Amenajarea Teritoriului Zonei Periurbane Bistrita

Turismul

Cuprins :

1. Resurse si obiective turistice

1.a. Resurse ale cadrului natural 2.b. Resurse antropice

2. Disfunctionalitati

3. Turismul

4. Propuneri

5. Obiective punctuale si masuri de amenajare a teritoriului integrate directiei de dezvoltare

6. Bibliografie

1. Resurse si obiective turistice

Resursele turistice se clasifica in :

1.a. Resurse ale cadrului natural

2.b. Resurse antropice

1.a. Potentialul turistic peisagistic al reliefului (potentialul morfoturistic), este relativ modest datorita prezentei unui relief mai putin spectaculos. Apar totusi contraste morfologice pitoresti (versanti abrupti, culmi si piscuri cu functie de puncte de belvedere (Dealul Cusmei de 949 m Dealul Codrisor).

2.b. Potentialul climatic si bioclimatic-turistic al periurbanului Bistriteti este caracteristic regiunilor colinare intre 300-700 m si de munti josi, sub 1000 m. Conditiile bioclimatice de sejur in aceasta regiune, reprezentate de factorii termici, hidrici (umezeala), si cei dinamici ai atmosferei, la care se adauga radiatia solara, aeroionizarea atmosferei concureaza la inregistrarea unor indici climatici favorabili practicarii de activitati turistice in aer liber mai ales a aeroterapiei si helioterapiei.

3.c. Potentialul turistic hidrografic este compus din raurile care strabat zona, Bistrita, Budacul si Sieul (unde se pot practica activitati recreative de inot si pescuit), precum si resurse hidrominerale din zona Slatinita, Sarata, Monariu, Cepari, Dumitra.

4.b. Dintre ariile protejate se detaseaza :

• Parcul dendrologic Arcadia (intins pe 17 ha cuprinzand 107 specii de arbori autohtoni si exotici )

• “Piatra Cusmei” (rezervatie botanica potejand un relict glaciar Lineea borealis)

• Rezervatia paleontologica “Comarnic” cu marne continand resturi de fosile vegetale. In apropiere se gaseste si o cascada spectaculoasa. Intreg ansamblul desfasurat pe 5 ha are, astfel si valoare peisagistica. La Saratel exista si un monument natural , rezervatie geologica “ Masivul de Sare” , care este totodata si sit arheologic.

Resursele antropice sunt reprezentate prin:

•Siturile arheologice preistorice de la Saratel, Comuna Sieu Magherus, Budacu de Jos, Dumitra, Cepari, Tarpiu si numeroase alte situri in arealul municipiului Bistrita

•Siturile arheologice antice romane sunt foarte numeroase, cu un inventar de obiecte variate demonstrand o intensa populare cel mai reprezentativ component legat de locuirea romana din zona este Castrul de la Livezile ce proteja intreg teritoriul

•Situl istoric al municipiului Bistrita este unul dintre cele mai reprezentative ansambluri arhitectonice urbane de tip “burg” din Transilvania.

•Obiectivele religioase sunt numeroase si includ: Biserica Evanghelica, Biserica Franciscana, Biserica romano-catolica construita in secolul al XVIII-lea, Biserica de lemn.

•Edificiile de interes public si privat care ocupa cea mai mare parte a sitului medieval: Casa argintarului, Casa Ioan Zidaru, Parohia evanghelica Sugalete, Complexul Sugalete

•Constructii monumentale cu o arhitectura elevata precum Protopopiatul Ortodox, Tribunalul Bistrita dar mai ales sediile liceelor Liviu Rebreanu, Andrei Muresanu, George Cosbuc, de Art si Liceul de Muzica.

Patrimoniul construit cu valoare turistica din asezarile rurale limitrofe municipiului Bistrita, apartine la urmatoarele categorii reprezentative si anume, obiective de cult (religioase), si ansamblurile de arhitectura rurala.

-Obiectivele de cult, cu functie turistica se remarca prin diversitate stilistica, daca se are in vedere ca au fost realizate de comunitati apartinand la diferite confesiuni, prin dimensiune si masivitate, prin componente.

