PERSOANELE FĂRĂ ADĂPOST DIN ROMÂNIA –

5/8/2018 PERSOANELE FĂRĂ ADĂPOST DIN ROMÂNIA – - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/persoanele-fara-adapost-din-romania- 1/22

PERSOANELE FĂR ĂADĂPOST DIN ROMÂNIA – O ESTIMARE A NUMĂRULUI ACESTORA

ADRIAN-NICOLAE DANMARIANA DAN

R EZUMAT

Studiul de faţă îşi propune să estimeze, cu o cât mai mare acurateţe, numărulde persoane f ăr ă adă post din România. Până în prezent nu au fost f ăcute asemeneaestimări, la nivel naţional, doar la nivelul Bucureştiului existând o serie de estimări

realizate de organizaţiile neguvernamentale. Persoanele f ăr ă adă post sunt definite,în acest studiu, ca acele persoane care nu au o locuinţă, locuiesc pe str ăzi, încanale, aziluri de noapte (cum ar fi „Casa Ioana” în Bucureşti), sub poduri etc., şinu se refer ă şi la cei care locuiesc temporar la prieteni/ rude, până când fie găsesc osoluţie pozitivă definitivă, fie devin persoane f ăr ă adă post, în înţelesul punctatanterior. În acest studiu, sensul termenului „persoană f ăr ă adă post” se apropie multmai mult de sensul termenului anglo-saxon „roofless”, decât de al termenului„homeless ” sau „ sans-abri” din literatura franceză. Studiul are la bază cercetarearealizată de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii în perioada februarie–aprilie2004, în cadrul proiectului MEC/ AMTRANS „Diagnoza locuirii: lipsa uneilocuinţe şi locuirea în condiţii precare”.

Aşa cum se arată într-un articol recent (Dan, 2003), a nu avea acces la olocuire adecvată reprezintă o serioasă manifestare a excluziunii sociale. Am puteaadăuga că a nu avea o locuinţă şi a tr ăi sub cerul liber reprezintă – în opinia noastr ă – cea mai dur ă formă a excluziunii sociale, alături, probabil, de cea a lipsei actelor de identitate. Locuinţa stabilă – în sensul de a avea unde să locuieşti, nu cu sensulde proprietate, ci de stabilitate pe termen mediu, cel puţin – reprezintă un elementfundamental în desf ăşurarea tuturor celorlalte activităţi cotidiene legate deactivităţile familiale comune, petrecerea timpului liber, odihnă şi chiar muncă (şi bineînţeles multe altele). „Acasă” nu este doar un concept abstract, ci reprezintă unloc de refugiu şi de stabilitate şi linişte, asigurând, pentru cei mai mulţi dintre noi,intimitatea şi siguranţa de care avem atât de multă nevoie. Pentru fiecare dintre noi,„acasă” reprezintă un loc anume, fiind, invariabil, asociat cu un spaţiu anume, cu ocasă anume, chiar dacă, în unele situaţii, ne simţim „ca acasă” la prieteni, părinţi,rude, sau chiar în anumite locuri. „Acasă” reprezintă siguranţă. Importanţa lui

„acasă” pentru fiecare dintre noi este dificil de exprimat în cuvinte – însă nu avemnici o îndoială că fiecare dintre noi percepe, cu o mare exactitate, sensul comunnouă tuturor a ceea ce înseamnă „acasă”, pentru fiecare dintre noi.

CALITATEA VIEŢII, XVI, nr. 1–2, 2005, p.



ADRIAN-NICOLAE DAN, MARIANA DAN2

Există însă nenumărate sensuri particulare ale lui „acasă”. Doar un singur

exemplu: sensul lui „acasă” pentru cel ce stă cu chirie are o serie de valenţe particulare, în comparaţie cu cel care este proprietar.Ce s-ar putea spune despre persoanele f ăr ă adă post? Care este sensul lui

„acasă” pentru aceste persoane/ familii? Credem că, pentru cei mai mulţi dintre ceicare petrec o perioadă semnificativă sub cerul liber, sensul lui „acasă” are două valenţe: una formulată la timpul trecut – casa în care au stat în mod relativ stabil şi pe care au pierdut-o, şi care reprezintă lumea idilică şi furnizoare de linişte şifericire – şi alta formulată la timpul viitor: speranţa găsirii unui loc unde – dacă nuse vor simţi „ca acasă”, cel puţin vor găsi liniştea necesar ă pentru a tr ăi în condiţiiomeneşti.

Repere teoretice şi metodologice privind fenomenul „roofless” şi/sau „homelesness”

Literatura de specialitate în acest domeniu a câştigat o semnificativă consistenţă, în ultima perioadă, ţările dezvoltate (SUA, ţările membre UE)acordând un amplu spaţiu studiului problemelor asociate cu fenomenul „persoanef ăr ă adă post” şi nu în ultimul rând, programelor de combatere. Cauzele principaleşi generale identificate a fi la originea şi întreţinerea fenomenului sunt fie de natur ă endogenă, fie de natur ă exogenă (vezi A. Dan, 2002, Homelesness/ Lipsa de

locuin ţă ).Pe scurt, cauzele endogene includ toate acele circumstanţe dependente de

individ – cauza principală pentru care unii indivizi nu au o locuinţă apar ţinecvasiexclusiv indivizilor şi se refer ă la patologii comportamentale (situaţia persoanelor f ăr ă adă post este analizată ca problemă socială, din perspectiva patologiei sociale şi perspectiva comportamentului deviant )”.

Privit din perspectiva cauzelor exogene, fenomenul homelesness „includetoate acele contingenţe independente de individ – cauza principală pentru care uniiindivizi sunt f ăr ă adă post apar ţine societăţii şi eşecului acesteia de a asigura unnivel de bunăstare şi oportunităţi egale în accesul la diferite beneficii, pentru toţiindivizii (fenomenul celor f ăr ă adă post este analizat ca problemă socială, din perspectiva dezorganiz ă rii sociale).”

