Nrumăr special - iulie 2012 -

Fondatorul

SOCIETATEI DORNA

TISMANA

- 1908 -

EDIŢIE SPECIALĂ în cadrul proiectului"Pentru Tineri prin Tineri"

Proiect finanţat de către Autoritatea Naţionalăpentru Sport şi Tineret prin

Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Gorj

O revistă a debutului în creaţia literară gorjeană

De retinut !

Noua revistă literară"Pentru Tineri prin

Tineri", publică creaţiiliterare ale tinerilorcare

s-au remarcat prin talentliterar în cadrul

instituţional din care facparte. O tipărim cu

gândul că debuturileacesor tineri nu se vor

opri la nivelul instituţiilordin care fac parte ci

activitatea lor literară vafi dusă mai departe !

Parteneri: Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Gorj ,A.S.T. Tismana, Asociaţia Liberă Iniţiativă şi

Antreprenoriat Tismana A.L.I.A.T, Asociaţia Regionalăpentru Dezvoltare Durabilă, Grupul Şcolar Industrial

Tismana

Design:Pertener A.S.T.

Semãnãtorul Tismana

Asociaţia “Dorna Tismana”Direcţia Judeţeană pentru

Sport şi Tineret Gorj

ANTONIO TOMONIUPRESEDINTE ASOCIATIA

DORNA TISMANA

TISMANAA.D.T.

- 2011 -

Asociatia ‘ Dorna Tismana ’ A .D.T.. in parteneriat cu :

FUNDATIA JUDETEANA PENTRU TINERET GORJ

si organizatiile membre:

Asociatia “Semanatorul Tismana” – A.S.T.

Asociatia Regionala pentru Dezvoltare Durabila – A.R.D.D.

Asociatia Libera Initiativa si Antreprenoriat Tismana - A.L.I.A.T.

Impreuna cu

Grupul Scolar Industrial Tismana

Au derulat in perioada iunie – septembrie 2012 proiectul ‚Pentru Tineri prin Tineri’finantat de catre Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret - ANST prin DirectiaJudeteana pentru Sport si Tineret Gorj – DJST Gorj.

Principalul scop al proiectului ‚Pentru Tineri prin Tineri’ a constat în realizareapublicatiei cultural-literare ‚Pentru Tineri prin Tineri’ cu ajutorul careia tineretulva fi preocupat de un demers cultural - literar cu implicatii sociale, provocanddezbateri prin întruniri organizate si prin presa asupra aspectelor fierbinti de aziale societatii romanesti.

PROIECTUL ‚Pentru Tineri prin Tineri’  in RETEAUA INTERNET LINK- uri

BLOGUL oficial al proiectului http://tineritismana.blogspot.com/

RETELE SOCIALE

Grupul pe FACEBOOK

https://www.facebook.com/groups/pentrutineri/

PAGINA FACEBOOK https://www.facebook.com/PentruTineriPrinTineri

PROIECTUL Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012

ISSN 2286 – 0630

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Cuvânt de început

Un cuvânt de început,pentru a percepe energia,

optimismul, reacţia, luminaşi echilibrul unui start în

lumea aceasta ...

Tineretul:un verde crud

Verdele crud este formulaprin care întreaga naturăvegetală renaşte printr-oinfuzie puternică de germeneîncărcat de substanţă şiviaţă, explodând şi iradiindintensitate şi lumină.

Încărcătura de energie şiviaţă are un impact pozitivasupra tuturor formelor devieţuire racordate la pulsulşi energia naturii verzi.

Lumina verdelui crud şia verdelui în general pătrundeca efect şi prin semnificaţiaculorii , prin ceea cetransmite pe cale vizuală şiinduce mental stare deechilibru şi de optimism.

Când această reflectareşi inducere de stare a naturiiverzi asupra oamenilor esteaccesibilă pe un anumit terende percepţie şi reacţie, poatedetermina un răspunsasemănător şi în structura şimanifestarea acestora.

Datorita acesteiinterdependenţe, oameniiracordaţi la această formăde energie verde sunt maitonici şi mai echilibraţi.

Se produce un circuitcontinuu şi un transferpermanent de aceasta formade energie şi tonalitateînaltă şi echilibrată.

Pagina 2

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - DEMARAJ

Aşa am început:

Imagini de la reuniuneaprivind lansarea proiectului

Alexandru Vlahuţă:Admiraţia  este  una  din  formele  bunătăţii  şisimpatiei omeneşti. Cea mai aleasă poate, fiindcea mai fecundă. Vai de tinereţea care nu ştie săadmire. Din sufletul ei avar, uscat ca piatra, nuva răsări nimic.

Pagina 3

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Presă şi poezie

Pagina 4

Anca Cojocaru

*Infinit brâncuşian

În ritmul clipelor jucate, Pe degete de geniu cald În ochii tăi de diamante Azi lacrimi agere se scald…

Alunecă pe dealuri calde Ce sâni sculptează în amurg Şi stele parcă de smaralde Pe cerul inimii se scurg...

Eu îţi sărut pe frunte vremea Şi-n tălpi distanţa dintre noi Pe care paşii-ţi şi durerea S-au întărit prin amândoi.

Îţi strălucesc prin orizonturi De cristaline dilatate Amor de apă şi de poduri Şi pasarele corelate.

Te-mbrăţisez în glasul vesel Ce ne-nconjoară înţelesuri Comunicând ca un inel Şi sculptând iubirea-n versuri.

Mă simt rostită de Brâncuşi Pe infinitul de lumină Şi inima-mi deschide uşi, De lemn ce nu ştie rugină.

Cu el m-aş saluta pe stele Acolo unde arta strigă Şi unde gândurile mele Se nasc din vers şi-n lume pică.

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Şcoala noastră

Pagina 5

Încă de la înfiinţare şcolile au avut, în comunitatea sătească, rolul de a promova nu numai ştiinţa de carte cişi cultura, valorile morale si naţionale.învăţătorul şi preotul erau întâii gospodari din sat, dar şi întâii vectori decultură, farul spre care privea întreaga comunitate.

Aşa cum o arată şi înscrisurile din Registrul de inspecţii al Şcolii din Tismana, aici se ţineau şi şedinţeleCercului Cultural, care erau urmate de serbări unde elevii şcolii erau acompaniaţi de lăutarii din sat.

Tismana devenită, de-a lungul secolelor, vatră străveche de cultură s-a afirmat şi prin folclorul local. De aiciau cules nestemate ale cântecului popular şi le-au dat spre bucu­rie publicului din ţară şi din străinătate, inegalabilele

„ Marii” : Măria Tănase, Măria Lătâreţu, Măria Ciobanu dar şi mai tinerele lor urmaşe; Polina Manoilă, Măria Apostolsau Emilia Bubulac. Aceste melodii şi textele lor au purtat pe meleaguri româneşti şi străine numele localităţiinoastre.

Tradiţiile care însoţesc evenimentele cruciale ale exis­tenţei umane: naşterea, botezul, nunta, înmormântareasunt liantul între cultura precreştină şi tradiţiile moştenite de la strămoşii noştri, geto-dacii şi romanii, şi învăţăturilecreştine venite la noi odată cu Apostolul Andrei. Ele reprezintă osatu­ra spiritului românesc, a fiinţei noastrenaţionale. În epoca globalizării şi a integrării în Uniunea Europeană păstrarea tradiţiilor înseamnă păstrarea identităţiinaţionale.

Şcoala ca instituţie are ca misiune educarea şi instruirea elevilor dar si promovarea valorilor culturalenaţionale. Componentă a educaţiei estetice si a educaţiei orale, educaţia artistică şi educaţia patriotică se regăseşteîn programele şcolare, dar modul de realizare revine şcolii prin dascălii săi: educatoarele, învăţătorii şi profesoriidiriginţi, precum şi profesorii de muzică, limba română sau istorie. Dar timpul efectiv alocat pentru educaţiaartistică şi patriotică este insuficient: o oră de dirigenţie pe semestru, o oră de muzică pe săptămână şi ocazionalcâteva minute în celelalte ore de limba română, istorie, etc.

Din toate aceste motive în anul 2000 am început o colaborare, care s-a dovedit avantajoasă atât pentru noicât şi pentru partenerii noştri, un parteneriat cu Scoală Populară de Arte din Tîrgu-Jiu.