Exemple: Bisericile cu incinte intarite (Dumitra, Tarpiu, Crainimat , Jelna)

Bisericile evanghelice (Sieu Magherus, Arcalia, Budacu de Jos, Livezile)

Bisericile de lemn (Dumbrava, Arcalia) reprezinta o categorie de

obiective de cult specifice comunitatilor rurale romanesti.

-Ansamblurile de arhitectura traditionala rurala sunt caracteristice pentru satele care au fost locuite de comunitati germane masive: Budacu de Jos, Monariu, toate localitatile componente ale comunei Dumitra, Livezile, Dorolea etc. In cadrul comunei Budacu de Jos se remarca ansamblul de 15 gospodarii din care una din sec. XVIII su celelalte din sec. XIX din centrul de comuna, urmat de Monariu cu un ansamblu de 35 habitate elementare-gospodarii, cele mai multe construite in sec XIX si Jelna.

Obiceiurile, traditiile, ocupatiile traditionale din zona Bistritei si Budacului devin resurse atractive deosebite pentru turismul rural in afirmare actualmente.

Disfunctii:

•Infrastructura de comunicatie rutiera deficitara ca nicel de modernizare si grad de accesabilitate, mai ales drumurile locale;

•Starea de degradarea a ansamblurilor de locuit atat din situl istoric al Municipiului Bistrita, cat si al asezarilor rurale limitrofe populate in trecut cu comunitati rurale puternice

•Gradul scazut de conservare a obiectivelor de cult (mai ales Biserica din Jelna)

•Neutilizarea in scopuri curative a surselor hidrominerale;

•Degradarea peisajului din imediata apropiere a municipiului Bistrita, datorita construirii,in cadrul acestuia, de resedinte secundare, drumuri de acces.

•Prezenta de unitati turistice in mediul rural care necesita reabilitari si reprofilari prentru a intra in circuitul obiectivelor de profil similar, clasificate;

•Lipsa unei politici unitare de conservare a componentelor de cultura traditionala rurala specifice arealului studiat;

•Lipsa unei inventariei riguroase obiectivelor din zona periurbana;

•Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a turismului zonal.

3. Turismul

In prezent se remarca in cadrul ansamblului capacitatilor de cazare, unitatile hoteliere (8 locatii cu aproape 800 locuri in cadrul carora se detaseaza hotelurile cu 3 stele nou construite), pensiunile din Bistrita, pensiuni rurale din Unirea si Viisoara.

O situatie interesanta o detine societatea comerciala Cora care pe langa locatia de trei stele din municipiul Bistrita a lansat si o pensiune agroturistica la Arcalia unde printr-un proiect Phare o va extinde la o capacitate de 16 locuri de cazare, pe langa care vor fi realizate o microferma proprie profilata pe cresterea de fazani si pe cresterea de struti.

Tot la Arcalia in arealul castelului Bethne si a parcului dendrologic, care au functionat mult timp ca statiune de cercetari si pentru practica studenteasca a Universitatii Babes-Bolyai s-a produs o modificare prin transformarea in Centru al Francofoniei, din 1998, fostele spatii de practica fiind reamenajate astfel incat sa corescpunda noii utilitati.

O alta tendinta foarte dinamica este proliferarea deosebita a unui tip de locatie, vila de vacanta-resedinta secundara multiplicata in sute de obiective.Arealul implicat in aceste dotari a fost in primul rand cel apartinand administrativului Bistritei cu deosebire al apartenentelor Viisoara, Unirea, (cu afectarea din pacate a plantatiilor si peisajului pomicole), Sarata, Sigmir, Slatinita, dar si al localitatilor comunelor limitrofe, Livezile Dumitra, Sieu Magherus, Budacu de Jos.

Trei dintre localitati au toate sansele sa devina chiar locatii- de tip statiune cu vile de vacanta, Valea Magherus, Slatinita, Cusma, benefiicind de pozitii favorabile, ambianta naturala deosebita, bioclimat de crutare, ape minerale amenajabile (Slatinita), peisaj colinar montan, forestier (Cusma).