În ultima perioadă, în ţările UE, s-au înregistrat progrese vizibile în promovarea accesului la o locuire adecvată şi ameliorarea situaţiei persoanelor f ăr ă adă post. Dezvoltarea de noi programe şi a unor abordări noi a acestei problemesociale a f ăcut ca şi în domeniul teoretico-explicativ al fenomenului să fie adăugatedimensiuni noi. Dacă până de curând se discuta, în general, doar în termeni de„persoane f ăr ă adă post”, în sensul de persoane f ăr ă adă post (tr ăind în stradă) şi„housing exclusion” – persoane care au condiţii de locuire improprii/ mizere, de



PERSOANELE FĂR Ă ADĂPOST DIN ROMÂNIA 3

curând au fost definite noi dimensiuni de analiză1, mai adecvate pentru sprijinirea

unor noi politici şi a unor programe mai focalizate. De asemenea, cauzelefenomenului trebuie abordate integrat, atât din perspectivă individuală cât şistructurală. Definiţiile ce accentuează cauzele „individuale” blamează victima – indivizii r ămân f ăr ă adă post din cauza eşecului personal şi a neadaptării lacondiţiile sociale date. Definiţiile ce accentuează cauzele „structurale” privesc maideparte de vina individuală, luând în considerare (accentuând) contextul social şieconomic marginalizator, în anumite situaţii, incluzând aici bariere economice şisociale în calea participării individului „la viaţa cetăţii”, bariere create de cătresistem (Neale, 1997, apud Edgar, 2004).

Edgar et. al (2004) arată că, mai degrabă, ar trebui să vorbim despre un„continuum al persoanelor f ăr ă adă post/ care au condiţii de locuire improprii”2.Definirea unui domiciliu, a unui spaţiu individual de locuit – şi, implicit,caracterizarea locuirii precare – se regăseşte la intersecţia a trei sfere, absenţa cel

puţin a uneia generând fenomene/ situaţii distincte pe continuumul la care ne-amreferit anterior. Astfel, aşa cum explică Edgar (2004) a avea unde să locuieşti/ undomiciliu3 poate fi înţeles în termeni de:

a) A avea o locuinţă adecvată (sau spaţiu) asupra căruia o persoană şifamilia acesteia pot exercita un drept exclusiv de posesiune (domeniul fizic);

b) A fi capabil(ă) de a menţine o anumită intimitate şi de a te bucura şidezvolta relaţii sociale (domeniul social );

c) A avea un titlul legal de ocupare a unei locuinţe/ spaţiu (domeniul legal ).

Figura nr. 2

Excluziunea de la locuire: Continuum-ul „persoane f ără adăpost – locuire inadecvată”

Sursa: Edgar, 2004, Figura 1, p. 7.

1

Bill Edgar, Henk Meert and Joe Doherty, Third Review of Statistics on Homelessness in Europe. Developing an Operational Definition of Homelessness, FEANTSA 2004.2 „Continuum of homelessness.”3 „Having a home” în original, în limba engleză.

Excluziune din domeniul fizic

Excluziune din domeniul social Excluziune din domeniul legal

1

2

43

5

76




Din intersectarea acestor trei sfere rezultă şapte categorii de persoane în

dificultate, din punctul de vedere al locuirii – de la persoane f ăr ă adă post la persoane locuind în condiţii inadecvate (raportat la standardele comunităţiirespective) (vezi figura 2 şi tabelul 1):

Tabelul nr. 1

Şapte domenii teoretice ale excluziunii de la locuire

CATEGORIE

CONCEPTUALĂ

DOMENIUL FIZIC DOMENIUL LEGAL DOMENIUL

SOCIAL

1

Fără un acoperiş deasupra capului

( Rooflessness)

Făr ă locuinţă

(acoperiş) tr ăindîn stradă/ parcuri/scări de bloc/ sub poduri/ gropi de

gunoi etc.

Nu există un drept/titlu legal de

deţinere a unui

spaţiu în posesiune

exclusivă

Nu există unspaţiu privat şi

sigur pentrudezvoltarea unor

relaţii sociale

P e r s o a

n e f ă r ă

a d ă p o s t

( h o m e l e s s n e s s )

2 F ă r ă o locuin ţă

legal ă Houselessness

Are un loc unde

poate sta,acceptabil pentru

locuire

Nu există un drept/

titlu legal dedeţinere a unui

spaţiu în posesiune

exclusivă

Nu există un

spaţiu privat şi


relaţii sociale

3Locuire

inadecvată şinesigur ă

Are un loc unde poate sta (nesigur

şi impropriu pentru locuire)

Nu are securitateaformei de deţinere/

ocupare (tenure) arespectivului spaţiu/

locuinţă

Are un spaţiu pentru dezvoltarea

de relaţii sociale

4 Locuireinadecvată şi

izolare socială într-o situaţie deocupare legală a

unei locuinţe

Locuinţă

inadecvată (înstare improprie pentru locuire)

Are un titlu/ dreptlegal şi/ sau

securitatea formeide deţinere/ ocupare

a respectiveilocuinţe



relaţii sociale

5 Locuireinadecvată

(formă sigur ă deocupare arespectiveilocuinţe)

Locuinţă

inadecvată (înstare improprie pentru locuire)





de relaţii sociale

E x c l u z i u n e d e l a l o c u i r e

( l o c u i r e i n

a d e c v a t ă )

6

Locuire nesigur ă,dar adecvată

Are un loc unde poate sta

Nu are securitateaformei de deţinere/

ocupare (tenure) arespectivului spaţiu/

locuinţă


de relaţii sociale

7Izolare socială

într-un context delocuire adecvat şi

sigur

Are un loc unde poate sta






relaţii sociale

Sursa: Edgar, 2004, tabelul 1, p. 8.




Luând drept repere teoretice cele dezvoltate anterior, vom încerca, în a doua

parte a studiului, să estimăm numărul de persoane f ăr ă adă post din România, pe baza datelor cantitative culese într-o cercetare din 20044. Ne vom focaliza analiza/estimarea în mod expres asupra persoanelor care intr ă în celula 1 din tabelulanterior, mai precis, acele persoane care „nu au un acoperiş deasupra capului”, aşacum au fost ele definite în cercetare, şi doar accidental ne vom referi la persoaneleincluse în celula 2. Toate celelalte categorii sunt cuprinse şi analizate, în diferitegrade, în celelalte studii asupra locuirii cuprinse în numărul curent al revistei.

Pe de altă parte, unul dintre obiectivele acestui studiu a fost şi identificareatuturor adă posturilor (în limita posibilului) şi a furnizorilor de servicii pentru aceste persoane, pentru a organiza, în viitorul apropiat, o cercetare exclusivă pe grupul persoanelor f ăr ă adă post.

