7/24/2019 Personaj Petrescu Stefan

http://slidepdf.com/reader/full/personaj-petrescu-stefan 1/2

PARTICULARITATILE DE CONSTRUCTIE

ALE LUI STEFAN GHEORGHIDIU

Personajul reprezinta o individualitate conceputa dupa modelul realitatii sau carod al imaginatiei. Roland Barthes defnea personajul drept „finta de hartie”, iar Tzvetan Todorov ca „subiectul unei propozitii narative”. Personajul este consideratsi 'actant in diegeza” !reimas". Printre altele, personajul indeplineste o #unctiecoeziva element de legatura intre planurile te$tului" si una simbolica deoarecepersonajul devine o entitate in reteaua de semnifcatii a te$tului". %onstruc&iapersonajului se realizeaz prin asocierea a dou dimensiuni( una social,e$terioar, si alta psihologic, interioar.

)te#an !heorghidiu este in pr imul rand personajul principal alromanului, in jurul caruia se invarte intreaga actiune si din prisma caruia suntredate si celelalte personaje. Personaj analitic, el reprezinta tipul intelectualului

insetat de absolut, inadaptatul superior* individul care nu reuseste sa seincadreze in peisajul societatii contemporane lui, creandu+si propriulunivers, guvernat de niste principii specifce. nadaptabilitatea lui are cel putintrei cauze, si anume( con-ictul individului cu el insusi, cu ceilalti si cu universul.

scena semnifcativa pentru ilustrarea intransingentei lui )te#an !heorghidiu oreprezinta discutia de la popota. )pre deosebire de romanul „Padureaspanzuratilor” de /iviu Rebreanu, in care, tot la popota, se discuta desprelegitimitatea pedepsei capitale in conte$tul umanismului european, in opera lui %.Petrescu dialogul este o#erit de un eveniment colportat de toate ziarele( un barbatcare si+a ucis sotia infdela a #ost achitat de tribunal. 0aca ofterul 0imiu aproba

decizia instantei, afrmand ca „nevasta trebuie sa fe nevasta si casa, casa”,capitanul 1loroiu sustine ca „dreptul la dragoste e s#ant”. )te#an !heorghidiu,intelectualul rafnat si superior celorlal&i, constient de valoarea sa „prostia pecare o vedeam mi+a devenit insuportabila”", este adeptul absolutului in toateaspectele e$isten&ei. 2umeste „copilareasca” discutia ofterilor, acuzandu+i ca nucunosc „psihologia dragostei”. Pentru )te#an, iubirea nu e o „regula casnica' ci„un proces de autosugestie”, nu admite ca doi oameni, care se iubesc cuadevarat, sa se desparta ca si cand nimic nu s+ar f intamplat. 0espr&ireaprovoaca su#erinte 'de neindurat”. 3sadar, scena ilustreaza #aptul ca, pentruinadaptatul superior, iubirea nu poate f conceputa decat la modul absolut.

4n alt episod care pune in lumina tipul inadaptatului superior il constituie chiarfnalul operei. 3nuntandu+si sosirea in Bucuresti printr+o scrisoare, )te#an!heorghidiu este intampinat de 5la cu tandrete, insa, de data aceasta, toategesturile ei il lasa indi#erent acele gesturi care, odata, „l+ar f innebunit de emotiesi placere”". 6istuirea launtrica, de+a lungul timpului, provocata de suspiciunea casotia i+a #ost infdela, corelata cu e$perien&a razboiului, determina mutatiipro#unde in constiinta personajului iar drama iubirii este redusa la adevarata eidimensiune. 0istantarea de #emeia iubita e atat de mare incat a disparut si nevoiacertitudinii nevinovatiei( „mi+e indi#erent chiar daca e nevinovata”. %and, ins#arsit, primeste o scrisoare in care e instiintat de infdelitatea 5lei „sotia

dumitale te insala cu un individ !rigoriade ...”", e distrat de incercarile ei esuatede a se disculpa, intreband simplu( „3sculta, #ata draga, ce+ai zice tu daca ne+amdesparti7”. 0e #apt, intrebarea este retorica, decizia find luata. )u#erintele „de

7/24/2019 Personaj Petrescu Stefan

http://slidepdf.com/reader/full/personaj-petrescu-stefan 2/2

neindurat', cauzate de o despartire intre doi oameni care s+au iubit candva, s+auconsumat in timp. ntentia lui )te#an este aceea de a renunta „la tot trecutul”.

