-
Se realizeaza conform SR EN 12390-1 / august 2005: Incercare pe
beton intarit. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte conditii pentru
epruvete si tipare si cu modificarile aduse de SR EN 12390-1 / AC -
aprilie 2006: Incercare pe beton intarit. Partea 1: Forma,
dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si tipare
FORMA, DIMENSIUNI SI ALTE CONDITII PENTRU EPRUVETE SI TIPARE
- acest standard este unul dintr-o serie de metode de incercare
a betonului.
0. PREAMBUL
- acest standard face parte din prEN 12390 Incercare pe beton
intarit si include urmatoarele parti:
Partea 1 Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si
tipare
Partea 2 Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari
de rezistenta
Partea 3 Rezistenta la compresiune a epruvetelor
Partea 4 Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor
de incercare
Partea 5 Rezistenta la intindere prin incovoiere a
epruvetelor
Partea 6 Rezistenta la intindere prin despicare a
epruvetelor
Partea 7 Densitatea betonului intarit
Partea 8 Adancimea de patrundere a apei sub presiune
- acest standard specifica forma, dimensiunile si tolerantele
epruvetelor din beton turnate pentru incercari, sub forma de
cuburi, cilindri si prisme, si ale tiparelor necesare pentru
realizarea lor
1. DOMENIU DE APLICARE
Nota: Tolerantele specificate in standard se bazeaza pe
necesitatile incercarii rezistentei, dar pot fi aplicate
increcarilor pentru alte proprietati
- acest standard contine prin referinte datate si nedatate
prevederi din alte publicatii; aceste referinte normative sunt
citate in locurile corespunzatoare din text si publicatiile sunt
enumerate mai jos
2. REFERINTE NORMATIVE
- pentru referintele datate, modificarile sau revizuirile
ulterioare ale oricareia dintre aceste publicatii se aplica acestui
standard numai daca ele au fost incorporate prin amendament sau
revizuire
- pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a
publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentele)
3. TERMENI SI DEFINITII
-
- dimensiune nominala = descriere utilizata obisnuit a
dimensiunii epruvetei
- dimensiune desemnata = dimensiune a epruvetei, in mm,
selectata si declarata de utilizator in acest standard dintre
domeniile admise ale dimensiunilor nominale
4.1 Generalitati
4. FORMA, DIMENSIUNI SI TOLERANTELE EPRUVETELOR
- pentru fiecare forma a epruvetei, cub, cilindru si prisma,
dimensiunea de baza d trebuie sa fie aleasa astfel incat sa fie de
cel putin trei ori si jumatate din dimensiunea nominala a
agregatului betonului
4.2 Cuburi
- dimensiuni nominale
Fig. 1 Cub dimensiuni nominale
- dimensiunile desemnate nu trebuie sa fie diferite de
dimensiunile nominale
- tolerante :
Intre suprafetele turnate, tolerantele si dimensiunile desemnate
(d) trebuie sa fie mai mici de 0,5%
Intre partea superioara netezita si fundul turnat, toleranta la
dimensiunea desemnata trebuie sa fie mai mica de 1%
Toleranta la planitate a suprafetei portante potentiale trebuie
sa fie mai mica de 0,0006d, in mm (a se vedea anexa B)
Toleranta la perpendicularitate pe partile laterale ale cubului,
fata de baza, conform turnarii, trebuie sa fie mai mica de 0,5
mm.
4.3 Cilindri
-
- dimensiuni nominale
Fig. 2 Cilindru dimensiuni nominale
- dimensiunile desemnate pot fi selectate in limita de 10% din
dimensiunile nominale
- tolerante:
Toleranta diametrului desemnat (d) este 0,5% Toleranta la
planitate a suprafetelor portante este 0,0006d, in mm (a se vedea
anexa B) Toleranta la perpendicularitate a partilor laterale, fata
de fetele terminale, este de 0,5 mm. Toleranta inaltimii (2d) este
5% Pentru epruvetele utilizate pentru incercarea la tractiune prin
despicare, toleranta liniaritatii pe
linia generatoare a cilindrului este 0,2 mm.
