani
190609 189389 187834 186806 186857 186375
Botosani-%*) 41,73 41,70 41,63 41,66 41,79 41,90
*)Notă:Date provizorii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
23
II.2.1.7 Activităţi industriale şi agricole
În judeţul Botoşani populaţia ocupată reprezintă 72% din totalul populaţiei şi este distribuită, în
principal, după cum urmează: 18,1% în industrie; 53,9% în agricultură; 10,9% în comerţ şi prestări
servicii; 4,85% în învăţământ; 3,5% în sănătate.
În judeţ sunt înregistrate 6.544 companii, din care 5.615 sunt societăţi comerciale, 19 regii
autonome, 1.162 asociaţii familiale; 14 societăţi cu capital integral străin etc.
Industria
În judeţ sunt reprezentate aproape toate ramurile industriale, realizându-se în mod sistematic o mare
varietate de produse: industria uşoară şi confecţii (31%), industria alimentară (22%), aparataj electric
(10%), articole tehnice din cauciuc (8,4%), mobilă (2,4%).
Agricultura
Agricultura este o ramură importantă a economiei judeţului Botoşani. An după an, creşte preocuparea
în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii standard pentru agricultură. De asemenea, judeţul este
bogat în vii (3.373 ha) şi livezi (3.634 ha).
Deşi în ceea ce priveşte creşterea animalelor s-a remarcat o descreştere în ultimii ani, totuşi judeţul se
înscrie printre cei mai mari crescători de oi din ţară. De asemenea, există un număr mare de porci şi
vite, dar cu preponderenţă în sectorul privat.
Comerţ
Comerţul de mărfuri este un sector distinct în economie şi este într-o relativă dezvoltare în comparaţie
cu alte sectoare.
În ultimii ani a crescut numărul de oameni de afaceri care lucrează în comerţ. Dintre aceştia, cei mai
importanţi sunt cei ce au capital privat. În acest sector a avut loc o infuzie de capital străin şi s-au
format 68 de societăţi mixte.
Vânatul şi pescuitul
Ca ramuri complementare ale economiei judeţului, vânatul şi pescuitul reprezintă domenii de mare
atracţie turistică. Vânatul se leagă în mare parte de păduri unde trăiesc multe vietăţi de interes
cinegetic.
Pescuitul s-a extins mai mult în iazuri, unde se practică o piscicultură sistematică. De altfel, pescuitul
are tradiţii vechi în această parte a ţării.
II.2.1.8 Valori istorice şi culturale
Judeţul Botoşani se înscrie pe harta turistică a României cu un potenţial turistic deosebit.
Botoşaniul păstrează o personalitate arhitectonică specifică, multe monumente de arhitectură au rămas
intacte şi în contextul noilor cartiere, ele conferă oraşului distincţie şi un farmec particular.
Patrimoniul turistic, de ordin istoric este alcătuit din muzee, case memoriale, biserici intrate în
patrimoniul naţional, mănăstiri.
Descoperirile arheologice de pe teritoriul judeţului ( la Cucuteni ) confirmă faptul că în această zonă
au fost prezente aşezări omeneşti încă din paleolitic. Specifice culturii Cucuteni sunt vasele de
ceramică şi pământ ars, pictate în 2 sau 3 culori, de un înalt nivel artistic.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
24
Monumente ecleziastice
Mănăstirea Sf. Nicolae Popăuţi – Botoşani, ctitorie
a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, a fost
construită în anul 1496. Pictura interioară de mare
valoare datează din sec. Al XV-lea, păstrându-se
parţial. Biserica a fost amplasată într-o poziţie
strategică, determinată de numeroase năvăliri ale
duşmanilor, atraşi de bogăţiile oraşului. În prezent,
vechiul zid ca înconjoară mănăstirea a fost
reconstruit pe vechea fundaţie, conferindu-i acestui
lăcaş sfânt, măreţia de odinioară.
Biserica Sf. Nicolae – Dorohoi, ctitorie a lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt, din anul 1495, construită
în stil moldovenesc şi având o decoraţie exterioară
bogată, presărată cu elemente bizantine;
Mănăstirea Coşula, construită în anul 1532 în timpul domniei lui Petru Rareş, mai păstrează şi azi
fresce originale de mare valoare ( pictură murală ) realizate între anii 1537- 1681;
Biserica Armenească – municipiul Botoşani (1535);
Biserica Sf. Gheorghe – Botoşani, ctitorie a Doamnei Elena Rareş, soţia domnitorului Petru Rareş,
datează din anul 1551;
Biserica Uspenia – Botoşani, ctitorie din anul 1552 a Doamnei Elena Rareş, având pictura interioară
refăcută complet. În curtea bisericii tronează maiestuos statuia poetului naţional Mihai Eminescu. De
altfel, poetul a fost botezat în această biserică, aceasta devenind un loc de permanent omagiu adus
marelui poet;
Mănăstirea Agafton – si tuată în comuna Curteşti,la 4 km sud-vest de municipiul Botoşani, datează din
secolul al XVI-lea;
Mănăstirea Vorona, este cea mai importantă mănăstire din judeţ şi se află la 23 km sud-est de
municipiul Botoşani. Începuturile mănăstirii datează din jurul anului 1600, când nişte călugări veniţi
din Rusia au construit o bisericuţă din lemn. În anul 1835 se construieşte pe locul acesteia, o biserică
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
25
de zid cu hramul “Naşterea Maicii Domnului”. Alături de această biserică se află o altă biserică,
ridicată în anul 1793, având hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Cea de a treia biserică a
mănăstirii, a fost ctitorită în anul 1835 şi se remarcă prin catapeteasma sa cu stâlpi sculptaţi în spirală
de sus până jos, ca şi prin pictura sa deosebit de îngrijită. La Mănăstirea Vorona se află şi un muzeu cu
obiecte de cult şi cărţi bisericeşti cu ferecături din secolul al XIX-lea, unic în ţară.
În apropiere, la doar 3 km, se află Mănăstirea Sihăstria Voronei. Biserica aşezământului a fost
construită între anii 1830-1866.
La toate acestea, se adaugă Mănăstirea Gorovei (1742), Schitul Frumuşica (Balş), Biserica “Sf. Ilie”-
Botoşani (1778), Biserica Romano-Catolică din Botoşani, construită la mijlocul sec. Al XIX-lea, în
manieră neogotică, Biserica Lipovenească – Botoşani.
Edificii culturale
Casa memorială „Mihai Eminescu” – Ipoteşti ( la 8 km de municipiul Botoşani ), casa în care a
copilărit Luceafărul poeziei româneşti, genialul Mihai Eminescu, care a dat culturii româneşti şi
universale o operă de mare valoare artistică;
Casa memorială “Mihai Eminescu” Ipoteşti Lacul cu nuferi, Ipoteşti
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
26
Casa memorială „George Enescu” – Liveni, casa natală a marelui compozitor, dirijor, pianist şi
violonist George Enescu – reface atmosfera primilor ani ai copilăriei sale, oferind vizitatorilor
posibilitatea întâlnirii cu primele desene, creaţii muzicale, cu cărţile şi manualele anilor copilăriei şi a
primelor sale studii, alături de pianina celor dintâi compoziţii;
Casa memorială „Nicolae Iorga” – Botoşani, casa în care s-a născut şi a copilărit marele istoric. Aici
sunt expuse primele ediţii ale operei lui Nicolae Iorga şi este adăpostită o bibliotecă istorică, alcătuită
din carte curentă achiziţionată în ultimii ani;
Muzeul Judeţean Botoşani – fost Palat al
Prefecturii, cladirea in care se afla muzeul a fost
ridicata in perioada premergatoare primului razboi
mondial, dupa proiectul arh. Petre Antonescu.
Expoziţiile permanente ale muzeului cuprind:
arheologie (piese paleolitice de la Ripiceni, Mitoc,
Crasnaleuca; vase cucuteniene de la Trusesti,
Draguseni; podoabe dacice de la Stanceni,
Strahotin; si din secolele IV – V de la Mihalaseni,
Tocileni); numismatica (monede romane, tezaure
monetare); istorie (documente, harti, arme, piese de
harnasament, peceti, obiecte de podoaba din aur şi
argint, precum si documente,
costume de epoca, instrumente de masura, fotografii originale, costume de epoca şi obiecte
apartinand unor personalitati botosenene din epoca moderna si contemporana).
Muzeul Judeţean ( Secţia de etnografie ) – Botoşani. Muzeul valorifică cele mai importante elemente
ale civilizaţiei rurale a Botoşanilor: principalele ocupaţii, meşteşugurile tradiţionale (torsul, cusutul,
cojocăritul, olăritul), costumul popular, datinile şi obiceiurile specifice acestei zone. Ceramica de
Cucuteni, ouăle încondeiate, covoarele tradiţionale, măştile populare sunt bine reprezentate în acest
muzeu;
Muzeul memorial „George Enescu” – Dorohoi, oferă turistului, un bogat material documentar
enescian;
Muzeul de Arheologie Săveni – înfiinţat în 1964, prezintă vestigii arheologice descoperite în aşezările
şi necropolele de la Ripiceni, Miorcani, Drăguşeni, Hăneşti şi Săveni din epoca paleoliticului şi până
în aceea a marilor migraţii;
Galeriile de Artă „Ştefan Luchian” – Botoşani. Aici este valorificat patrimoniul artistic botoşănean,
patrimoniu ce cuprinde lucrările artiştilor plastici Ştefan Luchian, Octav Băncilă, precum şi a numeroşi
artişti plastici contemporani;
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
27
Teatrul de Stat “Mihai Eminescu” – Botoşani.
Clădirea a fost inaugurată în anul 1914, distrusă
în timpul bombardamentelor din anul 1944 şi
refăcută în 1958. În faţa teatrului este instalat un
bust al marelui poet Mihai Eminescu.
Construcţii cu valoare arhitectonică
Centrul Vechi – Botoşani este partea cea mai veche a municipiului din punct de vedere arhitectonic,
care grupează un număr mare de clădiri. Faţadele au forme arhitecturale de factură apuseană,
prelucrate creator în forme tradiţionale.
Alte construcţii cu valoare arhitectonică: Casa Antipa, Casa Balfosu, Casa Silion, Casa Ventura, Casa
Sofian, clădirea Primăriei municipiului Botoşani, construită la sfârşitul sec. al XVIII-lea, în stil
eclectic de influenţă germană.
II.2.2 CALITATEA MEDIULUI ÎN JUDEŢUL BOTOŞANI
II.2.2.1 Calitatea aerului
Aerul este componenta mediului cu rolul cel mai important pentru transportul poluanţilor,
deoarece asigură transportul rapid al acestora pe distanţe mari, astfel încât supravegherea calităţii
atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring.
Poluarea aerului determină efecte pe termen scurt, mediu şi lung asupra mediului înconjurător.
Efectele pe termen scurt şi mediu sunt de natură să pună în pericol sănătatea omului, să dăuneze
ecosistemelor, să provoace pagube economice. Poluarea pe termen lung afectează mediul înconjurător
prin: efectul gazelor de seră, distrugerea stratului de ozon, ploile acide, prezenţa micropoluanţilor
şi a particulelor în suspensie. Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, la nivel local se
calculează emisiile de poluanţi şi se determină calitatea aerului înconjurător. Emisiile de gaze se
determina pe baza programului CORINVENT, în mod unitar, iar supravegherea calităţii aerului se
realizează în staţii de supraveghere. Prin emiterea Ordinului 592/2002, care aprobă Normativul privind
stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag, a criteriilor şi metodelor de evaluare a SO2, Nox, a
pulberilor în suspensie (PM10 şi PM2,5) , a plumbului, a benzenului, CO şi O3 în aerul înconjurător,
se poate considera ca transpunerea pe plan legislativ, naţional a Directivelor UE privind activitatea de
evaluare şi gestionare a calităţii aerului înconjurător este realizată.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
28
II.2.2.1.1 Emisii de poluanţi atmosferici
Emisii anuale de dioxid de sulf (SO2) - tone/an
Dioxidul de sulf este unul din poluanţii caracteristici zonelor urbane şi limitrofe, rezultând, în
principal, în timpul proceselor de ardere a combustie a combustibililor. O altă sursă de SO2 o
reprezintă tratarea şi depozitarea deşeurilor.
Judeţul
Botoşani
2007 2008 2009 2010 2011
1256 585,12 733,53 1017,33 196,128
Emisii anuale de monooxid şi dioxid de azot (NOx) - tone/an
Principalele surse de oxizii de azot sunt: procesele biologice naturale şi activităţile antropice
(procesele de combustie, traficul rutier, activităţile industriale).
Judeţul
Botoşani
2007 2008 2009 2010 2011
3356 3442,16 4357,56 3057,90 1022,20
Emisii anuale de amoniac (NH3) – tone/an
Agricultura reprezintă cea mai important sursă de producere a amoniacului prin sectorul zootehnic şi
aplicarea îngrăşămintelor azotoase.
Judeţul
Botoşani
2007 2008 2009 2010 2011
5492 6980 3944,84 4524,87 5994,129
Emisii anuale de compuşi organici volatili nemetanici (NMVOC)
Compuşii organici volatili nemetanici rezultă în special din: activităţi ce folosesc solvenţi organici şi
din depozitarea deşeurilor menajere.
Judeţul
Botoşani
2007 2008 2009 2010 2011
8531 9812 13254,83 10947,35 7875,70
Emisii de metale grele (mercur şi cadmiu) – tone/an
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
29
Emisiile de metale grele în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de
producţie şi din traficul rutier.
Judeţul
Botoşani
Poluant 2007 2008 2009 2010 2011
Hg 0.00428 0.0005 - 0.00032 0.00043
Cd 0.0112 0.0027 0.0022 0.00045 0.00102
Emisii de plumb – tone/an
Emisiile de plumb în judeţul Botoşani rezultă, în special, din arderea combustibililor, procese de
producţie şi din traficul rutier.
Judeţul
Botoşani
2007 2008 2009 2010 2011
0.0197 0.0081 0.0047 0.0069 0.0034
II.2.2.1.2 Monitorizarea calităţii aerului
La nivelul anului 2012, monitorizarea calităţii aerului s-a realizat astfel:
- prin măsurători continue ale statiei automate de fond urban, pentru următorii poluanţi: SO2, NO,
NO2, NOx, CO, O3, COV-BTEX şi PM10
- măsurători gravimetrice – pentru pulberi în suspensie (PM10 şi PM2,5).
- calitatea precipitaţiilor – poluanţii monitorizaţi sunt: pH, conductivitate,
alcalinitate/aciditate,duritate, SO42-
, NO2-, NO3, NH4
-, Cl
-, Ca
2+ şi Mg
2+.
Staţia automată de măsurare a calităţii aerului BT 1
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
30
Calitatea aerului ambiental în anul 2012
Judeţ
Staţie /
Tipul
staţiei
Tip poluant
Număr măsurări Concentraţia Frecvenţa
depăşirii
VL sau
CMA (%)
Captura
de date
(%) zilnice orare Max.
Zilnică
Medie
anuală UM
BT
Staţia
automată
fond
urban
NO2 329 7651
99,45 21,36 μg/m
3 0 87,1
NO 329 7651
58,62 9,18 μg/m
3 0 87,1
Nox 329 7651
189,34 34,95 μg/m
3 0 87,1
SO2 332 7839
45,44 15,20 μg/m
3 0 89,2
CO Analizor defect
Ozon 348 8076
93,63 47,93 μg/m
3 0 91,9
Benzen 334 8016
11,92 1,78 μg/m
3 0 91,2
Toluen 336 8066
16,84 2,74 μg/m
3 0 91,8
Etilbenzen 327 7865
1,98 0,56 μg/m
3 0 89,5
p- xilen 325 7799
5,78 0,52 μg/m
3 0 88,7
m-xilen 330 7940
11,78 1,38 μg/m
3 0 90,3
o-xilen 317 7675
2,63 0,61 μg/m
3 0 87,3
PM 2,5 grav. 300 7200 122,21 23,05 μg/m
3 0 81,9
PM10 aut. 200 4800
168,90 38,53 μg/m
3 18,5 54,6
PM10 grav. 352 8448
139,40 31,38 μg/m
3 9,37 96,4
Informarea cetăţenilor din municipiul Botoşani cu privire la calitatea aerului se realizează prin
afişarea orară automată a indicelui general pe panoul exterior situat în zona centrală a municipiului
Botoşani şi pe panoul interior de la sediul APM Botoşani.
De asemenea, se calculează zilnic indicele general de calitatea aerului pentru ziua anterioară şi
se publică sub forma unui buletin informativ pe site-ul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Botoşani
(http://apmbt.anpm.ro/articole/buletine_calitate_aer-163).
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
31
În tabelul urmǎtor este redatǎ: Evoluţia indicelui general de calitate a aerului la Staţia
Automată de Monitorizare a Calităţii Aerului – Fond Urban BT-1
An
Indice general de calitatea aerului zilnic
Lipsă indice
general* 1
EXCELENT
2
FOARTE
BUN
3
BUN
4
MEDIU
5
RĂU
6
FOARTE
RĂU
2012 37 zile 200 zile 98 zile 2 zile - - 29 zile
*Obs.: nu a putut fi calculat indicele general deoarece nu au fost disponibili cel puţin 3 indici
specifici corespunzători poluanţilor monitorizaţi.
Indicele general de calitatea aerului a avut o evoluţie între calificativele „excelent” şi „bun”
(1-3) în peste 90% din zile. Calificativul „mediu” (4) a fost determinat de valorile înregistrate pentru
indicatorii: „dioxid de azot” (valori determinate de staţionarea autovehiculelor cu motoarele pornite în
imediata vecinătate a staţiei de monitorizare) şi „ozon” (valori crescute datorate radiaţiei solare).
Indicele specific „rău” (5), a fost determinat de valorile înregistrate la indicatorul „pulberi în
suspensie”(metoda nefelometrică), valori determinate, în anotimpul rece, de funcţionarea centralelor
termoelectrice, de condiţiile de calm atmosferic şi ceaţă – care au favorizat reţinerea poluanţilor
aproape de sol, iar în anotimpul cald – de lucrările de modernizare precum şi de traficul rutier.
II.2.2.2 Calitatea apelor de suprafaţă şi subterane
Judeţul Botoşani are o bogată reţea hidrografică alcătuită din râurile Siret, Prut, Jijia, Başeu,
Sitna şi unii afluenţi mai mici, pe cursul cărora s-au amenajat 148 de lacuri, cu o suprafaţă de 3.600 ha,
iar pe râul Prut, la frontiera cu Republica Moldova, s-a construit un important nod hidrotehnic (750
milioane mc. de apă).
Densitatea reţelei hidrografice permanente este de 0,41km/kmp. Alimentarea râurilor se face în
proporţie de 86% din ploi şi zăpezi şi numai 14% din surse subterane.
II.2.2.2.1 Resursele de apă potenţiale şi tehnic utilizabile, pentru anul 2012
Resursele de apă sunt constituite din apele de suprafaţă – râuri, lacuri şi ape subterane.
Sursa de apă
Indicator de caracterizare
BH Prut
(mii m³)
BH Siret
(mii m³) Total judeţ (mii m³)
A. Râuri interioare
1. Resursa teoretică
2. Resursa existentă potrivit
gradului de amenajare a
bazinelor hidrografice
3. Cerinţa de apă a folosinţelor,
1. –
2.395.000,000
3. 69.608,393
1. 10.000,000
2. –
3. -
1. 10.000,000
2.395.000,000
3. 69.608,393
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
32
potrivit capacităţilor de
captare aflate în funcţiune
B. Subteran
1.
-
-
2. 40.000,000
3. 1.384,197
1.
23.000,000
-
-
2. –
3. 15.000,000
1. 23.000,000
-
-
2. 40.000,000
3. 16.384,197
Total resurse
1. Resursa teoretică
2. Resursa existentă potrivit
gradului de amenajare a
bazinelor hidrografice
3. Cerinţa de apă a folosinţelor,
potrivit capacităţilor de captare
aflate în funcţiune
4. Cerinţa de apă pentru protecţia
ecologică
1. –
2.435.000,000
16. 70.992,590
4. 40.119,800
1.
33.000,000
2. –
16. –
4. -
1. 33.000,000
2.435.000,000
16. 70.992,590
4. 40.119,800
Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret
Raportul cerinţă de apă/prelevare pentru resursele de apă
Cerinţă de apă Prelevări de apă Gradul de
utilizare
Activitatea Valoarea
(milioane m3)
Activitatea Valoarea
(milioane m3)
%
BH Prut Populaţie 1,929 Populaţie 1,897 98
Industrie 0,977 Industrie 1,068 109
Agricultură 35,194 Agricultură 68,028 193
Total 38,100 Total 70,993 186
BH Siret Populaţie 19,759 Populaţie 19,242 97
Industrie - Industrie - -
Agricultură - Agricultură - -
Total 19,759 Total 19,242 97
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
33
Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret
II.2.2.2.2 Starea ecologică a cursurilor de apă
Repartiţia corpurilor de apă de suprafaţă (râuri) conform evaluării stării ecologice şi stării
chimice din anul 2012
Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret
II.2.2.2.3 Calitatea apei lacurilor din judeţul Botoşani
Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor naturale conform evaluării stării ecologice şi stării
chimice din anul 2012
Total
judeţ
Populaţie 21,688 Populaţie 21,139 97
Industrie 0,977 Industrie 0,977 109
Agricultură 35,194 Agricultură 68,028 193
Total 57,859 Total 90,235 156
Nr.
Crt. B.H.
Nr.
Tota
l cor
puri
de
apă
Nr.
Corpu
ri
monit
o
rizate
Repartiţia corpurilor de apă conform evaluării
stării ecologice
Repartiţia corpurilor
de apă conform
evaluării stării chimice
FOARTE
BUNĂ BUNĂ
MODER
ATĂ SLABĂ
PROAST
Ă BUNĂ PROASTĂ
Nr.
total
corpur
i
% Nr.
total
corp
uri
% Nr.
total
corp
uri
% Nr.
total
corp
uri
% Nr.
total
corpu
ri
% Nr.
total
corpu
ri
% Nr.
total
corp
uri
%
1 Prut 48 4 1 25 3 75 0 0 4 100
2 Siret 7 0 0 0 0 0 0
Nr.