România în context ECE şi SEE

Datele sistematice referitoare la dimensiunea fenomenului persoanelor f ăr ă adă post în ţările ex-socialiste sunt o raritate, fiind realizate doar o serie de estimărigrosiere, puţine studii încercând să ofere şi detalii de profil asupra acestui grup. Pe baza unor rapoarte şi studii naţionale realizate în ţările est-europene, FEANTSA5 afurnizat o serie de date, în 2003, cu privire la numărul persoanelor f ăr ă adă post înaceste ţări. Date fiind, probabil, metodologiile diferite de estimare şi bazat pedefinirea explicită, în accepţiune comună, a „persoanei f ăr ă adă post”, este dificil def ăcut comparaţii. România nu a realizat o asemenea estimare, însă, după toate probabilităţile, numărul persoanelor f ăr ă adă post este mai mic decât în celelalte ţăriex-socialiste (atât în termeni absoluţi cât şi în termeni relativi). Astfel:

– Polonia (2002) a estimat că se confruntă cu cca. 80 000 persoane f ăr ă adă post;

– Republica Cehă – în jur de 100 000 persoane f ăr ă adă post; – Estonia a raportat în jur de 1 000 persoane f ăr ă adă post (marea lor majoritate fiind copii ai str ăzii);

– Bulgaria a raportat că nu există, practic, persoane f ăr ă adă post (!), dar în jur de 300 000 persoane sunt ameninţate, din cauza faptului că au condiţii de locuiretotal inadecvate;

– În România fenomenul era, practic, puţin cunoscut, existând o estimaredoar la nivelul Bucureştiului – cca. 5 000 persoane f ăr ă adă post. Dacă însă adăugăm dimensiunea „locuinţă improprie/ inadecvată”, atunci situaţia devineîngrijor ătoare6.

4 Pentru mai multe detalii privind cercetarea respectivă, a se vedea partea a doua a articolului

„Locuirea în România. Dreptul la locuire”, în numărul curent.5 European Federation of National Agencies Working with Homeless People/ FédérationEuropéen des Agences Nationales Travaillant avec Sans Abri.

6 A se vedea articolul lui Bogdan Voicu din numărul curent al revistei.




Rezultatele cercetării cantitative7 asupra persoanelor f ără adăpost

Chestionarele au fost distribuite prin intermediul Comisiilor judeţene Anti-săr ăcie tuturor Consiliilor locale din mediul urban: într-o prima fază, către toatecele 268 de oraşe8, conform Recensământului din 2002, la care s-au adăugat,ulterior, alte 13 oraşe nou înfiinţate în anul 2003–2004, astfel că au primitchestionarul spre completare un total de 281 de oraşe. Dintre acestea, au completatchestionarul doar 226 de Consilii locale (81,4% din total), restul de 52 oraşe(tabelul 2) necooperând în acest sens, în ciuda tuturor eforturilor f ăcute de echipade cercetare. Din păcate, pentru câteva judeţe nu avem nici o informaţie cu privirela aspectele cercetate, nici unul dintre oraşele din judeţele Satu Mare, Harghita,Dolj şi Hunedoara ne-returnând chestionarele completate. Iată situaţia oraşelor carenu au trimis informaţiile cerute:

Tabelul nr. 2

Localităţi urbane care nu au trimis chestionare

Oraşul Judeţul Populaţia Oraşul Judeţul Populaţia Nucet Bihor 2394 Aninoasa Hunedoara 5119Oradea Bihor 206527 Călan Hunedoara 13099

NăsăudBistriţa

Năsăud10639 Deva Hunedoara 69390

Bucureşti Bucureşti 1921751 Geoagiu Hunedoara 6005Buzău Buzău 133116 Haţeg Hunedoara 10935

Nehoiu Buzău 11643 Hunedoara Hunedoara 71380Pogoanele Buzău 7788 Or ăştie Hunedoara 30852RâmnicuSărat

Buzău 38805 Petrila Hunedoara 21254

Budeşti Călăraşi 9709 Simeria Hunedoara 25908

Fundulea Călăraşi 6692 Uricani Hunedoara 45447Moreni Dâmboviţa 20931 Vulcan Hunedoara 13905Băileşti Dolj 20081 Hârlău Iaşi 11271Calafat Dolj 18890 Paşcani Iaşi 42172Craiova Dolj 302622 Târgu Frumos Iaşi 13619Filiaşi Dolj 18848 Buftea Ilfov 20328

Novaci Gorj 6113 Vânju Mare Mehedinţi 6937Băile Tuşnad Harghita 1728 Carei Satu Mare 23268Bălan Harghita 7902 Negreşti Oaş Satu Mare 13956Borsec Harghita 2864 Satu Mare Satu Mare 115630

7 A se vedea descrierea metodologiei şi instrumentelor cercetării, în partea a doua a articolului„Locuirea în România. Dreptul la locuire” din acest număr la revistei.

8 Populaţia totală a celor 268 de oraşe era, în martie 2002, de 11 457 139 locuitori (aşa cum a

rezultat din adunarea populaţiei fiecărui oraş, pe baza unui fişier de date detaliate/ defalcate, de provenienţă INS). Pe de altă parte, în alt document INS „Recensământ 2002 – Analiza datelor preliminare”, populaţia totală apare ca fiind de 11 436 736. În analizele ulterioare am operat cu primacifr ă, considerând diferenţă relativ neglijabilă.




Cristuru

Secuiesc

Harghita 9672 Tasnad Satu Mare 9649

Gheorgheni Harghita 20018 Babadag Tulcea 10136MiercureaCiuc

Harghita 41852 Isaccea Tulcea 5427

OdorheiuSecuiesc

Harghita 36926 Sulina Tulcea 4624

Topliţa Harghita 15880 Bă beni Vâlcea 9518Vlăhiţa Harghita 7043TOTAL POPULAŢIE 3488870TOTAL f ără Bucureşti 1567119

Adunând cifrele raportate de autorităţile locale, cu privire la numărul de persoane f ăr ă adă post care vieţuiesc pe raza localităţii respective, a reieşit că, lanivelul celor 226 de localităţi urbane analizate, numărul total de persoane f ără

adăpost era, la nivelul lunii martie 2003, de 4725 (vezi anexa A).Având în vedere că estimarea ar putea fi eronată, pe de o parte, şi, pe de altă parte luând în considerare faptul că o estimare globală ar trebui să facă referire,inclusiv, la localităţile urbane lipsă din eşantion, am încercat mai multe metode decorectare şi estimare a numărului final aproximativ (maxim) de persoane f ăr ă adă post. Am pornit de la premisa că numărul acestora poate fi mai mare decâtestimările, şi, în nici un caz, mai mic. În acest sens, am operat cu trei scenarii, învederea completării informaţiilor lipsă:

a) O analiză statistică de tip cluster . b) Stabilirea unor categorii de mărime a oraşelor, în încercarea de a evita

şi compensa limitările analizei cluster . c) Stabilirea unui raport „persoană f ără adăpost/ locuitor” în funcţie de

categoria de oraş stabilită anterior, pentru a încerca o verificare empirică.