4.4 Prisme
- dimensiuni nominale:
-
Fig. 3 Prisme dimensiuni nominale
- dimensiunile desemnate nu trebuie sa fie diferite de
dimensiunile nominale
- tolerante:
Intre suprafetele turnate, toleranta pentru dimensiunea
desemnata (d) este 0,5% Intre fata superioara netezita cu mistria
si fata inferioara turnata, toleranta pentru dimensiunea
desemnata este de 1% Toleranta la perpendicularitatea fetelor
laterale ale prismei, fata de baza de turnare, este de 0,5
mm. Toleranta la liniaritate a suprafetei aflate in contact cu
rolele la incercarea pentru rezistenta la
intindere prin incovoiere este 0,2 mm Pentru epruvetele
utilizate pentru incercarea la tractiune prin despicare, toleranta
liniaritatii pe
linia generatoare a cilindrului este 0,2 mm.
4.5 Masurarea dimensiunilor si forma epruvetelor
- in afara epruvetelor care au documente ca s-au realizat in
tipare calibrate, acestea trebuie sa se masoare conform 4.2, 4.3
sau 4.4 dupa caz
Nota: Se pot realiza calibrele trece nu trece pentru verificarea
dimensiunilor
- pentru epruvetele realizate in tipare calibrate se verifica
doar respectarea tolerantelor
Nota: Ghiduri pentru masurarea planeitatii suprafetelor portante
sunt prezentate in anexa B.
5.1 Generalitati
5. TIPARE
- tiparele trebuie sa fie impermeabile la apa si
neabsorbante
- tiparele, altele decat cele in concordanta cu 5.2, se pot face
din orice material adecvat pentru producerea epruvetelor de
beton
Nota: Imbinarile tiparelor se pot acoperi cu ceara, ulei sau
unsoare pentru a obtine impermeabilitate la apa
5.2 Tipare calibrate
- tiparele calibrate trebuie sa fie de otel sau fonta, care
trebuie sa fie materiale de referinta
- toate piesele tiparelor trebuie sa fie suficient de robuste
pentru a preintampina deformarea unui ansamblu in utilizare
- componentele tiparului, cu posibila exceptie a placii de baza,
trebuie sa aiba marcaje de identificare
- tipare calibrate pentru epruvete cubice:
Tiparele trebuie sa fie corespunzatoare pentru realizarea
epruvetelor conform cerintelor de la 4.2
-
Toleranta dimensiunii desemnate (d) a unui tipar asamblat este
de 0,25% Toleranta la planitate a celor patru fete laterale ale
tiparului trebuie sa fie 0,0003d, pentru
tiparele noi, si de 0,0005d pentru tiparele in utilizare
Toleranta la planitate a suprafetei superioare si a bazei tiparului
trebuie sa fie de 0,0006d pentru
tiparele noi si 0,0010d pentru tipare in utilizare Toleranta la
perpendicularitate a fetelor laterale ale tiparului fata de partile
laterale adiacente
bazei trebuie sa fie 0,5 mm
Nota: Daca este necesar toleranta la planitate se poate masura
cu tiparul demontat (a se vedea anexa B)
- tipare calibrate pentru epruvete cilindrice:
Tiparele trebuie sa fie corespunzatoare pentru realizarea
epruvetelor conform 4.3 Toleranta diametrului desemnat (d) si
inaltimea desemnata (2d) este 0,25% Toleranta la planitate a bazei
tiparului trebuie sa fie 0,0003d, pentru tiparele noi si de
0,0005d
pentru tiparele in utilizare Toleranta la perpendicularitate a
partilor laterale ale tiparului fata de baza este de 0,5 mm
Nota: Daca este necesar toleranta la planitate se poate masura
cu tiparul demontat (a se vedea anexa B)
- tipare calibrate pentru epruvete prismatice:
Tiparele trebuie sa fie corespunzatoare pentru realizarea
epruvetelor conform 4.4 Toleranta la grosimea si latimea desemnata
(d) a unui tipar asamblat este de 0,25% Toleranta la planitate a
suprafetelor interioare trebuie sa fie 0,0010d, pentru tiparele noi
si de
0,0020d pentru tiparele in utilizare Toleranta la planitate a
suprafetei superioare si a placilor de baza ale tiparelor trebuie
sa fie de