C
B.H. Nr.
lacuri
natura
Nr.
lacuri
monit
Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării
ecologice
Repartiţia lacurilor
naturale conform
evaluării stării
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
34
Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret
Repartiţia corpurilor de apă – lacurilor de acumulare conform evaluării potenţialului ecologic şi
stării chimice din anul 2012
Sursa datelor: Direcţiile Apelor Prut şi Siret
II.2.2.2.4 Calitatea apelor subterane
În judeţul Botoşani au fost identificate, delimitate şi descrise un număr de 3 corpuri de ape
subterane:
1. Lunca râului Prut superior – în lunca râului Prut, pe porţiunea nordică a teritoriului ţării (zona
Oroftiana – Rădăuţi Prut). Suprafaţa corpului este de 43 kmp. Corpul de apă ROPR01 se încadrează în
stare chimică bună, valorile înregistrate pentru indicatorii monitorizaţi nedepăşind valorile de prag,
respectiv standardele de caliate.
2. Lunca şi terasele Prutului mediu şi inferior şi afluenţii săi – localizat în lunca şi terasele râului
Prut şi a afluenţilor săi, este de tip poros permeabil. Corpul de apă se întinde pe o suprafaţă de 2133
crt. le
orizate
chimice
FOARTE
BUNĂ BUNĂ
MODERA
TĂ SLABĂ
PROAST
Ă BUNĂ
PROAST
Ă
Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
%
1 Siret 2 2 0 0 2 100 0 0 0 2 100 0
Nr
C crt. B.H.
Nr.
lacuri
de
acumu
lare
Nr.
Lacuri
de
acumu
lare
moni
to
rizate
Repartiţia lacurilor naturale conform evaluării stării
ecologice
Repartiţia lacurilor
naturale conform
evaluării stării chimice
FOARTE
BUNĂ BUNĂ
MODERAT
Ă SLABĂ
PROAST
Ă BUNĂ PROASTĂ
Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
% Nr. total
corpuri
% Nr.
total
corpuri
%
1 Prut 18 4 0 0 1 25 3 75 0 0 0 0 4 100 0 0
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
35
kmp. S-au înregistrat depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 17 puncte din cele 32
monitorizate.
3. Câmpia Moldovei - corpul de apă subterană de adâncime este de tip poros permabil, ce se dezvoltă
pe teritoriul judeţelor Botoşani şi Iaşi. Suprafaţa corpului de apă este de 5221 kmp. S-au înregistrat
depăşiri faţă de valorile de prag/standardele de calitate în 10 puncte de monitorizare dintr-un total de
18 puncte.
II.2.2.3 Calitatea apei potabile
Date privind secţiunile de potabilizare monitorizate
Nr.
Crt.
Nume secţiune de
prelevare/priză
Sursa
de apă
Debit mediu
prelevat in
2012(l/s)
Populaţie
deservita
(nr. Locuitori)
Categoria
de
calitate*
1. Priza mal drept acumulare Negreni Baseu 11,384 6810 A3
2. Baraj acumulare Stanca Prut 45,537 6960 A1-A2
* conform NTPA 013/2002 – H.G. nr. 100/2002 modificată şi completată prin H.G. nr. 567/2004 şi
H.G. nr. 662/2005
Evoluţia reţelei de alimentare cu apă potabilă în perioada 2008-2012
Judeţ An Lungime (km) Volum distribuit (mii m³) Nr. Localităţi
BOTOŞANI
2008 611,1 7.602,000 43
2009 635,0 7.494,000 49
2010 967,9 6.650,712 73
2011 680,0 7.000,000 78
2012 677,0 6.971,000 76
Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani
Consumul lunar de apă potabilă
Judeţul Botoşani 2008 2009 2010 2011 2012
Consumul lunar de apă potabilă
(m³/cap de locuitor) 2,43 5,44 4,31 3,30 3,19
Sursa: SC NOVA APASERV SA Botoşani
Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat in judeţul Botoşani
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
36
Nr
crt Localitate
Nr. total
probe
Potabilitate
chimică (%)
Potabilitate
bacteriologică (%)
Nr.
determinări
fizico-chimice
Nr. determinări
microbiologice
1 Botoşani 1216 98,2 98,9 1168 1764
2 Dorohoi 810 96,8 100,0 522 1073
3 Darabani 100 84,0 86,0 202 167
4 Săveni 74 75,7 73,0 178 124
5 Ştefăneşti 200 96,0 93,5 429 324
Sursa : DSP Botoşani
Reţeaua apei potabile distribuite în anul 2012
Judeţul
Localităţi existente Localităţi cu instalaţii de
alimentare cu apă potabilă
Lungimea totală
simplă a reţelei de
distribuţie a apei
potabile (Km) Total
Mun. şi
oraşe
Comune
şi sate Total
Mun. şi
oraşe
Comune
şi sate
Botoşani 411 7 404 76 7 69 677
Sursa datelor: SC NOVA APA SERV SA Botoşani
Calitatea apei potabile distribuite în mediul urban
Nr
crt Localitate
Nr. total
probe
Potabilitate
chimică (%)
Potabilitate
bacteriologică (%)
Nr.
determinări
fizico-chimice
Nr. determinări
bacteriologice
1 Botoşani 1216 98,2 98,86 1168 1764
2 Dorohoi 810 96,8 100 522 1073
3 Darabani 100 84 86 202 167
4 Săveni 74 75,68 73 178 124
5 Ştefăneşti 200 96,04 93,52 429 324
Notă : Datele au fost preluate de la DSP Botoşani.
II.2.2.4 Apele uzate şi reţelele de canalizare
Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2012
Surse de poluare Domeniu de
activitate Emisar
Volum ape uzate evacuate
(mil.mc)
Poluanţi
specifici
SC NOVA APA SERV
SA Botoşani
Gospodărire
comunală r. Sitna
- staţie epurare Răchiţi:
10,273(suficient epurate)
- staţie pompare Tulbureni:
3,347(evacuare directă)
- materii in
suspensie,
substanţe
organice,
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
37
Surse de poluare Domeniu de
activitate Emisar
Volum ape uzate evacuate
(mil.mc)
Poluanţi
specifici
- spălări filtre Bucecea: 0,941
- spălări filtre Cătămărăşti:0,86
nutrienţi
SC NOVA APA SERV
SA Botoşani – Sucursala
Dorohoi Darabani – sector
Dorohoi
r. Jijia 1,233 (insuficient epurat)
SC NOVA APA SERV
SA Botoşani – Sucursala
Dorohoi Darabani – sector
Darabani
r. Podriga 0,08 (insuficient epurat)
SC NOVA APA SERV
SA Botoşani – Sucursala
Ştefăneşti Săveni – Sector
Săveni
r. Başeu 0,227 (suficient epurat)
Evoluţia reţelei de canalizare în 2008- 2012
Judeţ An Lungime (km) Nr. Localităţi
Botoşani
2008 358,900 6
2009 372,000 6
2010 498,875 11
2011 523,450 12
2012 549,270 15
II.2.2.5 Radioactivitatea mediului
Staţia de Radioactivitate a Mediului Botoşani îşi desfăşoară activitatea în cadrul Reţelei
Naţionale de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) încă din anul 1990.
În cadrul Staţiei de Radioactivitate s-a derulat un program standard de supraveghere a
radioactivităţii mediului de 11 ore/zi, conform Ordinului 1978/19.11.2010, în care s-au urmărit factorii
de mediu:
aer – prin determinarea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi
uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită;
apă – prin determinarea activităţii beta globale a apelor din principalele râuri;
precipitaţii atmosferice – prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu;
vegetaţie (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) – prin determinarea activităţii beta globale;
sol (cu perioada de prelevare pe tot parcursul anului, mai puţin lunile când solul e acoperit cu
zăpadă) – prin determinarea activităţii beta globale.
Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă
de scintilaţie tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează
cu surse (Sr-Y)90
.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
38
Pentru determinarea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX,
prevăzute cu detectori GM.
Staţia automată de monitorizare a dozei
gamma în timp real
- Botoşani –
În anul 2012, la Staţia de Radioactivitate Botoşani, s-au efectuat 3712 determinări manuale de
radioactivitate beta globală, 1098 de determinări automate de doză gamma şi s-au prelevat şi pregătit
121 probe de precipitaţii, precum şi 3 probe anuale.
Nr. analize pe factori de mediu în anul 2012
În cursul anului 2012, pentru toate probele analizate, valorile activităţilor specifice beta globale
determinate s-au situat în intervalul de variaţie al mediilor multianuale şi nu au fost înregistrate
depăşiri ale limitelor de atenţionare.
II.2.2.6 Poluarea fonicǎ
Principalele surse de poluare sonoră din mediul înconjurător sunt datorate în special de traficul
rutier, lucrările publice, de utilajele folosite în aer liber şi de aparatura electrocasnică care provoacă o
serie de tulburări mai mult sau mai puţin evidente, dar importante pentru starea generală de sănătate a
populaţiei. Din cauza industrializării şi mecanizării au început să fie întâlnite probleme cauzate de
zgomot şi în zonele rurale.
Măsurătorile de zgomot, în anul 2012, au vizat zonele care pot prezenta riscuri de afectare a
populaţiei expuse din principalele localităţi urbane ale judeţului.
Judeţ Aerosoli Depuneri
atmosferice Apa brută Sol Vegetaţie
Doza
gamma
BOTOŞANI 2187 732 728 35 30 1098
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
39
Se monitorizează zgomotul din traficul rutier şi zgomotul din interiorul zonelor funcţionale:
parcuri, zone de recreere şi odihnă, pieţe şi parcări auto.
În anul 2012 s-au efectuat 352 măsurări de zgomot pentru monitorizare din care 273 pentru
trafic, 26 pentru pieţe, 24 pentru parcări auto şi 29 pentru parcuri şi locuri de recreere.
Leq (A) în jud. Botoşani, în 2012, pe tipuri de surse de zgomot
Tip măsurare zgomot Număr
măsurări
Maxima
Măsurată (dB)
%
depăşiri
Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 28 77,8 21,4
Parcuri, zone de recreere şi odihnă 29 63,1 13,8
Parcări auto 25 74,2 -
Strǎzi de categoria tehnică IV (deservire localǎ) 15 66,2 33,3
Strǎzi de categoria tehnică III (de colectare) 63 74,6 41,3
Strǎzi de categoria tehnică II (de legătură) 141 77,2 18,4
Strǎzi de categoria tehnică I (magistrale) 55 84,2 -
II.2.2.7 Calitatea solului
Solurile determină producţia agricolă şi starea pădurilor, condiţionează învelişul vegetal, ca şi
calitatea apei, în special a râurilor, lacurilor şi a apelor subterane, reglează scurgerea lichidă şi solidă
în bazinele hidrografice şi acţionează ca o geomembrană pentru diminuarea poluării aerului şi a apei
prin reţinerea, reciclarea şi neutralizarea poluanţilor, cum sunt substanţele chimice folosite în
agricultură, deşeurile şi reziduurile organice şi alte substanţe chimice.
Solurile, prin proprietăţile lor de a întreţine şi a dezvolta viaţa, de a se regenera, filtrează
poluanţii, îi absorb şi îi transformă.
II.2.2.7.1 Repartiţia terenurilor pe clase de folosinţă
Evoluţia reapartiţiei pe categorii de folosinţă a terenurilor în judeţul Botoşani, în perioada 2007
– 2012, se prezintă astfel:
Nr.
crt.
Categoria de
folosinţã
Suprafaţa (ha)
2007 2008 2009 2010 2011 2012
1 Arabil 298.774 298.774 298.762 298.762 298.739 298.747
2 Păşuni 75.535 75.381 75.146 75.146 75.146 75.146
3
Fâneţe şi pajişti
naturale 14.635 14.635 14.635 14.635 14.635 14.635
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
40
4 Vii 1.690 1.690 1.690 1.690 1.690 1.680
5 Livezi 2.559 2.559 2.559 2.559 2.559 2.559
Total agricol 393.193 393.039 392.792 392.792 392.769 392.767
Sursa: DADR Botoşani
II.2.2.7.2 Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
În judeţul Botoşani terenurile arabile sunt încadrate cu preponderenţă în clasele de calitate a
II-a (45%) şi a III-a (33%). În cazul păşunilor, fâneţelor, vii şi livezi predomină terenuri încadrate în
clasa a III-a de calitate, respectiv în procente de 40%, 45%, 58% şi 60%.
II.2.2.7.3 Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate
Terenurile agricole sunt apreciate după măsura în care pot fi folosite în agricultură (gradul de
fertilitate). Din acest punct de vedere ele sunt împărţite în mai multe clase de calitate.
Gruparea terenurilor pe clase de pretabilitate s-a realizat luându-se in considerare natura şi
intensitatea factorilor limitativi: textura, panta terenului, eroziuni ale solului, alunecările de teren,
excesul de umiditate freatica, excesul de umiditate de suprafaţă, saraturarea, neuniformitatea terenului.
Din datele furnizate de Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani se constată că
terenurile cu gradul de fertilitate III ocupă suprafaţa cea mai mare (128964 ha), pe aceste terenuri
predominând culturile cerealiere, porumbul, plantele tehnice, cartofii şi floarea soarelui.
Nr.
Crt. Specificare U.M.
Clase de bonitare a solurilor
I II III IV V VI Total(
ha)
1
Arabil ha 14.379 110.009 119.055 36.973 18.331 0 298.747
2 Păşuni
ha 1.503 12.775 8.266 48.845 3.757 0 75.146
3 Fâneţe
ha 293 2.488 1.609 9.513 732 0 14.635
4
Vii ha 0 0 23 600 1.057 0 1.680
5
Livezi ha 33 395 11 117 2.003 0 2.559
TOTAL ha 16.208 125.667 128.964 96.048 25.880 0 392.767
Sursa: DA Botoşani
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
41
II.2.2.7.4 Presiuni asupra stării de calitate a solurilor
Pe terenurile agricole, calitatea solului este afectată într-o masură mai mică sau mai mare de
una sau mai multe restricţii. Influenţele dăunătoare ale acestora se reflectă în deteriorarea
caracteristicilor şi funcţiilor solurilor, respectiv în capacitatea lor bioproductivă, dar, ceea ce este şi
mai grav, în afectarea calităţii produselor agricole şi a securităţii alimentare, cu urmări serioase asupra
calităţii vieţii omului. Aceste restricţii sunt determinate fie de factori naturali (climă, forme de relief,
caracteristici edafice etc), fie de acţiuni antropice agricole şi industriale; în multe cazuri factorii
mentionaţi pot acţiona sinergic în sens negativ, având ca efect scăderea calitaţii solurilor şi chiar
anularea funcţiilor acestora.
Situaţia solurilor afectate de factori de degradare, conform D.A. şi O.S.P.A Botoşani, este
următoarea:
- Eroziune de suprafaţă (de la slabă la excesivă) – 104.273,26 ha
- Alunecări de teren (stabilizate, semistabilizate, active) – 45.076,33 ha
- Inundabilitate – 29.034,17 ha
- Acidifiere – 43.658,88 ha
- Compactare – 240.566,00 ha
- Deficit de elemente nutritive – 287.463,28 ha
- Sărăturare – 63.098,00 ha
- Gleizare (de la slabă la excesivă) – 72.764,71 ha
- Pseudogleizare (de la slabă la excesivă) – 6.555,07 ha
- Secetă periodică – 314000 ha
II.2.2.8 Starea pădurilor în judeţul Botoşani
Pădurile sunt cruciale pentru biodiversitate şi distribuirea serviciilor de ecosistem. Ele oferă
habitate naturale pentru viaţa plantelor şi animalelor, protecţie împotriva eroziunii solului şi
inundaţiilor, sechestrarea carbonului, reglementarea climatică şi au o mare valoare recreativă şi
culturală.
Fondul forestier reprezintă pădurile, terenurile destinate împăduririi, cele care servesc nevoilor
de cultură, producţie ori administrare silvică, iazurile, albiile pâraielor (altele decât cele cuprinse în
cadastrul apelor), precum şi terenurile neproductive, incluse în amenajamentele silvice, în condiţiile
legii. Sunt considerate păduri, în sensul Codului silvic şi sunt cuprinse în fondul forestier naţional,
terenurile acoperite cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0,25 hectare.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
42
Fondul forestier al judeţului Botoşani avea, la
sfârşitul anului 2012, o suprafaţă de 56.335 ha,
reprezentând 11% din suprafaţa judeţului
Botoşani.
Starea de sănătate a pădurilor: în anul 2012, la
nivelul judeţului Botoşani, au fost afectate păduri
de foioase, păduri de răşinoase, plantaţii tinere de
molid, brad, larice şi pepiniere. Principalii
defoliatori au fost : Tortrix v., Geometride sp.,
Stereonichus fraxini, Pristiphora abietina, Ipide,
Melolontha m. şi paraziţi vegetali (rugini, oidium,
fusarium).
Pădurea Ciornohal
Suprafeţe din fondul forestier judeţean, parcurse cu tăieri
În anul 2012, la nivelul judeţului Botoşani, s-au recoltat 121,5 mii metri cubi (volum brut) de lemn,
răşinoasele reprezentând 8% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 13%, stejarul 18%,
diverse specii tari 36% şi diverse specii moi 25%. Din volumul total recoltat , 71% au fost proprietate
publică de stat, 27% au fost proprietate privată şi 2% au fost vegetaţie forestieră situată pe terenuri în
afara fondului forestier.
Suprafaţa totală parcursă cu tăieri de la nivelul judeţului Botoşani, în anul 2012, a fost de 568 ha,
dintre care 53 ha tăieri grădinărite, 347 ha tăieri progresive, 32 ha tăieri rase, 99 ha tăieri de regenerare
în crâng, 6 ha tăieri de substituire/ refacere a arboretelui slab productiv/degradat, 31 ha tăieri de
conservare.
Suprafeţe de păduri regenerate în anul 2012
În anul 2012, în judeţul Botoşani, s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 133 ha, dintre care
93 ha au fost regenerări naturale şi 40 ha plantări. Suprafaţa împădurită de la nivelul judeţului
Botoşani, în anul 2012, a fost de 40 de ha, împădurirea făcându-se doar cu specii de foioase.
Presiuni antropice exercitate asupra pădurilor
În anul 2012, în judeţul Botoşani, volumul arborilor constatat a fi tăiat ilegal a fost de 619 mc.
Au fost efectuate 1492 acţiuni de control, constatându-se săvârşirea a 13 infracţiuni silvice şi a 154
contravenţii silvice cu o valoare a amenzilor de 189800 lei. A fost confiscat un volum de 31 mc
material lemnos.
Conform informaţiilor furnizate de Direcţia Silvică Botoşani s-au înregistrat 13 incendii fiind
afectate 65 ha pădure şi 5,7 ha plantaţii forestiere.
II.2.2.9 Biodiversitatea judeţului Botoşani
Biodiversitatea ne oferă bunuri fără de care nu am putea trai. Este o sursă de hrană, apă, lemn,
combustibil. Multe din speciile de plante şi animale sunt utile în scopuri medicale. Serviciile oferite de
biodiversitate stau la baza asigurării condiţiilor de viaţă şi a bunăstării noastre prin purificarea aerului şi a
apei, controlul stabilităţii climei, polenizarea recoltelor. Pe langă acestea, biodiversitatea este o sursă de
relaxare şi inspiraţie culturală sau spirituală, ce îmbunătăţeşte calitatea vieţii noastre.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
43
II.2.2.9.1 Habitate naturale de interes naţional
Principalele tipuri de habitate naturale identificate pe teritoriul judeţului Botoşani sunt:
1. Habitatele de pădure din judeţul Botoşani au o suprafaţă 55123 ha, ceea ce reprezintă
11,05% din teritoriul judeţului, procent care se situează sub media pe ţară (care este de 27%).
2. Habitatele de pajişti (păşuni, fâneţe, pajişti naturale) însumează 89.781 ha care reprezintă
18% din suprafaţa judeţului Botoşani.
3. Habitatele de stâncării se întâlnesc în comunele Ripiceni şi Manoleasa precum şi în oraşul
Ştefăneşti. Calcarele recifale din aceste habitate reprezintă mediul de viaţă prielnic pentru plantă
termofilă „Schivereckia podolica” un endemism naţional cu statut de “periclitat”, motiv pentru care
s-au constituit rezervaţiile naturale de la Stânca-Ştefăneşti şi Ripiceni.
4.Habitatele de turbărie sunt reprezentate de „Turbăria de la Dersca” (com. Lozna) unde este
constituită o rezervaţie floristică cu o deosebită valoare monumentală şi estetică în care s-a urmărit
conservarea frumuseţilor naturale , precum şi un sit Natura 2000 declarat în anul 2007.
5.Habitate de ape dulci – cele mai importante lacuri de pe teritoriul judeţului Botoşani sunt:
Acumularea Stânca Costeşti pe râul Prut, acumulările Bucecea şi Rogojeşti pe râul Siret, Cal Alb,
Negreni, Havarna, Hăneşti pe râul Başeu, Mileanca pe râul Podriga.
II.2.2.9.2 Habitate naturale de interes comunitar
În judeţul Botoşani s-au identificat următoarele categorii de habitate naturale de interes comunitar:
A. Habitate de ape dulci: lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie tip Magnopotamion sau
Hydrocharition: ROSCI0255 Turbăria de la Dersca
B. Habitat de pajişti şi tufărişuri
comunităţi rupicole calcifile sau pajişti bazifile din Alysso- Sedion albi: ROSCI0234
Stânca-Ştefăneşti
comunităţi de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor: ROSCI0391
Siretul Mijlociu- Bucecea
tufărişuri de foiose ponto-sarmatice: ROSCI0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI0399
Suharau Darabani
stepe ponto-sarmatice: ROSCI0399 Suharău Darabani
C. Habitate din turbării şi mlaştini: turbării degradate capabile de regenereare naturală: ROSCI0255
Turbăria de la Dersca
D. Habitate de pădure
Păduri dacice de stejar şi carpen: ROSCI0076 Dealul Mare Hârlău, ROSCI0141Pădurea
Ciornohal, ROSCI0399 Suharău Darabani
Păduri de stejar cu carpen de tip Galio- Carpinetum: ROSCI 0076 Dealul Mare Hârlău
Păduri de fag de tip Asperulo Făgetum: ROSCI0399 Suharău Darabani
Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Frasinus excelsior din lungul marilor
râuri: ROSCI0184 Pădurea Zamostea Luncă
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
44
II.2.2.9.3 Flora şi fauna sălbatică
Ecosistemele naturale şi seminaturale adapostesc specii de floră şi faună salbatică a căror stare
este direct legată de starea de sănătate a habitatelor.