A. În analiza statistică de tip cluster 9, pe baza unor indicatori desimilaritate, am încercat să determinăm numărul aproximativ al persoanelor f ăr ă adă post, în localităţi cu caracteristici similare. Pe baza analizei cluster , numărul depersoane f ără adăpost rezultat a fost de 5 777, pentru analiza cu 9 şi 10 clustere,şi 5 724, pentru analiza cu 13 şi 14 clustere.

Indicatorii de similaritate introduşi în analiză au fost: – ponderea locuinţelor aflate în proprietate publică, în totalul locuinţelor din

localitatea urbană respectivă; – suprafaţa medie locuibilă pe locuinţă; – locuinţe existente, raportate la numărul total de locuitori; – ponderea salariaţilor, în totalul populaţiei (ca indicator de dezvoltare); – gradul de urbanizare al judeţului (ponderea populaţiei urbane, în totalul

populaţiei judeţului) (ca indicator de dezvoltare).

9 În realizarea analizei, am beneficiat de un ajutor extrem de important din partea coleguluinostru Bogdan Voicu, căruia îi mulţumim pe această cale.




În urma analizei, am decis să oper ăm cu mai multe clustere – împăr ţirea

localităţilor în 9 până la 14 clustere.Tabelul nr. 3

Statistică descriptivă privind analiza cluster

N Minimum MaximumSuma Media Deviaţia Standard Număr persoane f ăr ă adă post estimate pentrucele 226 localităţi

226 0 834 4725 21,00 90,837

cluster 9 282 0 834 5777 20,49 82,575cluster 10 282 0 834 5779 20,49 82,574cluster 11 282 0 758 5230 18,54 75,042cluster 12 282 0 695 4775 16,93 68,789cluster 13 282 0 834 5724 20,30 82,565cluster 14 282 0 834 5724 20,30 82,565

Valid N (listwise) 226

Datele sunt consistente pentru localităţile grupate în 9 şi 10 clustere, pe de o parte, şi în 13 şi 14 clustere, pe de altă parte.

Concluzionând, putem afirma că, în situaţia în care datele referitoare la persoanele f ăr ă adă post, raportate de către autorităţile locale, sunt de o înaltă acurateţe, atunci numărul persoanelor f ăr ă adă post, exceptând Bucureştiul, sesituează în jurul valorii de 5 700–5 800. Însă, în situaţia în care 2–3 oraşe care auintrat în acelaşi cluster , au subestimat numărul persoanelor f ăr ă adă post, iar numărul unităţilor din cluster este mic (sunt clustere în care au intrat 4–6 oraşe),atunci rezultatele acestui tip de analiză pot fi destul de departe de a reflectarealitatea cu o acurateţe înaltă.

B. Stabilirea unor categorii de mărime a oraşelor10. Evitând analiza cuinstrumente de statistică avansată, utilă în anumite situaţii, sau mai puţin utilă, înaltele, am luat în considerare un singur factor, în vederea extrapolării datelor de lamunicipalităţile ce au oferit informaţii la cele care nu au oferit informaţiilesolicitate. În funcţie de mărimea oraşelor (volumul populaţiei), au fost stabilitecategorii de oraşe şi apoi a fost calculat numărul mediu de persoane f ăr ă adă post(coloana A în tabelul 4), care, ulterior, a fost înmulţit cu numărul de localităţi deaceeaşi categorie care nu au returnat chestionarul, rezultatele regăsindu-se încoloana B. Pentru Bucureşti, a fost utilizată estimarea f ăcută de „Medicins sansFrontières” – cca. 5 000 persoane f ăr ă adă post. Pe baza acestui calcul, numărulaproximativ de persoane f ăr ă adă post în oraşele din tabelul 2 se ridică la cca. 6 100,

10 1 – Până la 5 000 locuitori; 2 – între 5 001 şi 10 000 locuitori; 3 – între 10 001 şi 20 000

locuitori; 4 – între 20 001 şi 30 000 locuitori; 5 – între 30 001 şi 50 000 locuitori; 6 – între 50 001 şi75 000 locuitori; 7 – între 75 001 şi 100 000 locuitori; 8 – între 100 001 şi 130 000 locuitori; 9 – între130 001 şi 160 000 locuitori; 10 – între 160 001 şi 200 000 locuitori; 11 – între 200 001 şi 250 000locuitori; 12 – între 250 001 şi 350 000 locuitori; 13 – Peste 350 000 locuitori.




puţin peste cifra calculată prin analiza cluster . Suntem conştienţi că o asemenea

estimare, bazată pe un singur factor de similaritate (dimensiunea populaţieiurbane), poate fi eronată. Din păcate, în acest moment al analizei nu este posibil dea lua în calcul o serie de alţi factori, precum nivelul de dezvoltare economică (altuldecât gradul de urbanizare şi ponderea salariaţilor), nivelul de dezvoltare socială,capitalul social şi tr ăinicia legăturilor de rudenie, situaţia globală a locuirii,numărul de adă posturi şi locuri în adă posturi etc., factori ce ar fi dus, probabil, laestimări de o acurateţe mai mare.