0,002d pentru tiparele noi si 0,004d pentru tipare in utilizare
Pentru suprafetele tiparelor care depasesc dimensiunile de 150 mm,
toleranta la planitate trebuie
sa se aplice la orice lungime de 150 mm Toleranta la
perpendicularitate a fetelor laterale ale tiparului fata de baza
este de 0,5 mm
Nota: Daca este necesar toleranta la planitate se poate masura
cu tiparul demontat (a se vedea anexa B)
PREVEDERI ANEXA A (INFORMATIVA)
Aplicarea ISO 1101 epruvetelor de beton si tiparelor
- ISO 1101 descrie tolerantele geometrice ale desenelor iar
figurile de mai jos prezinta aplicatii specifice ale standardului
la masurarea epruvetelor de beton si tiparelor
A1. Planitate
-
Fig. A1 - Masurarea planitatii
Legenda:
1 toleranta la planitate
2 suprafata la care se aplica toleranta la planitate
A2. Perpendicularitate
Fig. A2. Masurarea perpendicularitatii
Legenda:
1 toleranta la perpendicularitate
2 suprafata la care se aplica toleranta la
perpendicularitate
3 suprafata adiacenta ca suprafata de referinta
A3. Liniaritate
Fig. A3. Masurarea liniaritatii
Legenda:
-
1 toleranta la liniaritate pe suprafata portanta
2 suprafata la care se aplica toleranta la liniaritate
PREVEDERI ANEXA B (INFORMATIVA)
Evaluarea planitatii epruvetelor si tiparelor
- pentru scopul acestui standard european, planitatea se poate
evalua prin masurarea liniaritatii in patru pozitii, precum se
prezinta in figura de mai jos, pentru suprafete circulare si
rectangulare:
Fig. B1. Proba de masurare a panitatii suprafetelor circulare
sau rectilinii
- toleranta la liniaritate trebuie sa fie egala cu cea a
planitati specificate la 4.2, 4.3 sau 4.4 ca adecvate pentru
epruvete si la 5.2.4, 5.2.5 si 5.2.6. pentru tipare
Nota:
Un echer de otel cu sectiune rectangulara si calibre cu lame
avand grosimea de la 0,03 mm pana la 1 mm sunt considerate adecvate
pentru aceasta masurare
-
METODE DISTRUCTIVE DE INCERCARE A BETONULUI
Se realizeaza conform SR EN 12390-2 / decembrie 2009: Incercare
pe beton intarit. Partea 2: Pregatirea si pastrarea epruvetelor
pentru incercari de rezistenta.
PREGATIREA SI PASTRAREA EPRUVETELOR PENTRU INCERCARI DE
REZISTENTA
- acest standard este unul dintr-o serie de metode de incercare
a betonului.
0. PREAMBUL
- acest standard face parte din prEN 12390 Incercare pe beton
intarit si include urmatoarele parti:
Partea 1 Forma, dimensiuni si alte conditii pentru epruvete si
tipare
Partea 2 Pregatirea si conservarea epruvetelor pentru incercari
de rezistenta
Partea 3 Rezistenta la compresiune a epruvetelor
Partea 4 Rezistenta la compresiune. Caracteristicile masinilor
de incercare
Partea 5 Rezistenta la intindere prin incovoiere a
epruvetelor
Partea 6 Rezistenta la intindere prin despicare a
epruvetelor
Partea 7 Densitatea betonului intarit
Partea 8 Adancimea de patrundere a apei sub presiune
- este recunoscuta ca o buna practica includerea masurarii
densitatii inaintea determinarii rezistentei la compresiune
- compactarea epruvetelor in tipare utilizand compactare
manuala, masa vibratoare sau vibratorul intern sunt acceptate ca
echivalente
- pastrarea epruvetelor intr-o incinta inchisa cu umiditate
reglementata este recunoscuta ca fiind echivalenta cu pastrarea in
apa
Atentionare:
Atunci cand se amesteca cimentul cu apa se elibereaza alcalii.
Se iau precautii pentru a se evita patrunderea cimentului uscat in
ochi, gura si nas, in timpul amestecarii betonului. Se previne
contactul pielii cu cimentul umed sau cu betonul, purtand
echipament de protectie corespunzator. Daca cimentul sau betonul
intra in ochi, se spala imediat cu apa curata din abundenta si se
merge la medic fara intarziere. Se spala imediat betonul umed de pe
piele.