O delegaţie a Şcolii Populare de Arte din Tîrgu-Jiu venea la Grupul Şcolar Tismana să propună elevilorcursuri de vioară, chitară, acordeon, canto popular sau de ţesut covoare, cusături populare sau tâmplărie.Conducerea Grupului Şcolar Industrial Tismana a socotit această ofertă ca un prilej de a promova folclorul şitradiţiile locale, de a reînvia tradiţia lăutarilor tismăneni ai căror urmaşi, nepoţi, strănepoţi erau elevii şcolii.

Începutul a fost dificil, elevii şi părinţii erau neîncrezători, dar doi oameni inimoşi, ale căror rădăcini segăsesc aici, la Tismana, au avut curajul să viseze şi forţa de a porni de la zero in condiţii precare acest proiectşi astfel se puneau bazele unui parteneriat de succes între Grupul Şcolar Industrial Tismana şi Şcoala Popularăde Arte Tîrgu-Jiu.

Pas cu pas,solfegiu cu solfegiu, acord după acord, vocalize după vocalize s-au conturat cele două formaţii:grupul vocal-instrumental şi ansamblul de datini şi obiceiuri. Şi pentru că toate trebuie să poarte un nume şi celedouă s-au numit Mugur de castan” şi „ Tisa” .

După primele spectacole în care spectatorii, părinţi, colegi şi profesori, au primit cu îngăduinţă strădaniilemicilor artişti şi a instructorilor mai emoţionaţi ca elevii lor, iată şi primele participări la festivaluri încununate dediplome şi premii. Au urmat apoi apatiţii la televiziuni, în emisiuni de folclor, înregistrări şi participări la spectacolenu numai în judeţ ci şi la Bucureşti, Constanţa sau Tîrgu-Jiu.

Dar dacă am pune într-o balanţă toate aceste succese, pe celălalt taler s-ar afla promovarea folclorului,educaţia artistică şi mai ales dragostea pentru costumul popular autentic, pentru tradiţiile locale, pentru cânteculgorjenesc pe care cei doi instructori le-au transmis odată cu măiestria de a mânui viorile şi chitarele şi de acânta.

Pentru a completa acest proces de reînviere a dragostei pentru folclor pentru tradiţiile locale în sufletelemicuţe şi care se deschid la comorile folclorului local precum o floare la căldura soarelui, s-a ivit şi o a treiaformaţie, de dansuri populare gorjeneşti „ Muguraşul. Toate aceste eforturi au născut o puternică emulaţie şiastăzi începând cu piticii de la grădiniţă toţi elevii sunt atraşi şi doresc să facă parte din cele trei formaţii.

O altă cale de promovare a valorilor autentice ale folclorului local este şi introducerea în Planul cadra alclaselor a unor discipline opţionale precum „ Cântaţi cu noi, „ Jocuri muzicale, „ Obiceiuri populare” care s-au regăsitîn Planurile cadru ale claselor primare şi gimnaziale de la şcoala noastră propuse de doamnele învăţătoare sau dedomnul profesor Sorin Bivolaru.

Activităţile extraşcolare sunt un prilej şi o cale sigură şi eficientă de a promova folclorul local, de a trezisimţul artistic şi sentimentul mândriei locale şi naţionale. Îmbrăcaţi în frumoasele costume gorjeneşti sau celeungureneşti elevii evoluează în faţa publicului format din colegi şi părinţi la toate serbările ce însoţesc evenimenteimportante din viaţa şcolii şi a agendei culturale: la 1 Decembrie, la Ziua eroilor, la 1 Martie, la liunie sau la 15August sunt scoase la lumină mândrele costume gorjeneşti, uneori purtate şi de părinţi sau bunici. Astfel încă dela grădiniţă, elevii antrenaţi în activităţi culturale vor îndrăgi şi vor învăţa să preţuiască valorile.

Profesor Mihaela Lupu

ROLUL ŞCOLII IN PROMOVAREA TRADIŢIILOR LOCALE

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Despre ţesături

Pagina 6

PĂSTRAREA TRADIŢIILOR POPULARE - TESATURI

Intre creaţiile importante ale artei populare, ţesătu­rile ocupa un loc important, de frunte prindiversitatea, originalitatea si deosebita lor valoare decorativa consti­tuind un domeniu in care seîmbina ingenios culorile cu motivele ornamentale, făcând loc fanteziei, gustului artistic, indemanarii,tehnicii si spiritului artistic de creatie. In vederea păstrării tradiţiilor creaţiilor populare care constituieo datorie patriotica se pot organiza activităţi prin care urmărim: formarea deprinderilor manuale siformarea gustului estetic, capacitatea de a vedea frumuseţile naturii si menţinerea tradiţiilor aartei populare in care sa se realizeze obiecte cu incarcatura estetica bogata.Nelipsite din gospodăria ţărăneasca, ţesăturile împlinesc, in marea lor majoritate, pe langa funcţiautilitara, pentru care au fost create, si o funcţie demonstrativa aceea manifestata cu prilejul diferitelorocazii:Privite in ansamblu, ţesăturile, in general au o ar­monie calda a tonurilor. Tonurile calde caredomina compoziţiile, alături de cele reci, cu armonii puţin contrastante ( brunul se alătura olivului,olivul ocrului, cerul unui albastru gri) redau si accentuează firelor de lâna strălucirea lor.Culorile extrase din coloranţi vegetali, folosite la tasaturi, dau o deosebita strălucire si uşurinţa incompunerea cromaticii, deoarece ele au in esenţa tonurilor o legătura lăuntrica si o armonienaturala specifica tonurilor din natura, armonie de o fireasca perfecţi­une, fara distante a’ a cumeste in natura negrul pământului cu verdele ierbii, cu florile oricât de variate ar fi, din punct devedere cromatic dau o armonie perfecta. La fel si tonurile obi’ nuite din coloranţi vegetali conferăobiectelor realizate de mana omului acea frumuseţe de un farmec deosebit. Acest fapt reflectapriceperea omului care ştie sa vadă frumuseţile naturii, sa le insuseasca, sa le spună, sa lefolosească spre mulţumirea si încântarea sufletului sau si a se­menilor săi. Ţesăturile de lâna,realizate pana in zilele noastre culorile in aceleaşi tonuri vii si proaspete ca la început, deşivechimea lor este mare.

Vopsitul cu coloranţi ve­getali se poate face din plante in combinaţie cu apa si cu adausurilene­cesare pentru fixarea culorii. Culorile albastru si bleumarin , de exemplu, cu toate nuanţele seobţin din boabe de soc, culoarea roşie se obţine de scoarţa de mar pădureţ, fructe de catine,cafeniu închis se obţine din scoarţa de nuc si coji verzi ale nucilor coapte, nuanţe de bej, se obţindin coji de nuci uscate, nuanţe de muştar pana la portocaliu se obţine din coji uscate de ceapa,culoarea verde se obţine din frunze de nuc, nuanţe de galben se obţine din lujer de pojarnita, floride păpădie, flori de tei, flori de muşeţel. Culoarea neagra se obţine din frunza si coaja de arintratata cu calaican.lata un procedeu pentru vopsirea firelor de lâna si ob­ţinerea unor culori :Se pune la fiert 1 kg de boabe de soc, intr-un vas de aproximativ 20 1, după fierbere se strecoarăboabele de soc si se pune din nou la fiert soluţia cea. 10 minute. Când soluţia colorata este foartefierbinte se introduc sculurile de lâna care înainte de vopsi­re s-au spălat bine, se limpe­zesc incâteva ape si apoi se introduc in vasul pentru vop­sit, cufundând, din când in când cu o lopaticade lemn, pana ce firele sunt colorate, ( după preferinţa) , după care se pune un pumn de sare,ca-mordant ( fixator de culoare.Apoi ,se ia vasul de pe foc si se acoperă lasanduse a’ a pana se răceşte lichidul, aptoximativ

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Despre ţesături

Pagina 7

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Studenţie

Pagina 8

În ultimii ani, studenţii români au urmatexemplul celor occidentali şi au început săparticipe în număr din ce în ce mai mare laprograme de genul Work and Travel care le per-mit să studieze, să călătorească şi să munceascăîn străinătate. Cei mai mulţi dintre cei care trăiesco astfel de experienţă o descriu ca fi inddeschizătoare de noi orizonturi şi mai ales o lecţiede viaţă. Un student care decide să candideze laprogramul Work and Travel trebuie să întruneascămai multe condiţii: să fie student la cursuri la zi, lao facultate de stat sau, în cazul uneia particulare,aceasta să fie acreditată, să aibă media generalăpeste 7 (se pare că această condiţie a fostscoasă), să cunoască limba engleză (sau a ţăriiunde decide să plece), să aibă vârsta cuprinsăîntre 18 şi 28 de ani şi să fie dispus să lucreze înindustria turismului şi a serviciilor. Partea cea maifrumoasă şi pe care aproape toţi studenţii oaşteaptă este la finalul programului când le mai

rămân cam douăsăptămâni libere, dupăce termină contractulcu angajatorul, timp încare pot vizita ţararespectivă.