Tabelul nr. 4

Estimarea numărului de persoane f ără adăpost, în localităţile care nu au trimis chestionare

Oraşul Judeţul Populaţia laRecensământul

din 2002

Nr. mediude

persoanef ără

adăpost, încategorieoraş

Nr. estimatde persoane

f ără adăpost,

funcţie decategorieoraş

„Persoane f ără adăpost /locuitor”,funcţie de

categorie oraş (raportat la nr.de locuitori)

Nr. estimatde persoane

f ără adăpost,

funcţie de„persoanef ără adăpost/ locuitor” şi

categorieoraş

A B C DBăileTuşnad

Harghita 1728

Nucet Bihor 2394Borsec Harghita 2864

Mai puţin de5000 delocuitori

Sulina Tulcea 4624

3 12 0,00169229004 19,65

Aninoasa Hunedoara 5119Isaccea Tulcea 5427Geoagiu Hunedoara 6005 Novaci Gorj 6113Fundulea Călăraşi 6692VânjuMare

Mehedinţi 6937

Vlăhiţa Harghita 7043Pogoanele Buzău 7788Bălan Harghita 7902Zlatna Alba 8607Bă beni Vâlcea 9518Tasnad Satu Mare 9649CristuruSecuiesc

Harghita 9672

Intre

5001 şi10000

locuitori

Budeşti Călăraşi 9709

2,85 39,9 0,00037644712 39,97

Babadag Tulcea 10136

NăsăudBistriţa Năsăud

10639

Haţeg Hunedoara 10935Hârlău Iaşi 11271 Nehoiu Buzău 11643Călan Hunedoara 13099TârguFrumos

Iaşi 13619

Intre10001 şi20000

locuitori

Vulcan Hunedoara 13905

15,81 189,72 0,00117200063 190,83




NegreştiOaş

Satu Mare 13956

Topliţa Harghita 15880Filiaşi Dolj 18848Calafat Dolj 18890Gheorgheni Harghita 20018Băileşti Dolj 20081Buftea Ilfov 20328Moreni Dâmboviţa 20931Petrila Hunedoara 21254Carei Satu Mare 23268

Între20001 şi30000

locuitori

Simeria Hunedoara 25908

16 112 0,00064580688 98,03

Or ăştie Hunedoara 30852OdorheiuSecuiesc

Harghita 36926

RâmnicuSărat

Buzău 38805

MiercureaCiuc

Harghita 41852

Paşcani Iaşi 42172

Intre30001 şi50000

locuitori

Uricani Hunedoara 45447

8,19 49,14 0,00022377710 52,82

Deva Hunedoara 69390Intre50001 şi75000

locuitoriHunedoara Hunedoara 71380

5,23 10,46 0,00008440138 11,88

Intre100001

şi130000locuitori

Satu Mare Satu Mare 115630 16,83 16,83 0,00015734759 18,19

Intre130001

şi150000locuitori

Buzău Buzău 133116 385,67 385,67 0,00261411032 347,98

Intre200001

şi250000locuitori

Oradea Bihor 206527 122 122 0,00054296911 112,14

Intre250001

şi350000locuitori

Craiova Dolj 302622 170 170 0,00055204018 167,06

Peste350000locuitori

Bucureşti 1921751 5000 5000

TOTAL PERSOANE FĂR Ă ADĂPOST

6108 6059

C. Stabilirea unui raport „persoană f ără adăpost/ locuitor”, în funcţie decategoria de oraş stabilită anterior. Numărul total de persoane f ăr ă adă post dincategoriile de oraşe respective a fost raportat la populaţia totală a acestor oraşe.Valoarea rezultată (coloana C, în tabelul 4) a fost apoi înmulţită cu numărul total al populaţiei din oraşele lipsă din eşantion (oraşele prezentate în tabelul 2, excepţief ăcând Bucureştiul, pentru care s-a utilizat aceeaşi estimare de 5 000 de persoanef ăr ă adă post). Valoarea rezultată în urma acestui calcul (coloana D, în tabelul 4)




este de 6 059 persoane f ăr ă adă post – foarte apropiată de valoarea calculată în

varianta de la punctul B. În funcţie de aceste calcule, se poate estima că, în România, în mediulurban, la nivelul lunii martie 2004, se aflau cca. 10 800 de persoane f ără adăpost11. Însă trebuie ţinut seama de faptul că această estimare este înaltdependentă de autorităţile locale, în sensul înţelegerii importanţei estimării şi a ne-falsificării datelor (datorată dezinteresului, mai degrabă) şi de „definiţia” dată unei persoane f ăr ă adă post12.

Totuşi, riscăm să afirmăm că numărul de persoane f ăr ă adă post, chiar şi după aceste calcule, este probabil sub-estimat, deoarece este greu de crezut că o serie deoraşe cu peste 60 000 de locuitori nu au nici măcar o persoană f ăr ă adă post (tabelul5):

Tabelul nr. 5

Oraşe cu peste 60.000 locuitori care afirmă cu nu au nici o persoană f ără adăpost

Categorie oraş Populaţiaoraşului

Oraş Nr. estimat de persoane f ără

adăpost, funcţie de „persoane f ără adăpost/locuitor” şi categorie oraş

A B C D61 512 1. Sf. Gheorghe63 305 2. Zalău66 369 3. Alba Iulia69 183 4. Bârlad69 587 5. Giurgiu70 046 6. Călăraşi

Între 50 001 şi75 000 locuitori

70 267 7. Vaslui

40

83 985 8. Reşiţa89 429 9. Târgovişte


96 562 10. Tg. Jiu

25

104 03511. Drobeta TurnuSeverin

106 138 12. SuceavaÎntre 100 001 şi

130 000 locuitori115 344 13. Botoşani

51


168 756 14. Piteşti 134

283 901 15. Braşov 157

Între 250 001 şi350 000 locuitori 317 651 16. Timişoara

TOTAL 1 836 070 582

11 Conform calcului, între 10 784 şi 10 833 persoane f ăr ă adă post (4 725 estimate de

autorităţile locale şi alte 6 108, respectiv 6 059 persoane estimate de noi, prin diferite analize), ar tr ăiîn localităţile ce nu ne-au furnizat informaţii.12 In chestionarul trimis a fost dată o definiţie globală a acestei categorii, pentru ca toată lumea

să înţeleagă acelaşi lucru.




Pentru a corecta o asemenea posibilă eroare, am considerat că putem aplica,

şi în cazul acestor oraşe, acelaşi principiu de la punctul C. Într-o asemenea situaţie, populaţia de persoane f ăr ă adă post estimată pentru aceste oraşe este prezentată încoloana D a tabelului 5: 582 de persoane f ără adăpost, care, adăugate la populaţiaestimată anterior, face ca numărul total de persoane f ăr ă adă post, în mediul urban,să fie re-estimată la cca. 11 400.