1. DOMENIU DE APLICARE
-
- acest standard specifica metodele pentru pregatirea si
pastrarea epruvetelor pentru incercarile de rezistenta
- acest standard se refera la pregatirea si umplerea tiparelor,
compactarea betonului, nivelarea suprafetei, pastrarea si
transportul epruvetelor de incercat.
- pentru referintele datate se aplica acestui standard numai
editia citata
2. REFERINTE NORMATIVE
- pentru referintele nedatate se aplica ultima editie a
publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentele)
EN 12350 1 Testing fresh concrete Part 1 Sampling
EN 12390 1 Testing hardened concrete - Part 1: Shape, dimensions
and other requirements for specimens and moulds
3.1 Tipare
3. APARATURA
- conform EN 12390 - 1
3.2 Rama de umplere (optional)
Nota: umplerea tiparelor poate fi simplificata utilizand o rama
de umplere potrivita etans pe tipar
3.3 Mijloace de compactare a betonului (unul din
urmatoarele):
- un vibrator intern (poker) cu o frecventa minima de 120 Hz
(7200 cicluri pe minut - rot/min),, diametrul vibratorului intern
nu trebuie sa depaseasca un sfert din cea mai mica dimensiune a
epruvetei de incercat
- masa vibratoare cu o frecventa minima de 40 Hz (2400 de rot /
min)
- tija de compactare cu sectiune transversala circulara,
confectionata din otel, avand un diametru de aproximativ 16 mm,
lungime de aproximativ 600 mm si cu capetele rotunjite
- bara de compactare dreapta, confectionata din otel, cu o
sectiune transversala de aproximativ 25 mm x 25 mm si lungime de
aproximativ 380 mm
3.4 Canciog cu latimea de 100mm
3.5 Mistrie de otel sau rigla metalica
3.6 Vas de amestecare
- o tava plana, de constructie rigida si realizata din material
neabsorbant, care nu poate fi atacat de pasta de ciment
-
- acesta trebuie sa fie de dimensiuni adecvate astfel incat
betonul sa poata fi reamestecat bine, utilizand lopata cu capat
patrat
3.7 lopata cu capat patrat
Nota: Capatul patrat asigura amestecarea corecta a materialului
in vasul de reamestecare
3.8 Decofrant nereactiv
3.9 Ciocan cu fata moale
- trebuie realizata conform EN 12350 1
4. ESANTIONARE
- proba trebuie sa fie reamestecata, utilizand vasul de
reamestecare si lopata cu capatul patrat, inaintea umplerii
tiparelor
5.1 Pregatirea si umplerea tiparelor
5. MOD DE LUCRU
- daca este necesar, inainte de umplerea tiparului, suprafata
interioara a acestuia se acopera cu o pelicula subtire dintr-un
material de decofrare nereactiv pentru a preveni lipirea betonului
de tipar
- in functie de consistenta betonului si de metoda de
compactare, tiparele trebuie sa fie umplute in unul sau mai multe
straturi pentru a ajunge la o compactare completa
- in cazul betonului autocompactant, tiparul trebuie sa fie
umplut printr-o singura operatie si in timpul umplerii sau dupa
umplere nu trebuie sa fie aplicata nici o compactare mecanica
- daca se utilizeaza o rama de umplere, cantitatea de beton
utilizata pentru a umple tiparul trebuie sa fie astfel incat un
strat de beton sa ramana pe rama de umplere dupa compactare;
grosimea acestui strat trebuie sa fie de la 10% pana la 20% din
inaltimea epruvetei de incercat
5.2 Compactarea betonului
5.2.1 Generalitati
- betonul trebuie sa fie compactat imediat dupa punerea in
tipar, astfel incat sa se produca compactarea completa a betonului
fara segregare excesiva si fara separare de lapte de ciment
Nota:
1. compactarea completa se atinge utilizand vibrarea mecanica,
cand nu mai apar bule de aer pe suprafata betonului si suprafata
devine relativ neteda cu un aspect glazurat, fara segregare
excesiva
-
2. indrumari suplimentare asupra metodelor de compactare pentru
betoane avand consistente diferite sau turnate in tipare de marimi
diferite, pot fi prezentate in anexa nationala
5.2.2 Vibrare mecanica
5.2.2.1 Compactare cu vibrator intern
- vibrarea se aplica pe o durata minima necesara pentru a atinge