In vara anului2011 am fost inscrisasi eu intr-un astfel deprogram, in orasulPhiladelphia, ocupandpostul de “food-runner”intr-un bar-restaurantaglomerat, unde crabulera preparatul specific.Este o ţară foarteliberă în ceea ce

priveşte constrângerile sociale, cel puţin încomparaţie cu România.

Diversitatea culturală e remarcabilă,întâlneşti acolo oameni din toate colţurile lumii.

Cheltuielile totale s-au ridicat la 2500 $.Precizez încă o dată, e vorba de cazul meu, sepoate plăti şi mai puţin, dacă aveţi noroc de oagenţie profesionistă, care nu percepecomisioane pentru orice. Ni se retrăgeau dinsalariu aproximativ 180$/luna, bani reprezentândtaxe percepute de Guvernul american, bani pecare nici până în prezent nu i-am recuperat, deşiîn luna decembrie a anului precedent am semnatun contract care asigura înapoierea banilor îndecurs de 8 săptămâni. În general, americanii pecare i-am cunoscut în restaurant  şi lucrau peaceeaşi poziţie ca mine erau foarte leneşi. Leplăcea să ne privească pe noi românii cummuncim probabil ( menţionez că eram 8 româniîn acelaşi restaurant). Deşi nu ştiau foarte multedespre România, erau curioşi şi puneau multeîntrebări, vrând să afle de unde vine persoana cucare stăteau de vorbă. Sfatul meu pentru cei caretrec prin această experienţă e să plece împreunăcu un prieten(ă). E mult mai uşor, mai ales la oprimă plecare aşa de departe de casă, să ştii căai aproape o persoană pe care te poţi baza.

Am vizitat New York, Washington, AtlanticCity şi New Jersey. Experienţa asta, în afară deaspectele profesionale şi legate de voiaj m-aschimbat, mi-am dat seama că nu toată lumeaare intenţii bune, că atunci când eşti singur într-oţară străină, departe de casă, trebuie să ai grijăîn cine ai încredere. Am văzut cu ochii mei căamericanii sunt simpli oameni, ca noi, şi căAmerica de la televizor este foarte diferită deAmerica văzută live acolo…. am realizat şi cât denorocoasă sunt să am familia pe care o am, într-un cuvânt, m-a maturizat mult experienţa asta.M-a învăţat să preţuiesc lucrurile cu adevăratimportante.

Roxana Neamţu:

WORK AND TRAVEL – ÎNDEPLINIREAUNUI VIS DIN COPILĂRIE?

Pagina 9

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Atelier de creaţie

Pagina 10

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Atelier de creaţie

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Şcoala noastră

Pagina 11

Grupul Şcolar Industrial Tismana se gă-seşte amplasat pe şoseaua PECO-mănăstire la distanţa de 500m de centruloraşului, lângă Cooperativa Arta Casnică -Tismana.

Prima şcoală publică a fost înfiinţată înTismana, în timpul reformelor lui Cuza, pe la1864.

Dar primele înscrisuri despre şcoala dinTismana datează din 1893, când, pe 13 de-cembrie, revizorul şcolar nota în “Registrulşcoalelor din Gorjiu”, că starea localului este“modestă”, fiind construit din bârne, avândspaţiu insuficient, precum şi condiţii impropriide igiena (ferestrele nu permiteau aerisireaiar apa de băut se ţinea afară într-o « vadră»).

De atunci şi până în zilele noastre, şcoaladin Tismana s-a dezvoltat continuu, ajungândla ceea ce este azi prin efortul şi dăruirea mai multorgeneraţii de dascăli, mulţi dintre ei fii ai satului şi eleviai şcolii sau fii ai dascălilor, oameni care au contribuitprin inteligenţa , talentul şi tactul pedagogic la educareaa zeci şi zeci de generaţii de elevi, ba chiar au sprijinitmaterial şcoala.

Pe lângă Şcoala din Tismana, cum găsim o altănotă în registrul de inspecţii, exista o bibliotecăpopulară, « formată de domnul George Sfetea, în anul1920, numărând peste 1000 de exemplare » şi obibliotecă şcolară «însemnată ».

La 1930 s-a dat în folosinţă şi cel de- al doilea localal şcolii, având 2 săli de clasă, « o cancelarie precumşi alte camere folositoare spectacolelor şi biblioteciipopulare ». Sala de spectacole unde elevii şcoliiprezentau piese de teatru precum « Doctor fără voie».

Pe la 1940, când umbra războiului se abătuse şiasupra şcolii din Tismana, învăţătorii săi f iindconcentraţi, şcoala are printre învăţători pe DoamnaMăria Popescu şi o maestră, Doamna Elena lonescu.

Şcoala are şi o cantină foarte bine organizată, dupăcum aflăm din registrul de inspecţii, « unde iau zilnicmasa caldă, 32 elevi săraci, adusă de 76 fruntaşi dinsat cu rândul. Aceasta este o faptă care merită toatălauda». Existau ca instituţii anexe : biblioteca, muzeul,farmacia şi cooperativa şcolară.

In 1942, la ziua Eroilor, în holul şcolii Tismana s-a dezvelit« Tabloul de pomenire a eroilor comunei »,ca semn de recunoştinţă faţă de eroii ce s-au jertfitpen-tru patrie. Tot în acest an s-a înfiinţat la ŞcolaG.Coş-buc din Tismana, cursul superior.

In timpul războiului şi după aceea, Şcoala G. Coş-buc, cum avea să se numească şcoala până în anii cinci-

Grupul Şcolar Industrial Tismana

zeci, a fost un centru cultural. La 21 mai 1946 găsimîn registrul de inspecţii următoarea însemnare : « amvizitat Şcoala primară G. Cosbuc din comunaTismana.. În faţa celor două pavilioane micul parc cubănci şi o vegetaţie bogată şi bine îngrijită dă ochiuluiimpresia plăcută a unei gospodării chibzuite şi atentsupravegheată».

Şcoala avea 4 învăţători bărbaţi şi 2 învăţătoare la180 elevi, la care se adăuga un post maestra şi o grădi-niţă pentru copii condusă de o educatoare. Aici aveauloc examenele de sfârşit de an, serbările şi întrecerilesportive între şcoli, aici se ţineau şedinţele de importan-ţă pentru regiune, «încadrată cu un select corp didacticşi condusă de dl. Chitiba a cărui energie şi spirit organi-zator sunt motorul şcolii din Tismana se prezintă cafruntaşă în regiune ».

Astfel şcoala a continuat să se dezvolte iar localula devenit neîncăpător, dar un nou local va fi dat înfolosinţă abia in 1970, un local modern cu încălzirecentrală, cu săli de clasă şi laboratoare.

Grupul Şcolar Industrial cu specializarea în dome-niul mecanic a luat fiinţă în anul 1990 dar clasele licealeafiliate în acest profil existau încă de la 1976. Clădi-rea Şcolii Generale fiind neîncăpătoare au mai fostconstruite încă 2 săli de clasă şi două ateliere de meca-nică, în anul 2000 se schimbă profilul claselor licealeşi si al scolii profesionale datorita necesitatii dezvoltariiinvatamantului conform cu nevoile locale ale zoneituristice Tismana; astfel ca si in prezent la GrupulScolar Industrial Tismana functioneaza pe langainvatamantul prescolar, primar, gimnazial si invatamantliceal.