O metodă relativ complementar ă de calcul – şi eventuală întărire/ confirmare – a cifrelor avansate anterior o constituie raportarea numărului total de persoanef ăr ă adă post, estimate de autorităţile locale din cele 226 oraşe, la populaţia totală aacelor oraşe (minus populaţia din cele 13 oraşe nou înfiinţate). Astfel:

4 725 Persoane f ăr ă adă post = 0,00062528 7 551 816 persoane

Dacă înmulţim acest coeficient cu numărul populaţiei urbane totale şi

excludem Bucureştiul, obţinem următoarea valoare:9 535 388 persoane x 0,00062528 = 5 962 persoane f ără adăpost

Dacă la această cifr ă adăugăm estimarea numărului de persoane f ăr ă adă postf ăcută pentru Bucureşti – 5 000 –, atunci cifra finală pentru populaţia urbană de persoane f ăr ă adă post devine aproximativ 11 000 (mai exact, 10 962), cifr ă relativapropiată de cea calculată anterior 13.

Recapitulând toate calculele f ăcute, observăm că:1. În funcţie de calculul prezentat la punctul C (vezi tabelul 4), numărul

de persoane f ără adăpost în mediul urban în România este de cca. 10 800.2. În funcţie de ipoteza că oraşele cu peste 60 000 locuitori care afirmă că

au „0” persoane f ără adăpost este eronată, atunci se mai adaugă un număr de582 persoane, ceea ce face ca cifra finală să fie undeva în jur de 11 400.

3. În funcţie de criteriul „persoane f ără adăpost estimate/ locuitor”,numărul de persoane f ără adăpost este de cca. 11 000.

Aceste trei modalităţi de calcul ne determinăm să formulăm o primă

concluzie:Numărul de persoane f ără adăpost, în mediul urban, în România nu este

mai mic de 10 800 şi poate fi puţin mai mare de 11 400.De ce afirmăm lucrul acesta şi de ce nu ne oprim aici cu analiza? O serie de

date complementare ar putea face chiar mai multă lumină, în ceea ce priveşteacurateţea estimărilor f ăcute de autorităţile publice.

Într-un studiu realizat de CASPIS în perioada octombrie 2003 – februarie2004, s-a încercat o estimare globală a numărului de persoane f ăr ă adă post şi acelor evacuate din locuinţe, la nivelul celor 41 de judeţe plus Municipiul Bucureşti.Estimarea – f ăcută de către reprezentanţii Comisiilor Judeţene Anti-săr ăcie – este

prezentată în tabelul 6:

13 Suntem conştienţi că ar putea fi şi o coincidenţă la mijloc.




Tabelul nr. 6

Estimarea, la nivel de judeţ, a numărului persoanelor f ără adăpost şi numărul familiilorevacuate (estimare CJASPIS)

Judeţul Oraşul

Nr. familiievacuate

2003(estimareCJASPIS)

Nr. persoanef ără adăpost

(estimareCJASPIS) sf.

2003

Nr. persoanef ără adăpost

(estimareAMTRANS)

2004

Nr. persoane f ără adăpost, după

regula celui maimare număr

estimat încoloana B sau C

A B C DAlba n.a.*** n.a. 11 11Arad 22 100 313 313Argeş n.a. n.a. 58 58

Bacău 31 17Moineşti 10 15Comăneşti 2 4BacăuBuhuşi 20 0

36 174

Bihor 3 250 161 250Bistriţa -Năsăud 40 30 42

42

Botoşani 2

150 34 150Braşov n.a. n.a. 6 6Brăila n.a. n.a. 158 158Buzău 20 0 374 374

Reşiţa n.a. 658Caraş -Severin Restul n.a. 105

63 763

Călăraşi n.a.

2000 3 3Cluj n.a. n.a. 753 753Constanţa n.a. n.a. 281 281

Covasna n.a. n.a. 24 24Dâmboviţa 0 0 16 16Dolj 63 0

227 227n.a. 150*Galaţin.a. 200**

100 350

Giurgiu 3 n.a. 0 0Gorj n.a. n.a. 807 807Harghita 175 52 67 67Hunedoara 50 0

167 167Ialomiţa 0 0 9 9Iaşi n.a. n.a. 238 238Ilfov 0 0 13 13Maramureş n.a. n.a. 864 864Mehedinţi 0 0 0 0

Mureş 23 10 169 169Neamţ n.a. n.a. 65 65Olt 8 n.a. 13 13




Prahova 11 n.a. 117 117

Satu Mare 36 n.a. 53 53Sălaj n.a. n.a. 13 13Sibiu 97 38 225 225Suceava 0 852 0 852Teleorman 2 46 41 46Timiş 15 50 50 50Tulcea n.a. n.a. 43 43Vaslui n.a. n.a. 168 168Vâlcea n.a. n.a. 71 71Vrancea n.a. 15 32 32Bucureşti n.a. 5000 5000 5000TOTAL 633 9742 11023 13024

* Copii şi tineri ai str ăzii.** Bătrâni.*** Lipsă date.

În cadrul studiului CASPIS, doar 22 de judeţe au f ăcut o estimare anumărului de persoane f ăr ă adă post, celelalte 19 fiind în imposibilitatea de a estimanumărul de persoane f ăr ă adă post. Totalul estimat este de 9 742 persoane f ăr ă adă post (coloana B, tabelul 6), cu câteva „semne de întrebare”, însă: Călăraşi – 2 000 persoane f ăr ă adă post, Mehedinţi – 763 şi Suceava – 852 persoane f ăr ă adă post, care în cercetarea noastr ă au estimat, în ambele cazuri, „0” persoane f ăr ă adă post. Dacă aplicăm regula celei mai mari estimări dintre estimarea„AMTRANS” şi cea „CASPIS’ (coloana C şi coloana B) şi facem totalulestimărilor judeţene, atunci numărul total de persoane f ără adăpost este în jurde 13 000 (coloana D, tabelul 6).