compactarea completa a betonului; se adauga vibrarea prelungita
care poate produce pierderea aerului antrenat
Nota:
1. Trebuie sa se aiba grija sa nu se deterioreze tiparul;
vibratorul trebuie sa fie vertical si sa nu se permita atingerea
partii inferioare sau a peretilor tiparului; se recomanda
utilizarea ramei de umplere
2. Incercarile de laborator au aratat ca cea mai mare atentie
trebuie acordata pierderii de aer antrenat atunci cand se
utilizeaza un vibrator intern
5.2.2.2 Compactare cu masa vibratoare
- vibrarea se aplica pe o durata minima necesara pentru a atinge
compactarea completa a betonului; tiparul trebuie sa fie atasat, de
preferinta, sau prins ferm de masa; se evita vibrarea prelungita
care poate produce pierderea aerului antrenat
5.2.3 Compactare manuala cu tija sau cu bara
- lovitura tijei sau a barei de compactare se distribuie intr-un
mod uniform pe sectiunea transversala a tiparului
- se asigura ca tija sau bara de compactare sa nu atinga fundul
paharului, atunci cand se compacteaza primul strat, si sa nu
patrunda semnificativ intr-un strat anterior
- se supune betonul la un numar suficient de lovituri pe strat,
de obicei 25, pentru un beton de consistenta echivalenta cu clasa
de tasare S1 si S2, in scopul de a evita pungile de aer incorporat,
dar nu pe cel antrenat
- dupa compactarea fiecarui strat, se netezesc usor marginile
tiparului, cu un ciocan pana cand inceteaza sa apara bulele mari de
aer pe suprafata si sunt inlaturate adanciturile lasate de tija sau
bara de compactare
5.3 Nivelarea suprafetei
- daca se utilizeaza o rama de umplere, aceasta se scoate
imediat dupa terminarea compactarii
- se indeparteaza excesul de beton de deasupra marginii
superioare a tiparului, utilizand o mistrie de otel sau o rigla
metalica si se netezeste suprafata cu grija
5.4 Marcare
-
- epruvetele de incercat trebuie sa fie marcate clar si vizibil
fara a le deteriora
- trebuie sa se pastreze inregistrari pentru a asigura
trasabilitatea epruvetei de la luarea probelor pana la
incercare
5.5 Pastrarea epruvetelor de incercat
- se lasa epruvetele de incercat in tipar cel putin 16 h, dar nu
mai mult de 3 zile, protejate impotriva socului, vibratiei si
deshidratarii, la o temperatura de (20 5)C (sau de (25 5)C in
climat cald)
- dupa scoaterea din tipar se pastreaza epruveta pana la
inceperea incercarii, in apa la temperatura de (20 2)C sau intr-o
camera la (20 2)C si umiditate relativa 95%.
Nota:
1. In caz de litigiu, pastrarea in apa trebuie sa fie metoda de
referinta
2. Mentinerea si masurarea umiditatii ridicate de peste 95% la
(20 2)C nu este simpla.Trebuie sa se realizeze verificari
sistematice pentru ca suprafata epruvetei, in incinta, sa fie
continuu umeda.
5.6 Transportul epruvetelor de incercat
- se evita pierderea de umiditate si abaterile de la temperatura
ceruta, in toate etapele transportului prin, de exemplu, ambalarea
epruvetelor intarite in nisip umed sau rumegus umed sau carpe
umede, ori in pungi de material plastic etanse care contin apa.
- raportul de incercare trebuie sa cuprinda:
6. RAPORT DE INCERCARE
identificarea probei de incercat; data si timpul de pregatire a
epruvetelor; metoda de compactare a betonului in tipar si numarul
de lovituri, in cazul compactarii manuale; detalii privind
depozitarea epruvetelor inainte de decofrare, inclusiv durata si
conditii; metoda de tratare a epruvetei dupa decofrare, in timpul
transportului, (daca este cazul), cu
indicarea domeniului de temperatura si al duratei de pastrare;
orice abatere de la metoda standardizata de pregatire si tratare a
epruvetei (epruvetelor); o declaratie data de personalul tehnic
responsabil ca epruvetele au fost preparate in conformitate
cu acest standard, exceptand cele notate la punctul anterior
- raportul mai poate include:
temperatura de reamestecare a betonului; starea epruvetei la
receptie, pentru tratament (daca este cazul).
test 5test 6