Flora
Vegetaţia naturală a judeţului Botoşani, caracteristică zonei de silvostepă, este alcătuită
predominant din plante ierboase în păşuni naturale, reprezentate prin asociaţii de graminee adaptate la
secetă, ca şi prin unele specii de plante suculente şi bulbifere, care formează asociaţii vegetale ce
ocupă zonele afectate de alunecări de teren din parte de nord, est-vest şi sud-vest a judeţului.
Tufărişurile din covorul ierbaceu sunt reprezentate de arbuşti ca: Prunus spinosa (porumbarul), Rosa
canina (măceşul), Crataegus monogina (păducelul), etc. De-a lungul râurilor ca şi pe solurile de
lăcovişte umede, se întâlneşte o vegetaţie hidrofilă reprezentată prin specii de: Typha latifolia
(papură), Phragmites australis (stuf), Equisetum palustre (barba ursului), Corex riparia (rogoz),
Polygonum amphibium (troscot de baltă), etc.
În pajiştile stepice xeromezofile se întâlnesc speciile: Festuca valesiaca (păiuş), Stipa joannis,
Stipa lessingiana,Stipa pulcherima (colilie) în special în jurul localităţilor Todireni, Unţeni, Călăraşi,
Hlipiceni.
În partea nordică, vestică şi sudică a judeţului, în pajişti şi terenurile agricole se întâlnesc:
Festuca valesiaca (păiuşul), Festuca rupicola care ocupă locul fostelor păduri de Quercus robur
(stejar).
Pe teritoriul judeţului există 5 specii de floră nominalizate in Anexa nr 2 a Directivei Habitate,
respectiv Anexa nr. 3 din OG nr 57/2007 cu completările şi modificările ulterioare (specii de plante a
căror conservare necesită desemnarea Ariilor speciale de conservare): Cypripedium calceolus, Iris
aphylla ssp. hungarica, Angelica palustris, Crambe tataria, Echium russicum.
Pădurile au o suprafaţă de aproximativ 55123 ha şi sunt alcătuite din stejar, gorun, carpen ,
frasin, arţar, jugastru, ulm, salcie, plop, tei şi fag .
În nord-vestul judeţului se întind pădurile de gorun, stejar, carpen, tei, arţar, etc.
În partea de sud-vest a judeţului se întâlnesc păduri de amestec alcătuite din: fag, gorun,
carpen, etc., iar pe albiile râurilor Prut şi Siret sunt însemnate lunci alcătuite din specii lemnoase de
esenţe moi: salcie, plop.
Floră ocrotită pe plan judeţean (conform Hotărârii nr. 170/2010 a Consiliului Judeţean
Botoşani): papucul doamnei (Cypripedium calceolus), laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris L.),
ruşcuţa de primăvară (Adonis vernalis), nufărul alb şi nufărul galben (Nymphaea alba şi Nyphar
luteum), crinul de pădure (Llilium martagon), Schiwereckia podolica, trânjoaica (Ranunculus
illyricus), urechelniţa (Sempervivum ruthenicum), cosaciul (Astragalus austriacus), şopârliţa
(Veronica incana), brânduşa de toamnă (Colchicum autumnale). Floră ocrotită de interes comunitar :
Cypripedium calceolus (papucul doamnei), Iris aphylla ssps. hungarica (stânjenel), Angelica palustris
(angelica de baltă).
Fauna
În judeţul Botoşani se pot diferenţia două domenii faunistice: unul de silvostepă şi altul de
pădure.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
45
Fauna de silvostepă, respectiv din zona de câmpie, este reprezentată prin unele rozătoare ca:
popândăul (Citellus citellus), dăunător pentru culturile cerealiere, o varietate specifică nordului
Moldovei de căţelul pământului, şoarecele săritor de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp,
iepurele de câmp (Lepus europaeus). Pe seama lor trăiesc unele mustelide ca: dihorul(Putorius
putorius), nevăstuica(Mustela nivalis), iar dintre marile carnivore menţionăm vulpea(Vulpes vulpes).
De asemenea, au fost identificate 15 specii de interes comunitar, nominalizate în Directiva
Habitate.
Avifauna este reprezentată de numeroase specii protejate prin acorduri şi convenţii
internaţionale sau prin Directiva Păsări, constituind motivaţia propunerilor de Arii de Protecţie
Specială Avifaunistică.
Pe iazurile mai mari, ori pe bălţile Prutului, se întâlnesc frecvent lişiţe (Fulica atra), raţe
sălbatice(Anas sp), gâşte sălbatice (Anser sp), pescăruşi (Larus sp), stârci (Ardea cinerea, Nycticorax
nycticorax), egrete (Egretta garzetta), lebede(Cygnus sp), cormorani (Phalacrocorax sp), corcodei
(Podiceps sp), răpitoare cum ar fi: Acvila (Aquila sp), uliul (Accipiter sp), codalbul (Haliaeetus
albicilla).
Cea mai reprezentativă zonă din judeţ din punct de vedere al varietăţii avifaunistice este lunca
Prutului, unde au fost inventariate 93 de specii de păsări.
Fauna de pădure cuprinde unele din elementele menţionate mai sus, dar se caracterizează mai
ales prin: căprioara (Capreolus capreolus), întâlnită în toate pădurile din Dealurile Siretului şi în cele
din Dealurile Cozancei, mistreţul (Sus scrofa), vulpea (Vulpes vulpes), care trece şi în câmpie unde
vânează rozătoare, şi pisica sălbatică (Felis silvestris), pârşul de alun (Muscardinus avellanarius).
Avifauna este reprezentată de mierlă (Turdus merula), sturzul cântător (Turdus philomelos), gaiţa
(Garrulus glandarius) unele specii de piţigoi(Parus major), turturica(Streptopelia turtur),
ciocănitoarea de pădure (Dendrocopus sp). La acestea se adaugă unele răpitoare ca: gaia (Milvus sp),
uliul (Accipiter sp) .
Faună ocrotită (de interes comunitar) :
Păsări - Ciconia ciconia (barza albă), Cygnus olor (lebăda), Egretta alba (egreta mare), Egretta
garzetta (egreta mică), Ardea pupurea (stârc roşu), Ardea ralloides (stârc galben), Porzana parva
(cresteţ pestriţ), Chlidonias hybridus (chirighiţă cu obraz alb), Chlidonias niger (chirighiţă neagră),
Anthus campestris (fâsă de câmp), Lanius minor (sfrâncioc cu frunte neagră), Lanius collurio
(sfrâncioc roşiatic), Circus aeruginosus, Ixobrychus minutus, Nycticorax nycticorax, Mergus albellus,
Phalacrocorax pygmeus, tringa glareola, Aythya nyroca, Chlidonias niger, Sterna hirundo, Gavia
arctica (cufundar polar), Gavia stellata (cufundar mic)
Mamifere: lilieci (Chiroptere), pisica sălbatică (Felis silvestris), popândăul (Citellus citellus ).
Amfibieni şi reptile : Emys orbicularis (ţestoasa de apă), Bobina variegata (buhai de baltă cu burta
galbenă), Triturus cristatus (triton cu creastă), Bombina bombina (buhai de baltă cu burta roşie).
Peşti : Aspius aspius, Sabanajewia aurata, Gobio kessleri, Barbus meridionalis,Cobitis taeni.
Nevertebrate: Arytrura musculus, Morimus funereus, Lucanus cervus,Unio crassus .
II.2.2.9.4 Arii naturale protejate de interes naţional/judeţean
In judeţul Botoşani există un număr de 55 arii naturale protejate de interes naţional şi judeţean, cu
suprafaţa totală de 8268,2 ha reprezentând 1,6% din suprafaţa judeţului, din care:
- 46 se afla sub regim protecţional judeţean având o suprafaţă de 5043.2ha, declarate prin HCJ
nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de interes judeţean, a
parcurilor dendrologice, a a rborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei sălbatice
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
46
- 9 sunt de interes naţional, având suprafaţa de 3225 ha (8 sunt rezervaţii naturale declarate prin Legea
nr. 5/2000 şi una este de Protecţie Specială Avifaunistică. declarată prin HG nr.2151/2004, după cum
urmează:
- rezervaţii naturale
Tip forestier: Pădurea Tudora - 119 ha, Pădurea Ciornohal-76,5 ha, Arinişul de la
Horlăcen–-5 ha, Făgetul Secular Stuhoasa-60,5 ha
Tip floristic: Turbăria de la Dersca (Lozna) -10 ha, Bucecea Bălţile Siretului- 2
ha,Rezervaţia floristică Stânca-Ştefăneşti-1 ha,Rezervaţia floristică Ripiceni- 1 ha
- arii de protecţie specială avifaunistică: Lacul Stânca-Costeşti-2950 ha
Rezervaţia naturală Pădurea Ciornohal toamna -
specii de Cotinus coggygria (scumpie) înflorite
Rezervaţia floristică Bucecea Bălţile Siretului
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
47
II.2.2.9.5 Arii naturale protejate de interes comunitar
Suprafata totala a siturilor Natura 2000 din judeţul Botoşani este de 46431,85 ha, ceea ce
inseamna 9,3% din suprafaţa judeţului Botosani.
În judeţul Botoşani există 11 situri Natura 2000:
- 4 arii de protecţie avifaunistică (SPA), având suprafaţa totală de 29453,68 ha, declarate prin prin
HG. nr. 971/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1.284/2007 privind declararea ariilor
de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în
România: ROSPA0058 Lacul Stânca Costesti - 2161ha, ROSPA0049 Iazurile de pe Valea Baseului
Podrigai Ibanesei - 2705 ha, ROSPA 0110 Acumularile Rogojesti Bucecea, ROSPA 0116 Dorohoi
Şaua Bucecei.
Lacul Stânca Costeşti
- 7 situri de importanţă comunitară (SCI), având suprafaţa totală de 16978,17 ha, declarate prin
Ordinul nr. 2387/2011 pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 1.964/2007 privind instituirea
regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a
reţelei ecologice europene Natura 2000: ROSCI 0141 Pădurea Ciornohal, ROSCI 0076 Dealul Mare
Harlau, ROSCI0255 Turbăria Lozna (Dersca), ROSCI0234 Stânca Ştefăneşti, ROSCI 0399 Suharău
Darabani, ROSCI0391 Siretul Mijlociu Bucecea, ROSCI0184 Pădurea Zamostea Lunca.
II.2.2.9.6 INIŢIATIVE PE PLAN LOCAL
Răspunzând cerinţelor strategiei europene de protejare a biodiversităţii care prevede
conservarea naturii şi gestionarea ei în perspectiva unei dezvoltări durabile, au fost luate în evidenţă şi
alte zone de interes pentru biodiversitatea judeţului (în afara celor 9 situri protejate de interes
naţional).
Prin H.C.J. nr.170/2010 privind unele măsuri pentru protecţia ariilor naturale protejate de
interes judeţean, a parcurilor dendrologice, a arborilor monumente ale naturii, a florei şi faunei
sălbatice s-a impus un regim de ocrotire pentru 46 arii naturale protejate de interes judeţean:
Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul unor obiective turistice: 6 păduri, 410,2 ha,
localităţile Mihai Eminescu, Vf. Câmpului, Truşeşti, Durneşti, Frumuşica, Vorona.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
48
Păduri cu funcţii de recreere aflate în jurul oraşelor şi a drumurilor naţionale: 17 păduri,
2381,2 ha, localităţile: Săveni, Botoşani, Curteşti, Mihai Eminescu, Copălău, Băluşeni,
Blândeşti, Vf. Câmpului, Văculeşti, Şendriceni, Dorohoi, Flămânzi, Durneşti, Gorbăneşti.
Păduri cu funcţii de protectie a malurilor râurilor şi cele de protecţie a râurilor care alimentează
lacurile de acumulare: 21 păduri, 2192 ha, in localităţile Coţuşca, Rădăuţi Prut, Păltiniş,
Suharău, Darabani, Hudeşti, Cândeşti, Vf. Câmpului, Santa Mare, Româneşti,
Ştefăneşti,Tudora, Corni, Vorona, Bucecea, Frumuşica.
Rezervaţii naturale de interes judeţean:
- tip floristic “Pădurea cu lalele”, com Havârna, fond forestier.
- tip faunistic “Zona umedă Orăşeni Vale”, com Curteşti, fond forestier.
În judeţul Botoşani au fost declaraţi 109 arbori monumente ale naturii .
Dintre parcurile existente pe teritoriul judeţului sunt protejate 30 parcuri dendrologice.
II.2.2.10 MANAGEMENTUL DEŞEURILOR
II. 2.2.10.1 Deşeuri municipale
Deşeurile municipale reprezintă totalitatea deşeurilor generate în mediul urban şi rural de către
gospodării, instituţii, unităţi comerciale, operatori economici (deşeuri menajere şi asimilabile), deşeuri
rezultate din salubrizarea spaţiilor publice, străzi, parcuri, spaţii verzi, deşeuri generate de activităţile
de construcţii, renovări sau demolări.
Gestionarea deşeurilor municipale presupune pre-colectarea, colectarea, transportul,
valorificarea şi eliminarea acestora
Responsabilitatea pentru gestionarea deşeurilor municipale aparţine administraţiilor publice
locale, care, în mod direct sau prin delegarea gestionării serviciului de salubrizare către un operator
autorizat, trebuie să asigure colectarea, colectarea selectivă, transportul, tratarea, valorificarea şi
eliminarea finală a acestor deşeuri.
În anul 2011 toate localităţile urbane şi rurale au asigurat serviciile de salubritate. Serviciile de
specialitate ale autorităţilor publice locale şi operatorii de salubritate au gestionat deşeurile municipale
provenite de la 96,5% din populaţia urbană şi de la 96,9% din populaţia rurală a judeţului. Aceasta
conduce la un grad de acoperire cu servicii de salubrizare a 96,75% din populaţia judeţului, calculele
fiind făcute prin raportare la populaţia stabilă a judeţului din datele provizorii ale recensământului
populaţiei.
Evoluţia gradului de acoperire cu servicii de salubritate în perioada 2004-2011
Populaţie deservită (%)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
TOTAL 31,26 32,29 32,21 36,81 36.97 54,73 88.07 96,75
Urban 70,61 75,95 75,94 85,83 83.36 93,46 93.1 96,49
Rural 3,22 0,89 0,89 1,74 3,50 26,82 84.44 96,93
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
49
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – MEDIUS
Cantităţi şi compoziţie
După provenienţa lor, deşeurile municipale includ:
- deşeuri menajere de la populaţie şi deşeuri asimilabile celor menajere de la agenţii economici;
- deşeuri din servicii municipale (deşeuri stradale, din pieţe, spaţii verzi);
- deşeuri din construcţii şi desfiinţări generate de populaţie
În anul 2011 au fost colectate în judeţul Botoşani 43793,53 tone de deşeuri menajere şi asimilabile
în amestec şi 3050,486 tone de fracţii colectate separat, 6732,938 tone de deşeuri din salubrizarea
spaţiilor publice şi 6257,89 tone deşeuri din activităţi de construcţie ale populaţiei
A fost estimată o cantitate de circa 1328,545 tone deşeuri menajere generate, dar necolectate,
provenite de la populaţia nedeservită de servicii de salubritate.
Cantităţi de deşeuri generate în perioada 2004-2011
Tip deşeu Cantităţi (tone)
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
1.Deşeuri menajere şi
asimilabile – Total,
din care:
33912 33139 48111 48056 53874 43815 44806 46844
- deşeuri menajere
de la populaţie, în
amestec
27720 27508 38266 38443 43543 35551 35793 34338
- deşeuri menajere şi
similare de la unitǎţi
economice, unitǎţi
comerciale, birouri,
instituţii, unitǎţi
sanitare
6179 5489 9658 9499 10301 8121 8215 9456
- deşeuri menajere
colectate separat (fară
cele din construcţii,
demolǎri)
13 142 187 111 3 143 799 3050
- deşeuri
voluminoase colectate
separat
0 0 0 3 27 0 0 0
2.Deşeuri din servicii
municipale *)
25602 20637 12906 10265 14036 8006 7376 6733
3.Deşeuri din
construcţii, demolãri
15160 9394 9779 8418 42978 5216 18298 6258
TOTAL DEŞEURI
MUNICIPALE
COLECTATE
(1+2+3)
74674 63170 70796 66739 110888 57037 70481 59835
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
50
4.Deşeuri generate şi
necolectate
56757 54708 54909 48315 48586 31518 3317 1329
TOTAL DEŞEURI
MUNICIPALE
GENERATE
(1+2+3+4)
131431 117878 125705 115054 159474 88555 73798 61164
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS
Notă: *) – deşeuri stradale, din pieţe, din grădini şi parcuri.
În anul 2011, municipalităţile au asigurat colectarea următoarelor cantităţi şi tipuri de deşeuri:
Deşeuri colectate Cantitate colectată Procent
(mii tone) (%)
Deşeuri menajere şi asimilabile 46,844 78,29
Deşeuri din servicii municipale 6,733 11,25
Deşeuri din construcţii/demolări 6,258 10,46
TOTAL 59,835 100
Sursa: Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului -MEDIUS
Cea mai însemnată pondere o reprezintă deşeurile menajere şi asimilabile colectate în amestec,
generate atât din activităţi casnice, cât şi provenite din instituţii, comerţ, alţi operatori economici.
Sortarea şi transferul deşeurilor municipale se realizează, în prezent, prin intermediul celor două
staţii de sortare şi transfer din oraşele Dorohoi (având capacitatea de transfer de 12974,75 tone/an) şi
Flămânzi (având capacitatea de transfer de 8000 tone/an).
Capacităţile de sortare sunt :
Staţia Dorohoi - 3566.68 tone/an
Staţia Flămânzi - 3000 tone/an
În anul 2011, cele două staţii au asigurat transferul a 3311,8 tone deşeuri şi sortarea, în vederea
valorificării, a 168,76 tone deşeuri.
Eliminarea deşeurilor municipale în judeţul Botoşani se realizează prin depozitare. În prezent, în
judeţul Botoşani sunt în operare 2 depozite de deşeuri nepericuloase şi un spaţiu de stocare în vederea
eliminării
La 16 iulie 2012, conform calendarului de închidere negociat cu UE, Depozitul de deşeuri
neconform Botoşani a sistat activitatea de eliminare prin depozitare a deşeurilor. Începând cu 1
noiembrie 2012, pentru o perioadă de 1 an, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a primit
autorizaţie de mediu pentru stocarea temporară în vederea eliminării deşeurilor municipale pentru un
amplasament special amenajat, cu suprafaţa de 2,575 ha.
II. 2.2.10.2 Deşeuri industriale (periculoase şi nepericuloase)
Cantităţile totale de deşeuri de producţie, periculoase şi nepericuloase, generate în anul 2011 de
activităţile de producţie din judeţul Botoşani sunt următoarele:
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
51
Activitate economică /CAEN
Cantitate
(tone) %
Industria prelucrătoare / (15 la 37) 12558,237 73,66
Producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică, termică,
gaze şi apă / 40 + 41
1794,117 10,52
Co ssociat / 45 2071,1787 12,15
Alte activităţi 626,0865 3,67
Total 17049,62 100,00
Sursa : chestionare GD PRODDES - ancheta statistică 2011
Deşeurile periculoase generate de unităţile industriale din judeţul Botoşani în anul 2011 au
reprezentat 0,84% din totalul deşeurilor generate. O parte din deşeurile periculoase au fost eliminate
sau valorificate, iar o parte se regăsesc stocate temporar la generator.
Evoluţia cantităţilor gestionate de deşeuri de producţie în perioada
2006-2011
Cantităţi deşeuri de producţie (tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011
Generate 9159,89 18425 21877,55 19311,59 13821,06 17049,6
Valorificate 4777,43 13783 16618,28 18758,61 10618,91 14032,9
Eliminate 2381,94 4897,6 5704,85 3382,03 2802,01 3874,39
Sursa: Chestionare statistice GD-PRODDES 2006-2011
Funcţie de natura lor, deşeurile de producţie periculoase sunt valorificate fie prin reutilizare în
cazul uleiurilor uzate, fie prin valorificarea energetică a deşeurilor de ambalaje cu conţinut de
substanţe periculoase. Stocul de deşeuri periculoase la începutul anului 2011 era de 40,05 tone, s-au
generat 144 tone şi s-au valorificat 137 tone.
Deşeurile periculoase nevalorificate sau care nu au fost eliminate sunt stocate temporar în spaţii
special amenajate în cadrul unităţilor generatoare. Stocul total, la finele anului 2011, cuprindea 45,26
tone.
II. 2.2.10.3 Deşeuri generate de activităţi medicale
Deşeurile rezultate din activităţile medicale, altele decât cele asimilabile deşeurilor menajere, sunt
deşeurile generate în spitale, policlinici, cabinete medicale umane şi veterinare, de tipul: infecţioase,
înţepătoare, anatomopatologice etc.
Evoluţia cantităţii de deşeuri medicale periculoase colectate şi eliminate
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Cantitatea de deşeuri
medicale periculoase
(tone) 45 72,43 93,884 74,89 104,34 118,88 124
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
52
În anul 2012 au fost monitorizate un număr de 92 unităţi sanitare şi de asistenţă socială
generatoare de deşeuri medicale.