Faptul că, în cazul multor judeţe, estimarea CASPIS este dezavantajată de

lipsa datelor, la care am putea adăuga, de asemenea, că estimarea CASPIS estef ăcută global, la nivel de judeţ, face ca, cel puţin teoretic, estimarea AMTRANS,f ăcută la nivel de localitate, să par ă a avea o acurateţe mai mare. În orice caz,datele pot fi privite ca fiind complementare, astfel că putem estima numărul de persoane f ăr ă adă post după regula mai sus amintită. Mai mult decât atât, putemchiar lua în considerare şi numărul familiilor evacuate. În această direcţie însă,consider ăm că estimarea CASPIS este cu mult mai imprecisă decât estimareaAMTRANS – tabelul 7:

Tabelul nr. 7

Familii evacuate în intervalul ianuarie 2001 – Martie 2004, în cele 226 de ora şe cuprinse îneşantion

2001 2002 2003Martie

2004

Total

Număr localităţi n.a. 42 52 16Familii evacuate din cauzaneplăţii cheltuielilor de întreţinere Familii evacuate n.a. 357 470 54 881




Număr localităţi 37 40 57 28Familii evacuate din cauza

retrocedării (casă naţionalizată) Familii evacuate 340 546 602 273 1761 Număr localităţi 15 18 22 12Alte motive de evacuare*

Familii evacuate 248 202 207 184 841Total familii evacuate 588 1105 1279 511 3483

* Alte motive au cuprins: familii tolerate, f ăr ă contract cu proprietarul; desfiinţare bloc familişti;evacuare din cămine de nefamilişti; demolare; evenimente naturale; credite bancare; pierdere pringirare; apartamente ocupate ilegal.

Evacuarea for ţată, deşi reprezintă un moment greu pentru oricare familieaflată într-o asemenea situaţie, nu înseamnă, în mod necesar, că familia respectivă r ămâne în stradă – devenind, practic, persoane f ăr ă adă post, în sensul pur alcuvântului (deşi conform criteriilor FEANTSA, cei care stau provizoriu la rude/ prieteni pot fi consideraţi, de asemenea persoane, f ăr ă adă post). Din totalul celor 3 483 de familii evacuate în intervalul 2001– Martie 2004, doar 342 au r ămas,

practic, în stradă, toţi aceştia regăsindu-se în 20 de localităţi.

Tabelul nr. 8

Familii evacuate şi familii rămase în stradă, în intervalul 2001–2004

OraşulEstimare număr familii evacuate

Familii r ămase înstradă în urma

evacuării

Diferenţa(A – B) ≥ 0

Estimare nouă afamiliilor f ăr ă

adă postA B C D

Arad 300 100 200 300Iaşi 200 46 154 200Predeal 0 45 -45 45Zărneşti 0 34 -34 34Băile Herculane 20 30 -10 30Bacău 110 28 82 110Ocnele Mari 17 14 3 17Buşteni 0 10 -10 10Lugoj 50 10 40 50Mioveni 35 8 27 35Rovinari 800 3 797 800Drăgăşani 1 3 -2 3Râmnicu Vâlcea 45 3 42 45Cisnădie 0 2 -2 2Pâncota 7 1 6 7Odobeşti 8 1 7 8Săveni 6 1 5 6Făgăraş 0 1 -1 1Ţăndărei 1 1 0 1Olteniţa 0 1 -1 1

TOTAL 1600 342 1705




În urma analizei tabelului 8, observăm că unele estimări ale autorităţilor

locale, cu privire la numărul persoanelor/ familiilor f ără adăpost au fost,probabil, eronate, întrucât, în câteva cazuri, numărul celor evacuaţi este maimare decât al persoanelor f ără adăpost. Aceasta nu poate fi considerată însă oeroare în totalitate, deoarece este posibil ca familiile evacuate şi rămase înstradă să nu fi rămas, în mod necesar, în localitatea respectivă, ci să migreze

într-o altă localitate (deşi atunci când autorităţile locale afirmă că acestea aurămas în stradă, înseamnă că ele sunt înalt–vizibile în continuare pentruautorităţile locale).

Dacă adăugăm numărul familiilor evacuate şi rămase în stradă – 342familii (tabelul 6, coloana A) la estimarea de 11 000 – 11 400 persoane f ără adăpost (tabelul 4, coloana C), şi în ipoteza că cele 342 familii au o medie de 3membri14, atunci se mai adaugă cca. 1 026 persoane, ceea ce face ca estimareafinală să fie în jur de 12 000 – 12 400 persoane f ără adăpost.

Dacă însă mergem pe varianta propusă în coloana D a tabelului 4(13 024 persoane f ără adăpost) şi adăugăm cele cca. 342 familii rămase înstradă, atunci numărul maxim este în jur de 14 000 persoane f ără adăpost.

ÎN CONCLUZIE, putem estima cu un grad satisf ăcător de acurateţe că numărul persoanelor f ără adăpost în România este între 11 000 şi 14 000.

Anexa A

Numărul de persoane f ără adăpost estimat de autorităţile locale

Categorie oraş Nr. locuitori laRecensământul

din 2002Oraşul

Nr. estimatde persoanef ără adăpost

Totalpersoane f ără

adăpost încategorie oraş

Media/localitate

99 Săliste 0

99 Sarivăsag 099 Darabani 0

99Sângeorgiude Pădure

0

99 Corbeanca 0

8 3,0

99 Berceni 0

99MiercureaMirajului

0

99 Glimboca 099 Sântana 099 Pâncota 7

Oraşe nouînfiinţate careau, probabil,mai pu ţ in de

5 000 delocuitori

99 Roznov 0

14

Conforma datelor Recensământului din 2002, dimensiunea medie a familiei în România estede 2,89, iar pentru urban – 2,79. Ţinând însă seama de faptul că în general familiile cu problemelocative sunt sărace, iar dimensiunea acestora este de obicei peste medie, putem aproxima că dimensiunea medie a familiilor evacuate este de cel puţin 3 membri/ familie.