Prof. Mihaela Lupu

Pagina 12

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - FestivaluriMOTO: Locul de pelerinaj, locul de cinstire, de reculegere, de rugăciune, de închinare dar şi de petrecereca semn că vor fi vremuri mai bune era stabilit, aşa cum şi vechea denumire o spune, la “locul sfântde la Tismeana”, mai precis, pe “Valea Tismenii”

Sântămăria de la Tismana - de la hram religios lafestival folcloric

Prof. N. N. Tomoniu - Sfântul Nicodim de la Tismana,editura “Cuget românesc”, 2010

CONTRACARAREA HRAMULUIMÂNĂSTIRII DE CĂTRE REGIMULCOMUNIST

Pentru contracararea hramului mănăstiriiregimul comunist decretează înfiinţarea „FestivaluluiCântecului, Dansului şi Portului Popular” de laTismana în anul 1966.

Toate instituţiile statului de la nivel localşi judeţean, cu excepţia bisericii, erau obligate săparticipe cu „tineri talentaţi”. Răspundeau de obiceişcolile, mai organizate şi mai obediente. În sarcinaşcolilor din Tismana cădea amenajarea scenei,participarea la parada portului, mobilizarea cetăţenilorpentru a participa la festival, curăţirea deşeurilor şigunoaielor rămase de la festival. Magazinele săteştierau obligate să deschidă standuri cu marfă „în bâlci”iar pădurarii să asigure „protecţia pădurii” dinapropierea bâlciului.

Cooperativa „Arta Casnică” Tismana eramobilizată cu întregul personal, toţi membriicooperatori fiind obligaţi să participe la „paradă” iarfuncţionarii să amenajeze în bâlci standul proriu cuprodusele de artizanat ale cooperativei “Arta Casnică”.

Renumita paradă a formaţiilor şi acreatorilor, a persoanelor îmbrăcate mai mult lacomandă decât benevol, avea punctul de plecare în„Centrul Tismanei”. La ora 9, parada pornea spre„Tribuna oficială” amenajată în faţa Complexului „ArtaCasnică” unde întreaga conducere judeţeană savuramândră defilarea. Parada se oprea la scena Festivaluluiunde se continua programul soliştilor, dansatorilor şirapsozilor populari.

Primele ediţii ale festivalului au fost bineorganizate dar treptat „şefii” judeţeni au renunţat de ase mai etala public trimiţând la defilare „eşaloaneleinferioare”. Cu toate acestea scopul propus a fostatins, ideea festivalului „a prins” şi multă lume renunţatde a mai merge la mănăstire, festivalul fiind „maiaproape” şi mai frumos „având şi tirbombe, mici şibere”. Trebuie spus că la primele ediţii băuturile erauinterzise în timpul festivalului dar s-a renunţat treptatcând s-a văzut că „măsura nu dădea roade”.

Festivalul Cântecului, Dansului şi Portuluipopular de la Tismana a intrat în normal după 1989când a început să fie organizat de către instituţiileculturale şi artistice specializate. Respectiv :

• Consiliul Local şi Primăria Tismana• Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi

Patrimoniul Cultural• Centrul Judeţean al Creaţiei Populare• Consiliul Judeţean Gorj• Ansamblul artistic "Doina Gorjului"

Ediţiile de după 1989 nu au mai fostorganizate „la ordin” ci ele au preluat deja cutumafestivalului comunist care încet, încet, intrase spontanîn obiceiurile zilei de 15 august. Tinerilor le placconcursurile iar festivalul este pentru ei un prilej deafirmare. Iată că nu mai este nevoie de constrângeri,festivalurile de după 1989 sunt la fel de atractive iarinstituţiile locale sau judeţene sunt interesate de aparticipa pentru promovare şi palmares.

Pe lângă toate aceste instituţii de cultură, multelicee şi şcoli generale au început să-şi înfiinţeze propriileformaţii artistice. La ultimele ediţii rolul lor a fostpreponderent iar la ediţia 43/2011, Ansamblul Artistic“Doina Gorjului” fiind implicată într-un turneu, a fostfoarte bine suplinită de Taraful Şcolii Populare de ArtăTârgu-Jiu, această instituţie fiind coptată la ultimele ediţiica organizator, oferind concurenţilor propriile premii.

Premiul II - 2005 – Valentina Macarie, Topeşti

Din revista literară “OBSERVATOR Cultural Cetăţenesc Tismana- Ţicleni”

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Festivaluri

Pagina 13

Bălciul Sântămăriei

Spaţiul central al comercianţilor

EDIŢIILE “Festivalului Cântecului,Dansului si Portului Popular Gorjenesc de laTismana” ŢINUTE ÎNCEPÂND CU ANUL 1966

In anul 2011 oficialităţile nu mai ştiau câte editii"oficiale" ale Festivalului Cântecului, Dansului si PortuluiPopular Gorjenesc de la Tismana se ţinuseră deşi puteauafla aceasta de pe filmele postate de către FundaţiaTismana pe YouTube: de la ediţia a 39-a (2007), până laeditia 43-a (2011).

Iată o dovadă concretă că mai degrabă societateacivilă este mai interesată de bâlciurile Tismanei decâtautorităţile care se mulţumesc să se încaseze cât maimulte “taxe” la bâlci.

Cercetând istoria, prima ediţie s-a ţinut în anul1966, ceea ce înseamnă că trei ediţii nu s-au consideratoficiale, a avut loc doar bâlciul şi un spectacol la CăminulCultural sau în curtea şcolii vechi din Tismana. Existândtotuşi nişte manifestări cultural-artistice, ediţia 43 din anul2011 este, de fapt, a 46-a.

La editia a 42/(45)-a din anul 2010, FundatiaTismana prezintă doar spectacolul ansambluluiprofesionist "Doina Gorjului" care s-a prezentat în anulacela cu doar o parte din angajaţii permanenti din cauzapolitizarii festivalului. Însăşi seful statului, Băsescu, adefilat populist prin mulţime stricând organizarea iniţialăşi amplificând astfel intresul scăzut al consilierilor localicare nu alocă fonduri suficiente pentru acest festival şinici nu participa la organizarea lui.

Festivalul se organizeaza de Consiliul Local siinstitutiile gorjene de cultura, in fiecare an de SfantamariaMare, adica la 15 august. Se necesită însă, o reorganizarea lui, o implicare mai responsabilă a factorilor de decizieşi eliminarea prezentei oficiale ale politicienilor deoareceBâlciul de Sfanta Maria (15 aug) de la Tismana este un actcultural si nu politic.

Aşa cum reise din acest articol, Bâlciul Sântămărieide la Tismana, este bâlciul oamenilor simpli si are radaciniadânci încă din preistorie când la Tismana se întalneauvara păstorii geti pentru sărbătoarea Mamei. In crestinism,Sărbătoarea Mamei a devenit Sărbătoarea Sfintei Marii.Apoi, odata cu construirea Sf. Manastiri Tismana seorganiza de catre aceasta, pe Valea Tismanei, un bâlciconsemnat pe Paul de Alep în sec. XVII şi ca “târg al

oraşului”. În ultima vreme însă, spatiul devenindinsuficient balciul a fost mutat in padurea Şerşori,(Sârbşori în secolele trecute) între Tismana şi satulGornoviţa.

In paralel, Sf. Manastire Tismana organizeazăhramul ei, dupa programul obişnuit.

Ediţia 2011-

Ramona Istudor-

Tismana -

Izvarna, pr. II

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Natura - un prieten

Pagina 14

Omul este sau nu stăpânul naturii ? Este o întrebarefrecventă în zilele noastre şi al cărei răspuns depinde deinterpretarea personală a fiecăruia .

In opinia mea ca locuitor al Terrei răspunsul la aceastăîntrebare este unul categoric şi anume : omul NU este stăpânulnaturii. Multe persoane pot interpreta greşit dorinţa omului dea deveni stăpânul naturii răspunzând afirmativ la întrebare,din cauza influenţei reprezentate de specia umana în lumeanaturii.