Toate unităţile medicale de pe teritoriul judeţului au respectat termenele de încetare a activităţii
de ardere a deşeurilor medicale în fostele crematorii.
Pe teritoriul judeţului Botoşani nu există incineratoare pentru eliminarea deşeurilor medicale şi
nici firme autorizate pentru transportul deşeurilor medicale periculoase. Unităţile medicale au încheiat
contract de prestări servicii în vederea transportului şi a eliminării deşeurilor medicale, cu operatori
economici autorizaţi.
Pentru deşeurile cu potenţial infecţios rezultate doar din activitatea proprie, Spitalul Judeţean de
Urgenţă Mavromati şi SC Ecomed SRL Botoşani s-au dotat cu instalaţii de sterilizare şi mărunţire,
deşeurile rezultate în urma mărunţirii fiind preluate de operatorul de salubrizare. Deşeurile anatomo-
patologice nu se pretează neutralizării şi au fost eliminate prin firme specializate.
II.2.2.10.4 Fluxuri de deşeuri
Deşeuri biodegradabile
Luând ca referinţă ponderea deşeurilor biodegradabile în deşeurile municipale generate conform
Planului Regional de Gestionare a Deşeurilor pentru Regiunea 1 Nord-Est, putem estima cantităţile de
deşeuri biodegradabile în judeţul Botoşani la nivelul anului 2011:
Estimarea cantităţilor biodegradabile din deşeuri municipale
Cantităţi de
deşeuri
colectate (tone)
Ponderea estimată a
deşeurilor biodegradabile
conform PRGD (%)
Cantitate deşeuri
biodegradabile
estimată (tone)
Deşeuri menajere de
la populaţie, din
care:
37317,62 23711,86
Urban 30929,55 62.00 19176,32
Rural 6388,08 71.00 4535,54
Deşeuri asimilabile
din comerţ,
industrie, instituţii
9526,39 60.00 5715,83
Deşeuri din grădini
şi parcuri
1196,55 90.00 1076,90
Deşeuri din pieţe 1973,06 80.00 1578,45
Deşeuri stradale 3563,33 20.00 712,67
Total menajer şi din
servicii de
salubritate colectat
53576,95 61,21% 32795,71
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
53
Sursa: PRGD Regiunea 1 Nord-Est şi Chestionarea Statistică GD-MUN 2011
Din aceste estimări rezultă că un procent de cca 61% din totalul deşeurilor municipale
generate îl reprezintă partea biodegradabilă.
Ambalaje şi deşeuri de ambalaje
In cadrul campaniei anuale de raportare a datelor privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de
ambalaje s-au centralizat 94 raportări aferente activităţilor desfăşurate în anul 2011, din care :
consilii locale – 28 (4 urbane şi 24 rurale)
operatori economici producători/importatori de ambalaje – 6
producători/importatori de produse ambalate – 56
de la operatori economici autorizaţi pentru colectarea / valorificarea deşeurilor -13
De asemenea, au informat cu privire la predarea responsabilităţii, un număr de 12 operatori
economici cu obligaţii în domeniul realizării obiectivelor de valorificare/reciclare a deşeurilor de
ambalaje.
Conform rezultatelor centralizării datelor raportate de operatorii economici şi consiliile locale,
situaţia în judeţul Botoşani se prezintă astfel :
Cantitatea de ambalaje introdusă pe piaţa românească de producători şi importatori de ambalaje şi
produse ambalate în anul 2011
Material Cantităţi Procent
(tone) (%)
Sticla 589.2 52.43
Plastic 160.467 14.28
Hartie si Carton 235.0261 20.92
Metal - Aluminiu 0.31 0.03
Metal - Otel 24.42 2.17
Lemn 114.18 1–.16
Altele 0.08 0.01
TOTA– GENERAL 1123.683 100.00
Sursa: Baza de date anuală privind ambalajele şi deşeurile de ambalaje
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
54
Referitor la gestionarea deşeurilor de ambalaje de către autorităţile administraţiei publice locale,
in cursul anului 2011 în judeţul Botoşani, aria de deservire cu servicii de salubritate s-a extins,
aproximativ 96 % din populaţia judeţului, cuprinzând 7 localităţi urbane şi 65 rurale.
Cantităţile de deşeuri de ambalaje colectate/valorificate/reciclate în anul 2011 de operatorii
economici autorizaţi pentru colectarea/valorificarea deşeurilor, au înregistrat o creştere faţă de anul
anterior, atât datorită apariţiei unor noi agenţi economici specializaţi, cât şi prin extinderea şi
optimizarea sistemelor de colectare selectivă, însoţită de punerea în funcţiune a staţiei de sortare a
deşeurilor de la Flamânzi.
Deşeuri de echipamente electrice şi electronice (DEEE)
În judeţul Botoşani există, în prezent, 12 agenţi economici autorizaţi pentru colectarea DEEE-
uri. De asemenea, s-au înfiinţat puncte de colectare care să permită deţinătorilor şi distribuitorilor
finali să predea deşeurile de echipamente electrice şi electronice (DEEE). Administrarea punctelor de
colectare este în sarcina autorităţilor publice locale şi/sau a agenţilor economici care sunt autorizaţi în
acest sens.
În judeţul Botoşani nu sunt firme autorizate să dezmembreze sau să recicleze deşeuri de
echipamente electrice şi electronice.
O parte din administraţiile publice locale din judeţ au organizat spaţii speciale pentru preluarea
DEEE-urilor de la gospodăriile populaţiei, în special cu ocazia derulării de campanii de informare şi
conştientizare pe acest domeniu. Colectarea propriu-zisă a DEEE-urilor se organizează de către
autorităţile publice locale şi/sau operatorii economici autorizaţi pentru colectarea DEEE. Transferul
deşeurilor colectate către instalaţii de reciclare se face prin terţi operatori autorizaţi pentru preluarea şi
transportul acestor deşeuri.
În cursul anului 2012, în judeţul Botoşani s-a colectat o cantitate de 163,293 tone deşeuri de
echipamente electrice şi electronice şi s-a transferat în vederea valorificării o cantitate de 156,931 tone
DEEE. Pe lângă DEEE-urile colectate de către operatorii economici autorizaţi din judeţ se adaugă şi
cele colectate ca urmare a campaniilor organizate de asociaţiile colective ale producătorilor RoRec
(63,252 tone) şi ECOTIC (2,444 tone).
În total din judeţul Botoşani s-au colectat 228,989 tone DEEE în anul 2012.
Cantitatea (tone) de DEEE colectată şi valorificată prin punctele de colectare
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
Cantitate (tone) colectată 3,257 15,51 30,962 35,35 52,96 60,46 163,293
Cantitate (tone)valorificată 0 16,29 21,319 21,616 63,051 59,49 156,931
*Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucăt nu au fost validate dfe ANPM
Vehicule scoase din uz
La nivelul judeţului Botoşani există 11 agenţi economici deţinători de autorizaţie de mediu în
vederea desfăşurării activităţii de colectare şi tratare VSU.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
55
Numărul total de vehicule scoase din uz,din judeţul Botoşani, colectate şi pentru care au fost
emise certificate de distrugere, în anul 2012, a fost de 622 unităţi. În anul 2012 au fost tratate 612
unităţi vehicule scoase din uz.
Numar vehicule 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
Colectate 184 703 781 877 2943 1287 622
Dezmembrate 251 684 780 845 2828 1278 246
Stoc la sfârşitul anului 14 33 34 32 115 9 10
*Datele pe anul 2012 sunt preliminare,întrucât nu au fost validate de ANPM
Baterii şi acumulatori şi deşeuri de baterii şi acumulatori
În judeţul Botoşani nu sunt operatori economici producători/importatori direcţi de baterii şi
acumulatori. Sunt autorizaţi numai operatori economici pentru colectarea deşeurilor de baterii şi
acumulatori auto, iar colectarea acumulatorilor auto şi portabili se mai poate face prin hipermarket-
urile şi magazinele de specialitate care au locuri special amenajate şi dotate pentru aceasta.
În judeţul Botoşani sunt 12 operatori economici care colectează deşeuri de baterii şi acumulatori.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri de baterii şi acumulatori colectate, respectiv valorificate, este
prezentată în tabelul de mai jos:
Cantitati de acumulatori gestionaţi
(tone)
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Colectate 402,24 336,36 324,25 225,67 356,9 307,5 241,98
Valorificate 402,49 351,23 262,28 223,34 379,22 305,68 263,36
Sursa: Raportarea anuala privind deşeurile colectate/valorificate/eliminate
Uleiuri uzate
Evoluţia cantităţilor de uleiuri uzate colectate şi valorificate (predate la un operator economic
autorizat, din ţară) în perioada 2006-2012:
Anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012*
Colectate (tone) 87,59 82,923 40,4774 24,9154 25,2761 30,238 44,6
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
56
Predate spre valorificare
(tone)
58,98
26,99
16,04
3,942
5,305
28,916
22,16
*Pentru anul 2012 – datele raportate nu sunt validate de ANPM
Generatorii de uleiuri uzate din judeţul Botoşani pot fi împărţiţi în:
- operatori economici utilizatori de uleiuri proaspete - 85 monitorizaţi.
- operatori economici cu activitate–de service auto - 28 monitorizaţi
- staţii de distribuţie carburanţi – –38 monitorizate
- operatori economici care comercializează ulei proaspăt – 15 monitorizaţi
În judeţul Botoşani nu sunt producători şi importatori direcţi de uleiuri, aprovizionarea cu ulei
proaspăt făcându-se prin terţi.
Deşeuri cu conţinut de bifenili policloruraţi şi alţi compuşi similari (PCB/PCT)
La sfârşitul anului 2012 inventarul echipamentelor cu PCB/PCT aflate în funcţiune şi/sau scoase
din uz deţinute de operatorii economici din judeţ, cuprindea un total de 636 bucăţi de condensatori cu
PCB (5564 litri), din care 618 bucăţi condensatori cu PCB în funcţiune şi 18 bucăţi condensatori cu
PCB scoşi din uz (216 litri).
Situaţia echipamentelor cu conţinut de PCB / PCT la sfârşitul anului 2012
Tip echipament În funcţiune
(bucăţi)
Scoase din uz
(bucăţi)
TOTAL
(bucăţi)
Transformatoare 1 0 1
Condensatoare 618 18 636
Total 619 18 637
Sursa: Raportările semestriale privind ehipamentele cu PCB/PCT
Evoluţia cantităţilor de ulei cu PCB, în perioada 2006-2012
Litri ulei cu PCB 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Inventariaţi 16926 16902 10984 7935 7937 6284 6284
Eliminaţi 4162 408 6019 3205 1321 1555 0
II.2.2.10.5 Colectarea selectivă a deşeurilor
Colectarea selectivă a deşeurilor de ambalaje
La finele anului 2012, în 64 localităţi (6 urbane şi 58 rurale) din judeţul Botoşani funcţionau
sisteme de colectare selectivă.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
57
În general sistemele de colectare selectivă sunt combinate, aplicând atît sistemul „door to door”
pentru locuitorii la case cât şi depunerea voluntară în recipienţi specializaţi amplasaţi în punctele de
precolectare amenajate în cartierele de blocuri.
Infrastructura sistemelor de colectare selectivă
la sfârşitul anului 2012
Număr locuitori
arondaţi sistemelor
de colectare
selectiva
Mod de
colectare
Tip recipient Capacitate recipient
(litri)
PET Plastice
şi metal
Hârtie şi
carton
Sticlă
146326 Din poartă
în poartă
saci menajeri
211774 Depunere
voluntara
eurocontainere şi
containere din plasă
de sârmă
257400 345640 292540 157240
Se poate afirma că 80% din populaţia judeţului beneficia la sfârşitul anului 2012, de
infrastructură pentru depunerea selectivă a deşeurilor.
Evoluţia cantităţilor de deşeuri valorificabile colectate de la populaţie prin sistemele de
colectare selectivă este prezentată în tabelul următor.
Cantităţi de deşeuri colectate selectiv în anii 2008-2012
Anul
Cantitatea totală
de deşeuri
colectată
(tone)
PET Plastic Hârtie/Carton Sticlă Metal Lemn
2008 2,64 2,64 - - - - -
2009 131,77 53,6 4,3 119,82 - 0,31 -
2010 373,64 98,128 41,37 212,35 6 15,79 -
2011 560.56 199.058 65.387 229.443 22.077 44.596 -
2012 425,355 118,84 35,63 221,09 27,76 22,035 -
Sursa: Raportare semestrială sisteme colectare selectivă
Colectarea selectivă a DEEE – urilor
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
58
Prevederile HG nr. 1037/13.10.2010 obligă toate autorităţile publice locale să pună la dispoziţia
cetăţenilor un punct pentru colectarea selectivă a DEEE-urilor. In acest sens APM Botoşani a notificat
toate administraţiile publice locale ca în cel mai scurt timp să stabilească aceste puncte de colectare şi
să contacteze operatori economici autorizaţi pentru preluarea acestora deşeuri.
La nivelul anului 2012, din cele 78 de unităţi administrative teritoriale existente la nivelul
judeţului, 53 dintre ele au încheiat contracte cu firme de salubrizare care sunt autorizate şi pentru
colectare DEEE.
In sprijinul unităţilor administrative teritoriale vin şi organizaţiile colective care organizează
anual campanii de colectare a DEEE-urilor, atât în mediul urban cât şi în mediu rural. Din totalul
cantităţilor de DEEE-uri colectate aproximativ 70 de tone DEEE-uri sunt colectate în cadrul acestor
campanii.
Colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile
În anul 2011, operatorul de salubrizare din municipiul Botoşani a raportat colectarea separată a
următoarelor tipuri de biodeşeuri:
- biodeşeuri generate de populaţie provenite în special din zona cu case a municipiului.
- biodeşeuri din grădini şi parcuri – generate din activităţile de întreţinere a spaţiilor verzi aflate
pe domeniul public
- biodeşeuri din zona pieţelor agroalimentare unde s-a organizat un sistem de colectare separată a
acestor fracţii.
Pentru aceste biodeşeuri colectate separat s-a raportat următorul flux de tratare:
- cea mai mare parte din aceste biodeşeuri au fost stocate pe patforma de compostare naturală
amenajată în incinta depozitului Botoşani.
- partea lemnoasă a deşeurilor rezultate din tăieri de arbori a fost utilizată de operatorul de
salubrizare ca şi combustibil solid.
- resturile lemnoase mici au fost stocate separat în anotimpul cald în vederea deshidratării şi
ulterior a eliminării prin depozitare a unei cantităţi cu potenţial de biodegradare redus.
În anii 2011- 2012, în judeţul Botoşani s-au distribuit 22960 containere de compostare
individuală în 17560 gospodării din mediul rural şi în 5400 gospodării din mediul urban. Aceste
containere specializate au fost achiziţionate şi distribuite prin proiectul „Sistem integrat de
management al deşeurilor în judeţul Botoşani” în scopul atingerii ţintelor de deviere a deşeurilor
biodegradabile de la eliminarea prin depozitare. Tot în cadrul acestui proiect s-au derulat acţiuni de
informare privind modul de utilizare al containerelor de compostare şi de popularizare a colectării
selective la sursă a biodeşeurilor, adresate locuitorilor din judeţ care au acceptat primirea unui astfel
de container în gospodăria sa.
II.2.2.10.6 Reciclarea deşeurilor
În judeţul Botoşani infrastructura pentru reciclare constă în mici capacităţi destinate reciclării
deşeurilor de ambalaje de sticlă şi a celor din materiale plastice (PE, PVC) şi de asemenea dispune de
facilităţi pentru reciclarea metalelor (în special fonta) şi a deşeurilor din construcţii şi demolări.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
59
Reciclatori de deşeuri la sfârşitul anului 2011
Material PE
T
Materiale
plastice
(HDPE,
PVC, LDPE,
PP, PS)
Hârtie/
Carton
Metal Lemn Textile
(bumbac,
iuta)
Sticlă
Deseuri
din
construcţ
ii si
demolări color
ată
albă
Număr
reciclatori
- 6 - 2 - - 2 1
Capacităţi
proiectate
(tone/an)
1315 1500 40 70000
Sursa: Chestionare statistice - 2011
Cantităţile de deşeuri reciclate în anul 2011 sunt prezentate în tabelul următor :
Cantităţi de deşeuri reciclate în anul 2011
Tip deşeu Cantităţi
reciclate
(tone)
Materiale plastice 139,545
Sticlă 28,35
Metal 725,275
Deşeuri din construcţii şi demolări 0
Sursa: Chestionare statistice - 2011
Cea mai însemnată parte a deşeurilor valorificabile sunt preluate de operatori autorizaţi, care
intermediază transferul acestora către capacităţi de reciclare finale din ţară.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
60
II.3 IDENTIFICAREA ŞI EVALUAREA ASPECTELOR DE MEDIU
Metodologia folosită pentru identificarea, evaluarea şi selectarea problemelor/aspectelor
de mediu şi realizarea acestui PLAM a fost cea Participativă şi a constat în urmarea mai
multor paşi, conform Ghidului metodologic:
- colectarea informaţiilor primare privind caracterizarea stării de calitate a mediului în judeţul
Botoşani, prin utilizarea în principal a bazei de date a APM Botoşani, realizată pe baza reţelei
de monitorizare proprii, precum şi a informărilor transmise periodic de către alte autorităţi de
specialitate;
- solicitarea unor informaţii suplimentare de la alte autorităţi de specialitate, pentru caracterizarea
complexă a relaţiilor dintre calitatea factorilor de mediu şi starea de sănătate a populaţiei: SGA
Botoşani, DSP Botoşani, Direcţia Silvica, DA Botoşani, etc.
- întocmirea Analizei SWOT şi dezbaterea ei în cadrul Grupului de Lucru;
- stabilirea în cadrul Grupului de Lucru a criteriilor pentru prioritizarea problemelor de mediu pe
fiecare componentă de mediu şi pe domenii de activitate;
- stabilirea listei iniţiale a problemelor de mediu din judeţul Botoşani;
- ierarhizarea şi prioritizarea problemelor de mediu.
Cu ajutorul datelor existente, Grupul de Lucru a identificat 10 probleme de mediu generale existente
în judeţul Botoşani:
PM01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE
PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE NATURALE ŞI
ANTROPICE
PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI
PM 05 POLUAREA SOLULUI
PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI
PM 07 GESTIUNEA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR
PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
PM 09 EDUCAŢIE ECOLOGICĂ
PM 10 TURISM
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
61
II.4 IERARHIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU
După identificarea problemelor de mediu generale şi specifice au fost selectate acele probleme
care au prioritate în rezolvare. Pentru aceasta dar şi datorită faptului că resursele umane, financiare şi
de timp sunt limitate s-a realizat o ierarhizare a problemelor de mediu şi apoi o prioritizare a acestora
în funcţie de criteriile specifice.
Ierarhizarea este faza preliminară a procesului de stabilire a priorităţilor de acţiune, aceasta
constând în clasificarea problemelor identificate în ordinea descrescătoare a importanţei.
Metoda aleasă a luat în considerare criteriile de ierarhizare definite în raport cu impactul asupra
sănătăţii umane, a mediului și raportate la standardul de viaţă, inclusiv conformarea cu cerinţele
legislative.
Ierarhizarea problemelor de mediu şi stabilirea priorităţilor pentru acţiune s-au efectuat
utilizând metoda analizei multicriteriale.
Grupul de Lucru al PLAM a stabilit următoarele criterii:
1. În ce măsură problema afectează societatea umană?
Fundamentare – pericolul existent sau potenţial asupra sănătăţii umane este inacceptabil.
Sănătatea populaţiei trebuie protejată. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, reducerea riscului şi
diminuarea disconfortului au prioritate maximă.
2. În ce măsură problema afectează mediul înconjurător?
Fundamentare – necesitatea refacerii, protejării şi conservării naturii şi biodiversităţii. Un
mediu natural bogat şi sănătos şi resurse naturale bine protejate sunt condiţii esenţiale pentru
menţinerea vieţii în ansamblu şi pentru o dezvoltare durabilă.
3. În ce măsură problema generează neconformarea cu cerinţele legislative?
Fundamentare – necesitatea respectării/îndeplinirii obligaţiilor legislative actuale şi în
perspectivă.
Stabilirea priorităţilor pentru acţiune:
Stabilirea problemelor prioritare permite autorităţilor să îşi concentreze resursele umane şi
financiare asupra celor mai importante probleme care aduc îmbunătăţiri calităţii mediului şi sănătăţii
umane. Prioritizarea contribuie la identificarea celor mai avantajoase posibilităţi de îmbunătăţire a
calităţii mediului.
Criteriile pentru stabilirea priorităţilor pentru acţiune au fost:
4.Care sunt costurile asociate soluţionării problemei?
Fundamentare – prioritatea trebuie acordată celor mai mici costuri asociate soluţionării
problemei
5.În ce măsură rezolvarea problemei aduce beneficii sănătăţii publice/mediului?