8ipersensibil si hiperlucid, !heorghidiu 9:i trie:te drama interioar acut,e$ager;nd importan&a unor evenimente, dar find incapabil s reduc totul ladimensiunile unui eveniment banal. Protagonistul este defnit e$clusiv prinintermediul con-ictelor interioare. %on-ictele e$terioare < cu 5la, 9n timpule$cursiei la vie sau 9n timpul unei vizite pe care cei doi i+o #ac 3ni:oarei, cu 2ae

!heorghidiu + sunt doar prete$te pentru analiza altor sentimente pe care legenereaz situa&iile trite. 2arator subiectiv, =te#an !heorghidiu nu estecreditabil :i nici nu poate f caracterizat 9n raport cu alte personaje, pe carecititorul le cunoa:te e$clusiv prin mrturiile lui.

3utocaracterizarea subliniaz natura su-eteasc #oarte complicat a eroului,con:tient c e prizonierul propriilor #antasme :i iluzii, dar incapabil, ca majoritateaeroilor lui %amil Petrescu, s se desprind de jocul magic al propriei con:tiin&e.3mpla lui con#esiune este o mrturie a nivelului intelectual al personajului.)uperior moral celorlal&i prin aspira&ia ctre ideal, ctre iubire, per#ec&iune < ocaracteristic a tuturor personajelor camilpetresciene care vizeaz absolutul,

ideea, esen&a + =te#an !heorghidiu nu se adapteaz unei lumi ale crei structuripre&uiesc numai aparen&ele.ntransingent, !heorghidiu 9:i recunoa:te neputin&a de a #ace compromisuri,

ilustrativ 9n acest sens find dialogul cu doamna distins, „cu prul alb”, careobserv( „3, dumneata e:ti dintre acei care #ac mo#turi interminabile :i la mas.0intre cei care totdeauna descoper frele de pr 9n m;ncare.” Rspunsul nu #acedec;t s confrme c personajul este con:tient de propria superioritate :i c 9ncearc s+:i construiasc o e$isten& #r fsuri( „)unt eu de vin, dac mi seo#er fre de pr 9n m;ncare7”

ncipitul operei „4ltima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi” consta in

primul> primele enunturi cu rol de mediere intre universul real si cel fctiv. 5ste detip modern „punerea in abis”", deoarece blocheaza tentativa cititorului deinstalare intr+un centru tematic de control. 3st#el, nu sunt o#erite detalii cu privirela identitatea protagonistului( „sublocotenent proaspat, intaia data concentrat”.

%ronotopul actiunii este f$at inca din incipit( este vorba de intamplaripetrecute in preajma Primului Razboi 6ondial, iar spatiul actiunii indica o zonamontana intre Busteni si Predeal". ndicii mor#ologici la persoana „luasemparte”" evidentiaza ipostaza unui narator intradiegetic, personaj, asadar,perspectiva narativa, asa cum reiese din incipit, este una subiectiv, de tipul#ocalizarii interne deoarece realitatea nu e perceputa si redata obiectiv, ci asa

cum se re-ecta in constiinta protagonistului", naratiunea find de tiphomodiegetic.

n fnal, =te#an !heorghidiu s#;r:e:te prin a f 9nvins de propria con:tiin&. 5l nuse adapteaz :i re#uz s devin banal. 0e aceea, personajul renun& la trecutulcu 5la, 9ntr+un gest simbolic, confrm;nd opinia e$primat 9n una dintre primelescene ale romanului < „cei care se iubesc au drept de via& :i de moarte unulasupra celuilalt”. %;nd iubirea nu mai este totul, personajul o re#uz 9n totalitateca sentiment, accept;ndu+:i e:ecul 9n acest plan al cunoa:terii :i deta:;ndu+senet de umanitatea care evolueaz derizoriu, privit necru&tor din perspectivaunei con:tiin&e ironice :i lucide.