Omul, ca specie predominantă s-a preocupat să-şi facăvizibilă “puterea” în lumea înconjurătoare prin acţiuni care de-a lungul timpului au avut urmări distructive asupra ecosiste-melor. Nu putem nega că “homo sapiens” este o speciedeosebit de important[ deoarece poate lua anumite decizii cureferire la mediul natural pentru a-şi îmbunătăţi stilul de viaţă,neţinând cont de consecinţele faptelor sale. Astfel omul amodificat mediul înconjurător după bunul plac: pădurile au fostdefrişate şi transformate în depozite “naturale “ pentru deşeuri;apele şi mările au devenit locuri de scurgere a deşeurilor indus-triale, iar minunatele animale au fost tratate cu multă cruzime:vânate până la epuizare, evacuate din propriile teritorii, uneleau devenit bibelouri şi obiecte pentru decor, altele au devenitanimale de companie, iar “ cele mai norocoase “ au devenitpribege într-un ocean fără o insulă salvatore.

Omul şi-a dorit să deţină din ce în ce mai multă putere,lucru pe care treptat 1-a obţinut: a modificat genetic celule, acreat ecosisteme antropizate, şi-a pus amprenta asupra vieţiiînconjurătoare.

Revenind la ideea principală, consider că pentru a tedeclara stăpân e nevoie de mult mai mult şi de asemeneacred că până acum omul a fost inteligent însă nu poateîmpiedica soarta naturii. El nu poate controla calamităţile şinu are nici un drept de a hotărî soarta naturii, însă se pare cădoreşte cu desăvârşire să şi-1 însuşească. Pentru a fi stăpânşi chiar cuvântul în sine desemnează o persoană careveghează asupra echilibrului natural, în cazul de faţă, şi careare posibilitatea de a interveni ori de câte ori acest echilibrueste perturbat. Făcând o paralelă între un adevărat stăpân şiomul din zilele noastre, observam că de fapt fiinţa umană esteîn antiteză cu persoana descrisă, astfel încât omul însuşi aperturbat echilibrul natural. Pentru a aduce încă un argumentla tema dezbătută pot spune că noţiunea de stăpân înseamnăîn primul rând dependenţă. Ori în cazul nostru natura, cu totce implică ea, s-ar descurca şi fără prezenţa omului şi ar

Alina Guşe Sârbu:Omul este sau nu stăpânul naturii?

rămâne neschimbată, vorbind despre partea negativă.Omul, putem spune multe despre el însă un lucru estecert : omul depinde de natură şi nu ar rezista fără aceasta.Ne putem imagina viaţa fără oxigen sau poate fără hrană? Eu nu cred şi tocmai de aceea înclin să cred că naturaeste adevărata stăpână a oamenilor. In încheiere aş vreasă subliniez că am vorbit despre oameni asemenea uneispecii cu totul diferită nouă, însă, cu dezamăgire trebuiesă spun că un tiran inteligent este în fiecare dintre noicare, prin acţiunile noastre vrem să supunem natura fărăa ne da seama că suntem supuşi ei şi că fiecaremodificare ne afectează în mod negativ atât pe noicât şi pe ea.

ÎN LOC SĂ DORIM SĂ DEVENIMSTĂPÂNI AR TREBUI SĂ ÎNVĂŢĂMSĂ CONVIEŢUIM !

Alina Guse SirbuColegiul National "Spiru Haret" Tg-jiu

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Bunica - un prieten

Pagina15

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Bunicaprima rază de soare cucerea întunericul priveam pefereastră cum stelele apuneau una cate una şi ascultamîntâiul ciripit al păsărilor, iar ea, cu pasi uşori în urmamea, mă veghea precum un înger păzitor.

Timpul a zburat asemenea păsărilor călătoare cesoseau primăvară de primăvară pe meleragurilecopilăriei mele iar eu m-am schimbat, timpul a lăsatamprente grele în inima mea însă ea a rămas la fel: cuochii calzi şi pătrunzători , cu mâinile albe ca de cearăaşteptând îndurerată să mă întorc din când în când înuniversul copilăriei mele, sub teiul de pe vremuri, înpoala sa primitoare, sub sclipiri de lună, pentru a fi dinnou înconjurată de revărsări de stele. Azi tânjesc dupăa mea copilărie şi după basmul bunicii, azi faţa greamă strânge şi cerul mă doboară dar sunt departe, privescpierdută-n amintirea mea. Din când în când mă reîntorcacasă asemenea unei păsări călătoare, unde farmeculcopilăriei ma îmbată şi unde torţa iubirii e atât deputernică încât izbucnesc în lacrimi. Cum deschidpoarta bătrână o văd pe bunica pe prispa casei torcând,fusul se învârte harnic dar singur, bunica e copleşită degânduri şi pierdută parcă în abis. Cum zăreştedeschizătura porţii lacrimi fierbinţi îi luminează chipul,eu alerg şi-i sărut mâinile bătrâne ce au rămas la fel decalde şi blânde ca demult. îmi las capul să cadă în poalabunicii iar ea mă mângâie ca odinioară iar amintirileplăcute îmi răscolesc sufletul. Simţeam o nevoie arză-toare de a-i vorbi şi de a asculta încă o dată povesteavieţii sale. Totul începe cu un “Sărut mâna, măicuţăbună!” iar ea,cu ochii înlăcrimaţi, îmi răspunde cu glasstins:

-Să trăieşti, să creşti mare, fetiţa mea!-Ma bucur să te găsesc sănătoasă, măicuţă!-Mie, puiule - aşa mă alinta bunica în copilărie -

îmi plânge sufletul de bucurie că mi-ai călcat pragul şică nu m-ai uitat şi nu am rămas undeva în amintirilepierdute ale vieţii. Cât am trăit m-am ocupat doar defamilie iar acum, iată-mă; asta e unica mea mulţumire.

-Măicuţă bună, e cu putinţă? Mereu te-ai dedicatfamiliei?

-Aşa este, răspunde oftând bunica, am fost patru fraţila părinţi iar aceştia nu aveau posibilităţi să ne crească,ei ocupându-se cu creşterea animalelor, aşa că mama adecis să dea un copil mătuşii mele şi aşa am rămas treifraţi la părinţi. O tragedie urma să aibă loc şi aşa soramea a pierit dim cauza răutăţii lumii, aşa că, fetiţa mea,niciodată să nu te încrezi în străini, a zis bunicaizbucnind în plâns la răscolirea acestei dureri.

I-am şters uşor lacrimile cristaline ce îi inundaserăochii iar ea şi-a aranjat cu grijă năframa. Impresionatăde poveste am întrebat-o:

-Iar apoi, apoi ce s-a întâmplat măicuţă?-Am avut o viaţă zbuciumată, ne câştigam pâinea

crescând animale iar asta a trebuit să fac şi eu să-miurmez părinţii care mi-au negat posibilitatea de a măangaja.

-Şi bunicul? Cum de v-aţi căsătorit?-Eram tânără, doar un copil la şaptesprezece ani când

părinţii au decis că a venit timpul să îmi întemeiez ofamilie. Bunicul tău era o persoană deosebită ,ocupându-se şi el, de asemenea, cu creşterea oilor cumera specificul zonei noastre aşa că în scurt timp amdevenit băciţă la stână, am avut parte de clipe frumoasepe coastele însorite ale bătrânilor munţi dar şi de clipegrele. La vârsta de douăzeci şi trei de ani aveam dejatrei copii pe care trebuia să-i cresc şi să-i educ.

-Ai lucrat cândva ?-Nu, nu am lucrat deşi am avut posibilitatea dar.

eram femeie şi trebuia să mă ocup de familie şi degospodărie iar viaţa nu era uşoara, oftă bunica .

-Atunci ce te-a bucurat de-a lungul vieţii, cu ce tepoţi mândri ?

-Pentru mine nu am realizat nimic însă eu m-amrealizat prin intermediul celorlalţi. M-am bucurat prinintermediul copiilor, am avut trei copii frumoşi iar maiapoi nepoţei care mi-au umplut viaţa de fericire.

-Iţi mai aminteşti ce evenimente istorice au avutloc în acea perioadă?