Fundamentare – prioritatea trebuie acordată celor mai mari beneficii asociate soluţionării
problemei. Priorităţile cele mai mari le au problemele a căror soluţionare are asociate costuri
mici şi beneficii mari.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
62
IERARHIZAREA ŞI PRIORITIZAREA PROBLEMELOR DE MEDIU IDENTIFICATE ÎN
JUDEŢUL BOTOŞANI
Problema Cod problemă
CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI
POTABILE
PM 01
Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în
mediul urban
PM 01 - 01
Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în
mediul urban
PM 01 - 02
Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi PM 01 - 03
POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE PM 02
Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau
insuficient epurate provenite din localităţile urbane
PM 02 - 01
Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate sau
insuficient epurate provenite din localităţile rurale
PM 02 - 02
Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane datorită deversărilor
punctiforme de ape uzate
PM 02 - 03
Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării
necorespunzătoare a deşeurilor
PM 02 - 04
PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE/FENOMENE
NATURALE ŞI ANTROPICE
PM 03
Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale şi antropice (inundaţii,
alunecări de teren, degradări de maluri, eroziuni, etc
PM 03 - 01
Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale PM 03 - 02
POLUAREA ATMOSFEREI PM 04
Poluarea aerului datorită traficului rutier PM 04 - 01
Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de la instalaţiile mari de PM 04 - 02
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
63
ardere (SC MODERN CALOR SA Botoşani)
Poluarea atmosferei datorată centralelor termice (sisteme de încălzire
individuale sau industriale)
PM 04 - 03
POLUAREA SOLULUI ŞI A APELOR SUBTERANE PM 05
Poluarea solului şi apelor subterane datorită depozitării necorespunzătoare
a deşeurilor menajere şi industriale
PM 05 - 01
Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor
stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma
PM 05 - 02
URBANIZAREA MEDIULUI PM 06
Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi intraurbane şi peri-urbane din
municipii şi oraşe
PM 06 - 01
Nerespectarea regulamentelor de urbanism PM 06 - 02
Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere PM 06 - 03
GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR PM 07
Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor
municipale
PM 07 - 01
Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor
provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti
PM 07 - 02
Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor
rezultate din activităţi de construcţii şi demolări
PM 07 - 03
DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT PM 08
Afectarea fondului forestier prin activităţi antropice PM 08 – 01
Lipsa planurilor de management pentru siturile Natura 2000 PM 08 - 02
Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani PM 08 - 03
EDUCAŢIE ECOLOGICĂ PM 09
Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului (legislaţie, obligaţii
responsabilităţi, drepturi)
PM 09 - 01
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
64
Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii destinate informării şi
conştientizării populaţiei cu privire la protecţia mediului
PM 09 - 02
TURISM PM 10
Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea
necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent,
neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind protectia
mediului
PM 10 – 01
Cauze asociate populaţiei PM 10 - 02
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
65
II.5 STABILIREA ŢINTELOR ŞI INDICATORILOR DE MEDIU
II.5.1 Introducere
Esenţa PLAM o constituie stabilirea scopurilor, obiectivelor şi acţiunilor necesare pentru
abordarea celor mai importante probleme de mediu identificate. Pregătirea acestui plan implică
examinarea practicilor de management de mediu existente în comunitate, identificarea criteriilor de
evaluare şi realizarea unor analize specifice, de natură economică, tehnică, etc. pentru a oferi o bază
solidă de selectare a acţiunilor corespunzătoare.
PLAM se bazează pe munca anterioară depusă de Comitetul de Coordonare şi Grupul de
Lucru, incluzând:
Viziunea comunităţii: îndrumă dezvoltarea de scopuri şi obiective;
Evaluarea aspectelor: defineşte şi ajută la identificarea celor mai potrivite acţiuni din PLAM;
Procesul de stabilire a priorităţilor: pune accentul în cadrul PLAM pe cele mai importante
probleme de mediu cu care se confruntă comunitatea.
Pentru a mări la maxim eficienţa PLAM este necesar ca recomandările ce rezultă din acest document
să fie corelate cu procesele de planificare şi reglementare legislativă, cum ar fi: dezvoltarea unui plan
de utilizare a teritoriului, planul general al infrastructurii şi bugetele anuale. PLAM stabileşte acţiunile
pe termen scurt şi mediu necesar a fi realizate, fiind în acelaşi timp un ghid de orientare spre alte
acţiuni pe termen lung ale comunităţii, în scopul asigurării unei dezvoltări durabile a acesteia.
II.5.2. Stabilirea obiectivelor, ţintelor şi indicatorilor
Pentru stabilirea obiectivelor s-au luat în considerare în primul rând priorităţile de mediu
stabilite la nivel naţional care vizează îmbunătăţirea continuă a calităţii mediului:
Aplicarea fermă a legislaţiei de mediu şi adoptarea sistemului de norme, standarde şi
reglementări compatibile cu exigenţele Uniunii Europene;
Îmbunătăţirea calităţii aerului;
Sprijinirea dezvoltării managementului durabil al resurselor de apă;
Îmbunătăţirea calităţii solului şi gestiunea deşeurilor urbane şi industriale;
Protecţia şi conservarea naturii şi a diversităţii biol ogice;
Administrarea ariilor protejate din judeţ;
Apărarea împotriva calamităţilor naturale şi accidentelor de mediu;
Extinderea spaţiilor verzi din zonele urbane;
Promovarea turismului ecologic;
Facilitarea şi stimularea dialogului dintre autorităţi şi societatea civilă asupra strategiei,
politicilor, programelor şi deciziilor privind mediul şi dezvoltarea socio-economică a judeţului;
Îmbunătăţirea sistemului educaţional formativ şi informativ în vederea formării unei educaţii
civice şi ecologice a populaţiei.
Luând în considerare liniile strategice şi obiectivele generale privind reabilitarea şi protejarea
mediului în contextul unei dezvoltări durabile a judeţului Botoşani, pentru fiecare problemă de mediu
prioritară selectată în cadrul procesului de revuzuire a PLAM au fost stabilite: obiectivul general
necesar a fi atins prin soluţionarea problemei de mediu respective, obiectivele specifice
corespunzătoare, ţintele necesar a fi avute în vedere şi indicatorii care permit cuantificarea rezultatelor
implementării acţiunilor pentru soluţionarea problemei de mediu. Acest grup de elemente, inclus în
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
66
matricile-plan, a condus la identificarea acţiunilor necesare pentru soluţionarea fiecărei probleme de
mediu prioritare.
a.Stabilirea scopurilor de mediu.
Scopurile pentru mediu îndrumă strategic eforturile comunităţii pe termen mediu şi
respectiv, pe termen lung, pentru rezolvarea problemelor de mediu identificate şi ierarhizate în
acea zonă. Scopurile trebuie să fie practice, realizabile şi să ofere cadrul ce asigură formularea şi
implementarea unui set coerent şi consistent de obiective şi acţiuni pentru mediu.
b. Stabilirea obiectivelor şi acţiunilor pentru mediu.
Din momentul în care scopurile au fost identificate este importantă stabilirea de obiective
concrete pentru fiecare scop. Un obiectiv este un angajament măsurabil ce trebuie atins într-o
anumită perioadă de timp. Obiectivele se referă la resurse şi îndrumă selectarea acţiunilor. Ele sunt
utilizate în evaluarea şi măsurarea progresului în implementarea PLAM.
Acţiunile trebuie să fie foarte concrete şi să determine schimbări în comportamentul părţilor
implicate şi tocmai de aceea, ele sunt de obicei rezultatele unei negocieri.
Odată stabilite obiectivele generale şi specifice, se selectează indicatorii care să fie utilizaţi în
măsurarea eficienţei acţiunilor ce se vor întreprinde.
c. Selectarea indicatorilor.
Indicatorii ajută la înţelegerea progresului şi depărtarea faţă de obiectivul propus iniţial. Ei
oferă membrilor comunităţii un mecanism de identificare a stadiului de realizare a acţiunilor de mediu
şi implicit a scopurilor propuse, rezultatele obţinute trebuind să conducă la îmbunătăţirea vieţii
membrilor comunităţii.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
67
II.6 IDENTIFICAREA ACŢIUNILOR DE MEDIU
Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile
În vederea elaborării PLAM, pentru fiecare problemă de mediu identificată s-au stabilit:
Scopul pentru mediu, reprezentând elementul de îndrumare strategică a eforturilor pe termen
lung pentru rezolvarea problemei.
Obiectivele pentru mediu, reprezentând angajamentele măsurabile care trebuie atinse într-un
interval de timp pentru atingerea scopului stabilit.
Ţintele pentru mediu, reprezentând cuantificarea a ceea ce se doreşte a se realiza într-un
interval de timp prestabilit pentru atingerea obiectivului/obiectivelor stabilite.
Indicatorii de mediu, reprezentând elementele de referinţă pentru cuantificarea şi evaluarea
rezultatelor acţiunilor.
Pe baza scopurilor, obiectivelor şi ţintelor stabilite s-au identificat acţiunile posibile pentru
atingerea acestora.
Planul Local de Acţiune pentru Mediu conţine, pentru fiecare problemă individuală de mediu,
un set de acţiuni coerente a căror implementare convergentă face posibilă soluţionarea problemei
căreia i se adresează.
Baza pentru identificarea şi selectarea acţiunilor posibile a constat pe de o parte în punctele tari
interne existente în judeţ la nivelul autorităţilor, instituţiilor şi societăţii civile, iar pe de altă parte în
oportunităţile oferite de forţele exterioare judeţului (legislaţie, posibilitatea unor finanţări din bugetul
statului sau din surse externe), cum sunt:
Necesitatea respectării şi aplicării legislaţiei existente în domeniul protecţiei mediului şi
administraţiei publice locale;
Necesitatea adoptării liniilor directoare ale acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei
mediului şi sănătăţii populaţiei;
Necesitatea atingerii standardelor UE, în domeniul protecţiei mediului;
Acţiunea de transpunere a Directivelor UE în legislaţia naţională aflat în curs de desfăşurare;
Suportul autorităţii administrative (Consiliul judeţean, Instiuţia prefectului) pentru PLAM;
Eforturile autorităţilor în utilizarea unor practici curente corecte de gestionare a problemelor de
mediu din judeţ;
Existenţa unor proiecte şi acţiuni pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu din judeţ, inclusiv
prin colaborare internaţională.
Identificarea şi selectarea acţiunilor posibile au avut în vedere, de asemenea, punctele slabe
existente (lipsa de fonduri suficiente pentru proiectele de mediu, personal insuficient în instituţiile
publice pentru a rezolva şi gestiona eficient problemele de mediu, insuficienta corelare a legislaţiei de
mediu cu legislaţia din alte domenii, etc.), urmărindu-se compensarea acestora prin acţiuni care să
vizeze îmbunătăţirea şi/sau întărirea capacităţilor unor domenii.
Acţiuni PLAM recomandate:
Prevenirea poluării şi acţiuni tehnologice
Acţiuni de informare şi educare
Măsuri economice
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
68
Măsuri legislative
Măsuri organizatorice
Acţiuni de implementare
PLAM îşi propune, de asemenea, schimbarea percepţiei publicului, inclusiv a oamenilor de
afaceri, cu privire la noile cerinţe de mediu şi la modul de implicare a acestora în decizie şi acţiune.
Totodată, Planul Local de Acţiune oferă o bună oportunitate pentru instituirea unei colaborări
benefice între instituţii, pentru realizarea parteneriatului între sectorul public, sectorul privat,
organizaţii şi cetăţeni în vederea soluţionării problemelor de mediu, precum şi pentru obţinerea unor
beneficii economice şi sociale.
Autorităţile şi grupurile implicate în soluţionarea problemelor de mediu
Principalele autorităţi şi grupuri implicate în implementarea PLAM sunt:
Comitetul de Coordonare a Planului Local de Acţiune pentru Mediu (PLAM) pentru judeţul
Botoşani
Agentia pentru Protecţia Mediului Botosani
Instituţia Prefectului- Judeţul Botoşani
Consiliul Judetean Botoşani
ABA Prut Bârlad Iaşi – SGA Botoşani
Primării
Consilii locale
Direcţia de Sănătate Publică Botoşani
Direcţia pentru Agricultură a judeţului Botoşani
DSVSA Botoşani
Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani
Agenţi economici
Prestatori de servicii
Organizaţii neguvernamentale
Populaţia
Mass-media
Elementele esenţiale care pot asigura succesul PLAM sunt:
Cooperarea reală şi constructivă între toţi factorii implicaţi;
Îmbunătăţirea structurilor organizatorice în vederea asigurării unui management eficient al
problemelor;
Realizarea de forum-uri ale comunităţilor care să devină mijloace reale pentru conştientizarea
de către funcţionarii publici, poluatori şi cetăţeni a responsabilităţilor faţă de comunitate,
precum şi pentru implicarea publicului în luarea deciziilor în implementarea acţiunilor, în
susţinerea programelor de mediu şi în stabilirea Viziunii Comunităţii;
Crearea unor mecanisme economice bazate pe principiul „câştig – câştig” care să asigure
suportul financiar pentru găsirea surselor de finanţare.
Autorităţile şi grupurile implicate în PLAM şi în implementarea acestuia au următoarele
responsabilităţi:
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
69
Comitetul de Coordonare
Coordonează politica şi asigură managementul procesului de implementare a Planului Local de
Acţiune, de monitorizare şi de evaluare a rezultatelor şi de actualizare a Planului;
Asigură informarea publicului în legătură cu implementarea Planului şi cu rezultatele obţinute
Dezvoltă Viziunea Comunităţilor, se consultă cu publicul şi stabileşte elementele pentru
actualizarea Planului.
Consiliul Judeţean
Integrează prevederile PLAM în procesele formale de planificare;
Coordonează activitatea consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes
judeţean;
Asigură transparenţa în procesul de luare a deciziilor;
Coordonează şi facilitează implementarea programelor comunitare pentru protecţia Mediului.
Prefectul
Asigură sprijinul Guvernului pentru implementarea Planului Local de Acţiune pentru Mediu.
Agenţia pentru Protecţia Mediului
Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia mediului;
Implementează acţiunile specifice prevăzute în PLAM;
Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor
şi la actualizarea Planului Local de Acţiune.
Primăriile şi Consiliile Locale
Asigură punerea în executare a actelor normative în domeniul protecţiei mediului;
Asigură implementarea specifică, la nivel local, a Planului;
Integrează prevederile Planului în procesele formale de planificare la nivel local;
Dezvoltă Viziunea Comunităţii, asigură participarea cetăţenilor la procesul de decizie şi
elaborează propuneri pentru actualizarea Planului.
ABA Prut - Bârlad Iaşi – SGA Botoşani
Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor pentru protecţia calităţii apelor;
Implementează acţiunile specifice prevăzute în Planul Local de Acţiune;
Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor
şi la actualizarea Planului Local de Acţiune.
D.S.P., Direcţia Silvică, Direcţia pentru Agricultură, DSVSA, alte instituţii
Asigură aplicarea legislaţiei şi reglementărilor specifice;
Implementează acţiunile specifice prevăzute în planul Local de Acţiune;
Acordă asistenţă de specialitate şi participă la monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor
şi la actualizarea PLAM;
Elaborează reglementări care să faciliteze implementarea acţiunilor.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
70
Companiile industriale şi de servicii
Implementează acţiunile specifice prevăzute de PLAM şi urmăresc respectarea acestora;
Se supun prevederilor legislative şi ale regulamentului privind protecţia mediului;
Elaborează şi implementează programele proprii pentru managementul mediului (conform ISO
14000).
Populaţia
Participă la implementarea PLAM, la dezvoltarea Viziunii Comunităţii, la luarea deciziilor;
Îşi exercită drepturile şi obligaţiile privind protecţia mediului şi binele comunităţii.
Organizaţiile Neguvernamentale
Se implică în implementarea PLAM, monitorizarea şi evaluarea rezultatelor, actualizarea
Planului;
Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public;
Mass – media
Susţine prin mijloace specifice implementarea PLAM;
Informează publicul cu privire la rezultatele monitorizării şi evaluării rezultatelor
implementării;
Realizează legătura reciprocă dintre grupurile responsabile şi public;
Se implică în dezvoltarea Viziunii Comunităţii.
CAPITOLUL III PROGRAMUL DE ACŢIUNE
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
71
PM 01 CALITATEA ŞI CANTITATEA NECORESPUNZĂTOARE A APEI POTABILE
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 01 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în
mediul urban
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul urban
OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea, modernizarea si extinderea sistemelor de captare, transport, tratare si distributie a apei
potabile in mediul urban
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Incadrarea
parametrilor
de calitate ai
apei potabile
distribuite in
sistem
centralizat in
prevederile
Legii nr.
458/2002
modificata
de Legea nr.
311/2004
Valoarea
investiţiilor
Implementarea proiectului
„Extinderea şi modernizarea
sistemelor de alimentare cu apă
şi canalizare în judeţul
Botoşani”
SC NOVA
APA SERV
SA Botoşani
2015 435559
mii lei
POS Mediu Axa
prioritară 1
Buget de stat
Buget local
Surse proprii
Controlul
calităţii apei
potabile
distribuite
către
populaţie în
scopul
încadrării
Nr. indicatori
monitorizaţi/
Nr. analize
efectuate
Nr. depăşiri
ale valorilor
Monitorizarea apei potabile
distribuită către populaţie
SC NOVA
APA SERV
SA Botoşani
DSP Botoşani
Permanent - Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
72
parametrilor
de calitate
în valorile
legale ale
CMA
admisibile
Asigurarea
necesarului
de apa
tuturor
locuitorilor
din mediul
urban
Valoarea
investiţiilor
Km reţea de
alimentare cu
apă
Realizare/extindere/modernizare
reţele de alimentare cu apă în
localităţile urbane
UAT 2015 - Buget local
Fonduri naţionale
Fonduri europene
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 02 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei potabile distribuite în
mediul rural
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural
OBIECTIV SPECIFIC: Realizarea, modernizarea şi extinderea sistemelor de captare, transport, tratare şi distribuţie a apei
potabile in mediul rural
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Creşterea
gradului de
acces al
populaţiei
din
mediul rural
la
serviciile
publice de
- lungimea
retelei de
distributie
- nr.
gospodarii
bransate
- cantitati de
apa potabila
distribuita
Proiect integrat:
„Modernizare drumuri
comunale, înfiinţarea sistemului
de alimentare cu apă şi a
sistemului de canalizare cu
staţie de epurare, reabilitare
cămin cultural, grădiniţă cu trei
grupe, în com. Cordăreni, jud.
Botoşani”
Comuna
Cordăreni
2013 10387,65 FEADR – Masura
322
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
73
alimentare
cu
apă potabilă
- valoarea
investitiilor
- valoarea
investitiilor
Alimentare cu apă a localităţii
Adăşeni, comuna Adăşeni
Comuna
Adăşeni
2013 1210,0 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentarea cu apă a localităţii
Vârfu Câmpului, comuna Vârfu
Câmpului
Comuna Vârfu
Câmpului
2013 2141,72 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentarea cu apă a localităţii
Mihălăşeni, comuna Mihălăşeni
Comuna
Mihălăşeni
2013 6159,85 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Sistem de alimentare cu apă a
localităţilor Vorona, Poiana,
Vorona Mare, Joldeşti, Icuşeni,
Vorona Teodoruc-comuna
Vorona şi localitatea Tudora,
comuna Tudora
Comuna
Local Vorona
Comuna
Tudora
2013 16882,25 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentarea cu apă a localităţii
Dobârceni, comuna Dobârceni
Comuna
Dobârceni
2013 4098,9 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentarea cu apă a
localităţilor Drislea şi Ionăşeni,
comuna Truşeşti
Comuna
Truşeşti
2013 4560,0 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentare cu apă a localităţii
Miorcani, comuna Rădăuţi Prut
Comuna
Rădăuţi Prut
2013 3904,439 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Alimentare cu apă a localităţii
Manoleasa, comuna
Manoleasa
Comuna
Manoleasa
2013 385,91 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Reţea de alimentare cu apă în
comuna Corni
Comuna Corni 2015 3715,97 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Sistem de alimentare cu
apă în sat Cucuteni, comuna
Durneşti
Comuna
Durneşti
2015 2446,68 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
74
- valoarea
investitiilor
Sistem de alimentare cu
apă în satele Băbiceni şi
Broşteni, comuna Durneşti
Comuna
Durneşti
2015 2729,27 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Extinderea sistemului de
alimentare cu apă în
localitatea Hudeşti, comuna
Hudeşti
Comuna
Hudeşti
2015 4339,906 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Extindere reţea
alimentare cu apă în loc.
Dolina şi Mitoc, comuna Leorda
Comuna
Leorda
2015 251,470 HG 577/1997 –
OUG 28/2013
- valoarea
investitiilor
Realizarea/modernizarea de
reţele de alimentare cu apă în
localităţile rurale din judeţul
Botoşani
UAT 2018
(conform
angajamente)
- Buget de stat
Buget local
Fonduri naţionale
Fonduri europene
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 01 – 03 Apă de calitate necorespunzătoare datorită contaminării cu nutrienţi
(azot şi fosfor)
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea apei potabile la parametri calitativi si cantitativi corespunzatori in mediul rural
OBIECTIV SPECIFIC : Prevenirea poluării apelor cu nutrienţi
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Asigurarea
accesului
populaţiei la
surse de apă
sigure
Nr surse
Valoare
investiţii
Asigurarea de surse de apă
alternative în zonele cu
concentraţii peste CMA a
substanţelor azotoase
(nitriţi, nitraţi)
UAT 2018 - Surse proprii
Nr. analize Monitorizarea calităţii apei din
fântâni, informarea populaţei
privind calitatea apei potabile
din surse individuale
DSP Botoşani
UAT
Permanent Surse proprii
Nr acţiuni de
control
Eliminarea surselor de poluare a
pânzei freatice
UAT
CJGM
Botoşani
Permanent Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
75
- Nr. cursuri
/an
- Nr. instruiri
/an
- Nr.
persoane
instruite /an
Desfăşurarea cursurilor de
pregătire a unui număr mare de
fermieri şi mici producători
agricoli în scopul implementării
codului bunelor practici agricole
Direcţia
Agricolă
Botoşani
Camera
Agricolă
Botoşani
Anual - Surse proprii
PM 02 POLUAREA APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI SUBTERANE
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 01 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate
sau insuficient epurate provenite din localităţile urbane
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă
OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare ape uzate si statii de epurare în localităţile
urbane
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Colectarea
tuturor apelor
uzate urbane si
epurarea
corespunzatoare
a acestora
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
„Extinderea şi
modernizarea
sistemelor de
alimentare cu apă
şi canalizare în
judeţul Botoşani”
SC NOVA
APA SERV SA
Botoşani
2015 435559 mii
lei
POS Mediu - Axa
prioritară 1
Buget de stat
Buget local
Surse proprii
Valoarea
investiţiilor
Realizare, extindere
şi reabilitare reţele
de canalizare în
localităţile urbane
UAT 2015 - Fonduri externe
Buget local
Valoarea
investiţiilor
Reabilitarea staţiilor
de epurare existente
din localităţile
UAT 2015 - Fonduri externe
Buget local
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
76
urbane
Nr. indicatori
monitorizaţi/
Nr. analize
efectuate
Automonitorizarea
apelor uzate
evacuate (conform
autorizaţiei de
mediu)
Agenţi
economici
permanent - Surse prorpii
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 02 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării apelor uzate neepurate
sau insuficient epurate provenite din localităţile rurale
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă
OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitare si extindere/construire retele de canalizare si statii de epurare ape uzate provenite din
localităţile rurale
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Colectarea
tuturor apelor
uzate provenite
din mediul rural
si epurarea
corespunzatoare
a acestora
Valoarea
investiţiilor
Proiect integrat:
“1. Reabilitare
drumuri
comunale şi săteşti
în intravilanul şi
extravilanul
Conceşti
2. Sistem centralizat
de canalizare
menajeră şi staţie de
epurare
3. Reabilitare cămin
cultural în comuna
Conceşti
4. Construire centru
de zi pentru copii”
Comuna
Conceşti
10.069.533,00
lei
2014 FEADR – măsura
3.2.2
Valoarea
investiţiilor
Proiect integrat:
“Modernizare
drumuri comunale,
înfiinţarea
Comuna
Cordăreni
FEADR – măsura
3.2.2
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
77
sistemului de
alimentare cu apă şi
a sistemului de
canalizare
cu staţie de epurare,
reabilitare cămin
cultural, grădiniţă
cu trei grupe, în
comuna Cordăreni”
Valoarea
investiţiilor
Realizarea de reţele
de canalizare şi
staţii de epurare în
localităţile rurale cu
peste 2000 l.e.