Infrastructura turistica de cazare din periurbanul municipiului Bistrita

Nr. crt

Categoria unitatii de cazare Localitatea Nr.locuri Categoria Apartenenta(proprietarul)

1. Hotel “Coroana de Aur” Bistrita 231 xx Societate Comerciala

2. Hotel “Bistrita” Bistrita 89 xxx -II-

3. Hotel “Codrisorul” Bistrita 42 xx -II-

4. Hotel “Decebal” Bistrita 32 xx -II-

5. Hotel “Cora” Bistrita 32 xxx -II-

6. Hotel “Diana” Bistrita-Unirea 300 xxx -II-

7. Hotel “Flamingo” Bistrita 35 xx -II-

8. Pensiunea “Stefan” Bistrita 12 xx Persoana fizica

9. Pensiunea “Roza Vanturilor” Bistrita 7 xx -II-

10. Pensiunea “Scrif” Bistrita-Unirea 14 xx -II-

11. Pensiunea “Azuro” Bistrita-Viisoara 20 xx -II-

12. Pensiunea “Simona” Bistrita-Viisoara 20 x Societate Comerciala

13. Pensiunea “Orizont” Bistrita 6 xx Persoana fizica

14. Pensiunea “Robu II” Bistrita 20 x -II-

15. Camping “km 6” Bistrita-Unirea 14 xx Societate Comerciala

Total unitati de cazare Bistrita 843 locuri -hoteluri 729 -pensiuni 99 -camping 14

16. Pensiunea Belvedere Sieu Magherus-Saratel 5 x Persoana fizica

17. Motel Sieu Magherus-Crainimat

30 x -II-

18. Centrul Francofoniei Arealia-Sieu Magheraus 39 x si xx Uni. “Babes Bolyai”

Total comune periurban : 74 locuriTotal comune periurbaul

Municipiului Bistrita:917 locuri

Nivelul actual de dezvoltare nu permite delimitarea altor tipuri de zone functionale (zona infrastructurilor de transport, zona turistica, spre exemplu) elementele acestora fiind prezente in peisajul regiunii, dar intr-o maniera dispersata, cu intercalarea lor in celelalte zone unde primesc ponderi si relevanta secundare.

4. Valorificarea potentialului de atractivitate al zonei periurbane a municipiului Bistrita si satisfacerea cererii cu o oferta competitiva

Principalele obiective punctuale si masuri de amenajare a teritoriului integrate directiei de dezvoltare:

1. Amenajarea si integrarea in circulatia de profil a potentialului turistic al zonei periurbane

a. Reabilitarea sitului urban cu valoare istorica si culturala al municipiului Bistrita

b. Conservarea ansamblurilor de arhitectura rurala reprezentative

c. Conservarea si amenajarea siturilor arheologice antice romane

d. Captarea si amenajarea apelor sarate prezente in numeroase puncte zacaminte Saratel, Sarata, Caila, Viisoara, Slatinita, Dumitra care ar duce la diversificarea profilului turistic si cresterea puterii de atractie a periurbanului atat la nivel local cat si regional.

e. Potentialul atractiv forestier amenajat este reprezentat cu deosebire de spatiul verde al parcului central din municipiul Bistrita, dar si de Parcul dendrologic din Arcalia. Se doreste diversificarea peisagistica, prin introducerea de specii noi, lucrari de extindere si sestematizare, padurile pretandu-se la amenajari specifice turismului de agrement, de week-end. (amenajarea padurii ca fond de vanatoare si ca destinatie pentru observarea faunei, cum ar fi poteci, foisoare, cabane)

2. Modernizarea si diversificarea infrastructurii turistice

a. Infrastructura de comunicatie diversificata si modernizata este factorul determinant pentru accesul la regiunea in stadiu si in cadrul acesteia. Pentru aceasta se impune:

-modernizarea soselei E58-DN17, pentru ca mai apoi sa se realizeze autostrada cu caracteristicile si traseul ocolind asezarile, cu efectele cunoscute

asupra dezvoltarii generale a teritoriului;