-A fost revoluţia dar de când mă ştiu locuiesc încolţul ăsta de ţară iar aici am fost mereu păziţi deprimejdii aşa că aici nu s-a simţit acţiunea revoluţieici doar urmările. îmi mai amintesc că trebuia să dămstatului produse: lapte, brânză, ouă...

-Oh, măicuţă, nu a fost deloc uşor!-Aşa e! Cel mai greu a fost că toata viaţa am muncit

şi am crescut animale iar astăzi îmi pare rău că nu amputut învăţa. Copilul meu, acum aveţi tot ce vă puteţidori aşa că învăţaţi şi nu uitaţi că toate se fac la timpullor.

Vorbind cu bunicuţa timpul parcă s-a oprit îardintr-o dată un văl negru acoperea cerul iar eu, cu capulîn poala caldă a bunicii, privesc ca odinioară steleleargintii ce se revarsă asupra noastră. Sub ochii calzi aibunicii adorm şi în visul adânc văd florile de teianinându-se în părul ei alb. Va trebui să plec dar sufletulîmi va rămâne înfipt în stâlpul prispei unde mă jucamodinioară, iar inima la rădăcina teiului copilăriei mele.

Alina Guse SirbuColegiul National "Spiru Haret" Tg-jiu

Pagina 16

Imagine din volumul“ARTUR SILVESTRI -

Frumusetea lumiicunoscute”

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Sate vechi

Obiceiuri străvechiLumea satului în Sohodolul Tismanei

Instructor Măria Corlan Mischie Ansamblul dedatini şi obiceiuri„TISA “din Tismana

Nu am vorbe potrivite pentru unsat atât de frumos şi pentru oameniatât de fericiţi că s-au născut acolo,la poala muntelui, în SOHODOLULTISMANEI.

Când te apropii de sat, prive-liştea pare un tablou, numai că aicitotul e real. Păsările cântă multecântece, agitându-se între cer sipamant, iar oamenii de aici trăiescin armonie cu acestea, chiar cu fia-rele din pădure. Parcă ar fi prieteni.E o pveste aproape imposibil decrezut.Primăvara, când soarelestrăluceşte destul pentru a topi ză-pada şi totul se transformă într-unmod spectaculos.

De sub zăpadă apar ghioceii.Cealbi sunt!Câtă bucurie pentru toţilocuitorii satului! Asta îi face pecopii, mai ales, să-şi dorească sămeargă pe coastă cu animalele din

gospodăria părinţilor. Seara,se întorcacasă cu bucheţele de flori: viorele,brebenei,etc. Vieţuitoarele, fie căau copite, pene sau gheare, e timpulsă-şi aducă puii pe lume.Tot ce seîntâmplă în natură, ne captează toatăatenţia.

Sufletul omului credinciostânjeşte după acele locuri şi după

manifestările sărbătoreşti dealtădată. Locuitorii satului Sohodolştiau să facă din orice zi osărbătoare. Ţărăncuţele noastre îşipuneau pe cap oblamnicu’ şi pesteel, cotăriţa în care îşi aşezau cugrijă, bucatele gătite în vatrafocului şi suiau coasta,cântând şichiotind.Se strângeau toate în vârfulcelui mai înalt deal(se zice căacolo,cerul şi pământul îşi daumâna)pentru a duce la îndeplinireobiceiul din străbuni păstrat,ÎNFRĂŢIREA CERULUI, CU PĂMÂNTUL.

Pentru acest ritual,ele folosescboabe de porumb de pe trei drugi,grâu de la trei case şi apă de latrei mori. Obiceiul este practicatîn deosebi de către partea femininăa acestor locuri, de la copiliţe pânăla femeile iertate de Dumnezeu. Sefac anumite rugăciuni (numai de cătreele ştiute) în dorinţa de a atragebinele la casa celor care practicăacest ritual şi pentru a avea sporîn toate. Aşadar,există locuri undenu poţi ajunge dacă nu eşti locuitoral satului.

Cititorule, crezi că există aşaun loc? Deşi îi cunosc toate potecile,există întotdeauna ceva nou pentrumine, ai zice că e o zonă extremă,cuo lume extremă. Satul SOHODOL e unloc plin de poveşti care se duc poate,dar de care ţi-aduci aminte şi teîndeamnă să revii mereu pe acestmeleag.

Pagina 17

Imagine din volumul“ARTUR SILVESTRI -

Frumusetea lumiicunoscute”

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Şcoala altfel

Pagina 18

ŞCOALA ALTFEL PRIN PRISMA ACTIVITĂŢILOR EXTRACURRICULARE SI

EXTRASCOLARE DESFĂŞURATE LA NIVEL DE UNITATE

Şcoala este o formă cu fond. Mai întâi o clădire mai nouăsau mai veche , coridoare lungi şi drepte sau întortocheate şimisterioase , săli cu mese, scaune şi eventual calculator. Darşcoala nu este numai atât, şcoala este ceva mai mult şi maialtfel decât alte clădiri. Acest mai mult şi mai altfel face caşcoala să fie un spaţiu viu ,atrăgător şi să rămană mereu înamintire. Societatea contemporană se îndreaptă spre o epocăa schimbărilor profunde desfăşurate la intervale scurte de timp,oepocă despre care putem spune că este dominată deaccelerarea continuă a ritmului de viaţă al omenirii. Şcolii îirevine sarcina de a pregăti viitorul adult astfel încât să vină înîntâmpinarea nevoii de schimbare, să o anticipeze, să odorească. Inca din şcoală elevii trebuie să aibă motivaţia de ase informa şi forma în spiritul valorilor pe care societatea leinpune la un moment dat.

Oricât de bine ar fi instruiţi oamenii şi oricât de creatori s-ardovedi ,apar la un moment dat noi şi noi dificultăţi. La acestlucru s-a referit Margaret Mead atunci când a vorbit desprefaptul că „ Nimeni nu va trăi în societatea în care s-a născut şinu va trăi în cea pe care a cunoscut-o ca membru activ al ei„.Astfel spus, societatea se schimbă de câteva ori în decursulvieţii normale a unui om şi trebuie să facă faţa acestor schim-bări. Dezvoltarea lumii contemporane este legată în maremăsură de modul în care educaţia poate să satisfacă cerinţeleacestei dezvoltări. Oprindu-se asupra acestei ideei, G. Vaideanuafirma: „Dezvoltarea trece prin educaţie sau dezvoltarea se facecu ajutorul educaţiei sau nu se va realiza deloc,,.

învăţământul românesc actual stă sub semnul timpuluiistoric pe care ,împreunacu întreaga societate îl prcurgem.Şcoala românească se află în plin progres de reformă atât peplan funcţional, cât şi structural. Astfel începând din acest anşcolar a început „şcoala altfel,,

Sufletul şcolii sunt elevii si profesorii ,necunoscute inrt-oeduaţie al cărui rezultat îl reprezintă formarea. Elevul vine laşcoală pentru că trebuie, vine la şcoală pentru a şti, iarprofesorul îl ajută să ştie şi să fie. Profesorul este acea persoanăcare îl călăuzeşte printr-un univers complicat dar seducătorcare îi propune un model şi îl ajută să descopere şi să sedescopere. Şcoala este un prilej de a întâlni dascălii ce-ţiluminează un domeniu şi încearcă să te formeze. Despre unastfel de dascăl povesteşte Marin Preda în capitolul şapte alscrierii de esenţă memoristică „Viaţa ca o pradă,,.

Scriitorul îşi aminteşte cu nostalgie şi admiraţie de profesoralde istorie. Imaginea dascălului a rămas vie în amintireascriitorului prin felul în care ştia să explice, să descifrezeaventurile istorice, să-l facă pe elev să se simtă implicat.Profesorul ,mic de statură reuşea să-i fascineze pe copii care-l ascultau „cu suflarea tăiată,,.

Scriitorul îşi aminteşte şi despre inspecţia de la ora de istorieşi despre felul în care profesorul l-a ajutat sa dea un răspunsbun. Finalul textului este unul deschis: profesorul a plecat pefront şi nu s-a mai ştiut nimic despre el. Astfel textul se constituieîntr-o meditaţie asupra destinului unui om.