UAT 2018 Fonduri externe
Buget local
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 03 Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane cu nutrienţi proveniţi
din surse punctiforme şi/sau difuze
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă cu nitriţi, nitraţi şi amoniu proveniţi din activităţi agricole
OBIECTIV SPECIFIC : Asigurarea parametrilor de calitate pentru apele de suprafaţă şi cele subterane
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Nr controale Controale de
gospodarire a apelor
privind modul de
respectare a
autorizațiilor de
gospodarire a apelor
si a modului
implementarii de
fermieri a Codului
bunelor practici
agricole
SGA Botoşani Conform
programului
anual
- Surse proprii
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 02 – 04 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
78
necorespunzătoare a deşeurilor
OBIECTIV GENERAL: Prevenirea poluării apelor de suprafaţă şi subterane datorită depozitării necorespunzătoare a
deşeurilor
OBIECTIV SPECIFIC : Încadrarea indicatorilor de calitate în limitele impuse de legislaţia în vigoare
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Eliminarea
poluării apelor
de suprafaţă şi a
apelor subterane
în urma
închiderii
depozitelor de
deşeuri
% de realizare
Etape parcurse
Închiderea
depozitelor de
deşeuri neconforme
- Săveni
- Darabani
CJ Botoşani
UAT
Conform
calendarului de
închidere
- Fonduri europene
Buget local
Surse proprii
Nr. depozite
eliminate
Nr. controale
Eliminarea
depozitărilor
necontrolate de
deşeuri,
salubrizarea
cursurilor de apă
CJGM Botoşani
SGA Botoşani
UAT
permanent - Surse proprii
Buget local
PM 03 PERICOLE GENERATE DE CATASTROFE NATURALE ŞI ANTROPICE
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 03 – 01 Degradarea mediului datorită fenomenelor naturale (inundaţii, alunecări
de teren, degradări de maluri ssociani, etc)
OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului asupra mediului natural şi construit, sănătăţii şi integrităţii umane a
catastrofelor natural
OBIECTIV SPECIFIC I : Reducerea riscului la inundaţii, protejarea vieţii umane şi a bunurilor expuse la acest risc
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Creşterea
capacităţii de
apărare
împotriva
inundaţiilor prin
Valoare
investiţii
Amenajare râu
Jijia pentru
combaterea
inundaţiilor în
jud. Botoşani şi
ABA Prut Bârlad 2015 73685 mii lei Bugetul de stat
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
79
lucrări
hidrotehnice
Iaşi
Valoare
investiţii
Amenajarea
complexă Vârfu
Câmpului, jud.
Suceava şi
Botosani
ABA Siret Bacău 188.209
mii lei
Bugetul de stat
Valoare
investiţii
Punerea în
siguranţă a
acumulării
Negreni şi a
acumulării Cal
Alb, jud.
Botoşani
ABA Prut Bârlad 2013 10100 mii lei Bugetul de stat
BDCE
Valoare
investiţii
Permanentizare
acumulare
Câmpeni
ABA Prut Bârlad - 4000 mii lei propunere
Valoare
investiţii
Acumulare râu
Miletin pentru
atenuarea
viiturilor în zona
Cristeşti –
Coşula, jud.
Botoşani
ABA Prut Bârlad - 11000 mii lei propunere
Valoare
investiţii
Consolidări de
mal pe râul Prut
în zona judeţului
Botoşani
ABA Prut Bârlad - 11500 mii lei Propunere
Valoare
investiţii
Regularizare râu
Varniţa, jud.
Botoşani
ABA Prut Bârlad - 4200 mii lei propunere
Valoare Acumulare ABA Prut Bârlad - 3500 mii lei propunere
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
80
investiţii nepermanentă
Lişmaniţa, jud.
Botoşani
Valoare
investiţii
Acumulare
nepermanentă
Panaitoaia, pe
râul Volovâş,
jud. Botoşan
ABA Prut Bârlad - 4200 mii lei propunere
Valoare
investiţii
Acumulare
nepermanentă
Pogorăşti, pe râul
Mihăileasa, jud.
Botoşani
ABA Prut Bârlad - 3150 mii lei propunere
Valoare
investiţii
Efectuarea de
lucrări specifice:
decolmatare
canale,
întreţinere CES,
întreţinere
plantaţii silvice
anti erozionale
AN „IF” RA –
Unitatea de
administrare
Botoşani
permanent Bugetul de stat
Valoare
investiţii
Efectuarea de
lucrări de
gospodărire a
apelor:
-exploatare
lucrări
hidrotehnice
-întreţinere
curentă lucrări
hidrotehnice
-reparaţii curente
-întreţinere
SGA Botoşani permanent 1600 mii lei Bugetul de stat
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
81
cursuri apă
OBIECTIV SPECIFIC II: Protecţia mediului natural prin împădurirea terenurilor degradate
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Cresterea
suprafeţelor
impadurite
ha teren
degradat
impadurit
Realizarea de
lucrări de
impădurire pe
terenuri
degradate
APL
ONG
Anual - Buget de stat
Buget local
Programe de
finanţare
Ha teren
împădurit
Împădurirea
terenurilor goale
din fond
forestier,
regenerarea
naturală a
suprafeţelor
tăiate.
Completarea
golurilor în
plantaţii mai
vechi,
refacerea
plantaţiilor
calamitate
Direcţia Silvică
Botoşani
Anual - Surse proprii
Ha teren
împădurit
Reconstructia
ecologica a
terenurilor
cumparate din
perimetrul
Draguseni, S-160
ha
RNP Romsilva
Direcţia Silvică
Botoşani
2017 Surse proprii
Ha teren Reconstructia RNP Romsilva 2015 Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
82
împădurit ecologica a
terenurilor
preluate de la ADS
cf. HG 1542/2006
din perimetrul
Buhaceni, S - 14
ha
Direcţia Silvică
Botoşani
Ha teren
împădurit
Reconstrucţia
ecologică a
terenurilor
degradate
preluate de
la ADS cf. H.G
2259/2004
RNP Romsilva
Direcţia Silvică
Botoşani
2015 186 mii lei Buget de stat
Surse proprii
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 03 – 02 Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale
OBIECTIV GENERAL: Reducerea riscului asupra sănătăţii şi mediului asociate poluărilor accidentale
OBIECTIV SPECIFIC : Limitarea consecinţelor generate de producerea accidentelor majore asupra sănătăţii populaţiei şi
asupra calităţii mediului
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Reducerea
numărului de
poluări
accidentale
Nr. obiective
verificate
Nr. de accidente
majore
înregistrate
Identificarea
obiectivelor şi
activităţilor cu
risc major
respectiv risc
minor de
producere a
accidentelor
industriale
majore/
permanent
APM Botoşani
IJSU Botoşani
CJGM Botoşani
permanent - Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
83
PM 04 POLUAREA ATMOSFEREI
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 01 Poluarea aerului datorită traficului rutier
OBIECTIV GENERAL: Protecția sănătății umane prin reducerea emisiilor de poluanți din trafic
OBIECTIV SPECIFIC: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii populaţiei
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Reducerea
nivelului de
poluare a
aerului asociata
traficului auto
01. nr. km drumuri
reabilitate/moder
nizate
Reabilitarea
infrastructurii
stradale din
municipii şi oraşe
APL Permanent Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
02. harta de zgomot Elaborarea hărţii
strategice de
zgomot şi a
Planului de
acţiune pentru
municipiul
Botoşani
Primăria
Botoşani
2013 Buget local
Concentraţia de
PM10 măsurate
în staţia de
monitorizare
Nr depăşiri VL
zilnice
Luarea de măsuri
privind fluidizarea
traficului auto in
municipii
APL
Poliţia Rutieră
Permanent Buget local
Nr acţiuni Acțiuni de
conștientizare a
populației privind
promovarea
transportului
durabil
APL
APM Botoşani
ONG-uri
Permanent Surse proprii
Concentraţiile de
PM10 măsurate
Întreţinerea
corespunzătoare a
Primării
Operatori de
permanent Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
84
în staţia de
monitorizare BT
1
Nr depăşiri VL
zilnice
tramei stradale salubritate
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 02 Poluarea atmosferei datorită instalaţiilor mari de ardere (SC MODERN
CALOR SA Botoşani)
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental
OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea emisiilor de CO, NOx, SO2, pulberi provenite de la instalatia IMA (SC MODERN
CaLOR SA Botoşani)
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Incadrarea in
prevederile
Directivei
2001/80/CEE
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
„Reabilitarea
sistemului de
termoficare
urbană la nivelul
municipiului
Botoşani pentru
perioada 2009-
2028 în scopul
conformării la
legislaţia de
mediu si creşterea
eficientei
energetice”.
Primăria
Botoşani
SC MODERN
CALOR SA
Botoşani
2014 155.730,583
mii lei
POS Mediu – axa
prioritară 3
Buget local
03. – cantitati de
poluanti emise
04. – concentratiile
poluantilor la
emisie / imisie
– valoarea
Executarea de
lucrări de
reabilitare puncte
termice,
modernizare reţele
termice secundare,
Consiliul Local
Botoşani
SC MODERN
CALOR SA
Botoşani
2016 Buget Local
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
85
investitiilor reabilitare reţea
transport agent
primar
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 04 – 03 Poluarea atmosferei datorată centralelor termice industriale şi
rezidenţiale
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea calităţii aerului ambiental
OBIECTIV SPECIFIC I: Reducerea impactului emisiilor de poluanţi asupra calităţii factorilor de mediu şi sănătăţii
populaţiei
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Încadrarea
calităţii aerului
în limitele de
legislaţia în
vigoare
Km reţea Extinderea
retelelor de
distributie a
gazelor naturale
APL
DISTRIGAZ
NORD
2018 Surse proprii
Buget local
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
“Reabilitarea
termică în vederea
creşterii eficienţei
energetice a 3
blocuri de locuinţe
din municipiul
Botoşani”
Primăria
municipiului
Botoşani
2014 3425128 lei POR 2007 – 2013
Axa prioritară 1
Buget Local
Nr. analize
efectuate
Automonitorizarea
emisiilor şi
raportarea datelor
de
automonitorizare
către APM
Botoşani (conform
autorizaţiei de
mediu)
Agenţi
economici
permanent - Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
86
OBIECTIV SPECIFIC II: Implementarea sistemelor de obţinere a energiei electrice şi termice din surse regenerabile
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Reducerea
emisiilor de
poluanti si gaze
cu efect de sera
prin
implementarea
unor sisteme
alternative de
producere a
energiei
Valoarea
investiţiilor
Implementarea de
programe/proiecte
care utilizează
surse regenerabile
alternative de
producere a
energiei
APL
Agenţi
economici
2018 Surse proprii
Fonduri naţionale
Fonduri europene
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
„Valorificarea
resurselor
regenerabile
pentru producerea
energiei verzi,
construirea unei
capacitati de
producere a
energiei electrice
prin valorificarea
resurselor solare”
Primăria
Frumuşica
2015 12 mil lei POS CCE
Buget local
PM 05 POLUAREA SOLULUI SI A APELOR SUBTERANE
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 05 – 01 Poluarea solului datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor
menajere şi industriale
OBIECTIV GENERAL:Reducerea şi prevenirea poluării solului datorată datorită depozitării necorespunzătoare a deşeurilor
OBIECTIV SPECIFIC I:
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
87
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Respectarea
legislaţiei în
ceea ce priveşte
depozitarea
deşeurilor
Valoarea
investiţiilor
Închiderea finală a
depozitelor de
deşeuri Botoşani şi
Dorohoi şi
refacere sit prin
proiectul “Sistem
de management
integrat al
deşeurilor solide în
judeţul Botoşani”
CJ Botoşani
UAT
2015 - Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
Respectarea
legislaţiei în
ceea ce priveşte
depozitarea
deşeurilor
Valoarea
investiţiilor
Închiderea
depozitului de
deşeuri neconform
Darabani
UAT 2014 Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
Respectarea
legislaţiei în
ceea ce priveşte
depozitarea
deşeurilor
Valoarea
investiţiilor
Închiderea
depozitului de
deşeuri neconform
Săveni
UAT 2016 Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 05 – 02 Poluarea solului datorita depozitarii necorespunzatoare a dejectiilor
stocate temporar in gospodarii individuale si unitati de tip ferma
OBIECTIV GENERAL: Reducerea poluării solului
OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului depozitării necorespunzătoare a dejectiilor animale asupra calitatii solului
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Reducerea
suprafetelor de
teren afectat
Valoarea
investitiilor
Analize fizico-
Construcţia
platformelor şi
bazinelor de
depozitare a
UAT
Agenţi
economici
2018 - Buget Local
Surse Proprii
Fonduri Europene
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
88
chimice gunoiului de grajd
şi a
dejecţiilor lichide
în localităţile
vulnerabile la
poluarea cu nitraţi
Valoarea
investiţiilor
Modernizarea şi
reabilitarea
platformelor şi
bazinelor de
depozitare a
gunoiului de grajd
şi a dejecţiilor
lichide, a
sistemelor de
evacuare şi
epurare a
dejecţiilor în
cadrul
complexelor
zootehnice
existente
Agenţi
economici
2018 - Surse proprii
Fonduri europene
Nr. actiuni Promovarea
compostării
individuale, în
gospodării, a
deşeurilor
biodegradabile
generate
CJ Botoşani
UAT
ONG-uri
APM Botoşani
permanent - Buget Local
Surse proprii
Nr. inspecţii Verificarea
fermelor agricole
cu risc mare de
poluare cu
DA Botoşani
OSPA Botoşani
trimestrial Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
89
nitraţi
Nr. actiuni Desfăşurarea
cursurilor de
pregătire a unui
număr mare de
fermieri şi mici
producători
agricoli în scopul
implementării
codului bunelor
practici agricole şi
pentru atingerea
rezultatelor din
Directiva
91/676/CEE
“Directiva Nitrati”
DA Botoşani
Camera Agricolă
Botoşani
Anual - Surse proprii
PM 06 URBANIZAREA MEDIULUI
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 01 Degradarea spaţiilor verzi din municipii şi oraşe
OBIECTIV GENERAL: Creşterea suprafeţelor de spaţii verzi din municipii şi oraşe
OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea normelor de alocare a suprafeţei de spaţiu verde/locuitor
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
Existente/
potenţiale
26 mp/locuitor Suprafaţa spaţiu
verde refăcut
Intreţinerea
zonelor verzi prin
completarea
aliniamentelor
stradale, a
UAT
Asociaţii de
proprietari/locatari
Permanent - Buget
Local
Surse
proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
90
perdelor verzi, şi
a parcurilor cu
arbori şi
arbuşti şi flori
anuale sau/şi
perene.
Valoarea
investiţiilor
Reabilitarea,
modernizarea şi
extinderea
parcurilor din
municipii şi oraşe
UAT Buget local
Fonduri
naţionale
sau
europene
Valoarea
investiţiilor
Reabilitarea
pacurilor
dendrologice
existente în
mediul rural
UAT Buget local
Fonduri
naţionale
sau
europene
Valoarea
investiţiilor
Reabilitare,
modernizare
şi extindere parc
Spitalul
municipal “Sf.
Gheorghe”
Botosani
Primaria
municipiului
Botosani
604.073,00 mii
lei
AFM
Buget local
Valoarea
investiţiilor
Reabilitare Parcul
Curcubeului în
municipiul
Botoşani
Primaria
municipiului
Botosani
948.321,00 mii
lei
AFM
Buget local
Valoarea
investiţiilor
Reabilitare şi
extindere parc
public
Brăeşti, comuna
Brăeşti, judeţul
Botoşani
Primăria Brăeşti 246,86 mii lei AFM
Buget local
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
91
Valoarea
investiţiilor
Parc, alei, scuar şi
loc de joacă
pentru copii,
comuna Hăneşti,
judeţul Botoşani
Primăria Hăneşti 496,09 mii lei AFM
Buget local
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului “Plan
Integrat de
Dezvoltare
Urbană a
municipiului
Botoşani”
Primăria
municipiului
Botoşani
21574220,9 Euro POR 2007
– 2013
Axa
prioritară 1
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului “Plan
Integrat de
Dezvoltare
Urbană a
municipiului
Dorohoi”
Primăria
municipiului
Dorohoi
35.849.964 lei POR 2007
– 2013
Axa
prioritară 1
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 02 Nerespectarea regulamentelor de urbanism
OBIECTIV GENERAL: Asigurarea echilibrului funcţional şi estetic al localităţilor prin planificare riguroasă şi
react ssociatea oportună a planurilor urbanistice
OBIECTIV SPECIFIC:Respectarea prevederilor regulamentului general de urbanism
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
Existente/
potenţiale
Nr. Planuri
reactualizate
Reactualizarea
planurilor
urbanistice
generale ale
localitatilor
UAT 2018 - Buget
Local
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
92
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 06 – 03 Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere din mediul urban şi
rural
OBIECTIV GENERAL:Asigurarea unui transport durabil şi în siguranţă în conformitate cu cerinţele europene
OBIECTIV SPECIFIC : Modernizarea drumurilor naţionale, judeţene şi comunale
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
Existente/
potenţiale
Asigurarea
confortului în
traficul din
mediul
urban/rural prin
modernizarea/
refacerea
drumurilor
Efectuarea de
lucrări de
întreţinere şi
reparaţii a
drumurilor publice
Direcţia
Regională
de Drumuri şi
Poduri Iaşi
SDN Botoşani
Buget de
stat
Km drum
modernizat
Modernizare DJ
292 Corlăteni –
Podeni – Vorniceni,
km 14+100-
29+864
CJ Botoşani 27.143,866 mii lei HG
577/1997
Km drum
modernizat
Modernizare DJ
208 C,
Vorona - Vorona
Mare -
Joldeşti - lim jud.
Suceava, km
10+000-
21+8–0
CJ Botosani 14.321,44– mii lei HG 577/1997
Km drum
modernizat
Modernizare drum
comunal D.C.68 A
Brăeşti-Popeni
Km.0+000-4+300
Comuna Brăeşti 4.229,00 mii lei HG
577/1997
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
93
Km drum
modernizat
Modernizare DC 17
Ungureni -
Epureni-
Iacobeni –
Strahotin -
Hulub, km 0+000-
15+400
Comuna
Dangeni
7.930,843 mii lei HG
577/1997
Km drum
modernizat
Modernizare reţele
de drumuri în
comuna Durneşti
Comuna
Durneşti
10.864,27 mii lei HG
577/1997
Km drum
modernizat
Modernizare drum
comunal DC 9, în
satul Horia,
comuna Mitoc
Comuna Mitoc 2..859,870 mii lei HG
577/1997
Km drum
modernizat
Modernizare DJ
208 H Pădureni-
Coşula-Buda,
km 34+150-39+150
CJ Botoşani 12.962,00 mii lei
POR
2007-
2013/Axa
2,
DMI 2.1
Km drum
modernizat
Infrastructură de
calitate în zona
transfrontalieră
Botoşani (RO) –
Herţa (UA)
CJ Botosani 16.186,036 mii lei
POC
2007-2013
Prioritatea
1
Măsura
1.2.
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare drum
comunal DC 68 B,
Brăeşti-Vâlcelele,
km 0+000-3+250
Comuna Brăeşti 4.737,00 mii lei
PNDR -
FEADR
Măsura
322 d)
Km drum
modernizat
Modernizare prin
betonare a
Comuna
Cândeşti
8.745,21 mii lei POC
RO – UA
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
94
drumurilor
locale din comuna
Cândesti, judeţul
Botoşani
- MD
Km drum
modernizat
Proiect integrat
“Reabilitare
drumuri
comunale şi săteşti
în intravilanul şi
extravilanul
Conceşti”
Comuna
Conceşti
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare drum
comunal DC 54, DJ
208C (Mesteacăn)
– Mesteacăn –
Sarafineşti, km.