99

Sighetul

Marmaţiei 099 Săcuieni 1

2839 Vascău 72891 Băile Govora 03578 Ocnele Mari 173607 Bereşti 04090 Făurei 0

4116OcnaSibiului

35

4462 Solca 0

4608BăileOlăneşti

0

Mai pu ţ in de5000 delocuitori

4673Baia deArieş

0

59

5017SlănicMoldova 0

5100 Ghimbav 05213 Azuga 55216 Cavnic 05273 Ţicleni 05374 Copşa Mică 05566 Negru Vodă 0

5617Baia deAramă

0

5625 Predeal 05760 Rupea 05785 Bălceşti 0

6026BăileHerculane

20

6213 Abrud 06310 Sebiş 06390 Piatra Olt 06418 Deta 06567 Lehliu gar ă 06813 Horezu 86828 Brezoi 07108 Techirghiol 07110 Slănic 37201 Făget 07279 Teiuşi 07340 Însur ăţei 07483 Mihăileşti 07617 Tg. Bujor 0

7661 Fieni 2

Între 5001 şi10000 locuitori

7714 Buziaş 0

154 2,85




8039Cehu

Silvaniei

2

8096 Câmpeni 08139 Odobeşti 88154 Nădlac 08177 Săveni 6

8341ChişinăuCriş

3

8411 Dumbr ăveni 08418 Bicaz 08598 Călimăneşti 08607 Zlatna 08648 Stei 4

8731Tg.Cărbuneşti

0

8828 Tălmaciu 0

8905 ÎntorsuraBuzăului

1

8991 Panciu 39046 Victoria 09172 Anina 09371 Siret 09440 Iernut 09480 Huedin 329482 Eforie 509518 Bă beni 09611 Plopeni 49614 Baraolt 09726 Curtici 09921 Negreşti 3

10082 Hâr şova 5010129 Seini 010216 Ineu 010220 Otopeni 010224 Sângeorz Băi 010226 Titu 0

10317Valea luiMihai

12

10374 Buşteni 010376 Aleşd 1010596 Bumbeşti Jiu 010626 Topoloveni 410866 Agnita 210888 Basarabi 0

10892 Costeşti 1510930 Beclean 0


10985 Beiuş 0

1075 15,81




11113 Jimbolia 0

11246 Lipova 1011277 Jibou 1111341 Ianca 4

11485BoldeştiScăieni

0

11568 Sovata 011686 Bolintin Vale 011741 Strehaia 011767 Oţelul Roşu 211854 Măr ăşeşti 011867 Dăr ă bani 011876 Urlaţi 012015 Videle 4

12223Dr ăgăneştiOlt

0

12497 Rovinari 80012515 Ţăndărei 112525 Sinaia 1012802 Scorniceşti 012881 Oraviţa 0

12938Sân NicolauMare

0

12967 Or şova 013131 Ovidiu 0

13296Vălenii deMunte

0

13360 Tg. Lă pus 013372 Comarnic 013598 Tg. Ocna 0

13912 Moldova Nouă 0

14222 Dărmăneşti 2014259 Avrig 015227 Pucioasa 015436 Râşnov 615526 Ocna Mureş 015539 Zimnicea 015547 Găieşti 015615 Cisnădie 015755 Mizil 0

15837GuraHumorului

0

16036ŞimleulSilvaniei

0

16465 Vatra Dornei 016626 Baia Sprie 10




16887Vişeul de

Sus

20

16927 Bocşa 016927 Bocşa 1017089 Urziceni 017175 Marghita 1517407 Luduş 1017677 Adjud 1518137 Salonta 018199 Breaza 418961 Cernavodă 018980 Buhuşi 3019979 Băicoi 0

20153CâmpulungMoldovenesc

0

20457 Corabia 0

20465 TârguSecuiesc

10

20654 Tg. Neamţ 020758 Blaj 120783 Dr ăgăşani 121194 Balş 022848 Motru 023796 Comăneşti 524030 Gherla 14724204 Moineşti 524256 Codlea 025332 Zărneşti 025929 Cugir 1026537 Târnăveni 6

26865 CâmpiaTurzii

3

27032 Bor şa 027217 Olteniţa 027680 Sebeş 027759 R ădăuţi 028294 Caransebeş 3128881 Aiud 029582 Huşi 165


29899 Fălticeni 0

384 16

30044 Săcele 0

30187TurnuMăgurele

7

31073 Dorohoi 15

31873 Roşiori 2032287 Sighişoara 3

Intre 30001 şi50000 locuitori

32400 Năvodari 0

172 8,19




32626Curtea de

Argeş

4

33197 Feteşti 034603 Caracal 335759 Făgăraş 035849 Mioveni 3536023 Reghin 038285 Câmpulung 038478 Dej 538758 Câmpina 140037 Mangalia 1041246 Budeşti 042012 Tecuci 043867 Medgidia 044571 Lugoj 5045447 Petroşani 1950591 Alexandria 1051681 Oneşti 452677 Slobozia 855203 Mediaş 1555770 Turda 1661512 Sf. Gheorghe 063305 Zalău 066369 Alba Iulia 069183 Bârlad 069483 Roman 1569587 Giurgiu 070046 Călăraşi 0


70267 Vaslui 0

68 5,23

79171 Slatina 10

81467 Bistriţa 3083985 Reşiţa 089429 Târgovişte 0

Între 75001 şi100000locuitori

96562 Tg. Jiu 0

40 8

103219 Focşani 6

104035DrobetaTurnuSeverin

0

105499 Piatra Neamţ 50106138 Suceava 0107656 Rm. Vâlcea 45


115344 Botoşani 0

101 16,83

137976 Baia Mare 834149577 Tg. Mureş 150

Între 130001 şi160000

locuitori 155045 Sibiu 173

1157 385,67




168756 Piteşti 0

172824 Arad 300

136,67Între 160001 şi

200000locuitori 175921 Bacău 110 410

216929 Br ăila 154Între 200001 şi250000locuitori 232452 Ploieşti 90

244 122

283901 Braşov 0298584 Galaţi 100317651 Timişoara 0318027 Cluj 550


321580 Iaşi 200

850 170

Total 4722 4725

BIBLIOGRAFIE

1. Avramov Dragana, Homelessness in the European Union. Social and legal Context of Housing Exclusion in the 1990s, FEANTSA, Brussels, 1995.

2. Jencks Christopher, The Homeless, The New York Review of Books, Nyrev Inc, 1994.3. Dan Adrian-Nicolae, Homelesness/ Lipsa de locuin ţă , în Luana Pop (coord.), Dic ţ ionar de

politici sociale, Bucureşti, Editura Expert, 2002. 4. Dan Adrian-Nicolae, Accesul la locuire în România ast ă zi, în „Calitatea Vieţii”, Editura

Academiei Române, Bucureşti, nr. 3–4/2003.5. Edgar Bill, Henk Meert and Joe Doherty, Developing an Operational Definition of

Homelessness, „Third Review of Statistics on Homelessness in Europe”, FEANTSA, Brussels, 2004. 6. Homelessness, Microsoft® Encarta® Online Encyclopedia 2000, encarta.msn.com.

Documents

PERSOANELE FĂRĂ ADĂPOST DIN ROMÂNIA –