Poate acea identitate reală a personajului nu are nici orelevanţa pentru relatare. Profesorul de istorie întruchipeazăpe dascălul pasionat de profesie, interesat să le transmităcopiilor cunoştinţe dar şi să-i ajute să înţeleagă devenireaistorică.

Asemenea acestui personaj şi eu dascălul pasionat deprofesie şi interesat de a transmite copiilor cunoştinţe istoricedar şi de a-i ajuta să înţeleagă devenirea istorică am in-cercatprin intermediul activităţilor extracurriculare si extaşcolare

desfăşurate la nivel de unitate, să ating acest obiectiv impor-tant: dezvoltarea interesului pentru trecutul istoric,evoia de atrezi în fiecare dintre noi mândria de a fi cetăţeni ai aceste ţari şicunoaşterea identităţii naţionale de către cei mai mici şi cei maimari cetăţeni ai României

In acest sens voi enumera câteva dintre activităţiledesfăşurate la nivel de unitate:

* Proiectul educaţional „La mulţi ani România!,,. Cei maibuni elevi care îndrăgesc istoria, primesc ca recompensă oexcursie la Alba Iulia de 1 Decembrie,de câţiva ani încoace,aceasta fiind o modalitate de a motiva învăţarea şi de a cultivasentimentele in spiritul iubirii de neam şi de ţară.

* Pregatirea elevilor pentru concursurile şcolare-olimpiade* Concursul naţional „Pe urmele eroilor neamului,,* Proiectul „Tinerii, viitorul culturii gorjene,,

“Recreaţia mare” - nr. 7-8 - aprilie 2012 :* Concursul „Uniunea Europeană la 50 de ani,,.*Concursul Naţional al Revistelor Şcolare şi Concursul

Naţional de creaţie literară a elevilor „ Tinere condeie,,*Concursul Naţional Media KINDER*Concursul Naţional „Şcoli pentru un viitor verde,,*Proiectul „Educaţie Extracurrilară pentru Cetăţenie Activă,

al cărui obiectiv general este creşterea capacităţii de managementa activităţilor educative extracurriculare pentru cetăţenie activă co-finanţat de Fondul Social European prin Programul OperaţionalSectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

*Activitate culturală „SIBIU-ORAŞ MEDIEVAL-CAPITALĂEUROPEANĂ,,

Proiectele educaţionale organizate în parteneriat cu şcoala şicomunitatea locală constituie o iniţiativă prin care se doreşteschimbarea de valori, de atitudini si de comportamente la nivelultuturor factorilor sociali implicaţi, urmărind creşterea copmpetivitaţii,a spiritului de echipă,a disponibilităţii de comunicare şi decolaborare. Elevul trebuie să-şi descopere disponibilităţile şi să levalorifice la maximum. Predarea trebuie să faciliteze transferul deinformaţii şi de competenţe de la o disciplină la alta şi să sedesfăşoare în contexte care leagă activitatea şcolară de viaţacotidiană. Privită din această perspectivă şcoala pare că depăşeşteatribuţiile strict didactice şi devine mai mult decât o instituţie, unspirit călăuzitor, un educator ancorat in realitatea noilor idealuripromovate la nivelul comunităţii europene.

Prof. Mircea Croitoru, directorGrupul Şcolar Industrial Tismana

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Cetăţenie activă

Anul 2011 a reprezentat pentru elevii GSI Tismana unan de exersare a cetăţeniei active, prin participarea la diferiteactivităţi extracurriculare cu specific de învăţare despredrepturile şi obligaţiile fiecărui cetăţean, de angajare înînvăţarea interculturală, de implicare în rezolvarea unorprobleme de mediu înconjurător, de rezolvare a unorprobleme de comunicare în scopul integrării cu succes însocietate.

Astfel în cadrul campaniei de informare şi comunicare„ Europa casa noastră" printr-un parteneriat încheiat cuAsociaţia Tineri Fără Frontiere, Asociaţia Regională pentruDezvoltare Rurală Gorj şi A.L.I.A.T. Asociaţia Liberă Iniţiativăşi Antreprenoriat Tismana elevii s-au familiarizat cuvoluntariatul ca stil de viaţă. Premisa de la care s-a pornit afost aceea că voluntariatul reprezintă în mediul şcolar portiţade comunicare a elevilor cu alte persoane din diferite ţări,

cunoscând astfel diverse concepţi i, principii ,mentalităţi, o altă perspectivă asupra educaţiei, a culturii şide ce nu a comunicării interpersonale.

Pentru a nu se rezuma doar la partea teoretică de ase furniza simple informaţii cu privire la acest concept devoluntariat, parteneriatele încheiate au permis desfăşurareaunor activităţi organizate în mare parte de voluntarii dinFranţa, Sierra Leone, Georgia, Peru şi Camerun, activităţi lacare elevii au participat cu entuziasm, creându-se adevăratepunţi de comunicare interculturală cu tinerii voluntari. Eleviiau înţeles astfel cine poate fi voluntar, ce pot face voluntarii,ce trebuie să ştie înainte de a deveni voluntar, ce estevoluntariatul internaţional, de ce este importantă studierealimbilor străine.

Tot in cadrul programului „Europa casa noastră " şapteelevi de la Grupul Şcolar Industrial Tismana au participat culucrări grafice la concursul organizat de ReprezentanţaComisiei Europene în România pornind de la diferite temeprecum, “Un copil, un animal”; “Grija faţă de mediulînconjurător”, “Ajutor pentru cei de lângă tine”, “Voluntariatul,ca stil de viaţă”. Elevii au fost extrem de încântaţi de a-şivedea lucrările expuse în cadrul unei expoziţii, manifestându-şi astfel interesul de a participa la acest concurs. Desenele,foarte frumoase, au fost realizate cu multă îndemânare, tal-ent, astfel că lucrarea unui elev din clasa a-V-a s-a număratîntre primele 60 de lucrări selectate.

Interesaţi şi receptivi, elevii şcolii noastre au răspuns„Prezent!" programului naţional de colectare selectivă adeşeurilor reciclabile din şcoli - "Colţul Verde din Şcoalamea" la care au obţinut menţiune, dovedind încă o datădorinţa de implicare în rezolvarea problemelor legate deprotecţia mediului înconjurător.

În calitate de cetăţeni activi, elevii noştri nu au rămasinsensibili la încercarea de a soluţiona una dintre problemelespecifice tinerei generaţii, anume teribilismul tradus prinmanifestarea unei violenţe fizice şi verbale uşoare. In acestsens s-a deraiat proiectul „Împreună, fără violenţă " încare elevii, prin studiu de caz, au identificat formele demanifestare a violenţei, cauzele generatoare de violenţăşcolară, iar prin work-shop au ilustrat „Violenţa şi implicaţiileei în viaţa tinerilor", în desene, compuneri, colaje,îmbunătăţirea capacităţilor de interrelaţionare a elevilor prinînsuşirea şi utilizarea limbajului asertiv, a respectuluireciproc precum şi întrajutorare s-a regăsit în activităţileproiectului, elevii grupului ţintă familiarizându-se cucomunicarea asertivă, prin exerciţii de comunicare asertivăşi jocuri de rol.

Poliţia oraşului Tismana a venit în sprijinul acestoractivităţi prin participare directă la sesiunea de informarepe teme de violenţă şi măsuri legale care pot fi luate îndiferite situaţii de manifestare a violenţei.

EECA a condus la motivarea elevilor, în special, dea-şi exercita influenţa şi de a-şi aduce aportul la dezvoltareasocietăţii, în speţă prin abordarea problemelor comunităţiişcolare, a comunităţii din care fac parte, în scopulîmbunătăţirii calităţii vieţii, alături de cadrele didactice,reprezentanţi ai comunităţii şi părinţi.