0+000 – 3+700,
comuna
Corni, judeţul
Botoşani
Comuna Corni 2015 5.646,10 mii lei
PNDR -
FEADR
Măsura
322 d)
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare DC 5
(km 0+350),
comuna Coţuşca
Comuna
Coţuşca
2014 5.004,00 mii lei
PNDR-
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Servicii de
proiectare şi
execuţie lucrări
pentru
proiectul de
investiţii
“Refacerea şi
Comuna Curteşti 6.110,°6 mii lei
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
95
modernizarea
infrastructurii
rutiere
afectată de
inundaţii în
anul 2010 în
comuna
Curteşti, DC 56A,
Băiceni-Balta Arsă,
judeţul Botoşani”
Km drum
modernizat
Modernizare DC 83
A, Alba-Baranca,
km 0+200-6+000
Comuna Hudeşti 4.873,590 mii lei
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Km drum
modernizat
Lucrări de refacere
şi modernizare a
infrastructurii
rutiere afectată de
inundaţii în anul
2010 în comuna
Leorda
Comuna Leorda 8.311,845 mii lei
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare
drumuri comunale
DC 76 C şi DC 76
D din comuna
Lozna
Comuna Lozna 5.971,00 mii lei
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare
drumuri
comunale DC 1 B,
km 0+000–1+100
şi DC 2, km 0+000
Comuna Păltiniş 3. 593,00 mii lei
PNDR –
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
96
–1+500
Km drum
modernizat
Refacere şi
modernizare drum
comunal DC 82 A,
Suharău-Lişna, km
0+000-2+600
Comuna
Suharău
4.016,87 mii lei
PNDR-
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Km drum
modernizat
Refacere si
modernizare drum
communal DC20,
DN 29 (Ungureni) -
Ungureni –
Durnesti, comuna
Ungureni, jud.
Botosani
Comuna
Ungureni
3248,0 mii lei PNDR-
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
Km drum
modernizat
Refacerea şi
modernizarea
drumului comunal
CD 72 – DN 29A,
Saucenita, comuna
Vaculesti
Comuna
Văculeşti
6168,0 mii lei PNDR-
FEADR
Măsura
3.2.2 d)
PM 07 GESTIONAREA NECORESPUNZĂTOARE A DEŞEURILOR
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 01 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor
municipale
OBIECTIV GENERAL Reducerea impactului negativ asupra mediului prin dezvoltarea unui sistem durabil de gestionare a
deşeurilor municipale
OBIECT SPECIFIC 1: Implementarea sistemului integrat de gestionare a deşeurilor menajere la nivelul judeţului
Tinta Indicator(i) Acţiune
Responsabil
Implementa
re
Termen
de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
existente/po
tenţiale
Extinderea - Număr de puncte de Extinderea sistemului existent de Consiliul Conform FEDR,
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
97
serviciului de
salubrizare şi
acoperirea totală a
mediilor urban şi
rural
precolectare realizate,
recipienţi de colectare,
vehicule de colectare
- Număr de persoane
deservite
colectare în amestec adeşeurilor
menajere pe întreg teritoriul
judeţului, prin creşterea numărului
de platforme de colectare,
recipienţi si vehicule de colectare
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
Buget de
stat, Bugete
locale
Dezvoltarea şi
eficientizarea
sistemelor de
colectare selectivă
din deşeurile
menajere
- Număr de puncte de
precolectare, recipienţi
specializaţi pe fracţii
materiale, vehicule de
colectare dedicate
- Cantitate anuală deşeuri
pregătite pentru
valorificare materială din
deşeuri menajere/an
Extinderea sistemului de colectare
selectivă din deşeuri menajere
prin creşterea numărului de
platforme de colectare, recipienţi
specializaţi pe fracţii materiale si
vehicule de colectare
Consiliul
Judeţean,
Consilii
Locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
- Număr de gospodării
care practică
compostarea, număr de
unităţi de compostare
Urmărirea utilizării de către
gospodării a unităţilor de
compostare individuală
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
- Cantitate de deşeuri
pregătite pentru
valorificare, cantitate de
deşeuri de ambalaje
trimise la valorificare/an
Realizarea Staţiei de Sortare a
deşeurilor menajere
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
- Tipuri şi cantităţi de
deşeuri pregătite pentru
valorificare
Extinderea capacităţii de sortare a
staţiilor Dorohoi şi Flamanzi
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Conform
Proiect
POS
Mediu,
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
98
Ecoproces,
operatori
salubritate
axa 2
Eficientizarea
transportului
deşeurilor
menajere
- Capacitatea totală de
transfer deşeuri menajere
Realizarea Staţiilor de transfer
deşeuri menajere Săveni şi
Ştefăneşti
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
Închiderea
depozitelor de
deşeuri existente
şi punerea în
funcţiune a unui
depozit nou,
zonal, de deşeuri
nepericuloase
- Număr de depozite de
deşeuri nepericuloase
închise
Închiderea intemediară şi finală a
depozitelor de deşeuri Dorohoi şi
Botoşani
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
- Număr de depozite
conforme în operare
Realizarea depozitului conform de
deşeuri nepericuloase Stăuceni
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
Cantitate levigat primită
în staţia de epurare
levigat Stăuceni/an
Epurarea levigatului generat de
depozitele de deşeuri închise prin
staţia de epurare a Depozitului
Stăuceni
Consiliul
Judeţean,
Consilii
locale, ADI
Ecoproces,
operatori
salubritate
Conform
Proiect
POS
Mediu,
axa 2
FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
OBIECTIV SPECIFIC 2: Dezvoltarea de sisteme complementare de gestionare a deşeurilor municipale pentru creşterea eficacităţii
sistemului integrat de management al deşeurilor menajere
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
99
Tinta Indicator(i) Acţiune
Responsabil
Implementa
re
Termen
de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
existente/po
tenţiale
Dezvoltarea
infrastructurii de
colectare selectivă
a deşeurilor din
servicii
municipale
Cantitatea de biodeşeuri
deviată de la
depozitare/an
Realizarea unei facilităţi de
reciclare a biodeşeurilor provenite
din spaţii verzi, pieţe
agroalimentare
ADI
Ecoproces,
Consilii
locale
2018
FC, FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
Număr de platforme de
colectare selectiva din
pieţe, containere
specializate pe fracţii
materiale
Extinderea sistemelor de colectare
selectivă în fiecare piaţă
agroalimentară din judeţ
ADI
Ecoproces,
Consilii
Locale
Botoşani
2018
Dezvoltarea
colectării separate
a DEEE
- Număr de autorităţi
publice locale care
dispun de spaţiu de
stocare temporară DEEE
- cantitatea de DEEE
colectată de la
populaţie/an
- număr de campanii de
informare şi acţiuni de
educare
Înfiinţarea spaţiilor de stocare
temporară a DEEE provenite din
gospodăriile populaţiei
ADI
Ecoproces,
primării
Permanent
Bugete
locale,
fonduri
naţionale
Campanii de informare / acţiuni
de educare a populaţiei pe tema
colectării separate a DEEE
primării,
operatori
economici,
ONG-uri,
instituţii
publice,
unităţi
şcolare
Permanent
Bugete
locale,
fonduri
naţionale,
bugete
operatori
economici
Gestionarea
durabilă a
deşeurilor
voluminoase din
deşeurile
municipale
- cantitatea de deşeuri
voluminoase deviate de
la depozitare
Realizarea în municipiile din judeţ
a centrelor de colectare şi
recondiţionare a deşeurilor
voluminoase (mobilier,
electrocasnice, etc)
ADI
Ecoproces,
Consilii
locale,
UAR’T
2018
FC, FEDR,
Buget de
stat, Bugete
locale
Gestionarea
separată a
- număr de puncte de
colectare
Crearea infrastructurii pentru
colectarea deşeurilor periculoase
Operatori de
salubritate, 2018
Fonduri
europene,
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
100
deşeurilor
periculoase din
deşeurile
menajere
- numar de campanii de
colectare /an
- cantitatea de deşeuri
periculoase colectată
operatori
economici
bugete
locale,
fonduri
naţionale,
bugete
operatori
economici
Campanii de informare /
programe de educare a populaţiei
UAT,
operatori
economici,
ONG-uri,
instituţii
publice,
unităţi
şcolare
2018
Fonduri
europene,
bugete
locale,
fonduri
naţionale,
bugete
operatori
economici
Închiderea
depozitelor de
deşeuri
neconforme
Număr de depozite
neconforme închise
Sistarea depozitării pe depozitele
de deşeuri nepericuloase
neconforme Darabani şi Săveni şi
închiderea acestora.
ADI
Ecoproces,
UAT,
operatori
depozite
Conform
calendarul
ui de
sistare din
HG
349/2005
Fonduri
europene,
bugete
locale,
bugete
operatori
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 02 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a nămolurilor
provenite de la staţiile de epurare a apelor uzate municipale
OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a nămolului rezultate de la statiile
de epurare ape uzate municipale
OBIECTIV SPECIFIC 1:Promovarea prioritară a valorificării nămolurilor, cu respectarea prevederilor legislative
Tinta Indicator(i) Acţiune
Responsabi
l
implement
are
Termen
de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
existente/po
tenţiale
Gestionarea
durabilă a
Cantitati de nămol
utilizat în agricultură /an
Utilizarea nămolurilor în
agricultură ca fertilizat sau
ADI Aqua
Operatori permanent
Fonduri
europene,
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
101
nămolurilor
rezultate de la
staţiile de epurare
ape uzate
municipale
amendament agricol în
conformitate cu prevederile OM
344/708/2005
staţii
epurare
bugete
locale, buget
naţional,
fonduri
naţionale,
bugete
operatori
Cantităţi de nămol
eliminat prin depozitare
/an
Utilizarea nămolurilor pentru
reabilitarea terenurilor degradate
şi acoperirea depozitelor de
deşeuri existente
Cantităţi de nămol
eliminat prin co-
incinerare /an
Promovarea coincinerării
nămolurilor de la staţiile de
epurare în cuptoarele de ciment
sau alte facilităţi existente
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 07 – 03 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de gestionare a deşeurilor
rezultate din activităţi de construcţii şi demolări
OBIECTIV GENERAL: Reducerea impactului negativ cauzat de gestionarea necorespunzătoare a deşeurilor din construcţii şi
demolări
OBIECTIV SPECIFIC 1: Creşterea nivelului de pregătire pentru reutilizare, reciclare şi alte operaţiuni de valorificare materială a
deşeurilor din activităţi de construcţii şi demolări
Indicator(i) Acţiune
Responsabi
l
implement
are
Termen
de
realizare
Cost
estimativ
Surse de
finanţare
existente/po
tenţiale
Reutilizarea,
reciclarea şi alte
operaţiuni de
valorificare
materială a
deşeurilor din
activităţi de
construcţii şi
demolări
Cantitatea de deşeuri din
construcţii şi demolări
colectată/pregătită pentru
valorificare/eliminată
într-un an
Colectarea separată a deşeurilor
din construcţii şi demolări, pe
tipuri şi categorii de deşeuri
Operatori
de
salubritate,
operatori
economici
generatori
permanent Surse proprii
Crearea unor capacităţi de tratare
şi valorificare a deşeurilor din
construcţii şi demolări
UAT permanent
Fonduri
europene,
bugete
locale, buget
naţional,
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
102
fonduri
naţionale,
surse proprii
Valorificarea deşeurilor din
construcţii şi demolări prin
reutilizarea în activităţi de
construcţii şi reabilitări de terenuri
Operatori
economici permanent
Eliminarea în condiţii de siguranţă
pentru populaţie şi mediu a
deşeurilor care nu pot fi
valorificate
Operatori
depozite,
consilii
locale
permanent
PM 08 DEGRADAREA MEDIULUI NATURAL ŞI CONSTRUIT
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 01 Degradarea fondului forestier
OBIECTIV GENERAL: Reducerea fenomenului de degradare a padurilor
OBIECTIV SPECIFIC: Managementul judicios al fondului forestier
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Asigurarea
integritatii
fondului
forestier actual
Suprafaţă fond
forestier an
curent/suprafaţă
fond forestier an
anterior
Monitorizarea
evoluţiei suprafeţelor
din fondul forestier
Direcţia Silvică
Botoşani
- - Surse proprii
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 02 Lipsa planurilor de management pentru siturile NATURA 2000
OBIECTIV GENERAL: Managementul durabil al siturilor Natura 2000
OBIECTIV SPECIFIC1 : Monitorizarea respectării măsurilor minime de conservare avizate pentru siturile Natura 2000
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Implementarea
a 5 seturi de
Nr verificări Verificarea activităţilor
desfăşurate in siturile
APM Botoşani permanent Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
103
măsuri de
conservare
Natura 2000 şi în
vecinătatea acestora
Nr. controale Monitorizarea
respectării măsurilor
de protecţie pentru
specii/habitate
APM Botoşani permanent - Surse proprii
Elaborarea a 7
Planuri de
management
Nr. planuri Elaborarea Planurilor
de Management pentru
siturile Natura 2000
Custozi ai
siturilor
-plan de
management
–nr specii
identificate
-nr. tipuri
habitate cartate
-nr harti
realizate
–baza de date
Implementarea
proiectului
„Planuri de
management pentru
siturile Natura 2000
ROSCI0255 Turbaria
de la Dersca,
ROSCI0391 Siretul
Mijlociu Bucecea,
ROSPA0049 Iazurile
de pe valea Ibănesei
Başeului Podrigăi”
Asociaţia
tinerilor ecologi
români TERIS
Iaşi
2015
3.534.265 lei
POS Mediu – axa
prioritară 4
-plan de
management
–nr specii
identificate
-nr. tipuri
habitate cartate
-nr harti
realizate
–baza de date
Implementarea
proiectului
”Management
conservativ al
biodiversităţii în
Regiunea de dezvoltare
NE ROSCI0076
Dealul Mare Hârlău şi
ROSPA0116 Dorohoi-
Şaua Bucecei”
Asociaţia
Strategic Group
Bucureşti
2015 22.191.285,79
Lei
POS Mediu – axa
prioritară 4
-nr. studii Implementarea Asociaţia 2015 840.926 lei POS Mediu – axa
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
104
- nr. acțiuni
informare
- nr. hărţi
proiectului
“Implementarea unui
sistem Adecvat de
management pentru
conservarea
biodiversităţii în
ROSPA0110
Acumulările Rogojeşti
- Bucecea”.
pentru Botoşani prioritară 4
-plan de
management
–nr specii
identificate
-nr. tipuri
habitate cartate
-nr harti
realizate
–baza de date
Implementarea
proiectului
“Evaluarea stării de
conservare a ariei de
protecţie specială
avifaunistică
ROSPA0058 Lac
Stânca Costeşti”
Asociatia Otus
Odorheiu
Secuiesc
2014 2.810.983 lei, POS Mediu – axa
prioritară 4
OBIECTIV SPECIFIC 3 : Informarea potenţialilor custozi pentru siturile Natura 2000
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Preluarea în
custodie a
siturilor Natura
2000
Nr de
informări/nr
sesiuni de
predare in
custodie
Informarea ONG-
urilor, instituţiilor de
profil, mediatizare in
presă
APM Botoşani Inainte de
termenul de
deschidere
a sesiunii
de preluare
in custodie
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 03 Impactul antropic asupra ariilor naturale protejate
OBIECTIV GENERAL: Protejarea ariilor naturale de interes comunitar, naţional, judeţean
OBIECTIV SPECIFIC: Diminuarea degradării ariilor naturale protejate şi refacerea acestora după caz
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
105
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Protecţia
biodiversităţii
şi habitatelor
naturale
nr.verificări în
teren
Monitorizarea stării
de conservare a
habitatelor naturale şi
speciilor de floră şi
faună sălbatică de
interes comunitar şi
naţional care au un
regim special de
protecţie şi conservare
(rare, periclitate,
vulnerabile)
Administratori,
custozi
APM Botoșani
Permanent
Surse proprii
Nr. controale Intărirea controlului
pentru
prevenirea tăierilor
ilegale de arbori şi
braconaj
ITRSV Suceava
RNP-Romsilva
IJP Botoșani
Permanent Surse prorpii
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 08 – 04 Degradarea monumentelor istorice şi arhitectonice din judeţul Botoşani
OBIECTIV GENERAL: Protejarea şi conservarea monumentelor istorice şi arhitectonice
OBIECTIV SPECIFIC : Reabilitarea monumentelor istorice şi arhitectonice
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Valoarea
investiţiilor
Reabilitare aşezăminte
de cult
Consiliul Local
Botoşani
- Buget Local
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
„Reabilitarea şi
valorificarea durabilă
a obiectivului de
Consiliul
Judeţean
Botoşani
Conform
contractului de
finanţare
POR 2007 – 2013
axa prioritară 5
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
106
patrimoniu complex
monahal Coşula, jud.
Botoşani”
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
“Restaurare şi
consolidare Teatrul
Mihai Eminescu”
Primăria
municipiului
Botoşani
21.574.220,90 lei Programul
Operațional
Regional 2007 -2013
AP 5 - Dezvoltarea
durabilã și
promovarea
turismului
PM 09 EDUCAŢIA ECOLOGICĂ
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 09 – 01 Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia mediului
OBIECTIV GENERAL: Creşterea nivelului de informare la nivel comunitar
OBIECTIV SPECIFIC I: Intensificarea colaborării cu unităţile de învăţământ din judeţul Botoşani
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Creşterea
numărului de
participanţi
la acţiunile
de mediu
Nr. acţiuni
Nr. participanţi Desfăşurarea de
acţiuni de informare şi
conştientizare pentru
marcarea zilelor din
Calendarul Ecologic
APM Botoşani
Unităţi de
învăţământ
ISJ Botoşani
Permanent - Surse proprii
Nr. acţiuni Colaborarea şi
sprijinirea acţiunilor,
proiectelor şi
programelor derulate
de unităţile de
APM Botoşani
ISJ Botoşani
Permanent - Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
107
învăţământ
Nr. protocoale Încheierea de
protocoale de
colaborare cu unităţile
de învăţământ de toate
gradele
APM Botoşani
Unităţile de
învăţământ
Anual - -
Nr. materiale Realizarea şi
diseminarea de
materiale informative
APM Botoşani permanent Surse proprii
Nr. şcoli
înscrise
Derularea Programului
ECO ŞCOALA la
nivel judeţean
APM Botoşani
Unităţi de
învăţământ
permanent Surse proprii
Nr. şcoli
înscrise
Derularea concursului
PATRULA ECO la
nivel judeţean
CCDG Romania
APM Botoşani
Unităţi de
învăţământ
Anual - Surse proprii
Nr. şcoli
participante
Derularea concursului
“Şcoala mea
protejează mediul”,
dedicat Zilei Mondiale
a Mediului
APM Botoşani
Primăria
Botoşani
ISJ Botoşani
Anual 5000 lei Buget Local
Nr. echipaje
participante
Derularea Concursului
naţional de protecţie a
mediului “Şi gestul tău
contează”
Cercul de
protecţie a
mediului –
Palatul Copiilor
Botoşani
Asociaţia
“Papucul
Doamnei”
Botoşani
Anual 10000 lei Finantare MIC
Surse proprii
OBIECTIV SPECIFIC II: Asigurarea accesului populaţiei la informaţia de mediu
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
108
Nr. acţiuni de
informare
Informarea cetăţenilor
cu privire la noutăţile
legislative în domeniul
protecţiei mediului
APM Botoşani Permanent - -
Nr. solicitări
rezolvate
Răspuns în termenul
prevăzut de legislaţie
la solicitările de
informaţii de mediu
APM Botoşani Permanent - -
OBIECTIV SPECIFIC III: Creşterea gradului de informare al populaţiei prin derularea de campanii şi programe de
informare
Nr. campanii
Nr. articole în
presă
Derularea de campanii
de informare a
populaţiei pe teme
legate de protecţia
mediului
APM Botoşani
Institutii publice
ONG-uri
Permanent - -
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 09 – 02 Nivel scăzut de colaborare cu sectorul neguvernamental
OBIECTIV GENERAL: Îmbunătăţirea colaborării dintre sectorul public şi cel neguvernamental
OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea implicării sectorului neguvernamental în activităţile de protecţie a mediului
Ţinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Nr. participări Participarea la
acţiunile şi proiectele
derulate de ONG-urile
de mediu
APM Botoşani
ONG-uri
Permanent - Surse proprii
Nr. protocoale Semnarea de
protocoale de
colaborare/parteneriate
cu ONG-urile de
mediu
APM Botoşani
ONG-uri
Permanent - Surse proprii
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
109
PM 10 TURISM
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 10.01 Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor: administrarea
necorespunzatoare a potentialului turistic si de agrement existent, neaplicarea legislatiei existente, ignorarea aspectelor
privind protectia mediului
OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement
OBIECTIV SPECIFIC : Creşterea gradului de promovare a turismului la nivel judeţean
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Desfăşurarea
activităţilor
turistice în
concordanţă cu
cerinţele de
protecţie a
mediului
Nr. Campanii
Nr. Materiale
promoţionale
Realizarea unor
campanii de
informare şi de
popularizare a
obiectivelor
turistice din
judeţul Botoşani
CJ Botoşani
APL-uri
ONG-uri
Instituţii
responsabile
Agenţi
economici
Permanent - Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
Surse proprii
Dezvoltarea
infrastructurii
de turism
Valoarea
investiţiilor
Implementarea
proiectului
“Parc regional
de agrement
turistic şi sportiv
Cornişa
Botoşani”
Primăria
municipiului
Botoşani
2016 87.995.331,19
lei
Programul
Operațional
Regional 2007 -2013
Axa Prioritară 5
„Dezvoltarea
durabilă şi
promovarea
turismului”
Buget Local
Valoarea
investiţiilor
Portal web
Implementarea
proiectului
“Crearea
Centrului
Naţional de
Informare şi
Primăria
municipiului
Botoşani
2015 601.755,93 lei Programul
Operațional
Regional 2007 -2013
Axa Prioritară 5 –
“Dezvoltarea
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
110
Promovare
Turistică
Botoşani
(CNIPT)”
durabilă şi
promovarea
turismului
Buget Local
Nr. Studii Implementarea
proiectului
“Principiile
sustenabilității
în conceptul de
dezvoltare
teritorială
integrată în
așezările urbane
transfrontaliere“
Asociația
Centrul de
Dezvoltare
Comunitară iași
2014 145200 euro POC RO – UA –MD
2007 – 2013
Prioritatea 3, măsura
3.1
Surse proprii
Nr. locuri de cazare
nou
înfiinţate/reabilitate
Dezvoltarea şi
îmbunatatirea
structurilor de
cazare
APL –uri
Agenţi
economici
Permanent - Buget Local
Fonduri europene
Surse proprii
Km drum de acces
modernizat/reabilitat
Modernizarea
infrastructurii de
acces spre
zonele turistice
şi de agrement
CJ Botoşani
APL-uri
Permanent - Buget Local
Fonduri europene
Surse proprii
Valoare investiţii Reabilitarea
obiectivelor
turistice ce
aparţin
patrimoniului
cultural, istoric,
ecumenic
CJ Botoşani
APL-uri
Instituţii
responsabile
Permanent Buget de stat
Buget Local
Fonduri europene
Surse proprii
Număr evenimente
organizate
Promovarea
potenţialului
CJ Botoşani
APL-uri
Permanent Buget Local
Fonduri europene
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
111
turistic al
judeţului
Botoşani prin
organizarea de
târguri, expoziţii
muzeale,
etnografice şi
manifestări
culturale,
festivaluri
ONG-uri
Instituţii
responsabile
Surse proprii
Aplicarea Legii
nr. 54/2012
privind
desfăşurarea
activităţilor de
picnic
Număr zone
special amenajate
sau indicate pentru
desfăşurarea
activităţii de
picnic
Amenajarea
zonelor destinate
activităţilor de
picnic
Administratorul
zonei
2014 - Surse proprii
Buget Local
PROBLEMA DE MEDIU SPECIFICĂ: PM 10.02 Cauze asociate populaţiei: lipsa educaţiei, ignorarea legislaţiei, practicarea
turismului neecologic
OBIECTIV GENERAL: Dezvoltarea durabila a zonelor cu potential turistic si/sau agrement
OBIECTIV SPECIFIC : Reducerea impactului activitatilor umane in zonele turistice
Tinta Indicator(i) Acţiune Responsabil
implementare
Termen de
realizare
Cost
estimativ
Surse de finanţare
Existente/potenţiale
Desfăşurarea
activităţilor
turistice în
concordanţă cu
cerinţele de
protecţie a
mediului
Nr. campanii Realizarea de
campanii de
educare şi
conştientizare a
populaţiei
APM Botoşani
CJ Botoşani
APL-uri
ONG-uri
Anual Surse proprii
Fonduri externe
Buget local
Nr. campanii Organizarea
unor campanii
de ecologizare a
zonelor turistice
şi de
popularizare a
APL-uri
ONG-uri
Unităţi de
învăţământ
Permanent Buget local
Surse proprii
Fonduri europene
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
112
legislaţiei de
mediu
Valoarea
investiţiilor
Amenajarea
corespunzătoare
a zonelor de
agrement:
sisteme de
colectare a
deşeurilor,
alimentare cu
apă, etc.