- acelasi efect il va avea si modernizarea tronsoanelor dinspre sud (Reghin) si nord (Nasaud), facilitand accesul spre si dinspre zona in studiu;

-modernizarea drumului cu acces direct intre Bistrita si Budacu de Jos (legatura metropolui cu asezarile rurale din periurban);

-modernizarea drumurilor cu mare impact turistic: intre Blajenii de Sus-Sigmir-Valea Magherusului, Dorolea-Cusma, Bistrita-Slatinita;

-construirea unui aeroport in partea de est a comunei Budacu de Jos

-construirea unei partii de schi la contactul sudic al Bistritei, cu

comuna Budacu de Jos

b. Infrastructura de cazare si bazele turistice au crescut numeric, s-au diversificat sub aspect tipologic si au fost privatizate. Efectele au fost in foarte mare masura benefice prin prisma modernizarii, a imbunatatirii confortului din punct de vedere cantitativ capacitatea totala de cazare, in hoteluri, moteluri pensiuni, camping-uri si apropie de 1000 locuri din carw 90% concentrata in municipiul Bistrita. Doar 3 unitati hoteliere, toate din Bistrita au trei stele. Ca obiective punctuale amintim:

•ridicarea confortului unitatilor existente

•Realizarea altor doua unitati hoteliere, dintre care un hotel de patru stele care sa ridice capacitatea de primire la 1300 locuri si calitatea serviciilor

•In spatiul rural este necesara realizarea conditiilor de clasificare a unitatilor deja existente

•Edificarea de baze turistice de mici dimensiuni, 50/100 locuri, de tip motel, cabana, in pozitii favorabile, la limita Bistritei cu Dumitra si Budacu de Jos

•Amenajarea unui sat de vacanta in padurea Sigmir cu capacitate de 100 locuri

•Amenajarea de mici complexe de cazare cu functii curative si de agrement, de cate 100-150 locuri la Slatinita, Sarata si Saratel si a unor mici baze curative si de agrement la

Caila, Dumitra, utilizabile pe plan local si zonal

•Extinderea capacitatii de primire turistica si diversificarea serviciilor de acest tip in Centrul Francofoniei de la Arcalia, apartinand UBB

•Realizarea prin proiecte finantate din varii resurse de resedinte secundare-case de vacanta, in localitatile Sigmir, Slatinita, Cusma, Valea Magherusului dar si in localitatile

devenite componente Bistritei, Viisoara, Unirea

•Stimularea prin programe de dezvoltare interne, sau cu finantare Phare de edificare de pensiuni turistice si agroturistice in mediul rural

3. Afirmarea turismului in mediul urban si rural - turismul se va impune impune ca activitate importanta si, totodata ca sursa de venituri si, de ce nu? De bunastare

4. Promovarea mai eficienta (agresiva) a ofertei turistice zonale prin: lansari de manifestatii cu caracter cultural-stiintific la intervare prestabilite, colective specializate stapanind instrumentele de marketing turistic.

Efectele promovarii ofertei turistice:

•cresterea cererii turistice

•orientarea catre ofertele considerate, diferentiat, cele mai atractive

•stimularea unor fluxuri permanente

•individualizarea unui adevarat brand turistic, al zonei periurbane Bistrita

Fortificarea tipurilor si formelor de turism preexistente si stimularea practicarii de noi tipuri si forme de turism

Obiective punctuale si masuri de amenajare a teritoriului integrate directiei de dezvoltare:

1. Promovarea mai asidua a turismului cultural

2. Dezvoltarea turismului balneoclimateric

3. Afirmarea turismului rural

4. Amplificarea turismului stiintific

5. Practicarea turismului cinegetic si piscicol

6. Edificarea infrastructurii turismului hivernal

7. Amenajari adecvate turismului feroviar

8. Extinderea turismului de afaceri

Bibliografie : “Amenajarea Teritoriilor Periurbane” – Pompei Cocean

http://www.primariabistrita.ro/

http://www.map2web.cc/

http://www.inbistrita.ro/obiective_turistice/

Pozele au fost preluate de pe : http://www.newsin.ro