Coordonator  EECA  Tismana  ,  Prof.  CameliaBăltărete-Duca

EDUCAŢIAEXTRACURRICULARĂ

PENTRU CETĂŢENIE ACTIVĂÎN ŞCOALA NOASTRĂ

Pagina 19

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Cetăţenie activă

PROIECT „EDUCAŢIEEXTRACURICULARĂ PENTRU

CETĂŢENIE ACTIVĂ"

Vineri, 18 martie 2011, a avut loc la Grupul ŞcolarIndustrial Tismana evenimentul de Inaugurare Oficială aCentrului de Resurse pentru Activităţi Extracurriculare dePromovare a Cetăţeniei Active - Tismana, centru înfiinţat,dotat şi utilat prin intermediul proiectului „EducaţieExtracuriculara pentru Cetăţenie Activă" cofinanţat de FondulSocial European prin Programul Operaţional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Proiectul a demarat la 01.04.2010 şi a avut operioada de implementare de 2 ani urmărind pe termenmediu şi lung, participarea elevilor la activităţile extracurricularede promovare a cetăţeniei active, contribuind astfel la dezvol-tarea acestora prin formarea de competenţe şi calităţi pre-cum munca în echipă, comunicarea eficientă, abilităţiantreprenoriale, toleranţă, respect, voluntariat, etc,competenţe cerute pe piaţa muncii actuală.

Partenerii în acest proiect sunt G.S.I Baia de Fier, G.S.IMinier Bîlteni, Colegiul Mihai Viteazul Bumbeşti-Jiu, G.S.IBustuchin, Şcoala Generală Hurezani, Colegiul TehnicMâtăsari, Şcoala Generală Muşeteşti. Liceul Teoretic Novaci,Şcoala Generală nr.3 Rovinari, Colegiul Naţional «TudorArghezi», Târgul-Cărbuneşti, G.S.I de Petrol Ţicleni, G.S.ITismana.

Cele 12 Centre de Resurse sunt găzduite în spaţii pusela dispoziţie cu titlu gratuit de cei 12 parteneri şi au fost dotatecu mobil ier de birou şi echipamente TIC (Laptop,multifuncţională, videoproiector, ecran de proiecţie, camerafoto digitală, sistem audio, telefon, mobilier de birou, scauneşi mese).

La eveniment au fost prezenţi dl.Tomoniu Antoniopreşedinte al ARDR şi membru al echipei de implementarea proiectului (actual presedinte Asociatia Dorna Tismana), dl.Inspector Elena Ion invitat din partea ISJ Gorj, primarul oraşuluiTismana, dl. profesor Buzianu Costel, directori şi cadredidactice delegate ale instituţiilor de învăţământ partenere,tineri voluntari din Franţa, Sierra Leone, Camerun, Mexic,preşedintele Comitetului de părinţi pe şcoală doamna MarinMăria, dl. Căpriţă Daniel preşedintele A.L.I.A.T. şi reprezentantal Consiliului Local Tismana, preşedintele Consiliuluireprezentativ al elevilor Tantan Ciprian, dl. Croitoru Mirceadirectorul GSI Tismana, doamna director adjunct NeamţuValeria şi doamna Băltărete - Duca Camelia profesor-delegat,coordonator al proiectului EECA - Tismana.

Participanţii au reliefat importanţa activ ităţilorextracurriculare în formarea tinerilor, în dezvoltareacomunităţii, exprimându-şi dorinţa de a sprijini desfăşurareaactivităţilor specifice.

Un scurt moment artistic susţinut de ansamblul dedatini şi obiceiuri ,,Tisa" îndrumat de doamna interpret demuzică populară Măria Corlan-Mischie şi ansamblul vocalinstrumental „Mugur de castan" instruit de domnul profesorBivolaru Sorin a încântat auditoriul şi a dovedit bucuria copiilorşi tinerilor în participarea la activităţi extraşcolare.

Prof. Camelia Băltărete- Duca, coordonator proiectEECA - Tismana . Pagina 20

Asociatia Dorna Tismana A.D.T..                         Asociatia  „Dorna Tismana” – ADT  RETEAUA INTERNET LINK

CUPRINS

Asociatia Dorna Tismana A.D.T..                      www.dornatismana.ro 

- Cuvânt de începuto Tineretul: unverde crud

- DEMARAJo Imagini de la reuniuneaprivind lansarea proiectului

- Presă şi poezieo Anca Cojocaru*Infinit brâncuşian

- Şcoala noastră- Despre ţesături- Studenţie

o Roxana Neamţu: WORKAND TRAVEL – ÎNDEPLINIREAUNUI VIS DIN COPILĂRIE?

- Atelier de creaţie- Grupul Şcolar Industrial Tismana

- Sântămăria de la Tismana - de la hram religios la festival folcloric

- Alina Guşe Sârbu:Omul este sau nu stăpânul naturii?

- Bunica – un prieteno Bunica

- Obiceiuri străvechi Lumea satului în Sohodolul Tismanei

- Şcoala altfelo EDUCAŢIA EXTRACURRICULARĂPENTRU CETĂŢENIE ACTIVĂ ÎNŞCOALA NOASTRĂ

- PROIECT „ EDUCAŢIEEXTRACURICULARĂ PENTRU CETĂŢENIE ACTIVĂ”

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Cuprins

Asociatia Dorna Tismana A.D.T..                         Asociatia  „Dorna Tismana” – ADT  RETEAUA INTERNET LINK

SITE oficial http://www.dornatismana.ro BLOG oficial http://dornatismana.blogspot.com/

RETELE SOCIALE

Grupul FACEBOOK https://www.facebook.com/groups/dornatismana/

PAGINA FACEBOOK https://www.facebook.com/pages/Dorna-Tismana/267768793287093

Asociatia „Dorna Tismana” s-a infiintat in anul 2011, pentru a stabili bazele unui cadrulegal de a continua ideile statutare ale „SOCIETATEI „Dorna Tismana” din JUDETULGORJIU TÂRGU-JIU, fondata prin proces-verbal No. 7. din anul 1908.”

Asociatia “Dorna Tismana” are drept scop informarea, pregatirea, mobilizarea si implicareaactorilor din spatiul rural/local si zonal/regional in vederea dezvoltarii asociative la nivelulcomunitatilor locale in vederea conservarii patrimoniului cultural precum si al creºterii niveluluide trai.

Actiuni, activitati , proiecte si programe de tineret realizate si initiate de catreAsociatia “ Dorna Tismana ”

Conform statutului Asociatia “Dorna Tismana” isi propune urmatoarele obiective operationale,prioritati si teme de tineret:

Dezvoltarea capacitatii institutionale a structurilor asociative de tineret pentrugestionarea eficienta a activitatilor programelor/proiectelor derulate ; Dezvoltarea activitatilor de formare - educatie non-formala pentru stimulareaautonomiei si participarii socio-economice a tineretului; Asigurarea unui cadru stimulativ pentru dezvoltarea vietii asociative a tineretuluidin mediul rural si regional.

sociatia „Dorna Tismana”, in anul 2012 a initiat si conceput 2 programe pilot:

I. Programul Asociativ Strategic pentru Consolidare Actiuni si  Activitati Locale  -P.A.S.C.A.A.L.

- ADT a initiat si conceput proiectul pilot educational de tineret: Dezvoltare Durabila Zonala deTineret parte componenta a programului

II. Programul Educational Asociativ - Sanse Egale pentru Toti   -  PEASET• - proiectul educational - Sanse Egale pentru Toti   parte componenta a programului P.E.A.S.E.T.

Obiectiv General: Creterea capacitatii de management a institutiilor de invatamant din mediul rural si minier al judetului

Gorj prin dezvoltarea unor programe interactive educationale complementare integrate gestionatede catre ONG-uri, adresate elevilor si tinerilor din categorii vulnerabile in scopul prevenirii abandonuluiscolar si integrarea acestora.

Pentru Tineri prin Tineri - Nr. special - iulie 2012 - Asociatia “ Dorna Tismana ”

Asociatia Dorna Tismana - A.D.T..

Str. Principala, nr. 153 orasul Tismana , Jud. Gorj, cod 217495, Romania, Telefon: +004 0253374153, 0724 364 100, 0784 321 121 E-mail: posta@dornatismana.ro, www.dornatismana.ro

Aceasta publicatie a fost realizata cu sprijinul financiar oferit de catre:Autoritatea Nationala pentru Sport si Tineret - ANST

prinD.J S.T. Directia Judeteana pentru Sport si Tineret Gorj

ISSN 2286 – 0630

Parteneri :

FJPT GORJ A.S.T. A.R.D.D. A.L.I.AT. G.S.I. TISMANA