APL-uri
Agenţi
economici
Permanent Buget local
Surse proprii
Fonduri europene
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
113
CAPITOLUL IV MONITORIZAREA ŞI EVALUAREA REZULTATELOR
Monitorizarea si evaluarea reprezinta un proces continuu care ajută factorii de decizie să
înteleagă eficienta actiunii si a planului. Sistemul de monitorizare și evaluare contribuie la
îndeplinirea obiectivelor și țintelor stabilite și permite identificarea cauzelor pentru care unele
obiective nu au fost atinse.
IV.1 Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune pentru Mediu
Scopul monitorizării Planului Local de Actiune pentru Mediu reprezintă evaluarea
progresului întregistrat în implementarea Aquis-ului Comunitar de mediu din perspectiva
planificării strategice de mediu la nivelul judeţului Botoşani.
Monitorizarea implementarii Planului Local de Actiune este un proces permanent care
începe în momentul adoptării planului şi se finalizează în momentul demarării procesului de
revizuire a acestuia.
Un proces eficient de monitorizare furnizează informaţii actuale şi sistematice care
consolidează implementarea Planului Local de Actiune pentru Mediu.
Modalitatea de evaluare a progreselor înregistrate este în concordanţă cu următoarele
principii de monitorizare a implementării unei planificări strategice:
- evaluarea progresului pentru implementare în raport cu obiectivele şi ţintele propuse;
- realizarea acţiunilor şi activităţilor necesare atingerii rezultatelor aşteptate;
- determinarea modului de respectare a calendarului acţiunilor.
Intr-un moment dat, se poate ivi situaţia în care acţiunile PLAM au fost corect
implementate, dar una sau mai multe probleme au luat amploare cu mult mai repede decât s-a
estimat, astfel încât este necesară prevederea de acţiuni suplimentare pentru soluţionare în
următorul PLAM revizuit.
De asemenea, este posibilă şi situaţia inversă, în care schimbările apărute în cadrul unui
anumit sector economic pot elimina cauza care a generat problema. În acest caz, acţiunile
prevăzute în PLAM pentru această problemă nu mai sunt necesare, iar resursele alocate trebuie
transferate pentru alte acţiuni.
Deoarece multe dintre acţiunile prevăzute nu vor conduce la soluţionarea problemelor
respective în cursul perioadei prevăzute ca ciclu pentru revizuirea/actualizarea PLAM este foarte
importantă evaluarea cantitativă a efectelor acestor acestor acţiuni, iar rezultatele evaluării să fie
luate în considerare la elaborarea următorului PLAM.
Comitetul de Coordonare va informa constant comunitatea locală asupra procesului de
implementare a PLAM pentru judeţul Botoşani. Membrii comunităţii locale vor fi informaţi
asupra evoluţiei procesului de îmbunătăţire a calităţii mediului şi asupra acţiunilor pe care le pot
desfăşura cetăţenii în acest scop. Se va stabili un program eficient de comunicare cu publicul
pentru a oferi constant informaţii membrilor comunităţii şi a comunica reacţiile acestora către
instituţiile de implementare.
Pentru monitorizarea PLAM este necesara realizarea unui sistem de baze de date cu
ajutorul caruia se evalueaza progresele în atingerea obiectivelor prevazute în plan. In cadrul
acestui sistem pot fi inregistrate etapele proiectului, cat si toate tipurile de impact asupra
mediului . Astfel, poate fi determinat automat efectul global al PLAM asupra diferitelor sectoare
de mediu, sociale şi economice, în vederea actualizării raportului privind starea mediului.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
114
Baza de date va fi structurată astfel încât să existe o compatibilitate între natura/
conţinutul informaţiilor existente şi modalitatea de obţinere a acestor informaţii, astfel încât
acestea să poată fi utilizate în scopul monitorizării implementării PLAM.
Baza de date va fi gestionată de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Botoşani, ca
instituţie coordonatoare a procesului de implementare a Planului Local de Actiune pentru Mediu.
Principalele informaţii incluse în baza de date se referă la :
1. Evolutia calitatii mediului natural si construit
o Starea iniţială a factorilor de mediu, respectiv evaluarea realizată în cadrul
procesului de elaborare a PLAM
o Evaluarea anuală a calităţii factorilor de mediu, respectiv rapoartele de
specialitate ale instituţiilor de control şi monitorizare a calităţii mediului şi a
sănătăţii umane
o Sistemele de monitorizare şi modul de evaluare a indicatorilor de calitate a
factorilor de mediu
2. Caracterizarea factorilor de stress asupra mediului natural şi construit
o Inventarul anual al surselor de poluare existente la nivelul judeţului Botoşani
o Caracterizarea surselor de poluare din punct de vedere al impactului asupra
mediului natural, identificate în etapa de elaborare a PLAM
o Identificarea şi caracterizarea unor noi factori de stress natural şi antropic (surse
de degradare a mediului natural şi construit)
3. Conformarea cu legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător
o Reactualizarea transpunerii legislative în domeniul implementării acquis-ului
comunitar de mediu
o Revizuirea standardelor de calitate în ceea ce priveşte protecţia şi conservarea
mediului înconjurător
o Informarea şi asigurarea conformităţii activităţilor social-economice cu impact
asupra mediului înconjurător cu procesul de implementare a legislaţiei comunitare
europene transpuse
4. Măsuri şi acţiuni realizate de către instituţii, agenţi economici, administraţie publică
locala şi comunitate în vederea protecţiei şi conservării mediului natural
o Inventarul măsurilor ce privesc dezvoltarea instituţională de monitorizare, control
şi implementare a acquis-ului comunitar de mediu.
o Inventarul măsurilor ce privesc investiţiile directe realizate de agenţii economici
în domeniul reducerii emisiilor de noxe ce afectează calitatea mediului natural şi
construit
o Inventarul acţiunilor realizate de administraţia publică în ceea ce priveşte
asigurarea infrastructurii, dezvoltarea durabilă a comunităţii şi managementul
capitalului natural existent
o Activităţi desfăşurate de către comunitate şi ONG-uri în scopul diminuării sau
eliminării impactului negativ asupra factorilor de mediu
o Evaluarea şi reactualizarea costurilor legate de măsurile şi acţiunile realizate de
către instituţii, agenţi economici, administraţie publică regională şi comunitate în
vederea protecţiei şi conservării mediului natural
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
115
Monitorizarea implementării Planului Local de Actiune pentru Mediu va fi realizată în
baza acestor informaţii colectate şi sintetizate anual, procesul fiind adaptat la necesităţile şi
evoluţia contextului legislativ naţional şi social-economic regional.
Modul de integrare a informaţiilor cuprinse în baza de date în procesul de reviziure a
Planului local de Acţiune va fi structurat astfel:
o nivelul operaţional - realizarea acţiunilor şi activităţilor cuprinse în planul de acţiune, cu
evaluarea costurilor efectuate în raport cu costurile totale estimate
o nivelul tactic - atingerea ţintelor propuse în raport cu indicatorii de evaluare propuşi şi a
responsabilităţilor asumate
o nivelul strategic - atingerea obiectivelor generale şi specifice şi în raport cu ţintele
propuse
Rapoartele de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Actiune pentru
Mediu vor fi structurate astfel încât să realizeze evaluarea progresului la toate cele trei nivele de
competenţă identificate: strategic, tactic şi operaţional.
Instituţia coordonatoare a procesului de monitorizare a implementării PLAM Botoşani
este APM Botoşani. Stadiul implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu prin
realizarea de sinteze specifice unor categorii de probleme identificate va fi realizat de către
instituţiile care deţin cea mai ridicată capacitate tehnică, instituţională şi umană în domeniu vizat
de către categoria de probleme evaluată.
Astfel, pentru cele 10 categorii de probleme identificate, structura instituţiilor
coordonatoare în evaluarea implementării PLAM este următoarea :
Nr.
Crt. Problema de mediu Instituţia coordonatoare
1 Ca ntitatea şi calitatea necorespunzătoare a apei
potabile
SC NOVA APA SERV SA
Botoşani
2 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ABA Prut - Bârlad Iaşi
3 Pericole generate de catastrofe/fenomene na–urale
şi antropice
IJSU Botoşani
4 Poluarea atmosferei APM Botoşani
5 Poluarea solului DA Botoşani
6 Urbanizarea mediului APM Botosani
7 Managementul deşeurilor Consiliul Judeţean Botoşani
8 Degradarea mediului natural şi construit APM Botoşani
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
116
9 Educaţia ecologică APM Botoşani
10 Turism Consiliul Judeţean Botoşani
Raportul de evaluare a stadiului implementării PLAM pentru fiecare problemă specifică identificată va
fi realizat in parteneriat de către instituţii publice, organizaţii ale societăţii civile şi va constitui
elementul de fundamentare a monitorizării implementării PLAM.
Instituţiile responsabile pentru monitorizarea PLAM pentru fiecare problemă specifică sunt:
PM 01 Calitatea şi cantitatea necorespunzătoare a a apei potabile
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 01-01 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei
potabile distribuite în mediul urban
DSP Botoşani
Consilii Locale
CJ Botoşani
PM 01-02 Deficienţe în asigurarea calităţii şi cantităţii apei
potabile distribuite în mediul rural
DSP Botoşani
Consilii Locale
SC NOVA APA SERV SA
Botoşani
PM 01-03 Apă de calitate necorespunzătoare datorită
contaminării cu nutrienţi
DSP Botoşani
Consilii Locale
SC NOVA APA SERV SA
Botoşani
PM 02 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 02-01 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării
apelor uzate neepurate sau insuficient epurate
provenite din localităţile urbane
ABA Prut Bârlad Iaşi
Consilii Locale
SC NOVA APA SERV SA
Botosani
PM 02-02 Poluarea apelor de suprafaţă datorită evacuării
apelor uzate neepurate sau insuficient epurate
provenite din localităţile rurale
ABA Prut Bârlad Iaşi
Consilii Locale
SC NOVA APA SERV SA
Botosani
PM 02-03 Poluarea apelor de suprafaţă şi a celor subterane
datorită deversărilor punctiforme de ape uzate
ABA Prut Bârlad Iaşi
Consilii Locale
SC NOVA APA SERV SA
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
117
Botosani
PM 02-04 Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane datorită
depozitării necorespunzătoare a deşeurilor
DSP Botoşani
APM Botoşani
CJGM Botoşani
PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale şi antropice
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 03-01 Degradarea mediului datorită fenomenelor
naturale şi antropice (inundaţii, alunecări de teren,
degradări de maluri, eroziuni, etc)
ABA Prut Bârlad Iaşi
DA Botoşani
OSPA Botoşani
SNIF Botoşani
Consilii Locale
PM 03-02 Poluarea mediului datorită poluărilor accidentale APM Botoşani
CJGM Botoşani
PM 04 Poluarea atmosferei
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 04-01 Poluarea aerului datorită traficului rutier APM Botoşani
CJGM Botoşani
RAR Botoşani
PM 04-02 Poluarea atmosferei datorită emisiilor provenite de
la instalaţiile mari de ardere (SC MODERN
CALOR SA Botoşani)
APM Botoşani
CJGM Botoşani
PM 04-03 Poluarea atmosferei datorată centralelor termice
(sisteme de încălzire individuale sau industriale)
APM Botoşani
PM 05 Poluarea solului
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 05-01 Poluarea solului şi apelor subterane datorită
depozitării necorespunzătoare a deşeurilor
menajere şi industriale
APM Botoşani
CJGM Botoşani
Consilii Locale
PM 05-02 Poluarea solului datorita depozitarii
necorespunzatoare a dejectiilor stocate temporar in
gospodarii individuale si unitati de tip ferma
Consilii Locale
DA Botoşani
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
118
PM 06 – Urbanizarea mediului
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 06-01 Diminuarea şi degradarea spaţiilor verzi
intraurbane şi peri-urbane din municipii şi oraşe
APM Botoşani
Consilii Locale
PM 06-02 Nerespectarea regulamentelor de urbanism Consilii Locale
APM Botoşani
PM 06-03 Starea necorespunzătoare a infrastructurii rutiere
din mediul urban şi rural
APM Botoşani
Consilii Locale
PM 07 – Gestiunea necorespunzătoare a deşeurilor
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 07-01 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de
gestionare a deşeurilor municipale
APM Botoşani
Consilii Locale
CJGM Botoşanii
PM 07-02 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de
gestionare a nămolurilor provenite de la staţiile de
epurare a apelor uzate municipale
APM Botoşani
Consilii Locale
CJGM Botoşani
PM 07-03 Poluarea mediului datorită neconformităţilor de
gestionare a deşeurilor rezultate din activităţi de
construcţii şi demolări
Consilii Locale
APM Botoşani
CJGM Botoşani
PM 08 – Degradarea mediului natural şi construit
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 08-01 Afectarea fondului forestier prin activităţi
antropice
Direcţia Silvică Botoşani
AJVPS
PM 08-02 Lipsa planurilor de management pentru siturile
Natura 2000
APM Botoşani
PM 08-03 Degradarea monumentelor arhitectonice şi istorice Consiliul Judeţean Botoşani
Consilii Locale
PM 09 – Educaţia ecologică
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
119
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 09-01 Nivel scăzut de cunoştinţe privind protecţia
mediului (legislaţie, obligaţii responsabilităţi,
drepturi)
APM Botoşani
ONG-uri
PM 09-02 Lipsa unor proiecte/programe/strategii/campanii
destinate informării şi conştientizării populaţiei cu
privire la protecţia mediului
APM Botoşani
ONG-uri
PM 10 – Turism
Cod
Problemă Problema de mediu Instituţia de monitorizare
PM 11-01 Cauze asociate instituţiilor şi autorităţilor:
administrarea necorespunzatoare a potentialului
turistic s i de agrement existent, neaplicarea
legislatiei existente, ignorarea aspectelor privind
protectia mediului
Consilii locale
CJGM Botoşani
PM 11-02 Cauze asociate populaţiei Consilii locale
CJGM Botoşani
IV.2. Raportul de evaluare a rezultatelor implementării Planului Local de Acţiune pentru Mediu al
judeţului Botoşani
Rezultatele evaluării implementării furnizează informaţii necesare în scopul fundamentării
deciziilor şi stabilirii modului de îmbunătăţire a procesului. Astfel, dacă nu se reuşeşte atingerea unei
ţinte la termenul stabilit, rezultatele evaluării pot furniza informaţii esenţiale pentru revizuirea
acţiunilor.
Raportul de evaluare va trebui să prezinte performanţele obţinute de către toate instituţiile cu
responsabilităţi în implementare. Acest sistem de raportare va trebui să reprezinte de fapt, un sistem de
evaluare calitativă şi cantitativă, pentru toate părţile responsabile, asupra modului în care fiecare dintre
acţiunile realizate ating obiectivele şi ţintele stabilite în planul de acţiune.
Aceste rapoarte specifice vor trebui elaborate într-un sistem de larg parteneriat între
organismele şi instituţiile de implementare şi cele de monitorizare: Consiliul Judeţean, Consiliile
Locale, instituţii deconcentrate, agenţi economici etc.
IV.3. Revizuirea Planului Local de Acţiune pentru Mediu al judeţului Botoşani
Pornind de la faptul că Planul Localde Acţiune pentru Mediu va fi implementat începând cu
anul 2014, revizuirea acestuia a fost stabilită pentru anul 2017.
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
120
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
121
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
122
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
123
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
124
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
125
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
- Legislatie de mediu armonizata cu legislatia
Uniunii Europene;existenţa unor strategii
si planuri de implementare a Directivelor
UE pe fiecare sector de mediu
- Implementarea unor proiecte de mediu
finantate din fonduri de pre-aderare şi post-
aderare sau din alte surse externe (PHARE
CES, ISPA, PNDR, POS Mediu, AFM, etc)
- Existenţa unor strategii de dezvoltare
locale şi judeţene
- Experienţă la nivelul judeţului în
colaborarea transfrontalieră pe planificare
strategică şi proiecte de mediu (proiecte
transfrontaliere RO-MD şi RO-UA)
- Existenţa ADI “ECOPROCES” înfiinţată
pentru gestionarea integrată a deşeurilor şi
ADI “AQUA BOTOŞANI” înfiinţată pentru
gestionarea serviciului de alimentare cu apă
şi canalizare
- Conformarea agenţilor economici cu
prevederile Directivelor UE cuprinse în
Capitolul 22 Mediu
- existenţa unei staţii de monitorizare
automată a calităţii aerului din municipiul
Botoşani;
- Calitatea corespunzătoare a aerului
ambiental
- Includerea în reţeaua ecologică europeană
NATURA 2000 a 7 zone protejate din
judeţul Botoşani
- Reactualizarea PATJ Botoşani
- Restrângerea/sistarea activităţii marilor
poluatori industriali din localităţile urbane
- Dezvoltarea unor proiecte de investiţii în
domeniul energiei regenerabile (parcuri
eoliene)
- Jud. Botoşani ocupă locul 2 în ţară ca luciu
de apă
- Exitenţa unui program anual de împădurire
şi regenerare a suprafeţelor împădurite;
- Existenţa a 4 Grupuri de Acţiune Locală
- Situarea judeţului la extremitatea estică a
României la « capăt de drum », legături
proaste cu restul ţării
- Slaba reprezentare a ONG-urilor de mediu
- Potenţialul turistic şi artistic local este slab
valorificat
- Existenţa unor zone din judeţ cu acces redus
al populatiei la sisteme centralizate de apa
si canalizare; calitatea scazută a apei
potabile furnizate catre populatie, în multe
zone din judeţ
- Functionarea necorespunzatoare a unor
statii de tratare si epurare a apelor uzate;
existenţa unor puncte de deversare directa
în emisari a apelor uzate
- Poluarea cu nitraţi şi nitriţi a pânzei
freatice din zonele rurale ale judeţului;
- Lipsa fodurilor pentru lucrări de investiţii
în domeniul gospodăririi apelor şi în
domeniul îmbunătăţirii funciare
- Capacitate slabă de cofinantare a
autorităţilor locale pentru proiecte de
mediu
- Existenţa unor suprafeţe de teren afectate
de fenomene naturale (alunecări de teren,
eroziune, etc)
- Nerespectarea legislaţiei urbanistice (PUG-
uri, PUZ-uri)
- Extinderea suprafeţelor construite în
detrimentul spaţiilor verzi
- infrastructură de transport relativ slab
dezvoltată, îndeosebi în mediul rural
- capacitate de gestionare redusă a
problemelor de mediu la nivelul comunelor;
PLANUL LOCAL DE ACTIUNE PENTRU MEDIU AL JUDETULUI BOTOSANI 2013
126
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
- Utilizarea fondurilor UE ca o contributie
importanta pentru îmbunatatirea
standardelor de mediu
- Creşterea accesului populatei si agentilor
eonomici la servicii publice de apa,
canalizare si termoficare
- Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în
scopul dezvoltării infrastructurii şi a
creşterii economice
- Existenţa programelor de finanţare în
domeniul mediului
- Extinderea reţelei de gaze naturale în judeţ
- Cooperare între autorităţi locale şi
judeţene pentru promovarea unor proiecte
integrate;
- Riscul neconformării cu cerinţele impuse de
UE
- Existenţa unor zone predispuse la inundaţii
şi alte riscuri naturale
- Creşterea traficului rutier cu consecinţe
negative asupra calităţii aerului
- Capacitatea scazuta a autoritatilor locale
de a elabora proiecte conform standardelor
europene
- Dificultati în sustinerea costurilor de
investitie a proiectelor în domeniul
infrastructurii de mediu, în special de către
comunitatile mici si medii
- Costuri ridicate pentru conformarea cu
standardele europene privind optimizarea
tehnologiilor si folosirea BAT pentru agentii
economici